Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 335
Cronica Vãii Jiului Marti, 26 Martie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Denis – micul Picasso cu suflet de da Vinci
Demisie. Simota a renunþat la fularul de lider al PNL Petroºani
P
atronul clubului de fotbal Jiul Petroºani, Alin Simota, a demisionat luni din funcþia de preºedinte al PNL Petroºani, dupã doi ani în care a condus organizaþia.
>>> PAGINA A 3-A
Protest spontan la Primãria Petroºani
A
ngajaþii care deservesc Telescaunul Parâng au ameninþat cã vor opri instalaþia de transport pe cablu deoarece au aflat cã vor primi salarii mai mici. Oamenii ºi-au trimis un reprezentant sã discute problema lor cu edilii.
>>> PAGINA A 5-A
Moloþ ºi Avram lãsaþi cu gurile cãscate de liberalele Petrilei
F
ãrã slugãrnicii ºi linguºeli pe lângã superiorii de partid, fãrã sloganuri sforãitoare, Organizaþia de femei PNL Petrila a dat speranþe celor care cred cã politica se poate face ºi altfel. I-au determinat pe liderii PNL sã-ºi reconsidere atitudinea...
>>> PAGINILE 8-9
Stop joc pentru dezvoltarea Parângului
D
enis, un mic artist cu suflet mare ºi talent uriaº. Cu o atitudine relaxatã, lejer, la catedrã, Denis le-a dat o lecþie tuturor. ªi chiar dacã e mic, cei mari îl privesc cu admiraþie. Nu are nici 13 ani, dar predã cot la cot cu profesorul sãu de arte plastice, istoria artei. Denis Rus a reuºit sã revoluþioneze ideea de lecþie predatã exclusiv de profesor la o ºcoalã din Petroºani, acolo unde artistul Robert Hummel, profesorul sãu de desen, i-a dat girul. >>> PAGINILE 6-7
L
ucrãrile din Parâng, stop joc. Pentru moment, lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din masivul Parâng au fost stopate de cei de la ministerul Turismului.
>>> PAGINA 12
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Martie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 19:00 20:00 20:30 22:30
Acces Direct Observator Observator special Crocodilul Un Show Pãcãtos
National TV 9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Pastila Vouã (r) 12:30 Cuscrele (r) 13:30 Pastila Vouã (r) 13:45 Cuscrele (r) 14:45 Pastila Vouã (r) 15:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Hoþul fantomã
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Trãdare de-o noapte 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Riscuri asumate 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York
Prima TV 9:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame
16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Zeul rãzboiului (r) 11:50 Zeul rãzboiului (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Împreunã în Europa 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Interes general 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Studio Fotbal
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 martie 2013
N
Cei de la Energie nu cunosc situaþia din teren a CEH
u ºtie stânga ce face dreaptã. Reprezentanþii Ministerului Energiei precizeazã faptul cã fuziunea dintre Complexul Energetic Hunedoara ºi minele viabile din cadrul Societãþii Naþionale a Huilei Petroºani vor fuziona pânã la sfârºitul lunii mai. Asta în contextul în care procedura este deja în întârziere, iar prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu a precizat la Petroºani cã fuziunea se va realiza cel mai probabil în luna iulie. ”Prin mãsurile convenite de România ºi Fondul Monetar Internaþional în cadrul discuþiilor din luna ianuarie 2013, în ceea ce priveºte Complexul Energetic Hunedoara, se aflã ºi obligaþia fuziunii societãþii cu minele viabile din cadrul Companiei Naþionale a Huilei pânã la sdfârºitul lunii mai 2013. În cursul lunii februarie 2013 a fost declanºat procesul de fuziune prin absorbþie a Societãþii Naþionale a Huilei de cãtre Complexul Energetic Hunedoara, respectiv acesta va absorbi cele patru unitãþi viabile Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni”, se aratã într-un rãspuns remis de reprezentanþii Ministerului Energiei senatorului de Valea Jiului Haralambie Vochiþoiu. Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu declara sãptãmâna trecutã la
P
atronul clubului de fotbal Jiul Petroºani, Alin Simota, a demisionat luni din funcþia de preºedinte al PNL Petroºani, dupã doi ani în care a condus organizaþia.
Petroºani cã procesul de absorbþie a SNH este întârziat ºi nu se va respecta termenul convenit cu FMI. ”Aº pleca de la situaþia juridicã în care se gãseºte el astãzi dupã ce în luna noiembrie CEH s-a constituit în urma fiziunii celor douã unitãþi, Termocentrale Mintia ºi Electrocentrale Paroseni, astãzi suntem în situaþia în care exploatãrile viabile din Valea Jiului care s-au constituit în SNH urmeazã sã fie absorbite de cãtre CEH ºi sã se constitue CEH în faza finalã. Din pãcate s-a tot tergiversat, suntem în întârziere douã luni ºi termenul a fost stabilit pentru luna mai sã sperãm cã vor fi respectate practic aceastã fuziune se va în aproximativ 90 de zile de la momentul în care aceastã începe”, spunea Vasilescu sãptãmâna trecutã la Petroºani. În ceea ce priveºte privatizarea Complexului Energetic
R
eprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara au stabilit circumscripþiile în care pot fi înscriºi micuþii pentru clasa pregãtitoare ºi pentru clasa I. La nivelul Vãii Jiului înscririle se realizeazã în 17 centre.
Prima etapã de înscriere la clasa pregãtitoare are loc în perioada 2 - 22 aprilie 2013, iar a doua etapã se va desfãºura în perioada 8 - 17 mai. Afiºarea la fiecare unitate de învãþãmânt a listelor finale ale
Demisie. Simota a renunþat la fularul de lider al PNL Petroºani
copiilor înscriºi în clasa pregãtitoare este programatã în 24 mai. Depunerea cererilor de înscriere direct în clasa I se va desfãºura în perioada 2 - 22 aprilie 2013, de cãtre pãrinþii care solicitã înscrierea copilului la
A invocat motive strict personale, dar de ceva vreme se Hunedoara, cei de la minister tractului de privatizare negociat vorbea despre nemulþumirile au planuri mari, dar acestea se cu investitorul selectat, inclusiv conducerii judeþene a partidului cunosc deja. Nu mai este nicio modalitatea de platã a preþului, faþã de activitatea lui. Doar jumãtate de mandat a noutate în faptul cã va fi majo- vor fi prezentate spre aprobare rezistat Alin Simota în funcþia de rat capitalul social al entitãþii Guvernului, iar contractul de preºedinte al PNL Petroºani. Luni, energetice. privatizare va fi semnat dupã acesta ºi-a înaintat demisia din ”Ca urmare a discuþiilor avizul acestuia”, se mai aratã funcþie, iar conducerea judeþeanã a purtate cu misiunea comunã a în document. luat act de aceastã decizie. „Alin Fondului Monetar Simota ºi-a dat astãzi demisia din Internaþional, Comisiei ãrã investitor, CEH funcþie, invocând doar motive perEuropene ºi Bãncii Mondiale în intrã în insolvenþã sonale. Am luat act de decizia sa, luna ianuarie 2013, strategia iar pânã la numirea unui Reprezentanþii Minsiterului de privatizare a Complexului preºedinte interimar, unul dintre Energiei spun cã în contextul Energetic Hunedoara va vicepreºedinþi va prelua ºi aceste în care nu va fi selectat niciun consta în majorarea capitalului investitor Complexul Energetic atribuþii”, a declarat liderul PNL Hunedoara, Mircea Moloþ. La social prin aport de capital Hunedoara va intra în finele lunii martie în 2011, Alin privat, cu dobândirea de cãtre insolvenþã. Simota fost ales preºedintele un investitor strategic a unui ”De asemenea, Guvernul pachet de acþiuni reprezentând României ºi-a asumat ºi faptul organizaþiei locale a PNL, fiind ºi singurul candidat. A asigurat, însã, 51% din capitalul social al cã, dacã nu va exista niciun societãþii, în cadrul unei opera- investitor interesat, Complexul interimatul din 2009, când a mai fost ales în aceastã funcþie, dar Energetci Hunedoara va intra þiuni de majorare de capital alegerile au fost contestate ºi nu în insolvenþã”, conchid cei de prin emisiune de noi acþiuni. s-a mai organizat un alt tur de la Energie. În acest sens, urmeazã a fi scrutin. În total, pentru ca CEH sã adoptatã de cãtre Guvernul Dinsensiunile din PNL Petroºani fie competitiv pe piata de României hotãrârea de mocneau de ceva vreme ºi se voraprobare a strategiei. Conform energie, ar fi nevoie de investi- bea despre nemulþumiri atât din tiie de circa 500 de milioane acestei strategii, selecþia partea liderilor judeþeni, care nu de euro, necesare în mediu si investitorului se realizeazã prin priveau cu ochi buni (in)activitatea modernizarea capacitãtilor, a metoda licitaþiei cu ofertã în lui Alin Simota, dar ºi din partea explicat Sorin Vasilescu. Dintre acestuia. Deºi oficial nu s-a sous plic, combinatã cu metoda licicei 500 de milioane de euro, taþiei cu strigare, precedatã de niciodatã, Simota ar fi fost între 30 ºi 60 de milioane de negocieri desfãºurate pe bazã nemulþumit ºi de numirea lui euro ar fi necesare pentru Costel Avram drept coordonator de oferte preliminare ºi neanmodernizarea celor patru mine al organizaþiilor locale PNL în gajante depuse de potenþialii viabile din cadrul SNH. Valea Jiului, dupã aducerea lui în investitori. Elementeleºi Monika BACIU partid, ceea ce i-ar fi „subminat” condiþiile principale ale conautoritatea. Alin Simota este consilier local la Petroºani din partea PNL, dupã ce în mandatul trecut a fost conºcoalã de circumLupeni vor fi câte 3 Gimnazialã Numãrul 2, silier judeþean, ales tot pe listele scripþie. În intervalul 8 - respectiv patru norme ªcoala generalã IG liberalilor hunedoreni. 17 mai este prograpentru clasa pregãtiDuca, ªcoala Generalã Car men COSMAN matã depunerea solitoare, ambele cu Numãrul 7, citãrilor de înscriere de predare în limba Pãrinþii din cãtre pãrinþii care soliromânã. Aninoasa îºi potr citã înscrierea în altã La Petrila, înscrierile înscrie micuþii la ºcoalã decât ºcoalã de pentru clasa pregãtiªcoala circumscripþie, la unitoare se realizeazã în Gimnazialã tatea de învãþãmânt la Sfânta Varvara ºi patru centre, respectiv care solicitã înscrierea. la ªcoala la Colegiul Tehnci Astfel, la nivelul Vãii Gimnazialã din Constantin Brâncuºi ºi Jiului, situaþia este Iscroni. la ºcoala generalã urmãtoarea. ªi la Vulcan numãrul 5 câte douã La Uricani la înscrierile se fac norme fiecare, la Colegiul tehnologic în mai multe ºcoala generalã Retezat vor fi organicentre dupã cum numãrul 3 ºi ºcoala zate 4.25 de norme generalã numãrul patru urmeazã: la pentru clasa pregãtiªcoala generalã câte 0,5 ºi 0,25 de toare, la Lupeni la numãrul 4, norme. ªcoala Generalã ºcoala generalã La Petroºani numãrul 1 vor fi trei numãrul 6 ºi la înscrierile pentru clasa norme cu predare atât Colegiul Tehnic pregãtitoare se vor face în limba românã cât ºi Mihai Viteazu. în urmãtoarele centre. în limba maghiarã. La ºcoala generalã numãr La ªcoala Gimnazialã Monika 2 ºi numãrul 3 din Carmen Sylva, ªcoala BACIU
F
Centrele de înscrieri la ºcoalã
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 martie 2013
C
onsilierii locali de la Petroºani au aprobat reorganizarea Spitalului de Urgenþã Petroºani. Este vorba de înfiinþarea secþiei externe de la Petrila în subordinea unitãþii medicale din Petroºani.
SUP se reorganizeazã hotãrârea definitivã respectiv hotãrârea de consilui de la Petroºani ºi de la Petrila pentru cã cei din urmã vor trebui
Monika BACIU ”Aºa se numeºte generic însã este vorba despre faptul cã s-a obþinut o aprobare de la Ministerul Sãnãtãþii pentru 50 de paturi la spitalul din Petrila care care va deveni secþie externã a Spitalului de Urgenþã Petroºani”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Secþia externã de la Petrila va deveni funcþionalã în câteva zile. Mai sunt nece-
sare câteva aprobãri ºi din partea Consiliului Local Petrila. ”Acum facem paºii necesari pentru
sã plãteascã în continuare utilitãþile iar suplimentarea numãrului de paturi se hotãrãºte de cãtre
minister”, mai precizeazã edilul petroºãnean. Prin realizarea acestei secþii exterioare se are în vedere organizarea unitarã a activitãþii medicale sptitaliceºti ºi realizarea unei structuri care sã rãspundã cererii de servicii medicale pentru bolnavi cronici, pentru îngrijiri paleative ºi recuperare neuro-locomotorie. Compartimentul pentru îngrijiri paleative propus pentru înfiinþare ar fi primul din judeþ ºi poate prelua bolnavi în stadiu terminal ºi de alte unitãþi sanitare din judeþul Hunedoara pe lângã bolnavii transferaþi de
Cardiacii se îngrãmãdesc la spital
V
remea schimbãtoare de la o zi la alta le provoacã suferinzilor de boli de inimã mari probleme. Maximilian GÂNJU De la o lunã la alta numãrul persoanelor din Valea Jiului, cu afecþiuni cardiace, care ajung la spital este din ce în ce mai mare. Ambulanþa este solicitatã zilnic pentru transportul cardiacilor, fie a celor cronici, ale cãror
afecþiuni se acutizeazã, fie a celor la care boala abia se instaleazã. Vremea din ultima lunã cu schimbãri bruºte de temperaturã le provoacã bolnavilor probleme. “Avem de la cinci cazuri pe zi în sus, iar insu-
Problemele financiare ale spitalelor, bucãtãrie internã
S
pitalul orãºenesc din Haþeg îºi poate rezolva problemele privind datoriilor doar în ”bucãtãria internã”. Rãspunsul este oferit de reprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii. Pentru spitalul orãºenesc Haþeg anul trecut s-au alocat 471,24 mii de lei. Monika BACIU
”Din suma de 471,24 mii de lei realizatã de unitatea sanitarã peste valoarea de contract, la data de 30.10.2012 Spitalul Orãºenesc Haþeg a înregistrat arierate în valoare de 342 mii lei, sumã care s-a decontat în luna decembrie 2012 ºi pentru care s-au întocmit
acte adiþionale cu CAS Hunedoara”, se aratã în documentele celor de la Ministerul Sãnãtãþii. În ceea ce priveºte un eventual sprijin, acesta poate fi acordat de Consiliul Judeþean, dar doar pentru spitalele de interes judeþean. În ceea ce priveºte situaþia financiarã a unitãþii medicale din Haþeg gãsirea de
ficienþele cardiace sunt provocate ºi de vremea capricioasã”, susþin ambulanþierii. Acestea sunt doar cazurile transportate de ambulanþele de la Petroºani, în Valea Jiului numãrul persoanelor cu
soluþii le revine celor din conducerea instituþiei sanitare. ”În conformitate cu art 190 din Legea 52/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, pe plan local Consiliul Judeþean Hunedoara poate participa la finanþarea unor cheltuieli de administrare
la Petroºani. Spitalul de Boli Cronice din Petrila a fost pânã în anul 2011 o unitate sanitarã cu 70 de paturi pentru care managementul a fost transferat cãtre administraþia publicã localã care se regãseºte pe lista unitãþilor sanitare cu paturi care nu au mai încheiat contract cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate, adicã au fost desfiinþate. Prin o hotãtâre a Consiliului Local a fost reorganizat centrul multifuncþional cu 10 paturi în care spitalizarea se realizeazã doar pe timpul zilei, fãrã personalitate juridicã aflat în structura Spitalului de Urgenþã din Petroºani.
