Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 336
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 27 Martie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
“Nu abandonaþi Valea Jiului ºi locuitorii acesteia!”
Ce nu au rezolvat procurorii de la Petroºani, a rezolvat Fãnic
ãnic Dumitru, din Petroºani, a fost F pãcãlit de operatori ai
BCR Asigurãri ºi a devenit „participant la fondul de pensii administrat privat” prin falsificare de semnãturã, la un pilon la care nici nu avea dreptul.
>>> PAGINA A 3-A
Costel Avram nu-i vrea locul lui Simota
C
ostel Avram a anunþat cã nu va candida la preºedinþia Organizaþiei PNL Petroºani. >>> PAGINA A 5-A
Un deputat, trei miniºtri ºi o întrebare
D
eputatul PSD din Colegiul de Vest Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, vrea sã afle ce se întâmplã cu drumul ce face legãtura între Câmpul lui Neag ºi Herculane.
>>> PAGINA 11
Pe motocicletã, cu calul sau cãruþa spre viabilizarea turismului de varã
S M
onica Iacob Ridzi s-a adresat public, în calitate de deputat de Valea Jiului, premierului, miniºtrilor ºi parlamentarilor. Asta pentru a le cere sã nu abandoneze Valea Jiului.
>>> PAGINA 11
porturile extreme, caii, stânele ecologice sau potenþialul energetic al zonei. Acestea sunt atuu-rile cu care administraþiile locale sau cabanierii vor sã dezvolte turismul de varã în Parâng ºi Straja.
>>> PAGINA 12
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Martie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 19:00 20:00 20:30 22:30
Acces Direct Observator Observator special Teatru TV Un Show Pãcãtos
National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:15 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15
Pastila Vouã (r) Schimb de vieþi Pastila Vouã (r) Hoþul fantomã (r) Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Hoþul fantomã
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Riscuri asumate (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dã-i bãtaie! 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York 0:00 Serviciul Român de Comedie (r)
Prima TV 9:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)
17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Zeul rãzboiului (r) 11:50 Zeul rãzboiului (r) 12:30 Zestrea românilor 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Aerul munþilor 17:30 Festivalul One World Romania 2013 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 martie 2013
F
Ce nu au rezolvat procurorii de la Petroºani, a rezolvat Fãnic
ãnic Dumitru, din Petroºani, a fost pãcãlit de operatori ai BCR Asigurãri ºi a devenit „participant la fondul de pensii administrat privat” prin falsificare de semnãturã, la un pilon la care nici nu avea dreptul. Deºi Parchetul a dat NUP în cauzã, Casa Naþionalã de Pensii a considerat prejudicierea bugetului de stat ºi a reparat situaþia, la sesizarea omului din Coasta. Cât ghinion trebuie sã ai pentru a da peste niºte lucrãtori ai unor instituþii care se folosesc de datele personale pentru a-ºi face „planul”. În cazul de faþã este vorba de racolarea fãrã voie la Fondul de Pensii Administrat Privat al BCR Petroºani. Totul a început când Fãnic Dumitru, din Petroºani, ºi-a asigurat locuinþa la BCR Asigurãri. Cu datele personale de aici, operatorii – aceiaºi – i-au întocmit un document care îl fãceau contributor la fondul privat de pensii ºi au semant în locul sãu.
M privat
inciuna unui sistem…
La sfârºitul iernii 2012 s-a trezit cu o înºtiinþarea prin care era anunþat cã a semnat un acord de aderare la fondul privat de pensii. Iniþial Fãnic D. a crezut cã este vorba de o greºealã. Dar în luna martie 2012, i-a sosit altã înºtiinþare, dupã care Fãnic a mers la sediul firmei sã vadã despre ce este vorba. I s-a spus cã a semnat un contract prin care a devenit contributor la fondul privat de pensii. Pentru cã nu semnase nimic, a cerut o copie a respectivului act, cum este firesc. I s-a spus cã nu poate primi documentul pentru cã este „secret bancar”. Omul a insistat invocând faptul cã el dã banii, deci vrea contractul. Dar BCR Pensii – nu ºi nu. Haida de!, ºi-a zis Dumitru Fãnic, aici e lucru necurat, dar cu cine sã clarifici lucrurile la
Petroºani? Drept pentru care în 5 iulie a aceluiaºi an a plecat spre sediul central al instituþiei, mai mult de frica vreunei fãcãturi prin care ar fi putut rãmâne fãrã casã, pe drumuri sau chiar dator toatã viaþa.
La Bucureºti era aºteptat, pentru cã Fãnic Dumitru nu este un om moale din fire. Dimpotrivã! Aici, a fost primul client al BCR Pensii. Juristul care l-a întâmpinat a fost o gazdã atentã - cafea, ceai, apã, suc – dar Fãnic a trecut direct la subiect: „vreau contractul cã doar nu am venit sã beau cafeau cu dumneata. Mi-l dai sau plec?” Dupã tergiversãri ºi explicarea cazului, i s-a eliberat totuºi o copie a documentului. La vederea acestuia, omul a exclamat: nu sunt eu semnatarul! În acea perioadã am fost internat în spital ºi am dovada.
E
u cu buna pe lângã tine ºi tu mã ameninþi…
„I-am explicat atunci juristului cã este o fãcãturã grosolanã pentru cã eu eram încadrat în pilonul 2
Audit financiar la CEH
R
eprezentanþii Complexului Energetic Hunedoara au atribuit un contract care prevede prestarea de servicii de audit financiar – contabil pentru anul 2012. Contractul în valoare de 110 mii de lei a fost atribuit unei societãþi din Bucureºti fãrã un anunþ
de pensii, în care nici nu aveam dreptul, pentru cã acel pilon 3 are limita de vârstã de 35 de ani, or eu am 48. Deci nici dacã aº fi vrut, nu aº fi putut. Când a înþeles cum stau lucrurile ºi în faþa evidenþei, juristul mi-a recomandat sã caut angajata de la Petroºani, care apare pe contract ºi sã încerc sã rezolv pe cale amiabilã problema, sã-mi anuleze contractul. Doar cã desfiinþarea unui asemenea
bãgat ele, cu pilonul 3 conform vârstei mele. Mãcar sã fie legal, dacã tot îmi iau banii. Dar nu au vrut nici aºa. Culmea este cã angajata a recunoscut cã a semnat ea, pentru cã mi-aº fi dat eu acordul verbal cândva, atunci când mi-am asigurat casa ºi cu altã ocazie. Ca urmare le-am fãcut plângere penalã la Parchetul de la Petroºani, în care procurorul a dat neînceperea urmãririi
act se putea face printr-un document emis de un organ de cercetare penalã din care
penale, dar expertiza grafologicã arãta cã semnãtura nu este a mea. Am fãcut recurs pentru cã
sã rezulte cã nu eu am semnat acel contract. M-am dus la angajate, pentru cã de fapt erau douã, mi-au spus sã le las timp vreo douã zile apoi sã ne întâlnim. Când ne-am întâlnit, acolo era un jurist care tot pe mine m-a luat tare, încercând sã mã intimideze ºi sã mã ameninþe. Numai cã nici eu nu-s nãscut ieri. Le-am spus mãcar sã schimbe acel pilon 2, în care m-au
lucrurile nu pot rãmâne aºa, trebuie sã-mi anuleze acel contract” – povesteºte Fãnic Dumitru, cu documentele pe masã, documente care vin sã facã dovada spuselor sale.
de participare la negociere. Societatea care ºi-a adjudecat contractul este DELOITTE AUDIT din Bucureºti.
C
NP a recuperat prejudiciul creat statului
Doar cã Fãnic a mai fãcut un lucru inspirat. S-a dus ºi la Casa Naþionalã
de Pensii de la Bucureºti, unde a expus cazul. Cei de aici au rãmas surprinºi declarând cã nu au mai vãzut aºa ceva ºi directorul CNP a acþionat considerând cã prin aceastã metodã de a acapara clienþi, BCR Asigurãri a prejudiciat statul. Ca urmare a acestei intervenþii a directorului Angelica Mihail, s-a recuperat prejudiciul sãvârºit de cei de la Petroºani ºi a determinat BCR Asigurãri sã-l scoatã din baza sa de date. Prin adresa trimisã de Banca Comercialã Românã S.A. - Societate Administratã în Sistem Dualist, în data de 30 ianuarie 2013, se confirmã spusele lui Fãnic Dumitru. „Astfel, în data de 14 ianuarie 2013, BCR a primit din partea CNPP confirmarea radierii dumneavoastrã din registrul participaniþilor urmând ca CNPP sã retragã ºi sã transmitã cãtre bugetul de stat toate contribuþiile virate pentru dumneavoastrã. Ulterior,
Auditul a fost comandat de noul director al Complexului Energetic Hunedoara. „Aºa se procedeazã când se preia o firmã, trebuie sã ºtiu ce s-a întâmplat înainte sã vin eu pe funcþie. Este ceva normal, aºa se petrece peste tot”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH, potrivit cotidianului Mesagerul Hunedorean. Directorul general al CEH a spus cã va face public auditul, dupã ce acesta va fi finalizat. Daniel Andronache l-a înlocuit pe Costel Alic în funcþia de director general al CEH. Monika BACIU
dupã retragerea acestor contribuþii, BCR Pensii va închide contul dumneavoastrã ºi veþi primi notificare ce detaliazã aceste aspecte” – scrie BCR în adresa prin care Fãnic Dumitru este înºtiinþat cã sesizãrile ºi demersurile sale au fost rezolvate. De precizat cã Dumitru Fãnic s-a trezit din reclamant „învinuit” în motivarea Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Citind cu atenþie motivarea procurorului, am sesizat cã este vorba de o eroare, o greºealã de redactare. „Greºealã, greºealã, dar pe o chestie ca asta poþi face ºi puºcãrie” - a replicat Fãnic Dumitru, omul care ºtie sã-ºi apere drepturile. Vorba lui, ce pare a fi din ce în ce mai adevãratã, „doamnã, trãim într-o þarã în care dacã un prost greºeºte, 10 deºtepþi nu pot sã repare!” Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 martie 2013
Gunoaiele, o delicatesã pentru animalele domestice
C
u toþii ne dorim o Vale a Jiului cu mai multe locuri de muncã, un trai decent ºi nu în ultimul rând o vale curatã ºi primitoare pentru noi în primul rând, dar ºi pentru potenþialii turiºti care ne calca graniþele. Monika BACIU Dar din pãcate nici la capitolul curãþenie nu stãm foarte bine. Aproape fiecare ghenã de gunoi este foarte plinã ºi mai mult decât atât deºi au fost amenajate spaþii speciale ºi îngrãdite pentru aruncarea gunoiului menajer aceste se dovedesc a fi neîncãpã-
toare pentru tonele de gunoi care se tot adunã. Deºi au fost aduse tot feful de containere pe care în mod normal este scris ce fel de gunoi trebuie sã aruncãm din pãcate nimeni nu þine cont de aºa ceva. Pe lângã aceste resturi menajere care sunt aruncate mai existã ºi multe alte lucruri precum elec-
D
oi minori au fost prinºi de poliþia hunedoareanã, dupã ce au dat câteva spargeri. Unul dintre ei a terorizat un sat întreg noaptea. Diana MITRACHE Primul minor are doar de 16 ani, este din Cãlan, iar poliþiºtii i-au probat comiterea mai multor infracþiuni de furt calificat. El a dat mai multe spargeri într-un sat ºi a prãdat tot i-a ieºitr în cale. „Poliþiºtii au stabilit faptul cã minorul, în noaptea de 22/23.03.2013, în jurul orei 03:30, a pãtruns prin efracþie într-un imobil din localitatea Vâlcelele Bune, însã, fiind surprins de cãtre proprietar, a
trocasnice care sunt aruncate sau pur ºi simplu lãsate lanfa ghenele de gunoi. O astfel de priveliºte o
pãrãsit imobilul nereuºind sã sustragã vreun bun. În aceeaºi noapte, minorul a pãtruns într-un alt imobil din Vâlcelele Bune, de unde a sustras cinci sticle whisky. Potrivit probatoriului administrat, în cursul aceleiaºi nopþi, suspectul a pãtruns în curtea unei locuinþe din localitatea Vâlcelele Bune, de unde a sustras o borsetã cu mai multe bunuri, care se afla în interiorul unui autoturism lãsat descuiat pe timpul nopþii”,spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Echipa operativã deplasatã la faþa locului a stabilit cã în borsetã se afla un portofel cu documentele personale ale pãrþii vãtãmate, un carton pe
P
oliþiºtii încearcã sã dea de urma unor braconieri care au pus capcane în Parcul Naþional Defileul Jiului. Sãptãmâna trecutã un apel la 112 anunþa cã în aria protejatã sunt mai multe cadavre de caprã sãlbaticã, animale care s-au prins în laþurile braconierilor.
