CVJ NR. 334, LUNI 25 MARTIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 334

Cronica Vãii Jiului Luni, 25 Martie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Mihaela Rãdulescu ºi Cãtãlin Botezatu – prime time cu oameni adevãraþi

Pãcãliþi de bancã, îºi cautã dreptatea peste tot

Z

eci de oameni din Valea Jiului s-au trezit cã trebuie sã plãteascã rate la o bancã cu sediul în Municipiul Deva, în calitate de giranþi ale unor persoane pe care nu le-au vãzut niciodatã. >>> PAGINA A 5-A Concurent redutabil pe piaþã

Energia ApaServ, pompatã cu profit în reþeaua energeticã naþionalã

D

oi oameni specializaþi, un laptop, o conexiune bunã la INTERNET ºi mult curaj. Aceasta a fost reþeta succesului societãþii de apã ºi canal din Valea Jiului... >>> PAGINILE 8-9

Parcul Naþional Retezat aniverseazã 78 de ani

P

Mihaela Rãdulescu ºi Cãtãlin Botezatu au venit în Valea Jiului ºi nu oricum, ci gata sã promoveze acest loc, acolo unde fiecare îºi face foarte bine treaba. Fie cã a fost vorba despre promovare, modã, cãrþi, fie de ajutoare, ambele vedete au avut doar cuvinte de laudã ºi s-au aplecat spre locul în care noi ne încãpãþânãm sã trãim, ºi nu au regretat. Botezatu a afirmat cã regretã doar faptul cã, pânã acum, nu a ajuns aici, iar Mihaela Rãdulescu a spus cã a venit la Petrila, dupã ce la Festivalul Brazilor de Crãciu, oameni de aici de la noi au impresionat-o. >>> PAGINILE 6-7

arcul Naþional Retezat, obiectiv foarte important pentru întreaga planetã, iniþial avea o suprafaþã de 100 de kilometri pãtraþi, în arealul sãu fiind incluse pãduri semivirgine, peisaje alpine, cãldãri ºi lacuri glaciare, pãºuni ºi specii valoroase de plante ºi animale. >>> PAGINA 12

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Martie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping ºi Dani 11:00 Culoarea fericirii 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

16:00 17:00 19:00 20:00 20:30

12:00 Pastila Vouã (r) 12:15 Baronii (r) 12:45 Taxi Driver (r) 13:45 Cuscrele (r) 14:45 Pastila Vouã (r) Observator 15:15 Ai inima mea (r) 18:30 ªtiri Naþional TV Acces Direct 19:15 Destine împlinite Observator Observator special 20:15 Mongol 22:45 Misiune în Paradis Surogate 0:45 Mongol (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Seducþia pericolului 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Idilã cu dãdaca mea 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Teroarea nevãzutã 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York 0:00 Las fierbinþi (r)

Prima TV 9:30 Soþia perfectã (r) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)

17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Zeul rãzboiului (r) 11:50 Zeul rãzboiului (r) 12:30 Zestrea românilor 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Aerul munþilor 17:30 Festivalul One World Romania 2013 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 martie 2013

O

A sfârºit tragic sub roþile trenului la doar 11 ani

fetiþã de 11 ani din municipiul Lupeni a murit dupã ce a fost agãþatã de locomotiva unui tren personal. Copila se întorcea de la ºcoalã ºi nu mai avea mult pânã sã ajungã acasã. Mama ei este foarte sãracã ºi nu ºtie cum va reuºit sã-ºi îngroape fetiþa. Viaþa i s-a terminat încã înainte de a o trãi, de a o cunoaºte, de a-i simþi bucuriile ºi chiar tristeþile. Roxana, o fetiþã de 11 ani din

Lupeni a sfârºit tragic sub roþile unui tren pe când se întorcea de la ºcoalã. Drumul pe care obiºnuia sã-l facã în fiecare zi, a fost altfel, ultimul de data aceasta. Vineri dupã-ami-

aza, în jurul orei 16:30, fata care era în clasa a V-a mergea spre casã dupã ce îºi terminase orele la ºcoala generalã nr. 3. Locuia cu familia

într-o casã modestã, peste linia feratã, însã niciodatã nu i-a fost fricã sã meargã singurã. Nu era pentru prima datã când venea pe cãrarea de lângã linie, dar vineri, din

cauza viscolului, n-a mai auzit trenul. Din spusele martorilor, ea s-a speriat de tren ºi pur ºi simplu nu a mai putut reacþiona. S-a împiedicat ºi a fost lovitã în plin de locomotiva trenului care circa pe ruta Petroºani – Lupeni. “A trecut podul ºi trenul a tras-o. S-a împiedicat de linia feratã când a claxonat trenul. S-a speriat ºi trenul a venit peste ea” , a spus o fatã, colegã a Roxanei. Locomotiva a izbit-o în plin ºi copila a murit pe loc. „A izbit-o

din spate, nu a auzit nimic. Era un viscol foarte mare, abia mai mergeai ºi cum ningea tare, nici mecanicul n-a vãzut-o la timp. N-a avut nici o ºansã”, a spus un martor. Mecanicul de locomotivã susþine cã a vãzut-o târziu ºi nu a mai putut frâna, dar oamenii care locuiesc în zonã sau care au anexe acolo, spun cã trenul mergea tare ºi cã de obicei circulã cu vitezã. „Nu s-a aruncat în faþã, a vrut sã treacã ºi n-a mai apucat. Am