boli cardio-vasculare fiind mult mai mare. În cazul cardiacilor orice schimbare de temperaturã este suportatã altfel decât în cazul unui om sãnãtos. Toate acestea, combinate cu scãderea nivelului de trai, cu o alimentaþie proastã condimentatã cu stresul cotidian, duc la înmulþirea bolilor de inimã. De aceeaºi pãrere sunt ºi medicii de urgenþã, care spun ca hipertensivii au de pãtimit în aceastã perioadã, iar vârsta la care oamenii încep sã sufere de boli cardiace este din ce în ce mai scãzutã.
ºi funcþionare, respectiv bunuri ºi servicii, investiþii reparaþii capitale, consolidare, extindere ºi modernizare, dotãri cu echipamente medicale ale unitãþilor sanitare publice de interes judeþean. În lipsa unor modificãri legislative privind condiþiile de con-
Bugete aprobate la CJH
Î
n cursul acestei sãptãmâni administraþia judeþeanã, dar ºi administraþiile locale vor avea bugete. Consilierii judeþeni se vor reuni în cursul acestei sãptãmâni pentru a aproba bugetul judeþean pentru anul în curs. Monika BACIU
Anul trecut, bugetul instituþiei judeþene a fost cu 33 de procente mai mic faþã de cel din 2011.
În anul 2011 valoarea bugetului a fost de aproape 94 de milioane, iar pentru anul 2012 acesta a fost de 63 de milioane, cu 33 la suta mai mic. Cu toate acestea, atât instituþiile aflate în subordinea CJ Hunedoara, cât ºi investiþiile nu au fost neglijate, astfel încât niciuna din prioritãþile noastre sã nu sufere. Mai mult decât atât, investiþiile demarate prin Consiliul Judeþean Hunedoara au continuat ºi în anul precedent, chiar dacã bugetul instituþiei a fost diminuat cu aproape jumãtate faþã de anul 2011.
tractare, singura soluþie pentru remedierea situaþiei economico-financiare este în competenþa comitetului director al spitalului”, se mai aratã în documentele MS. Spitalul orãºenesc Haþeg este unica unitate medicalã în întreg bazinul Þãrii Haþegului ºi deserveºte o populaþie de aproximativ 50 de mii de locuitori din oraºul Haþeg ºi cele 12 comune ºi nu numai. Din datele furnizate de statistici, 62% dintre pacienþi provin din mediul rural ºi 38% din mediul urban. Consiliul local al oraºului Haþeg nu are posibili-
tatea de a contribui din fonduri proprii la cheltuielile unitãþii medicale. Situaþia financirã a spitalului orãºenesc Haþeg este una dificilã. Datoriile unitãþii medicale sunt de aproape 1,5 milioane de lei. La data de 31.01.2013 datoriile unitãþii sanitare cãtre furnizorii de bunuri ºi servicii erau în sumã de 1.025.148 de lei, din care 688.815 erau plãþi restante. Totodatã, spitaul orãºenesc Haþeg are datorii ºi la bugetul de stat în valoare de 272.928 de lei, iar conturile unitãþii medicale sunt blocate.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 martie 2013
Protest spontan la Primãria Petroºani
A
ngajaþii care deservesc Telescaunul Parâng au ameninþat cã vor opri instalaþia de transport pe cablu deoarece au aflat cã vor primi salarii mai mici. Oamenii ºi-au trimis un reprezentant sã discute problema lor cu edilii. Maximilian GÂNJU Operatorii Telescaunului Parâng au coborât ieri dimineaþãluni din staþiune pentru a discuta cu reprezentanþii municipalitãþii Petroºani despre lefurile pe care ar urma sã le primeascã. Angajaþii instalaþiei de transport au fost trecuþi de pe firma municipalitãþii Petroºani (intratã în
faliment) pe o firmã privatã care s-a asociat cu Consiliul Local Petroºani pentru a administra domeniul schiabil din staþiune. Angajaþi la patron, oamenii au aflat cã salariile lor vor fi diminuate prin neacordarea unor sporuri, fapt ce i-a fãcut sã ameninþe cã vor opri Telescaunul Parâng ºi vor intra în grevã. „Avem câteva zile
în care am muncit dar nu vrea nimeni sã ni le plãteascã. Am discutat cu cei care administreazã instalaþia acum ºi nu se ºtie ce sporuri ne vor da. În condiþiile astea noi nu mai stãm, ne cãutãm de muncã ºi aºa sunt salarii mici. O sã discutãm la primãrie ca sã vedem ce se întâmplã cu noi”, a declarat unul dintre angajaþi. În urma întâlnirii cu administratorul public al municipiului Petroºani, cel care se ocupã de asocierea dintre municipalitate ºi Kranz, firma care administreazã acum telescaunul, oamenii au fost asiguraþi cã nu vor primi lefuri înjumãtãþite.
„Încã nu a trecut luna pentru a-ºi primi salariile, au contracte de muncã ºi nu sunt probleme. Au venit la mine de dimineaþã ºi nu erau în clar sporurile. Le-am spus cã sporul de vechime ºi cel de noapte nu sunt sporuri deosebite, sunt dupã codul muncii ºi li se vor da. Au plecat mulþumiþi, vor avea acelaºi salariu ca ºi dincolo. (…) E adevãrat cã dacã nu primeau sporurile acestea douã pierdeau cam 30 la sutã la salariu ºi normal cã erau nemulþumiþi. Ei sunt angajaþi cu contract de muncã ºi vedem cum gãsim o soluþie ca sã le plãtim cele 2-3 zile în care au lucrat fãrã contract, a durat pânã ºi-au fãcut dosarul de angajare.
Companiile profitabile ºi gãurile negre din energie, mânã în mânã într-un ipotetic fond de investiþii
O
mega –structurã unicã în domeniul energetic, care sã gestioneze atât companiile profitabile, cât ºi „gãurile negre”. Asta ar urma sã fie înfiinþat, dacã Parlamentul va aproba un proiect legislativ propus de trei deputaþi PSD. Carmen COSMAN Mega –structura energeticã în valoare de 10 miliarde de euro, ar urma sã înglobeze toate companiile din domeniul energetic. Este vorba despre Fondul Român de Investiþii Strategice în Energie ºi Resurse Energetice S.A, care sã deþinã participaþiile statului de la cele mai valoroase companii din portofoliul sãu, printre care ºi Complexul Energetic Hunedoara. Iara stfel s-ar rezolva ºi problema insolvenþei acestei structuri ce funcþionazã din data de 1 noiembrie, mult discutatã în aceste zile.
Proiectul prevede ca actualul Oficiu al Participaþiilor Statului ºi Privatizãrii în Industrie (OPSPI) sã se transforme în companie, iar Ministerul Economiei va fi acþionarul principal, în timp ce Ministerul Energiei va ajunge sã gestioneze doar politicile din domeniu, nu ºi companiile. Dar, pe lângã companiile profitabile, proiectul prevede
Hoþ prins în flagrant la Petroºani
S
-a uitat pe geam ºi a vãzut un strãin în curte. Este pãþania unui bãrbat din Petroºani care a chemat poliþia ºi aprins un hoþ în flagrant.
ca acest Fond de Investiþii sã preia ºi gãurile negre ale economiei româneºti, printre care ºi Compania Naþionalã a Huilei, care a rãmas cu datoriile istorice dupã înfiinþarea de cãtre Guvern a SNH. Proiectul este susþinut de cãtre deputaþii Dumitru Chiriþã, Marin Gheorghe ºi Florin Tãtaru, toþi trei membri ai Comisiei de Industrii ºi Servicii. Iniþiatorii
proiectuluis unt de pãrere cã înfiinþarea unui asemenea fond este mai mult decât necesarã proiectelor de investiþii ºi retehnologizare în domeniul energiei ºi contribuie la garantarea securitãþii energetice a României. Complexul Energetic Hunedoara a luat fiinþã la 1 noiembrie 2012, în urma fuziunii societãþilor Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni. Capitalul social al CE Hunedoara S.A.
Incidentul s-a petrecut duminicã dupã lãsarea întunericului, iar omul s-a speriat ºi a chemat imediat în ajutor poliþia.Oamenii Legii au prins hoþul în flagrant, iar acum îl cerceteazã pentru fapta sa. „În data de 24.03.2013, în jurul orei 20:35, Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizatã de cãtre un bãrbat din localitate cu privire la faptul cã în curtea imobilului în care locuieºte se aflã o persoanã suspectã. O patrulã de siguranþã publicã s-a deplasat cu oper-
este de 203.396.080 lei ºi este deþinut de statul român prin Ministerul Economiei în proporþie de 100%. Societatea este consideratã singurul mare producãtor de energie electricã din zona de centru ºi nord-vest a þãrii ºi, de curând, au început procedurile de înglobare a celor patru mine viabile din Valea Jiului, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni, care fac parte din SNH. CNH urmeazã sã fie lichidatã.
ativitate la faþa locului, unde a identificat un bãrbat de 44 de ani, din Petrila, pe numele sãu fiind întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunii de tentativã de furt”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Incidentul nu e singular, iar zeci de oameni din Valea Jiului se trezesc fãrã proviziile din garaje sau curþi, ori beciuri, din cauza hoþilor care dau atacul pe timpul serii. Diana MITRACHE
Nu angajatorul a fost vinovat ºi nici oamenii, dar va gãsi angajatorul o soluþie sã le plãteascã zilele acestea pentru cã ei au muncit”, a declarat, Marian Popescu, administratorul public din cadrul Primãriei Petroºani. Administraþia localã ºi constructorul domeniului
schiabil Parâng s-au asociat în participaþiune pentru a se putea exploata obiectivele realizate în baza proiectului de dezvoltare derulat în staþiune. Dezvoltarea domeniului schiabil Parâng este un proiect cu o valoare totalã de peste 67 milioane de euro.
Au betonat bãncile din cauza hoþilor
A
proape toate bãncile din zonele de agrement ale municipiului Petroºani au fost „armate” în beton. Este cea mai bunã soluþie pentru a-i þine pe hoþi la distanþã sunt de pãrere atât edilii cât ºi localnicii. Maximilian GÂNJU Administraþia publicã din municipiul Petroºani înregistra sãptãmânal pagube de mii de lei din cauza vandalilor, dar mai ales a hoþilor care furau pe timpul nopþii piese de mobilier stradal, indicatoare ºi chiar florile din zonele verzi ale oraºului. Bãncile din zonele verzi ale blocurilor ºi chiar din parcurile localitãþii erau însã printre piesele favorite ale hoþilor, astfel cã nici patrulele de ordine publicã nu mai fãceau faþã furturilor. „Au fost
prinºi destul de mulþi care încercau sã fure coºurile de gunoi, flori ºi da, chiar ºi bãncile din faþa
blocurilor. Era o perioadã în care nu fãceai faþã, patrulai o zonã ºi dupã ce te duceai în alt loc se puneau pe furat”, recunoaºte unul dintre poliþiºtii locali. Soluþia prin care aceste sustrageri au fost temperate a fost una simplã, iar numãrul pieselor de mobilier stradal, lipsã la inventar, scãzut considerabil.
6 Actualitate
Denis – micul Picasso cu suflet de da Vinci
D
enis, un mic artist cu suflet mare ºi talent uriaº. Cu o atitudine relaxatã, lejer, la catedrã, Denis le-a dat o lecþie tuturor. ªi chiar dacã e mic, cei mari îl privesc cu admiraþie. Nu are nici 13 ani, dar predã cot la cot cu profesorul sãu de arte plastice, istoria artei. Denis Rus a reuºit sã revoluþioneze ideea de lecþie predatã exclusiv de profesor la o ºcoalã din Petroºani, acolo unde artistul Robert Hummel, profesorul sãu de desen, i-a dat girul. Au intrat în tandem la orã, iar dacã profesorul a
rãmas în picioare, Denis s-a aºezat cuminte la catedrã,de unde a intervenit de fiecare datã când a avut ceva interesant de completat. ªi le-a vorbit copiilor pe înþelesul lor. Le-a spus cum Picasso, cãci la o lecþie despre cubism a participat el, a fost crezut mort la naºtere. „L-au lãsat deoparte pe bebeluºul, care avea nu mai puþin de 35 de prenume, crezându-l mort. Unchiul sãu fuma, iar când a dat fumul pe copil, acesta a reacþionat. Aºa
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Martie 2013
ºi-au dat seama cã, unul dintre cei mai importanþi pictori ai lumii, era viu”, le-a explicat Denis, ascultãtorilor sãi cu 2 ani mai mari. A venit cu picanterii din viaþa de copil a marelui Picasso, iar clasa a VIII-a l-a ascultat cu sufletul la gurã. Ideea le-a plãcut enorm copiilor mai mari, care îl privesc cu admiraþie. „Cum
sã fie? E bine, chiar dacã e mai mic decât noi. ªtie mai multe decât noi. E ca ºi cum ar fi unul dintrre noi, dar mai citit. Mi s-a pãrut interesant ce ne-a spus despre Picasso, chiar dacã eu nu sunt aºa obiºnuit cu genul acesta de predare”, a declarat unul dintre elevii de clasa a VIII-a care a asistat la ora la care Denis a predat cot la cot cu profesorul sãu.
