Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 331
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 20 Martie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Vosganian vrea redeschiderea minelor
A venit primãvara, au înflorit... curvele
Prostituatele hunedorene au repopulat parcãrile de pe DN 7
L
ory, Alina, Manuela, Bianca, iar lista poate continua. Sunt fostele prostituate care altãtdatã împânzeau DN 7 ºi care nu au dispãrut, dar acum se numesc pur ºi simplu “escorte”.
>>> PAGINA A 3-A Buncãrele doar pentru VIP-uri,
Peºterile pentru oamenii de rând >>> PAGINA A 4-A
Trebuie sã fii prost ca sã crezi cã liberalii sunt cei ce s-au înscris în PNL pentru ajutoare sociale
L
a sfârºitul lunii februarie, preºedintele PNL Petrila, coordonatorul liberalilor din Valea Jiului, Costel Avram, a fãcut o declaraþie dupã care s-a lãsat liniºtea pe acel subiect.
>>> PAGINILE 8-9
Petrila Regenerarea unui peisaj industrial
C
Foto Robert GHEMENT
P
ropunerile legislative pentru redeschiderea minelor, dezbãtute în Parlament la începutul lunii mai. Ministerul Economiei, Varujan Vosganian are în vedere redeschiderea unitãþilor miniere care au fost închise de-a lungul anilor. >>> PAGINA A 5-A
unoscutul caricaturist Ion Barbu îi adreseazã ministrului Varujan Vosganian, prin intermediul reþelei de socializare Facebook, o scrisoare în stilu-i caracteristic, prin care îi descrie printr-un mod satiric situaþia tragi-comicã în care se regãseºte Mina Petrila.
>>> PAGINA 12
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Martie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 au loc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Teatru TV 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)
National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:15 13:30 13:45 15:00 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15
Pastila Vouã (r) Schimb de vieþi Pastila Vouã (r) Hoþul Fantomã (r) Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Hoþul Fantomã
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Între coºmar ºi realitate (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Un prieten fidel 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Pariu cu viaþa 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York
Prima TV 9:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 10:30 Medium 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:30 Totul despre mame 16:00 Cireaºa de pe tort (r)
17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport
TVR 1 9:40 Legendele palatului: negustorul Lim Sang-ok 10:20 Ora de business (r) 11:10 Zeul rãzboiului (r) 11:50 Zeul rãzboiului (r) 12:30 Zestrea românilor 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 17:00 Latitudini 17:30 Festivalul One World România 2013 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 martie 2013 A venit primãvara, au înflorit... curvele
Prostituatele hunedorene au repopulat parcãrile de pe DN 7
L
ory, Alina, Manuela, Bianca, iar lista poate continua. Sunt fostele prostituate care altãtdatã împânzeau DN 7 ºi care nu au dispãrut, dar acum se numesc pur ºi simplu “escorte”. La preþuri de crizã, acestea îºi oferã serviciile amatorilor de plãceri pe marginea drumului, iar amenzile aplicate de poliþiºti periodic nu le sperie, cã ºi aºa nu le plãtesc! Carmen COSMAN Drumul Naþional 7, care traverseazã judeþul Hunedoara, s-a repopulat cu prostituate care îºi oferã serviciile la preþuri de crizã, mai ales cã afarã miroase deja a primãvarã. Nu existã intersecþie, parcare inclusiv de TIR-uri sau loc foarte tranzitat unde sã nu existe un grup de “fetiþe vesele”, prostituatele de ieri, escortele de azi, cu fuste scurte ºi cãþãrate pe tocuri care de care mai înalte. Tarifele sunt
negociabile, aºa încât fiecare parte sã fie mulþumitã. Iar ca afacerea sã meargã ca unsã, mai ales în aceastã perioadã dificilã financiar, când lichiditãþile de pe piaþã sunt tot mai puþine, fetele îºi fac reclamã ºi pe Internet, direct su prin intermediari ascunºi sub nik-nameuri sugestive. Fetele presteazã atât la locul de muncã, adicã pe DN 7, dar ºi acasã, în funcþie de cerinþele clienþilor. De exemplu, Ioana, zisã „Flory”, are 24 de ani, este din
Deva ºi „presteazã” oriunde la solicitarea clientului. Manuela ºi Bianca sunt tot din Deva ºi preferã sã meargã împreunã pentru 200 de lei, oriunde doreºte clientul. ªi Diana continuã sã iasã „la muncã” pe DN 7, la intersecþia de la Sântuhalm. Iar pentru „pretenþioºi” sunt ºi aºa – numitele escorte... mai de lux, la care preþurile trec de 500 de lei ºi ajung la 200 - 300 de euro. Iar pe aceste siteuri, clienþii pot sã îºi spunã direct pãrerile despre fetele pe care le-au ... testat!
A
menzi sau închisoare
Rãmânând însã la prostituatele de pe DN7, ieri acestea au ieºit în numãr mare la muncã, dupã ce vremea s-a mai îmbunãtãþit. De clienþi nu e
Scoºi din baruri ºi trimiºi la ºcoalã
M
ai mulþi elevi ai unui liceu din Petroºani au fost prinºi cã stãteau în baruri în loc sã fie la orele de curs. Luaþi la întrebãri cei mai mulþi au spus cã nu li se pãrea interesantã materia de la care au chiulit. Maximilian GÂNJU Acþiunea a fost demaratã la solicitarea pãrinþilor unui colegiu din municipiul Petroºani ºi au fost verificate toate barurile din zona liceului. Un pãrinte împreunã cu directorul adjunct al ºcolii dar ºi câþiva profesori au
luat la rând localurile ºi n-au avut prea mult de cãutat pânã au dat peste elevi chiulangii. „Comitetul de pãrinþi de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida a cerut în ºedinþã ca periodic sã se facã asemenea acþiuni pentru a-i þine pe elevi în clase. La ve-
rificare au fost doi profesori, un pãrinte ºi directorul adjunct al unitãþii de învãþãmânt. Am descoperit 16 elevi dintre care 5 erau de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida ºi restul de la alte unitãþi de învãþãmânt. Majoritatea erau de clasa XI-a ºi a XII-a, din ani terminali, ºi au fost trimiºi la orele de curs. Pãrinþii lor vor fi anunþaþi, însã îmbucurãtor este faptul cã nu am gãsit elevi de
plâng, iar oferta este variatã: tinere, mai bãtrâne, blonde (vopsite), brunete, ºatene sau roºcate, cu pãr lung sau scurt sau cu peruci direct. Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara, explicã faptul cã fetele riscã sã ajungã ºi la închisoare, depinde de situaþie. Astfel, a declarat Bogdan Niþu, dacã sunt prinse în flagrant ºi sunt întrunite ºi celelalte elemente constitutive ale faptei, practicantele prostituþiei riscã închisoarea de la 3 luni, la 3 ani. Dacã sunt gãsite doar pe
clasa a IX-a”, a declarat, Octavian Popescu, preºedintele Comitetului de pãrinþi al Colegiului „Dimitrie Leonida” din Petroºani. Acþiuni de acest gen vor fi fãcute periodic pe raza localitãþii fie împreunã cu profesorii sau cu Poliþia Petroºani.
Înºelãciune îngãduitã de autoritãþi
B
azele pentru mâncãruri ºi supe conþin lapte, ouã, peºte în loc de legume. Consumatorii sunt înºelaþi aratã o anchetã efectuatã de un inspector în alimentaþia publicã. Maximilian GÂNJU Dupã peºte infestat cu paraziþi, lapte suspectat cã ar conþine o toxinã, iar carnea de curcan cã are prea multã apã, sare ori conþine antibiotice, un alt scandalul este pe cale sã izbucneascã. Asemãnãtor celui cãrnii de cal vândutã în loc de vitã, un alt aliment este etichetat fals ºi conþine produse de origine animalã în loc sã fie sutã la sutã vegetal dupã cum este trecut pe ambalaj. Bazele pentru mâncãruri au în compoziþie lapte, urme de ou, peºte deºi
pe ambalaj este inscripþionat „sutã la sutã vegetal”. O anchetã a unui inspector în alimentaþie aratã cã populaþia este înºelatã la raft ºi vinovaþi sunt cei care au dat acordul producã-
torului sã punã pe piaþã produsul. „Totul a pornit de la sesizarea unei persoane vegetariene care s-a plâns cã în bazele pentru mâncãruri sunt ºi produse care nu au ce cãuta. În loc de legume ºi sare se mai gãseºte în compoziþia lor peºte, ouã sau lapte. Acestea nu au ce cãuta într-un produs 100 la sutã vegetal. Dacã este vorba de o bazã cu gust de pui sau
marginea drumului, escortele riscã sancþiuni contravenþionale în baza Legii 61, pentru atragerea persoanelor în vederea practicãrii prostituþiei. Iar dacã sancþiunile nu sunt achitate se poate ajunge pânã la executarea silitã. De regulã, însã, amenzile aplicate de oamenii legii le lasã reci pe „fetiþe”, pentru cã oricum nu le achitã, iar bunurile aflate pe numele lor ºi care ar putea fi scoase la vânzare prin executare silitã sunt ca ºi inexistente.
Vine primãvara!