vãzut-o dar nu am avut timp sã opresc”, a spus, vizibil marcat, mecanicul locomotivei. Poliþiºtii au demarat o anchetã. „În data de 22.03.2013, în jurul orei 16:30 poliþiºtii Serviciului Judeþean de Poliþie Transporturi Hunedoara au fost sesizaþi cu privire la faptul cã, între Staþiile C.F. Lupeni Grupa Tehnicã ºi Staþia CF Lupeni, trenul de persoane care circula pe relaþia Petroºani – Lupeni a surprins ºi accidentat o persoanã. (…) La faþa locului s-a deplasat ºi un echipaj medical din cadrul Spitalului Municipal Lupeni, care a declarat decesul persoanei accidentate, o minorã în vârstã de 11 ani, din Lupeni”, a declarat inspector, Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Mecanicul locomotivei este cel care a anunþat accidentul sperând cã fetiþa va putea fi salvatã. Mama fetei a fost prima care a

Patru persoane accidentate grav pe DN 66A P

atru oameni au ajuns în stare gravã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dupã ce au fost victimele unui accident rutier. Una dintre victime a avut nevoie de pompieri, care au tãiat maºina ca sã o scoatã. Accidentul s-a petrecut la sfârºitul sãptãmânii trecute, mai exact vineri, pe DN 66 A între Petroºani ºi Vulcan. ªoferul de 21 de ani a pierdut controlul volanului, s-a izbit de un stâlp ºi de acolo a fost proiectat într-un bolovan mare aºezat pe marginea drumului. Imediat la faþa locului au venit mai multe ambulanþe, dar a fost nevoie de pompieri care au tãiat maºina cãsã scoatã una dintre victime. „Noi ne-am deplasat la locul accidentului cu un

echipaj de la descarcerare ºi unul SMURD. Alte douã ambulanþe cu medic au intervenit. În urma acciden-

tului, au rezultat 4 victime, din care una încarceratã ºi rãnitã destul de grav”, a declarat Adrian Avram, comandantului Detaºamentului de Pompieri Militari Petroºani. Cel mai grav este o femeie de 41 de ani, pasagerã pe bancheta din spate a maºinii, care a fost scoasã ultima ºi medicii au pierdut minute bune pânã au stabilizat-o ºi au transportat-o la spital. „Din cele 4 victime, douã vor rãmâne internate la secþia de chirurgie ATI, pentru cã prezintã traumatisme cranio-cerebrale acute închise, fracturi la nivelul membrelor superioare, precum ºi toraco-abdominale. Ceilalþi pasageri sunt mai puþin accidentaþi ºi au doar traumatisme toracice ºi cranio-cerebrale, iar doamna mai în vârstã are un trauma-

tism la un genunchi”, a precizat Liliana Dumitru, medic UPU SMURD, Spitalul din Petroºani. În maºinã erau 4 oameni cu vârste între 21 de ani ºi 74 de ani, iar poliþiºtii spun cã ºoferul avea vitezã. Mai mult, de vinã sunt ºi condiþiile meteo. „Am constatat cã ºoferul autoturismului, pe fondul neadaptãrii vitezei la condiþiile de trafic, a derapat, a pierdut controlul volanului, a izbit un stâlp de înaltã tensiune dupã care s-a oprit într-o rocã aflatã pe marginea drumului. ªoferul a fost testat, iar rezultatul alcoolemiei a fost zero”, a adãugat ºi Nicolae Airinei, comandantul Poliþiei Aninoasa. Poliþiºtii mai spun cã în 2013, de fiecare datã când a fost montat aparatul radar pe acest tronson de drum, pe care s-a produs accidentul, cel puþin 10 sancþiuni au fost date în maxim douã ore. Toate din cauza ºoferilor care calcã prea mult acceleraþia. Diana MITRACHE

ajuns la locul accidentului. Þipetele sfâºietoare de durere ale femeii s-au auzit zeci minute, iar martorii incidentului, inevitabil erau cu lacrimi în ochi. Mama fetei mai are un bãieþel acasã de 1 an ºi este atât de sãracã încât nu ºtie cum va putea sã-ºi îngroape copila. „Am doar ajutor de la primãrie, nu ºtiu ce o sã mã fac. I-am zis sã aibã grijã când mergea pe acolo, eu nu puteam sã merg cu ea la ºcoalã tot timpul cã mai am un copil mic”, a spus plângând Maria Guia, mama fetiþei. Pentru cã sunt oameni de condiþie extrem de modestã, care de-abia îºi duc zilele de azi pe mâine, pãrinþii fetiþei trebuie acum sã facã rost ºi de bani pentru înmormântare, pentru cã unicul venit al familiei de-abia depãºeºte 100 de lei. Luiza ANDRONACHE Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

L

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 martie 2013

Ziua apei în desen ºi muzicã

a Petroºani, Ziua Apei a fost marcatãcu copii. Cei mici au dansat ºi au desenat, iar fiecare a spus câte ceva despre însemnãtatea apei. Au desenat, au cântat ºi au dansat, pentru Ziua Apei. Mai mulþi copii de la ªcoala I.G Duca din Petroºani ºi de la Clubul Copiilor din Petrila au venit la sediul Apa Serv pentru a marca în felul lor Ziua Internaþionalã a apei. Fiecare a expus câte o creaþie aºa cum a înþeles el. „Eu am desenat un cioban, care stã pe marginea unei ape, împreunã cu oile lui. Oile beau apã, ciobanul se rãcoreºte ºi astfel am descris eu însemnãtatea