COLÞUL LUI DENIS
„Mi se pare ceva normal, dar a venit aici ºi ne-a zis lucruri interesante. E un om care va ajunge undeva departe ºi nu mã deranjeazã dacã e mai bun decât mine, chiar dacã sunt mai mare”, a declarat în completare o altã colegã de clasa a VIII-a. „A fost o lecþie ce m-a impresionat foarte mult ºi sunt foarte uimitã cã un copil de clasã mai micã decât noi, ne poate învãþa pe noi, cei care suntem mai mari ca ºi el, lecþii de viaþã”, a declarat o altã colegã de
clasa a VIII-a. Denis Rus e un mic geniu, care îl iubeºte pe da Vinci, cu vaste cunoºtinþe, premiant ºi cu zece pe linie, cãruia profesorii îi cer de multe ori opinia. Asta pentru cã au cui ºi el are pãreri pertinente. El, însã, se crede un copil obiºnuit. Cum e sã fiide partea cealaltã a bãncilor în care stã zi de zi, ne explicã chiar el. „E un lucru foarte interesant ºi am
avut plãcerea sã fiu aici ºi sã îmi împart cunoºtinþele cu colegii mei mai mari ºi sper sã ne întâlnim la fel de mai multe ori, dacã vor vrea”, a spus Denis, care a adãgat cã ºtie toate aceste lucruri ce le-a împãrtãºit cu colegii lui mai mari pentru cã îi place sã studieze mult. A predat o lecþie despre Pablo Picasso, dar a
recunoscut cã în sufletul sãu stã alt artist. „ªi Picasso îmi place, dar chiar dacã toþi pictorii mã atrag într-un fel, am o plãcere sã mã uit la lucrãrile lui Leonardo da Vinci. Este un unicat. Mi se pare mai interesant, deºi ºi cubismul are caracteristicile lui cu care impresioneazã ºi punctul lui forte e cã putem noi interpreta ce e acolo”, a adãugat Denis Rus. Denis e salutat cu apelativul „profesore” ºi nu e nicio ironie în glasul colegilor lui mai mari sau mai mici. El deseneazã figurativ, pentru cã perioada renascentistã e cea care îi place. Profesorul sãu, Robert Hummel spune cã a gândit astfel ora de istoria artei, pentru cã Denis are ce sã spunã ºi îi va încuraja ºi pe alþi copii sã facã la fel. „Denis Rus mi-a uºurat foarte mult munca de profesor. Facem acest duet, pentru cã eu am convingerea cã iniþiez un proiect dedicat copiilor supradotaþi. ªi nu e
unic Denis, dar e printre cei mai buni. Eu am zis cã în orice ºcoalã sunt copii care au potenþial mult mai mare decât ceea ce li se cere la clasã. E bine sã facem astfel de demersuri ºi sã luãm copii ca altfel de parteneri în educaþie. Mai ales când descoperim copii cu atât de multe cunoºtinþe e pãcat sã nu îi dai posibilitatea sã le expunã, pentru cã, aþi vãzut, colegii lui mai mari sunt captivaþi”, a spus Robert Hummel, care lalecþie a fost mai mereu completat de Denis. Denis ajutã ºi la clasa la care învaþã ºi vine cu la fel de multe completãri. În plus, Denis nu e un anonim. „Denis are ºi o rubricã permanentã într-un ziar cotidian local. Este ºi membru al Cercului de arte de la Casa Studenþeascã din Petroºani ºi cunoºtinþele teoretice de arte plastice le-a dobândit singur, în mare parte, pentru cã programul ºcolar e limitat ºi nu poþi preda atât de mult, încât tot colectivul sã þinã ritmul. ªi atunci el e autodidact, iar din ce ºtie el le împãrtãºeºte ºi colegilor lui, care din curiozitate ºi din dorinþa de a-l egala sunt atenþi altfel. Asta pentru cã un astfel de elev e greu de egalat”, a adãugat Robert Hummel, profesorul de arte plastice ºi directorul ªcolii Avram Stanca. Denis Rus s-a fãcut remarcat de mic ºi din mâna sa ies lucrãri de excepþie. Nu e pasionat, însã, doar de desen, ci este unul dintre cei mai buni copii din ºcoala sa. Diana MITRACHE
Fundaþia Cãtãlin Botezatu - pentru copiii din Valea Jiului
venit în Valea Jiului ca o A vedetã internaþionalã,
iar dupã ce a uimit cu modestia sa, Cãtãlin Botezatru vrea sã revinã. ªi nu oricum, ci cu o idee de excepþie. Fundaþia Cãtãlin Botezatu va activa în Vale pentru copiii de aici. Timp de 3 zile cât a stat în Valea Jiului, Cãtãlin Botezatu ºi Monica Vlad, cea care a scris cartea „Trei vieþi. Pedeapsa”, au bãtut Valea de la Est la Vest. Au fost în Parâng ºi au avut parte de o zãpadã ca în poveºti, au mers la Petrila, cã acolo era ºi Mihaela Rãdulescu. Au mers prin Vale cu maºinile ºi s-au oprit la Cheile Buþii, impresionaþi de ceea ce au vãzut aici. Botezatu a mãrturisit cã locul l-a inspirat, dar acum vine ºi ne spune cât de mult se va implica în acest loc. Poate ºi pentru cã a vãzut câtã bucurie a adus Mihaela Rãdulescu
în ochii copiilor de la Organizaþia „Salvaþi Copiii!”, poate cã pur ºi simplu l-au impresionat poveºtile cu copiii de aici, dar cert este cã va reveni. ªi nu oricum, ci va înfiinþa „Fundaþia Cãtãlin Botezatu”. De asta ne asigurã Monica Vlad, care a mãrturisit cât de bine le-a fost aici. „Pe mine mã leagã mai multe de Valea Jiului, oameni, locuri, situaþii. Pe Cãtãlin nu-l leagã mai nimic. Profitând de cele trei zile petrecute în zonã, l-am dus sã vadã câteva zone cu potenþial turistic lãsate de izbeliºte, câteva orãºele mohorâte ºi triste, dar locuite de oameni minunaþi, care se zbat pentru a avea un trai decent, inmiit mai mult decat noi toþi, pentru cã nu au unde lucra. I-am arãtat copii, care atunci când ies afinele, umplu ca furnicile muntele sã le
Limba lui Voltaire, predatã gratuit la Petrila
C
ursuri gratuite de limba francezã. Asociaþia Les Amis de la France din Petrila vine în ajutorul celor mai puþini cunoscãtori în limba lui Voltaire ºi la oferã cursuri gratuite. Fondatorul clubului ne spune de unde aceastã iniþiativã. ”La asociaþia culturalã Les Amis de la France noi speram sã vinã primãvara, se deruleazã cursuri gratuite de limba francezã în fiecare zi de vineri, este deja constituitã o echipã dar sala fiind destul de micã se pare cã vor fi douã echipe, adicã elevii vor fi ”triaþi” în funcþie de cunoºtinþele lor”, spune Ionel Zmãu, fondatorul Asociaþiei Culturale Les Amis de la France. Fiecare voluntar aduce un alt voluntar. Pe principiul acesta funcþioneazã cursurile ºi activitãþile de la asociaþia din Petrila care a trecut frontierele în Europa. ”Din nefericire asociaþia culturalã Les Amis de la France nu lipeºte afiºe, nu da anunþuri, avem o politicã clarã în sensul cã un voluntar aduce
alt voluntar ºi am colaborat foarte bine cu domniºoara profesor Luminiþa Mihoc de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu. Deocamdatã sunt 14 elevi dar în urma vernisajului de vineri în cadrul sãptãmânii internaþionale a francofoniei au apãrut ºi alþi elevi care doresc sã urmeze aceste cursuri. Aceste cursuri sunt gratuite ºi tinerii care participã la aceste cursuri se vor implica ºi în alte proiecte ale asociaþiei”, mai spune Zmãu.
P lecare peste hotare
Fondatorul Asociaþiei va fi în aceste zile în Franþa unde încearcã sã promoveze cultura din Petrila ºi din Valea Jiului. Evenimentul va avea loc în localitatea Cognac. ”Chiar acum se pregãtesc pentru a pleca în Franþa pentru a participa la forumul european pentru culturã. Acest forum este o stucturã asociativã al asociaþiei de tineret de culturã iar asociaþia Les Amis de la France este membru fondator. A fost o triere serioasã la nivel european din partea organizatorilor ºi acum avem ºansa
de a reprezenta Petrila, Valea Jiului, România la o întâlnire de acest gen. Aceastã structurã asociativa mãreºte interesul în raport cu organisme internaþionale cum ar fi Uniunea Europeanã, Consiliul Europei, Unesco. Ne vom cunoaºte mai bine pentru cã România este cunoscutã în general din emisiunile TV unde sunt prezentate în general aspecte negative, dar existã ºi o altã fatã a
României. Noi avem pregãtite niºte dvd-uri în care prezentãm asociaþia, avem de asemenea filme fãcute în cadrul asociaþiei chiar ºi filme de televiziune care vor ajunge la ceilalþi parteneri, astfel va fi foarte uºor pentru a fi acceptaþi ca parteneri în cadrul programelor europene de tineret. Petrila va fi mult mai cunoscutã în Europa ºi acest lucru este foarte benefic”, a mai spus pro-
culeagã pentru ca pãrinþii lor sã le vândã în pieþe. Copii cuminþi ºi educaþi! ªi am decis sã punem bazele Fundaþiei Cãtãlin Botezatu care sã lupte un pic pentru Valea Jiului. Poate cã o voce ca a lui va avea ecou ºi va deschide ochii ºi minþile aleºilor nostri, care cãlãtoresc sã se pozeze cu pietrele altora, care pleacã sã schieze pe munþii altora, lãsând de izbeliºte zone frumoase cu oameni cu buni, care ar putea trai decent dacã cei pe care i-au ales ar miºca mãcar un deget”, a scris Monica Vlad pe pagina sa de pe un site de socializare. Botezatu vrea sã revinã ºi vrea sã convingã ºi alte vedete sã facã ceva pentru acest loc, care l-a impresionat prin liniºte ºi credinþa în Dumnezeu a celor ce stau aici. Diana MITRACHE
fesorul de limba francezã. Cu aceastã ocazie, Ionel Zmãu, preºedintele fondator al Asociaþiei Culturale Leº Amis de la France – Petrila, intenþioneazã sã facã demersurile premergãtoare unei posibile înfrãþiri a Petrilei cu oraºul Cognac, un oraº mic, dar faimos în întreaga lume pentru mãrcile sale de cogniac autohtone, dar ºi strãine, cum este legedarul Courvoisier, dar ºi Hennesy care este produs tot aici. Zmau mai are o alternativã de înfrãþire, Libourne, unde îºi are sediul Asociaþia Bibliotecii ºi Mediatecii Francofone, al cãrei preºedinte Paul de Maillard a vizitat de patru ori Valea Jiului ºi a fãcut ºi donaþie consistenþã de carte de înalta valoare celor douã Biblioteci ºi Mediateci Francofone din Valea Jiului, al cãror nas spiritual este tot Ionel Zmau. Este vorba de cea de la Petrila – Jean Monnet ºi cea de la Biblioteca Universitãþii Petroºani – Panait Istrati. În prezent, Ionel Zmãu, lucreazã la alt proiect, ”douã capete de pod”, cum îi place sã-l numeascã preºedintele Asoaciatiei, care dacã va fi aprobat, Ambasada Franþei îl va finanþa, iar Primãria Petrila va fi cofinanþator. Monika BACIU
6 Actualitate
Denis – micul Picasso cu suflet de da Vinci
D
enis, un mic artist cu suflet mare ºi talent uriaº. Cu o atitudine relaxatã, lejer, la catedrã, Denis le-a dat o lecþie tuturor. ªi chiar dacã e mic, cei mari îl privesc cu admiraþie. Nu are nici 13 ani, dar predã cot la cot cu profesorul sãu de arte plastice, istoria artei. Denis Rus a reuºit sã revoluþioneze ideea de lecþie predatã exclusiv de profesor la o ºcoalã din Petroºani, acolo unde artistul Robert Hummel, profesorul sãu de desen, i-a dat girul. Au intrat în tandem la orã, iar dacã profesorul a
rãmas în picioare, Denis s-a aºezat cuminte la catedrã,de unde a intervenit de fiecare datã când a avut ceva interesant de completat. ªi le-a vorbit copiilor pe înþelesul lor. Le-a spus cum Picasso, cãci la o lecþie despre cubism a participat el, a fost crezut mort la naºtere. „L-au lãsat deoparte pe bebeluºul, care avea nu mai puþin de 35 de prenume, crezându-l mort. Unchiul sãu fuma, iar când a dat fumul pe copil, acesta a reacþionat. Aºa
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Martie 2013
ºi-au dat seama cã, unul dintre cei mai importanþi pictori ai lumii, era viu”, le-a explicat Denis, ascultãtorilor sãi cu 2 ani mai mari. A venit cu picanterii din viaþa de copil a marelui Picasso, iar clasa a VIII-a l-a ascultat cu sufletul la gurã. Ideea le-a plãcut enorm copiilor mai mari, care îl privesc cu admiraþie. „Cum
sã fie? E bine, chiar dacã e mai mic decât noi. ªtie mai multe decât noi. E ca ºi cum ar fi unul dintrre noi, dar mai citit. Mi s-a pãrut interesant ce ne-a spus despre Picasso, chiar dacã eu nu sunt aºa obiºnuit cu genul acesta de predare”, a declarat unul dintre elevii de clasa a VIII-a care a asistat la ora la care Denis a predat cot la cot cu profesorul sãu.
