Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 332
Cronica Vãii Jiului Joi, 21 Martie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Marþi, a intrat în vigoare Legea 48/2013
Primarul Ile a provocat o reacþie în lanþ ºi a anulat o lege a partidului sãu din ambiþia de a nu vinde sediul PRM-ului
Poliþist agresat dupã ce a fost confundat
D
oi tineri din Valea Jiului riscã ani grei de puºcãrie dupã ce au mers la pont ca sã batã un alt bãrbat. Au confundat blocul ºi au dat de un poliþist aflat în afara orelor de program care le-a þinut piept pânã au venit colegii lui.
>>> PAGINA A 3-A
Hoþul s-a „predat”, poliþiºtii l-au trecut pe rãboj ca ºi caz rezolvat
O
perativitatea poliþistului petroºãnean este deja proverbialã, drept dovadã cazurile cu „AN” peste care s-a pus praful în fiºete.
>>> PAGINA A 4-A Polueazã apele fãrã sã le pese
Garda de Mediu, cu ochii pe firmele de exploatare a lemnului
F
irmele de exploatare a lemnului nu respectã legea ºi folosesc apa pe post de drum. Buºtenii trec direct prin albiile râurilor ºi pâraielor, iar celor care exploateazã lemnul în parchetele forestiere nu le pasã.
>>> PAGINA A 5-A
TSD-ul judeþean îºi alege conducerea pe tãrâm mineresc
D
rimarul Vulcanului, Gheorghe Ile, ”a stricat”, fãrã sã vrea, o lege care a pãgubit partidele, dar ºi P fundaþiile ºi ONG-urile nãscute pe lângã partide care îºi propuseserã sã ”absoarbã” imobile, sedii de instutuþii ºi fundaþi pe preþuri de nimic. Legea modificatã a fost iniþiatã de PDL, când era la putere, al cãrui membru era, ºi astfel s-a nãscut altã lege – 48/2013. >>> PAGINILE 8-9
uminicã, la ora 13,00, la Casa de Culturã ”Ion Dulãmiþã” din Petroºani, mare conferinþã, mare. Organizaþia judeþeanã a tinerilor din PSD îºi alege conducerea pe tãrâm mineresc.
>>> PAGINILE 8-9
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Martie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Daredevil 22:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)
National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:30 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15
Pastila Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Pastila Vouã (r) Hoþul Fantomã (r) Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Hoþul Fantomã
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Un prieten fidel (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Priviri ucigãtoare 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Peºtele ucigaº 0:15 Pariu cu viaþa (r)
Prima TV 9:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)
17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Zeul rãzboiului (r) 11:50 Zeul rãzboiului (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:30 Festivalul One World România 2013 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 martie 2013
D
oi tineri din Valea Jiului riscã ani grei de puºcãrie dupã ce au mers la pont ca sã batã un alt bãrbat. Au confundat blocul ºi au dat de un poliþist aflat în afara orelor de program care le-a þinut piept pânã au venit colegii lui. Cei doi sunt cercetaþi pentru violare de domiciliu, ultraj contra bunelor moravuri ºi loviri ºi alte violenþe. Scandalul provocat de cei doi tineri, N. Bogdan de 19 ani ºi V. Alexandru de 26, amândoi din Lupeni, a avut loc în toiul nopþii într-un cartier al municipiului. Cei doi cãutau un al tânãr pe care aveau de gând sã-l batã, însã din cauzã cã erau bãuþi au greºit blocul ºi apartamentul. „Era pe la ora 2 noaptea când am auzit scandal pe scarã. A fost dezastru, urlete ºi am sunat speriatã la 112. S-au bãtut, au intrat peste un om de la etajul I ºi au fãcut circ
Poliþist agresat dupã ce a fost confundat
pânã au ajuns poliþiºtii de i-au potolit. Mi-a fost foarte fricã, aproape sã fac infarct”, a spus unul dintre martori. Când n-au mai avut rivali, cei doi au tãbãrât pe uºa apartamentului unde credeau cã
locuieºte cel pe care vroiau sã-l batã. „Cãutau pe cineva, sã-l batã, îl strigau dar au confundat blocul. Au venit la pont, chitiþi sã-l rezolve pe respectivul. Cred cã-l omorau la cât de agresivi erau. Au început sã batã cu pumnii ºi picioarele în uºã ºi când a ieºit omul au sãrit la el iar unul a intrat în casã”, a spus Gheorghe A., un alt martor.
Î
n loc de þintã au dat de poliþist
Ghinionul lor a fost cã la apartamentul unde cei doi credeau cã stã rivalul lor de fapt locuia un poliþist. Chiar dacã era în
afara orelor de program, agentul a intervenit pentru a aplana conflictul pânã când au ajuns colegii lui. Omul legii a fost ºi el rãnit de bãtãuºi. „Eram acasã, în afara orelor de serviciu ºi am auzit cã se sparge un
agresivi”, a declarat, Claudiu Mãrginean, poliþistul confundat de bãtãuºi. Bãtãuºii au fost reþinuþi de poliþiºtii din Lupeni pentru 24 de ore ºi urmeazã ca procurorii sã continue cercetãrile. „Cei doi au lovit mai
geam. Am ieºit afarã sã vãd ce se întâmplã ºi am constatat cã douã persoane care nu erau din scarã, erau în altercaþie cu doi vecini. Am intervenit pentru aplanarea conflictului pânã când au ajuns colegii mei. Unul a fãcut câþiva paºi la mine în locuinþã, dar am reuºit sã-l scot afarã. Într-adevãr cei doi erau foarte
mulþi cetãþeni, un coleg de-al nostru care se afla în afara orelor de program a intervenit ºi împreunã cu patrula care
a ajuns la faþa locului au reuºit aplanarea scandalului. Cei doi tineri sunt cercetaþi pentru ultraj contra bunelor moravuri, lovire ºi alte violenþe ºi violare de domiciliu. Au fost reþinuþi pe bazã de ordonanþã urmând a fi prezentaþi la instanþã pentru emiterea mandatului de arestare. Au motivat faptul cã se aflau în stare avansatã de ebrietate ºi nu ºi-au dat seama ce fac”, a declarat comisarul Dan Mocanu, ºeful Poliþiei Municipiului Lupeni. Tânãrul de 19 ani este o mai veche cunoºtinþã a poliþiºtilor dupã ce a fost reþinut, anul trecut, de cãtre ofiþerii BCCO Alba pentru consum ºi deþinere de substanþe stupefiante. Agresorii riscã între trei ºi zece ani de închisoare dacã vor fi gãsiþi vinovaþi. Maximilian GÂNJU
Incendiu la Aninoasa
U
n puternic incendiu a izbucnit miercuri dimineaþã la o locuinþã din oraºul Aninoasa din Valea Jiului. Proprietarul, care nu locuieºte în acest imobil crede cã au fost hoþii.
Incendiul a fost semnalat de vecinii omului, care au sunat la 112 ºi apoi l-au sunat pe proprietar. Omul a venit cât a putut de repede ºi crede cã din nou au fost hoþii, care nu au mai avut ce sã-i fure ºi au pus foc. Asta dupã ce, în ultimii ani, casa a luat foc mai mereu. „Azi dimineaþã m-a anunþat un vecin cã îmi arde casa. Am venit repede ºi am constatat cã mi-au spart o magazie ºi deocamdatãnu ºtiu exact ce mi-au luat. Aveam acolo piese de maºini vechi, cã sunt colecþionar
de maºini de epocã. Nu ºtiu exact cât am pierdut, dar pot spune cã pagubele sunt de vreo 30.000 de lei. Nu e prima datã. Din pãcate, în ultimii 3 ani, mi-a spart casa de 14 ori ºi mi-au furat tot”, spune Nicolae Gherghin, proprietarul casei incendiate.
P
ompierii ºi poliþiºtii din Aninoasa fac verificãri
„Noi am fost anunþaþi la ora 7,30 am primit un anunþ. Ne-am deplasat aici cu douã autospeciale de stingere ºi am constatat cã ardea mocnit o magazie ºi focul se extindea. Nu ºtim care au fost cauzele, dar împreunã cu cei de la poliþie vom stabili”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri Militari Petroºani. Poliþiºtii au descis ºi ei o anchetã ºinu exclud nicio variantã. „Ne-am deplasat la faþa locului cuo echipã
de specialiºti criminaliºti. Facem verificãri pentru a stabili cum a luat foc”, a declarat ºi Nicolae Airinei, comandant al Poliþiei oraºului Aninoasa. Incendiul a fost stins ºi proprietarul urmeazã sã-ºi facã un inventar. Ancheta va continua ºi oamenii legii vor stabili cu exactitate cum a fost posibil ca locuinþa sã ia foc. Diana MITRACHE
Strãzi întregi din Colonia Petroºaniului vor rãmâne pe sec
S
trãzi întregi din Cartierul Colonie – Petroºani vor rãmâne fãrã apã potabilã, din cauza celor care refuzã accesul echipelor de control ale ApaServ pentru verificarea apometrelor. Oamenii vor fi informaþi de ce s-a ajuns la aceastã situaþie. Începând de miercuri, membrii Corpului de Control al SC ApaServ Valea Jiului SA sunt pe teren, în cartierul Colonie pentru a identifica zonele cu probleme. Vorbim despre locuinþele unde proprietarii refuzã accesul în curte al echipelor de control pentru verificarea apometrelor. „Pânã acum îi debranºam la poartã, la limita proprietãþii. Acum unii ies la geam ºi spun angajaþilor noºtri cã nu mai putem sã facem acest lucru,
pentru cã strãzile s-au asfaltat ºi Primãria nu ne dã voie sã spargem asfaltul. Aºa cã o sã debranºãm strãzi întregi, de sãptãmâna viitoare. Ne pare rãu doar de cei corecþi”, a declarat directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. Iar când vor rãmâne fãrã apã la robinete, oamenilor li se va explica motivul debranºãrii întregii strãzi de la reaþea, aºa încât problema sã fie rezolvatã la nivelul comunitãþii, iar locatarii strãzilor respective sã ºtie ce fac vecinii lor.
De când a fost numit director al ApaServ, Costel Avram a tãiat în carne vie ºi, indiferent de numele lor, toþi cei care nu ºi-au plãtit facturile la timp, ori au încercat sã fure apã au rãmas pe sec pânã la remedierea situaþiei. Vorbim despre oameni de afaceri, directori, judecãtori ori oameni simpli. Car men COSMAN
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 martie 2013
Sãrãcia transformatã în infracþiune
D
in cauza crizei financiare tot mai accentuate, a lipsei banilor ºi a unui loc de muncã în ultima vreme în Valea Jiului a crescut numãrul furturilor. De cele mai multe ori acestea pot fi considerate de cãtre organele legi drept ”gãinarii”. Monika BACIU Acestea datoritã faptului cã de cele mai multe ori prejudicile sunt poate destul de mici iar cele mai multe dintre aceste furturi
se comit din cauza banilor care lipsesc cu desãvârºire. Doar în ultimele zile au fost comise câteva astfel de furturi în care persoanele prinse au
recunoscut ºi declarat cã au furat de foame.