Totul a fost descoperit
mai trebui sã îi hrãneascã. Cel mai rãu este faptul cã marea majoritate a acestor animale care mãnâncã toate gunoaiele mai devreme sau mai târziu vor fi comercializate la negru riscând astfel sã se îmbolnãveascã mai ales cã printre aceste gunoaie îºi au culcuºul ºi foarte mulþi ºobolani care sunt purtãtorii a mai multor boli. Acest fenomen nu va fi stopat atâta timp cât autoritãþile locale nu iau nicio mãsurã ºi cu privire atât la gunoaie cât ºi în amendarea proprietarilor care îºi lasa animalele sã mãnânce din aceste locuri.
Minori hoþi cu acte în regulã care erau înscrise 3 coduri PIN ºi 3 carduri de credit. Cardurile i-au fost înapoiate ulterior pãgubitului, chiar de cãtre fratele fãptuitorului, iar acesta a constatat faptul cã a fost extrasã suma de 800 lei de pe douã dintre acestea. Un alt minor a fost depistat la Vulcan, dar acesta a tâlhãrit un om în plinã zi. „În data de 25.03.2013, în jurul orei 15:45, Poliþia Municipiului Vulcan a am fost sesizatã cu privire la faptul cã unui minor în vârstã de 15 ani i-a fost sustras un telefon mobil din buzunar, în timp ce se deplasa înspre strada Traian din municipiul Vulcan, în zona unui teren viran. La faþa locului s-a deplasat o echipã operativã
Braconieri cãutaþi de poliþiºti
Maximilian GÂNJU
putem întâlni în oraºul Petrila unde aproape toate locurile special amenajate pentru gunoi sunt foarte pline. Mai mult
decât atât cei fãrã adãpost care mai cauta prin gunoaiei pot ºi ”viziona” programele preferate asta datoritã faptului cã sunt foarte mulþi ”binevoitori” care îºi aruncã toate electrocasnicele stricate la gunoi. Dar o inagine ºi mai dezolantã o constitue animalele domestice care se plimba nestingherite ºi mai mult decât atât mai ºi mãnâncã din aceste gunoaie pe care alþii le aruncã. Bineînþeles cã cei mai bine îºi fac loc porcii în acest peisaj dezolant care de cele mai multe ori sunt lãsaþi liberi din curþi mãcar în acest fel proprietarii gãsind o soluþie simplã pentru a nu
pe raza judeþului Gorj, însã la o verificare au fost gãsite numeroase cap-
cane întinse de braconieri ºi în zona Polatiºte, zonã a defileului care este pe raza judeþului Hunedoara. Poliþiºtii au un dosar penal ºi încearcã sã-i prindã pe braconierii care au decapitat un cerb pentru a-i lua coarnele de trofeu, iar alte capre prinse în laþurile lor au murit sugrumate sau de foame. Braconajul în Parcul Naþional Defileul Jiului devenise un fenomen îngrijorãtor însã raziile repetate ale rangerilor i-au descurajat pe braconieri. Numai cã n-a durat foarte mult pânã ºi-au fãcut din nou curaj iar pe partea Vãii Jiului, au fost gãsite zeci de capcane pentru capre negre ori alte vieþuitoare din aria protejatã.
care a stabilit, în urma cercetãrilor efectuate, cã prezumtivul autor al furtului este un minor de 16 ani, din municipiul Vulcan, care a buzunãrit partea vãtãmatã motivând faptul cã acesta are sã-i restituie o datorie mai
veche, însuºindu-ºi telefonul mobil, în contul datoriei”, mai spune Niþu. Telefonul mobil a fost recuperat ºi restituit pãrþii vãtãmate, iar pe numele suspectului a fost întocmit dosar de cercetare penalã.
Vineri, bursã a locurilor de muncã
A
genþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara va organiza vineri, 29 martie, o bursã a locurilor de muncã. În Valea Jiului, acþiunea este programatã a se derula în Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, între orele 9:00 ºi 13:00. Mircea NISTOR În ceea ce priveºte numãrul ºomerilor, în prezent, în judeþul Hunedoara, pe primele 3 locuri se situeazã Deva –
cu 1.782 de oameni aflaþi în cãutarea unui loc de muncã, Hunedoara (cu 1.656 de ºomeri) ºi municipiul Petroºani ce are 1.586 de ºomeri. În celelalte localitãþi din Valea Jiului sunt înregis-
traþi 865 de ºomeri (în Lupeni), 804 (în Vulcan) ºi 676 (în Petrila). În ultimele luni, în judeþul Hunedoara, rata ºomajului a crescut aproape 1 procent, ajungând la 7, 30%.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 martie 2013
De la piaþã, la spital
Î
i ia salvarea direct din piaþã. Vorbim despre oameni care, dupã ce îºi fac cumpãrãturile coboarã aºa-zisele scãri din spatele pieþei de la Petroºani. Diana MITRACHE
Cad, se lovesc ºi ajung la spital, dupã ce coboarã niºte scãri. Doar cã e impropriu spus cã le coboarã, ci se cãznesc sã nu cadã. Asta dupã ce chiar ºi balustrada a fost aproape toatã furatã ºi în curând oamenii nu vor mai avea de ce sã se þinã la
coborâre. „Sunt bãtrânã ºi e greu cã sunt stricate de mulþi ani scãrile”, a spus o bãtrânicã ce a coborât cu greu acele scãri. „Nimãnui nu îi mai pasã de locul acesta. E greu”, spune un alt om. „Tot timpul îºi sparg aici oamenii capul, sau îºi rup mâinile. Au fost 7, 8, 10 ori când a venit aici salvarea. Numai eu am
vãzut atâþia oameni cãzuþi pe jos, cu plasele de cumpãrãturi. Cad, capul spart, îi ia salvarea. Alþii cad, pleacã acasã rãniþi, iar asta se întâmplã de doi, trei ani”, spune unul dintre privatizaþii care au un chioºc în zonã ºi care a adãugat cã iarna, sau
începe lucrãrile de reabilitare. Sunt prevãzute ºi vor fi gata cât se poate de repede”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dacã nu ar folosi aceastã cale de acces, oamenii ar fi nevoiþi sã
Audienþe între probleme reale ºi aberaþii sau cerºit
U
tilitatea înfiinþãrii unui birou al Consiliului Judeþean Hunedoara la Petroºani, s-a dovedit de nenumãrate ori pânã acum. La fiecare sesiune de audienþe, zeci de oameni din Valea Jiului vin sã vorbeascã despre problemele lor la care sperã sã gãseascã rezolvare. Luiza ANDRONACHE “Poate cã la Petroºani, la biroul reprezentant al Consiliului Judeþean se vede activitatea preºedintelui de zi cu zi. Aici, daca am în jur de 50 de persoane în audienþã sãptãmânal, sã ºtiþi cã la Deva am zilnic acest travaliu de lume. În fiecare zi am peste 50 de persoane cu diverse probleme de la cele întemeiate pânã la probleme personale gen “ultima speranþã” sau locuri de muncã. Sunt obiºnuit cu ele ºi încerc sã le rezolv pe cât posibil. Dar, sigur cã foarte multe
dintre acestea sunt aberaþii, care nu þin de responsabilitatea Consiliului Judeºean ºi ca atare, nu pot decât sã-i spun omului în faþã “ îmi pare rãu”, chiar dacã vine ºi spune “ sunteþi singura mea speranþã”. Ei bine, nu sunt, pentru cã nu este atributul meu ”, a declarat Mircea Moloþ, preºedinte C.J. Hunedoara. ªi, mulþi dintre cei care vin în audienþe în faþa reprezentanþilor Consiliului Judeþean, profitã uneori de ocazie ºi mai cer ºi bani împrumut. “ Unii vin sã cearã bani împrumut ºi mã iau ca ºi cum sunt o bancã comer-
când plouã, e prãpãd. Edilii locali cunosc situaþia ºi nu sunt strãini de necazurile oamenilor care au cutezat sã coboare prin acel loc. Nu cã ar fi mai uºor la urcare, dar acum promit cã le vor repara. „Imediat ce vremea va permite, vom
Le-a ajuns cuþitul la os
Este a cincea lunã de cand angajaþii Euroserv Clean muncesc fãrã bani
N
u au vãzut niciun ban anul acesta din salariul ce de drept li se cuvine. Angajaþii firmei Euroserv Clean, care se ocupã de curãþenia la unitãþile miniere din Valea Jiului, nu ºi-au mai primit salariile din luna decembrie a anului trecut, iar acum spun cã nu mai pot îndura situaþia. Luiza ANDRONACHE
cialã. Da, vin ºi asemenea oameni”, a mai spus Moloþ. Membrii din conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara au inaugurat biroul de la Petroºani în data de 7 februarie, anul acesta. Aici au loc sãptãmânal audienþe, fie cu preºedintele Mircea Moloþ, fie cu unul dintre cei doi vicepreºedinþi, Ioan Rus sauTiberiu Balint.
Ei se gândesc chiar la o grevã de protest. “Din 14 decembrie, niciun muncitor de la curãþenie nu a mai primit vreun leu. Am dat telefoane, dar ni s-a spus cã nu au bani lichizi deocamdatã. Am anunþat ITM Deva, am fãcut cereri scrise, nu mai ºtim ce sã facem. Mulþi se tem sã facã grevã, pentru cã ºefii neau ameninþat cã ºi dacã mergem la presã, ne dau afarã. Eu am 10 copii ºi vã închipuiþi cã am de plãtit utilitãþile. Curentul,
Costel Avram nu-i vrea locul lui Simota
C
ostel Avram a anunþat cã nu va candida la preºedinþia Organizaþiei PNL Petroºani. Avram vrea sã punã capãt speculaþiilor ºi spune cã sunt destui oameni de valoare care sã stea în fruntea liberalilor din Petroºani. Maximilian GÂNJU Coordonatorul organizaþiilor PNL din Valea Jiului, Costel Avram, era dat ca viitor preºedinte al liberalilor din Petroºani dupã ce Alin Simota ºi-a înaintat luni demisia din funcþie. Surse din rândul liberalilor afirmau cã afaceristul Simota a fost forþat de conducerea judeþeanã a partidului sã plece de la
cârma PNL Petroºani din douã motive. Liderii de la
facã un ocol mai mare, cu plasele în mânã ºi pe un trotuar îngust. Totuºi, cei mai mulþi îºi dau seama de coºmar abia când ajung în dreptul scãrilor, iar cu cumpãrãturile în mânã, îºi riscã viaþa.
centrul judeþului considerau cã problemele de imagine ale lui Alin Simota se rãsfrâng asupra organizaþiei, iar celãlalt era legat de faptul cã coordonatorul PNL pe Valea Jiului nu era dispus sã aºtepte încã doi ani pânã la organizarea de alegeri. Aceste speculaþii au fost infirmate imediat de Avram. „Asearã ºi la Biroul Organizaþiei Municipale, domnul Simota ºi-a anunþat demisia ºi s-a luat act de decizia lui. Este un act unilateral. Urmeazã ca sãptãmâna viitoare sã numim un preºedinte interimar la Petroºani care va pregãti alegerile.
Eu spun un singur lucru, eu Costel Avram voi candida la Petrila iar la Petroºani sunt destui oameni buni care pot prelua organizaþia. Eu mã voi ocupa de coordonarea organizaþiilor PNL în Valea Jiului. Sub nici o formã nu voi candida la Petroºani”, a declarat ieri, Costel Avram.
apa, gazul ºcoala copiilor, toate trebuiesc plãtite. ªi eu ºi soþul lucrãm la aceastã firmã ºi nu mai avem din ce trãi”, a povestit una dintre angajatele firmei care are contract cu SNH. În aceastã situaþie sunt toþi cei 104 angajaþi din Valea Jiului. În privinþa rãspunsurile primite de la ºefi, aceºtia mereu dau din umeri ºi spun cã încearcã sã rezolve situaþia. Însã, din gurã este uºor de spus, dar în fapte este mai greu de
vãzut. Ne întrebãm, însã, de ce s-a ajuns la aceastã situaþie, pentru cã de fiecare datã, reprezentanþii CNH sau SNH, au spus cã s-au achitat în faþa firmei Euroserv Clean. ªi mai avem o întrebare care ne macina, pentru cã directorul Dumitru Gabriel, pe care am încercat sã-l contactãm, nu a binevoit sã rãspundã la telefon. Oare ºefii de la Bucureºti ºi-au luat salariile?