COLÞUL LUI DENIS
„Mi se pare ceva normal, dar a venit aici ºi ne-a zis lucruri interesante. E un om care va ajunge undeva departe ºi nu mã deranjeazã dacã e mai bun decât mine, chiar dacã sunt mai mare”, a declarat în completare o altã colegã de clasa a VIII-a. „A fost o lecþie ce m-a impresionat foarte mult ºi sunt foarte uimitã cã un copil de clasã mai micã decât noi, ne poate învãþa pe noi, cei care suntem mai mari ca ºi el, lecþii de viaþã”, a declarat o altã colegã de
clasa a VIII-a. Denis Rus e un mic geniu, care îl iubeºte pe da Vinci, cu vaste cunoºtinþe, premiant ºi cu zece pe linie, cãruia profesorii îi cer de multe ori opinia. Asta pentru cã au cui ºi el are pãreri pertinente. El, însã, se crede un copil obiºnuit. Cum e sã fiide partea cealaltã a bãncilor în care stã zi de zi, ne explicã chiar el. „E un lucru foarte interesant ºi am
avut plãcerea sã fiu aici ºi sã îmi împart cunoºtinþele cu colegii mei mai mari ºi sper sã ne întâlnim la fel de mai multe ori, dacã vor vrea”, a spus Denis, care a adãgat cã ºtie toate aceste lucruri ce le-a împãrtãºit cu colegii lui mai mari pentru cã îi place sã studieze mult. A predat o lecþie despre Pablo Picasso, dar a
recunoscut cã în sufletul sãu stã alt artist. „ªi Picasso îmi place, dar chiar dacã toþi pictorii mã atrag într-un fel, am o plãcere sã mã uit la lucrãrile lui Leonardo da Vinci. Este un unicat. Mi se pare mai interesant, deºi ºi cubismul are caracteristicile lui cu care impresioneazã ºi punctul lui forte e cã putem noi interpreta ce e acolo”, a adãugat Denis Rus. Denis e salutat cu apelativul „profesore” ºi nu e nicio ironie în glasul colegilor lui mai mari sau mai mici. El deseneazã figurativ, pentru cã perioada renascentistã e cea care îi place. Profesorul sãu, Robert Hummel spune cã a gândit astfel ora de istoria artei, pentru cã Denis are ce sã spunã ºi îi va încuraja ºi pe alþi copii sã facã la fel. „Denis Rus mi-a uºurat foarte mult munca de profesor. Facem acest duet, pentru cã eu am convingerea cã iniþiez un proiect dedicat copiilor supradotaþi. ªi nu e
unic Denis, dar e printre cei mai buni. Eu am zis cã în orice ºcoalã sunt copii care au potenþial mult mai mare decât ceea ce li se cere la clasã. E bine sã facem astfel de demersuri ºi sã luãm copii ca altfel de parteneri în educaþie. Mai ales când descoperim copii cu atât de multe cunoºtinþe e pãcat sã nu îi dai posibilitatea sã le expunã, pentru cã, aþi vãzut, colegii lui mai mari sunt captivaþi”, a spus Robert Hummel, care lalecþie a fost mai mereu completat de Denis. Denis ajutã ºi la clasa la care învaþã ºi vine cu la fel de multe completãri. În plus, Denis nu e un anonim. „Denis are ºi o rubricã permanentã într-un ziar cotidian local. Este ºi membru al Cercului de arte de la Casa Studenþeascã din Petroºani ºi cunoºtinþele teoretice de arte plastice le-a dobândit singur, în mare parte, pentru cã programul ºcolar e limitat ºi nu poþi preda atât de mult, încât tot colectivul sã þinã ritmul. ªi atunci el e autodidact, iar din ce ºtie el le împãrtãºeºte ºi colegilor lui, care din curiozitate ºi din dorinþa de a-l egala sunt atenþi altfel. Asta pentru cã un astfel de elev e greu de egalat”, a adãugat Robert Hummel, profesorul de arte plastice ºi directorul ªcolii Avram Stanca. Denis Rus s-a fãcut remarcat de mic ºi din mâna sa ies lucrãri de excepþie. Nu e pasionat, însã, doar de desen, ci este unul dintre cei mai buni copii din ºcoala sa. Diana MITRACHE
Fundaþia Cãtãlin Botezatu - pentru copiii din Valea Jiului
venit în Valea Jiului ca o A vedetã internaþionalã,
iar dupã ce a uimit cu modestia sa, Cãtãlin Botezatru vrea sã revinã. ªi nu oricum, ci cu o idee de excepþie. Fundaþia Cãtãlin Botezatu va activa în Vale pentru copiii de aici. Timp de 3 zile cât a stat în Valea Jiului, Cãtãlin Botezatu ºi Monica Vlad, cea care a scris cartea „Trei vieþi. Pedeapsa”, au bãtut Valea de la Est la Vest. Au fost în Parâng ºi au avut parte de o zãpadã ca în poveºti, au mers la Petrila, cã acolo era ºi Mihaela Rãdulescu. Au mers prin Vale cu maºinile ºi s-au oprit la Cheile Buþii, impresionaþi de ceea ce au vãzut aici. Botezatu a mãrturisit cã locul l-a inspirat, dar acum vine ºi ne spune cât de mult se va implica în acest loc. Poate ºi pentru cã a vãzut câtã bucurie a adus Mihaela Rãdulescu
în ochii copiilor de la Organizaþia „Salvaþi Copiii!”, poate cã pur ºi simplu l-au impresionat poveºtile cu copiii de aici, dar cert este cã va reveni. ªi nu oricum, ci va înfiinþa „Fundaþia Cãtãlin Botezatu”. De asta ne asigurã Monica Vlad, care a mãrturisit cât de bine le-a fost aici. „Pe mine mã leagã mai multe de Valea Jiului, oameni, locuri, situaþii. Pe Cãtãlin nu-l leagã mai nimic. Profitând de cele trei zile petrecute în zonã, l-am dus sã vadã câteva zone cu potenþial turistic lãsate de izbeliºte, câteva orãºele mohorâte ºi triste, dar locuite de oameni minunaþi, care se zbat pentru a avea un trai decent, inmiit mai mult decat noi toþi, pentru cã nu au unde lucra. I-am arãtat copii, care atunci când ies afinele, umplu ca furnicile muntele sã le
Limba lui Voltaire, predatã gratuit la Petrila
C
ursuri gratuite de limba francezã. Asociaþia Les Amis de la France din Petrila vine în ajutorul celor mai puþini cunoscãtori în limba lui Voltaire ºi la oferã cursuri gratuite. Fondatorul clubului ne spune de unde aceastã iniþiativã. ”La asociaþia culturalã Les Amis de la France noi speram sã vinã primãvara, se deruleazã cursuri gratuite de limba francezã în fiecare zi de vineri, este deja constituitã o echipã dar sala fiind destul de micã se pare cã vor fi douã echipe, adicã elevii vor fi ”triaþi” în funcþie de cunoºtinþele lor”, spune Ionel Zmãu, fondatorul Asociaþiei Culturale Les Amis de la France. Fiecare voluntar aduce un alt voluntar. Pe principiul acesta funcþioneazã cursurile ºi activitãþile de la asociaþia din Petrila care a trecut frontierele în Europa. ”Din nefericire asociaþia culturalã Les Amis de la France nu lipeºte afiºe, nu da anunþuri, avem o politicã clarã în sensul cã un voluntar aduce
alt voluntar ºi am colaborat foarte bine cu domniºoara profesor Luminiþa Mihoc de la Colegiul Naþional Mihai Eminescu. Deocamdatã sunt 14 elevi dar în urma vernisajului de vineri în cadrul sãptãmânii internaþionale a francofoniei au apãrut ºi alþi elevi care doresc sã urmeze aceste cursuri. Aceste cursuri sunt gratuite ºi tinerii care participã la aceste cursuri se vor implica ºi în alte proiecte ale asociaþiei”, mai spune Zmãu.
P lecare peste hotare
Fondatorul Asociaþiei va fi în aceste zile în Franþa unde încearcã sã promoveze cultura din Petrila ºi din Valea Jiului. Evenimentul va avea loc în localitatea Cognac. ”Chiar acum se pregãtesc pentru a pleca în Franþa pentru a participa la forumul european pentru culturã. Acest forum este o stucturã asociativã al asociaþiei de tineret de culturã iar asociaþia Les Amis de la France este membru fondator. A fost o triere serioasã la nivel european din partea organizatorilor ºi acum avem ºansa
de a reprezenta Petrila, Valea Jiului, România la o întâlnire de acest gen. Aceastã structurã asociativa mãreºte interesul în raport cu organisme internaþionale cum ar fi Uniunea Europeanã, Consiliul Europei, Unesco. Ne vom cunoaºte mai bine pentru cã România este cunoscutã în general din emisiunile TV unde sunt prezentate în general aspecte negative, dar existã ºi o altã fatã a
României. Noi avem pregãtite niºte dvd-uri în care prezentãm asociaþia, avem de asemenea filme fãcute în cadrul asociaþiei chiar ºi filme de televiziune care vor ajunge la ceilalþi parteneri, astfel va fi foarte uºor pentru a fi acceptaþi ca parteneri în cadrul programelor europene de tineret. Petrila va fi mult mai cunoscutã în Europa ºi acest lucru este foarte benefic”, a mai spus pro-
culeagã pentru ca pãrinþii lor sã le vândã în pieþe. Copii cuminþi ºi educaþi! ªi am decis sã punem bazele Fundaþiei Cãtãlin Botezatu care sã lupte un pic pentru Valea Jiului. Poate cã o voce ca a lui va avea ecou ºi va deschide ochii ºi minþile aleºilor nostri, care cãlãtoresc sã se pozeze cu pietrele altora, care pleacã sã schieze pe munþii altora, lãsând de izbeliºte zone frumoase cu oameni cu buni, care ar putea trai decent dacã cei pe care i-au ales ar miºca mãcar un deget”, a scris Monica Vlad pe pagina sa de pe un site de socializare. Botezatu vrea sã revinã ºi vrea sã convingã ºi alte vedete sã facã ceva pentru acest loc, care l-a impresionat prin liniºte ºi credinþa în Dumnezeu a celor ce stau aici. Diana MITRACHE
fesorul de limba francezã. Cu aceastã ocazie, Ionel Zmãu, preºedintele fondator al Asociaþiei Culturale Leº Amis de la France – Petrila, intenþioneazã sã facã demersurile premergãtoare unei posibile înfrãþiri a Petrilei cu oraºul Cognac, un oraº mic, dar faimos în întreaga lume pentru mãrcile sale de cogniac autohtone, dar ºi strãine, cum este legedarul Courvoisier, dar ºi Hennesy care este produs tot aici. Zmau mai are o alternativã de înfrãþire, Libourne, unde îºi are sediul Asociaþia Bibliotecii ºi Mediatecii Francofone, al cãrei preºedinte Paul de Maillard a vizitat de patru ori Valea Jiului ºi a fãcut ºi donaþie consistenþã de carte de înalta valoare celor douã Biblioteci ºi Mediateci Francofone din Valea Jiului, al cãror nas spiritual este tot Ionel Zmau. Este vorba de cea de la Petrila – Jean Monnet ºi cea de la Biblioteca Universitãþii Petroºani – Panait Istrati. În prezent, Ionel Zmãu, lucreazã la alt proiect, ”douã capete de pod”, cum îi place sã-l numeascã preºedintele Asoaciatiei, care dacã va fi aprobat, Ambasada Franþei îl va finanþa, iar Primãria Petrila va fi cofinanþator. Monika BACIU
8 Politica
Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 martie 2013
Moloþ ºi Avram lãsaþi cu gurile cãscate de liberalele Petrilei
F
ãrã slugãrnicii ºi linguºeli pe lângã superiorii de partid, fãrã sloganuri sforãitoare, Organizaþia de femei PNL Petrila a dat speranþe celor care cred cã politica se poate face ºi altfel. I-au determinat pe liderii PNL sa-si reconsidere atitudinea... Ileana FIRÞULESCU Sâmbãta trecutã, a avut loc la Petrila, cea mai atractivã conferinþã de alegeri care a avut loc întrun partid politic. Fãrã slugãrnicii ºi linguºeli pe lângã superiorii de partid, fãrã sloganuri sforãitoare, fãrã promisiuni aberante, ci doar cu recomandarea persoanelor calificate prin fapte ºi profesionalism, prin spirit ºi inventivitate. Organizaþia de femei PNL Petrila a dat speranþe celor care cred cã politica se poate face ºi altfel, nu doar formal ºi nu doar în interes personal sau de grup. Ce a ieºit dupã ce judeþul a numit un preºedinte interimar la PNL Petrila, ca urmare a autodecimãrii acestei organizaþii, l-a surprins chiar pe Mircea Ioan Moloþ, liderul liberal judeþean. Petrila are oameni de valoare, dar nu exista un cadru organizat în care sã se exprime ºi sã acþioneze. Deºi pe la conducerea acestei organizaþii PNL sau perindat oameni cu pretenþii, cu funcþii, ºi atât, dovadã stând cei 17 ani în
care niciodatã nu a funcþionat legal/statutar. O datã cu numirea lui Costel Avram în fruntea organizaþiei, liberalii s-au strâns în jurul liderului ºi s-a purces la organizarea de alegeri în structurile partidului în plan local. La începutul lunii februarie au avut loc
alegeri la tineret, care tineret parcã abia aºtepta sã-ºi facã datoria, ºi chiar mai mult, dar nu era lãsat.
A
roganþa ºi înverºunarea au fost înlocuite cu umorul ºi ironia de bun simþ În 23 martie 2013, la Clubul Copiilor din Petrila, s-a semnat ºi certificatul
de naºtere al Organizaþiei de Femei PNL Petrila, iar momentul poate fi numit memorabil. De-a lungul
activitãþii de jurnalist ne-a fost dat sã vedem o sumedenie de conferinþe de alegeri ale partidelor politice, lungi, plicticoase, în care discursurile, ce nu spuneau prea multe, pãreau cã nu se mai terminã, toate având aceeaºi structurã, respectiv lauda de sine, ridicarea în slavã a ºefilor ºi promisiuni… La Petrila, stacheta discursului a fost ridicatã mult, mergându-se pânã la discursul interactiv, unde platitudinea a lipsit, iar aroganþa ºi înverºunarea criticilor au fost înlocuite cu umorul ºi ironia de bun simþ. Preºedintele interimar al femeilor liberale, Doiniþa Maria Bãlãnesc, consilier local, a reuºit în câteva luni sã coaguleze colectivul, sã insufle încrederea fiecãrei femei cã are ceva de spus ºi de fãcut pe bucãþica ei de oraº ºi de lume. Ca urmare, organizaþia numãrã 71 de membri cu acte în regulã.