V
ine primãvara de miercuri. Echinocþiul carne este permis sã de primãvarã, ce marcheazã începutul cuprindã ºi produse de primãverii astronomice, are loc în 20 marorigine animalã, dar într-una vegetalã nu. tie, când ziua va fi egalã cu noaptea. Oamenii sunt înºelaþi ºi Începând de miercuri, durata zile va fi în vinovaþi ar fi cei care au permis etichetarea minci- creºtere, iar cea a nopþii va fi în scãdere. noasã a produsului. Acest Diana MITRACHE În emisfera produs este importat din sudicã, Republica Moldova”, ªi aºa va fi pânã la data fenomenul susþine inspectorul care de 21 iunie, când va avea este va trimite raportul sãu loc solstiþiul de varã. invers: pe superiorilor. 20 martie are loc echinocþiul de toamnã. În regiunea polarã nordicã începe lunga zi polarã, iar în cea sudicã, noaptea polarã, care vor dura câte 6 luni. Chiar dacã vremea nu aratã a primãvarã ºi mai ninge, lucrurile se vor aºeza în câteva sãptãmâni, când vom scãpa de capriciile iernii care se lasã greu dusã.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 martie 2013
ape spun cã situaþia este acum sub control. „Ocolul Silvic a dat dis-
sunt bine acum. Cert este cã din datele de la Garda de Mediu rezultã cã, pe raza Ocolului Silvic Carpatina din Taia, încã mai sunt douã firme SC
5.000 de lei, dar Apa Serv a suportat cheltuieli foarte mari”, a mai adãugat Costel Avram, directorul SC Apa Serv. Din cauza þapinarilor,
poziþie sã se opreascã exploatarea din Taia. Mai mult, chiar ieri am primit adresa de la Garda de Mediu Deva, iar cele douã firme care exploatau acolo lemn au fost amendate. Lucrurile
Dãnilã Serv ºi SC Mihanþa Com SRL, care au contracte cu primãria din Petriula, dar care nu au început încã sã exploateze. Firmele au fost sancþionate cu câte
mii de oameni din Estul Vãii Jiului au rãmas, ani la rând, fãrã apã potabilã, ore în ºir. Totuºi, cei care exploateazã lemnul nu au înþeles niciodatã cât de mari sunt pagubele pe care le produc.
Amendaþi pentru poluarea staþiilor de tratare
F
irmele care au colmatat staþia de tratare a apei din Taia au fost amendate. În plus, Garda de Mediu Hunedoara a oprit funcþionarea firmelor care tãiau copaci în pãduri. Diana MITRACHE Cei de la ape, care au cheltuit sume uriaºe pentru tartarea apei ce
pleacã spre populaþie, au cerut oprirea activitãþii forestiere ºi conducerea Apa Serv sperã sã punã la punct lucrurile pânã la
finele acestei luni. Asta pentru cã ºi înainte exploatarea forestierã era opritã, dar doar teoretic. „Ei au fost opriþi de cãtre Ocolul Silvic, dar doar pe hârtie ºi funcþionau în momentul în care ne-au colmatat staþia. Acum sunt opriþi pe hârtie ºi practic, dar sperãm ca pânã la 1 aprilie lucrurile sã se rezolve”, a declarat Costel Avram, directorul SC Apa Serv Valea Jiului. Þapinarii au creat, în ultimii 7 ani, pagube extrem de importante celor de la ape. Asta pentru cã ei gãsesc de cuviinþã sã tragã buºtenii tãiaþi în pãdure pe cursul apei. De plãtit, însã, plãtim toþi, pentru cã, în doar 24 de ore, reactivii cu care se trateazã apa potabilã costã ºi 2.000 de euro. Totuºi, cei de la
Bãut, înarmat ºi fãrã permis - susþine cã a fost agresat de poliþiºti
U
n bãrbat din cartierul Bosnia din Petroºani, veche cunoºtinþã a poliþiºtilor, susþine cã a fost agresat de oamenii legii. Era bãut, înarmat cu un cuþit, n-a oprit la un filtru al poliþiei ºi conducea un scuter neînmatriculat.
asta nu înseamnã cã a fost ºi bãtut. Este vorba de incidentul de asearã (n.r. luni), conducere fãrã permis, auto neînmatriculat, infracþiune la Legea 61-port ilegal de cuþit. A alergat jumãtate
Maximilian GÂNJU Incidentul în urma cãruia un petroºãnean susþine cã a fost agresat de poliþiºtii din Petrila a avut loc luni seara pe o stradã din localitate. Bãrbatul, Victor Niþeanu este o veche cunoºtinþã a poliþiºtilor ºi gonea cu un moped neînmatriculat pe o stradã din localitate, iar o patrulã a poliþiei i-a fãcut semn sã opreascã pentru un control de rutinã. În loc sã se supunã controlului acesta a
Buncãrele doar pentru VIP-uri,
Peºterile pentru oamenii de rând
N
e întoarcem în epoca de piatrã. În cazul unor calamitãþi, locuitorii din municipiul Petroºani, cel puþin o parte din ei se vor întoarce în epoca de piatrã. Sãptãmâna trecutã, reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani au testat sirenele de alarmare în caz de calamitate. Monika BACIU În cazul în care s-ar ivi o situaþie de acest gen, doar jumãtate din petroºãneni ar supravieþui. Asta deoarece adãposturile special amenajate în acest sens au o capacitate de 18 mii de locuri. Existã însã ºi alternative. Cei care nu
încercat sã scape de oamenii legii, însã a fost prins dupã o urmãrire prin jumãtate din oraº. Acesta spune cã a cãzut de pe scuter iar poliþiºtii l-au lovit deºi era la pãmânt. „Dacã omul susþine
din Petrila echipajul de poliþiei, n-a vrut sã opreascã la semnalul regulamentar. A refuzat sã se legitimeze, s-a opus la conducerea la sediul poliþiei ºi normal cã s-au folosit mijloacele din dotare pentru imobilizare dar nu a fost bãtut”, a declarat comisarul Ovidiu Zaharieºeful Poliþiei Petrila. Oamenii legii i-au fãcut dosar penal pentru conducere fãrã permis ºi sub influenþa alcoolului, dar ºi pentru conducerea unui moped neînmatriculat. Bãrbatul a mai fost cercetat în repetate rânduri de poliþiºtii din Petrila pentru furturi de pe fosta platformã a Preparaþiei Petrila.
prind un bilet ”VIP” adicã în buncãre, se pot adãposti în peºteri. ”La nivelul municipiului Petroºani existã patru adãposturi speciale de asemenea sunt luate în evidenþã toate subsolurile blocurilor din Petroºani, aproximativ 240 de astfel de locaþii unde se pot adãposti aproximativ 18000 de
oameni în caz de probleme. Alte adãposturi se amenajeazã atunci când este decretata starea de necesitate se mai iau în calcul ºi Peºtera Boli, tunelurile dintre Peºtera Boli ºi Banita de la Meriºor”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani.
Mai mult decât atât, în cazul unor calamitãþi adãposturile se amenajeazã la momentul în care a fost decretatã starea de urgenþã. ”Aºa cum prevede legea pentru acest lucru ele se pot amenaja doar atunci când va fi nevoie”, a mai precizat sursa citatã. Subsolurile blocurilor nu pot fi amenajate în aºa fel încât acestea sã devinã buncãre. Asta datoritã faptului cã majoritatea sunt inundate sau au devenit depozite ale locatarilor. Þinând cont de faptul cã în municipiul Petroºani sunt peste 35 de mii de locuitori ºi 18 de mii de locuri disponibile în buncãre, doar jumãtate dintre aceºtia ar supravieþui în cazul unor catastrofe. Primãria municipiului Petroºani acordã ajutoare de urgenþã în cazul unor calamitãþi, cel puþin aºa precizeazã informaþiile de pe portalul administraþiei locale.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 martie 2013
P
ropunerile legislative pentru redeschiderea minelor, dezbãtute în Parlament la începutul lunii mai. Ministerul Economiei, Varujan Vosganian are în vedere redeschiderea unitãþilor miniere care au fost închise de-a lungul anilor. El a precizat cã propunerile de modificãri legislative pentru redeschiderea minelor ar putea ajunge în Parlament la sfârºitul lunii aprilie. “Vorbim despre modificarea legislaþiei minelor în sensul posibilitãþii redeschiderii unor mine
Vosganian vrea redeschiderea minelor acolo unde existã proiecte susþinute de iniþiativa privatã”, a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian.
20
de mine închise în Valea Jiului Conform Monitorului Oficial din anul 2007, în Valea Jiului au fost închise 20 de unitãþi miniere. Totul s-a petrecut în decursul a 65 de ani. Mai exact prima unitate minierã închisã a fost Mina Rafael din Lupeni în anul 1941. Cea mai recentã închidere dateazã din anul 2006. În urmã cu 6 ani a fost sus-
pendatã activitatea Minei Barbateni din Lupeni. Conform aceluiaºi document, s-au alocat diferite sume pentru închiderea ºi conservarea acestor perimetre miniere. Astfel, statul roman a cheltuit peste 70 de milioane de lei pentru închiderea ºi conservarea perimetrelor miniere care au fost închise în decursul timpului. Mai exact au fost cheltuiþi 76.032.621 de lei pentru închiderea minelor.