D

ata de 24 martie marcheazã în fiecare an „Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Tuberculozei”. Ziua are rolul de a conºtientiza populaþia asupra faptului cã TBC-ul a rãmas o epidemie care încã nu poate fi controlatã în totalitate.

apei. Apa nu e altceva decât viaþã”, a spus Roxana Spiridon, o elevã, care a expus pe simezele improvizate ale Sãlii Londra de la SC Apa Serv. Iniþiativa le-a aparþinut în

egalã mãsurã celor de la Ape, ca ºi celor de la Clubul Copiilor din Petrila. „În 22 martie sãrbãtorim Ziua Mondialã a apei ºi, cu acest prilej, am organizat aceastã expoziþie, realizatã de copiii de

la cercul de picturã al Clubului Copiilor din Petrila. Avem aici expuse lucrãri din diverse genuri ale artelor plastice, iar prin intermediul acestora copiii au încercat sã transmitã câte un mesaj privitorului ºi anume acela cã apa este simbolul viitorului”, a spus Liliana Matei, profesor de Arte plastice. „Pentru noi e important cã marcãm astfel Ziua

Internaþionalã a apei ºi vrem ca noua generaþie sã înþeleagã cât de mult trebuie sã protejãm resursele”, a spus ºi Cristian Ionicã, director adjunct al SC Apa Serv Valea Jiului. Ziua Apei a fost sãrbãtoritã de toþi copiii din ºcolile hunedorene ºi fiecare copil, în felul sãu, a demonstrat cã va face parte dintr-o generaþie mai atentã la poluare. Diana MITRACHE

Ziua mondialã de luptã împotriva tuberculozei În 24 martie este comemoratã ziua în care dr. Robert Koch a anunþat în anul 1882 cã a descoperit cauza tuberculozei, descoperirea acestuia deschizând drumul cãtre diagnostic ºi tratament. Tuberculoza este o boalã contagioasã produsã de un microb numit bacilul Koch. Microbii îºi gãsesc cele mai prielnice condiþii de viaþã în plãmâni, unde se înmulþesc cel

Aniversarea Zilei Poliþiei Române constituie un fericit prilej pentru a vã felicita în primul rând pentru eforturile depuse în îndeplinirea atribuþiilor dumneavoastrã, pentru îmbunãtãþirea indicatorilor de performanþã ºi, implicit, asigurarea unui climat de ordine, siguranþã ºi pace socialã în comunitatea noastrã. Apropierea dumneavoastrã de viaþa comunitãþii pe care o serviþi, comunicarea ºi cooperarea cu autoritãþile administraþiei locale ºi cu cetãþenii în rezolvarea problemelor, precum ºi participarea activã în viaþa publicã a municipiului Petroºani vã conferã încrederea, respectul ºi sprijinul întregii noastre comunitãþi. Vã dorim tuturor sãnãtate ºi putere de muncã, prosperitate pentru dumneavoastrã ºi familiile dumneavoastrã.

LA MULÞI ANI! Tiberiu IACOB-RIDZI Primarul municipiului Petroºani

mai uºor, dar boala poate sã aparã ºi în alte organe respectiv în rinichi, creier, oase, articulaþii sau ochi. În prezent, se

Ziua poliþiei, sãrbãtoritã în judeþul Hunedoara u mai puþin de 138 de ofiþeri ºi agenþi de poliþie din N judeþul Hunedoara vor fi avansaþi în grad, în cadrul manifestãrilor legate de Ziua Poliþiei Române. În judeþul Hunedoara, Ziua Poliþiei Române va fi sãrbãtoritã luni, cu începere de la ora 10:00, în sala amfiteatru a Poliþiei Municipiului Deva, unde poliþiºtii hunedoreni se vor reuni pentru a marca, alãturi de personalitãþi ale vieþii publice, invitaþi ºi colaboratori, 191 de ani de când domnitorul muntean Grigore Dimitrie Ghica înmâna marelui agã Mihãiþã Filipescu primul steag al instituþiei ce purta pe atunci denumirea de Agie, moment istoric considerat ziua de naºtere a Poliþiei ca instituþie modernã, aflatã în slujba legii. ªi, ca în fiecare an, vor fi premiaþi cei mai buni poliþiºti, iar reprezentanþii IPJ Hunedoara spun cã printre criteriile de apreciere s-au avut în vedere etica,

estimeazã cã o treime din populaþia planetei este infectatã cu bacilul tuberculozei, însã numai aproximativ 8 milioane de persoane se îmbol-

nãvesc de TBC în fiecare an. Sursa de infecþie este bolnavul de tuberculozã, care împrãºtie în jurul sãu, atunci când tuºeºte, bacilii tuberculoºi, persoanele din jurul lui inspirând aerul cu microbi. Se considerã cã o persoanã care are tuberculozã ºi nu se trateazã poate transmite microbul cãtre alte 15 persoane cu care vine în contact. Categoriile de persoane cele mai expuse contractãrii virusului sunt cele în vârstã sau cele suferinde de boli care

