CVJ NR. 333, VINERI 22 MARTIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 333

Cronica Vãii Jiului Vineri, 22 Martie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Bunicii noºtri au aºteptat degeaba americanii, iar noi chinezii

„Marii investitori” pentru Valea Jiului erau doar vânzãtori de echipament minier în condiþii stricte!

S-a finalizat controlul

Miniºtrii penali ai relaþiilor contractuale dintre Hidroelectrica ºi Electrocentrale Deva

E

lectrocentrale Deva a fost favorizatã de foºti miniºtri ai Economiei în relaþiile comerciale cu Hidroelectrica, iar acest lucru a dus la prejudicierea acestei din urmã societãþi.

>>> PAGINA A 4-A

Candele aprinse la INSEMEX în memoria eroilor dispãruþi acum 27 de ani

C

andelele au luminat la INSEMEX în memoria celor cinci specialiºti ai centrului de cercetare din Petroºani.

>>> PAGINA A 5-A În complexul caz HABITAT XXI ºi ARDI SRL

Executãrile silite continuã în ritm alert, iar cercetãrile s-au extins ºi în alte judeþe

A

P

rezentaþi de oficiali drept mari investitori interesaþi de domeniul energetic în general ºi de minerit în special, chinezii care au vizitat Valea Jiului vroiau doar sã ne vândã echipament minier cu garanþii guvernamentale! Iar pentru acest lucru statul a cheltuit sume importante odatã cu primirea cu mare fast a delegaþiei, iar a doua oarã prin organizarea unei misiuni economice la cel mai înalt nivel în China! >>> PAGINILE 8-9

nul 2013 a debutat în forþã cu executãrile silite pentru Artur ºi Diana Csiki, stãpânii vestitelor firme HABITAT XXI ºi ARDI SRL din Petroºani, iar cercetãrile penale - înºelãciune, fals, uz de fals, modul de acordare a creditelor etc. - s-au extins ºi în alte judeþe.

>>> PAGINILE 8-9

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Martie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:30 13:30 13:45 15:00 17:00 Acces Direct 16:40 19:00 Observator 17:30 20:00 Observator special 18:30 20:30 Prietenii mei elefanþii 19:15 0:15 România danseazã (r) 20:15 21:15

Pastila Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Pastila Vouã (r) Hoþul Fantomã (r) Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Hoþul Fantomã

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Priviri ucigãtoare (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Aranjamentul 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:00 Cei ce vegheazã

Prima TV 9:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Levintza prezintã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo

15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (r) 16:30 Efectul WOW (r)

TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Zeul rãzboiului (r) 11:50 Zeul rãzboiului (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Pro Patria 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Aerul munþilor 17:30 Festivalul One World România 2013

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 martie 2013

Hoþi de alimente prinºi de poliþiºti

N

ici alimentele nu mai sunt în siguranþã în cãmãrile gospodinelor din Petroºani. Hoþii dau atacul, mai ales în zonele mãrginaºe, ºi furã tot ce gãsesc. Poliþiºtii din Petroºani au organizat o razie în cartierele Aeroport ºi Colonie, dar ºi în zona de nord din municipiul Petroºani. Asta dupã ce aici au fost semnalate mai multe fapte de naturã penalã, iar oamenii legii au plecat în cãutarea hoþilor. Trei tineri din Petroºani, dintre care doi de numai 16 ani ºi unul care abia a împlinti 23 de

L

ani au fost sãltaþi de aomenii legii ºi fost conduºi la sediul poliþiei, fiind învinuiþi de sãvârºirea infracþiunii de furt calificat. Poliþiºtii spune cã, într-o singurã noapte, în 16/17 martie, cei trei au pãtruns, prin efracþie, într-o anexã de pe raza municipiului Petroºani, de unde au sustras produse alimentare în valoare totalã de 500 lei, prejudiciul fiind recuperat în proporþie de 70%. „Totodatã, poliþiºtii Biroului Investigarea Fraudelor au acþionat pe linie de contrabandã ºi produse contrafãcute, ocazie cu care au fost depistaþi Nicolae N., de 46 de ani, ºi Melinda G , de 49 de ani , ambii

Bãtãuºii din Lupeni arestaþi preventiv de judecãtori

din Petroºani. Bãrbatul, în calitate de persoanã fizicã neautorizatã, oferea spre vânzare 15 pachete de þigarete cu banderolã fiscalã necorespunzãtoare ºi 25 litri bãuturã alcoolicã, fãrã a deþine documente de provenienþã pentru produsele comercializate. Femeia a fost depistatã în timp ce oferea spre vânzare 16 pachete de

þigarete cu banderolã fiscalã necorespunzãtoare ºi fãrã a deþine documente de provenienþã pentru acestea”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cele douã persoane au fost sancþionate de poliþiºti cu amendã în valoare de 1500 lei fiecare, marfa fiind confiscatã. Car men COSMAN

Lopãtarii, cu ochii’n patru

opãtarii din Valea Jiului stau la pândã. Este vorba de cei care au fãcut o tradiþie din a fura cãrbunele din vagoane.

Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a precizat cã aceºti oameni sunt mereu în alertã ºi aºteaptã sã prindã o portiþã în care sã fure materia primã extrasã din minele de huilã din Valea Jiului. ”Stiu cã din pãcate se furã, sunt foarte mulet dosare penale, sunt foarte multe amenzi, sunt conºtient cã s-a diminuat nivelul acestor furturi ºi din pãcate când depunem aceste eforturi, aºteaptã orice clipã vulnerabilã ºi atacã vagoanele de cãrbune”, a declarat Vasilescu. Potrivit sursei citate, cei care trebuie sã îºi ia mãsuri de siguranþã pentru a evita astfel de evenimente sunt agenþii economici implicaþi în acest proces. ”Grupul de lucru privind sustragerile de cãrbune ºi cele referitoare la furturile de cãrbune din Valea Jiului unde împreunã cu celelalte instituþii implicate, respectiv Poliþie, jandarmi ºi bineînþeles agenþii economici care sunt în

zonã facem tot ceea ce este posibil astfel încât sã diminuãm aceste furturi”, a mai precizat prefectul judeþului Hunedoara. În ceea ce priveºte paza garniturilor de tren, aceasta nu poate fi asiguratã de jandarmi. ”Jandarmii nu pot sã pãzeascã garniturile de tren, ei nu au nici aceste atribuþii ºi nu pot nici mãcar contra-cost sã presteze aceste servicii. Obligaþia revine actorilor economici care sunt implicaþi, fiecare

I

agistraþii de la Judecãtoria Petroºani au decis sã-ºi trimitã în arest pe cei doi tineri din municipiul Lupeni care au provocat un scandal monstru în toiul nopþii, au agresat mai mulþi locatari ai unui bloc, dar ºi un poliþist.

M

doi tineri, unul de 19 ani iar celãlalt de 26 sunt cercetaþi pentru ultraj contra bunelor moravuri, lovituri ºi alte violenþe dar ºi violare de domiciliu. Un poliþist din cadrul Poliþiei Lupeni care se afla în afara orelor de program a intervenit pentru a-i potoli pe cei doi scandalagii, a fost ºi el

Judecãtorul care a studiat propunerea procurorilor a considerat cã sunt circumstanþe agravante ºi se impune arestarea preventivã a celor doi pentru cel puþin 29 de zile. Bãtãuºii pot ataca decizia cu recurs la instanþa superioarã. Cei

agresat dar a reuºit sã le opunã rezistenþã pânã la sosirea colegilor sãi. Vecinii poliþistului cred cã dacã omul legii nu intervenea, cei doi ar fi fãcut ravagii în imobil ºi la cât de hotãrâþi erau sã se batã, cineva ar fi putut fi grav rãnit. Maximilian GÂNJU

Angajaþi la negru în magazine de îmbrãcãminte

nspectorii de muncã hunedoreni au descoperit încã 26 de persoane care munceau la negru., fãrã forme legale.

În urma verificãrilor a fost depistatã o nouã societate comercialã, care are ca domeniu de activitate comerþ cu amãnuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantã de produse nealimentare. Societatea comercialã are sediul central în cu partea ei de respon- Bucureºti, însã are sabilitate. Avem doi deschisã o reþea de magatransportatori, CFR zine la nivel naþional în marfã ºi GFR. Avem care vinde produse de SNH, Compania de îmbrãcãminte ºi folosea Închideri Miniere, avem mai multe persoane fãrã a termocentrala de la le fi întocmit forme legale Paroºeni avem de de angajare. ITM asemenea CFR Hunedoara spune cã în Infrastructurã care are cadrul acþiuni au fost infrastructura feroviarã controlate documentele din aceastã zonã, deci societãþii, respecitv foarte mulþi implicaþi”, a Registrul de zilieri, mai spus sursa citatã. Registrul general de eviÎn Valea Jiului au loc denþã a salariaþilor, pontaaproape zilnic furturi de jele ºi evidenþele de platã a cãrbune din vagoane. salariilor. „În cadrul so Fenomenul poate cietãþii lucreazã 551 perfi stãpânit cu mare soane din care 111 bãrbaþi dificultate. ºi 440 femei. Coroborând Monika BACIU programul de funcþionare