3
mine închise pânã în 2018
Statul roman intenþioneazã sã mai închidã trei unitãþi
miniere din subordinea Companiei Naþionale a Huilei pânã în anul 2018. Astfel, cele trei mine care vor fi închise pânã la data stabilitã de comun acord cu Comisia Europeanã sunt Petrila, Paroseni ºi Uricani. Pentru a accesa ajutorul de stat acordat conform legislaþiei europene, CNH Petroºani a întocmit Planul de închidere ºi documentaþia de finanþare a costurilor de închidere pentru cele trei exploatãri miniere. Aceste documentaþii fac obiectul notificãrii transmise Comisiei Europene. Pentru închiderea celor trei unitãþi miniere
Vosganian uitã de parcurile industriale din Valea Jiului
P
arcurile industriale reprezintã reindustrializarea României. Dupã ce ani la rând s-a încercat înfiinþarea unor parcuri industriale în Valea Jiului, proiect sortit eºecului, acum ministerul Economiie, Varujan Vosganian considerã cã aceste parcuri pot duce la reindustrializarea þãrii. Dezvoltarea parcurilor industriale constituie un domeniu important in Strategia de reindustrializare a Romaniei, a declarat, la Suceava ºi la Bistriþa, ministrul Economiei, Varujan Vosganian „Eu nu îmi pun atât problema ca sectoarele industriei sã redevinã ce au fost, cat a unei industrii care sã fie adecvatã realitãþilor secolului XXI. Þin foarte mult la industria alimentarã, fara de care nu putem imagina un Program de modernizare a satului romanesc, foarte mult ºi la mica industrie meºteºugãreascã ºi la industria orizontalã. Eu nu cred cã întreprinderile mici ºi mijlocii se pot dezvolta doar prin ele insele, ci doar împreunã cu marea industrie. A face frizerii ºi patiserii e bine, dar nu e
destul. Obiectivul este sã dezvoltãm industria micã, atelierele meºteºugãreºti ºi breslele meseriaºilor, care sã fie localizate în zonele suburbane sau rurale. (...), a explicat ministrul. El a dat ca exemplu ºi investiþiile în tehnologiile moderne, care sunt susþinute la nivel guvernamental. „România este performantã în laser. Existã cel puþin douã centre, Bucureºti ºi Iaºi, extrem de performante ºi în avangarda mondialã. Am alcãtuit un colectiv împreunã cu colegii mei Nica, Costoiu ºi Varujan Pambuccian, cu care lucrãm pe aplicarea tehnologiilor 3D, adicã imprimantã volumetricã ºi nanometrie, care sã fie aplicabile în România ºi cu care sã intrãm direct în prima linie a industriilor europene”, a precizat Vosganian. Ministrul Economiei considerã cã reindustrializarea trebuie sã cuprindã ºi satul românesc. El a mai spus cã reindustrializarea trebuie sã se facã pe baza unor investiþii private ºi presupune inclusiv o colaborare cu Ministerul Educaþiei în ceea ce priveºte corelarea cererii cu oferta de pe piaþa locurilor de muncã, indeosebi prin
dezvoltarea invatamantului tehnic. Potrivit ministrului, prima ºedinþã a comisiei ce va lucra la strategia de reindustrializare a þãrii va avea loc în data de 28 martie, iar strategia ar putea sã fie finalizatã în luna septembrie a acestui an. În plus, Varujan Vosganian a menþionat cã existã numeroase cereri de redeschidere a unor mine de pe teritoriul României, care au fost închise, însã nu existã legislaþie care sã permitã acest lucru. În plus, Varujan Vosganian a menþionat cã existã numeroase cereri de redeschidere a unor mine de pe teritoriul României, care au fost închise, însã nu existã legislaþie care sã permitã acest lucru.
P
arcurile din judeþul Hunedoara, omise de ministru
Vosganian a spus cã strategia guvernului are în vedere înfiinþarea acestor parcuri industriale, precizând cã deja sunt discuþii în acest sens la Iaºi, Braºov, Ploieºti, Cluj, Bucureºti dar si in alte localitati care dispun de spatii adecvate. Asta în condiþiile în care ºi la nivelul Vãii Jiului s-a discutat îndelung despre înfiinþarea unor parcuri industriale. Monika BACIU
Comisia Europeanã acorda un ajutor în valoare totalã de 1,17 miliarde de lei. Pentru acest an au fost
alocaþi 213,085 milioane de lei. Pânã la finele acestei perioade vor mai fi disponibilizaþi 3 300 de mineri, iar pentru acest an trebuie disponibilizaþi 200 de ortaci. Monika BACIU
6 Actualitate
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Martie 2013
Planuri ºi drumuri la Petrila acã toate promisiunile se vor adeveri, oraºul Petrila D ar avea deschidere spre douã judeþe învecinate, respectiv Vâlcea ºi Alba. Aici se vorbeºte de ani de zile de reconstrucþia drumului spre Voineasa de la Jieþ ºi spre ªureanu prin Cheile Tãii. Luiza ANDRONACHE Dupã nenumãrate promisiuni ºi vizite la Bucureºti, reprezentanþii administraþiei de la Petrila încã sperã cã în aceastã primãvarã vor începe lucrãrile la drumul spre Voineasa, pe partea ce aparþine judeþului Hunedoara. “Ultima datã când al luat legãtura cu directorul de la Drumurile Craiova, mi-a spus cã în anul 2013 existã finanþare ºi cã s-a scos la licitaþie pachetul de lucrãri, respectiv proiectare ºi execuþie. Existã bani,
care ar deschide Valea Jiului spre Cugir, judeþul Alba. “ Avem documentaþia depusã la Ministerul Turismului, am luat legãtura cu secretarul de stat Enache, care mi-a promis cã deblocheazã foarte repede situaþie, respectiv sã se completeze anexa la legea 526 , unde sã se introducã ºi domeniul schiabil ªureanu, partea de Petrila”, a mai spus Pãducel.
Chiriaºii rãu platnici, care nu ºi-au mai plãtit dãrile cãtre primãrie de ani de zile, acumulând astfel datorii imense, nu scapã de evacuare. La Petrila, spre exemplu, primãria a iniþiat o acþiune în instanþã împotriva lor, iar acum se lucreazã la documentaþia necesarã. „Ni se
Monika BACIU Se poate participa cu orice produs (final sau partial) rezultat din derularea de proiecte comunitare (Comenius, Gruntdvig,
Leonardo da Vinci, Youth in Action) , alte proiecte europene centralizate, parteneriate externe, proiecte de infratire bi si multilaterale, etc. Faza judeteana a competitiei, de
cere în instanþã sã avem act de proprietate. Noi suntem proprietarii apartamentelor, dar ne trebuie extra de carte funciarã. Lucrãm la evaluare, la documentaþia topo-cadastralã, le intabulãm, iar pe urmã începem acþiunea de evacuare ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. În unele cazuri, primãria a trimis chiar ºi 10 somaþii de platã, care au rãmas, însã fãrã niciun rãspuns sau mãcar intenþie de încheiere a unui angajament de platã. În Oraºul Petrila sunt aproximativ 7700 de apartamente, dintre care în fondul
prezentare a produselor finale se va derula luni 25.03.2013, la Palatul Copiilor din Deva. În perioada martieaprilie 2013 se desfãºoarã Concursul Naþional de produse finale ale proiectelor finanþate prin programe comunitare din domeniul educaþiei ºi formãrii profesionale, „Made for Europe”, ediþia a VII-a, 2013. Scopul concursului vizeazã valorizarea ºi pro-
movarea experienþelor pozitive în derularea proiectelor finanþate prin programe comunitare, stimulând creativitatea, inovaþia, spiritul de competiþie ºi, de asemenea, sã deschidã cu generozitate perspective multiple atât ºcolilor cu experienþã în domeniu, cât ºi celor aflate la început de drum. Concursul este cuprins în Calendarul concursurilor nationale scolare finantate de catre ME.N in anul scolar 2012-2013, aprobat cu nr. 26457118.01.2013, la pet. 2, pozitia S.
a Aninoasa se pregãteºte aplicarea unei serii de mãsuri L care ar trebui sã aducã redresarea economicã a localitãþii. La sfârºitul acestei sãptãmâni, aici trebuie sã aibã loc o ºedinþã în urma cãreia sã se stabileascã inclusiv niºte criterii de restructurare a personalului.
r ogramul Rablã, care ar urma sã demareze din luna aprilie, va da posibilitatea persoanele care îºi caseazã o maºinã veche sã primeascã un voucher de 1.500 euro. Valoarea poate ajunge la 2.000 euro dacã se achiziþioneazã o maºinã nouã electricã. Marius MITRACHE În 2012, tichetul a fost de 3.800 lei pentru casarea unui autoturism, dar putea fi înstrãinat. De asemenea, o persoanã putea beneficia de o reducere echivalentã a trei tichete, ceea ce a dus la existenþa unei noi pieþe, cea a tranzacþionãrii de astfel de vouchere. Preþul unui tichet ajunsese sã depãºeascã 1.000 lei.
Acum se doreºte eliminarea intermediarilor ºi o invazie de persoane dornice sã cumpere pe preþuri modice maºinile vechi pentru a le duce la casat. În consecinþã,
în program vor fi incluse “numai acele autoturisme care au fost în proprietatea persoanei fizice sau juridice mai mult de un an de zile”, astfel cã “nu se pune problema unei invazii de maºini rulate, foarte vechi pe piaþa din România”, a precizat ministrul Mediului, Rovana Plumb, citatã de Mediafax. Ministrul nu a precizat dacã în continuare se vor putea utiliza mai multe tichete la achiziþia unei maºini noi sau dacã, odatã obþinut tichetul, acesta va putea fi înstrãinat.
pãrinþi mai multe clase de elevi de la ciclul gimnazial vor vizita castelul Bran, muzeul dacic ºi mai multe locuri foarte atractive din þara noastrã. Mulþi dintre ei vor merge ºi la munte unde vor fi cazaþi pentru câteva zile pentru cã ºi acolo vor avea parte de activitãþi multe ºi captivante. Mulþi dintre pãrinþii acestor copii ne-au spus cã acest program educaþional este
învãþat. În aceastã sãptãmânã nu au fost iutati nici micuþii de la clasele speciale ale cãror dascãli s-au pregãtit cu tot felul de surprize ºi ieºiri în natura ºi în parcurile din Petroºani. Aceºtia vor lua parte la o serie de activitãþi care mai de care mai antrenante. Pânã la urmã toþi copii vor avea parte de o sãptãmânã foarte încãrcatã din punct de vedere al activitãþilor dar de asemenea foarte relaxanta pentru cã nu
unul foarte bun ºi cã oricât de mult ar costa ºi oricâte sacrificii financiare ar trebui sã facã ei tot îºi vor trimite ºi de acum înainte copii în astfel de excursii de unde au doar de
vor primi note dar cu toate acestea bagajul de cunoºtinþe generale va fi unul foarte mare pentru cã aceºtia vor vedea ºi învaþã lucruri noi de care poate pânã în acest moment nu au mai auzit.