operativitatea ºi profesionalismul cu care aceºtia au rãspuns solicitãrilor comunitãþii. Categoriile la care se vor face nominalizãri sunt: cel mai bun colectiv de poliþiºti, cea mai bunã subunitate de poliþie, cel mai bun post de poliþie ºi, desigur, poliþistul anului. De asemenea, vor fi acordate diplome de excelenþã unor poliþiºti sau colective care s-au remarcat pentru merite profesionale deosebite. „Tot luni, cu începere de la ora 11:00, în Piaþa Unirii din municipiul Deva, poliþiºtii hunedoreni invitã publicul larg sã ia contact cu specificul câtorva servicii din subordinea Inspectoratului Judeþean de Poliþie (Serviciul Criminalistic, Serviciul Rutier ºi Serviciul Management Resurse Umane), care vor organiza ateliere de prezentare. De asemenea,

scad rezistenþa organismului, respectiv cancer sau HIV/SIDA. De-a lungul anului trecut, în judeþul Hunedoara au fost înregistrate aproape 400 noi cazuri de tuberculozã, dintre care 20 la copii, precum ºi peste 100 de cazuri readmise. În acelaºi timp, datoritã TBC-ului, au fost înregistrate ºi un numãr de câteva zeci de decese. În ultimii 15 ani, în Hunedoara, cel mai mare numãr de cazuri de îmbolnãvire cu TBC a fost înregistrat în anul 2004, respectiv 592 de cazuri. Mir cea NISTOR

poliþiºtii Serviciului pentru Acþiuni Speciale vor prezenta un exerciþiu de intervenþie “protecþie VIP”, iar cei de la Criminalistic vor susþine un exerciþiu demonstrativ cu câinii de urmã ºi de însoþire. Festivitatea va continua în sala Spiru Haret a Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, unde vor fi acordate diplome ºi cupe poliþiºtilor sau echipelor care au câºtigat diferite competiþii sportive (ºah, tenis de câmp, înot, tenis de masã, tir, bowling, biliard, pescuit sportiv ºi fotbal) organizate cu prilejul Zilei Poliþiei Române”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtr de cuvânt al IPJ Hunedoara. Ceremonia va culmina cu avansarea în grad, la termen sau înainte de termen a 138 de ofiþeri ºi agenþi de poliþie. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 martie 2013

Pãcãliþi de bancã, îºi cautã dreptatea peste tot eci de oameni din Z Valea Jiului s-au trezit cã trebuie sã plãteascã rate la o bancã cu sediul în Municipiul Deva, în calitate de giranþi ale unor persoane pe care nu leau vãzut niciodatã. Adriana Her, o femeie din Vulcan, a contractat la începutul anului trecut un împrumut de la o sucursalã bancarã în valoare de 1000 de lei. Dupã câteva luni, însã, a fost anunþatã cã mai are de plãtit ºi alte rate ale unui domn din Petrila. “ Pur ºi simplu mam trezit girantã la o persoanã pe care nu o cunosc, la banca OMEGA TOP IFN din Deva. Nu cunosc persoana, nu ºtiu cine este ºi pur ºi simplu ne-am trezit giranþi. Nu este singura persoanã la care plãtim noi, pensionarii. Ne-a venit poprire pe pensie cu executare silitã, nu este glumã. Am una acum, ºi încã un dosar care este cu

Adriana HER

executare de luna viitoare. Între timp, mã aºtept ºi la altele. Concubinul meu are douã somaþii de platã, pentru cã tot la fel, este trecut ca girant la douã, trei dosare ”, a declarat Adriana Her, una dintre persoanele pãgubite. Femeia spune cã a sunat la sediul bãncii din Deva, însã în zadar.

“Cei de la bancã spun cã nu sunt de vinã, noi am semnat ºi cã trebuie sã plãtim. Am luat legãtura cu ei, am vorbit, iar în prima fazã domnul director a spus cã nu ne opreºte banii dacã nu ºtim persoana, asta pânã ne-a prostit, iar acum plãtim peste tot. Eu am semnat doar pentru creditul meu ºi pentru nimeni altcineva ”, a mai spus aceeaºi femeie. Bãrbatul pe numele cãruia sar fi luat creditul pe care acum femeia din Vulcan trebuie sã-l achite în calitate de girant , spune cã el nu a împrumutat niciodatã bani de la banca respectivã. “Eu nici nu cunosc unde este, nu am fost niciodatã la banca respectivã. Eu am scos bani doar de la BCR ºi atât, de la nicio altã bancã ”, a

declarat Ionel Ciordaº, bãrbatul din Petrila. De altfel, el nu a avut nicio întâlnire cu vreun reprezentant al societãþii din Deva ºi nici nu a pus la dispoziþia cuiva acte care de altfel sunt necesare contractãrii unui împrumut bancar. O altã persoanã din Lupeni Ionel CIORDAª este tot în situaþia în care tream plãtit 1200 de lei. buie sã plãteascã bani din penM-am sãturat sã plãtesc bani sie pentru a plãti niºte rate. degeaba”, a spus Constantin Bãrbatul, la fel, nici nu a ºtiut Butã, un pesionar din Vulcan. de existenþa aceste bãnci pânã Toþi cei pãgubiþi pe nedrept când nu i-a venit o notificare au fãcut plângeri la poliþie. “ acasã prin care a fost înºtiinþat Am fost la Poliþia Deva ºi am cã i se va pune poprire pe venidepus plângere pe 16 ianuarie. turi. “ În luna decembrie, am Mi s-a spus cã se fac cercetãri ºi vãzut pe cuponul de pensie cã cã banca respectivã are dosar mi se opreºte suma de 300 de penal. Însã, dacã tot am fãcut lei. Am fost la banca Omega plângere la poliþie, de ce mi se din Deva ºi mi s-a spus cã sunt opresc în continuare banii?!”, a girant la domnul Ciordaº Ionel. mai completat Constantin Butã. Eu le-am spus cã nu am girat Reprezentanþii IPJ au confirpe nimeni ºi cã nici nu am ºtiut mat faptul cã la Poliþia Deva cã funcþioneazã banca asta. Ei existã mai multe plângeri ale au spus atunci cã nu-i intereunor persoane din Valea Jiului seazã, cu sunt girant ºi cã treîmpotriva acestei sucursale ºi cã buie sã plãtesc. De atunci, în momentan se fac cercetãri. fiecare lunã mi se reþine din Luiza ANDRONACHE pensie suma 300 de lei ºi deja