ª
efii liberali au jucat dupã regulile petrilencelor La conferi-
naþa de sâmbãtã, ca o noutate în domeniu, invitaþii – ºi ne referim la ºefii ierarhici, respectiv Costel Avram, Mircea Ioan Moloþ, Carmen Hãrãu, preºedinte interimar al OF PNL filiala judeþeanã - au fost trataþi cu atenþia cuvenitã, dar regulile casei le-au fãcut organizatoarele, drept pentru care ºefii au trebuit sã se conformeze ºi nu invers. La eveniment au participat reprezentanþi din toate
organizaþiile de femei PNL din Valea Jiului, dar ºi reprezentanþi ai organizaþiilor mari. Candidatele au fost prezentate printr-un scurt curriculum vitae cu fotografia aferentã, prin video proiector, cu completãrile fãcute de Doiniþa Maria Bãlãnesc, completãri care întregeau valoarea umanã a fiecãrei candidate… Finaþiste ºi economiste înalt calificate, matemeticiene, licenþiate în literaturã ºi limbi strãine, femei cu experienþã în minerit, studente ºi „casnice active”, cu câte doi, trei ºi patru copii care fac cinste comunitãþii. La fel a fost prezentat ºi raportul de activitate… ªi pentru cã femeile liberale ale Petrilei nu au experienþa conferinþelor (deºi pot da lecþii – n.n.), organizatorul a vrut cu tot dinadinsul ca atmosfera sã fie destinsã, dar cu încãrcãturã spiritualã, cu mesaj sprinþar, dar care sã punã în valoarea femeile lib-
erale. Momentul artistic „Veronicile Eminului nostru”, jucate excepþional de patru dintre membrele PNL, au lãsat cu gura cãscatã pe ºefi, încântarea lor fiind grãitoare în fotografia alãturatã. Atmosfera astfel creatã pare sã fi inspirat vorbitorii, în luãrile lor de cuvânt, încadrându-se liniei trasate de colectivul coordonat de Doiniþa Bãlãnesc. A urmat o împletire de replici între preºedintele judeþului Mircea Ioan Moloþ ºi coordonatorul liberalilor din Valea Jiului, Costel Avram. La remarca fãcutã de Alina Cîrstoiu, preºedintele PNL Vulcan, cã dacã politica ar cere doar forþã fizicã probabil doar bãrbaþii ar face politicã, Moloþ a aruncat sãgeata, ca ºi când ar fi precizat pentru sine, cã Avram ar fi condus în acest caz judeþul.
La fel s-a întâmplat când Dorina Niþã, viceprimarul Petroºaniului, a cerut bãrbaþilor sã acorde puþin mai multã atenþie, pentru cã femeile se mulþumesc… cu puþin, a venit nestãpânitã replica aceluiaºi Moloþ: pe dracu!
„V
ulpea bãtrânã” a recunoscut cã a fost „luat” prin surprindere În discursul sãu, Mircea Ioan Moloþ a fost nevoit sã recunoascã valoarea femeilor liberale de la
Petrila, modul lor de acþiune ºi de manifestare, pentru cã surpriza pe care a avut-o la aceastã conferinþã nu a putut-o masca, cu tot renumele sãu de vulpe bãtrânã în ale politicii. Acest lucru l-a fãcut sã-ºi strige mândria de a fi preºedintele acestor femei ºi cã dacã restul organizaþiilor din judeþ, nu doar ale celor ale femeilor, ar cunoaºte modul de acþiune ºi de a face politicã de la Petrila, pe lângã rezultatele obþinute la alegeri, clar ar stârni multe invidii. „Sunt mândru cã sunt preºedintele dumneavoastrã! Greul de acum începe. Trebuie sã câºtigãm Primãria ºi nu doar de dragul de a o avea, ci pentru a arãta cã suntem capabili” - a declarat Mircea Ioan Moloþ.
A
vram nu a mai avut parte de linguºeli Costel Avram, preºedintele PNL Petrila, habar nu a avut cum se vor desfãºura alegerile la OF PNL Petrila. Asta s-a vãzut dupã faptul cã nu ºtia unde sã stea, când sã vorbeascã ºi ce are de fãcut. A fost la fel de surprins ca ºeful sãu de la judeþ de felul cum se desfãºoarã evenimentul, dar clar a fost surprins de faptul cã nu a mai fost… linguºit, ci a fost tratat egal cu ceilalþi invitaþi. Puþini cunosc teama lui Avram de oamenii linguºitori, pentru cã aceºtia au tendinþa de a minþi doar pentru a fi pe placul celui linguºit. Pe astfel de oameni nu te poþi baza niciodatã, a spus cândva Costel Avram. Deci a fost ºi el nevoit sã recunoascã surpriza… „Nu m-am implicat deloc în organizarea acestor alegeri, nu am ºtiut cum se va desfãºura conferinþa. Asta este o dovadã cã funcþioneazã sloganul nostru „prin noi înºine”. Vrem sã gãsim soluþii ca PNL sã creascã mai departe pentru cã existã resurse umane
deosebite, cum sunteþi ºi dumneavoastrã” - a spus Costel Avram, printre altele, în luarea sa la cuvânt. Deputatul de Hunedoara ºi preºedintã a OF PNL Hunedoara, Carmen Hãrãu, a precizat cã i-ar fi pãrut cu adevãrat rãu sã nu participe la alegerile de la Petrila pentru cã ar fi avut de pierdut. Discursul sãu a fost la fel de relaxat ºi optimist.
„A
ceste FEMEI ale Petrilei ºi preºedinta lor!” Din cele 44 de reprezentante ale OF PNL, la conferinþa de alegeri de la PNL Petrila, 39 ºi-au dat votul Doiniþei Maria Bãlãnesc, pentru funcþia de preºedinte. Cei doi vicepreºedinþi, în ordinea numãrului de voturi obþinute sunt Ionela Opriº ºi Beatrice Andrei, iar membri în Biroul executiv sunt Rodica Bolog, Diana Preda, Adina Codrea, Ligia Tuhuþ, Emilia Buim ºi Nicoleta Negru. „S-a muncit mult în acest rãstimp pânã la conferinþa de alegeri de astãzi. Singurã nu aº fi putut face asta dacã nu erau aceste femei extraordinare. De aceea am vrut ca votul deschis sã desemneze conducerea organizaþiei de femei. Mã refer la vicepreºedinþi. Dacã doamnele care ºi-au dat votul au considerat cã le pot reprezenta, înseamnã cã au transmis ceva, cã munca lor a fost vizibilã. ªi cei care îºi dau votul cu siguranþã vor sprijini, în acþiunile lor, pe cele pe care le-au ales. Eu le mulþumesc pentru mobilizare, pentru implicare ºi pentru încrederea pe care mi-au acordat-o. Sã nu uitãm de tinerii noºtri, extraordinari, care au pus ºi de aceastã datã mult suflet” - a declarat proaspãta preºedintã legitimatã a OF PNL Petrila, Doiniþa Maria Bãlãnesc, cea care pare o perfecþionistã pornitã sã scoatã la luminã cât mai mulþi oameni de valoare ai Petrilei. Câþiva invitaþi de la alte organizaþii liberale din Vale ºi judeþ l-au „fericit” ºi felicitat pe Costel Avram cã „pãstoreºte”, în calitatea sa de preºedinte PNL Petrila, asemenea Oameni…
Actualitate 9
Valea Jiului, ºtearsã de pe harta investiþiilor
M
onica Iacob Ridzi îi atrage atenþia lui Varujan Vosganian. Deputatul PP-DD Monica Iacob Ridzi îi atrage atenþia lui Varujan Vosganian, ministrul Economiei, asupra faptului cã reindustrializarea României prin înfiinþarea unor parcuri industriale trebuie avutã în vedere ºi la nivelul Vãii Jiului. Monika BACIU
”Salut intenþiile dumneavoastrã, declarate zilele trecute, cu privire la necesitatea reindustrializãrii României, prin dezvoltarea de parcuri industriale, cu atât mai mult cu cât, personal, militez pentru adoptarea unei astfel de soluþii de dezvoltare a Vãii Jiului ºi a României de mai mulþi ani. Pentru Valea Jiului, zonã pe care o reprezint în Parlamentul României, dupã cum foarte bine ºtiþi ºi dumneavoastrã, restructurarea sectorului minier a lãsat rãni adânci, atât în plan economic, dar mai ales în plan social. Împreunã cu primarii din localitãþile Vãii Jiului am promovat, în repetate rânduri, soluþia ca în perimetrele fostelor exploatãri miniere afectate de restructurarea ºi închiderea minelor, sã fie construite parcuri industriale. Din pãcate, dupã cum constatat ºi în urma recentelor dumneavoastrã declaraþii, Valea Jiului nu pare sã constituie o prioritate pentru România, nici la acest capitol. Constat cu tristeþe cã ºi de aceastã datã, strategiile Ministerului Economiei în ceea ce priveºte dez-
voltarea industriei, ocolesc Valea Jiului, ca sã nu spun cã o ignorã”, îi spune Monica Iacob Ridzi ministrului într-o interpelare. Valea Jiului este o zonã monoindustrialã, iar oamenii de aici sunt pregãtiþi pentru a lucra în aceste parcuri industriale. Aceasta este ideea pe care o subliniazã deputatul. ”Consider, stimate domnule ministru, cã pe harta zonelor cuprinse în Strategia de reindustrializare a României trebuie sã fie cuprinse ºi localitãþile din Valea Jiului. Mai ales cã acestea nu doar cã se încadreazã în cerinþele tuturor standardelor necesare pentru înfiinþarea unor parcuri industriale, dar dispun ºi de capitalul uman necesar dezvoltãrii unor activitãþi industriale de succes. În plus, având în vedere faptul cã Valea Jiului a fost o zonã monoindustrialã în care oportunitãþile de reconversie a zecilor de mii de muncitori disponibilizaþi din minerit nu ºiau gãsit încã un corespondent în economia localã, soluþia deschiderii unor parcuri industri-
ale în arealul Vãii Jiului trebuie sã constituie pentru guvern nu doar o bunã oportunitate, ci ºi o obligaþie moralã faþã de cetãþenii acestei zone”, mai spune Monica Iacob Ridzi. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a precizat acum douã sãptãmâni cã are în vedere reindustrializarea României prin înfiinþarea de parcuri industriale. Dezvoltarea parcurilor industriale constituie un domeniu important in Strategia de reindustrializare a Romaniei, a declarat, la Suceava si la Bistrita, ministrul Economiei, Varujan Vosganian „Eu nu îmi pun atât problema ca sectoarele industriei sã redevinã ce au fost, cat a unei industrii care sã fie adecvatã realitãþilor secolului XXI. Þin foarte mult la industria alimentarã, fara de care nu putem imagina un Program de modernizare a satului romanesc, foarte mult ºi la mica industrie meºteºugãreascã ºi la industria orizontalã. Eu nu cred cã întreprinderile mici ºi mijlocii se pot dezvolta doar prin ele insele, ci doar împreunã cu marea industrie. A face frizerii ºi patiserii e bine, dar nu e
destul. Obiectivul este sã dezvoltãm industria micã, atelierele meºteºugãreºti ºi breslele meseriaºilor, care sã fie localizate în zonele suburbane sau rurale. (...), a explicat ministrul. El a dat ca exemplu ºi investiþiile în tehnologiile moderne, care sunt susþinute la nivel guvernamental. „România este performantã în laser. Existã cel puþin douã centre, Bucureºti ºi Iaºi, extrem de performante ºi în avangarda mondialã. Am alcãtuit un colectiv împreunã cu colegii mei Nica, Costoiu ºi Varujan Pambuccian, cu care lucrãm pe aplicarea tehnologiilor 3D, adicã imprimantã volumetricã ºi nanometrie, care sã fie aplicabile în România ºi cu care sã intrãm direct în prima linie a industriilor europene”, a precizat Vosganian. Ministrul Economiei considerã cã reindustrializarea trebuie sã cuprindã ºi satul românesc. El a mai spus cã reindustrializarea trebuie sã se facã pe baza unor investiþii private ºi presupune inclusiv o colaborare cu Ministerul Educaþiei în ceea ce priveºte corelarea cererii cu oferta de pe piaþa locurilor de muncã,
Pãducel aºteaptã decizia de excludere din PDL
P
rimarul petrilean, Ilie Pãducel, deºi a fost exlus din PDL în luna ianuarie, sperã ca partidul sã nu se desfiinþeze. Asta dupã ce Traian Bãsescu a spus ADIO PDL ºi a mai precizat cã va înfiinþa un partid de dreapta care sã îi respecte principiile. Monika BACIU Pãducel spune cã a urmãrit congresul Partidului Democrat Liberal, ºi cã sperã ca aceastã formaþiune politicã sã nu se desfiinþeze. ”Am urmãrit la televizor desfãºurarea convenþiei naþionale, au participat ºi din
Petrila trei delegaþi dupã cum s-a vãzut a fost un rezoltat foarte strâns jumãtate au votat cu convenþia doamnei Udrea iar jumãtate cu domnul Blaga ºi cã pãrere personalã, cã încã membru al PDL, ar fi bine cã partidul sã nu se destrame ºi sã meargã în continuare
pentru a se întãri dupã aceastã convenþie”, a declarat Ilie Pãducel. Ilie Pãducel a fost exlus din PDL în luna ianuarie a acestui an, însã deocamdatã nu a venit o decizie a Biroului Judeþean.
indeosebi prin dezvoltarea invatamantului tehnic. Potrivit ministrului, prima ºedinþã a comisiei ce va lucra la strategia de reindustrializare a þãrii va avea loc în data de 28 martie, iar strategia ar putea sã fie finalizatã în luna septembrie a acestui an. În plus, Varujan Vosganian a menþionat cã existã numeroase cereri de redeschidere a unor mine de pe teritoriul României, care au fost închise, însã nu existã legislaþie care sã permitã acest lucru. În plus, Varujan Vosganian a menþionat cã existã numeroase cereri de redeschidere a unor mine de pe teritoriul României, care au fost închise, însã nu existã legislaþie care sã permitã acest lucru.
arcurile din P judeþul Hunedoara, omise de ministru
Vosganian a spus cã strategia guvernului are în vedere înfiinþarea acestor parcuri industriale, precizând cã deja sunt discuþii în acest sens la Iaºi, Braºov, Ploieºti, Cluj, Bucureºti dar si in alte localitati care dispun de spatii adecvate. Asta în condiþiile în care ºi la nivelul Vãii Jiului s-a discutat îndelung despre înfiinþarea unor parcuri industriale.