P
rada ”majorã”
Cele mai recente cazuri de furt cu care s-au confruntat poliþiºtii din Valea Jiului au fost foarte variate. A fost prins un om care furase în ceas dar care ºi-a recunoscut vinã ºi a vrut sã returneze obiectul persoanei de la care ºi la însuºit dar conform legii chiar dacã aceastã persoanã ºi-a dat seama de ceea ce a fãcut ºi ºi-a recunoscut fapta el tot va trebui sã suporte consecinþele actelor sale ºi mai mult decât atât se va alege în cel mai fericit caz cu un dosar penal pentru furt ºi probabil va primi ºi câþiva ani de închisoare. Un alt caz asemãnãtor dar cu prada diferitã a fost în municipiul Petroºani
Scutiþi de medici, sau poate nu
T
ot mai mulþi elevi ºi mai ales liceeni vin cu scutiri la ºcoalã. Fabricate de mânuþa lor, ori de la diverºi medici, iar profesorii nu pot face verificãri. Diana MITRACHE Asta a ieºit la ivealã la ultima razie pe care pãrinþi, profesori ºi poliþiºti au fãcut-o prin barurile de la Petroºani. Acolo au gãsit elevi, care au motivat cã au scutire. „Au spus când au fost legitimaþi de poliþiºti, cã au scutire medicalã ºi, dacã erau bolnavi, clar nu aveau ce sã caute la bar. Totuºi, ei fac rost uºor de aceste scutiri ºi nouã ne e greu sã le verificãm. Sunt copii care locuiesc în satele limitrofe ºi sunt înscriºi la cine ºtie ce medici de familie, iar ca sã îi verificãm pe toþi e imposibil”,
P
etiþii online la CJ Hunedoara. Consiliul Judeþean Hunedoara are o nouã interfaþã online. Monika BACIU Mult mai atractivã pentru cei care viziteazã siteul ºi cei care vor sã afle anumite informaþii despre judeþul Hunedoara. Mai mult decât atât, pe site-ul instituþiei judeþene existã douã noi aplicaþii.
unde de data aceasta au fost furate mai multe cruci din fier din cimitir. Acestea ar fi urmat sã ajungã la un centru de colectare a fierului vechi de unde autorul faptei ar fi încasat poate doar niºte ”mãrunþi” dar împins de greutãþile cotidiene a recurs la aceastã metodã. Suntem de acord cã aceste variante la care apeleazã din ce în ce mai multã lume nu sunt legale pentru cã oricât de mic ar fi acest prejudiciu care a fost fãcut, fapta în sine tot furt se numeºte ºi trebuie pedepsitã ca atare. Dar ne întrebam dacã aceste persoane sunt singurele care ar trebui judecate pentru actele lor, pentru sunt mulþi alþii care câºtigã milioane de lei din afaceri ilicite dar pe aceia nu-i vede ºi nu-i prinde nimeni. Poate nu comite acte de furt dar ºi evaziunea fiscalã ºi contrabandã este tot ilegalã ºi ar trebui pedepsitã ca atare.
profesorii le motiveazã absenþele. Asta în timp ce lunar, la Inspectoratul ªcolar Judeþean fiecare unitate de învãþãmânt trimite situaþia absenteismului la clase. Cei mai mulþi dintre absenþi provin din familii dezorganizate ai cãror pãrinþi nu sunt interesaþi de soarta copiilor lor. Profesorii nu au prea mari ºanse sã îi þinã în ºcoalã. Asta chiar dacã au paznic la poartã ºi, pe durata orelor de curs, în afara pauzelor, uºile de la intrare sunt închise.
spune Oana Niculeascu, director adjunct al Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani, profesor care a participat la razia de luni. Copiii îºi fac rost de scutiri ºi le duc la ºcoalã, iar
Cereri online la CJH Este vorba de petiþia online ºi de verificarea stadiului cererilor. Astfel,
cei care doresc sã depunã o petiþie la Consiliul Judeþean Hunedoara nu
trebuie decât sã completeze anumite câmpuri ºi sã ataºeze documentul în care îºi exprimã cererile. Cei care însã au depus deja o cerere pot afla care este stadiul acesteia. Tot de pe site-ul Consiliului Judeþean Hunedoara. Noul site vine în ajutorul celor nu se pot deplasa pânã la Deva pentru a depune o sesizare, iar astfel o pot face online de acasã, din faþa calculatorului.
Hoþul s-a „predat”, poliþiºtii l-au trecut pe rãboj ca ºi caz rezolvat
Operativitatea poliþistului petroºãnean este deja proverbialã, drept dovadã cazurile cu „AN” peste care s-a pus praful în fiºete. Ultima izbândã a oamenilor legii este rezolvarea unui furt minor. Lucrurile stau astfel: pãgubitul a sesizat organul, i-a indicat suspectul (care-l mai prãduise) dar i s-a spus franc în faþã cã n-are cine sã se ocupe ºi de amãrâta lui de bicicletã. A doua zi, dupã ce s-a vãzut în ziar, hoþul ºi-a trimis fratele cu bicicleta furatã la pãgubit ºi i-a returnat-o. Omul de bunã credinþã a sunat organul pentru a-i spune cã ºi-a recuperat bunul. Cum se impunea o acþiune în forþã, poliþistul petroºãnean a luat act ºi apoi a trecut cazul la „rezolvat”. Speþa a fost descrisã nepãrtinitor în ediþia de zilele trecute a ziarului nostru. Doar cã, poliþiºtii petroºãneni s-au
simþit extrem de nedreptãþiþi de faptul cã am avut curajul de a reproduce modul în care sunt primite sesizãrile directe ale unor oameni simpli. Prin urmare, cu profesionalism, ºi-au canalizat energiile pentru a ne „corija” printr-un drept la replicã pe care-l reproducem integral mai jos. De precizat ar fi ºi faptul cã IPJ Hunedoara care apãrã blazonul ºi „operativitatea” poliþiºtilor din Petroºani, nu a avut nici o reacþie la celebrul caz nerezolvat descris succint tot în articol, respectiv furtul de proporþii de la Jiul, când unul sau mai mulþi hoþi au plecat cu douã kilograme de bijuterii. Se întâmpla în urmã cu aproximativ doi ani. Caz care zace ºi acum cu un mare „AN” (autor necunoscut) iar hoþul sau hoþii, probabil, se relaxeazã pe Coasta de Azur. Maximilian GÂNJU
Cãtre, REDACÞIA COTIDIANULUI CRONICA VÃII JIULUI În replicã la articolul intitulat Terorizaþi de hoþi, publicat în cotidianul Cronica Vãii Jiului în data de 19.03.2013 sub semnãtura jurnalistului Maximilian Gânju, conducerea IPJ HUNEDOARA se vede nevoitã sã facã urmãtoarele precizãri: În dimineaþa zilei de 19.03.2013, la Poliþia Municipiului Petroºani, s-a prezentat CRISTIAN P., de 39 ani, din municipiul Petroºani, care a sesizat faptul cã, în seara zilei de 17.03.2013, i-a fost sustrasã, din curtea locuinþei, o bicicletã de culoare albã. În urma activitãþilor investigative ºi de cercetare întreprinse, poliþiºtii Biroului de Investigaþii Criminale Petroºani au reuºit într-un interval foarte scurt de timp recuperarea bicicletei reclamatã ca fiind sustrasã, aceasta fiind restituitã pãrþii vãtãmate. Totodatã, a fost identificat ºi prezumtivul autor al infracþiunii, MIHAI N., de 41 de ani, din Petroºani, fãrã ocupaþie, cunoscut cu antecedente penale, pe numele cãruia a fost întocmit dosar penal sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de furt calificat, cercetãrile fiind continuate de cãtre poliþiºti în vederea stabilirii întregii activitãþi infracþionale a suspectului. Ca urmare, apreciem conþinutul articolului menþionat ca fiind tendenþios, atâta timp cât face referire la un caz (dintre multele) în care poliþiºtii petroºãneni au acþionat cu operativitate, au identificat prezumtivul autor ºi au recuperat prejudiciul, însã jurnalistul afirmã, în mod surprinzãtor cã: „oamenii ameninþã cã vor face poterã, pentru cã poliþiºtii sunt depãºiþi de situaþie”.Dorim sã îi asigurãm pe cititorii ziarului dvs. cã poliþiºtii hunedoreni vor rãspunde în continuare prompt la solicitãrile cetãþenilor, având potenþialul necesar pentru diminuarea ºi controlarea fenomenului infracþional, în vederea protejãrii intereselor legale ale cetãþenilor. Pentru o corectã informare a cititorilor cotidianului dumneavoastrã, vã adresãm rugãmintea ca, pe viitor, sã solicitaþi ºi punctul de vedere oficial al I.P.J. HUNEDOARA, exprimat prin purtãtorul de cuvânt, în cazuri ce privesc activitatea acestei instituþii. Cu stimã, ªEFUL INSPECTORATULUI Comisar ºef de poliþie DUMITRU LIVIU GABRIEL
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 martie 2013 Polueazã apele fãrã sã le pese
Garda de Mediu, cu ochii pe firmele de exploatare a lemnului
F
irmele de exploatare a lemnului nu respectã legea ºi folosesc apa pe post de drum. Buºtenii trec direct prin albiile râurilor ºi pâraielor, iar celor acre exploateazã lemnul în parchetele forestiere nu le pasã. Aici intervine Garda de Mediu, aºa cum s-a întâmplat zilele trecute pe Taia, în zona Petrilei, dar cazul nu este singular. Carmen COSMAN Cu ochii pe câºtigul imediat ºi pe profitul cât mai mare, multe dintre firmele de exploatare a lemnului nu se mai uitã ce lasã în urmã. Polueazã apele, distrug drumuri de
acces ºi ridicã din umeri atunci când sunt trase la rãspundere. Obligaþiile de mediu sunt facultative chiar ºi atunci când prin activitatea lor lasã mii de oameni fãrã apã. S-a întâmplat pe taia, dar ºi în alte zone ale judeþului, acolo unde pãdurile sunt tãiate, iar lemnul este transportat la vale. ªi nu de azi de ieri, ci de ani întregi. De exemplu, activitatea firmelor care exploateazã lemn în
amonte de staþia de tratare de la Taia de 7 ani creeazã aceleaºi probelme, „De 7 ani, în fiecare primãvarã existã aceste probleme. Anul acesta, douã sãptãmâni, pe noi, ApaServ, ne-a costat foarte mult, având în vedere cã am bãgat reactivi. Pentru a dat apã la populaþie, turbiditatea trebuie sã fie maxim 100 ºi noi am avut turbiditate de 300. Nãmol, mâl venea în staþia de tratare a apei ºi a cerut ajutorul Gãrzii de mediu, care a venit ºi chiar îi mulþumesc comisarului ºef Bogdan pentru modul în care s-a implicat în aceastã problemã”, a declarat Costel Avram, directorul SC Apa Serv. Valea Jiului SA.
A
vize obligatorii. În teorie, doar În principiu, firmele respective au un caiet de sarcini pe care trebuie sã le respecte. Trebuie sã
A
amenajeze niºte podeþe, ca sã nu treacã lemnul prin albia râului. Dar acestea costã ºi ei nu mai fac aceste podeþe. Aici intervin comisarii de mediu, care spun cã mulþi se feresc chiar ºi sã obþinã avizul de la Apele Române, absolut obligatoriu în teorie. „Nu toþi au, pentru cã nu îndeplinesc condiþiile corespunzãtoare pentru a exploata în zona apelor ºi atunci nu obþin aceste avize sau se feresc de ele, pentru cã implicã niºte costuri. Trebuie inclusiv
întocmitã o documentaþie ºi mulþi se feresc de aceste avize. Din aceastã cauzã se produc aceste nereguli ºi suntem nevoiþi sã luãm mãsuri, sã-i amendãm, sã le oprim chiar lucrãrile ºi aºa mai departe. Nici mãcar nu se gândesc cã afecteazã alte surse de care populaþia are absolutã nevoie, adicã apã curatã, aer curat, etc”, spun cei acre vegheazã la respectarea mediului înconjurãtor. De exemplu, în cazul Taia, firmele care lucreazã la aceste parchete forestiere
Datorii stinse
Norii executãrii silite s-au ridicat de pe Mãnãstirea Colþ
S
abia executãrii silite s-a ridicat de deasupra Mãnãstirii Colþ, unul dintre cele mai vechi lãcaºe de cult de acest fel din þarã. Decizia ANAF de a pune sechestru asigurãtor pe bunurile mãnãstirii de secol XIV a stârnit îngrijorare nu numai în rândul credincioºilor. Carmen COSMAN
Episcopia devei ºi Hunedoarei ne liniºteºte ºi anunþã cã s-au achitat toate restanþele pe care le avea Mãnãstirea Colþ la bugetul de stat ºi care au dus la instituirea sechestrului asigurãtor. „Aceste creanþe bugetare (…) reprezintã penalitãþi aplicate de Administraþia Financiarã la datoriile rezultate în urma neachitãrii impozitului pe salariul angajaþilor mãnãstirii, impozit
culpa Mãnãstirii Colþ”, se aratã într-un comunicat de presã remis de Episcopia devei ºi Hunedoarei. Stareþul Mãnãstirii Colþ a achitat în întregime penalitãþile restante ºi astfel toate datoriile cãtre Administraþia Financiarã au fost stinse. Reamintim cã cei de la ANAF au anunþat demararea procedurii de executare silitã a mai multor biserici cu datorii din þarã, iar pe lista datornicilor
care a fost achitat între timp, rãmânând în platã doar aceste penalitãþi. Precizãm faptul cã, în perioada în care nu s-au efectuat aceste viramente cãtre bugetul de stat, aceastã obligaþie revenea fiecãrui angajat în parte, sumele respective nefiind reþinute la Protopopiat, aºa cum se întâmplã acum. Astfel, vorbim despre o culpã periolenþa elevilor se sonalã ºi nu despre La concluzia asta
se afla ºi Mãnãstirea Colþ din judeþul Hunedoara, care înregistra restanþe la bugetul de stat de peste 6.500 de lei. Mãnãstirea Colþ, din comuna Râu de Mori, este una dintre primele mãnãstiri atestate pe
Violenþa se transmite genetic
V
moºteneºte. au ajuns reprezentanþii Comitetelor de Pãrinþi din Valea Jiului. Violenþa în rândul elevilor a devenit un fenomen greu de contracarat. Monika BACIU
Pãrinþii ºi profesorii, dar ºi reprezentanþii forþelor de ordine au fãcut front comun pentru a diminua aceste acte.
nu aveau respectate toate normele impuse impuse prin autorizaþia de mediu, dar, cu toate acestea trãgeau tare ºi foloseau albia pe post de drum. Probleme sunt însã peste tot în judeþ, nu doar întro zonã anume.