Datorii pentru plata altor datorii P

rimarul Petroºaniului considerã cã amenda pentru poluare pe care primãria Petroºani a luat-o de la Apele Române, nu este corectã

P

rimãria Lupeni se împrumutã cu peste 8 milioane de lei. Consilierii lcoali de la Lupeni s-au întrunit vineri în cadrul unei ºedinþe pentru contractarea unui împrumut de la Trezorerie. Este vorba de suma de 8.151.649 de lei. Banii sunt necesari pentru plata arieratelor pe care administraþia localã din Lupeni le înregistreazã.

”Având în vedere (...) Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului din data de 3 ianuarie 2013 privind reglementarea unor mãsuri pentru reducerea unor arierate din economie care stipuleazã cã prin derogare de la prevederile art 49 (...) din legea numãrul 273/2006 privind finanþele publice locale cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ordonarii de credite ºi bugetelor locale ale unor unitãþi/subdiviziuni administrativ teritoriale ºi ale instituþiilor publice de subordonare localã care

înregistreazã arierate la data de 31 ianuarie 2013 au obligaþia diminuãrii volumului acestuia cu cel puþin 85% pânã la data de 31 martie 2013. În cazul nerespectãrii prevederilor (...) directorii direcþiilor generale ale finanþelor publice judeþene (...), sisteazã alimentarea atât cu cote defalcate din impozitul pe venit cât ºi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale se impune contractarea de la Ministerul Finanþelor Publice a unui împrumut din vãrsãminte din privati-

zare înregistrate în contul curent general al trezoreriei statului în valoare de 8.151.649 cu o maturitate de 5 ani pentru achitarea arieratelor înregistrate în contabilitate faþã de furnizorii de bunuri, servicii ºi lucrãri”, se aratã în nota de fundamentare întocmitã de primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Acesta a propus consilierilor adoptarea de urgenþã a acestui proiect de hotãrâre. ”Întrucât pentru obþinerea efectivã a acestui împrumut se impune obþinerea avizului din partea Comisiei de Autorizare a împrumuturilor locale precum ºi îndeplinirea altor formalitãþi propun Consiliului Local adoptarea unei hotãrâri în regim de urgenþã”, se mai aratã în

Actualitate 5

Dupã ce primãria Petroºani a fost amendatã de Garda de Mediu Hunedoara din cauza deºeurilor gãsite pe malul râului Jiu, primarul Tiberiu Iacob Ridzi declarã cã sancþionarea administraþiei nu este o mãsurã corectã. Edilul susþine cã amenda nu este justificatã ºi cã responsabilitatea vizavi de întreþinerea malurilor râului Jiu, nu ar trebui sã aparþinã primãriei. “Jiul sau cursurile de apã care sunt mai lungi de 5 km de la izvor pânã la vârsare, sunt în administrarea Apelor Române, nu a primãriei Petroºani sau a oricãrei alte primãrii, în general. Din punctul meu de vedere, dacã este în adminisdocumente. Împrumutul contractat de administraþia localã din Lupeni are o perioadã de rambursare de 5 ani, iar rata dobânzilor este situatã la nivelul ratei dobânzii de politicã monetarã practicatã de Banca Naþionalã a României la data acordãrii împrumutului. Monika BACIU

Ridzi contestã amenda de la Apele Române

trarea Apelor Române, atunci tot Apele Române ar trebui sã se ocupe de prevenirea sau de curãþarea acestor maluri, pentru cã sunt în administrarea lor, nu a noastrã. Mi se pare incorect sã vii ºi sã amendezi primãria pentru cã este mizerie acolo, care sigur, este fãcutã de oamenii din comunitate, este adevãrat, când administrarea acestor cursuri este a Apelor Române”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului

Petroºani. Cu toate acestea, însã, primarul petroºenean a mai spus cã nu va contesta amenda. “Nu o voi contesta, o vom achita, pentru cã nu este vorba de o sumã foarte mare. Dacã era aºa, atunci cu siguranþã am fi contestat-o. Acum, sigur, pe de-o parte au ºi ei dreptate, pentru cã malurile sunt murdare. O sã curãþãm ºi vom lua mãsurile care sunt necesare ”, a spus Iacob Ridzi. Luiza ANDRONACHE

6 Actualitate

M

ihaela Rãdulescu ºi Cãtãlin Botezatu au venit în Valea Jiului ºi nu oricum, ci gata sã promoveze acest loc, acolo unde fiecare îºi face foarte bine treaba. Fie cã a fost vorba despre promovare, modã, cãrþi, fie de ajutoare, ambele vedete au avut doar cuvinte de laudã ºi s-au aplecat spre locul în care noi ne încãpãþânãm sã trãim, ºi nu au regretat. Botezatu a afirmat cã regretã doar faptul cã, pânã acum, nu a ajuns aici, iar Mihaela Rãdulescu a spus cã a venit la Petrila, dupã ce la Festivalul Brazilor de Crãciun, oameni de aici de la noi au impresionat-o.