O sãptãmânã plinã de surprize
Monika BACIU
Rabla 2013: tichetul valoric ar putea urca la 1.500 euro
propuneri, consilierii probabil vor veni cu altele, iar în urma dezbaterii, vom scoate o hotãrâre pe care o vom aplica”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Câþiva funcþionari ºi-au manifesta deja dorinþa de a intra în ºomaj, din cauza întârzierilor salariale din ultimele luni.
“Vom avea o ºedinþã de consiliu în care vom discuta cu consilierii un plan prin care sã redresãm activitatea inclusiv privind colectarea surselor de venit la bugetul loc, dar ºi un plan de restructurare. Totul depinde de ceea ce se va hotãrî în consiliu. Eu am o serie de
S COLÞUL LUI DENIS
la primãrie vin zilnic cereri pentru o casã din partea celor care nu au unde sã stea. La acest moment, aici este înregistrat un numãr de peste 600 de astfel de cereri.
Luiza ANDRONACHE
ã ºtii mai multe, sã fi mai bun. Aºa va începe luna aprilie pentru elevii din întreaga þarã ºi implicit din Valea Jiului. Începând de la preºcolari, cei din clasele speciale, clasele primare ºi terminând cu cei din ciclul gimnazial ºi liceal, toþi elevii vor avea parte de foarte multe surprize care le-au fost pregãtite de cãtre dascãli.
P
locativ de stat mai sunt 250. Cu toate cã în ultimi ani, aici s-au construit ºi dat în folosinþã trei blocuri ANL, s-au reparat mai bine de 100 de apartamente ºi s-au dat terenuri pentru 35 de tineri,
Plan de restructurare la Aninoasa
Made in Romania for Europe
E
P
rimãria de la Petrila este hotãrâtã sã-i evacueze pe cei care nu ºi-au mai plãtit chiria de ani de zile. Luiza ANDRONACHE
respectiv 11, 5 milioane de euro pentru reabilitarea ºi modernizarea acestui drum”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. De altfel, tot aici, în stand by este ºi un alt proiect privind construcþia drumului spre ªureanu,
levii din judeþul Hunedoara sunt îndemnaþi sã îºi prezinte proiectele autohtone însã cu destinaþie cãtre Europa. Aceasta competitie reprezintã “Olimpiada de produse a proiectelor internationale”.
Urmãtorul pas este evacuarea
Începând cu cei mai mititei dintre ei, pentru aceºtia educatorii le-au pregãtit multe ieºiri la spectacolele de teatru, în sãlile de clase dar ºi în aer liber scopul fiind acela de a le capta atenþia ºi de a-i face curioºi ºi de alte lucruri faþã de cele cu care sunt obiºnuiþi zi de zi. Pentru elevii din ciclul primar profesorii împreunã cu pãrinþii au hotãrât de asemenea o serie de activitãþi care mai de care mai atractive începând de la micile drumeþii , foarte multe ieºiri în parcurile municipiului Petroºani, expoziþii în ºcolile din care fac parte, foarte mult sport dar ºi piese de teatru captivante ºi vizite la biblioteci. Elevii mai mãriºori de la clasele gimnaziale se vor
bucura ºi ei de foarte multe ore de petrecute în natura ºi multe competiþii sportive dar ºi vizite la mai multe muzee din oraº cum ar fi Muzeul Mineritului, Muzeul Momârlanului, piese de teatru ºi ore petrecute în parcuri. Mai multe clase au fost anul acesta mai „privilegiate„ elevii de aici având parte de anumite excursii surprizã care au fost puse în practicã de cãtre pãrinþi ºi dascãli. Cu eforturi fãcute de cãtre
6 Actualitate
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Martie 2013
Planuri ºi drumuri la Petrila acã toate promisiunile se vor adeveri, oraºul Petrila D ar avea deschidere spre douã judeþe învecinate, respectiv Vâlcea ºi Alba. Aici se vorbeºte de ani de zile de reconstrucþia drumului spre Voineasa de la Jieþ ºi spre ªureanu prin Cheile Tãii. Luiza ANDRONACHE Dupã nenumãrate promisiuni ºi vizite la Bucureºti, reprezentanþii administraþiei de la Petrila încã sperã cã în aceastã primãvarã vor începe lucrãrile la drumul spre Voineasa, pe partea ce aparþine judeþului Hunedoara. “Ultima datã când al luat legãtura cu directorul de la Drumurile Craiova, mi-a spus cã în anul 2013 existã finanþare ºi cã s-a scos la licitaþie pachetul de lucrãri, respectiv proiectare ºi execuþie. Existã bani,
care ar deschide Valea Jiului spre Cugir, judeþul Alba. “ Avem documentaþia depusã la Ministerul Turismului, am luat legãtura cu secretarul de stat Enache, care mi-a promis cã deblocheazã foarte repede situaþie, respectiv sã se completeze anexa la legea 526 , unde sã se introducã ºi domeniul schiabil ªureanu, partea de Petrila”, a mai spus Pãducel.
Chiriaºii rãu platnici, care nu ºi-au mai plãtit dãrile cãtre primãrie de ani de zile, acumulând astfel datorii imense, nu scapã de evacuare. La Petrila, spre exemplu, primãria a iniþiat o acþiune în instanþã împotriva lor, iar acum se lucreazã la documentaþia necesarã. „Ni se
Monika BACIU Se poate participa cu orice produs (final sau partial) rezultat din derularea de proiecte comunitare (Comenius, Gruntdvig,
Leonardo da Vinci, Youth in Action) , alte proiecte europene centralizate, parteneriate externe, proiecte de infratire bi si multilaterale, etc. Faza judeteana a competitiei, de
cere în instanþã sã avem act de proprietate. Noi suntem proprietarii apartamentelor, dar ne trebuie extra de carte funciarã. Lucrãm la evaluare, la documentaþia topo-cadastralã, le intabulãm, iar pe urmã începem acþiunea de evacuare ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. În unele cazuri, primãria a trimis chiar ºi 10 somaþii de platã, care au rãmas, însã fãrã niciun rãspuns sau mãcar intenþie de încheiere a unui angajament de platã. În Oraºul Petrila sunt aproximativ 7700 de apartamente, dintre care în fondul
prezentare a produselor finale se va derula luni 25.03.2013, la Palatul Copiilor din Deva. În perioada martieaprilie 2013 se desfãºoarã Concursul Naþional de produse finale ale proiectelor finanþate prin programe comunitare din domeniul educaþiei ºi formãrii profesionale, „Made for Europe”, ediþia a VII-a, 2013. Scopul concursului vizeazã valorizarea ºi pro-
movarea experienþelor pozitive în derularea proiectelor finanþate prin programe comunitare, stimulând creativitatea, inovaþia, spiritul de competiþie ºi, de asemenea, sã deschidã cu generozitate perspective multiple atât ºcolilor cu experienþã în domeniu, cât ºi celor aflate la început de drum. Concursul este cuprins în Calendarul concursurilor nationale scolare finantate de catre ME.N in anul scolar 2012-2013, aprobat cu nr. 26457118.01.2013, la pet. 2, pozitia S.
a Aninoasa se pregãteºte aplicarea unei serii de mãsuri L care ar trebui sã aducã redresarea economicã a localitãþii. La sfârºitul acestei sãptãmâni, aici trebuie sã aibã loc o ºedinþã în urma cãreia sã se stabileascã inclusiv niºte criterii de restructurare a personalului.
r ogramul Rablã, care ar urma sã demareze din luna aprilie, va da posibilitatea persoanele care îºi caseazã o maºinã veche sã primeascã un voucher de 1.500 euro. Valoarea poate ajunge la 2.000 euro dacã se achiziþioneazã o maºinã nouã electricã. Marius MITRACHE În 2012, tichetul a fost de 3.800 lei pentru casarea unui autoturism, dar putea fi înstrãinat. De asemenea, o persoanã putea beneficia de o reducere echivalentã a trei tichete, ceea ce a dus la existenþa unei noi pieþe, cea a tranzacþionãrii de astfel de vouchere. Preþul unui tichet ajunsese sã depãºeascã 1.000 lei.
Acum se doreºte eliminarea intermediarilor ºi o invazie de persoane dornice sã cumpere pe preþuri modice maºinile vechi pentru a le duce la casat. În consecinþã,
în program vor fi incluse “numai acele autoturisme care au fost în proprietatea persoanei fizice sau juridice mai mult de un an de zile”, astfel cã “nu se pune problema unei invazii de maºini rulate, foarte vechi pe piaþa din România”, a precizat ministrul Mediului, Rovana Plumb, citatã de Mediafax. Ministrul nu a precizat dacã în continuare se vor putea utiliza mai multe tichete la achiziþia unei maºini noi sau dacã, odatã obþinut tichetul, acesta va putea fi înstrãinat.
pãrinþi mai multe clase de elevi de la ciclul gimnazial vor vizita castelul Bran, muzeul dacic ºi mai multe locuri foarte atractive din þara noastrã. Mulþi dintre ei vor merge ºi la munte unde vor fi cazaþi pentru câteva zile pentru cã ºi acolo vor avea parte de activitãþi multe ºi captivante. Mulþi dintre pãrinþii acestor copii ne-au spus cã acest program educaþional este
învãþat. În aceastã sãptãmânã nu au fost iutati nici micuþii de la clasele speciale ale cãror dascãli s-au pregãtit cu tot felul de surprize ºi ieºiri în natura ºi în parcurile din Petroºani. Aceºtia vor lua parte la o serie de activitãþi care mai de care mai antrenante. Pânã la urmã toþi copii vor avea parte de o sãptãmânã foarte încãrcatã din punct de vedere al activitãþilor dar de asemenea foarte relaxanta pentru cã nu
unul foarte bun ºi cã oricât de mult ar costa ºi oricâte sacrificii financiare ar trebui sã facã ei tot îºi vor trimite ºi de acum înainte copii în astfel de excursii de unde au doar de
vor primi note dar cu toate acestea bagajul de cunoºtinþe generale va fi unul foarte mare pentru cã aceºtia vor vedea ºi învaþã lucruri noi de care poate pânã în acest moment nu au mai auzit.