Concluzia la care au ajuns pãrinþii este una tristã. Violenþa în rândul elevilor se moºteneºte. ”Violenþã în ºcoli este o problemã care ne preocupã în mod deosebit ºi
vertismente ºi chiar amenzi
Garda de Mediu Hunedoara este cu ochii pe aceste firme ºi, pe lângã planurile periodice de acþiune, se prezintã la orice sesizare fãcutã de populaþie, cu condiþia sã nu fie anonimã. Dacã rãmânem la exploatarea lemnului, nereguli sunt mai ales în ceea ce priveºte depozitarea ºi transportul lemnelor din zonele forestiere, fie cã vorbim despre drumuri afectate sau ape poluate. Iar disfuncþionalitãþi s-au gãsit atât în Valea Jiului, cât ºi în zona Bradului, în Þinutul Pãdurenilor sau în zona Orãºtiei. Pentru cei gãsiþi în culpã se merge de la avertismente la sancþiuni contravenþionale, în funcþie de gravitatea faptei.
teritoriul României, fiind construitã la începutul sec. XIV, undeva prin anii 1310-1315 de familia Cândeºtilor. În secolul XV s-a întemeiat aici o sihastrie, sub influenþa Mãnãstirii Prislop. Aceasta a funcþionat pânã în a doua jumãtate a secolului XVII, când calvinii iau izgonit pe cãlugãri de aici iar mãnãstirea a rãmas în paraginã pânã în anul 1989, când Episcopia Aradului a decis restabilirea vieþii monahale aici. În 1995 schitul capãtã viaþã prin stabilirea aici a unui grup de cãlugãri.
aceste acþiuni sunt premergãtoare acestor acþiuni, îndrumãri ºi discuþii, ºedinþe cu pãrinþii, cu cadrele didactice, poliþia, cu toate organele abilitate a statului sã facã puþinã ordine. Violenþã în ºcoli este datã de familile din care provin copii ºi mediul social. Partea educativã aparþine copiilor în mare parte aparþine copiilor, o parte a pãrinþilor ºi o parte a ºcoli. Sã sperãm cã mãsurile educative ce
vor veni din partea ºcoli vor remedia puþin situaþia”, a declarat Octavian Popescu, preºedinte al Comitetului de Pãrinþi. În primul semestru al acestui an, în ºcolile hunedorene au fost sesizate peste 400 de acte de violenþã în rândul elevilor. Majoritatea dintre acestea au fost sub formã de violenþã verbalã, însã s-au întâlnit situaþii când de la un conflict verbal s-a pornit o luptã corp la corp.
6 Actualitate
O
maºinã veche poate fi de o simplitate luxoasã. Este vorba de maºinile de epocã ce sunt recondiþionate ºi recapãtã strãlucirea pe care au avut-o în epocile de mult apuse. În municipiul Petroºani îºi are reºedinþa un pasionat al autoturismelor. ªi nu orice fel de autoturisme, ci de epocã. Este vorba de Nicolae Gherghin care a fãcut o pasiune pentru maºini încã din copilãrie. În decursul anilor acesta a strâns peste 30 de autoturisme, toate vechi de zeci de ani. Bãrbatul ne povesteºte cum a ajuns sã colecþioneze maºini de epocã. ”Pasiunea mea a început când eram copil ºi nu-mi permiteam o maºinã la acea vreme dar colecþionam maºinuþe de jucãrie, ulterior am început sã cumpãr maºini vechi mult mai vechi decât anul naºteri mele ºi am ajuns sã deþin la un moment dat un numãr de 37 de maºini de epocã, zic eu, ele trebuie sã îndeplineascã anumite condiþii sã fie chiar de epocã, respectiv trebuie sã treacã 30 de ani de la data ultimei fabricaþii ºi trebuie sã fie ºi în condiþie bunã. Sunt membru Retromobil, pe judeþul Hunedoara am fost primul iar acum suntem trei dar deocamdatã sunt membru simpatizant pentru cã motoarele maºinilor mele nu sunt motoare mari în aºa fel încât sã necesite taxe aberante ºi impozite uriaºe.
COLÞUL LUI DENIS
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Martie 2013
Pasiunea pentru maºini de epoca deocamdatã nu este aºa de rãspânditã în România, în þãrile civilizate se gãsesc în numãr mult mai mare, la noi sunt exterminate de cãtre guvernanþii noºtri care nu ºtiu decât sã punã taxe ºi impozite. Cât pot le menþin în circulaþie, pe care le pot le mai restaurez deocamdatã nu este un efort imens ca sã le þin, când nu îmi voi mai permite atunci voi mai vinde din ele”, ne povesteºte Nicolae Gherghin, colecþionar. Maºinile în primã fazã aratã ca niºte epave, însã pasiunea pentru a le reda acestora strãlucirea de
Maºinile de epocã, pasiune de lux odinioarã le transformã în adevãrate opere de artã, maºini de epocã. ”Restaurarea este foarte costisitoare pentru ca piesele nu se mai fabricã ºi se gãsesc doar pe internet iar de multe ori o piesã poate sã depãºeascã costurile maºinii întregi”, mai spune colecþionarul. În România maºinile de epocã nu sunt foarte cãutate. În schimb, strãinii pun accent pe aceste autoturisme vechi. Mai mult decât atât, peste hotare o astfel de maºinã de epocã ajunge sã valoreze zeci de mii de euro. La noi însã
colecþionarii le vând între ei. ”Piaþa maºinilor de epocã din România deocamdatã este micã sub 0,5%, se vând între pasionaþi unele mai iau drumul exportului ºi sunt mult mai apreciate în alte þãri decât la noi în þarã”, mai spune Nicolae Gherghin.
Proprietarii autoturismelor vechi le pot etala la expoziþii ºi diferite manifestaþii din þarã. ”Cea mai veche maºina pe care o am este un Volkswagen T1, este prima maºinã
de acest gen imatriculata în România fiind din anul 1957, momentan este în curs de restaurare dar din pãcate nu o am aici, am participat la diverse parade ºi expoziþii cu maºini de epoca în mai multe oraºe din þarã”, a mai spus
colecþionarul petrãºonean. Chiar dacã nu au navigaþie, aer condiþionat sau alte dotãri de ultimã generaþie aceste maºini se vând cu zeci de mii de euro, iar pentru adevãraþii cunoscãtori acestea sunt maºinile de lux.
I-aau inundat în urmã cu decenii,
Acum vor sã sece parþial lacul Cinciº
P
rima datã i-au inundat, acum vor sã îi sece. Lacul Cinciº este cunoscut pentru faptul cã a devenit lac în urma inundãrii unui sat întreg în urmã cu câteva decenii. Dupã ce localnicii au fost mutaþi ºi ºi-au vãzut atunci casele inundate, acum se vrea o altã mãsurã. ªi anume secarea parþialã a lacului. Lacul Cinciº ar putea fi golit parþial pe timpul sezonului cald. Decizia le aparþine celor de la Sistemul de gospodãrire a Apelor Hunedoara. Intenþia celor de la Apele Române le este adusã la cunoºtina miniºtilor de cãtre un deputat hunedorean. Carmen Eleonora Hãrãu precizeazã faptul cã aceastã mãsurã ar afecta mai multe paliere. ”Conform informaþiilor pe care le-am primit la cabinetul parlamentar, reiese cã referitor la intenþia de a goli parþial lacul Cinciº nu au avut loc discuþii prealabile ºi consultãri cu entitãþile care ar fi afectate de aceastã decizie: Agenþia Naþionalã pentru Pescuit ºi Acvaculturã Bucureºti, Regia Naþionalã Romsilva, Garda de Mediu, asociaþiile de pescarã ºi agenþiile de turism care opereazã în zonã”, se aratã în interpelarea deputatului cãtre Ministrul delegat pentru Ape, Lucia ana Varga. Deputatul subliniazã faptul cã cei
care desfãºoarã în zonã activitãþi turistice vor fi grav afectaþi din cauza acestei mãsuri. ”În cazul în care acest lucru se va întâmpla în luna aprilie, ºi lacul va rãmâne parþial golit pe perioada verii, vor fi afectaþi grav (pânã la a intra în faliment) investitorii în turism – lacul Cinciº este una din zonele de agrement dintre cele mai frecventate din judeþ, dar ºi de turiºti din restul þãrii ºi din strãinãtate. În concluzie, se vor reduce locurile de muncã aferente zonei. Nu în ultimul rând, perioada în care se intenþioneazã începerea golirii parþiale a lacului Cinciº, coincidem culmea, cu intrarea în vigoare a unui Ordin de ministru privind prohibiþia la pescuit, iar în acest caz va fi afectatã grav reproducerea populaþiei piscicole pe viitor”, se mai prezintã situaþia aceluiaºi ministru. Zona lacului Cinciº este inclusã în majoritatea pachetelor ºi circuitelor turistice care vizeazã Castelul Huniazilor, Sarmisegetusa Ulpia Traiana, Sarmisegetusa Regia, Geoagiu Bãi, Cetatea Deva, dar ºi alte obiective turistice. Aceeaºi problemã îi este semnalatã ºi ministrului Turismului, Maria Grappini. În aceste locuri, unde astãzi de aflã un impozant lac de acumulare ce deservea cândva Combinatul Siderurgic din Hunedoara, existau câteva sate suitoare spre Cer prin tradiþiile, istoricitatea ºi sfinþenia simplitãþii lor. Pentru a asigura apa necesarã Combinatului ºi pentru
crearea unei baze de distracþie pentru „clasã muncitoare”, conducerea comunistã a anilor 1962 decide nimicirea satelor „de jos”, aflate în depresiunea Cinciºului, matcã pentru viitorul lac de acumulare. Cele trei biserici ortodoxe, în ciuda eforturilor localnicilor, sunt distruse pânã în temelie, pânã ce nu mai rãmâne piatrã pe piatrã. Doar biserica romano-catolicã rãmâne în picioare, fãrã acoperiº, iþindu-se din când în când dintre ape, atunci când acestea se retrag cãtre depãrtãri.