al magazinelor cu numãrul persoanelor încadrate în fiecare magazin s-a descoperit ºi faptul cã personalul era insuficient, raportat la programul de lucru. Pentru compensarea deficitului de personal, societatea utiliza munca zilierilor deºi activitãþile din magazin nu permit folosirea acestei forme de raport de muncã. Ulterior o parte din zilieri erau încadraþi cu contract individual de muncã, lucru ce dovedeºte de fapt încercarea de eludare a plãþii contribuþiilor cãtre bugetele asigurãrilor sociale de stat, în speþã bugetul de asigurãri sociale, bugetul de asigurãri de sãnãtate ºi a bugetului asigurãrilor pentru ºomaj”, a explicat Sorin Istrate, purtãtor de cuvânt al ITM Hunedoara. Perioada pentru care s-au solicitat documentele angajatorului care atestã existenþa raporturilor de muncã a fost decembrie 2011-martie 2013, iar în timpul controlului s-a avut în vedere cã, în cadrul societãþii, de-a lungul timpului ºi-au desfãºurat activitatea persoane ce au

avut calitatea de manipulant în temeiul unui contract individual de muncã dar ºi zilieri care desfãºurau aceeaºi activitatea. „Coroborând toate documentele prezentate la control a reieºit faptul cã angajatorul a folosit în perioada menþionatã un numãr de 26 persoane pe post de zilieri, contrar prevederilor art. 11, lit. i, din Codul muncii, iar bugetul de stat a fost prejudiciat de la plata contribuþiilor aferente salariilor. Totodatã persoanele folosite ca zilieri au fost prejudiciate de vechimea în muncã aferentã perioadei lucratã în aceastã posturã”, a mai declarat Istrate. S-a fãcut o plângere penalã împotriva angajatorului ºi s-a dispus ca mãsurã

complementarã încheierea retroactivã a contractelor individuale de muncã pentru toate cele 26 de persoane pentru perioada cât au lucrat ca zilieri. De asemenea, se va verifica ulterior îndeplinirea mãsurilor dispuse, iar în cazul nerespectãrii termenului ºi modalitãþilor de remediere a deficienþelor, angajatorul riscã o sancþiune între 5.00 ºi 10.000 lei. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 martie 2013

I-a luat la bãtaie în propria casã ºi le-a furat economiile

A

u trecut printr-o spaimã sorã cu moartea, dupã ce un bãrbat a intrat peste ei ºi i-a agresat, dupã care a fugit cu toate economiile lor. Prin asta au trecut doi petroºeneni, care au cerut ajutorul poliþiei imediat cum au scãpat din mâine agresorului. Carmen COSMAN Fapta s-a petrecut în data de 19 martie, aproape de 12 noaptea. O femeie de 51 de ani a sunat disperatã la poliþie ºi le-a spus oamenilor legii cã un bãrbat necunoscut a pãtruns în incinta locuinþei sale, a agresat-o fizic atât pe ea, cât ºi concubinul sãu în vârstã de 66 de ani, dupã care a sustras o

escalada gardul locuinþei ºi încerca sã se facã nevãzut cu tot cu pradã. „Persoana în cauzã a fost condusã la sediul poliþiei , unde s-a stabilit cã este Cornel R., de 53 de ani, din Slatina, judeþul Olt. În urma cercetãrilor efectu-

sumã de bani. Poliþiºtii au plecat imediat spre casa femeii, iar agresorul aproape le-a cãzut în braþe. L-au prins tocmai când

ate s-a stabilit faptul cã, Cornel R. a pãtruns fãrã drept în locuinþa pãrþii vãtãmate, a ameninþat cu un cuþit ºi a agresat fizic victimele, provocând distrugerea mai multor bunuri, iar dintr-o geantã a sustras suma de 1.200 lei”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Bãrbatul este cercetat penal pentru comiterea infracþiunilor de tâlhãrie ºi violare de domiciliu, autorul fiind reþinut pe bazã de ordonanþã pentru 24 de ore. Ulterior, a fost prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani cu propunere de arestare preventivã, iar pe numele sãu a fost emis mandat de arestare preventivã pentru o perioadã de 29 zile ºi este depus în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv.

S-a finalizat controlul

Miniºtrii penali ai relaþiilor contractuale dintre Hidroelectrica ºi Electrocentrale Deva

fel un prejudiciu de peste 95 de milioane de lei noi. ªi

Economiei, a continuat aceste practici, iar în ianuarie 2011 a intervenit ºi el în relaþia contractualã dintre cele douã societãþi. În acest caz, Hidroelectrica a înregistrat o pagubã de 13,8 milioane lei, reprezentând pierderea înregistratã de societate în

Ion Ariton, care i-a succedat lui Videanu la ministerul

2011 din executarea acestui contract.