Primarul nu a confirmat, dar nici nu a infirmat trecerea la o altã formaþiune politicã dupã ce va fi exclus oficial. ”Spun încã membru PDL pentru cã organizaþia de la Petrila a prezentat în birou, eu am fost exclus ºi mai trebuie ºi aprobarea de la nivel judeþean. Aºtept
mai întâi decizia iar mai apoi la timpul potrivit voi spune ce voi face”, a mai precizat Pãducel. La bursa zvonurilor se spune cã primarul din Petrila ar urma sã semneze o adeziune cu cei de la Partidul Naþional Liberal, însã nici varianta socialdemocratã nu este exclusã.
8 Politica
Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 martie 2013
Moloþ ºi Avram lãsaþi cu gurile cãscate de liberalele Petrilei
F
ãrã slugãrnicii ºi linguºeli pe lângã superiorii de partid, fãrã sloganuri sforãitoare, Organizaþia de femei PNL Petrila a dat speranþe celor care cred cã politica se poate face ºi altfel. I-au determinat pe liderii PNL sa-si reconsidere atitudinea... Ileana FIRÞULESCU Sâmbãta trecutã, a avut loc la Petrila, cea mai atractivã conferinþã de alegeri care a avut loc întrun partid politic. Fãrã slugãrnicii ºi linguºeli pe lângã superiorii de partid, fãrã sloganuri sforãitoare, fãrã promisiuni aberante, ci doar cu recomandarea persoanelor calificate prin fapte ºi profesionalism, prin spirit ºi inventivitate. Organizaþia de femei PNL Petrila a dat speranþe celor care cred cã politica se poate face ºi altfel, nu doar formal ºi nu doar în interes personal sau de grup. Ce a ieºit dupã ce judeþul a numit un preºedinte interimar la PNL Petrila, ca urmare a autodecimãrii acestei organizaþii, l-a surprins chiar pe Mircea Ioan Moloþ, liderul liberal judeþean. Petrila are oameni de valoare, dar nu exista un cadru organizat în care sã se exprime ºi sã acþioneze. Deºi pe la conducerea acestei organizaþii PNL sau perindat oameni cu pretenþii, cu funcþii, ºi atât, dovadã stând cei 17 ani în
care niciodatã nu a funcþionat legal/statutar. O datã cu numirea lui Costel Avram în fruntea organizaþiei, liberalii s-au strâns în jurul liderului ºi s-a purces la organizarea de alegeri în structurile partidului în plan local. La începutul lunii februarie au avut loc
alegeri la tineret, care tineret parcã abia aºtepta sã-ºi facã datoria, ºi chiar mai mult, dar nu era lãsat.
A
roganþa ºi înverºunarea au fost înlocuite cu umorul ºi ironia de bun simþ În 23 martie 2013, la Clubul Copiilor din Petrila, s-a semnat ºi certificatul
de naºtere al Organizaþiei de Femei PNL Petrila, iar momentul poate fi numit memorabil. De-a lungul
activitãþii de jurnalist ne-a fost dat sã vedem o sumedenie de conferinþe de alegeri ale partidelor politice, lungi, plicticoase, în care discursurile, ce nu spuneau prea multe, pãreau cã nu se mai terminã, toate având aceeaºi structurã, respectiv lauda de sine, ridicarea în slavã a ºefilor ºi promisiuni… La Petrila, stacheta discursului a fost ridicatã mult, mergându-se pânã la discursul interactiv, unde platitudinea a lipsit, iar aroganþa ºi înverºunarea criticilor au fost înlocuite cu umorul ºi ironia de bun simþ. Preºedintele interimar al femeilor liberale, Doiniþa Maria Bãlãnesc, consilier local, a reuºit în câteva luni sã coaguleze colectivul, sã insufle încrederea fiecãrei femei cã are ceva de spus ºi de fãcut pe bucãþica ei de oraº ºi de lume. Ca urmare, organizaþia numãrã 71 de membri cu acte în regulã.
ª
efii liberali au jucat dupã regulile petrilencelor La conferi-
naþa de sâmbãtã, ca o noutate în domeniu, invitaþii – ºi ne referim la ºefii ierarhici, respectiv Costel Avram, Mircea Ioan Moloþ, Carmen Hãrãu, preºedinte interimar al OF PNL filiala judeþeanã - au fost trataþi cu atenþia cuvenitã, dar regulile casei le-au fãcut organizatoarele, drept pentru care ºefii au trebuit sã se conformeze ºi nu invers. La eveniment au participat reprezentanþi din toate
organizaþiile de femei PNL din Valea Jiului, dar ºi reprezentanþi ai organizaþiilor mari. Candidatele au fost prezentate printr-un scurt curriculum vitae cu fotografia aferentã, prin video proiector, cu completãrile fãcute de Doiniþa Maria Bãlãnesc, completãri care întregeau valoarea umanã a fiecãrei candidate… Finaþiste ºi economiste înalt calificate, matemeticiene, licenþiate în literaturã ºi limbi strãine, femei cu experienþã în minerit, studente ºi „casnice active”, cu câte doi, trei ºi patru copii care fac cinste comunitãþii. La fel a fost prezentat ºi raportul de activitate… ªi pentru cã femeile liberale ale Petrilei nu au experienþa conferinþelor (deºi pot da lecþii – n.n.), organizatorul a vrut cu tot dinadinsul ca atmosfera sã fie destinsã, dar cu încãrcãturã spiritualã, cu mesaj sprinþar, dar care sã punã în valoarea femeile lib-
erale. Momentul artistic „Veronicile Eminului nostru”, jucate excepþional de patru dintre membrele PNL, au lãsat cu gura cãscatã pe ºefi, încântarea lor fiind grãitoare în fotografia alãturatã. Atmosfera astfel creatã pare sã fi inspirat vorbitorii, în luãrile lor de cuvânt, încadrându-se liniei trasate de colectivul coordonat de Doiniþa Bãlãnesc. A urmat o împletire de replici între preºedintele judeþului Mircea Ioan Moloþ ºi coordonatorul liberalilor din Valea Jiului, Costel Avram. La remarca fãcutã de Alina Cîrstoiu, preºedintele PNL Vulcan, cã dacã politica ar cere doar forþã fizicã probabil doar bãrbaþii ar face politicã, Moloþ a aruncat sãgeata, ca ºi când ar fi precizat pentru sine, cã Avram ar fi condus în acest caz judeþul.
La fel s-a întâmplat când Dorina Niþã, viceprimarul Petroºaniului, a cerut bãrbaþilor sã acorde puþin mai multã atenþie, pentru cã femeile se mulþumesc… cu puþin, a venit nestãpânitã replica aceluiaºi Moloþ: pe dracu!
„V
ulpea bãtrânã” a recunoscut cã a fost „luat” prin surprindere În discursul sãu, Mircea Ioan Moloþ a fost nevoit sã recunoascã valoarea femeilor liberale de la
Petrila, modul lor de acþiune ºi de manifestare, pentru cã surpriza pe care a avut-o la aceastã conferinþã nu a putut-o masca, cu tot renumele sãu de vulpe bãtrânã în ale politicii. Acest lucru l-a fãcut sã-ºi strige mândria de a fi preºedintele acestor femei ºi cã dacã restul organizaþiilor din judeþ, nu doar ale celor ale femeilor, ar cunoaºte modul de acþiune ºi de a face politicã de la Petrila, pe lângã rezultatele obþinute la alegeri, clar ar stârni multe invidii. „Sunt mândru cã sunt preºedintele dumneavoastrã! Greul de acum începe. Trebuie sã câºtigãm Primãria ºi nu doar de dragul de a o avea, ci pentru a arãta cã suntem capabili” - a declarat Mircea Ioan Moloþ.
A
vram nu a mai avut parte de linguºeli Costel Avram, preºedintele PNL Petrila, habar nu a avut cum se vor desfãºura alegerile la OF PNL Petrila. Asta s-a vãzut dupã faptul cã nu ºtia unde sã stea, când sã vorbeascã ºi ce are de fãcut. A fost la fel de surprins ca ºeful sãu de la judeþ de felul cum se desfãºoarã evenimentul, dar clar a fost surprins de faptul cã nu a mai fost… linguºit, ci a fost tratat egal cu ceilalþi invitaþi. Puþini cunosc teama lui Avram de oamenii linguºitori, pentru cã aceºtia au tendinþa de a minþi doar pentru a fi pe placul celui linguºit. Pe astfel de oameni nu te poþi baza niciodatã, a spus cândva Costel Avram. Deci a fost ºi el nevoit sã recunoascã surpriza… „Nu m-am implicat deloc în organizarea acestor alegeri, nu am ºtiut cum se va desfãºura conferinþa. Asta este o dovadã cã funcþioneazã sloganul nostru „prin noi înºine”. Vrem sã gãsim soluþii ca PNL sã creascã mai departe pentru cã existã resurse umane
deosebite, cum sunteþi ºi dumneavoastrã” - a spus Costel Avram, printre altele, în luarea sa la cuvânt. Deputatul de Hunedoara ºi preºedintã a OF PNL Hunedoara, Carmen Hãrãu, a precizat cã i-ar fi pãrut cu adevãrat rãu sã nu participe la alegerile de la Petrila pentru cã ar fi avut de pierdut. Discursul sãu a fost la fel de relaxat ºi optimist.
„A
ceste FEMEI ale Petrilei ºi preºedinta lor!” Din cele 44 de reprezentante ale OF PNL, la conferinþa de alegeri de la PNL Petrila, 39 ºi-au dat votul Doiniþei Maria Bãlãnesc, pentru funcþia de preºedinte. Cei doi vicepreºedinþi, în ordinea numãrului de voturi obþinute sunt Ionela Opriº ºi Beatrice Andrei, iar membri în Biroul executiv sunt Rodica Bolog, Diana Preda, Adina Codrea, Ligia Tuhuþ, Emilia Buim ºi Nicoleta Negru. „S-a muncit mult în acest rãstimp pânã la conferinþa de alegeri de astãzi. Singurã nu aº fi putut face asta dacã nu erau aceste femei extraordinare. De aceea am vrut ca votul deschis sã desemneze conducerea organizaþiei de femei. Mã refer la vicepreºedinþi. Dacã doamnele care ºi-au dat votul au considerat cã le pot reprezenta, înseamnã cã au transmis ceva, cã munca lor a fost vizibilã. ªi cei care îºi dau votul cu siguranþã vor sprijini, în acþiunile lor, pe cele pe care le-au ales. Eu le mulþumesc pentru mobilizare, pentru implicare ºi pentru încrederea pe care mi-au acordat-o. Sã nu uitãm de tinerii noºtri, extraordinari, care au pus ºi de aceastã datã mult suflet” - a declarat proaspãta preºedintã legitimatã a OF PNL Petrila, Doiniþa Maria Bãlãnesc, cea care pare o perfecþionistã pornitã sã scoatã la luminã cât mai mulþi oameni de valoare ai Petrilei. Câþiva invitaþi de la alte organizaþii liberale din Vale ºi judeþ l-au „fericit” ºi felicitat pe Costel Avram cã „pãstoreºte”, în calitatea sa de preºedinte PNL Petrila, asemenea Oameni…
Actualitate 9
Valea Jiului, ºtearsã de pe harta investiþiilor
M
onica Iacob Ridzi îi atrage atenþia lui Varujan Vosganian. Deputatul PP-DD Monica Iacob Ridzi îi atrage atenþia lui Varujan Vosganian, ministrul Economiei, asupra faptului cã reindustrializarea României prin înfiinþarea unor parcuri industriale trebuie avutã în vedere ºi la nivelul Vãii Jiului. Monika BACIU
”Salut intenþiile dumneavoastrã, declarate zilele trecute, cu privire la necesitatea reindustrializãrii României, prin dezvoltarea de parcuri industriale, cu atât mai mult cu cât, personal, militez pentru adoptarea unei astfel de soluþii de dezvoltare a Vãii Jiului ºi a României de mai mulþi ani. Pentru Valea Jiului, zonã pe care o reprezint în Parlamentul României, dupã cum foarte bine ºtiþi ºi dumneavoastrã, restructurarea sectorului minier a lãsat rãni adânci, atât în plan economic, dar mai ales în plan social. Împreunã cu primarii din localitãþile Vãii Jiului am promovat, în repetate rânduri, soluþia ca în perimetrele fostelor exploatãri miniere afectate de restructurarea ºi închiderea minelor, sã fie construite parcuri industriale. Din pãcate, dupã cum constatat ºi în urma recentelor dumneavoastrã declaraþii, Valea Jiului nu pare sã constituie o prioritate pentru România, nici la acest capitol. Constat cu tristeþe cã ºi de aceastã datã, strategiile Ministerului Economiei în ceea ce priveºte dez-
voltarea industriei, ocolesc Valea Jiului, ca sã nu spun cã o ignorã”, îi spune Monica Iacob Ridzi ministrului într-o interpelare. Valea Jiului este o zonã monoindustrialã, iar oamenii de aici sunt pregãtiþi pentru a lucra în aceste parcuri industriale. Aceasta este ideea pe care o subliniazã deputatul. ”Consider, stimate domnule ministru, cã pe harta zonelor cuprinse în Strategia de reindustrializare a României trebuie sã fie cuprinse ºi localitãþile din Valea Jiului. Mai ales cã acestea nu doar cã se încadreazã în cerinþele tuturor standardelor necesare pentru înfiinþarea unor parcuri industriale, dar dispun ºi de capitalul uman necesar dezvoltãrii unor activitãþi industriale de succes. În plus, având în vedere faptul cã Valea Jiului a fost o zonã monoindustrialã în care oportunitãþile de reconversie a zecilor de mii de muncitori disponibilizaþi din minerit nu ºiau gãsit încã un corespondent în economia localã, soluþia deschiderii unor parcuri industri-
ale în arealul Vãii Jiului trebuie sã constituie pentru guvern nu doar o bunã oportunitate, ci ºi o obligaþie moralã faþã de cetãþenii acestei zone”, mai spune Monica Iacob Ridzi. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a precizat acum douã sãptãmâni cã are în vedere reindustrializarea României prin înfiinþarea de parcuri industriale. Dezvoltarea parcurilor industriale constituie un domeniu important in Strategia de reindustrializare a Romaniei, a declarat, la Suceava si la Bistrita, ministrul Economiei, Varujan Vosganian „Eu nu îmi pun atât problema ca sectoarele industriei sã redevinã ce au fost, cat a unei industrii care sã fie adecvatã realitãþilor secolului XXI. Þin foarte mult la industria alimentarã, fara de care nu putem imagina un Program de modernizare a satului romanesc, foarte mult ºi la mica industrie meºteºugãreascã ºi la industria orizontalã. Eu nu cred cã întreprinderile mici ºi mijlocii se pot dezvolta doar prin ele insele, ci doar împreunã cu marea industrie. A face frizerii ºi patiserii e bine, dar nu e
destul. Obiectivul este sã dezvoltãm industria micã, atelierele meºteºugãreºti ºi breslele meseriaºilor, care sã fie localizate în zonele suburbane sau rurale. (...), a explicat ministrul. El a dat ca exemplu ºi investiþiile în tehnologiile moderne, care sunt susþinute la nivel guvernamental. „România este performantã în laser. Existã cel puþin douã centre, Bucureºti ºi Iaºi, extrem de performante ºi în avangarda mondialã. Am alcãtuit un colectiv împreunã cu colegii mei Nica, Costoiu ºi Varujan Pambuccian, cu care lucrãm pe aplicarea tehnologiilor 3D, adicã imprimantã volumetricã ºi nanometrie, care sã fie aplicabile în România ºi cu care sã intrãm direct în prima linie a industriilor europene”, a precizat Vosganian. Ministrul Economiei considerã cã reindustrializarea trebuie sã cuprindã ºi satul românesc. El a mai spus cã reindustrializarea trebuie sã se facã pe baza unor investiþii private ºi presupune inclusiv o colaborare cu Ministerul Educaþiei în ceea ce priveºte corelarea cererii cu oferta de pe piaþa locurilor de muncã,
Pãducel aºteaptã decizia de excludere din PDL
P
rimarul petrilean, Ilie Pãducel, deºi a fost exlus din PDL în luna ianuarie, sperã ca partidul sã nu se desfiinþeze. Asta dupã ce Traian Bãsescu a spus ADIO PDL ºi a mai precizat cã va înfiinþa un partid de dreapta care sã îi respecte principiile. Monika BACIU Pãducel spune cã a urmãrit congresul Partidului Democrat Liberal, ºi cã sperã ca aceastã formaþiune politicã sã nu se desfiinþeze. ”Am urmãrit la televizor desfãºurarea convenþiei naþionale, au participat ºi din
Petrila trei delegaþi dupã cum s-a vãzut a fost un rezoltat foarte strâns jumãtate au votat cu convenþia doamnei Udrea iar jumãtate cu domnul Blaga ºi cã pãrere personalã, cã încã membru al PDL, ar fi bine cã partidul sã nu se destrame ºi sã meargã în continuare
pentru a se întãri dupã aceastã convenþie”, a declarat Ilie Pãducel. Ilie Pãducel a fost exlus din PDL în luna ianuarie a acestui an, însã deocamdatã nu a venit o decizie a Biroului Judeþean.