O sãptãmânã plinã de surprize
Monika BACIU
Rabla 2013: tichetul valoric ar putea urca la 1.500 euro
propuneri, consilierii probabil vor veni cu altele, iar în urma dezbaterii, vom scoate o hotãrâre pe care o vom aplica”, a declarat Nicolae Dunca, primarul Oraºului Aninoasa. Câþiva funcþionari ºi-au manifesta deja dorinþa de a intra în ºomaj, din cauza întârzierilor salariale din ultimele luni.
“Vom avea o ºedinþã de consiliu în care vom discuta cu consilierii un plan prin care sã redresãm activitatea inclusiv privind colectarea surselor de venit la bugetul loc, dar ºi un plan de restructurare. Totul depinde de ceea ce se va hotãrî în consiliu. Eu am o serie de
S COLÞUL LUI DENIS
la primãrie vin zilnic cereri pentru o casã din partea celor care nu au unde sã stea. La acest moment, aici este înregistrat un numãr de peste 600 de astfel de cereri.
Luiza ANDRONACHE
ã ºtii mai multe, sã fi mai bun. Aºa va începe luna aprilie pentru elevii din întreaga þarã ºi implicit din Valea Jiului. Începând de la preºcolari, cei din clasele speciale, clasele primare ºi terminând cu cei din ciclul gimnazial ºi liceal, toþi elevii vor avea parte de foarte multe surprize care le-au fost pregãtite de cãtre dascãli.
P
locativ de stat mai sunt 250. Cu toate cã în ultimi ani, aici s-au construit ºi dat în folosinþã trei blocuri ANL, s-au reparat mai bine de 100 de apartamente ºi s-au dat terenuri pentru 35 de tineri,
Plan de restructurare la Aninoasa
Made in Romania for Europe
E
P
rimãria de la Petrila este hotãrâtã sã-i evacueze pe cei care nu ºi-au mai plãtit chiria de ani de zile. Luiza ANDRONACHE
respectiv 11, 5 milioane de euro pentru reabilitarea ºi modernizarea acestui drum”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. De altfel, tot aici, în stand by este ºi un alt proiect privind construcþia drumului spre ªureanu,
levii din judeþul Hunedoara sunt îndemnaþi sã îºi prezinte proiectele autohtone însã cu destinaþie cãtre Europa. Aceasta competitie reprezintã “Olimpiada de produse a proiectelor internationale”.
Urmãtorul pas este evacuarea
Începând cu cei mai mititei dintre ei, pentru aceºtia educatorii le-au pregãtit multe ieºiri la spectacolele de teatru, în sãlile de clase dar ºi în aer liber scopul fiind acela de a le capta atenþia ºi de a-i face curioºi ºi de alte lucruri faþã de cele cu care sunt obiºnuiþi zi de zi. Pentru elevii din ciclul primar profesorii împreunã cu pãrinþii au hotãrât de asemenea o serie de activitãþi care mai de care mai atractive începând de la micile drumeþii , foarte multe ieºiri în parcurile municipiului Petroºani, expoziþii în ºcolile din care fac parte, foarte mult sport dar ºi piese de teatru captivante ºi vizite la biblioteci. Elevii mai mãriºori de la clasele gimnaziale se vor
bucura ºi ei de foarte multe ore de petrecute în natura ºi multe competiþii sportive dar ºi vizite la mai multe muzee din oraº cum ar fi Muzeul Mineritului, Muzeul Momârlanului, piese de teatru ºi ore petrecute în parcuri. Mai multe clase au fost anul acesta mai „privilegiate„ elevii de aici având parte de anumite excursii surprizã care au fost puse în practicã de cãtre pãrinþi ºi dascãli. Cu eforturi fãcute de cãtre
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 martie 2013
Fostul prim-vicepreºedinte PSD rãmas pe dinafarã eºi s-a creat un post special de primD vicepreºedinte PSD Petroºani, în urmã cu doi ani, Costel Postolache este lãsat pe dinafarã. Dar fostul prim-vicepreºedinte cunoºtea riscurile unei curse din care poþi ieºi ºi învins.
Pentru legislatura trecutã, conducerea PSD filiala judeþului Hunedoara a creat un post de primvicepreºedinte la Petroºani pentru Costel Postolache, ales în urmã cu doi ani vicepreºedinte, pe lângã alþi ºase colegi de-ai sãi, de partid. Dupã alegerile din 16 martie, acesta a candidat pentru ºefia organizaþiei de la Petroºani, cursã din care a ieºit învins.
Înainte de alegeri, Costel Postolache a declarat cã doreºte dimanizarea PSD Petroºani, dorinþã care l-a determinat sã candideze, cu precizarea cã preºedintele Ioan Rus are valoarea sa ºi ca urmare va face parte din Biroul executiv ca reprezentant al Ligii aleºilor locali. ªi dacã el, Postolache, va fi ales preºedinte al social-democraþilor de la Petroºani, se va zbate sã obþinã, la judeþ, funcþia pe care a ocupat-o cândva Haralambie Vochiþoiu atunci când era la PSD, cea de prim-vicepreºedinte al organizaþiei judeþene, iar aceastã funcþie sã fie ocupatã de Ioan Rus. Dar n-a fost sã fie, pentru cã reprezentanþii PSD Petroºani nu i-au acordat voturi
Dop la robinet ºi ”inundaþii” la sistemul de canalizare abundente au pus ”dop” la P recipitaþiile reþeaua de alimentare cu apã potabilã.
Ploile care au cãzut în ultimele zile au fãcut ca alimentarea cu apã potabilã sã fie restricþionatã. Motivele care au stat la baza restricþiilor sunt mai multe, precizeazã responsabilii de la ApaSev Valea Jiului. Mai mult decât atât, alimentarea cu apã potabilã a populaþiei s-a fãcut dintr-o singurã sursã. ”Datoritã ploilor abundente de la sfârºitul sãptãmânii trecute au fost grav afectate instalatile SC. Apa Serv Valea Jiului, singurul loc de unde am putut da apã pe toatã Valea Jiului a fost de la Valea de Peºti ºi acolo nu am putut lua apa din baraj. Restul
Zãnoaga, Taia, Jieþul au fost închise. Au fost probleme cu alimentarea cu apã în Valea Jiului lucrurile s-au remediat sâmbãtã dimineaþa ceva mai mult de lucru am avut în zona municipiului Vulcan unde cetãþenii au avut apã sâmbãtã seara iar alþii chiar duminicã
dimineaþã pentru cã au fost foarte multe lucrãri, pe aceastã cale îmi cer scuze locuitorilor din Valea Jiului dar vreau sã mulþumesc muncitorilor de la Vulcan care au muncit aproape zi ºi noapte pentru a remedia aceste lucrãri”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. ªi în ceea ce priveºte canalizarea au fost probleme. Reþeaua veche ºi suprasolicitatã nu a mai fãcut faþã cãderilor abundente de precipitaþii. ”În zona Lupeni nu a fãcut faþã ºi au fost probleme în municipiul Lupeni. Aceasta este situaþia pe care o avem de rezolvat ºi sper cã viitoarele investiþii în Valea Jiului vor duce la remedierea acestor probleme”, a mai precizat sursa citatã. Pentru urmãtoarele zile, meteorologii au prognozat ploi, iar acestea vor duce din nou la restricþii. În ceea ce priveºte sistemul de canalizare, cei de la ApaServ implementeazã un proiect de zeci de milioane de euro care are rolul de a îmbunãtãþi acest sistem. Monika BACIU
suficiente… Se pare cã preºedintele reales, Ioan Rus, nu îl va numi în noul Birou executiv ca reprezentant al aleºilor locali, pentru cã trei dintre aceºti aleºi locali – consilieri – sunt în Birou, respectiv Ioan Rus, preºedinte PSD, Doru ªepeþan, vicepreºedinte, Lavinia Grigoriu, preºedinte al Organizaþiei de Tineret al PSD. Mai rãmân doi consilieri – Costel Postolache ºi Florin Nicolae. Deci C. Postolache, prin numire, l-ar reprezenta pe Florin Nicolae doar… ”Domnul Postolache va face parte, de drept, din Consiliul municipal al PSD Petroºani în calitate de consilier local” – a declarat Ioan Rus, noul preºedinte PSD, încercând sã contrazicã zicerea cã Postolache a fost lãsat pe dinafarã. Doar cã fostul primvicepreºedinte ºi-a asumat riscurile declarând pentru un cotidian local cã ”Voi fi simplu membru PSD ºi consilier local. Nu e nici o problemã. Nu am intrat în partid plângând ºi nu voi ieºi plângând”. Ileana FIRÞULESCU
”O
dreaptã puternicã se face cu oameni puternici, cu oameni cu notorietate, cu profesioniºti. Nu sunt de acord ca, de exemplu, celor 200 de persoane, cãrora le acorzi ajutoare sociale ºi apoi îi faci membri de partid, sã pretinzi cã sunt cu adevãrat liberali, cã au convingeri de drepta. Niciodatã!”Costel Avram, coordonator PNL, Valea Jiului. La sfârºitul lunii februarie, preºedintele PNL Petrila, coordonatorul liberalilor din Valea Jiului, Costel Avram, a fãcut o declaraþie dupã care s-a lãsat liniºtea pe acel subiect. Avram spunea cã dupã luna martie va construi o dreptã puternicã în Vale, cã se lucreazã la acest lucru ºi cã lucrurile trebuie sã se schimbe pe scena politicã. De la declaraþia acestuia, doar Costel Postolache, fost prim vicepreºedinte al PSD Petroºani a atins subiectul, chiar înainte de alegerile din PSD, când îºi motiva candidatura la