6 Actualitate
R
eprezentanþii Asociaþiei „Pro Pescar” din Petroºani au populat cu peºte lacul „închiriat” de la administraþia localã din Petrila.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Martie 2013
Carasul a populat balta minereascã Este vorba despre o baltã rezultatã în urma exploatãrii cãrbunelui care a fost „populatã” cu 1.300 de kilograme de
caras, în „valoare” de aproape 7.000 de lei. Peºtele a fost adus de la ferma piscicolã „Aurel Vlaicu” din Orãºtie. „Deocamdatã am adus 1.300 de kilograme de caras, o primã tranºã din cantitatea de peºte propusã pentru popularea lacului. Þin sã le mulþumesc celor câteva zeci de pescari care neau ajutat sã ducem peºtele în apã. Nu ne vom opri aici, în cursul sãptãmânilor viitoare urmând a aduce aici ºi 500 de kilograme de crap. Este vorba despre crap Amur, Românesc ºi Oglindã”, a precizat Ioan Carvaþchi, preºedintele
E
Speranþe “spitaliceºti” la Petrila
dilii petrileni sperã ca pânã pe data de 1 aprilie sã deschidã (în localitatea din estul Vãii Jiului) secþia externalizatã a Spitalului de Urgenþã Petroºani.
torului instituþiei de sãnãtate sã facã solicitãrile necesare în vederea suplimentãrii, cu 50, a numãrului de paturi. “Eu am fost cel care m-am ocupat de aceastã problemã ºi sunt
primul care mã bucur de faptul cã am intrat în posesia respectivului referat. Luni am fost la spitalul din Petroºani pentru a solicita suplimentarea numãrului de paturi cu
Nici urmã de miel în pieþele din Vale
D
eºi pânã la Paºtele catolic au mai rãmas doar câteva zile, prin pieþele din Valea Jiului mieii încã nu au apãrut.
În acest timp, standurile de prezentare ºi vânzare
COLÞUL LUI DENIS
a cãrnii de miel, pregãtite din timp de cãtre administratorii pieþelor, sunt pustii. În Petroºani, dupã cum a precizat administratorul pieþelor, aceºtia vor fi “prezenþi” cu începere, doar, de joi. Deocamdatã, însã, niciun picior de ovinã nu a ajuns aici. “Glumind, în piaþa centralã din Petroºani deocamdatã nu a ajus niciun
PDL nu se va rupe!
iberiu Iacob – Ridzi, T liderul PDL Petroºani ºi vicepreºedinte al PDL peºte. Aici este vorba despre peºte rãpitor, nu ºi crap, de exemplu”, a mai precizat Ioan Carvaþchi. Asociaþia pescarilor a preluat de doar câteva sãptãmâni „luciul de apã” creat de exploatarea cãrbunelui dar, deja, s-a confruntat
Asociaþiei „Pro Pescar” Petroºani. În ceea ce priveºte pescuitul din lacul situat în apropierea EM Petrila, membrii asociaþiei care a contribuit la popularea acestuia cu peºte vor avea parte de unele facilitãþi. Mai exact, vor plãti
Nu de alta dar, aceºtia au intrat (zilele trecute) în posesia referatului de aprobare, venit din partea Ministerului Sãnãtãþii, privind transformarea fostului spital de boli cronice în secþie externalizatã a spitalului din capitala Vãii Jiului. Luni, primarul Ilie Pãducel s-a deplasat la Petroºani pentru a-i cere direc-
Tiberiu Iacob - Ridzi:
la jumãtate de preþ (comparativ cu ceilalþi pescari) peºtele capturat aici. „Poate sã vinã sã pescuiascã orcine dar trebuie sã respecte regulamentul nostru. Tarifele sunt diferite dar nu sunt prea mari. Cei care nu sunt membri ai asociaþiei noastre vor plãti cu 10 lei în plus dar vor putea opri 2 kilograme de
picior sau o costiþã de miel. Am luat legãtura cu crescãtorii de ovine din Mehedinþi, Gorj ºi Alba care mi-au promis cã joi vor fi prezenþi în piaþã. Sper sã se ºi þinã de cuvânt”, a declarat Ioan Pristavu, administratorul Pieþelor din Petroºani. În acest an, comparativ cu anul anterior, preþul cãrnii de miel ar putea fi ceva
mai mare. Mai exact, cu aproximativ 10%. “Din câte am înþeles crescãtorii de oi vor creºte, în acest an, preþurile. Mai exact, un kilogram de carne de miel ar putea sã ajungã la 22 de lei, la prima vânzare. Cred, însã, cã sâmbãtã preþul cãrnii de miel ar putea scãdea pânã la 18 - 20 de lei”, a mai spus Ioan Pristavu. Dacã Sfintele Sãrbtori Pascale catolice sunt programate a avea loc în acest week-end, pânã la cele ortodoxe mai sunt 5 sãptãmâni. Pânã atunci, mieii se vor transforma în adevãrate oi, astfel cã preþul acestora va fi mai ridicat decât în acest sfârºit de martie… Mircea Mircea NISTOR
50. Înfiinþarea acestei secþii este foarte beneficã pentru noi, cei din Petrila, þinând cont de faptul cã oamenii de aici vor avea o unitate medicalã unde vor putea fi trataþi. Practic, se revine la ceea ce a fost înainte la spitalul din Petrila, cu mai multe sau mai puþine paturi”, a declarat Ilie Pãducel primarul oraºului Petrila. Noua secþie va dispune de
cu primele probleme. Venite nu din partea edililor locali ci din a celor care distrug orice ating. Mai exact, una dintre cele 2 „cãbãnuþe” instalate pentru protecþia pe timp de ploaie a iubitorilor acestui sport a fost deja vandalizatã. Mir cea NISTOR
un numãr de 50 de paturi cu internare permanentã. Din organigramã vor face parte ºi cei 7 asistenþi recent disponibilizaþi de la Spitalul Municipal Vulcan. Mir cea NISTOR
Hunedoara, spune cã, în ciuda neînþelegerilor din partid, formaþiunea politicã nu se scindeazã. Chiar dacã susþinãtorii Elenei Udrea nu au dat încã la pace cu cei ai lui Vasile Blaga ºi nici nu par dornici sã accepte rezultatele alegerilor interne, primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi – unul dintre liderii importanþi din judeþ, spune cã, pânã la urmã, situaþia este fireascã. „Se întâmplã ºi în PDL ce s-a întâmplat ºi în alte partide atunci când nu au mai fost la guvernare ºi au trecut în opoziþie. E un alt statut ºi existã aceste discuþii pânã la urmã fireºti. Dar PDL nu se va rupe”, a declarat Iacob – Ridzi. El admite cã sunt susþinãtori ai lui Udrea ºi ai lui Blaga, aproape jumãtate – jumãtate, dupã cum s-a vãzut la Convenþie, dar spune cã acest lucru nu este de naturã sã scindeze partidul. „Organizaþia Hunedoara a lãsat la liberul arbitru sau la conºtiinþa fiecãruia modul sau cu cine va vota ºi aºa s-a ºi întâmplat, ceea ce cred cãa fost o poziþie corectã luatã de organizaþie”, a spus liderul PDL Petroºani
referitor la informaþiile conform cãrora democrat – liberalii din Valea Jiului ar fi susþinut-o pe Elena Udrea în cursa pentru preºedinþia partidului. În scandalul dintre „aripile” Udrea ºi Blaga, marþi s-a jucat o nouã carte. Cristian Petrescu, susþinãtor al moþiunii Elena Udrea, a depus la Comisia de Litigii ºi Statut a PDL o nouã contestaþie la alegerile pentru preºedinþia partidului, în care cere reorganizarea Convenþiei, arãtând cã este ultima contestaþie ºi cã nu se pune problema plecãrii din partid. Petrescu a spus cã sunt nereguli în organizarea alegerilor, de la delegaþi care au votat ºi nu sunt membri PDL - ºi a cerut verificarea apartenenþei la PDL pânã la cazuri de delegaþi care apar cã au votat deºi nu au fost în Bucureºti. Car men COSMAN
Comisia Europeanã ne-a dat în judecatã cã nu s-a dublat preþul la încãlzire ºi la energia electricã O ricum am da-o, costurile sunt uriaºe! Dacã nu se aplicã imediat cele douã Directive europene, amenzile vor fi de 2 milioane de euro pe lunã pentru România. Dacã aplicãm regulile de pe piaþa gazului ºi a energiei, populaþia va plãti sume uriaºe la cãldurã sau la curentul electric.
Comisia Europeanã acuzã România cã nu a respectat douã directive, respectiv Directiva Internaþionalã a Gazului Natural ºi Directiva Internaþionalã a Energiei Electrice. Aceste douã documente nu permit subvenþionarea încãlzirii gospodãriilor populaþiei. Ca urmare a subvenþionãrii încãlzirii - pe timp de iarnã de cãtre primãrii ºi în alte cazuri de cãtre stat - pentru populaþie, Comisia Europeanã a dat România în judecatã, motivând cã „nu a aplicat integral douã directive din domeniul energiei”. Comisia Europeanã a cerut o amendã de 60.000 de euro pe zi pentru România. Necorectarea imediatã a acestor
„greºeli”, înseamnã de 2 milioane de euro pe lunã. Dacã aplicãm regulile celor douã documente de pe piaþa gazului ºi energiei, populaþia va plãti sume uriaºe la cãldurã sau la curentul electric. Vor primi ajutoare de încãlzire
doar consumatorii vulnerabili, adicã cei cu bani foarte puþini sau fãrã venituri, iar ceilalþi vor plãti gigacaloria la preþ întreg. Dar nimeni nu spune care este plafonul veniturilor pânã la care este permisã subvenþia.
Premierã la final de lunã
„Ultima haltã în Paradis” Finalul lunii martie este marcat, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”, de o comedie senzaþionalã. Spectacolul „Ultima haltã în Paradis”, al cãrui autor
De o dublare a facturilor la întreþinere ar avea parte toþi locuitorii conectaþi la sistemele de termoficare. De precizat cã cea mai scumpã gigacalorie nesubvenþionatã din þarã este de 830 de lei, în Hunedoara. Cum am da-o tot vom avea mult de plãtit, adicã dacã guvernul aplicã legile europene urgent, facturile, apoi toate preþurile, vor exploda. Dacã guvernul nu aplicã directivele UE, amenzile vor depãºi douã milioane de euro pe lunã. De precizat cã în Bulgaria impunerile europene pe piaþa energiei ºi a gazului a fãcut ca populaþia sã nu-ºi poatã achita facturile ºi ca urmare au avut loc ample proteste în stradã. Ileana FIRÞULESCU
este Valentin Nicolau, a fost montat în anul 2002, la Televiziunea Românã ºi prezentat în cadrul Festivalului Naþional de Teatru „I.L. Caragiale”, ediþia a 13-a, 2003, la secþiunea Teatru TV. Din distribuþia aflatã la premiera spectacolului de sâmbãtã, 30 martie, ora 18, fac parte actorii: Nicolae Vicol, Cãtãlin Grigoraº, Bianca Holobuþ, Izabela Badovics, Oana Liciu-Gogu, Nicoleta Niculescu, Nicoleta Bolcã, iar preþul unui bilet este de 15 lei. Oana TUÞU
6 Actualitate
R
eprezentanþii Asociaþiei „Pro Pescar” din Petroºani au populat cu peºte lacul „închiriat” de la administraþia localã din Petrila.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Martie 2013
Carasul a populat balta minereascã Este vorba despre o baltã rezultatã în urma exploatãrii cãrbunelui care a fost „populatã” cu 1.300 de kilograme de
caras, în „valoare” de aproape 7.000 de lei. Peºtele a fost adus de la ferma piscicolã „Aurel Vlaicu” din Orãºtie. „Deocamdatã am adus 1.300 de kilograme de caras, o primã tranºã din cantitatea de peºte propusã pentru popularea lacului. Þin sã le mulþumesc celor câteva zeci de pescari care neau ajutat sã ducem peºtele în apã. Nu ne vom opri aici, în cursul sãptãmânilor viitoare urmând a aduce aici ºi 500 de kilograme de crap. Este vorba despre crap Amur, Românesc ºi Oglindã”, a precizat Ioan Carvaþchi, preºedintele
E
Speranþe “spitaliceºti” la Petrila
dilii petrileni sperã ca pânã pe data de 1 aprilie sã deschidã (în localitatea din estul Vãii Jiului) secþia externalizatã a Spitalului de Urgenþã Petroºani.
torului instituþiei de sãnãtate sã facã solicitãrile necesare în vederea suplimentãrii, cu 50, a numãrului de paturi. “Eu am fost cel care m-am ocupat de aceastã problemã ºi sunt
primul care mã bucur de faptul cã am intrat în posesia respectivului referat. Luni am fost la spitalul din Petroºani pentru a solicita suplimentarea numãrului de paturi cu
Nici urmã de miel în pieþele din Vale
D
eºi pânã la Paºtele catolic au mai rãmas doar câteva zile, prin pieþele din Valea Jiului mieii încã nu au apãrut.