E

lectrocentrale Deva a fost favorizatã de foºti miniºtri ai Economiei în relaþiile comerciale cu Hidroelectrica, iar acest lucru a dus la prejudicierea acestei din urmã societãþi. Din aceste relaþii comerciale, Hidroelectrica a ieºit ºifonatã, cu pierderi de peste 100 de milioane de lei. Sunt unele dintre concluziile verificãrilor efectuate la SC Hidroelectrica SA de cãtre Corpul de control al Guvernului. Carmen COSMAN

Potrivit documentului dat miercuri publicitãþii, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a aprobat, în iulie 2009, respectiv februarie ºi martie 2010, mai multe note interne, la propunerea directorului Hidroelectrica, modalitate prin care a intervenit direct în relaþia contractualã

dintre Electrocentrale Deva, în caliatte de vânzãtor, respectiv Hidroelectrica, în calitate de cumpãrãtor, susþinând practic interesele financiare ale termocentralei hunedorene. Practic, Videanu a aprobat majorarea preþului de livrare a energiei peste cel reglementat de ANRE pentru producãtorul de energie ºi a cauzat în acest

Raportul vorbeºte ºi despre posibile fapte de naturã penalã ale celor care au intervenit în relaþiile contractuale dintre Hidroelectrica – aflatã acum în insolvenþã ºi Electrocentrale Deva, iar pe lângã cei doi ex-miniºtri raportul îl mai nominalizeazã ºi pe fostul secretar de stat Tudor ªerban, care era preºedintele CA Al SC Hidroelectrica SA. Este vorba despre fapte care pot întruni elementele infracþiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formã continuatã, iar din acest motiv raportul a fost trimis cãtre instituþiile abilitate ºi inclusiv la DNA.

Universitatea Petroºani marcheazã Ora Pãmântului

O

ra Pãmântului va fi marcatã la Universitatea din Petroºani, singura instituþie care a gândit un sceanriu la care vor lua parte studenþii. Diana MITRACHE Acþiunea - unicã în Valea Jiului – are loc la sediul unde se aflã Rectoratul

Universitãþii, în campus, sâmbãtã seara. Scenariul vizeazã marcarea unei ore fãrã a folosi curentul electric ºi economisirea

energiei. Studenþii se vor aduna la ora 20,30 iluminatul Universitãþii va fi întrerupt, iar timp de 60 de minute vor aprinde lumânãri ºi vor cânta la chitarã.

Cei care au iniþiat acest eveniment sunt studenþii de la specializarea Ingineria Mediului a Facultãþiide Mine, dar la eveniment sunt aºteptaþisãparticipe toþi cei care vor sã arate cã economia de energie electricã salveazã planeta.

Fiscul a stabilit perioada în care va calcula valoarea timbrului

F

iscul va calcula suma reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule ºi va emite decizia privind stabilirea sumei în cel mult douã zile lucrãtoare de la depunerea documentaþiei complete, iar pentru autovehiculele în leasing termenul este de maxim cinci zile, potrivit unui proiect de ordin al ANAF. Persoanele fizice ºi firmele care solicitã stabilirea sumei reprezentând timbrul de mediu vor depune la administraþiile financiare o cerere însoþitã de cartea de identitate a autovehiculului, documentele care atestã dobândirea dreptului de proprietate asupra maºinii, iar în cazul autovehiculelor rulate achiziþionate din alte state este necesar un act din care sã rezulte data primei înmatriculãri ºi, dupã caz, o declaraþie pe propria rãspundere, precum ºi rezultatul expertizei tehnice efectuate de Regia Autonomã “Registrul Auto Român” sau rezultatul evaluãrii individuale. Timbrul de mediu va fi plãtit o singurã datã, la prima înmatriculare pe piaþa din România sau la prima transcriere, dar nu ºi în cazul tranzacþiilor civile (moºtenire sau partaj). Cei care au plãtit actuala taxã de poluare nu vor mai plãti timbrul de mediu. Timbrul este calculat în principal în funcþie de emisia de CO2, luat în calcul în întregime pentru timbru faþã de 30% în legea în vigoare, înscrisa în cartea de identitate a maºinii sau documentele de omologare. În situaþia în care contribuabilul considerã cã deprecierea autove-

hiculului sãu este mai mare decât deprecierea rezultatã pe baza cotei iniþiale de reducere ºi/sau a cotei suplimentare de reducere a timbrului, el poate contesta timbrul în baza rezultatului unei expertize privind evaluarea individualã a autovehiculului în cauzã. În acest sens, contribuabilul va solicita efectuarea expertizei de cãtre un expert al Corpului experþilor tehnici, care, în raportul de expertizã privind evaluarea individualã a autovehiculului, va înscrie ºi cota realã de reducere a taxei corespunzãtoare maºinii. Documentele vor fi depuse în original ºi copii, cele originale restituindu-se contribuabilului dupã verificare, prevede un proiect de ordin al preºedintelui Agenþiei Naþionale de Administrare Fiscalã (ANAF) pentru aprobarea procedurii privind stabilirea sumei reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule. Pentru autovehiculele în leasing, cererea va fi depusã în format electronic, împreunã cu formularul editat.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 martie 2013