P
oveºti fantomatice
Peste 150 de familii au fost obligate sã-ºi pãrãseascã casele ºi sã-ºi construiascã altele. Iar atunci când apele au început sã acopere satul, douã biserici au cãzut „pradã” noului lac. Ce îi întristeazã mai tare pe localnici este faptul cã pe lângã casele ºi toatã munca lor de o viaþã
pe care au pierdut-o odatã cu inundarea satului, ei ºi-au pierdut ºi morþii pe care îi aveau îngropaþi în cimitirul satului. Ne mai spun cã dupã ce s-a terminat procedura de inundare a satului iar ei au fost obligaþi sã-ºi refacã toate lucrurile pe care le-au avut au observat cã la foarte scurt timp, au început fenomene ciudate oile nu se apropiau de lac, iar în miez de noapte se vedeau, uneori, spiritele celor morþi care bântuiau pe suprafaþa lacului ºi furtuni iscate din senin în mijlocul lacului. Era clar pentru toatã lumea cã lacul Cinciº era blestemat. Ne mai relateazã cã în perioade de secetã, nivelul apei începea sã scadã, iar turla uneia dintre bisericile aflate la 25 de metri sub apã ieºea majestuasã la suprafaþã. Oricine trecea atunci prin zonã îºi fãcea cruce ºi se îndepãrta grãbit. Nu puteau sã veda aºa ceva fãrã sã se cutremure. Sãtenii veneau pe malul lacului ºi îºi plângeau morþii îngropaþi în cimitirele acoperite de ape. Au urmat apoi alte întâmplãri care au generat legende. Aproape în fiecare an cineva se îneca, iar cadavrul nu mai ieºea niciodatã la suprafaþã. κi amintesc cã prin anii 70 s-a înecat un fotbalist, iar autoritãþile de atunci au fãcut eforturi disperate sã-i recupereze cadavrul. Scafandrii care coborau pe fundul lacului ieºeau la suprafaþã îngroziþi. Povesteau despre ºerpi ºi despre faptul cã era întuneric beznã.
În România, existã aproximativ 700 de maºini cu certificat de maºini de epocã, iar colecþionarii sunt în mare parte oameni de afaceri, care îºi permit sã întreþinã o asemenea maºinã. Asta pentru cã preþurile ºi costurile pentru întreþinerea unei maºini de epocã sunt foarte ridicate. Existã câteva condiþii de omologare pentru ca o maºinã sã fie recunoscutã drept autovehicul de epocã: sã aibã cel puþin 30 de ani vechime de la încetarea fabricaþiei ultimului vehicul din seria cãreia i-a aparþinut, sã fie în stare de originalitate: motor original, cutie de vitezã originalã, roþi, faruri, jenþi originale, culoarea vopselei sã se apropie cât mai mult, sã îndeplineascã caracteristicile tehnice de la data fabricaþiei. ªi apoi urmeazã ce e mai greu: întreþinerea. Monika BACIU
Unul dintre ei, care a ajuns în zona unde se aflau cimitirele, a ieºit la suprafaþã ºi nu a mai scos un cuvânt. Pe lângã toate aceste lucruri pe care ni le-au povestit oamenii locului cãrora le este foarte fricã ºi doar sã aminteascã de acest lac pe care toatã lumea îl considera blestemat, mai sunt ºi declaraþiile anumitor turiºti care au fost în acea zonã ºi care unii dintre ei fãrã sã ºtie ce s-a întâmplat cu adevãrat acolo, au vãzut ºi au trãit pe pielea lor acele fenomene stranii de care povestesc bãtrânii din zona. Ei fiind martori ºi la unele evenimente mai puþin fericite cum ar fi înecul unui prieten sãu persoana draga cu care au plecat sã se distreze sau sã-ºi petreacã timpul liber. Unele din lucrurile relatate de toatã lumea ne sunt confirmate ºi de cãtre pescarii amatori care merg în fiecare an pe acest lac. Ei ne-au spus cã frecvent sunt scoºi din acel lac pe lângã aceai somni imenºi de care vorveste toatã lumea ºi care poate nu ar fi aºa niºte lucruri ciudata ci doar un trofeu în plus în palmaresul lor, cât ºi mai mulþi ºerpi giganþi,un lucru de care nimeni nu poate sã-ºi cum au ajuns acolo sau cum au putut sã ia asemenea proporþii. Pescarii au gãsit o explicaþie pentru mãrimea acestor creaturi care trãiesc pe fundul lacului. Ne spun cã ei se hrãnesc cu tot ce gãsesc acolo ºi chiar nu s-ar mira sã se hrãneascã ºi cu cadavrele celor care s-au înecat în acel lac ºi care cu toate eforturile depuse de cãtre autoritãþi nu au mai putut fi gãsite niciodatã. Cu toate cã aproape în fiecare an se întâmplã câte o tragedie acolo, iar oamenii locului în continuare cred cã acel lac este blestemat, turiºtii în continuare merg sã se relaxeze acolo iar pescarii sunt tot mai înverºunaþi în a prinde unul dintre monºtrii de care au auzit ºi doar, poate, pentru a avea o fotografie ca amintire din acel loc cu adevãrat mitic. Monika BACIU
6 Actualitate
O
maºinã veche poate fi de o simplitate luxoasã. Este vorba de maºinile de epocã ce sunt recondiþionate ºi recapãtã strãlucirea pe care au avut-o în epocile de mult apuse. În municipiul Petroºani îºi are reºedinþa un pasionat al autoturismelor. ªi nu orice fel de autoturisme, ci de epocã. Este vorba de Nicolae Gherghin care a fãcut o pasiune pentru maºini încã din copilãrie. În decursul anilor acesta a strâns peste 30 de autoturisme, toate vechi de zeci de ani. Bãrbatul ne povesteºte cum a ajuns sã colecþioneze maºini de epocã. ”Pasiunea mea a început când eram copil ºi nu-mi permiteam o maºinã la acea vreme dar colecþionam maºinuþe de jucãrie, ulterior am început sã cumpãr maºini vechi mult mai vechi decât anul naºteri mele ºi am ajuns sã deþin la un moment dat un numãr de 37 de maºini de epocã, zic eu, ele trebuie sã îndeplineascã anumite condiþii sã fie chiar de epocã, respectiv trebuie sã treacã 30 de ani de la data ultimei fabricaþii ºi trebuie sã fie ºi în condiþie bunã. Sunt membru Retromobil, pe judeþul Hunedoara am fost primul iar acum suntem trei dar deocamdatã sunt membru simpatizant pentru cã motoarele maºinilor mele nu sunt motoare mari în aºa fel încât sã necesite taxe aberante ºi impozite uriaºe.
COLÞUL LUI DENIS
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Martie 2013
Pasiunea pentru maºini de epoca deocamdatã nu este aºa de rãspânditã în România, în þãrile civilizate se gãsesc în numãr mult mai mare, la noi sunt exterminate de cãtre guvernanþii noºtri care nu ºtiu decât sã punã taxe ºi impozite. Cât pot le menþin în circulaþie, pe care le pot le mai restaurez deocamdatã nu este un efort imens ca sã le þin, când nu îmi voi mai permite atunci voi mai vinde din ele”, ne povesteºte Nicolae Gherghin, colecþionar. Maºinile în primã fazã aratã ca niºte epave, însã pasiunea pentru a le reda acestora strãlucirea de
Maºinile de epocã, pasiune de lux odinioarã le transformã în adevãrate opere de artã, maºini de epocã. ”Restaurarea este foarte costisitoare pentru ca piesele nu se mai fabricã ºi se gãsesc doar pe internet iar de multe ori o piesã poate sã depãºeascã costurile maºinii întregi”, mai spune colecþionarul. În România maºinile de epocã nu sunt foarte cãutate. În schimb, strãinii pun accent pe aceste autoturisme vechi. Mai mult decât atât, peste hotare o astfel de maºinã de epocã ajunge sã valoreze zeci de mii de euro. La noi însã
colecþionarii le vând între ei. ”Piaþa maºinilor de epocã din România deocamdatã este micã sub 0,5%, se vând între pasionaþi unele mai iau drumul exportului ºi sunt mult mai apreciate în alte þãri decât la noi în þarã”, mai spune Nicolae Gherghin.
Proprietarii autoturismelor vechi le pot etala la expoziþii ºi diferite manifestaþii din þarã. ”Cea mai veche maºina pe care o am este un Volkswagen T1, este prima maºinã
de acest gen imatriculata în România fiind din anul 1957, momentan este în curs de restaurare dar din pãcate nu o am aici, am participat la diverse parade ºi expoziþii cu maºini de epoca în mai multe oraºe din þarã”, a mai spus
colecþionarul petrãºonean. Chiar dacã nu au navigaþie, aer condiþionat sau alte dotãri de ultimã generaþie aceste maºini se vând cu zeci de mii de euro, iar pentru adevãraþii cunoscãtori acestea sunt maºinile de lux.
I-aau inundat în urmã cu decenii,
Acum vor sã sece parþial lacul Cinciº
P
rima datã i-au inundat, acum vor sã îi sece. Lacul Cinciº este cunoscut pentru faptul cã a devenit lac în urma inundãrii unui sat întreg în urmã cu câteva decenii. Dupã ce localnicii au fost mutaþi ºi ºi-au vãzut atunci casele inundate, acum se vrea o altã mãsurã. ªi anume secarea parþialã a lacului. Lacul Cinciº ar putea fi golit parþial pe timpul sezonului cald. Decizia le aparþine celor de la Sistemul de gospodãrire a Apelor Hunedoara. Intenþia celor de la Apele Române le este adusã la cunoºtina miniºtilor de cãtre un deputat hunedorean. Carmen Eleonora Hãrãu precizeazã faptul cã aceastã mãsurã ar afecta mai multe paliere. ”Conform informaþiilor pe care le-am primit la cabinetul parlamentar, reiese cã referitor la intenþia de a goli parþial lacul Cinciº nu au avut loc discuþii prealabile ºi consultãri cu entitãþile care ar fi afectate de aceastã decizie: Agenþia Naþionalã pentru Pescuit ºi Acvaculturã Bucureºti, Regia Naþionalã Romsilva, Garda de Mediu, asociaþiile de pescarã ºi agenþiile de turism care opereazã în zonã”, se aratã în interpelarea deputatului cãtre Ministrul delegat pentru Ape, Lucia ana Varga. Deputatul subliniazã faptul cã cei
care desfãºoarã în zonã activitãþi turistice vor fi grav afectaþi din cauza acestei mãsuri. ”În cazul în care acest lucru se va întâmpla în luna aprilie, ºi lacul va rãmâne parþial golit pe perioada verii, vor fi afectaþi grav (pânã la a intra în faliment) investitorii în turism – lacul Cinciº este una din zonele de agrement dintre cele mai frecventate din judeþ, dar ºi de turiºti din restul þãrii ºi din strãinãtate. În concluzie, se vor reduce locurile de muncã aferente zonei. Nu în ultimul rând, perioada în care se intenþioneazã începerea golirii parþiale a lacului Cinciº, coincidem culmea, cu intrarea în vigoare a unui Ordin de ministru privind prohibiþia la pescuit, iar în acest caz va fi afectatã grav reproducerea populaþiei piscicole pe viitor”, se mai prezintã situaþia aceluiaºi ministru. Zona lacului Cinciº este inclusã în majoritatea pachetelor ºi circuitelor turistice care vizeazã Castelul Huniazilor, Sarmisegetusa Ulpia Traiana, Sarmisegetusa Regia, Geoagiu Bãi, Cetatea Deva, dar ºi alte obiective turistice. Aceeaºi problemã îi este semnalatã ºi ministrului Turismului, Maria Grappini. În aceste locuri, unde astãzi de aflã un impozant lac de acumulare ce deservea cândva Combinatul Siderurgic din Hunedoara, existau câteva sate suitoare spre Cer prin tradiþiile, istoricitatea ºi sfinþenia simplitãþii lor. Pentru a asigura apa necesarã Combinatului ºi pentru
crearea unei baze de distracþie pentru „clasã muncitoare”, conducerea comunistã a anilor 1962 decide nimicirea satelor „de jos”, aflate în depresiunea Cinciºului, matcã pentru viitorul lac de acumulare. Cele trei biserici ortodoxe, în ciuda eforturilor localnicilor, sunt distruse pânã în temelie, pânã ce nu mai rãmâne piatrã pe piatrã. Doar biserica romano-catolicã rãmâne în picioare, fãrã acoperiº, iþindu-se din când în când dintre ape, atunci când acestea se retrag cãtre depãrtãri.