C

ãtãlin Botezatu: Îmi este ruºine cã nu am venit pânã acum aici A descoprit un loc frumos, cu multe enrgii pozitive ºi încãrcat de spritualitate. Aºa vorbeºte Cãtãlin Botezatu, celebrul desinger internaþional, despre Petroºani –

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Martie 2013

locul pe care îl viziteazã în aceste zile pentru a gãsi fete ºi bãieþi frumoºi. Botezatu ne-a mãrturisit cã a mai vãzut zona o singurã datã, din zbor, dar acum e încântat de ceeea ce a descoprit ºi chiar mâhnit cã nu ºi-a fãcut timp sã vinã aici. I s-a spus cã aici sunt mineri, cã zona e gri ºi asta i-am sugerat ºi

COLÞUL LUI DENIS

eu întrebându-l cum de a ales Petroºaniul ca loc de casting ºi lansare de carte, ori parfum. „Sunt pentru a doua oarã în Valea Jiului, dar prima oarã am venit doar cu un prieten la un hotel. În zbor am survolat zona ºi am fost surpins sã descopãr un peisaj minunat. Acum am venit cu maºina ºi îmi este ruºine cã pânã acum nu am vãzut acest loc, acest defileu frumos ºi, nu în ultimul rând, sunt puþin dezamãgit cã toþi aceºti munþi pe care s-au început niºte lucrãri extraordinare sunt lãsaþi în paraginã vis-avis de aceste lucrãri. Este o mare oportunitate pentru tursim, dacã se va continua acesatã investiþie din Parâng. Cred cã vor fi niºte pârtii deosebite, extrem de atractive atât pentru români, cât ºi pentru strãini. Îmi place extrem de mult, chiar dacã mi s-a spus aºa ”vezi cã este Petroºani, nu e chiar aºa...”, Nu!!! Nu este aºa.

Mihaela Rãdulescu ºi Cãtãlin Botezatu – prime time cu oameni adevãraþi Asearã am coborât în oraº ºi am fost surpins decât de frumoase erau bisericile luminate. Asta înseamnã cã în acest oraº sunt oameni cu suflet, oameni încãrcaþi de spritualitate. Este un loc ºio zonã extraordinarã. Mai ales cã, puþin mai încolo, e zona Haþegului. Sunt

fascinat de lumea aceea minunatã din Þara Haþegului, o iubesc ºi la fel eºi Mãnãstirea Densuº sau Prislop – o mãnãstire cu multã energie ºi spritualitate. Aveþi aici Sarmisegetuza – o altã zonã nemaipomenitã. Pentru mine Hunedoara ºi, toatã acestã zonã e un loc care ar trebui promovat mult mai mult. Spun asta din pãcate, pentru cã nu înþeleg cum nu e promovatã. Nu înþeleg cum fac alþii muzee în aer liber ºi noi avem Sarmisegetuza ºi Castelul Huniazilor, Haþegul ºi munþii aceºtia ºi nu vãdde ce nu îi punem în val-

oare”, ne-a mãrturisit Cãtãlin Botezatu. Nu a uitat sã spunã cã aici s-a scris istorie încã de pe vremea dacilor, dar nu a vrut sã sufle o vorbã în plus despre contemporanii noºtri Bianca Drãguºanu, ori Miron Cozma, lãsând trecutul în trecut, dar trãind prezentul cu gândul la

viitor. „Pentru mine Hunedoara înseamnã istorie ºi nu am sã spun Bianca, nici Miron Cozma, pentru cã sunt legate de trecut ºi eu trãiesc în prezent ºi în viitor ºi Hunedoara e un judeþ plin de lucruri minunate, o regiune cu oameni minunaþi”, a rãspuns elegant Cãtãlin Botezatu, chiar dacã ºi Monica Vlad i-a sugerat cã aº fi dorit un rãspuns legat de cei doi mai sus menþionaþi. Botezatu ne-a vorbit, în schimb, despre intenþia lui de a gãsi fete ºi bãieþi frumoºi aici, dar ºi despre vânzãrile pe care le face brand-ul sãu în

Hunedoara ºi în Valea Jiului. „Atât eu cât ºi Monica am lansat cartea în toate colþurile þãrii. Noi suntem datorifaþã de toþi cititorii noºtri ºinu conteazã cã suntemla Bucureºti, Paris, Milano sau Petroºani, pentru cã eu îmi respect publicul ºi consumatorii de modã. Sunt ºi aici oameni care pot aprecia ce a scris Monica ºi, þi-am spus, statisticile îmi aratã cã eu vând foarte mult aici, de la lenjerie pânã la carte ºi de ce nu ºi un show?! Pentru cã pretextul venirii mele aici e prezentarea de modã de aici ºi pentru a da un bonus cu un casting. Sper sã gãsesc cele 6 fete de care am nevoie. Bãieþii care vin vineri sunt cei pe care îi vedeþi în prezentãrile mele de modã, în reclame, în spoturi publicitare. Încercãm sã îmbinãm cei mai de top bãieþi ai momentului cu cele mai „fiþoase” fete ale voastre”, a conchis designerul. Monica Vlad, cea care i-a scris cartea autobiograficã, ni l-a prezentat pe Cãtãlin ca fiind „un om cu suflet mare, un prieten adevãrat, exact aºa cum lam descris în cartea mea”. Ne-a invitat, însã, pe toþi sã îi scriem pe Facebook despre cum vedem noi cartea, tocmai în ideea de a putea sã pregãteascã viitoarele douã ediþii.