C

andelele au luminat la INSEMEX în memoria celor cinci specialiºti ai centrului de cercetare din Petroºani. Cercetãtori care aveau sã-ºi piardã viaþa în urma unei explozii de metan produsã în subteranul EM Vulcan, în urmã cu exact 27 de ani. În faþa plãcii comemorative din cadrul INSEMEX, cercetãtorii ºi conducerea au aprins lumânãri în semn de recunoºtinþã faþã de sacrificiul colegilor. Specialiºtii în minerit de la INSEMEX Petroºani au aprins câte o candelã în memoria colegilor lor care aveau sã piarã în data de 22 martie 1986, în urma unei explozii devastatoare produsã la mina Vulcan. Printre cei care au intrat în mina

Candele aprinse la INSEMEX în memoria eroilor dispãruþi acum 27 de ani

morþii la teribilul accident ce a schimbat multe reguli de intervenþie la accidentele minere este ºi actualul director al institutului, Constantin Lupu. „Sacrificiul colegilor mei

nu a fost în zadar ºi de atunci au fost salvate multe vieþi. Ei au rãmas alãturi de noi prin tot ceea ce au fãcut din punct de vedere profesional, dar ºi prin calitãþile lor umane. Au fost iniþiatori de domenii, i-au format pe cei cu care au colaborat ºi ceea ce ne pare astãzi normal, a fost adesea pentru ei un drum anevoios pe care l-au parcurs însã, cu succes. Nu întâmplãtor, tocmai ei au fost numiþi în comisia tehnicã de cercetare a accidentului de la mina Vulcan, ci tocmai pentru cã în domeniile lor de activitate au fost cei mai

Maºinã lovitã de tren ºi salvãri spectaculoase

U

n tren a lovit o maºinã plinã cu oameni la Petroºani. A fost nevoie de intervenþia pompierilor, iar victimele au fost scose ºi transportate la spital.

Acesta a fost doar o parte a scenariului unei aplicaþii la care pompierii militari din Petroºani au fãcut-o în depoul de vagoane din staþia CFR Cele mai bune echipe ale pompierilor au acþionat cu promptitudine ºi cei de la Detaºamentul din Petroºani susþin cã, fiind vorba despre un exerciþu tactic, nu s-a þinut cont de rapididate, ci de parcurgerea exactã a etapelor necesare în astfel de intervenþii. „Am avut un exerciþiu tactic, care a urmãrit mai multe ipoteze valabile în viaþa de zi cu zi în cazul unui accident. ...Noi am urmãrit mai mult etapele sã le atingem la o astfel de acþiune, nu timpii în care se lucreazã. Pentru noi e mai important sã ºtim cã am parcurs toate etapele”, a spus Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri

Petroºani. Iniþial, scenariul a cuprins o salvare dificilã, bazatã pe un accident în care a fost implicatã o maºinã ºi locomotiva unui tren. Victimele au fost descarcerate ºi trasportate la spital. „Prima ipotezã a fost un accident de autoturism cu o garniturãde tren. Au rãmas încarcerate douã victime. S-a procedat la tãierera ºi descarcerarea victimelor din autoturismul prins de garnitura de tren, dupã care acordarea primului ajutor ºi transportarea acestorala Spitalul de Urgenþã”, a mai adãugat Adrian Avram. Un alt scenariu a vizat salvarea unei victime de la înãlþime, noaptea, când trebuiesc luate în calcul mai multe opþiuni. La final, exerciþiul militar a vizat salvarea unei victime

buni. Este o zi tristã ºi în memoria lor am aprins o candelã la placa din cadrul INSEMEX pe care le este trecut numele, colegi pe care eu îi consider eroi”, a declarat Constantin Lupu.

D

ouã explozii consecutive

produs o explozie de metan în urma cãreia au fost accidentaþi 19 mineri, dintre care 17 ºi-au pierdut viaþa. La scurt timp dupã tragicul accident colectiv de muncã, comisia de anchetã alcãtuitã în principal din reprezentanþi ai Securitãþii ºi ai Partidului Comunist i-a trasat conducerii CCSM (INSEMEXul de astãzi), drept “sarcinã de partid” sã investigheze cauzele producerii accidentului. Cercetãtorii de la INSEMEX au coborât în subteran iar 5 dintre cei 6 specialiºti în minerit care au fãcut parte din comisie ºi-au pierdut viaþa în urma

Liga minerilor a împlineºte 23 de ani de activitate

L

iga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului înfiinþatã de Miron Cozma împlineºte 23 de existenþã.