Actualitate 9
Trebuie sã fii prost ca sã crezi cã liberalii sunt cei ce s-au înscris în PNL pentru ajutoare sociale ºefia organizaþiei din Petroºani. ” Aþi vãzut ce a spus Costel Avram cã din luna martie va construi o dreaptã puternicã. ªi asta m-a impulsionat. Cu ce sunt ei mai buni ca noi?” – a spus Costel Postolache, înaintea conferinþei de alegeri. Chiar aºa? Am încercat sã aflãm, timp de douã sãptãmâni, cum vor proceda liberalii, dar pare a fi subiect tabu la nivel de declaraþii asumate. Cã vor sã atragã cei doi primari PDL, respectiv pe Ilie Pãducel, de la Petrila, ºi pe Tiberiu Iacob Ridzi, de la Petroºani, se ºtie. Încã din varã ºi de atunci încoace, Mircea Ioan Moloþ - preºedinte PNL filiala judeþeanã – nu a infirmat niciodatã aceastã dorinþã. Prin metode specifice, am aflat, chiar din interiorul PNL, cã da, se vor atrage din PDL oameni de valoare, care au cãzut în dizgraþie doar datoritã partidului din care au fãcut parte ºi a liderilor naþionali ai
democrat-liberalilor. Principalul vizat este Tiberiu Iacob Ridzi, liberalii precizând cã nu-i deranjeazã faptul cã sunt blamaþi pentru atragerea unor oameni care sunt bine poziþionaþi în preferinþele cetãþenilor, care au dovedit cã au valoare. Cei din PNL mai doresc sã atragã ºi alþi oameni din PDL-ul aflat la asfinþit, oameni cu notorietate ºi buni profesioniºti, considerând cã este o mare greºealã sã arunci la coºul de gunoi al politicii profesioniºti pe care îi poþi folosi în redresarea þãrii, care ºtiu ºi pot face multe lucruri bune dacã se aflã în echipa care are puterea sã facã
acest lucru. În ceea ce-l priveºte pe primarul Ilie Pãducel, acesta pare sã nu fie dorit cu adevãrat în colectivul liberal considerându-se cã Petrila are oameni cu adevãrat valoroºi care îl pot ”bate”
Z i u a a p e i – sub semnul protejãrii resurselor Z
iua Mondialã a apei va fi sãrbãtoritã în acest an sub semnul protejãrii resurselor de apã de pe planetã. Cei din Hunedoara vor sã facã publice date despre calitatea apei de aici ºi despre cum pot fi gestionate sursele existente. Ziua apei va fi celebratã la Deva în 21 Martie 2013, ora 13.00, în Sala de Festivitãþi a Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara-Deva. Aici are loc Simpozionul cu tema: “Ziua Mondialã a Apei”, organizat de Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sãnãtãþii ºi Educaþie alaturi de partenerii sãi pentru Sãnãtate, cu scopul de a sensibiliza populaþia în privinþa gestionãrii durabile a resurselor de apã. „În cursul anului 2012 au fost recoltate în cadrul pro-
gramului de supraveghere a calitãþii apei potabile, 2.756 probe de apã, faþã de 2011 când au fost recoltate 2.730 probe de apã ºi s-au efectuat în total un numãr de 13.780 analize, din reþelele de distribuþie a localitãþilor aprovizionate în sistem centralizat din judeþul Hunedoara, faþã de 13.650 analize în 2011. Toate analizele au fost corespunzãtoare în 2012, faþã de 2011 cand 33 de analize (Clor rezidual liber, Turbiditate) au fost necorespunzãtoare în zona Brad, Hunedoara, Cãlan. Indicatorii analizaþi sunt: NTG, CT, CF, SF, Substanþe organice, Amoniac, Nitriþi, Nitraþi, Cloruri, Turbiditate, Plumb, Cupru, Aluminiu, Nichel, Clor rezidual liber ºi total, Duritate totalã, atât în 2012 cât ºi în 2011”, se aratã într-un comunicat remis presei de DSP Hunedoara. Începând cu 1993, la fiecare 22 martie sãrbãtorim Ziua Mondialã a Apei ºi este o ocazie pentru a reaminti tuturor cât de importante sunt eforturile concrete de a oferi spre consum apã de bunã calitate, în cantitãþi suficiente, precum ºi pentru identificarea problemelor ºi gãsirea soluþiilor pentru managementul optim al acestei resurse prin lansarea unei campanii în vederea gestionãrii durabile a resurselor de apã.
În decembrie 2010 Adunarea Generalã a Naþiunilor Unite ONU a declarat 2013 drept Anul Internaþional de Cooperare în privinþa Apei între naþiuni (Rezoluþia A/RES/65/154). Având în vedere rolul apei în toate aspectele vieþii pe Terra, UN-Water - din cadrul ONU - a desemnat UNESCO - organizaþie cu profil multidisciplinar îmbinând ºtiinþele naturale ºi sociale, educaþia, cultura ºi comunicarea - drept coordonatoare a Anului Internaþional de Cooperare în privinþa Apei 2013. În regiunea Euro-OMS, cu o populaþie de cc.a 500 milionae locuitori, aproximativ 120 de milioane de oameni nu au acces la o sursã sigurã de apã potabilã, iar accesul limitat la salubrizare genereazã pe alocuri boli legate de apã. OMS estimeazã cã aproximativ 6% din povara globalã a bolilor este asociatã cu deficitul de apã. În context european, România se gãsea în 2007 în zona cu deficit fizic de apã relativ redus, iar în perspectiva 2050 þara noastrã nu va intra sub incidenþa riscului de epuizare a resurselor de apã. Anul Internaþional al Cooperãrii pentru Apã
þinteºte sporirea cooperãrii în domeniul admninistrãrii durabile a apei, prin conºtientizarea obstacolelor ºi a beneficiilor colaborãrii pentru apã, dupã cum urmeazã: - înþelegerea caracterului universal al colaborãrii pentru apã, care impune acþiuni la niveluri multiple (naþional, regional, continental, mondial) ºi include toate comunitãþile umane; - înþelegerea învãþãmintelor istoriei, care aratã cã nici cele mai severe conflicte între state - mergând pânã la rãzboaie - nu au putut sista cooperarea în privinþa resurselor de apã, vitalã deasupra oricãror alte interese politice ºi socio-economice; z conºtientizarea la scarã largã (localã, naþionalã ºi internaþionalã) a beneficiilor atrase pe colaborarea pentru apã; z conºtientizarea beneficiilor în privinþa pãcii ºi securitãþii atrase de colaborarea pentru apã; z conºtientizarea ben-
oricând, doar cã aceºtia trebuie scoºi la luminã. Faptul cã primarii aleºi pe lista unor partide nu pot sã renunþe la partidul în cauzã pentru cã îºi pierd funcþia este o chestiune de timp. Cum va fi
eficiilor în privinþa dezvoltãrii durabile ºi a prezervãrii mediului atrase de colaborarea pentru apã; z înþelegerea rolului mãsurilor contra sãrãciei ºi de garantare a accesului universal la apã în cadrul colaborãrii pentru apã. În România, resursele de apã regenerabile se plaseazã la un nivel de mijloc în context mondial. Cu toate acestea disparitãþile încã mari între ruralul ºi urbanul românesc în privinþa apei potabile ºi a sanitaþiei, precum ºi vulnerabilitatea faþã de capriciile meteo trebuie sã menþinã problematica apei în atenþia permanentã a autoritãþilor ºi publicului. Diana MITRACHE
rezolvat acest impediment, nimeni nu a putut sã spunã, ci doar cã ”se lucreazã”. L-am întrebat pe liderul liberal al Vãii Jiului, Costel Avram, dacã nu cumva partidul sãu pierde în faþa electoratului având în vedere cã sunt destui cei care condamnã PNL pentru aspirarea PDL-iºtilor. ”O dreaptã puternicã se face cu oameni puternici, cu oameni cu notorietate, cu profesioniºti. Nu sunt de acord ca, de exemplu, celor 200 de persoane, cãrora le acorzi ajutoare sociale ºi apoi sã-i faci membri de partid, sã pretinzi cã sunt cu adevãrat liberali, cã au convingeri de drepta. Niciodatã! Îmi doresc sã intre în PNL oameni de valoare, care pot atrage dupã ei alte valori ºi multe voturi, voturile însemnând încrederea cetãþenilor în ei. Acest lucru nu-i exclude pe ceilalþi. Cer liberalilor, care deþin funcþii, sã-ºi facã datoria impecabil pentru cã doar aºa îºi pot arãta valoarea, pot ridica ºi pe ei ºi partidul” – a declarat Costel Avram, fãrã sã respingã ideea cã aceºti ”oameni de valoare” pot fi din PDL. Ileana FIRÞULESCU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 martie 2013
Fostul prim-vicepreºedinte PSD rãmas pe dinafarã eºi s-a creat un post special de primD vicepreºedinte PSD Petroºani, în urmã cu doi ani, Costel Postolache este lãsat pe dinafarã. Dar fostul prim-vicepreºedinte cunoºtea riscurile unei curse din care poþi ieºi ºi învins.