D

e la Monaco, la Petrila, prin grija Mihaelei Rãdulescu Tinerii din Monaco s-au simþit la noi ca într-o poveste. O poveste cu copii buni, dar cu multe lipsuri, care iau masa la Salvaþi Copiii ºi care tot aici, la Petrila îºi fac lecþiile, ori se uitã la un televizor sau se joacã la calculator – lucru absolut imposibil în cãsuþele lor sãrãcãcioase. Pentru niºte adolescenþi care învaþã la Monaco acest fapt nu a fost decât o poveste tristã pe care ei au înseninat-o, iar iepuraºul de Paºti a venit mai repede, tocmai dintr-un loc de

poveste, cu oameni bogaþi. Dar poate cã lucrurile nu ar fi stat la fel, fãrã primirea, cu gogoºi dulci, calde ºi ochii în lacrimi de bucurie, pe care copiii noºtri au ºtiut sã i-o facã Mihaelei Rãdulescu ºi echipei sale de adolescenþi de la Monaco. „Ideea a

Buna Vestire, cea mai veche sãrbãtoare a Maicii Domnului

B

una Vestire, care se prãznuieºte anual pe 25 martie, este una dintre cele mai importante sãrbãtori religioase. Aceastã zi reprezintã momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria cã a fost aleasã sã-l aducã pe lume pe Mântuitorul Iisus Hristos. În popor, Buna Vestire mai e cunoscutã drept Blagoveºtenia sau Ziua Cucului. Buna Vestire este prima sãrbãtoare confirmatã în documente, dintre sãrbãtorile Maicii Domnului. Data acestei sarbãtori a variat la început. Astfel, unii o sãrbãtoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia ºi Milano, Buna Vestire s-a sãrbãtorit pe 18 decembrie. Buna Vestire este sãrbãtorita

în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sãrbãtorile pentru care Biserica acordã dezlegare la peºte, indiferent în ce zi ar cãdea aceasta. Buna Vestire este cunoscutã în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. De ce ziua cucului? Pentru cã în aceastã zi are loc primul sãu cântec, prin care anunþã vestirea primãverii.

Potrivit tradiþiei, dacã primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rãu: “Cucu-n spate mi-a cântat/ ºi moartea m-a sãgetat!” Existã obiceiul ca în aceastã zi, sã se numere de câte ori cucul îºi cânta numele, numãr care ar descoperi câþi ani mai avem de trãit. Mai mult, la auzul cântecului cucului, e bine sã aruncãm

un bãnuþ în direcþia din care se aude glãsuirea pãsãrii, pentru a avea noroc tot anul. Fetele nemãritate sau holteii ascultã cântatul cucului pentru a afla când se cãsãtoresc, fiecare tril echivalând cu un an. Din strãbuni, tradiþia

pornit de la faptul cã am vrut sã conving ºcoala de la Monaco, unde învaþã ºi copilul meu, sã nu mai mergem atâta cu ajutoare în Africa. Nu cã nu ar fi nevoie ºi acolo, dar ei aveau o obiºnuinþã din asta ºi eu am vrut sã le schimb un pic mentalitatea. Plus cã ei nu fac genul acesta de excursii filantropice. Adicã sã ºi meargã, ci doar trimiteau ajutaorele. ªi eu am spus cã ar fi o experienþã minunatã ºi aºa i-am convins. Sunt copii minunaþi de 16, 17 ani ºi, credeþi-mã chiar a fost de poveste, pentru cã ei sunt niºte care au crescut în niºte condiþii minunate. Sunt impresionatã cã au vrut sã vinã ca voluntari, cã

nu i-a obligat nimeni. Acolo nu existã sã îi punã cineva la ºcoalã sã facã obligatoriu ceva ºi atunci le-am pus cap la cap aceste argumente, le-am arãtat câteva imagini pe care le am de la Gabriela Alexandrescu, de la

Salvaþi Copiii, care nea zis ce e aici. Am lucrat, deci, la factorul sentimental, la cel organizatoric ºi, când mi s-a spus cã vin cu noi ºi mame ºi copii ºi profesori am fost eu impresionatã. Sunt un grup de 24 de oameni, toþi de acolo”, a spus Mihaela Rãdulescu.

exact pe cine trebuie ºi povestea e simplã”, a adãugat Mihaela Rãdulescu, care a

cadouri ºi la ei a venit deja iepuraºul de Paºti. Tinerii de la

a INisaepuraºul venit de la Un autocar mare, plin cu bunãtãþi ºi oameni buni a venit vineri seara la Petrila. A intrat pe poartã ºi oamenii aceia, obiºnuiþi cu luxul, au cãrat pe braþe, timp de câteva ore, prin viscolul de afarã, pachete cu hãinuþe ºi alimente. Mihaela Rãdulescu a spus cã ºi anul trecut i-a convins pe aceºti copii de la Monaco sã strângã pantofii care le-au rãmas mici ºi sã-i trimitã aici, la Petrila, dar vineri a venit cu un munte de ajutoare. „Cei din clasele mici au strâns,de aceastã datã pantofi. Cei mijlocii au strâns bani, punându-ºi mamele sã facã prãjituri.ªi eu am fãcut! Le-au vîndut la licitaþia de prãjituri, au strâns bani cu care am cumpãrat rechizite, cãrþi ºi jucãrii, iar pe cei mari i-am pus sã strângã ºi haine. ªi uite aºa s-au strâns 24 de kilograme de ajutoare, care au plecat de la Nisa la Petroºani, iar aici gãsit