În urmã cu 27 de ani, în ziua de 21 marAu fost 23 de ani în care tie 1986, la E.M. Vulcan s-a miºcarea sindicalã, la fel ca ºi numãrul angajaþilor Companiei Naþionale a Huilei, a cunoscut doar coborâºuri. În plus, aceastã perioadã a adus ºi celebrele mineriade, care au pus pe jar nu numai România. Primul preºedinte al nou înfiinþatei structuri sindicale (24 martie 1990, Petroºani), a fost Miron dintr-un mediu toxic, iar pomCozma, un pierii au intervenit la primirea tânãr subinginer unui apel la 112. de la Mina Totul a decurs conform grafiLonea. Tânãr, cului ºi pompierii s-au declarat dar hotãrât, mulþumiþi de modul în care a pentru cã imediat dupã instadecurs exerciþiul tactic. lare acesta a coordonat o Diana MITRACHE grevã generalã. Acelaºi an 1990 a adus ºi cel mai trist moment din întreaga

unei noi explozii de metan. Au pierit atunci, în primãvara anului 1986, prof. univ. dr. ing. Constantin Teodorescu, directorul CCSM, ing. Mihai Pãtraºcu, ºeful Laboratorului Aeraj, Metan, Focuri, drd. ing. Dumitru Ionescu, drd. ing. Francisc Bana ºi ing. Mihai Pusac. Singurul care a scãpat cu viaþã a fost inginerul Sabin Tat. Sacrificiul lor a salvat sute de vieþi de atunci, autoritãþile comuniste fiind convinse sã aplice dispoziþiile specialiºtilor de la INSEMEX, dispoziþii în vigoare ºi astãzi, ºi care spun cã dupã o explozie se pot produce replici iar accesul în zona accidentului sã nu se facã imediat ci numai dupã o anumitã perioadã de timp. Maximilian GÂNJU

miºcare sindicalã a Vãii Jiului. Este vorba despre iunie 1990, atunci când a fost luatã cu asalt Capitala. Epoca Miron Cozma a adus noi ºi noi frãmântãri sindicale ºi sociale, apogeul acestora reprezentându-l mineriadele, un cuvânt nou, învãþat repede de toþi românii. Ultima acþiune condusã de cãtre “Luceafãrul Huilei” a fost celebra plecare spre Capitalã din anul 1999, epilogul acesteia fiind înregistrat odatã cu încheierea celebrei „Pãci de la Cozia”. Cel de-al doilea lider sindical care a ocupat fotoliul de lider maxim al LSMVJ a fost Vasile Ioan Savu, omul care a adus liniºtea pe toate planurile ºi care a fost instalat în funcþie în august 2001. Din septembrie

2004, cel care coordoneazã activitatea a ceea ce a mai rãmas din LSMVJ este Zoltan Lacataº. Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 Martie 2013 Bunicii noºtri au aºteptat degeaba americanii, iar noi chinezii

„Marii investitori” pentru Valea Jiului erau doar vânzãtori de echipament minier în condiþii stricte!

P

rezentaþi de oficiali drept mari investitori interesaþi de domeniul energetic în general ºi de minerit în special, chinezii care au vizitat Valea Jiului vroiau doar sã ne vândã echipament minier cu garanþii guvernamentale! Iar pentru acest lucru statul a cheltuit sume importante odatã cu primirea cu mare fast a delegaþiei, iar a doua oarã prin organizarea unei misiuni economice la cel mai înalt nivel în China! Carmen COSMAN Mult zgomot pentru nimic. Nu este titlul comediei romantice a lui Shakespeare, ci adevãrul gol – goluþ din spatele grandioasei vizite a unei delegaþii din Republica Popularã Chinezã în Valea Jiului, iar mai apoi a unei delegaþii române condusã chiar de ministrul Economiei de la vremea respectivã, Ion Ariton, în îndepãrtata China. O dovadã despre cum am reuºit sã ne facem „preº” la picioarele unor simpli vânzãtori de echipamente miniere! În luna aprilie a anului 2011, o delegaþie chinezã a vizitat Valea Jiului, iar

oaspeþii au purtat discuþii cu primarii din zonã ºi cu reprezentanþii Companiei Naþionale a Huilei. În aceeaºi perioadã o altã delegaþie chinezã se afla la Bucureºti, iar în cadrul convorbirilor dintre prim ministrul Emil Boc ºi premierul Wen Jiabao, partea românã a prezentat cinci proiecte de dezvoltare majore româneºti, proiecte interesante pentru chinezi. În luna mai a aceluiaºi an, o delegaþie românã a plecat spre China unde a avut întâlniri cu reprezentanþi ai ministerului economiei din aceastã þarã ºi reprezentanþi ai societãþilor din industria