P
oveºti fantomatice
Peste 150 de familii au fost obligate sã-ºi pãrãseascã casele ºi sã-ºi construiascã altele. Iar atunci când apele au început sã acopere satul, douã biserici au cãzut „pradã” noului lac. Ce îi întristeazã mai tare pe localnici este faptul cã pe lângã casele ºi toatã munca lor de o viaþã
pe care au pierdut-o odatã cu inundarea satului, ei ºi-au pierdut ºi morþii pe care îi aveau îngropaþi în cimitirul satului. Ne mai spun cã dupã ce s-a terminat procedura de inundare a satului iar ei au fost obligaþi sã-ºi refacã toate lucrurile pe care le-au avut au observat cã la foarte scurt timp, au început fenomene ciudate oile nu se apropiau de lac, iar în miez de noapte se vedeau, uneori, spiritele celor morþi care bântuiau pe suprafaþa lacului ºi furtuni iscate din senin în mijlocul lacului. Era clar pentru toatã lumea cã lacul Cinciº era blestemat. Ne mai relateazã cã în perioade de secetã, nivelul apei începea sã scadã, iar turla uneia dintre bisericile aflate la 25 de metri sub apã ieºea majestuasã la suprafaþã. Oricine trecea atunci prin zonã îºi fãcea cruce ºi se îndepãrta grãbit. Nu puteau sã veda aºa ceva fãrã sã se cutremure. Sãtenii veneau pe malul lacului ºi îºi plângeau morþii îngropaþi în cimitirele acoperite de ape. Au urmat apoi alte întâmplãri care au generat legende. Aproape în fiecare an cineva se îneca, iar cadavrul nu mai ieºea niciodatã la suprafaþã. κi amintesc cã prin anii 70 s-a înecat un fotbalist, iar autoritãþile de atunci au fãcut eforturi disperate sã-i recupereze cadavrul. Scafandrii care coborau pe fundul lacului ieºeau la suprafaþã îngroziþi. Povesteau despre ºerpi ºi despre faptul cã era întuneric beznã.
În România, existã aproximativ 700 de maºini cu certificat de maºini de epocã, iar colecþionarii sunt în mare parte oameni de afaceri, care îºi permit sã întreþinã o asemenea maºinã. Asta pentru cã preþurile ºi costurile pentru întreþinerea unei maºini de epocã sunt foarte ridicate. Existã câteva condiþii de omologare pentru ca o maºinã sã fie recunoscutã drept autovehicul de epocã: sã aibã cel puþin 30 de ani vechime de la încetarea fabricaþiei ultimului vehicul din seria cãreia i-a aparþinut, sã fie în stare de originalitate: motor original, cutie de vitezã originalã, roþi, faruri, jenþi originale, culoarea vopselei sã se apropie cât mai mult, sã îndeplineascã caracteristicile tehnice de la data fabricaþiei. ªi apoi urmeazã ce e mai greu: întreþinerea. Monika BACIU
Unul dintre ei, care a ajuns în zona unde se aflau cimitirele, a ieºit la suprafaþã ºi nu a mai scos un cuvânt. Pe lângã toate aceste lucruri pe care ni le-au povestit oamenii locului cãrora le este foarte fricã ºi doar sã aminteascã de acest lac pe care toatã lumea îl considera blestemat, mai sunt ºi declaraþiile anumitor turiºti care au fost în acea zonã ºi care unii dintre ei fãrã sã ºtie ce s-a întâmplat cu adevãrat acolo, au vãzut ºi au trãit pe pielea lor acele fenomene stranii de care povestesc bãtrânii din zona. Ei fiind martori ºi la unele evenimente mai puþin fericite cum ar fi înecul unui prieten sãu persoana draga cu care au plecat sã se distreze sau sã-ºi petreacã timpul liber. Unele din lucrurile relatate de toatã lumea ne sunt confirmate ºi de cãtre pescarii amatori care merg în fiecare an pe acest lac. Ei ne-au spus cã frecvent sunt scoºi din acel lac pe lângã aceai somni imenºi de care vorveste toatã lumea ºi care poate nu ar fi aºa niºte lucruri ciudata ci doar un trofeu în plus în palmaresul lor, cât ºi mai mulþi ºerpi giganþi,un lucru de care nimeni nu poate sã-ºi cum au ajuns acolo sau cum au putut sã ia asemenea proporþii. Pescarii au gãsit o explicaþie pentru mãrimea acestor creaturi care trãiesc pe fundul lacului. Ne spun cã ei se hrãnesc cu tot ce gãsesc acolo ºi chiar nu s-ar mira sã se hrãneascã ºi cu cadavrele celor care s-au înecat în acel lac ºi care cu toate eforturile depuse de cãtre autoritãþi nu au mai putut fi gãsite niciodatã. Cu toate cã aproape în fiecare an se întâmplã câte o tragedie acolo, iar oamenii locului în continuare cred cã acel lac este blestemat, turiºtii în continuare merg sã se relaxeze acolo iar pescarii sunt tot mai înverºunaþi în a prinde unul dintre monºtrii de care au auzit ºi doar, poate, pentru a avea o fotografie ca amintire din acel loc cu adevãrat mitic. Monika BACIU
8 Politicã
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 martie 2013
P
rimarul Vulcanului, Gheorghe Ile, ”a stricat”, fãrã sã vrea, o lege care a pãgubit partidele, dar ºi fundaþiile ºi ONG-urile nãscute pe lângã partide care îºi propuseserã sã ”absoarbã” imobile, sedii de instutuþii ºi fundaþi pe preþuri de nimic. Legea modificatã a fost iniþiatã de PDL, când era la putere, al cãrui membru era, ºi astfel s-a nãscut altã lege – 48/2013.
Marþi, a intrat în vigoare Legea 48/2013
Primarul Ile a provocat o reacþie în lanþ ºi a anulat o lege a partidului sãu din ambiþia de a nu vinde sediul P R M - u l u i 299/2013, prin care promulgã un proiect de lege de modificare a Legii 90/2003, lege care permite partidelor politice sã îºi cumpere sediile în care activeazã. Actul normativ nou promulgat devine Legea 48/2013 ºi a intrat marþi 19 martie în vigoare. Legea are însã o istorie de râsu-plânsu. Ea a fost
Marþi, 19 martie 2013, a intrat în vigoare o lege care are un istoric spumos, iar la apariþia formei acesteia a avut o contribuþie majorã, practic se datoreazã primarului municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. PDL a promovat în 2011 o lege care-i aducea o serie de avantaje, dar schimbarea majoritãþii parlamentare a dus la anularea beneficiilor scontate. O banalã insolvenþã a unei firme, SC Almaserv Vulcan, urmatã de scandalul între Dorel ªchiopu-PRM cu Primãria Vulcan, respectiv cu primarul, au încurcat socotelile tuturor partidelor politice.
Iniþiativa legislativã înaintatã de PDL modifica practic Legea 90/2003, numai cã PDL venea cu ceva în plus faþã de legea originalã, adicã orice partid la putere îºi creazã legi pentru a-ºi avantaja partidul ºi favoriþii. PDL a lãrgit sfera de aplicare a respectivei legi, prin care, în afara partidelor politice care îºi menþineau dreptul de a-ºi cumpãra sediile,
O
lege modificatã în favoarea fundaþiilor satelit ale PDL Ziariºtii de investigaþii de la cotidianul.ro au refãcut parcursul unei legi prin care PDL, aflat la putere la vremea iniþierii legii, vroia sã punã mâna pe sedii importante ale unor instituþii naþionale, pe preþuri de nimic, doar cã ziariºtii nu cunoºteau amãnuntele poveºtii ºi scandalurile dintre Jiuri. Povestea începe cu… prezentul. Pe 13 martie 2013, preºedintele Traian Bãsescu semneazã Decretul nr.
D
Politicã 9
înregistratã de 9 deputaþi PDL ºi unul de la minoritãþi pe 12 decembrie 2011, când PDL se afla încã pe cai mari.
acelaºi drept îl cãpãtau ºi asociaþiile ºi fundaþiile. Miza pentru PDL o reprezenta cumpãrarea sediului Institutului de Studii Populare, a sediului
Fundaþiei CreºtinDemocrate, precum ºi a altor sedii. De asemenea de aceastã lege urmau sã beneficieze ºi o serie de ONG-uri, în special cele care în ultimii ani au servit interesele PDL. Un alt avantaj urmãrit de PDL, în special pentru sediile anumitor fundaþii ºi asociaþii îl constituia preþul care era calculat ”dumnezeiesc de frumos”: valoarea de inventar de la data de 1 ianuarie 1990 - adicã aproape gratis, pentru cã multe sedii erau preluate de la Gospodãria de partid a PCR - plus indicele de inflaþie. Pe lângã asta, proiectul prevedea posibilitatea cumpãrãrii clãdirilor în 3 ani cu un avans de 10%. În ce priveºte ”luarea” sediilor de partid, toate partidele politice erau avantajate prin aceastã lege.
Pe 21 mai 2009, primarul Gheorghe Ile ridicã la Tribunalul Hunedoara o excepþie de neconstituþionalitate. Ile contestã obligarea prin lege a primãriilor sã vândã sedii la preþuri de nimic, deci contestã ºi vânzarea la preþul de inventar. Ca urmare, legea ajunge pe la Curtea Constituþionalã. Pe 28 iunie 2010, CCR admite excepþia de neconstituþionalitate ridicatã de primarul Gheorghe Ile ºi amputeazã Legea 90/2003.
SL taie avantajele PDL, dar ºi ale sale
U
se eliminã fundaþiile ºi asociaþiile, iar preþul de achiziþie a sediilor este slabilit la nivelul preþului pieþei.
Dar, pe 25 iunie 2012, în Senat, noua majoritate parlamentarã modificã drastic proiectul de lege:
La Camera Deputaþilor, legea ajunge în plen pe 18 februarie 2013, ºi deputatul PDL Daniel Geantã
TSD-ul judeþean îºi alege conducerea pe tãrâm mineresc
uminicã, la ora 13,00, la Casa de Culturã ”Ion Dulãmiþã” din Petroºani, mare conferinþã, mare. Organizaþia judeþeanã a tinerilor din PSD îºi alege conducerea pe tãrâm mineresc. Sunt invitaþi lideri ai structurii politice de la nivel naþional, iar lucrãrile conferinþei vor fi conduse de Nicu Bãnicioiu, ”preºedinte naþional” al tinerilor social-democraþi ºi deputat. A cãzut în sarcina tinerilor social-democraþi de la Petroºani sã organizeze Conferinþa de alegeri a conducerii Organizaþiei de Tineret a PSD filiala judeþului Hunedoara.
La Conferinþã vor participa peste 500 de reprezentanþi, iar ºedinþa va fi condusã de Nicu Bãnicioiu, preºedinte TSD la nivel naþional ºi deputat, care va aveni însoþit de alt deputat tânãr, Mihai Surdu, care este ºi secretarul TSD. Invitaþi sunt mulþi, aºa cum se cade la astfel de evenimente, de la Bucureºti ºi din judeþ. ”Dacã nu se mai înscriu candidaþi în ziua Conferinþei, existã doar câte un candidat pentru fiecare funcþie din conducerea TSD Hunedoara – un preºedinte, 15 vicepreºedinþi, patru membri ºi secretarul general cu secretarii din subordine, plus trezorier. Candidatul este al Vãii Jiului - Dacian Ciodaru, la vicepreºedinþi sunt eu ºi
insolvenþã a Almaserv obliga PRM sã pãrãseascã spaþiul închiriat. Cei din PRM, respectiv Dorel ªchiopu, preºedintele partidului, solicitã Primãriei Vulcan sã-i vândã sediul conform Legii 90/2003. S-a iscat un adevãrat scandal atunci, cu poliþiºti ºi evacuãri, cu proteste ºi înjurãturi etc., etc. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, membru PDL la vremea respectivã, din 2012 membru PSD, a refuzat sistematic sã vândã sediul pe care PRM l-a folosit sub formã de chiriaº. Cei din PRM, prin Dorel ?chiopu, acþioneazã în judecatã pe 31 octombrie 2008 Primãria Vulcan.