În acest timp, standurile de prezentare ºi vânzare
COLÞUL LUI DENIS
a cãrnii de miel, pregãtite din timp de cãtre administratorii pieþelor, sunt pustii. În Petroºani, dupã cum a precizat administratorul pieþelor, aceºtia vor fi “prezenþi” cu începere, doar, de joi. Deocamdatã, însã, niciun picior de ovinã nu a ajuns aici. “Glumind, în piaþa centralã din Petroºani deocamdatã nu a ajus niciun
PDL nu se va rupe!
iberiu Iacob – Ridzi, T liderul PDL Petroºani ºi vicepreºedinte al PDL peºte. Aici este vorba despre peºte rãpitor, nu ºi crap, de exemplu”, a mai precizat Ioan Carvaþchi. Asociaþia pescarilor a preluat de doar câteva sãptãmâni „luciul de apã” creat de exploatarea cãrbunelui dar, deja, s-a confruntat
Asociaþiei „Pro Pescar” Petroºani. În ceea ce priveºte pescuitul din lacul situat în apropierea EM Petrila, membrii asociaþiei care a contribuit la popularea acestuia cu peºte vor avea parte de unele facilitãþi. Mai exact, vor plãti
Nu de alta dar, aceºtia au intrat (zilele trecute) în posesia referatului de aprobare, venit din partea Ministerului Sãnãtãþii, privind transformarea fostului spital de boli cronice în secþie externalizatã a spitalului din capitala Vãii Jiului. Luni, primarul Ilie Pãducel s-a deplasat la Petroºani pentru a-i cere direc-
Tiberiu Iacob - Ridzi:
la jumãtate de preþ (comparativ cu ceilalþi pescari) peºtele capturat aici. „Poate sã vinã sã pescuiascã orcine dar trebuie sã respecte regulamentul nostru. Tarifele sunt diferite dar nu sunt prea mari. Cei care nu sunt membri ai asociaþiei noastre vor plãti cu 10 lei în plus dar vor putea opri 2 kilograme de
picior sau o costiþã de miel. Am luat legãtura cu crescãtorii de ovine din Mehedinþi, Gorj ºi Alba care mi-au promis cã joi vor fi prezenþi în piaþã. Sper sã se ºi þinã de cuvânt”, a declarat Ioan Pristavu, administratorul Pieþelor din Petroºani. În acest an, comparativ cu anul anterior, preþul cãrnii de miel ar putea fi ceva
mai mare. Mai exact, cu aproximativ 10%. “Din câte am înþeles crescãtorii de oi vor creºte, în acest an, preþurile. Mai exact, un kilogram de carne de miel ar putea sã ajungã la 22 de lei, la prima vânzare. Cred, însã, cã sâmbãtã preþul cãrnii de miel ar putea scãdea pânã la 18 - 20 de lei”, a mai spus Ioan Pristavu. Dacã Sfintele Sãrbtori Pascale catolice sunt programate a avea loc în acest week-end, pânã la cele ortodoxe mai sunt 5 sãptãmâni. Pânã atunci, mieii se vor transforma în adevãrate oi, astfel cã preþul acestora va fi mai ridicat decât în acest sfârºit de martie… Mircea Mircea NISTOR
50. Înfiinþarea acestei secþii este foarte beneficã pentru noi, cei din Petrila, þinând cont de faptul cã oamenii de aici vor avea o unitate medicalã unde vor putea fi trataþi. Practic, se revine la ceea ce a fost înainte la spitalul din Petrila, cu mai multe sau mai puþine paturi”, a declarat Ilie Pãducel primarul oraºului Petrila. Noua secþie va dispune de
cu primele probleme. Venite nu din partea edililor locali ci din a celor care distrug orice ating. Mai exact, una dintre cele 2 „cãbãnuþe” instalate pentru protecþia pe timp de ploaie a iubitorilor acestui sport a fost deja vandalizatã. Mir cea NISTOR
un numãr de 50 de paturi cu internare permanentã. Din organigramã vor face parte ºi cei 7 asistenþi recent disponibilizaþi de la Spitalul Municipal Vulcan. Mir cea NISTOR
Hunedoara, spune cã, în ciuda neînþelegerilor din partid, formaþiunea politicã nu se scindeazã. Chiar dacã susþinãtorii Elenei Udrea nu au dat încã la pace cu cei ai lui Vasile Blaga ºi nici nu par dornici sã accepte rezultatele alegerilor interne, primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi – unul dintre liderii importanþi din judeþ, spune cã, pânã la urmã, situaþia este fireascã. „Se întâmplã ºi în PDL ce s-a întâmplat ºi în alte partide atunci când nu au mai fost la guvernare ºi au trecut în opoziþie. E un alt statut ºi existã aceste discuþii pânã la urmã fireºti. Dar PDL nu se va rupe”, a declarat Iacob – Ridzi. El admite cã sunt susþinãtori ai lui Udrea ºi ai lui Blaga, aproape jumãtate – jumãtate, dupã cum s-a vãzut la Convenþie, dar spune cã acest lucru nu este de naturã sã scindeze partidul. „Organizaþia Hunedoara a lãsat la liberul arbitru sau la conºtiinþa fiecãruia modul sau cu cine va vota ºi aºa s-a ºi întâmplat, ceea ce cred cãa fost o poziþie corectã luatã de organizaþie”, a spus liderul PDL Petroºani
referitor la informaþiile conform cãrora democrat – liberalii din Valea Jiului ar fi susþinut-o pe Elena Udrea în cursa pentru preºedinþia partidului. În scandalul dintre „aripile” Udrea ºi Blaga, marþi s-a jucat o nouã carte. Cristian Petrescu, susþinãtor al moþiunii Elena Udrea, a depus la Comisia de Litigii ºi Statut a PDL o nouã contestaþie la alegerile pentru preºedinþia partidului, în care cere reorganizarea Convenþiei, arãtând cã este ultima contestaþie ºi cã nu se pune problema plecãrii din partid. Petrescu a spus cã sunt nereguli în organizarea alegerilor, de la delegaþi care au votat ºi nu sunt membri PDL - ºi a cerut verificarea apartenenþei la PDL pânã la cazuri de delegaþi care apar cã au votat deºi nu au fost în Bucureºti. Car men COSMAN
Comisia Europeanã ne-a dat în judecatã cã nu s-a dublat preþul la încãlzire ºi la energia electricã O ricum am da-o, costurile sunt uriaºe! Dacã nu se aplicã imediat cele douã Directive europene, amenzile vor fi de 2 milioane de euro pe lunã pentru România. Dacã aplicãm regulile de pe piaþa gazului ºi a energiei, populaþia va plãti sume uriaºe la cãldurã sau la curentul electric.
Comisia Europeanã acuzã România cã nu a respectat douã directive, respectiv Directiva Internaþionalã a Gazului Natural ºi Directiva Internaþionalã a Energiei Electrice. Aceste douã documente nu permit subvenþionarea încãlzirii gospodãriilor populaþiei. Ca urmare a subvenþionãrii încãlzirii - pe timp de iarnã de cãtre primãrii ºi în alte cazuri de cãtre stat - pentru populaþie, Comisia Europeanã a dat România în judecatã, motivând cã „nu a aplicat integral douã directive din domeniul energiei”. Comisia Europeanã a cerut o amendã de 60.000 de euro pe zi pentru România. Necorectarea imediatã a acestor
„greºeli”, înseamnã de 2 milioane de euro pe lunã. Dacã aplicãm regulile celor douã documente de pe piaþa gazului ºi energiei, populaþia va plãti sume uriaºe la cãldurã sau la curentul electric. Vor primi ajutoare de încãlzire
doar consumatorii vulnerabili, adicã cei cu bani foarte puþini sau fãrã venituri, iar ceilalþi vor plãti gigacaloria la preþ întreg. Dar nimeni nu spune care este plafonul veniturilor pânã la care este permisã subvenþia.
Premierã la final de lunã
„Ultima haltã în Paradis” Finalul lunii martie este marcat, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”, de o comedie senzaþionalã. Spectacolul „Ultima haltã în Paradis”, al cãrui autor
De o dublare a facturilor la întreþinere ar avea parte toþi locuitorii conectaþi la sistemele de termoficare. De precizat cã cea mai scumpã gigacalorie nesubvenþionatã din þarã este de 830 de lei, în Hunedoara. Cum am da-o tot vom avea mult de plãtit, adicã dacã guvernul aplicã legile europene urgent, facturile, apoi toate preþurile, vor exploda. Dacã guvernul nu aplicã directivele UE, amenzile vor depãºi douã milioane de euro pe lunã. De precizat cã în Bulgaria impunerile europene pe piaþa energiei ºi a gazului a fãcut ca populaþia sã nu-ºi poatã achita facturile ºi ca urmare au avut loc ample proteste în stradã. Ileana FIRÞULESCU
este Valentin Nicolau, a fost montat în anul 2002, la Televiziunea Românã ºi prezentat în cadrul Festivalului Naþional de Teatru „I.L. Caragiale”, ediþia a 13-a, 2003, la secþiunea Teatru TV. Din distribuþia aflatã la premiera spectacolului de sâmbãtã, 30 martie, ora 18, fac parte actorii: Nicolae Vicol, Cãtãlin Grigoraº, Bianca Holobuþ, Izabela Badovics, Oana Liciu-Gogu, Nicoleta Niculescu, Nicoleta Bolcã, iar preþul unui bilet este de 15 lei. Oana TUÞU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 martie 2013
Primul pas pentru depozitul de deºeuri
C
ontract de peste douã milioane de lei. Consiliul Judeþean Hunedoara a demarat proiectul denumit „Asistenþa tehnicã pentru sprijin în managementul proiectului ºi campanii de conºtientizare publica în cadrul Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. Valoarea acestuia este de 2.964.843 de lei. Monika BACIU Obiectivul acestui contract constã în furnizarea serviciilor de Asistenþã Tehnicã Autoritãþii contractante (AC), sub forma asistãrii coordonãrii pentru UIP ºi consultare în domeniul conºtientizãrii publice, pentru sistemul de management integrat al deºeurilor, sprijin în derularea procedurilor de achiziþie publicã ºi semnarea contractelor de lucrãri, servicii ºi bunuri din cadrul proiectului pentru Judeþul Hunedoara. Obiectivul general al acestui proiect constã în dezvoltarea infrastructurii de deºeuri în România ºi, în special, în Judeþul Hunedoara, în conformitate cu standardele europene, pentru a îmbunãtãþi calitatea mediu-
lui ºi condiþiile de trãi. Mai exact, obiectivele generale ale proiectului includ reducerea costurilor de transport al deºeurilor prin dezvoltarea unei reþele rentabile de staþii de transfer (aceastã reþea existã deja), dezvoltarea depozit conform de deºeuri, care , sã asigure o depozitare sigurã a deºeurilor ºi minimalizarea impactului asupra mediului a depozitelor neconforme de deºeuri, prin închiderea acestora. Sistemul actual de management al deºeurilor municipale în judeþul Hunedoara constã în principal din colectare, recuperare ºi reciclare ºi tratare a deºeurilor organice, într-o proporþie foarte redusã ºi eliminare a deºeurilor în depozitele neconforme existente.