minierã. Iar la finalul schimbului de amabilitãþi, oficialii români ne anunþau cã reprezentanþii concernului China Coal Tehnology ºi-au manifestat interesul de a investi în minele din Valea Jiului. Cã grupul chinez s-a arãtat interesat de retehnologizarea unitãþilor miniere viabile din Valea Jiului, de captarea ºi utilizarea gazelor de minã ori a producerii combustibililor sintetici pe bazã de cãrbune. De precizat cã totul era doar la stadiul de discuþii, mai ales cã reprezentanþii China Coal Tehnology nu au vizitat nicio exploatare minierã din zonã, dar oficialii români erau extrem de pozitivi. Mai mult, în octombrie 2011, o stufoasã delegaþie românã, condusã de ministrul Economiei, Ion Ariton, a participat la cea de-a XXI-a sesiune a Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno – Chinezã de colaborare economicã. „În cadrul vizitei oficiale vor avea loc întâlniri cu companiile chineze

interesate de proiectele majore din domeniul energetic ºi infrastructurii din România. Astfel, Ministrul Ion Ariton are programate întâlniri cu reprezentanþii companiilor China Huadian Engineering, Sinohydro ºi China Nuclear Power Engineering Co, Ltd.”, se arãta într-un comunicat de presã oficial al MECMA, în timp ce exministrul Ariton dãdea asigurãri cã discuþiile vor reprezenta o continuare a demersurilor anterioare tocmai pentru concretizarea proiectelor stabilite de pãrþile române ºi chineze.

doi ani, D upã pas! Dupã doi ani, însã, lucrurile se vãd cu totul altfel, iar realitatea pare sã fie departe de modul în care au fost prezentate atunci lucrurile. Iar anumite gesturi, comportamente ale membrilor delegaþiei chineze vin sã alimenteze zvonurile de atunci conform cãrora numai investiþii nu cãutau

chinezii în Valea Jiului! „Pot sã vã spun cã acea delegaþie a Chinei, car a venit în Valea Jiului cu reprezentanþi ai unor firme din China nu a mai fãcut nici un pas. Am întrebat inclusiv reprezentanþi ai Ambasadei Chinei la Bucureºti ce se întâmplã, de ce nu au mai venit. Un singur lucru am putut sã aflu: de fapt acele persoane reprezentau niºte firme care comercializau echipament minier ºi cã vroiau pentru acel echipament garanþia statului. Ei nu au venit sã investeascã, au venit sã vândã echipamente”, a recunoscut acum prefectul de Hunedoara, Sorin

Vasilescu. Mai mult, acesta spune cã exista posibilitatea ca plata acestor echipamente sã se facã în cãrbune, dar se cerea garanþia statului în orice condiþii.

N

e-au pozat fiºele de pontaj! Oricum nu avem suficientã producþie de huilã pentru piaþa internã, dar, pe semne, oficialii MEC ºi-au spus cã trocul retehnologizare contra cãrbune este avantajos ºi

Sute de mii de lei pentru paza de la SNÎMVJ

7, COLÞUL LUI DENIS

2 miliarde de lei vechi costã paza obiectivelor, bunurilor si valorilor pentru sucursalele SNIMVJ. Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a atribuit un contract pentru paza obiectivelor ºi a bunurilor de la subunitãþile aflate în subordinea sa. Contractul a fost atribuit firmei AXIS Corporate Security printr-o negociere directã datoritã ”situatiei de urgenta extrema survenita in urma unor evenimente care nu puteau fi prevazute de autoritatea contractanta”. Monika BACIU

Paza va fi atât cu posturi înarmate cât ºi fãrã. Din Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului fac parte unitãþile miniere Petrila, Paroºeni ºi Uricani.

C

ontracte pierdute pe bandã rulantã Axis a pierdut doar în aceastã lunã mai multe contracte cu diferite instituþii

din judeþul Hunedoara ºi din Valea Jiului. Reprezentanþii societãþii au încercat sã

schimbe aceastã situaþie, prin contestarea licitaþilor însã în zadar. Deocamdatã, în Valea Jiului cei de la Axis presteazã servicii de pazã doar la Societatea Naþionalã a Huilei ºi la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului.

ºi nemulþuA xis mirile Reprezentanþii societãþii AXIS au fost acuzaþi de nenumãrate ori de agenþii de pazã de la unitãþile miniere din Valea Jiului cã

nu îºi primesc la timp salariile. Axis deþine ºi ambulante. Acestea funcþioneazã în paralel cu Ambulanþele de la Serviciul Judeþean ºi cu SMURD-ul. Societatea aparþine fiicei ºi nepotului lui Mihail Rudeanu. Aceasta deruleazã mai multe contracte cu unitãþile sanitare din judeþul Hunedoara. Astfel, pentru servicii de transport sanitar la Spitalul Judeþean Deva, Spitalul Municipal Hunedoara, Spitalul de Urgenþã Petroºani, Spitalul Municipal Brad ºi Centrul de Transfuzie Sanguinã Deva, firma familiei Rudeanu/Blaga încaseazã 1,79 lei/kilometru.