(singurul “supravieþuitor” dintre autorii proiectului în actualul Parlament) anunþã cã PDL nu mai susþine legea. Deputaþii PDL mai au totuºi un profit, ca ºi celelalte partide, pentru cã noua lege le dã dreptul sã-ºi cumpere sediile chiar dacã aparþin RA-APPS.
le invocã la IneconstituþionaliTribunal
tatea pentru a nu-i vinde sediul PRM-ului ºi anuleazã legea În 2010 s-a întâmplat ceva ºi s-a produs o scurtcircuitare a legii, prin declararea a douã articole
preºedintele tineretului de la Vulcan. Noi suntem bucuroºi cã avem candidatul pentru preºedinte, de la Petroºani, ºi ne dorim sã se ridice la nivelul, ºi chiar sã o depãºeascã pe Natalia Intotero, preºedinta de pânã acum. Dar mai ales îi vom cere sprijin pentru noi, cei din Valea Jiului” – a declarat consilierul local ºi preºedinte TSD Petroºani, Lavinia Grigoriu, aflatã în febra pregãtirilor Conferinþei. Ileana FIRÞULESCU
ca fiind neconstituþionale, unul dintre articolele care nu cadrau cu Constituþia era vânzarea la preþul de inventar al clãdirilor. ”Ceasul rãu pisica 13” a fost numit faptul cã dupã 7 ani legea ajunge la Curtea Constituþionalã, datoritã primarului de Vulcan, Gheorghe Ile, care se afla în scandal cu preºedintele PRM, Dorel ªchiopu. Mulþi au numit întâmplarea pur ºi simplu ”ghinionul hoþului”. În toamna anului 2008, firma Primãriei municipiului Vulcan, SC Almaserv, intrã în insolvenþã. În clãdirea firmei, filiala localã a PRM avea închiriat un sediu. Intrarea în
Aºa se face cã o banalã insolvenþã a unei ”amãrâte” de firme, SC Almaserv Vulcan,urmatã de scandalul cu PRM organizaþia localã, a provocat o reacþie în lanþ, care în final a condus la „stricarea” unei legi care avantaja toate partidele politice. Dacã nu s-ar fi înregistrat respectiva insolvenþã ºi PRM nu ar fi vrut sã-ºi cumpere sediul, cu siguranþã ºi astãzi era valabilã vânzarea la preþul de inventor, niºte mãrunþiº acolo, sã nu zicã nimeni cã-i degeaba. Ileana FIRÞULESCU
Monica Iacob Ridzi cere hranã în ºcoli D
eputatul Monica Iacob Ridzi cere Guvernului sã nu scoatã programul Cornul ºi Laptele din ºcoli. Asta pentru cã reprezintã Valea Jiului, unde mulþi copii vin la ºcoalã ºi ca sã mãnânce, dar ºi pentru cã a iniþiat un proiect pentru hrana caldã a elevilor. Printr-o scrisoare adresatã ministrului Educaþiei Naþionale, Remus Pricopie, deputatul hunedorean cere soluþii la eliminarea programului „Cornul ºi Laptele”. „În ce mãsurã aveþi în vedere înlocuirea programului “Cornul ºi laptele” din ºcoli ºi grãdiniþe cu un alt program care sã fie în mãsurã sã le asigure copiilor un pachet alimentar gratuit mai eficient? Aveþi în vedere faptul ca, o potenþialã revizuire a acestui program, sã þinã cont de situaþia copiilor din zonele cu probleme sociale deosebite (aºa cum este ºi Valea Jiului) astfel încât, prin suplimentarea resurselor financiare alocate, copiii care au nevoie de un program alimentar de acest fel sã poatã beneficia în continuare de el?
Cum intenþionaþi sã preveniþi abandonul ºcolar din regiunile sãrace unde acest indicator statistic este foarte ridicat, în condiþiile în care foarte mulþi copii nu au renunþat încã la ºcoalã doar pentru cã aici mai primesc un corn ºi un
pahar cu lapte? Ce intenþionaþi sã faceþi pentru ca programul european de acordare a fructelor proaspete în ºcoli sã fie reluat ºi la nivelul unitãþilor ºcolare din þara noastrã?”, sunt întrebãrile pe care i le adreseazã în scris deputa-
tul Monica Iacob Ridzi, ministrului Educaþiei. Ridzi considerã cã pentru un guvern care se pretinde social-democrat, „decizia de a renunþa la programul de alimentaþie a copiilor ºcolari ºi preºcolari cred cã este cel puþin nefireascã”. „Personal, nu contest ineficacitatea, la scarã naþionalã, a programului “Cornul ºi laptele”. În egalã mãsurã însã, acest program reprezintã pentru foarte mulþi copii din clasele sociale defavorizate un factor determinant al prezenþei lor la ºcoalã. Cunosc foarte bine acest lucru, pentru cã în colegiul pe care-l reprezint, în Valea Jiului, în general, existã foarte multe familii defavorizate pentru care laptele ºi cornul oferit copiilor la ºcoalã este echivalent cu asigurarea unei mese/zi pentru aceºtia. Chiar dacã acest lucru poate nu reprezintã o situaþie frecventã la Bucureºti sau în marile oraºe ale þãrii, un guvern social-democrat nu poate închide ochii la realitãþile care persistã, din pãcate, în foarte multe zone sãrace ale þãrii”, a mai adãugat deputatul Monica Iacob Ridzi. Diana MITRACHE
8 Politicã
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 martie 2013
P
rimarul Vulcanului, Gheorghe Ile, ”a stricat”, fãrã sã vrea, o lege care a pãgubit partidele, dar ºi fundaþiile ºi ONG-urile nãscute pe lângã partide care îºi propuseserã sã ”absoarbã” imobile, sedii de instutuþii ºi fundaþi pe preþuri de nimic. Legea modificatã a fost iniþiatã de PDL, când era la putere, al cãrui membru era, ºi astfel s-a nãscut altã lege – 48/2013.
Marþi, a intrat în vigoare Legea 48/2013
Primarul Ile a provocat o reacþie în lanþ ºi a anulat o lege a partidului sãu din ambiþia de a nu vinde sediul P R M - u l u i 299/2013, prin care promulgã un proiect de lege de modificare a Legii 90/2003, lege care permite partidelor politice sã îºi cumpere sediile în care activeazã. Actul normativ nou promulgat devine Legea 48/2013 ºi a intrat marþi 19 martie în vigoare. Legea are însã o istorie de râsu-plânsu. Ea a fost
Marþi, 19 martie 2013, a intrat în vigoare o lege care are un istoric spumos, iar la apariþia formei acesteia a avut o contribuþie majorã, practic se datoreazã primarului municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. PDL a promovat în 2011 o lege care-i aducea o serie de avantaje, dar schimbarea majoritãþii parlamentare a dus la anularea beneficiilor scontate. O banalã insolvenþã a unei firme, SC Almaserv Vulcan, urmatã de scandalul între Dorel ªchiopu-PRM cu Primãria Vulcan, respectiv cu primarul, au încurcat socotelile tuturor partidelor politice.
Iniþiativa legislativã înaintatã de PDL modifica practic Legea 90/2003, numai cã PDL venea cu ceva în plus faþã de legea originalã, adicã orice partid la putere îºi creazã legi pentru a-ºi avantaja partidul ºi favoriþii. PDL a lãrgit sfera de aplicare a respectivei legi, prin care, în afara partidelor politice care îºi menþineau dreptul de a-ºi cumpãra sediile,
O
lege modificatã în favoarea fundaþiilor satelit ale PDL Ziariºtii de investigaþii de la cotidianul.ro au refãcut parcursul unei legi prin care PDL, aflat la putere la vremea iniþierii legii, vroia sã punã mâna pe sedii importante ale unor instituþii naþionale, pe preþuri de nimic, doar cã ziariºtii nu cunoºteau amãnuntele poveºtii ºi scandalurile dintre Jiuri. Povestea începe cu… prezentul. Pe 13 martie 2013, preºedintele Traian Bãsescu semneazã Decretul nr.
D
Politicã 9
înregistratã de 9 deputaþi PDL ºi unul de la minoritãþi pe 12 decembrie 2011, când PDL se afla încã pe cai mari.
acelaºi drept îl cãpãtau ºi asociaþiile ºi fundaþiile. Miza pentru PDL o reprezenta cumpãrarea sediului Institutului de Studii Populare, a sediului
Fundaþiei CreºtinDemocrate, precum ºi a altor sedii. De asemenea de aceastã lege urmau sã beneficieze ºi o serie de ONG-uri, în special cele care în ultimii ani au servit interesele PDL. Un alt avantaj urmãrit de PDL, în special pentru sediile anumitor fundaþii ºi asociaþii îl constituia preþul care era calculat ”dumnezeiesc de frumos”: valoarea de inventar de la data de 1 ianuarie 1990 - adicã aproape gratis, pentru cã multe sedii erau preluate de la Gospodãria de partid a PCR - plus indicele de inflaþie. Pe lângã asta, proiectul prevedea posibilitatea cumpãrãrii clãdirilor în 3 ani cu un avans de 10%. În ce priveºte ”luarea” sediilor de partid, toate partidele politice erau avantajate prin aceastã lege.
Pe 21 mai 2009, primarul Gheorghe Ile ridicã la Tribunalul Hunedoara o excepþie de neconstituþionalitate. Ile contestã obligarea prin lege a primãriilor sã vândã sedii la preþuri de nimic, deci contestã ºi vânzarea la preþul de inventar. Ca urmare, legea ajunge pe la Curtea Constituþionalã. Pe 28 iunie 2010, CCR admite excepþia de neconstituþionalitate ridicatã de primarul Gheorghe Ile ºi amputeazã Legea 90/2003.
SL taie avantajele PDL, dar ºi ale sale
U
se eliminã fundaþiile ºi asociaþiile, iar preþul de achiziþie a sediilor este slabilit la nivelul preþului pieþei.
Dar, pe 25 iunie 2012, în Senat, noua majoritate parlamentarã modificã drastic proiectul de lege:
La Camera Deputaþilor, legea ajunge în plen pe 18 februarie 2013, ºi deputatul PDL Daniel Geantã
TSD-ul judeþean îºi alege conducerea pe tãrâm mineresc
uminicã, la ora 13,00, la Casa de Culturã ”Ion Dulãmiþã” din Petroºani, mare conferinþã, mare. Organizaþia judeþeanã a tinerilor din PSD îºi alege conducerea pe tãrâm mineresc. Sunt invitaþi lideri ai structurii politice de la nivel naþional, iar lucrãrile conferinþei vor fi conduse de Nicu Bãnicioiu, ”preºedinte naþional” al tinerilor social-democraþi ºi deputat. A cãzut în sarcina tinerilor social-democraþi de la Petroºani sã organizeze Conferinþa de alegeri a conducerii Organizaþiei de Tineret a PSD filiala judeþului Hunedoara.
La Conferinþã vor participa peste 500 de reprezentanþi, iar ºedinþa va fi condusã de Nicu Bãnicioiu, preºedinte TSD la nivel naþional ºi deputat, care va aveni însoþit de alt deputat tânãr, Mihai Surdu, care este ºi secretarul TSD. Invitaþi sunt mulþi, aºa cum se cade la astfel de evenimente, de la Bucureºti ºi din judeþ. ”Dacã nu se mai înscriu candidaþi în ziua Conferinþei, existã doar câte un candidat pentru fiecare funcþie din conducerea TSD Hunedoara – un preºedinte, 15 vicepreºedinþi, patru membri ºi secretarul general cu secretarii din subordine, plus trezorier. Candidatul este al Vãii Jiului - Dacian Ciodaru, la vicepreºedinþi sunt eu ºi
insolvenþã a Almaserv obliga PRM sã pãrãseascã spaþiul închiriat. Cei din PRM, respectiv Dorel ªchiopu, preºedintele partidului, solicitã Primãriei Vulcan sã-i vândã sediul conform Legii 90/2003. S-a iscat un adevãrat scandal atunci, cu poliþiºti ºi evacuãri, cu proteste ºi înjurãturi etc., etc. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, membru PDL la vremea respectivã, din 2012 membru PSD, a refuzat sistematic sã vândã sediul pe care PRM l-a folosit sub formã de chiriaº. Cei din PRM, prin Dorel ?chiopu, acþioneazã în judecatã pe 31 octombrie 2008 Primãria Vulcan.