Marea majoritate a cantitãþii de deºeuri municipale colectate sunt eliminate în depozitele de deºeuri neconforme existente. În concluzie, gestionarea deºeurilor în judeþul Hunedoara nu se realizeazã conform cerinþelor UE ºi creeazã riscuri grave pentru mediu înconjurãtor ºi pentru sãnãtatea populaþiei. Aproximativ 184.538 t de deºeuri colectate în 2011 (19.685 în zona ruralã ºi 164.853 în zona urbanã). Colectarea selectivã este implementata în anumite localitãþi din judeþ, Brad, Vulcan, Aninoasa, Deva, etc. acoperind aproximativ 18 % din populaþia judeþu-
lui, prin proiecte ISPA, Phare ºi alte finanþãri. Conform datelor analizate colectarea selectivã existenþã se realizeazã într-un procent foarte mic, cantitatea de deºeuri reciclabile recuperata este micã în comparaþie cu numãrul de locuitori care beneficiazã de sistemul de colectare selectiv (mai puþin de 3.000 t / an raportat la o populaþie de cca 100.000 locuitori). Þinând cont cã depozitele neconforme vor fi închise ºi ca toate deºeurile vor fi transportate la depozitul conform, trebuie implementate facilitãþi de gestionare a deºeurilor astfel încât sã se asigure un tarif cât mai
redus (implementarea staþiilor de transfer). Existã douã (2) staþiile de transfer în funcþiune, care acoperã 2 zone (Brad ºi Haþeg) ale judeþului, însã acestea nu sunt suficiente ºi nu acoperã tot judeþul, în special în zona de sud Valea Jiului, unde deºeurile trbuie transportate în zona de nord la depozitul conform central. În raport cu colectarea deºeurilor, efortul trebuie sã se concentreze asupra extinderii sistemului de colectare selectivã, asupra îmbunãtãþirii logisticii de colectare a deºeurilor, precum ºi asupra achiziþionãrii echipamentelor necesare pentru acoperirea nevoilor de colectare a deºeurilor ale întregului judeþ. Capacitatea limitatã de tratare a deºeurilor biodegradabile ºi de sortare deºeurilor, iar lipsa completã de depozite de deºeuri conforme pentru eliminarea finalã a deºeurilor, genereazã ameninþãri semnificative la adresa mediului ºi la sãnãtatea populaþie, deoarece aceste deºeuri sunt depozitate netratate în depozitele neconforme. De asemenea, obiectivele foarte stricte, care trebuie sã fie îndeplinite în ceea ce
Bugete secãtuite
”Este mai mic cu aproximativ 100 de miliarde de lei vechi pentru cã în primul rând s-au luat bani de la proiectele pe care le avem, taxele ºi impozitele sunt mai mici datoritã faptului cã, cotele defalcate din impozitul pe venit sunt reduse datoritã numãrului
Eliminarea a unei cantitãþi de aproximativ 170.000 t / an de deºeuri în depozitele neconforme existente Vulcan, Orãºtie, Deva ºi în depozitele de deºeuri din judeþele învecinate. Eliminarea deºeurilor netratate în depozitele neconforme este consideratã a fi una din cele mai importante probleme de mediu legate de gestionarea deºeurilor. Depozitarea necontrolatã a deºeurilor netratate genereazã ameninþãri extrem de grave de mediu pentru atmosferã, sol ºi apele. În conformitate cu legislaþia CE ºi naþionalã asemena practici de depozitare nu pot continua, iar deºeurile generate trebuie colectate ºi tratate în întregime iar rezidurile finale trebuie depozitate în depozite conforme.
P
reuni astãzi (miercuri) în cadrul ºedinþei lunare de consiliu. Printre proiectele de hotãrâre se aflã ºi aprobarea bugetului pe anul în curs. Potrivit edilului acesta este mai mic faþã de anul trecut. restrâns de personal minier. Procentul de încasare al impozitelor ºi taxelor este buniºor dar cea mai importantã problemã este faptul cã au scãzut foarte mult cotele defalcate pe venit”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Din cauza veniturilor scãzute nu se vor realiza
epozitarea D finalã a deºeurilor
Pomii, pericol în caz de vânt puternic
ugetul administraþiei locale din B Petrila mai mic faþã de anul precedent. Consilierii locali din Petrila se vor
Monika BACIU
priveºte înlãturarea deºeurilor biodegradabile de la depozitare, precum ºi obiectivele de reciclare nu poate fi realizate conform practicilor realizate în prezent de gestionare a deºeurilor.
omii pot fi un adevãrat pericol. Cei care tranziteazã zonã de la Dãrãneºti spre Petrila pot fi oricând accidentaþi de pomii care stau sã cadã. Zona respectivã nu a mai fost curãþatã de ceva timp, iar copacii bãtrâni ºi gãunoºi pot oricând sã se rupã din cauza vanturilor puternice. investiþii noi. Ba din contrã, edilul sperã ca sã finalizeze sau mãcar sã continue investiþiile deja începute. ”Ne vom limita doar la anumite lucrãri pe care le vom face în Petrila, bine ar fi sã primim banii pe care îi avem de primit ºi de la Guvern ºi din fondurile externe, Uniunea Europeanã, pentru finalizarea blocurilor sociale pe care trebuia sã le punem în funcþie anul trecut când ni s-au luat banii în semestrul doi ºi am fãcut un memoriu pentru care avem promi-
siunea cã se rezolvã, se pare cã va fi o problemã cu banii pentru reabilitarea blocurilor de locuinþe. Am înþeles de la primul ministru al României cã se vor da bani pentru proiectele începute ºi atunci ne vom axa pe acele proiecte începute adicã blocurile sociale, reabilitare de blocuri, sistemul de canalizare, modernizarea drumurilor, finalizarea grãdiniþei pentru care nu am primit bani de ani de zile”, a mai spus sursa citatã. În cursul acestei sãptãmâni toate administraþiile locale din Valea Jiului vor avea bugetele stabilite pentru acest an. Consilierii locali se vor reuni pentru a aproba aceste sume.
Monika BACIU Reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani spun cã vor lua mãsuri în acest sens. ”Colegii de la SPADPP care se ocupã de acest lucru mi-au spus cã imediat ce vremea va permite ºi la o înþelegere cu Poliþia Rutierã sau localã pentru a devia circulaþia vor intervenii acolo pentru a tãia copacii care stânjenesc circulaþia autove-
hiculelor”, a declarat Nicu Taºcã – purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Dupã ce au fost perioade în care copacii
au fost toaletaþi mai mulþi cetãþeni s-au revoltat. Ei au invocat diferite motive ecologice.
Actualitate 9
La Petroºani, cãldura va fi subvenþionatã în continuare
P
rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi nu va elimina subvenþia la încãlzire. Asta dupã ce reprezentþii Comisiei Europene au interzis acordarea de subenþii la încãlzire sau la energie electricã. Doar persoanele din categoriile vulnerabile pot beneficia de astfel de ajutoare la plata utilitãþilor. Monika BACIU ”Nu se va elimina subvenþia la încãlzire, noi avem aceastã subvenþie din partea consiliului local ºi aceasta va rãmâne.Probabil cã se referã la legea categoriei de persoane ºi atunci în funcþie de ce se va stabili ºi se va hotãrî, noi ne vom conforma dar subvenþia la cãldura va rãmâne pentru persoanele vulnerabile sau
asistate social”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În cazul în care Comisi Europeanã va impune cu stricteþe tãierea acestor subvenþii, administraþia localã din
Petroºani se va conforma. ”Câte persoane primesc acest ajutor pentru cãldura, se va
La Uricani, primele demersuri eliminarea maidanezilor dãpost pentru animalele fãrã A stãpân la Uricani. Consilierii locali de la Uricani vor vota, vineri,
un proiect de hotãrâre prin care vor acorda un spaþiu Seviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã stãpân. Aceºtia vor da în folosinþã gratuitã un spaþiu de 1500 de metri pãtraþi celor de la asociaþia judeþeanã pentru o perioadã de 25 de ani. Monika BACIU În cauzã este vorba de un vechi atelier al fostei Mine Valea de Brazi. Consiliul Judeþean Hunedoara, în subordinea cãruia funcþioneazã Asociaþia a alocat pentru acest an aproape 3 milioane de lei. „Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân”: cheltuieli cu salarii ºi indemnizaþii în total defalcate pe trimestre 540.000 lei, cheltuieli cu colaboratori servicii juridice – 6.000 lei, cu servicii de contabilitate – 12.000 lei, cu colaboratori protecþia muncii ºi servicii medicale – 3.600 lei, ºtiþi cã trebuie sã avem medic de familie ºi protecþia muncii care trebuie sã o achitãm la diferite firme autorizate, cheltuieli poºtale ºi telecomunicaþii – 14.400 lei, utilitãþi sediu 8.400 lei – apã, canal etc., utilitãþi adãposturi – 60.000 lei, cheltuieli cu
hrana câinilor – 159.600 lei, cheltuieli cu materiale consumabile – 30.000 lei, carburanþi – 114.000 lei, biroticã – 12.000 lei, delegaþii – 6.000 lei, obiecte dotãri –
292.000 lei –aceasta înseamnã punctele de care vã spuneam, construire de adãposturi ºi extinderea adãposturilor care le avem pe module, obiecte de inventar 20.000 lei, mãrirea capacitãþii existente 1.500.000 lei, microcipuri achiziþie – 99.960 lei, implementare sistem de management – 64.000 lei, cheltuieli de
exploatare – 18.000 lei, în total 2.959.000 lei, deci repet încã o datã ca sã reþineþi, nicio primãrie nu contribuie financiar la aceastã asociaþie; ei contribuie cu spaþiile pe care le au, ni le dau în comodat, toate cheltuielile sunt pe speþa consiliului judeþean” a susþinut preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ în ºedinþa CJ de la finele lunii ianuarie. Administraþiile locale care fac parte din asociaþia de dezvoltare intercomunitarã se
obligã sã asigure mijloacelor tehnice pentru implementarea programului de gestionare a câinilor fãrã stãpân - centru de sterilizare, instrumente pentru prinderea ºi transportul câinilor, medicamente ºi ustensile de sterilizare, transportul câinilor în spaþiu de unde au fost ridicaþi.
stabili în funcþie de cuantumul veniturilor ºi dupã se va discuta de subvenþia la cãldurã dacã se impune o reglementare în plus faþã de ceea ce existã astãzi”, a spus sursa citatã. Comisia Europeana ne cere sa renuntam la subventionarea incalzirii la bloc. Vor primi ajutoare de incalzire doar consumatorii vulnerabili, adica cei cu bani foarte putini. Ceilalti vor plati gigacaloria la pret intreg. Comisia Europeana a cerut o amenda de
Doar un milion de lei pentru salvarea Aninoasei ici aceastã sumã nu este o certitudine N pentru edilii din localitatea Aninoasa ºi dacã va fi alocatã este doar un împrumut. Aleºii locali îºi pun speranþele în prefect pentru a ieºi din colaps. Maximilian GÂNJU Aleºii locali din Aninoasa s-au întrunit luni, în ºedinþã, pentru a aproba un împrumut de 1 milion de lei pentru plata arieratelor. Banii ar urma sã fie împrumutaþi din Trezorerie ºi chiar dacã nu va rezolva decât o micã problemã a Primãriei, este totuºi un balon de oxigen. Edilii din Aninoasa sperau sã poatã împrumuta mãcar 2 milioane de lei, însã nu s-au putut încadra în baremul de creditare. „Am aprobat în ºedinþa de consiliu suma ºi astãzi (n.r. marþi) a plecat dosarul la Deva, la Finanþe pentru a-l trimite mai departe la Bucureºti, la comisia de avizare a împrumuturilor. Cam în douã sau trei zile ar trebui sã primit confirmarea dacã este aprobat sau nu ºi în douã zile ne vireazã banii. Sunt termene foarte scurte dar nu ne-am putu încadra decât cu zece miliarde (n.r. lei
vechi) pentru cã era gradul de îndatorare prea mare ”, a declarat primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca.
B un ºi 1 milion decât nimic Edilii spun cã suma rezolvã doar o parte din datoriile localitãþii dacã va fi aprobatã. Totuºi, Dunca susþine cã este un pas pe care trebuia sã-l
60.000 de euro pe zi pentru Romania. Petroºãnenii racordaþi la sistemul centralizat de încãlzire vor achita tot 135,46 lei pe gigacalorie, diferenþa de preþ pânã la 238,08 lei cât costã gigacaloria fiind subvenþionatã de Consiliul local. Subvenþia pe care o acordã administraþia localã din Petroºani fiecãrui proprietar branºat la sistemul centralizat de încãlzire este de 102,62 lei.
facã pentru a demonstra cã existã intenþia de a redresa situaþia financiarã a Primãriei Aninoasa. „În prima fazã nu ne ajutã prea mult aceastã sumã. Domnul prefect spunea cã dacã facem acest împrumut o sã vadã toatã lumea cã facem un efort, în sensul cã facem ceva ca sã scãpãm de datorii. Apoi face un proiect de Hotãrâre de Guvern ca sã ne ajute cu o sumã pentru bancã. Atunci mai respirãm puþin”, a mai declarat primarul. Pe de altã parte edilii din Aninoasa au reuºit sã achite ºi lefurile
angajaþilor din aparatul administrativ ºi au scãpat de eventuale proteste cum a fost cel din urmã cu circa trei sãptãmâni. „Am fãcut cum am putut, am strâns cureaua ºi suntem la zi cu salariile”, spune Nicolae Dunca. Primãria Aninoasa are datorii de circa 5 milioane de lei.