Pentru legislatura trecutã, conducerea PSD filiala judeþului Hunedoara a creat un post de primvicepreºedinte la Petroºani pentru Costel Postolache, ales în urmã cu doi ani vicepreºedinte, pe lângã alþi ºase colegi de-ai sãi, de partid. Dupã alegerile din 16 martie, acesta a candidat pentru ºefia organizaþiei de la Petroºani, cursã din care a ieºit învins.
Înainte de alegeri, Costel Postolache a declarat cã doreºte dimanizarea PSD Petroºani, dorinþã care l-a determinat sã candideze, cu precizarea cã preºedintele Ioan Rus are valoarea sa ºi ca urmare va face parte din Biroul executiv ca reprezentant al Ligii aleºilor locali. ªi dacã el, Postolache, va fi ales preºedinte al social-democraþilor de la Petroºani, se va zbate sã obþinã, la judeþ, funcþia pe care a ocupat-o cândva Haralambie Vochiþoiu atunci când era la PSD, cea de prim-vicepreºedinte al organizaþiei judeþene, iar aceastã funcþie sã fie ocupatã de Ioan Rus. Dar n-a fost sã fie, pentru cã reprezentanþii PSD Petroºani nu i-au acordat voturi
Dop la robinet ºi ”inundaþii” la sistemul de canalizare abundente au pus ”dop” la P recipitaþiile reþeaua de alimentare cu apã potabilã.
Ploile care au cãzut în ultimele zile au fãcut ca alimentarea cu apã potabilã sã fie restricþionatã. Motivele care au stat la baza restricþiilor sunt mai multe, precizeazã responsabilii de la ApaSev Valea Jiului. Mai mult decât atât, alimentarea cu apã potabilã a populaþiei s-a fãcut dintr-o singurã sursã. ”Datoritã ploilor abundente de la sfârºitul sãptãmânii trecute au fost grav afectate instalatile SC. Apa Serv Valea Jiului, singurul loc de unde am putut da apã pe toatã Valea Jiului a fost de la Valea de Peºti ºi acolo nu am putut lua apa din baraj. Restul
Zãnoaga, Taia, Jieþul au fost închise. Au fost probleme cu alimentarea cu apã în Valea Jiului lucrurile s-au remediat sâmbãtã dimineaþa ceva mai mult de lucru am avut în zona municipiului Vulcan unde cetãþenii au avut apã sâmbãtã seara iar alþii chiar duminicã
dimineaþã pentru cã au fost foarte multe lucrãri, pe aceastã cale îmi cer scuze locuitorilor din Valea Jiului dar vreau sã mulþumesc muncitorilor de la Vulcan care au muncit aproape zi ºi noapte pentru a remedia aceste lucrãri”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. ªi în ceea ce priveºte canalizarea au fost probleme. Reþeaua veche ºi suprasolicitatã nu a mai fãcut faþã cãderilor abundente de precipitaþii. ”În zona Lupeni nu a fãcut faþã ºi au fost probleme în municipiul Lupeni. Aceasta este situaþia pe care o avem de rezolvat ºi sper cã viitoarele investiþii în Valea Jiului vor duce la remedierea acestor probleme”, a mai precizat sursa citatã. Pentru urmãtoarele zile, meteorologii au prognozat ploi, iar acestea vor duce din nou la restricþii. În ceea ce priveºte sistemul de canalizare, cei de la ApaServ implementeazã un proiect de zeci de milioane de euro care are rolul de a îmbunãtãþi acest sistem. Monika BACIU
suficiente… Se pare cã preºedintele reales, Ioan Rus, nu îl va numi în noul Birou executiv ca reprezentant al aleºilor locali, pentru cã trei dintre aceºti aleºi locali – consilieri – sunt în Birou, respectiv Ioan Rus, preºedinte PSD, Doru ªepeþan, vicepreºedinte, Lavinia Grigoriu, preºedinte al Organizaþiei de Tineret al PSD. Mai rãmân doi consilieri – Costel Postolache ºi Florin Nicolae. Deci C. Postolache, prin numire, l-ar reprezenta pe Florin Nicolae doar… ”Domnul Postolache va face parte, de drept, din Consiliul municipal al PSD Petroºani în calitate de consilier local” – a declarat Ioan Rus, noul preºedinte PSD, încercând sã contrazicã zicerea cã Postolache a fost lãsat pe dinafarã. Doar cã fostul primvicepreºedinte ºi-a asumat riscurile declarând pentru un cotidian local cã ”Voi fi simplu membru PSD ºi consilier local. Nu e nici o problemã. Nu am intrat în partid plângând ºi nu voi ieºi plângând”. Ileana FIRÞULESCU
”O
dreaptã puternicã se face cu oameni puternici, cu oameni cu notorietate, cu profesioniºti. Nu sunt de acord ca, de exemplu, celor 200 de persoane, cãrora le acorzi ajutoare sociale ºi apoi îi faci membri de partid, sã pretinzi cã sunt cu adevãrat liberali, cã au convingeri de drepta. Niciodatã!”Costel Avram, coordonator PNL, Valea Jiului. La sfârºitul lunii februarie, preºedintele PNL Petrila, coordonatorul liberalilor din Valea Jiului, Costel Avram, a fãcut o declaraþie dupã care s-a lãsat liniºtea pe acel subiect. Avram spunea cã dupã luna martie va construi o dreptã puternicã în Vale, cã se lucreazã la acest lucru ºi cã lucrurile trebuie sã se schimbe pe scena politicã. De la declaraþia acestuia, doar Costel Postolache, fost prim vicepreºedinte al PSD Petroºani a atins subiectul, chiar înainte de alegerile din PSD, când îºi motiva candidatura la
Actualitate 9
Trebuie sã fii prost ca sã crezi cã liberalii sunt cei ce s-au înscris în PNL pentru ajutoare sociale ºefia organizaþiei din Petroºani. ” Aþi vãzut ce a spus Costel Avram cã din luna martie va construi o dreaptã puternicã. ªi asta m-a impulsionat. Cu ce sunt ei mai buni ca noi?” – a spus Costel Postolache, înaintea conferinþei de alegeri. Chiar aºa? Am încercat sã aflãm, timp de douã sãptãmâni, cum vor proceda liberalii, dar pare a fi subiect tabu la nivel de declaraþii asumate. Cã vor sã atragã cei doi primari PDL, respectiv pe Ilie Pãducel, de la Petrila, ºi pe Tiberiu Iacob Ridzi, de la Petroºani, se ºtie. Încã din varã ºi de atunci încoace, Mircea Ioan Moloþ - preºedinte PNL filiala judeþeanã – nu a infirmat niciodatã aceastã dorinþã. Prin metode specifice, am aflat, chiar din interiorul PNL, cã da, se vor atrage din PDL oameni de valoare, care au cãzut în dizgraþie doar datoritã partidului din care au fãcut parte ºi a liderilor naþionali ai
democrat-liberalilor. Principalul vizat este Tiberiu Iacob Ridzi, liberalii precizând cã nu-i deranjeazã faptul cã sunt blamaþi pentru atragerea unor oameni care sunt bine poziþionaþi în preferinþele cetãþenilor, care au dovedit cã au valoare. Cei din PNL mai doresc sã atragã ºi alþi oameni din PDL-ul aflat la asfinþit, oameni cu notorietate ºi buni profesioniºti, considerând cã este o mare greºealã sã arunci la coºul de gunoi al politicii profesioniºti pe care îi poþi folosi în redresarea þãrii, care ºtiu ºi pot face multe lucruri bune dacã se aflã în echipa care are puterea sã facã
acest lucru. În ceea ce-l priveºte pe primarul Ilie Pãducel, acesta pare sã nu fie dorit cu adevãrat în colectivul liberal considerându-se cã Petrila are oameni cu adevãrat valoroºi care îl pot ”bate”
Z i u a a p e i – sub semnul protejãrii resurselor Z
iua Mondialã a apei va fi sãrbãtoritã în acest an sub semnul protejãrii resurselor de apã de pe planetã. Cei din Hunedoara vor sã facã publice date despre calitatea apei de aici ºi despre cum pot fi gestionate sursele existente. Ziua apei va fi celebratã la Deva în 21 Martie 2013, ora 13.00, în Sala de Festivitãþi a Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara-Deva. Aici are loc Simpozionul cu tema: “Ziua Mondialã a Apei”, organizat de Compartimentul Evaluarea, Promovarea Sãnãtãþii ºi Educaþie alaturi de partenerii sãi pentru Sãnãtate, cu scopul de a sensibiliza populaþia în privinþa gestionãrii durabile a resurselor de apã. „În cursul anului 2012 au fost recoltate în cadrul pro-
gramului de supraveghere a calitãþii apei potabile, 2.756 probe de apã, faþã de 2011 când au fost recoltate 2.730 probe de apã ºi s-au efectuat în total un numãr de 13.780 analize, din reþelele de distribuþie a localitãþilor aprovizionate în sistem centralizat din judeþul Hunedoara, faþã de 13.650 analize în 2011. Toate analizele au fost corespunzãtoare în 2012, faþã de 2011 cand 33 de analize (Clor rezidual liber, Turbiditate) au fost necorespunzãtoare în zona Brad, Hunedoara, Cãlan. Indicatorii analizaþi sunt: NTG, CT, CF, SF, Substanþe organice, Amoniac, Nitriþi, Nitraþi, Cloruri, Turbiditate, Plumb, Cupru, Aluminiu, Nichel, Clor rezidual liber ºi total, Duritate totalã, atât în 2012 cât ºi în 2011”, se aratã într-un comunicat remis presei de DSP Hunedoara. Începând cu 1993, la fiecare 22 martie sãrbãtorim Ziua Mondialã a Apei ºi este o ocazie pentru a reaminti tuturor cât de importante sunt eforturile concrete de a oferi spre consum apã de bunã calitate, în cantitãþi suficiente, precum ºi pentru identificarea problemelor ºi gãsirea soluþiilor pentru managementul optim al acestei resurse prin lansarea unei campanii în vederea gestionãrii durabile a resurselor de apã.