indeosebi prin dezvoltarea invatamantului tehnic. Potrivit ministrului, prima ºedinþã a comisiei ce va lucra la strategia de reindustrializare a þãrii va avea loc în data de 28 martie, iar strategia ar putea sã fie finalizatã în luna septembrie a acestui an. În plus, Varujan Vosganian a menþionat cã existã numeroase cereri de redeschidere a unor mine de pe teritoriul României, care au fost închise, însã nu existã legislaþie care sã permitã acest lucru. În plus, Varujan Vosganian a menþionat cã existã numeroase cereri de redeschidere a unor mine de pe teritoriul României, care au fost închise, însã nu existã legislaþie care sã permitã acest lucru.
arcurile din P judeþul Hunedoara, omise de ministru
Vosganian a spus cã strategia guvernului are în vedere înfiinþarea acestor parcuri industriale, precizând cã deja sunt discuþii în acest sens la Iaºi, Braºov, Ploieºti, Cluj, Bucureºti dar si in alte localitati care dispun de spatii adecvate. Asta în condiþiile în care ºi la nivelul Vãii Jiului s-a discutat îndelung despre înfiinþarea unor parcuri industriale.
Primarul nu a confirmat, dar nici nu a infirmat trecerea la o altã formaþiune politicã dupã ce va fi exclus oficial. ”Spun încã membru PDL pentru cã organizaþia de la Petrila a prezentat în birou, eu am fost exclus ºi mai trebuie ºi aprobarea de la nivel judeþean. Aºtept
mai întâi decizia iar mai apoi la timpul potrivit voi spune ce voi face”, a mai precizat Pãducel. La bursa zvonurilor se spune cã primarul din Petrila ar urma sã semneze o adeziune cu cei de la Partidul Naþional Liberal, însã nici varianta socialdemocratã nu este exclusã.
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 martie 2013
Apa potabilã, din ce în ce mai bunã
A
pa testatã în anul 2012. Potrvit reprezentanþilor Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, în cursul anului 2012 au fost testate mai multe probe de apã potabilã. In comparaþie cu cele dina nul 2011, s-au înregistrat mai puþine probe necorespunzãtoare. Monika BACIU
se aratã în documentele DSP Hunedoara. Calitatea apei potabile distribuite in sistem centralizat populatiei judetului Hunedoara, in anul 2012 , a fost in cea mai mare parte corespunzatoare, evidentiata prin procentul mic deprobe necorespunzatoare ( 0,13%), cat si absenta epidemiilorhidrice. Calitatea apei potabile in sistem centralizat furnizata populatiei din localitatile cu peste 5000 de locuitori, aferente celor 12 zone de aprovizionare cu apa potabila din judetul Hunedoara a fost corespunzatoare in anul 2012, nefiind semnalate analize neconforme . ”Se impune continuarea monitorizarii calitatii apei potabilepentru protejarea sanatatii populatiei si profilaxia imbolnavirilor cu posibila transmitere hidrica”, se mai aratã în documentele DSP Hunedoara.
un total de 23203 analize (13792 analize chimice ºi ”S-au recoltat un total de 9411 analize microbiologice). 8172 probe de apã potabilã Din totalul de probe recoltate, (pentru examen chimic 4052 11 probe (0,13%) sunt necorespunzãtoare microbiologic – NTG la 22° C ºi 37°C , bacterii coliforme, enterococi, E.coli. Numãrul probelor necorespunzãtoare este mai mic în anul 2012 (0,13 %) faþã de anul 2011 (0,34 %); faþã de anul 2010 ºi pentru examen microbio(0,57%); respectiv faþã Efectuez lucrãri de logic 4120) ºi s-au efectuat de anul2009 (1,10%)”, amenajãri interioare. Rigips, gresie, Veþel – Leºnic * Radare 26.03.2013 faianþã, parchet. DN7 Leºnic – Preþ avantajos. Sãcãmaº * DN7 Contact Ilia – Gurasada * 073558077 DN7 Gurasada –
Coadã la peºte de Buna Vestire
A
fost nebunie ieri dimineaþã la pescãriile ºi magazinele care au avut la vânzare peºte ºi diferite preparate din peºte. Sãrbãtoarea Bunei Vestirii, fiind prima dezlegare la peºte din Postul Paºtelui, care este unul lung ºi aspru, a adus comercianþilor profituri frumuºele. Oamenii din Valea Jiului, fie cã au þinut post, fie cã nu, ieri tot au mâncat peºte, aºa, din tradiþie. Luiza ANDRONACHE Cei mai prevãzãtori ºi-au cumpãrat totul cu o zi douã înainte, însã cei mai mulþi au lãsat asta chiar pentru ziua de ieri. Aºa se face cã în Vulcan spre exemplu, în jurul orei 11, la magazine de-abia mai gãseai peºte de cumpãrat, fie el ºi banalul macrou. Cea mai mare trecere au avut-o, trunchiul de cod, merluciu, pangasius file ºi, bineîneinþeles pãstrãvul. “ De douã zile vindem peºte cât nu am dat în ultimele douã luni. Am dat, cred cã, zeci de kilograme, aproape o sutã. Acum nu mai am decât un file de cod ºi niºte
macrou congelat”, a spus vânzãtoarea unui magazin. ªi la Petroºani a fost coadã la peºte. La pescãria din Piaþa Centralã, unde clientul poate cumpãra peºtele proaspãt, în ultimele douã zile, vânzãrile au crescut considerabil.
Anunþ
DN 76 Luncoiu de Jos – Brad * DN 74 Brad – Criºcior * DN 76 Brad - Baia de
Criº * DN 76 Baia de criº Târnava de Criº * DN7 Mintia – Veþel * DN7
Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00
Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66
Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.
HOROSCOP Nimic nu vã este pe plac, nimeni nu vã intrã în voie. Aceastã atitudine riscã sã vã creeze probleme la serviciu ºi în relaþiile cu persoana iubitã. S-ar putea sã vã enervaþi din cauza unui eºec în afaceri. Pãstraþi-vã calmul.
Ambiþia de a vã îmbunãtãþi situaþia financiarã vã poate face sã neglijaþi planul sentimental. Nu este exclus sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã. Spre searã, sunt ºanse sã fiþi invitat la o petrecere. Nu cãutaþi pretexte pentru a vã eschiva!
Aveþi tendinþa sã vã enervaþi foarte uºor ºi sã reacþionaþi impulsiv faþã de cei din jur. Atenþie: riscaþi sã jigniþi persoane apropiate! Nu vã ocupaþi de afaceri ºi nu semnaþi documente oficiale. Familia vã apreciazã.
Sunteþi iritat ºi nu este exclus sã aveþi o reacþie durã faþã de partenerul de viaþã. Schimbaþi-vã atitudinea dacã nu doriþi sã ajungeþi la o ceartã în toatã regula. Este indicat sã evitaþi întâlnirile cu prietenii ºi cãlãtoriile.
Dimineaþa, o serie de evenimente neaºteptate vã împiedicã sã vã respectaþi programul. Nu este un moment bun pentru afaceri, întrucât s-ar putea sã suferiþi un eºec care sã vã descurajeze. Pãstraþi-vã optimismul ºi acceptaþi sfaturile unei rude.
Aveþi soluþii originale pentru orice problemã ºi suneþi apreciat de colegi ºi de partenerul de viaþã. Profitaþi de acest context favorabil! Aveþi un randament deosebit ºi puteþi finaliza tot ce aþi început.
Dimineaþa, s-ar putea sã fiþi nervos din cauza unei discuþii în contradictoriu cu un partener de afaceri. Nu vã faceþi griji! Dupãamiazã, situaþia revine la normal. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei femei mai în vârstã.
Sunteþi excesiv de critic. Temperaþi-vã, pentru cã riscaþi sã vã îndepãrtaþi prietenii. Dupã-amiazã s-ar putea sã primiþi veºti de la o rudã din altã localitate. Spre searã vã regãsiþi calmul ºi echilibrul
Faptul cã aþi investit o sumã serioasã într-o afacere nerentabilã vã afecteazã starea de spirit ºi relaþiile cu cei din jur. Traversaþi o perioadã mai dificilã ºi aveþi impresia cã nu vã reuºeºte nimic ºi cã toatã lumea vã este împotrivã.
Intervin mereu lucruri neprevãzute, aºa cã nu vã faceþi un program foarte strict. S-ar putea sã aveþi de fãcut câteva drumuri scurte în interes personal, spre nemulþumirea partenerului de viaþã. Pentru a evita un conflict în familie, apelaþi la calm.
Din cauza oboselii ºi a nerãbdãrii, deveniþi irascibil ºi nu reuºiþi sã vã controlaþi. Riscaþi sã aveþi discuþii aprinse cu cei din jur. Ca sã nu vã îndepãrtaþi prietenii, stãpâniþi-vã agresivitatea. Spre searã, ar fi bine sã vã ocupaþi puþin ºi de problemele familiale.