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 martie 2013
Primul pas pentru depozitul de deºeuri
C
ontract de peste douã milioane de lei. Consiliul Judeþean Hunedoara a demarat proiectul denumit „Asistenþa tehnicã pentru sprijin în managementul proiectului ºi campanii de conºtientizare publica în cadrul Proiectului ”Sistem de management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara”. Valoarea acestuia este de 2.964.843 de lei. Monika BACIU Obiectivul acestui contract constã în furnizarea serviciilor de Asistenþã Tehnicã Autoritãþii contractante (AC), sub forma asistãrii coordonãrii pentru UIP ºi consultare în domeniul conºtientizãrii publice, pentru sistemul de management integrat al deºeurilor, sprijin în derularea procedurilor de achiziþie publicã ºi semnarea contractelor de lucrãri, servicii ºi bunuri din cadrul proiectului pentru Judeþul Hunedoara. Obiectivul general al acestui proiect constã în dezvoltarea infrastructurii de deºeuri în România ºi, în special, în Judeþul Hunedoara, în conformitate cu standardele europene, pentru a îmbunãtãþi calitatea mediu-
lui ºi condiþiile de trãi. Mai exact, obiectivele generale ale proiectului includ reducerea costurilor de transport al deºeurilor prin dezvoltarea unei reþele rentabile de staþii de transfer (aceastã reþea existã deja), dezvoltarea depozit conform de deºeuri, care , sã asigure o depozitare sigurã a deºeurilor ºi minimalizarea impactului asupra mediului a depozitelor neconforme de deºeuri, prin închiderea acestora. Sistemul actual de management al deºeurilor municipale în judeþul Hunedoara constã în principal din colectare, recuperare ºi reciclare ºi tratare a deºeurilor organice, într-o proporþie foarte redusã ºi eliminare a deºeurilor în depozitele neconforme existente.
Marea majoritate a cantitãþii de deºeuri municipale colectate sunt eliminate în depozitele de deºeuri neconforme existente. În concluzie, gestionarea deºeurilor în judeþul Hunedoara nu se realizeazã conform cerinþelor UE ºi creeazã riscuri grave pentru mediu înconjurãtor ºi pentru sãnãtatea populaþiei. Aproximativ 184.538 t de deºeuri colectate în 2011 (19.685 în zona ruralã ºi 164.853 în zona urbanã). Colectarea selectivã este implementata în anumite localitãþi din judeþ, Brad, Vulcan, Aninoasa, Deva, etc. acoperind aproximativ 18 % din populaþia judeþu-
lui, prin proiecte ISPA, Phare ºi alte finanþãri. Conform datelor analizate colectarea selectivã existenþã se realizeazã într-un procent foarte mic, cantitatea de deºeuri reciclabile recuperata este micã în comparaþie cu numãrul de locuitori care beneficiazã de sistemul de colectare selectiv (mai puþin de 3.000 t / an raportat la o populaþie de cca 100.000 locuitori). Þinând cont cã depozitele neconforme vor fi închise ºi ca toate deºeurile vor fi transportate la depozitul conform, trebuie implementate facilitãþi de gestionare a deºeurilor astfel încât sã se asigure un tarif cât mai
redus (implementarea staþiilor de transfer). Existã douã (2) staþiile de transfer în funcþiune, care acoperã 2 zone (Brad ºi Haþeg) ale judeþului, însã acestea nu sunt suficiente ºi nu acoperã tot judeþul, în special în zona de sud Valea Jiului, unde deºeurile trbuie transportate în zona de nord la depozitul conform central. În raport cu colectarea deºeurilor, efortul trebuie sã se concentreze asupra extinderii sistemului de colectare selectivã, asupra îmbunãtãþirii logisticii de colectare a deºeurilor, precum ºi asupra achiziþionãrii echipamentelor necesare pentru acoperirea nevoilor de colectare a deºeurilor ale întregului judeþ. Capacitatea limitatã de tratare a deºeurilor biodegradabile ºi de sortare deºeurilor, iar lipsa completã de depozite de deºeuri conforme pentru eliminarea finalã a deºeurilor, genereazã ameninþãri semnificative la adresa mediului ºi la sãnãtatea populaþie, deoarece aceste deºeuri sunt depozitate netratate în depozitele neconforme. De asemenea, obiectivele foarte stricte, care trebuie sã fie îndeplinite în ceea ce
Bugete secãtuite
”Este mai mic cu aproximativ 100 de miliarde de lei vechi pentru cã în primul rând s-au luat bani de la proiectele pe care le avem, taxele ºi impozitele sunt mai mici datoritã faptului cã, cotele defalcate din impozitul pe venit sunt reduse datoritã numãrului
Eliminarea a unei cantitãþi de aproximativ 170.000 t / an de deºeuri în depozitele neconforme existente Vulcan, Orãºtie, Deva ºi în depozitele de deºeuri din judeþele învecinate. Eliminarea deºeurilor netratate în depozitele neconforme este consideratã a fi una din cele mai importante probleme de mediu legate de gestionarea deºeurilor. Depozitarea necontrolatã a deºeurilor netratate genereazã ameninþãri extrem de grave de mediu pentru atmosferã, sol ºi apele. În conformitate cu legislaþia CE ºi naþionalã asemena practici de depozitare nu pot continua, iar deºeurile generate trebuie colectate ºi tratate în întregime iar rezidurile finale trebuie depozitate în depozite conforme.
P
reuni astãzi (miercuri) în cadrul ºedinþei lunare de consiliu. Printre proiectele de hotãrâre se aflã ºi aprobarea bugetului pe anul în curs. Potrivit edilului acesta este mai mic faþã de anul trecut. restrâns de personal minier. Procentul de încasare al impozitelor ºi taxelor este buniºor dar cea mai importantã problemã este faptul cã au scãzut foarte mult cotele defalcate pe venit”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Din cauza veniturilor scãzute nu se vor realiza
epozitarea D finalã a deºeurilor
Pomii, pericol în caz de vânt puternic
ugetul administraþiei locale din B Petrila mai mic faþã de anul precedent. Consilierii locali din Petrila se vor
Monika BACIU
priveºte înlãturarea deºeurilor biodegradabile de la depozitare, precum ºi obiectivele de reciclare nu poate fi realizate conform practicilor realizate în prezent de gestionare a deºeurilor.
omii pot fi un adevãrat pericol. Cei care tranziteazã zonã de la Dãrãneºti spre Petrila pot fi oricând accidentaþi de pomii care stau sã cadã. Zona respectivã nu a mai fost curãþatã de ceva timp, iar copacii bãtrâni ºi gãunoºi pot oricând sã se rupã din cauza vanturilor puternice. investiþii noi. Ba din contrã, edilul sperã ca sã finalizeze sau mãcar sã continue investiþiile deja începute. ”Ne vom limita doar la anumite lucrãri pe care le vom face în Petrila, bine ar fi sã primim banii pe care îi avem de primit ºi de la Guvern ºi din fondurile externe, Uniunea Europeanã, pentru finalizarea blocurilor sociale pe care trebuia sã le punem în funcþie anul trecut când ni s-au luat banii în semestrul doi ºi am fãcut un memoriu pentru care avem promi-
siunea cã se rezolvã, se pare cã va fi o problemã cu banii pentru reabilitarea blocurilor de locuinþe. Am înþeles de la primul ministru al României cã se vor da bani pentru proiectele începute ºi atunci ne vom axa pe acele proiecte începute adicã blocurile sociale, reabilitare de blocuri, sistemul de canalizare, modernizarea drumurilor, finalizarea grãdiniþei pentru care nu am primit bani de ani de zile”, a mai spus sursa citatã. În cursul acestei sãptãmâni toate administraþiile locale din Valea Jiului vor avea bugetele stabilite pentru acest an. Consilierii locali se vor reuni pentru a aproba aceste sume.
Monika BACIU Reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani spun cã vor lua mãsuri în acest sens. ”Colegii de la SPADPP care se ocupã de acest lucru mi-au spus cã imediat ce vremea va permite ºi la o înþelegere cu Poliþia Rutierã sau localã pentru a devia circulaþia vor intervenii acolo pentru a tãia copacii care stânjenesc circulaþia autove-
hiculelor”, a declarat Nicu Taºcã – purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Dupã ce au fost perioade în care copacii
au fost toaletaþi mai mulþi cetãþeni s-au revoltat. Ei au invocat diferite motive ecologice.
Actualitate 9
La Petroºani, cãldura va fi subvenþionatã în continuare
P
rimarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi nu va elimina subvenþia la încãlzire. Asta dupã ce reprezentþii Comisiei Europene au interzis acordarea de subenþii la încãlzire sau la energie electricã. Doar persoanele din categoriile vulnerabile pot beneficia de astfel de ajutoare la plata utilitãþilor. Monika BACIU ”Nu se va elimina subvenþia la încãlzire, noi avem aceastã subvenþie din partea consiliului local ºi aceasta va rãmâne.Probabil cã se referã la legea categoriei de persoane ºi atunci în funcþie de ce se va stabili ºi se va hotãrî, noi ne vom conforma dar subvenþia la cãldura va rãmâne pentru persoanele vulnerabile sau
asistate social”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În cazul în care Comisi Europeanã va impune cu stricteþe tãierea acestor subvenþii, administraþia localã din
Petroºani se va conforma. ”Câte persoane primesc acest ajutor pentru cãldura, se va
La Uricani, primele demersuri eliminarea maidanezilor dãpost pentru animalele fãrã A stãpân la Uricani. Consilierii locali de la Uricani vor vota, vineri,
un proiect de hotãrâre prin care vor acorda un spaþiu Seviciului Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã stãpân. Aceºtia vor da în folosinþã gratuitã un spaþiu de 1500 de metri pãtraþi celor de la asociaþia judeþeanã pentru o perioadã de 25 de ani. Monika BACIU În cauzã este vorba de un vechi atelier al fostei Mine Valea de Brazi. Consiliul Judeþean Hunedoara, în subordinea cãruia funcþioneazã Asociaþia a alocat pentru acest an aproape 3 milioane de lei. „Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân”: cheltuieli cu salarii ºi indemnizaþii în total defalcate pe trimestre 540.000 lei, cheltuieli cu colaboratori servicii juridice – 6.000 lei, cu servicii de contabilitate – 12.000 lei, cu colaboratori protecþia muncii ºi servicii medicale – 3.600 lei, ºtiþi cã trebuie sã avem medic de familie ºi protecþia muncii care trebuie sã o achitãm la diferite firme autorizate, cheltuieli poºtale ºi telecomunicaþii – 14.400 lei, utilitãþi sediu 8.400 lei – apã, canal etc., utilitãþi adãposturi – 60.000 lei, cheltuieli cu
hrana câinilor – 159.600 lei, cheltuieli cu materiale consumabile – 30.000 lei, carburanþi – 114.000 lei, biroticã – 12.000 lei, delegaþii – 6.000 lei, obiecte dotãri –
292.000 lei –aceasta înseamnã punctele de care vã spuneam, construire de adãposturi ºi extinderea adãposturilor care le avem pe module, obiecte de inventar 20.000 lei, mãrirea capacitãþii existente 1.500.000 lei, microcipuri achiziþie – 99.960 lei, implementare sistem de management – 64.000 lei, cheltuieli de
exploatare – 18.000 lei, în total 2.959.000 lei, deci repet încã o datã ca sã reþineþi, nicio primãrie nu contribuie financiar la aceastã asociaþie; ei contribuie cu spaþiile pe care le au, ni le dau în comodat, toate cheltuielile sunt pe speþa consiliului judeþean” a susþinut preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ în ºedinþa CJ de la finele lunii ianuarie. Administraþiile locale care fac parte din asociaþia de dezvoltare intercomunitarã se
obligã sã asigure mijloacelor tehnice pentru implementarea programului de gestionare a câinilor fãrã stãpân - centru de sterilizare, instrumente pentru prinderea ºi transportul câinilor, medicamente ºi ustensile de sterilizare, transportul câinilor în spaþiu de unde au fost ridicaþi.
stabili în funcþie de cuantumul veniturilor ºi dupã se va discuta de subvenþia la cãldurã dacã se impune o reglementare în plus faþã de ceea ce existã astãzi”, a spus sursa citatã. Comisia Europeana ne cere sa renuntam la subventionarea incalzirii la bloc. Vor primi ajutoare de incalzire doar consumatorii vulnerabili, adica cei cu bani foarte putini. Ceilalti vor plati gigacaloria la pret intreg. Comisia Europeana a cerut o amenda de
Doar un milion de lei pentru salvarea Aninoasei ici aceastã sumã nu este o certitudine N pentru edilii din localitatea Aninoasa ºi dacã va fi alocatã este doar un împrumut. Aleºii locali îºi pun speranþele în prefect pentru a ieºi din colaps. Maximilian GÂNJU Aleºii locali din Aninoasa s-au întrunit luni, în ºedinþã, pentru a aproba un împrumut de 1 milion de lei pentru plata arieratelor. Banii ar urma sã fie împrumutaþi din Trezorerie ºi chiar dacã nu va rezolva decât o micã problemã a Primãriei, este totuºi un balon de oxigen. Edilii din Aninoasa sperau sã poatã împrumuta mãcar 2 milioane de lei, însã nu s-au putut încadra în baremul de creditare. „Am aprobat în ºedinþa de consiliu suma ºi astãzi (n.r. marþi) a plecat dosarul la Deva, la Finanþe pentru a-l trimite mai departe la Bucureºti, la comisia de avizare a împrumuturilor. Cam în douã sau trei zile ar trebui sã primit confirmarea dacã este aprobat sau nu ºi în douã zile ne vireazã banii. Sunt termene foarte scurte dar nu ne-am putu încadra decât cu zece miliarde (n.r. lei
vechi) pentru cã era gradul de îndatorare prea mare ”, a declarat primarul localitãþii Aninoasa, Nicolae Dunca.