spune cã de Buna Vestire nu e bine sã ieºim din casã flãmânzi sau fãrã bani în buzunar. În Bucovina ºi în multe zone din Muntenia, femeile se scoalã dis-de-dimineaþã, fac focul în ogradã ºi pun în faþa uºii pâine, sare ºi apã. Pe la prânz, pâinea ºi sarea se dau de pomanã unui

plâns atunci când a dat cu ochii de copiii care i-au cerut autografe pe tricouri. Fiecare copil a fost impresionat în felul lui ºi aplecat acasã cu câte un pachet mare, de abia îl cãrau, dar ºi cu tricourile cu atograf. „Mi-a dat autograf Mihaela Rãdulescu. Nu mã aºteptam deloc sã o vãd aici la Petrila. O ºtiu de la televizor”, spune unul dintre copiii care vin la centrul din Petrila. „Legãtura cu Mihaela Rãdulescu vine de la Festivalul Brazilor de Crãciun, la Bucureºti. Probabil meritãm ºi noi un pic mai mult ºi de aceea a venit aici. A mai fost ºi fratele ei, dar acum ne-au copleºit cu atenþiile, cu cadourile,iar copiii au plecat foarte fericiþi ºi încãrcaþi cu

sãrac, acest gest aducând spor ºi sãnãtate în gospodãrie. În schimb, apa se lasã în continuare la uºã, în vas, pentru ca îngerii sã-ºi potoleascã setea. În Transilvania, se mai pãstreazã un obicei strãvechi. De seara, se pregãtesc câteva obiecte rituale: o oalã cu jar, tãmâie ºi clopoþei. Cel care se scoalã primul în acea familie iese din casã, pune tãmâie peste jar ºi înconjoarã clãdirea de trei ori; apoi, afumã vitele ºi pomii, fãcând zgomot cu clopoþeii. Se spune cã astfel se alungã energiile negative ºi bolile din gospodãrie. Sãrbãtoarea Bunei Vestiri trebuie petrecutã în bunã înþelegere cu cei din jurul

Monaco leau oferit copiilor niºte umeraºe ºi ei au spus cã acest lucru semnificã faptul cã ne-au agãþat, deci vom avea o prietenie trainicã”, a adãugat Valeria Popescu, preºedinta Organizaþiei „Salvaþi Copiii!” Hunedoara. Norocul a þinut cu copiii din Petrila. Asta pentru cã în weekendul care a trecut 700 de zboruri au fost anulate din cauza vremii nefavorabile, însã avionul în care s-au îmbarcat adolescenþii din Monaco a plecat ºi a aterizat în siguranþã la Bucureºti. Mihaela Rãdulescu a spus cã aceºti copii, obiºnuiþi cu o viaþã minunatã la Monaco, au plecat dintr-un loc

nostru. Cine se ceartã pe 25 martie va avea necazuri tot anul. De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afarã, dar ºi vitele din grajduri ºi le lasã sã stea la soare, fãrã sã poarte jug, pentru ca ele sã fie sãnãtoase tot anul. Dacã în ziua praznicului e ceaþã, primãvara va fi plãcutã, cãlduroasã ºi fãrã multe zile mohorâte. De Blagoveºtenie este dezlegare la peºte. Este bine

cu soare, au ajuns la Bucureºti pe o ploaie urâtã ºi au debarcat la Petrila în viscol ºi zãpadã ºi au aflat cã autocarul lor nu a putut urca pânã la Rusu, în Parâng, unde erau cazaþi, cã drumul era acoperit de zãpadã. A fost nevoitã sã cearã sprijin autoritãþilor locale ºi nu a ezitat sã-l apostrofeze pe primarul Ilie Pãducel pentru gropile prin care a trecut aici. „Ei nu au mai fost niciodatã într-o þarã aºa de funny, ca sã nu folosesc alt cuvânt. (...) Pe ei nu îi premiazã nimeni pentru asta ºi asta e impresionat la ei. Eu mai vin aici cu copii care vor sã ajute, dar promiteþi-mi cã primii bani pe care îi obþineþi la buget, puneþi-i la ºosele. Eu nu am mai vãzut aºa ceva, ca aici”, a spus Mihaela Rãdulescu, dar Ilie Pãducel a þinut sã precizeze cã gropile erau la intrarea în Petroºani ºi nu la Petrila. „Vã asigurãm cã, data viitoare când mai veniþi, de la Salvaþi Copiii spre Parâng, nu veþi mai merge prin Petroºani, ci pe ruta Pretrila – Jieþ – Parâng”, a completat Pãducel. Diana MITRACHE

sã mâncãm peºte, pentru a fi sprinteni ºi sãnãtoºi... ca peºtele. Dacã gãinile sau orice pasãre de curte ouã, acestea nu se pun sub cloºcã, pentru cã vor ieºi pui bolnavi ºi vor aduce pagubã în familie. Femeile care vor sã aibã copii þin post negru, beau agheasmã ºi se roagã Maicii Domnului ca praznicul Bunei Vestiri sã facã minuni în familia lor.