Nu reuºiþi sã vã respectaþi programul din cauza unor evenimente neaºteptate. S-ar putea sã aveþi musafiri sau sã fiþi invitat la rude. Cu aceastã ocazie, este posibil sã aflaþi informaþii de care aveaþi nevoie pentru a demara o afacere.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Martie 2013
Zãpada mieilor dureazã cam mult
N
ici bine nu ne-am obiºnuit cu cãldura, soarele ºi starea de bine de la începutul luni martie, cã dupã cîteva zile, vremea a þinut-o dintr-un capriciu într-altul.
evenimente rutiere.Ieri, însã, pentru zona noastrã s-a primit o altã avertizare de cod galben pentru intensificãri de vânt ºi ninsori viscolite. În decursul a
Luiza ANDRONACHE Aproape la fiecare doua zile, Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara, implicit, a primit avertizãri de vreme rea, de cod glben ºi portocaliu de precipitaþii abundente, inundaþii sau vijelii. În ultimele zile, în loc sã ne gândim la primãvarã, timpul parcã ne-a întors înapoi în iarnã. Zãpada în oraº ºi la munte s-a aºternut în strat consistent, iar strãzile au fost acoperite de o
peliculã subþire de polei. Din aceastã cauzã, pe parcursul week-end-ului, au avut loc mai multe
câteva ore, meteorologii au prognozat intensificãri ale vântului de pânã la 60
Pe cont propriu,
Guvernul nu poate ajuta Aninoasa, nu încã
A
ninoasa nu va primi bani de la Guvern. Guvernul României nu poate sprijini financiar oraºul Aninoasa, cel puþin nu acum. Existã însã posibilitatea alocãrii unor sume de bani, însã doar la rectificãrile bugetare. Acestea vor avea loc în urmãtoarele luni, nu acum. Monika BACIU ”Sumele ce se alocã de la bugetul de stat pentru bugetele locale se aprobã prin legile bugetare anuale sau prin actele normative de rectificare a acestora, precum ºi prin
pentru aprobarea regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea ºi prezentarea proiectelor de ducmente de politici publice a proiectelor de acte normative prcum ºi
din taxa pe valoarea adãugatã pentru echilibrarea bugetelor locale ale comuntelor, oraºelor, municipiilor ºi judeþului care se repartizeazã pe unitãþi administrativ-teritoriale”, se aratã în documentele Ministerului de Finanþe. Soluþai însã e simplã. Administraþia localã se poate împrumuta pentru a plãti integral arieratele, cel puþin asta e soluþia oferitã de reprezentanþii Ministerului de Finanþe. ”Ca urmare, în condiþiile în care situaþia finan-
de km la orã ºi ninsori de pânã la 20 de litri pe metrul pãtrat. Judeþul Hunedoara a fost unul mai fericit, totuºi, în ultima sãptãmânã, asta pentru cã judeþele limitrofe au fost ºi continuã sã fie sub avertizãri de cod portocaliu de ninsori ºi vijelii. În atare condiþii, pare cã iarna nu se lasã alungatã de primãvarã. Cei mai fericiþi, însã, sunt iubitorii sporturilor de iarnã, care în ciuda frigului ºi a vântului, tot au fost la munte, pentru o ultimã turã de schi ºi snowboard. Staþiunile montane din Valea Jiului au avut sute de turiºi în cabane în ultimele douã week-enduri, iar cum zãpada nu tinde sã se topeascã prea repede, ºi sfârºitul de sãptãmânã care vine are sã fie unul plin. diverºi furnizori de produse ºi servicii. O parte dintre datorii va fi însã rezolvatã cu ajutorul unui împrumut luat din Trezorerie cu care se vor achita sumele datorate societãþilor ce au cerut deja executarea silitã a Primãriei Aninoasa.
a altor documente, în vederea adoptãrii/aprobãrii. Prin legea bugetului de stat pe anul 2013, nr. 5/2013, pentru bugetele locale sau alocat sume defalcate
ciarã a unitãþii administrativ-teritoriale permite, aceasta poate contracta împrumut pentru achitarea integralã a arieratelor (...), cu încadrarea în limita de îndatorare de 70%”, se mai aratã în document. Peste 5 milioane de lei reprezintã valoarea totalã a arieratelor înregistrate de Primãria Aninoasa, cea mai sãracã administraþie din judeþ care este pe cale sã punã lacãtul pe uºã. Din suma totalã, 3,5 milioane de lei este creditul la bancã, contractat de vechiul edil, cu acceptul Consiliului Local Aninoasa, iar diferenþa sunt sume datorate cãtre
T
eoretic, în calendar este deja primãvarã, dar practic iarna nu se dã dusã din judeþul Hunedoara. Carmen COSMAN În zonele montane a nins, iar vântul a bãtut cu putere ºi încã vorbim despre drumuri
pe DN7A, care face legãtura dintre judeþul Hunedoara ºi Voineasa, dar ºi pe DN66A Câmpul lui Neag, în judeþul Hunedoara. Iar
naþionale unde se circulã în condiþii de iarnã. Centrul Infotrafic a anunþat, luni, cã nu sunt drumuri naþionale cu circulaþia întreruptã din cauza vremii, dar pe mai multe artere de circulaþie traficul este îngreunat. Astfel, se circula în condiþii de iarnã
meteorologii au emis un nou cod galben de ninsori ºi vânt puternic pentru 14 judeþe, inclusiv judeþul Hunedoara, aºa cã problemele vor persista. Poliþiºtii decomandã atenþie sporitã la volan pentru ºoferii care sunt nevoiþi sã plece la drum.
ªomerii hunedoreni primesc a doua ºansã
A
proape 300 de ºomeri hunedoreni vor participa la diverse cursuri de formare profesionalã organizate de Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara. Carmen COSMAN
hotãrâri ale Guvernului, în situaþia alocãrii sumelor din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, elaborate conform prevederilor Hotãrârii Guvernului (...)
Circulaþie în condiþii de iarnã pe drumurile hunedorene
Judeþul Hunedoara este pe locul doi la nivel naþional în ceea ce priveºte numãrul de persoane ce urmeazã sã se recalifice, în luna aprilie, pãrin intermediul acestor cursuri, respectiv 266 de ºomeri aflaþi în evidenþele AJOFM. Potrivit Agenþiei Naþionale, meseriile cele mai solicitate pentru care se organizeazã programe de formare profesionalã sunt: lucrãtor în comerþ, bucã-
tar, instalator instalaþii tehnico - sanitare ºi de gaze, inspector (referent) resurse umane, contabil, lucrãtor în cultura plantelor, frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist, operator introducere, validare ºi prelucrare date, ospã-
tar sau vânzãtor în unitãþi de alimentaþie. La sfârºitul lunii februarie, rata ºomajului în judeþ a fost de 7,32 la sutã, în creºtere cu 0,08 puncte procentuale faþã de ianuarie. Astfel, la finele lui februarie, în judeþul Hunedoara erau de 13.704 de persoane fãrã loc de muncã, din care 7.256 sunt ºomeri indemnizaþi ºi 6.448 nu mai primesc indemnizaþii.
12 Actualitate
L
Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Martie 2013
Stop joc pentru dezvoltarea Parângului
ucrãrile din Parâng, stop joc. Pentru moment, lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din masivul Parâng au fost stopate de cei de la ministerul Turismului.
Administraþia localã din Petroºani nu a primit niciun leu în acest an pentru continuarea investiþiei. Mai grav este faptul cã primarul Tiberiu Iacob Ridzi nu crede cã pentru acest an vor exista bani de la Guvern pentru acest proiect. ”În acest moment ºi din cauza vremii lucrãrile sunt oprite însã pe acest an nu am primit nicio alocare financiarã de la Ministerul Dezvoltãrii. Existã posibilitatea din punct de vedere tehnic însã din ce discuþii ºi previziuni sunt se pare cã nu vom primi în acest an bani pentru domeniul schiabil dar existã posibilitatea la rectificarea din iulie sau septembrie sã poatã sã fie alocaþi aceºþi bani dacã vor fi fonduri”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Situaþia privind lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng este incertã. Nu se ºþie dacã vor continua lucrãrile sau dacã vor fi stopate. Cert este faptul cã niciuna din cele douã variante nu este beneficã pentru Petroºani ºi pentru turismul din zonã. ”Depinde dacã se va lua decizia conservãrii lucrãrilor sau stoparea lor, va fi mai complicat. Cu siguranþã pentru noi nu ar fi
R
beneficã, însã costurile pe termen mediu ºi lung s-ar putea sã fie mai mari decât costurile de nealocare la timp al banilor”, a mai spus edilul petroºãnean. Edilul petroºãnean spune cã încearcã pe cât posibil ca din fonduri proprii sã finalizeze telescaunul TS3. ”Noi vom susþine continuarea atât cât ne va permite bugetul local”, a mai precizat sursa citatã. Începând din anul 2009 ºi pânã în prezent, Consiliul Local al municipiului Petroºani a beneficiat de câteva zeci de milioane de lei de la bugetul de stat pentru lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng. Pentru implementarea proiectului ”Schi în România”, la Petroºani s-au alocat 25.889.000 de lei în decursul celor patru. Ani. Astfel, în 2009 s-a alocat suma de 1.725.000 de lei,
în 2010 cei de la Petroºani au primit un milion de lei. Anul de glorie pentru acest proiect a fost anul 2011 când s-au primit 15 milioane de la Guvern pentru lucrãri, iar în anul 2012 sau alocat 8.164.000 de lei. Pentru investiþie, însã, sunt necesare peste 50 de milioane de lei. Construcþia unuia dintre telescaune a demarat anul trecut, dar nu au mai fost bani. Acum cei din primãrie sperã sã obþinã fonduri, iar cel de al doilea va lega pârtiile din munte pânã pe vârfurile unde vor fi create pârtiile din proiect. Valoarea totalã a contractului este de 283.694.595 lei, 5.392.049 lei TVA, adicã total: 337.597.044 lei. Pânã acum, au fost executate pârtii dotate cu instalaþii de zãpadã artificialã, în lungime de 10.641 m (2a=2.824 m, 2c+2e=1.105 m,
4b=1.942 m ºi prelungire 4b=1.320m, 3c=1.245m ºi 3b=2.205m). Au fost recepþionate urmãtoarele echipamente tehnologice: - instalaþie zãpadã artificialã – 3.897.323 lei; - maºina bãtut zãpadã tip Ratrack 400 CP – 1.272.431 lei; - tunuri zãpadã 3 buc.;
Turism „pascal”
C
u ocazia Sfintelor Sãrbãtori de Paºte companiile turistice din Valea Jiului au o ofertã de destinaþii turistice extrem de variatã. Pentru minerii din zonã una dintre cãlãtoriile cele mai exotice ar putea fi fãcutã chiar spre Insula Paºtelui. De Paºte, firmele turistice care au filiale în Valea Jiului au câteva oferte deosebit de tentante. Printre acestea se numãrã cãlãtorii la preþuri accesibile spre þãri precum Tunisia, Grecia, Italia sau Egipt. Sejururile au durate cuprinse între 7 ºi 11 zile iar preþurile se
Telescaunul din Straja, vândut la kilogram
eprezentanþii administraþiei locale din Lupeni încearcã sã vândã telescaunul din localitate. Dupã câteva încercãri eºuate, reprezentanþii administraþiei publice din Lupeni vor scoate din nou la vânzare fostul telescaun ce fãcea legãtura dintre localitate ºi staþiunea montanã Straja.
Consilierii locali vor trebui sã adopte un nou proiect de hotãrâre, un proiect ce a suferit mici modificãri.
Mai exact, proiectul de hotãrâre prevede modificarea unor preþuri. ”Vânzarea prin licitaþie publicã, ca fier vechi, a instalaþiei de transport pe cablu rezultatã în urma demontãrii, pornindu-se de la suma de 0,97 lei / kg rezultatã din raportul de evaluare nr. 11.501/ 18.10.2012 ºi a actului adiþional la raportul de evaluare, prezentate în anexã la hotãrâre”, se aratã în nota de fundamentare întocmitã de primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Modificarea vine dupã ce societãþile interesate de fierul vechi rezul-
lãnci zãpadã 7 buc. – 1.009.560,84 lei; - staþie pompare apã complet echipatã pentru instalaþia de zãpadã artificialã- tablou electric general distribuþie SP 300 – 670.378,16 lei; Au fost executate lucrãri în valoare totalã de 34.695.054,73 lei. Apã ºi canal în proiect Instalaþia de alimentare cu apã este prevãzutã pe o lungime de 23.387 m. Potrivit proiectului, tot în Parâng se va realiza ºi instalaþia de canalizare, prin montarea unei conducte principale de canalizare care va prelua apele uzate menajere începând cu zona Slima, pânã în municipiul Petroºani, urmãrind cursul de apã a pârâului Maleia, precum ºi traseul drumurilor de acces în zonã. Reþeaua de canalizare a cabanelor Vârful Parâng ºi Vârful Badea aflându-se în zona cea mai înaltã, vor constitui începutul reþelei de canalizare. Aceastã conductã se va continua în aval ºi va prelua apele
tat din demolarea fostului telescaun au dorit sã cumpere cantitativ. ”Preþul de pornire al licitaþiei a fost stabilit per totalul de 88.400 kg, respectiv la suma de 85.740 lei, iar ofertantul trebuia sã depunã oferta pornind de la acest preþ chiar dacã ulterior, în momentul predãrii cantitatea de deºeuri licitatã nu se regãsea faptic; întrucât preþul ofertat nu se putea modifica întrucât conform prevederilor legale oferta pe baza cãreia se adjudecã licitaþie nu poate fi modificatã, ofertele primite au vizat doar preþuri/ kg, nici un ofertant nefiind dispus sã plãteascã un preþ/ obiectiv”, se mai aratã în document. Din demolarea telescaunului din Lupeni urmeaza sa fie vandute 100 de scaune fixe, 5000 de metri liniari de cablu, dar si 32 de piloni. Valoarea acestor bunuri a fost evaluata de lucratorii Primariei la suma de 300 de mii de lei, însã pânã acum nu s-a reuºit valorificarea acestora. Monika BACIU
uzate de la Centrul de servicii Slima, de unde va urma traseul pe valea Pârâului Gruniu, unde va colecta apele uzate din zona ANEFS. Apele uzate colectate din zona Hotelului Rusu vor fi preluate în zona staþiei de plecare a telescaunului existent. De aici, conducta de canalizare îºi va continua traseul descendent de-a lungul drumului, spre Petroºani pânã în zona str. Constructorul, unde se va cupla la reþeaua de canalizare a oraºului, având punct final Staþia Dãnutoni. În plus, la munte va fi realizatã ºi instalaþia de producere a zãpezii, care va cuprinde: - captare de apã ºi staþie de pompe (pe pârâul Jiet); - un bazin de apã de 100 m3 la confluenta Gruniului cu Maleia; - un bazin de apã de 5 m3 la „Cãsuþa din poveºti”; - staþie de pompe ºi reþea de conducte de medie ºi înaltã presiune; - 30 de tunuri de zãpadã; - 2 lãncii de zãpadã. Monika BACIU
situeazã între 200 ºi 400 de euro. În ceea ce priveºte destinaþiile interne, printre oferte se numãrã petrecerea sfintelor sãrbãtori în unele staþiuni balneo-climaterice precum Olãneºti, Bãile Felix sau Herculane. Printre destinaþiile turistice ceva mai exotice spre care ºi-ar putea îndrepta paºii în perioada sãrbãtorilor pascale locuitorii Vãii Jiului se numãrã Dubay, Mexic sau Insula Paºtelui. Ce-i drept, preþurile spre aceste zone sunt mai mult decât prohibitive pentru cei mai mulþi dintre posibilii turiºti din zonã, un bilet spre insula descoperitã chiar în timpul sãrbãtorilor de Paºte costând nu mai puþin de 3.000 de euro. Mir cea NISTOR