meritã tot efortul. Iar comportamentul unor membri ai delegaþiei a alimentat ºi zvonurile – neconfirmate de niciun oficial! - conform cãrora ar fi vrut, de fapt, sã vadã niºte echipamente miniere româneºte pe care sã le copieze mai apoi. „Acum, am auzit ºi eu niºte lucruri care mi s-au pãrut dubioase, cum cã au pozat inclusiv fiºele de pontaj. Adicã ce te intereseazã pe tine fiºa de pontaj, când tu vinzi echipament minier? Eu vã spun doar ceea ce ºtiu. Acestea sunt informaþiile pe care le-am obþinut eu, de la Ambasada Chinei, când am întrebat dacã se mai face ceva. Noi cãutãm acum investitori strategici, nu firme care vând”, a mai spus prefectul Sorin Vasilescu.

„Axis Emergency este singura unitate privatã din judeþul Hunedoara, care poate asigura urgenþe reale

prin Serviciul de Ambulanþã propriu. Prima companie medicalã privatã constituitã în judeþul Hunedoara. Din dorinþa de a veni în întâmpinarea nevoilor dumneavoastrã am înfiinþat din anul 2010 prima staþie privatã de Ambulanþã”, se aratã pe site-ul propriu al ambulanþei private. Mai mult, societatea avea un contract si cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Hunedoara. Valoarea acestuia fiind de 3000 de lei.

Pacienþii vor plãti coplata din aprilie oplata intrã în vigoare de la 1 aprilie. C Pacienþii urmeazã sã plãteascã, începând cu luna aprilie a acestui an, o

sumã modicã ce reprezintã coplata serviciilor medicale. Aceasta este cuprinsã între 5 ºi 10 lei, pentru serviciile de spitalizare, cu excepþia celor de urgenþã. Introducerea taxei a fost aprobatã prin hotãrâre de Guvern de miercuri. Monika BACIU Ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu a explicat ca pacienþii vor plãti între 5 ºi 10 lei o singurã datã la externare, indiferent de perioada spitalizãrii, iar medicii de familie vor primi 50% pentru pacienþii înscriºi pe liste ºi 50% pentru servicii. Serviciile medicale spitaliceºti, acordate în regim de spitalizare continua, pentru

”Intrarea în vigoare a coplãþii nu este o mãsurã care sã avantajeze din punct de vedere financiar spitalul pentru cã în cazul în care prin absurd toþi pacienþii de pe 2012 care au venit la spital ºi s-au externat ar fi plãtit coplata la nivelul maxim de 10 lei, suma totalã pe întregul an era de 200 de mii de lei. Pentru întregul an raportat la bugetul spitalului care reprezintã undeva cam la 500 de mi-

care se încaseazã coplata sunt cele prevãzute în pachetul de servicii medicale de bazã ºi în pachetul de servicii ce se acorda persoanelor care se asigura facultativ. Excepþie fac serviciile medicale spitaliceºti acordate în secþiile sau compartimentele de îngrijiri paliative, internãrile obligatorii pentru bolnavii psihic ºi cele dispuse prin ordonanþa procurorului pe timpul judecãrii sau urmãririi penale, precum ºi serviciile acordate pacienþilor care necesitã asistenþã medicalã spitaliceasca de lungã duratã (ani) ºi pentru serviciile acordate pacienþilor pentru care criteriul de internare este urgenþa. Categoriile de asiguraþi scutite de coplata fac dovada acestei calitãþi cu documente eliberate de autoritãþile competente cã se încadreazã în respectiva categorie, precum ºi cu documente ºi, dupã caz, declaraþie pe proprie rãspundere cã îndeplinesc ºi condiþiile privind realizarea sau nu a unor venituri. Suma care ar rezulta în urma coplãþii ar fi una modicã asta comparativ cu cheltuielile spitalului de Urgenþã din Petroºani.

liarde pe an este o sumã derizorie. Teoretic acea sumã se poate discuta între 2-10 lei pe externare, pe de altã parte existã mai multe categorii de pacienþi care sunt exceptaþi de la plata coplãþii ºi automat suma este derizorie”, a mai precizat sursa citatã. Coplata nu va fi aplicatã serviciilor de urgenþã, în ambulatoriu de specialitate, medicina de familie sau în cazul analizelor medicale, precum ºi persoanelor exceptate prin lege, printre care se numãrã copiii, gravidele, pensionarii care au venituri sub 740 lei pe lunã, bolnavii incluºi în programele naþionale de sãnãtate, dacã nu realizeazã venituri din muncã ºi veteranii de rãzboi. „Cuantumul modic al sumelor ºi regulamentul de aplicare ale mecanismului vor fi stabilite în normele la contractul-cadru”, se mai aratã în comunicat trasmis de Ministerul Sãnãtãþii.