B un ºi 1 milion decât nimic Edilii spun cã suma rezolvã doar o parte din datoriile localitãþii dacã va fi aprobatã. Totuºi, Dunca susþine cã este un pas pe care trebuia sã-l
60.000 de euro pe zi pentru Romania. Petroºãnenii racordaþi la sistemul centralizat de încãlzire vor achita tot 135,46 lei pe gigacalorie, diferenþa de preþ pânã la 238,08 lei cât costã gigacaloria fiind subvenþionatã de Consiliul local. Subvenþia pe care o acordã administraþia localã din Petroºani fiecãrui proprietar branºat la sistemul centralizat de încãlzire este de 102,62 lei.
facã pentru a demonstra cã existã intenþia de a redresa situaþia financiarã a Primãriei Aninoasa. „În prima fazã nu ne ajutã prea mult aceastã sumã. Domnul prefect spunea cã dacã facem acest împrumut o sã vadã toatã lumea cã facem un efort, în sensul cã facem ceva ca sã scãpãm de datorii. Apoi face un proiect de Hotãrâre de Guvern ca sã ne ajute cu o sumã pentru bancã. Atunci mai respirãm puþin”, a mai declarat primarul. Pe de altã parte edilii din Aninoasa au reuºit sã achite ºi lefurile
angajaþilor din aparatul administrativ ºi au scãpat de eventuale proteste cum a fost cel din urmã cu circa trei sãptãmâni. „Am fãcut cum am putut, am strâns cureaua ºi suntem la zi cu salariile”, spune Nicolae Dunca. Primãria Aninoasa are datorii de circa 5 milioane de lei.
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 martie 2013
Lala Love Tour la Petroºani
S
unt urmaºii lui Cupidon din zilele noastre ºi cântã despre dragoste. Trupa fenomen din România, Lala Band a început cel de-al treilea turneu naþional „Lala Love Tour”. Luni seara Casa de Culturã din Petroºani s-a dovedit a fi neîncãpãtoare pentru spectacolul oferit de cãtre celebra trupa Lala Band. Monika BACIU
Peste 500 de tineri însoþiþi de pãrinþi sau bunici, peste 500 de tineri din întreaga Vale a Jiului au avut ocazia de a-i vedea pe idolii lor în carne ºi oase. Membrii trupei Lala Band au început în luna ianuarie cel de-al treilea turneu naþional din cariera lor muzicalã. ”Este o foarte mare onoare pentru noi ºi suntem foarte fericiþi cã oamenii din toatã þara ne iubesc atât de mult pentru cã fãrã ei nu am fi
DN 76 Luncoiu de Jos – Brad * DN 74 Brad – Criºcior * DN 76 Brad - Baia de
Criº * DN 76 Baia de criº Târnava de Criº * DN7 Mintia – Veþel * DN7
Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 073558077
mereu þineþi ºi fericiþi ºi sã nu uite de acel spirit pe care l-am creat cu toþii în familia Lala Band ºi care creºte pe zi ce trece”, au spus tinerii de la Lala Band. Emoþionaþi, nerãbdãtori, tinerii s-au dovedit a fi fanii trupei fenomen,
ajuns aici. Turneul a început acum câteva luni, noi încercãm sã promovãm în acest turneu iubirea aºa se ºi numeºte turneul Lala Love Tour, am fãcut deja un înconjor al þãrii ºi mai avem câteva oraºe de vizitat aºa cã speram sã avem un public cât mai numeros ºi mai larg. ªi în realitate suntem ca o familie mai ales cã petrecem foarte mult timp împreunã mai mult decât cu familile noastre, ºi pentru ca iubitul meu face parte din Lala Band. Sã fie ”lala”, sã se iubeascã mult ºi fie
Radare 27.03.2013
Anunþ
Lala Band. ”Îi iubesc. ªtiu toate melodiile lor ºi am vãzut fiecare episod”, spune o copilã de câþiva ani. Sala Casei de Culturã a Sindicatelor din Petroºani a rãsunat asearã de cele mai Veþel – Leºnic * îndrãgite piese de DN7 Leºnic – dragoste interpretate de Sãcãmaº * DN7 tinerii ce au revoluþionat Ilia – Gurasada * muzica ºi au acaparat DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66
inimile tuturor adolescenþilor. Atmosfera din sala s-a dovedit a fi incendiara ºi
fanii au trãit la intensitate maximã ºi le-au arãtat membrilor trupei fenomen dragostea ce le-o poartã. Turneul „Lala Love Tour” se desfãºoarã în cadrul proiectului naþional cultural Arta contra drog 2013 iniþiat de Asociaþia Culturalã de Teatru Muzica ºi Film Dracula în parteneriat cu Centru Internaþional Antidrog ºi pentru drepturile omului România.
Sunt alãturi de domnul Nicolae Muntean la marea durere pricinuitã de trecerea la cele veºnice a soþiei dragi
MUNTEAN IOANA Sincere condoleanþe familiei îndoliate. Dumnezeu s-o odihneascã în pace. Senator Haralambie Vochiþoiu
Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00
Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.
HOROSCOP Astãzi reuºiþi sã faceþi tot ce v-aþi propus. Pe plan sentimental, sar putea sã aveþi probleme din cauza orgoliului. Ar fi bine sã daþi dovadã de mai multã rãbdare cu persoana iubitã. Faceþi-vã ordine în idei ºi nu neglijaþi problemele casnice.
S-ar putea sã fiþi indispus din cauza dificultãþilor financiare ºi sentimentale. Concentraþi-vã asupra problemelor casei. Dacã aveþi ocazia sã mergeþi într-o vizitã la prieteni, nu staþi pe gânduri! Dupã-amiazã s-ar putea sã cunoaºteþi o persoanã interesatã.
Dimineaþa nu sunteþi mulþumit de nimic ºi aveþi tendinþa sã criticaþi pe toatã lumea. Nu vã enervaþi pentru nimicuri. Calmaþi-vã ºi nu provocaþi discuþii în contradictoriu! Ar fi bine sã îi acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã.
Este posibil sã aveþi probleme acasã, dar se pot rezolva rapid. Pentru a evita o ceartã, nu trebuie decât o vorbã bunã sau gest tandru la adresa partenerului de viaþã. Nu sunteþi deloc mulþumit de situaþia financiarã, dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi.
Dimineaþa sunteþi nemulþumit ºi nervos pentru cã nu reuºiþi sã plecaþi într-o excursie. Încercaþi sã vã stãpâniþi! Cei din jur nu sunt obligaþi sã vã suporte iesirile. Acordaþi mai multã atenþie partenerului de viaþã.
S-ar putea sã aveþi o zi proastã pe plan sentimental. Aveþi, însã, o mare capacitate de comunicare ºi puteþi sã depãºiþi toate neînþelegerile cu persoana iubitã. Nu exageraþi în privinþa problemelor casnice.
Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi, pentru cã nu sunteþi într-o formã prea bunã. S-ar putea sã întâmpinaþi câteva obstacole, dar le depãºiþi cu bine. Dupã-amiazã, staþi acasã, cu familia.
Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz, ceea ce vã poate afecta relaþiile sentimentale. Fiþi calm ºi nu provocaþi o ceartã cu partenerul de viaþã. Spre searã, este posibil sã mergeþi în vizitã la prieteni. Nu neglijaþi odihna!
Dimineaþa sunteþi mãcinat de sentimente contradictorii, dar o femeie mai în vârstã din familie vã ajutã sã vi le clarificaþi. Pãstraþi-vã optimismul, pentru cã relaþiile cu persoana iubitã vor reveni la normal. Spre searã, primiþi o veste în legãturã cu o moºtenire.
Dimineaþa este posibil sã suferiþi o dezamãgire pe plan sentimental, motiv pentru care sunteþi indispus. Vorbiþi deschis, ca sã evitaþi neînþelegerile. Dacã nu vã temperaþi orgoliul, riscaþi sã vã îndepãrtaþi prietenii.
Nu este momentul sã vã ambiþionaþi sã rezolvaþi singur problemele casei, pentru cã s-ar putea sã nu aveþi succes. Acceptaþi ajutorul familiei! Spre searã, o femeie mai în vârstã vã ajutã sã aplanaþi un conflict cu cineva apropiat.
Vineri 10:00 - 14:00
Aveþi tendinþa sã exageraþi în privinþa sentimentelor ºi a afacerilor. Fiþi mai moderat, pentru cã riscaþi sã vã dezamãgiþi prietenii. Sã nu vã aºteptaþi la prea multe satisfacþii, dacã vã urmãriþi numai interesele personale! Menajaþi-vã sãnãtatea.
Politicã 11
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Martie 2013
M
“Nu abandonaþi Valea Jiului ºi locuitorii acesteia!”
onica Iacob Ridzi s-a adresat public, în calitate de deputat de Valea Jiului, premierului, miniºtrilor ºi parlamentarilor. Asta pentru a le cere sã nu abandoneze Valea Jiului. În scrisoarea sa, Monica Iacob Ridzi a relatat cã „în faþa tristei constatãri cã, dupã ce ºi-au atins scopul ºi au ajuns la putere, actualii guvernanþi demonstreazã cã au uitat definitiv de Valea Jiului ºi problemele oamenilor din aceastã zonã, mã fac purtãtorul de cuvânt al locuitorilor din Colegiul meu ºi vã spun: “Nu abandonaþi Valea Jiului!””. Monica Iacob Ridzi a mai punctat ºi faptul cã „din pãcate, cu fiecare zi ce trece, constatãm cu toþii o nepãsare crasã a actualei guvernãri faþã de Valea Jiului ºi locuitorii acesteia. Dupã un an ºi jumãtate de guvernare USL, toate proiectele începute în Valea Jiului pentru dezvoltarea zonei
ºi crearea de locuri de muncã au fost abandonate”. În scrisoare se aratã cã « Din rãspunsurile miniºtrilor Cabinetului Ponta la întrebãrile ºi interpelãrile pe care le-am adresat în ultima perioadã, cât ºi din declaraþiile publice ale acestora, constat cã, atunci când vine vorba despre orice subiect legat de Valea Jiului, rãspunsul nu este decât cã ,,nu este o prioritate’’ sau cã ,,nu sunt prevãzute sume pentru finanþare’’. Constat cã, de
fapt, cuvântul de ordine pentru oamenii din aceastã regiune este, în opinia actualului guvern, unul singur: ,,Nimic pentru Valea Jiului, nimic pentru locuitorii acesteia !’’ Nu aº vrea nici mãcar sã mã gândesc la faptul cã atitudinea Guvernului Ponta faþã de locuitorii Vãii Jiului este încã o reacþie la nefericitele mineriade, din a cãror manipulare aceºti oameni au avut atât de mult de suferit, pe nedrept, în ultimele douã decenii ».
Un deputat, trei miniºtri ºi
D
O ÎNTREBARE
eputatul PSD din Colegiul de Vest Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, vrea sã afle ce se întâmplã cu drumul ce face legãtura între Câmpul lui Neag ºi Herculane.