(singurul “supravieþuitor” dintre autorii proiectului în actualul Parlament) anunþã cã PDL nu mai susþine legea. Deputaþii PDL mai au totuºi un profit, ca ºi celelalte partide, pentru cã noua lege le dã dreptul sã-ºi cumpere sediile chiar dacã aparþin RA-APPS.
le invocã la IneconstituþionaliTribunal
tatea pentru a nu-i vinde sediul PRM-ului ºi anuleazã legea În 2010 s-a întâmplat ceva ºi s-a produs o scurtcircuitare a legii, prin declararea a douã articole
preºedintele tineretului de la Vulcan. Noi suntem bucuroºi cã avem candidatul pentru preºedinte, de la Petroºani, ºi ne dorim sã se ridice la nivelul, ºi chiar sã o depãºeascã pe Natalia Intotero, preºedinta de pânã acum. Dar mai ales îi vom cere sprijin pentru noi, cei din Valea Jiului” – a declarat consilierul local ºi preºedinte TSD Petroºani, Lavinia Grigoriu, aflatã în febra pregãtirilor Conferinþei. Ileana FIRÞULESCU
ca fiind neconstituþionale, unul dintre articolele care nu cadrau cu Constituþia era vânzarea la preþul de inventar al clãdirilor. ”Ceasul rãu pisica 13” a fost numit faptul cã dupã 7 ani legea ajunge la Curtea Constituþionalã, datoritã primarului de Vulcan, Gheorghe Ile, care se afla în scandal cu preºedintele PRM, Dorel ªchiopu. Mulþi au numit întâmplarea pur ºi simplu ”ghinionul hoþului”. În toamna anului 2008, firma Primãriei municipiului Vulcan, SC Almaserv, intrã în insolvenþã. În clãdirea firmei, filiala localã a PRM avea închiriat un sediu. Intrarea în
Aºa se face cã o banalã insolvenþã a unei ”amãrâte” de firme, SC Almaserv Vulcan,urmatã de scandalul cu PRM organizaþia localã, a provocat o reacþie în lanþ, care în final a condus la „stricarea” unei legi care avantaja toate partidele politice. Dacã nu s-ar fi înregistrat respectiva insolvenþã ºi PRM nu ar fi vrut sã-ºi cumpere sediul, cu siguranþã ºi astãzi era valabilã vânzarea la preþul de inventor, niºte mãrunþiº acolo, sã nu zicã nimeni cã-i degeaba. Ileana FIRÞULESCU
Monica Iacob Ridzi cere hranã în ºcoli D
eputatul Monica Iacob Ridzi cere Guvernului sã nu scoatã programul Cornul ºi Laptele din ºcoli. Asta pentru cã reprezintã Valea Jiului, unde mulþi copii vin la ºcoalã ºi ca sã mãnânce, dar ºi pentru cã a iniþiat un proiect pentru hrana caldã a elevilor. Printr-o scrisoare adresatã ministrului Educaþiei Naþionale, Remus Pricopie, deputatul hunedorean cere soluþii la eliminarea programului „Cornul ºi Laptele”. „În ce mãsurã aveþi în vedere înlocuirea programului “Cornul ºi laptele” din ºcoli ºi grãdiniþe cu un alt program care sã fie în mãsurã sã le asigure copiilor un pachet alimentar gratuit mai eficient? Aveþi în vedere faptul ca, o potenþialã revizuire a acestui program, sã þinã cont de situaþia copiilor din zonele cu probleme sociale deosebite (aºa cum este ºi Valea Jiului) astfel încât, prin suplimentarea resurselor financiare alocate, copiii care au nevoie de un program alimentar de acest fel sã poatã beneficia în continuare de el?
Cum intenþionaþi sã preveniþi abandonul ºcolar din regiunile sãrace unde acest indicator statistic este foarte ridicat, în condiþiile în care foarte mulþi copii nu au renunþat încã la ºcoalã doar pentru cã aici mai primesc un corn ºi un
pahar cu lapte? Ce intenþionaþi sã faceþi pentru ca programul european de acordare a fructelor proaspete în ºcoli sã fie reluat ºi la nivelul unitãþilor ºcolare din þara noastrã?”, sunt întrebãrile pe care i le adreseazã în scris deputa-
tul Monica Iacob Ridzi, ministrului Educaþiei. Ridzi considerã cã pentru un guvern care se pretinde social-democrat, „decizia de a renunþa la programul de alimentaþie a copiilor ºcolari ºi preºcolari cred cã este cel puþin nefireascã”. „Personal, nu contest ineficacitatea, la scarã naþionalã, a programului “Cornul ºi laptele”. În egalã mãsurã însã, acest program reprezintã pentru foarte mulþi copii din clasele sociale defavorizate un factor determinant al prezenþei lor la ºcoalã. Cunosc foarte bine acest lucru, pentru cã în colegiul pe care-l reprezint, în Valea Jiului, în general, existã foarte multe familii defavorizate pentru care laptele ºi cornul oferit copiilor la ºcoalã este echivalent cu asigurarea unei mese/zi pentru aceºtia. Chiar dacã acest lucru poate nu reprezintã o situaþie frecventã la Bucureºti sau în marile oraºe ale þãrii, un guvern social-democrat nu poate închide ochii la realitãþile care persistã, din pãcate, în foarte multe zone sãrace ale þãrii”, a mai adãugat deputatul Monica Iacob Ridzi. Diana MITRACHE
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 martie 2013
evocator sau ºtiinþific. n contextul miºcãrii de august, Ziua Limbii Române. renaºtere Parlamentul României a naþionalã de la adoptat legea privind instituirea sfârºitul anilor Zilei Limbii Române. Aceasta va fi ‘80 din , celebratã în data de 31 august. la are loc , o întrunire la Monika BACIU de reprezentanþele care participã diplomatice ºi institutele aproximativ Decizia a fost publiculturale ale României, 750.000 de catã în Monitorul precum ºi de cãtre alte oameni (circa Oficial al României. instituþii româneºti din 1/6 din popuZiua Limbii Române strãinãtate, prin organi- laþia de atunci a repubpoate fi marcatã de zarea unor programe ºi licii). În cadrul adunãrii, cãtre autoritãþile ºi insti- manifestãri culturalse cere declararea limtuþiile publice, inclusiv educative, cu caracter bii române ca limbã de stat în , precum ºi trecerea la grafia latinã. Sub acest impuls, peste douã zile, pe 29 august Zona afectatã industri1989 se deschid ala Livezeni (pod Jiul de lucrãrile celei de-a Est- intersectie DN 66 S.C. Apa Serv Valea XIII sesiuni a din , CU DN 66 A). Motivul Jiului S.A. Petroºani care dureazã pânã restricþiei - remediere anunþã restricþii în pe 1 septembrie. pierdere str. Livezeni. furnizarea apei potabile, În rezultatul unor pentru Mulþumim intense dezbateri
Ziua limbii Române
31
Restricþii apã
Joi, 21 martie 2013, în municipiul Petroºani, între orele 09:00 - 15:00
pentru înþelegere, Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani
Radare 21.03.2013
DN 76 Luncoiu de Jos – Brad * DN 74 Brad – Criºcior * DN 76 Brad - Baia de
Criº * DN 76 Baia de criº Târnava de Criº * DN7 Mintia – Veþel * DN7
Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Bãniþa , DN 66
avute cu oponenþii din , deputaþii românofoni reuºesc sã impunã limba românã ca limba de stat ºi adoptarea alfabetului latin. Discuþiile cele mai aprinse din au loc pe , cand se voteazã ºi cea mai mare parte a legislaþiei privitoare la limba de stat ºi alfabet. Ulterior, ziua de este declaratã sãrbãtoare naþionalã în Republica Moldova.
Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00
Anunþ Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 073558077
Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00
Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele selectate. În limita stocului disponibil.
HOROSCOP Azi nu sunt recomandabile întâlnirile cu prietenii ºi nici deciziile importante în privinþa problemelor sentimentale. Concentraþi-vã asupra activitãþilor intelectuale ºi studiului. Vã merge bine în cãlãtorii. Aveþi ocazia sã câºtigaþi sume mici.
Astãzi s-ar putea sã vã nemulþumeascã tot ce se întâmplã în jur. Suportaþi greu glumele colegilor, aveþi impresia cã munciþi mai mult decât ceilalþi ºi ºefii nu observã, iar colaborarea cu partenerii de afaceri nu merge cum aþi fi vrut.
De dimineaþã este posibil sã fiþi supãrat din cauza piedicilor care vã provoacã întârzieri. Nemulþumirile ºi nervozitatea pot sã vã punã într-o luminã nefavorabilã atât în societate, cât ºi în familie. Pãstraþi-vã calmul ºi concentraþi-vã atenþia.
Încercaþi sã nu întârziaþi la serviciu! S-ar putea sã aveþi probleme de comunicare. Fiþi prudent în relaþiile cu colegii ºi prietenii. Situaþia financiarã nu trebuie sã vã îngrijoreze. Dupã-amiazã, partenerul de viaþã primeºte o sumã importantã de la o rudã.
Astãzi ar fi bine sã evitaþi întâlnirile de afaceri. La serviciu, încercaþi sã nu vã amestecaþi în problemele care nu vã privesc! În caz contrar, riscaþi sã suferiþi un eºec care ar putea sã vã marcheze pe termen lung.
S-ar putea sã vã bulverseze neînþelegerile cu o femeie mai în vârstã. Nu vã enervaþi. Nu vã impacientaþi dacã nu reuºiþi sã rezolvaþi o problemã financiarã! Dacã aveþi rãbdare, veþi reuºi sã depãºiþi ºi aceastã perioadã dificilã
Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi mai multe treburi deodatã, deºi la prima vedere este imposibil. Reuºiþi, graþie talentului organizatoric ºi optimismului care vã caracterizeazã. Nu fiþi exagerat de prudent. Riscaþi sã pierdeþi o afacere rentabilã!
Este posibil ca azi sã vã fie ceva mai greu, din cauza neînþelegerilor cu un partener de afaceri. Nu este cazul sã fiþi pesimist, un prieten vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã dificilã. Înarmaþi-vã cu rãbdare. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.
Aveþi tendinþa sã vã asumaþi prea multe responsabilitãþi. Fiþi prudent la serviciu. Atenþie ºi în afaceri, pentru cã este posibil ca o persoanã de încredere sã încerce sã vã atragã într-o cursã! Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, bazaþi-vã pe intuiþie.
Intenþionaþi sã începeþi ceva nou, dar sunteþi prea nerãbdãtor. Graba stricã treaba! Evitaþi discuþiile în contradictoriu ºi sã vã strãduiþi sã terminaþi ce aþi început. Dupã-amiazã sunt favorizate relaþiile sentimentale ºi colaborarea cu cei tineri.
S-ar putea sã nu aveþi spor în activitãþile intelectuale. Nu sunteþi în cea mai bunã formã ºi nici inspiraþie nu prea aveþi. Nu vã pripiþi în afaceri! S-ar putea sã comiteþi greºeli ºi sã intraþi în conflict cu autoritãþile.