Resmeriþã a solicitat rãspuns de la trei miniºtri, respectiv de la Relu Fenechiu, ministrul Transporturilor, Dan ªova, ministrul delegat pe probleme de investiþii ºi de la Liviu Dragnea ministrul Administraþiei. ”În momentul de faþã Valea Jiului cunoaºte o dezvoltare din punct de vedere turistic, ca urmare a investiþiilor derulate în staþiunile Straja din municipiul lupeni, Parâng din municipiul Petroºani ºi Pasul Vâlcan din municipiul Lupeni, staþiuni aparþinând judeþului Hunedoara. Turismul este foarte important pentru Valea Jiului, acesta reprezintã singura modalitate de atragere a banilor din exteriorul Vãii Jiului, prin turiºtii care vin în aceastã zonã, dând astfel posibilitatea creãrii de noi locuri de muncã, þinând cont cã activitatea minierã s-a restrâns continuu începând cu
Anomalii cu consilierii ºi primarul de la Uricani
C
anul 1997. Pentru ca turismul sã funcþioneze este nevoie de o infrastructurã rutierã foarte bunã. În acest moment, cu sprijinul Guvernului, una din
cele mai importante cãi de acces în Valea Jiului, respectiv Defileul Vãii Jiului, va intra într-un amplu proces de reabili-
tare ºi modernizare, ca urmare a licitaþiei organizate de Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale. În aceste condiþii, vã întreb domnule ministru, dacã aveþi în vedere continuarea finaþãrii investiþiilor la DN 66A pe tronsonul Câmpul lui Neag-Herculane în acest an ºi vã solicit, sã luaþi toate mãsurile care se impun, ca acest drum sã fie finalizat în cel mai scurt timp, având în vedere cã aceastã nouã cale de acces ar asigura o deschidere a Vãii Jiului cãtre zona de vest a þãrii ºi ar avea o contribuþie determinantã la dezvoltarea economicã durabilã a zonei, grav afectatã de închiderea unitãþilor miniere”, aratã deputatul Cristian Resmeriþã în interpelarea adresatã celor trei miniºtri. Monika BACIU
Deputatul de Valea Jiului mai spune cã «Cei de dinaintea dumneavoastrã au înþeles cã responsabilitatea guvernãrii este o responsabilitate asumatã în faþa cetãþenilor, a nevoilor din comunitãþile locale ºi nu a intereselor politice ºi au acþionat ca atare. Aºa se face cã, în perioada respectivã, în Valea Jiului, numai în cele 3 localitãþi din Colegiul pe care-l reprezint eu în Camera Deputaþilor, de la bugetul de stat au fost alocaþi nu mai puþin decât 505.920.000.000 de lei vechi! Cu aceºti bani au fost realizate investiþii în infrastructura localã de transport, în modernizarea reþelelor de utilitãþi, în modernizarea ºcolilor ºi spitalelor, în construcþia de grãdiniþe, de sãli de sport, de blocuri ANL ºi au fost începute lucrãri la construcþia singurei piscine ºcolare
onsilierii de la Uricani mai au un pic ºi aprobã Legea lui Arhimede. Asta pentru cã, dupã cum susþine un consilier local, pe ordinea de zi, la punctul 4, primarul Dãnuþ Buhãescu supune la vot o Hotãrâre de Guvern ºi o lege a aleºilor locali.
din Valea Jiului precum ºi la amenajarea domeniului schiabil din Parâng. Iar toate aceste investiþii au însemnat locuri de muncã pentru locuitorii Vãii Jiului, reþineþi!, într-o perioadã a apogeului crizei economice ºi financiare din România!». Diana MITRACHE
Mai exact, potrivit ordinii de zi aºedinþei din 28, 03,2013, Buhãescu a inclus un proiect care sunã fix aºa: „proiect de hotãrâre privind aprobarea modelului legitimaþiei pentru aleºii locali ºi a modelului semnului distinctive al calitãþii acestorea”, am încheiat cu exactitate citatul greºit formulat. Asta în timp ce, potrivit Legii nr 393/2004 - privind Statutul alesilor locali, la ART. 8 se scrie: (1) Dupã declararea ca legal constituit a consiliului, consilierilor în functie li se elibereazã o legitimaþie care atestã calitatea de membru al consiliului, semnatã de primar, respectiv de presedintele consiliului judeþean. (2) Consilierii locali ºi consilierii judeþeni primesc un semn distinctiv al calitãþi lor de reprezentanþi aleºi ai colectivitãþii locale, pe care au dreptul sã îl poarte pe întreaga duratã a mandatului. (3) Modelul legitimaþiei de consilier ºi cel al semnului distinctiv se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului. Cheltuielile pentru confecþionarea acestora se suportã din bugetul local. Legitimaþia ºi însemnul se pot pãstra de cãtre consilierii locali, dupã încetarea mandatului, cu titlu evocativ”. Doar cã Buhãescu supune la vot, iar consilierii locali sunt uluiþi. „În acest ritm, în curând, la Uricani votâm Lehea lui Arhimede”, a spus Daniel Moraru, consilier local la Uricani. Diana MITRACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Martie 2013
Pe motocicletã, cu calul sau cãruþa spre viabilizarea turismului de varã
S
porturile extreme, caii, stânele ecologice sau potenþialul energetic al zonei. Acestea sunt atuurile cu care administraþiile locale sau cabanierii vor sã dezvolte turismul de varã în Parâng ºi Straja. Dacã iarna pârtiile sunt luate cu asalt de iubitorii schiului, iar în vârfurile de sezon staþiunile s-au dovedit nu o datã a fi neîncãpãtoare, vara munþii rãmân goi, iar cabanele pun lacãtul pe uºi. Acest lucru vor sã-l schimbe edilii, dar ºi cabanierii din Parâng ºi Straja, care vor sã dezvolte turismul de varã, aproape necunoscut pânã acum în zonã. Vorbim despre un turism organizat ºi nu despre turiºti rãzleþi, iubitori ai drumeþiilor cu rucsacuri în spate. În Parâng, Asociaþia cabanierilor este la început ca activitate, dar edilii spun cã sunt oameni inimoºi care chiar au înþeles cã
B
ijuterii pe patru roþi. Asta au putut admira devenii ºi nu numai duminicã la Zilele Poliþiei Române. Cu aceastã ocazie, la Deva au avut loc mai multe acþiuni. Printre acestea s-a numãrat ºi o expoziþie de autoturisme.
un rol important este ºi al celor care au dezvoltat investiþii în aceastã staþiune, nu doar al administraþiei publice. ªi, dacã vor înþelege sã îºi diversifice activitatea, sã aibã servicii de calitate ºi preþuri competitive, în câþiva ani vom putea vorbi despre turism de varã în adevãratul. „Încã de la început ne-am gândit la aceastã chestiune legatã de viabilizarea staþiunii ºi pe perioada verii ºi cred cã în acest moment se preteazã cel mai bine sporturile extreme. Vorbesc de mountain bike, parapantã, motociclism ºi
aºa mai departe, însã cred cã pe viitor se pot dezvolta ºi activitãþi legate de turismul rural, fie cã vorbim despre chestiunile legate de cai sau de stânele care pot sã punã în valoare tradiþia momârlãneascã, astfel încât sã viabilizãm turismul de varã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob - Ridzi. În plus, Parângul oferã posibilitatea unor excursii atractive pe timpul verii, iar turismul cu trãsura trasã de cai poate sã fie una dintre atracþiile acestei zone. „De ce nu? Avem ºi drumuri, avem ºi zone
care pot fi accesibile cu acest mijloc de tip de transport”,. Este de pãrere Iacob – Ridzi
T
rasee de aventurã ºi potenþialul energetic, în Straja
ªi cabanierii din Straja mizeazã tot pe frumuseþea uluitoare a acestei zone, pe care au promovat-o ºi la Târgul de Turism organizat zilele trecute la Romexpo. Cabanierii le-au pregãtit turiºtilor pentru perioada de varã traseele de aventurã sau cele culturale. „De doi ani de zile, facem acest lucru într-un mod integrat. Noi le oferim cazare, masã, ghid pentru un pachet de programe de aventurã care se desfãºoarã în Straja, dar ºi pachete turistice care se desfãºoarã în judeþul
Hunedoara”, explicã Mihai Dumitraºcu, reprezentantul Asociaþiei cabanierilor „Pro Straja”. De precizat cã, în acest caz, traseele de aventurã nu se opresc pe culmile montane ºi pot coborî pânã la Castelul Corvinilor. Astfel, una dintre variantele strãbate aproape jumãtate din judeþ, pe traseul Straja-Peºtera Bolii-Mãnãstirea Prislop-Rezervaþia de zimbrii Haþeg-Castelul Corvinilor din Hunedoara. Dar turiºtii sunt atraºi în Straja ºi cu potenþialul energetic ridicat al zonei. „Am fãcut anumite mãsurãtori ºi Straja se aflã pe un culoar energetic foarte puternic, care vine din Retezat ºi coboarã spre Bãile Herculane”, a mai spus Mihai Dumitraºcu. Car men COSMAN
Bijuterii pe patru roþi, expuse la Deva Comandantul Poliþiei Petrila deþine 15 autoturisme de epocã. Acest hobby al comandatului dateazã de acum patru ani. Prima piesã pe care a colecþionat-o a fost un IMS. Dintre cele 15 maºini de epocã deþinute de Ovidiu Zaharie 10 sunt înmatriculate, iar celelalte 5 urmeazã a fi recondiþionate.
ªi nu orice fel de autoturisme, ci de epocã. Bijuterii pe patru toþi au putut fi admirate de participanþi. Trei membri ai Retromobil din judeþul Hunedoara ºi-au expus ”jucãriile” la Deva. 16 maºini de epocã au fãcut deliciul publicului.
Doi dintre cei trei participanþi sunt din Valea Jiului. Este vorba de Nicolae Gherghin ºi de Ovidiu Zaharie, comandatul Poliþiei oraºului Petrila.
T
uriºtii care urcã la munte, în Staþiunea Parâng, pe lângã biletul pentru transportul cu telescaunul, mai plãtesc ºi o chitanþã care reprezintã taxa montanã.
Autoritãþile locale spun cã percep aceastã sumã simbolicã de 1, 5 lei în baza unei hotãrâri de consiliu, care merge direct la serviciul de Taxe ºi Impozite al primãriei. „Aceastã taxã este încasatã odatã
P
este 30 de autoturisme
Un alt colecþionar de maºini de epocã din Valea Jiului este Nicolae Gheghin. ªi maºini de acesta a fost epocã prezent la Zilele Poliþiei Cea mai veche maºinã cu biletul pentru telescaun. Însã, tru cã este singura poartã de acces Române la Deva cu douã cãtre zona schiabilã a masivului spre deosebire de suma de bani exponate. aferentã transportului pânã în staþiParâng”, a mai spus viceprimarul Dorina Niþã. De altfel, toate staþiu- Acesta deþine une, banii din taxa montanã sunt 36 de autotuviraþi direct în bugetului primãriei nile din þarã percep o taxã monmunicipiului Petroºani ”, a declarat tanã, mai micã sau mai mare, bani risme de epocã, care se folosesc pentru întreþinerea cea mai veche Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. Însã, nu pârtiilor sau a instalaþiilor de trans- având peste 50 de ani. port, în unele cazuri. puþini sunt turiºtii care sunt ”Bãtrânele” nemulþumiþi de aceastã taxã, fie ea Luiza ANDRONACHE ºi simbolicã, pentru cã, spun ei, cei care urcã cu maºina la munte, nu o plãtesc. „Turiºtii nu au voie sã urce cu maºina, aºa cã nu existã altã cale. Asta a fost identificatã ca fiind singura posibilitate prin care putem sã percepem taxã montanã, pen-
15
Taxã montanã doar pentru cei care urcã la munte cu telescaunul
prezentatã la expoziþie a fost un Opel Olimpia Rekord, al cãrui an de fabricaþie dateazã din anul 1953. Adicã, aceasta ruleazã de 60 de ani. Bijuteria pe patru roþi este deþinutã de seºul poliþiºtilor din Petrila, ºi anume de Ovidiu Zaharie.
lustruite au putut fi privite de pasionaþii de autoturisme ºi pe parcursul acestei zile (luni). ªi locuitorii din Valea Jiului vor avea posibilitatea de a participa la o astfel de expoziþie chiar la Petroºani. În cursul lunii aprilie, în capitala Vãii Jiului urmeazã a fi organizat un astfel de eveniment dedicat pasionaþilor de maºini de epocã. Retromobil are doar doi membri în judeþul Hunedoara - ambii din Petrila, ºi în jur de 200 de membri în toatã þara. Preºedintele de onoare al clubului este MS regele Mihai. Monika BACIU