Nu vã faceþi planuri de investiþii, s-ar putea sã rãmâneþi dezamãgit. Evenimentele neprevãzute care apar de dimineaþã vã dau peste cap tot programul de azi. Nu vã pierdeþi încrederea. Situaþiile dificile sunt trecãtoare ºi va urma o perioadã bunã.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Martie 2013
ªi întârziat ºi necompetitiv
Complexul Energetic Hunedoara nu stã pe piaþã aºa cum este acum conceput
N
u reuºim sã respectãm termenele stabilite prin acordul cu Fondul Monetar Interanþional privind înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara în totalitatea lui. Suntem în întârziere cu douã luni, dar miercuri, la Bucureºti, a avut loc AGA comunã a Societãþii Naþionale a Huilei ºi a primei bucãþi din CEH, rezultatã prin fuziunea, în noiembrie 2012, a termocentralelor Paroºeni ºi Mintia. Carmen COSMAN
Prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, a declarat cã „din pãcate, lucrurile au tergiversat. Suntem în întârziere cu douã luni ºi termenul care a fost stabilit, respectiv luna mai a acestui an, nu cred cã va fi respectat. Practic, aceastã fuziune se încheie în aproximativ 90 de zile de la momentul în care aceasta începe”. Din punct de vedere economic, însã, pentru a putea vorbi despre o
structurã energeticã sustenabilã, este nevoie ºi de ajustarea preþului la huila vândutã de minele viabile, precum ºi a energiei. „CEH nu este unul care sã stea pe piaþã, sã fie unul viabil, aºa cum este el astãzi. Energia termo, care se livreazã pe piaþã din producþie, este mult mai scumpã decât energia hidro sau energia produsã în sistem nuclear. Deci e clar cã pe nicio piaþã nu poate sã concureze cu energia hidro ºi energia nuclearã. Din pãcate, el aºa a fost con-
ceput ºi trebuie sã gãsim soluþii astfel ca acest complex, în momentul în care va fi funcþional, sã poatã sã reziste pe piaþã”, spune Vasilescu. Compania naþionalã a Huilei a livrat cãrbune la un preþ de 69 de lei/ Gcal, insuficient pentru acoperirea cheltuielilor. Calculele reale aratã cã este nevoie de 85 - 90 lei/ Gcal, la care sã se adauge alþi 10 lei pentru investiþiile necesare la unitãþile miniere. 500 de miliaone de euro, preþul competitivitãþii
Cât priveºte preþul pe MW de care are nevoie CEH ºi acesta trebuie ajustat. Prefectura a precizat cã vorbim despre un preþ reglementat, aºa cã este nevoie atât de un preþ mai mare reglementat, dar ºi de stabilirea unei cantitãþi de energie pe piaþa reglementatã. Iar pentru un complex viabil ar fi nevoie de un preþ de 350 400 lei/ MW la o cantitate de energie pe piaþa reglementatã de 400 MWh. În plus, este nevoie de investiþii. Minele care fac parte din SNH nu sunt modernizate, se lucreazã chiar rudimentar, iar pen-
Plata arieratelor, aprobatã de Guvern
P
rimãriile cu arierate pot încheia alte angajamente. Plenul Camerei Deputaþilor a adoptat marþi proiectul de lege referitor la ordonanþa de urgenþã 47/2012 privind plata arieratelor de cãtre ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, potrivit cãreia aceºtia pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai dupã stingerea plãþilor restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a arieratelor din execuþia anului curent. Monika BACIU Potrivit actului normativ, ordonatorii de credite au obligaþia ca în execuþia bugetelor sã asigure achitarea plãþilor restante, precum ºi a celor rezultate în cursul anului curent. “Ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai dupã stingerea plãþilor restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a arieratelor din execuþia anului curent, cu excepþia celor provenite din neacordarea sumelor cuvenite conform contractelor de finanþare a
proiectelor derulate prin programe naþionale. Prin excepþie, se pot încheia noi angajamente legale pentru proiecte/programe finanþate din fonduri externe nerambursabile”, precizeazã ordonanþa. Din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecãrei unitãþi administrativ-teritoriale în luna anterioarã, cu excepþia impozitului pe veniturile din pensii, se alocã lunar, pânã cel târziu la data de 8 a lunii în curs, o cotã de 20%, prin hotãrâre a consiliului judeþean, pentru achitarea arieratelor provenite din neplata cheltuielilor de funcþionare ºi/sau de capital, în ordinea
tru îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã ar fi nevoie de investiþii în valoare de 30 – 62 de milioane de euro. Vorbind despre Termocentrala Paroºeni, aceasta a fost modernizatã pe programul ITOCHU, iar aici investiþiile în mediu, în valoare de aproximativ 65 de milioane de euro, sunt în
în actul normativ. Metodologia privind raportarea plãþilor restante se aprobã prin ordin al ministrului Finanþelor Publice. Ordonatorii de credite ai
curs de derulare. La Mintia, în schimb, reprezentantul Guvernului în teritoriu spune cã sunt probleme deosebite. Termocentrala nu are nici investiþiile în mediu realizate, nici staþia de desulfurare. În total, pentru ca CEH sã fie competitiv pe piaþa de energie, ar fi nevoie de investiþiie de circa 500 de milioane de euro, necesare în mediu ºi modernizarea capacitãþilor, a explicat Sorin Vasilescu.
anterioare. Directorii direcþiilor generale ale finanþelor publice judeþene, respectiv Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a Municipiului Bucureºti, alimenteazã conturile acestora atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât ºi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale pânã la nivelul sumelor solicitate pentru plata arieratelor. Se considerã arierate plãþile restante cu o vechime mai mare de 90 de zile, calculatã de la data scadenþei. Ordonanþa a fost adoptatã ºi de Senat, iar Camera Deputaþilor este for decizional. În Valea Jiului, primãria Aninoasa este administraþia cu cele mai mari probleme financiare.
cronologicã a vechimii arieratelor, pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi pentru proiectele de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã. “Hotãrârea consiliului judeþean se comunicã directorului direcþiei generale a finanþelor publice judeþene, instituþiei prefectului ºi consiliilor locale din judeþ. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au obligaþia raportãrii, pânã cel bugetelor locale ale unitãþilor/ târziu la data de 6 a fiecãrei subdiviziunilor administrativ-teluni, cãtre direcþiile generale ale ritoriale care înregistreazã ariefinanþelor publice judeþene, rate au obligaþia sã diminueze respectiv Direcþia Generalã a lunar volumul acestora cu cel Finanþelor Publice a puþin 5%, calculat la soldul lunii Municipiului Bucureºti, a situaþiei plãþilor restante înregistrate la nivelul bugetului geneânã la mijlocul lunii mai, tronsonul ral al de autostradã Simeria - Orãºtie unitãþilor/subdiva fi dat în folosinþã, iar pânã la viziunilor administrativ-teritori- finele anului ajungem pe autostradã ale, la finele pânã la Sibiu. lunii precedente”, se aratã Carmen COSMAN Ieri (n.r. marþi) a fost directorul de la CNADOficialii Companiei NR, de la Regionala Naþionale de Autrostrãzi Timiºoara la mine ºi ºi Drumuri Naþionale mi-a confirmat faptul cã, (CNADNR) au dat asipânã în 10 mai, trongurãri cã pânã în data de sonul de autostradã de la 10 mai lucrãrile la Simeria la Orãºtie va fi autostrada Simeria – funcþional. Pânã la Orãºtie vor fi finalizate. sfârºitul anului trebuie sã „În decembrie, tronsonul fie funcþional ºi tronsonul de autostradã de la de autostradã Orãºtie – ªoimuº pânã la Simeria Sibiu, astfel încât putem a fost dat în folosinþã. spune cã putem circula
10 mai, termen limitã pentru autostrada Simeria - Orãºtie
P
de la intrarea în Deva, pânã spre Pianu pe autostradã”, a declarat, la Petroºani, Prefectul de Hunedoara Sorin Vasilescu. Pe de altã parte, acesta a precizat cã pentru tronsoanele 2, 3 ºi 4 ale bucãþii de autostradã Lugoj – Deva, respectiv Dumbrava – Ilia (tronsonul 2 ºi 3) ºi Ilia – Deva, urmeazã ca în aceastã perioadã sã se desemneze firma câºtigãtoare ºi sã înceapã proiectarea ºi apoi execuþia. Este vorba de o perioadã de 6 luni pentru partea de proiectare ºi 24 de luni pentru executare.
12 Turism
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Martie 2013
Poligon de snowboard, în Parâng
M
ai mulþi tineri pasionaþi de schi ºi mai ales de snowboard au „prospectat” Staþiunea Parâng pentru a face cel mai mare poligon de snowboard. Tinerii din mai multe zone ale þãrii ar vrea sã convingã administratorii staþiunii sã înfiinþeze o pârtie dedicatã în special celor care preferã sã se dea cu „placa”. Maximilian GÂNJU Tinerii care vor sã facã un adevãrat centru în Parâng ºi în care sã se întâlneascã toþi pasionaþii de snowboard în sezon, au stat aproape o sãp-
film cu exerciþiile ºi antrenamentele lor ºi ar vrea ca de anul viitor sã facã în staþiune un poligon. Astfel, în Parâng ar putea ajunge mii
tãmânã în staþiunea de lângã Petroºani. Au testat toate pârtiile ºi au gãsit o zonã care nu este propice schiului dar este idealã pentru cei care practicã snowboard extrem. Au realizat ºi un
de pasionaþi ai acestui sport, doar pentru cã au o pârtie a lor. Dacã ideea va fi îmbrãþiºatã ºi de administratorii staþiunii, Parângul al putea sã devinã „raiul” celor care preferã „placa” în locul schiurilor. „Au fost din toatã þara ºi ºi-au fãcut niºte trambuline, aveau niºte lucruri deosebite pentru snowboard. Au ales Staþiunea Parâng pentru cã are suficiente zone libere care se preteazã acestui sport ºi vor ca anul viitor sã-ºi facã acest poligon. Vor sã vinã mulþi turiºti care
practicã snowboard ºi mi se pare foarte bunã iniþiativa lor”, a declarat Dumitru Bârlida, ºeful Salvamont Petroºani. Tinerii ºi-au fãcut ºi un film de prezentare cu zona „prospectatã” ºi în
Vulcanul e tot o sãrbãtoare
M
unicipiul condus de Gheorghe Ile e încã în sãrbãtoarea Crãciunului dacã este sã ne luãm dupã ghirlandele care atârnã de pe stâlpii de iluminat de pe bulevard. Localnicii sunt contrariaþi ºi în timp ce unii se gândesc cã instalaþiile de iluminat ornamental folosite la sãrbãtorile de iarnã, vor fi lãsate pânã la Crãciunul viitor, alþii scuipã-n sân ºi mulþumesc cerului cã mãcar nu mai sunt aprinse. Nu de alta dar în vremea iepuraºului chiar nu se potrivesc. „Nu ºtiu care e
O
strada din Petrila a devenit un lac în toatã regula, dupã ce ieri a fost inundatã de ape. Din cauza ploilor abundente ºi a canalelor înfundate, oamenii de-abia au putut ieºi din case. Conducerea Apa Serv îºi recunoaºte vina pentru cã nu a rezolvat problema la timp.
C
ostel Avram îºi recunoaºte
vina Oraºul Petrila s-a
dacã aºa au decis responsabilii care ne conduc, înseamnã cã aºa e
motivul pentru care le-au lãsat pe stâlpi. Nu mi se pare normal dar
Petrila, mica Veneþie locuiesc în zonã nici nu au putut sã iasã din scãrile de bloc din cauza apei de pe stradã. “ Sunt probleme din
transformat în mica Veneþie în ultimele zile, de când a tot plouat, iar marþi, cu atât mai mult. Strada Alexandru Sahia a fost complet inundatã din cauza unui canal înfundat, aºa cã oamenii care
cauza canalelor care s-au înfundat. Ce sã facem, o sã punem scãri direct de la geam ca sã ieºim afarã. Întotdeauna dau canalele pe afarã la noi”, a declarat un locatar al strãzii cu pricina.
care ºi-au fãcut exerciþiile spectaculoase astfel încât sã-i convingã pe „boarderi” sã aleagã staþiunea turisticã de lângã Petroºani.
bine”, spune un localnic. O fi bine o fi rãu, nici noi nu am putea spune însã cert este cã dintr-un punct de vedere nu e tocmai în regulã. Estetic nu dã bine ca în prag de Paºti, þurþurii ºi steluþele luminoase specifice oarecum Crãciunului, sã atârne în centrul localitãþii. „Poate vor sã cumpere altele ºi s-au gândit cã aºa se vor strica pânã la iarnã. Dacã sunt stricate pot sã aloce bani ºi sã ia altele”, crede un alt localnic.