În decembrie 2010 Adunarea Generalã a Naþiunilor Unite ONU a declarat 2013 drept Anul Internaþional de Cooperare în privinþa Apei între naþiuni (Rezoluþia A/RES/65/154). Având în vedere rolul apei în toate aspectele vieþii pe Terra, UN-Water - din cadrul ONU - a desemnat UNESCO - organizaþie cu profil multidisciplinar îmbinând ºtiinþele naturale ºi sociale, educaþia, cultura ºi comunicarea - drept coordonatoare a Anului Internaþional de Cooperare în privinþa Apei 2013. În regiunea Euro-OMS, cu o populaþie de cc.a 500 milionae locuitori, aproximativ 120 de milioane de oameni nu au acces la o sursã sigurã de apã potabilã, iar accesul limitat la salubrizare genereazã pe alocuri boli legate de apã. OMS estimeazã cã aproximativ 6% din povara globalã a bolilor este asociatã cu deficitul de apã. În context european, România se gãsea în 2007 în zona cu deficit fizic de apã relativ redus, iar în perspectiva 2050 þara noastrã nu va intra sub incidenþa riscului de epuizare a resurselor de apã. Anul Internaþional al Cooperãrii pentru Apã
þinteºte sporirea cooperãrii în domeniul admninistrãrii durabile a apei, prin conºtientizarea obstacolelor ºi a beneficiilor colaborãrii pentru apã, dupã cum urmeazã: - înþelegerea caracterului universal al colaborãrii pentru apã, care impune acþiuni la niveluri multiple (naþional, regional, continental, mondial) ºi include toate comunitãþile umane; - înþelegerea învãþãmintelor istoriei, care aratã cã nici cele mai severe conflicte între state - mergând pânã la rãzboaie - nu au putut sista cooperarea în privinþa resurselor de apã, vitalã deasupra oricãror alte interese politice ºi socio-economice; z conºtientizarea la scarã largã (localã, naþionalã ºi internaþionalã) a beneficiilor atrase pe colaborarea pentru apã; z conºtientizarea beneficiilor în privinþa pãcii ºi securitãþii atrase de colaborarea pentru apã; z conºtientizarea ben-
oricând, doar cã aceºtia trebuie scoºi la luminã. Faptul cã primarii aleºi pe lista unor partide nu pot sã renunþe la partidul în cauzã pentru cã îºi pierd funcþia este o chestiune de timp. Cum va fi
eficiilor în privinþa dezvoltãrii durabile ºi a prezervãrii mediului atrase de colaborarea pentru apã; z înþelegerea rolului mãsurilor contra sãrãciei ºi de garantare a accesului universal la apã în cadrul colaborãrii pentru apã. În România, resursele de apã regenerabile se plaseazã la un nivel de mijloc în context mondial. Cu toate acestea disparitãþile încã mari între ruralul ºi urbanul românesc în privinþa apei potabile ºi a sanitaþiei, precum ºi vulnerabilitatea faþã de capriciile meteo trebuie sã menþinã problematica apei în atenþia permanentã a autoritãþilor ºi publicului. Diana MITRACHE
rezolvat acest impediment, nimeni nu a putut sã spunã, ci doar cã ”se lucreazã”. L-am întrebat pe liderul liberal al Vãii Jiului, Costel Avram, dacã nu cumva partidul sãu pierde în faþa electoratului având în vedere cã sunt destui cei care condamnã PNL pentru aspirarea PDL-iºtilor. ”O dreaptã puternicã se face cu oameni puternici, cu oameni cu notorietate, cu profesioniºti. Nu sunt de acord ca, de exemplu, celor 200 de persoane, cãrora le acorzi ajutoare sociale ºi apoi sã-i faci membri de partid, sã pretinzi cã sunt cu adevãrat liberali, cã au convingeri de drepta. Niciodatã! Îmi doresc sã intre în PNL oameni de valoare, care pot atrage dupã ei alte valori ºi multe voturi, voturile însemnând încrederea cetãþenilor în ei. Acest lucru nu-i exclude pe ceilalþi. Cer liberalilor, care deþin funcþii, sã-ºi facã datoria impecabil pentru cã doar aºa îºi pot arãta valoarea, pot ridica ºi pe ei ºi partidul” – a declarat Costel Avram, fãrã sã respingã ideea cã aceºti ”oameni de valoare” pot fi din PDL. Ileana FIRÞULESCU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 martie 2013 Zilele Asistenþei Sociale 2013
“Responsabilitate, Comunitate, Participare Socialã”
Î
n luna martie a fiecãrui an Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali din România sãrbãtoreºte ”Zilele Asistenþei Sociale”, luna Asistentei Sociale oferind oportunitatea asistenþilor sociali de a celebra profesia lor ºi a reafirma munca pe care o desfãºoarã zi de zi în comunitate.
Recunoscutã ca o profesie în dezvoltare, profesia de asistent social identificã segmentul de populaþie ce face obiectul activitãþilor de asistenþã socialã, evalueazã problemele socio-umane dintr-o anume regiune, comunitate sau localitate, dezvoltã planuri de acþiune, programe, mãsuri, activitãþi profesionalizate ºi servicii specializate specifice domeniului, sensibilizeazã opinia publicã ºi o informeazã cu privire la problematica socialã, stabileºte modalitãþile concrete de acces la prestaþii ºi servicii specializate de asistenþã socialã pe baza evaluãrii nevoilor. Evenimentele organizate în cadrul Zilelor Asistenþei Sociale 2013, sub egida: ”Responsabilitate, Comunitate,
în Petroºani, judeþul Hunedoara, e-mail: colegiulas_hd@yahoo.ro. Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali din România este autoritatea profesionalã în domeniu care reprezintã, apãrã ºi promoveazã drepturile ºi interesele membrilor la nivel local, naþional ºi internaþional, apãrã onoarea, libertatea ºi independenþa profesionalã a asistentului social în exercitarea profesiei, asigurã respectarea de cãtre asistenþii sociali a obligaþiilor care le revin faþã de beneficiari, instituþii ºi societate, în concordanþã cu normele deontologice ale profesiei.
Participare Sociala”, readuc în atenþia publicului larg faptul cã asistenþii sociali sunt persoanele care aduc plus-valoare societãþii prin activitatea profesionalã Restricþii apã desfãºuratã, activitatea acestora având o importanþã socialã în Miercuri 20.03.2013 stabilirea echilibrului social. Lupeni 09:00 - 15:00 Organizarea Zilelor Asistenþei Zona afectatã Cartier Petroºani Sociale, la nivelul judeþului Braia. Hunedoara, revine sucursalei terCasa de Culturã Motivul restricþiei itoriale Hunedoara a Colegiului remediere pierdere str. “Ion Dulãmiþã” Naþional al Asistenþilor Sociali Plevnei,nr. 2-4 ºi refacere Luni, 25 martie din România. branºament garaj str. T. 19:00 Pentru mai multe informaþii Vladimirescu. despre Zilele Asistenþei Sociale Mulþumim în judeþul Hunedoara vã rugãm pentru înþelegere. sã vã adresaþi la Colegiul Naþional al Asistenþilor Sociali Efectuez lucrãri de Structura Teritorialã amenajãri interioare. Hunedoara cu sediul Rigips, gresie, Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Veþel – Leºnic * faianþã, parchet. Radare 20.03.2013 Joi - Audienþe de la 11:00 DN7 Leºnic – Luni 10:00 - 16:00 Preþ avantajos. Sãcãmaº * DN7 Preºedinte CJ Marþi 14:00 - 19:00 Contact Ilia – Gurasada * Miercuri 10:00 - 16:00 073558077 Vineri 10:00 - 14:00 DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea DN 76 Luncoiu Criº * DN 76 Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Zarand; de Jos – Brad * Baia de criº 0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro Sântuhalm; DN DN 74 Brad – Târnava de Criº 76 ªoimuº – În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã Criºcior * DN 76 * DN7 Mintia – Bejan * Bãniþa , aºteaptã cu promoþii de PÂNà LA - 25% la produsele Brad - Baia de Veþel * DN7 selectate. În limita stocului disponibil. DN 66
Anunþ
HOROSCOP Dimineaþa sunteþi foarte ocupat cu probleme de afaceri stresante. Pãstraþi-vã calmul. Dacã o rudã mai în vârstã vã cere ajutorul întro problemã de sãnãtate, ar fi bine sã nu vã eschivaþi. Dupãamiazã sunteþi puþin agitat, dar spre searã totul revine la normal.
Sunteþi indispus ºi chiar irascibil, pentru cã nu v-a ieºit o afacere. Nu vã descãrcaþi nervii acasã. Mai bine analizaþi cauzele eºecului! Spre searã, la o întâlnire cu prietenii, reuºiþi sã vã regãsiþi echilibrul ºi buna dispoziþie. Þineþi cont de sfaturile altora.
Prietenii vã fac o surprizã ºi vã invitã sã vã petreceþi dupã-amiaza împreunã. Spre searã, este posibil sã aveþi o discuþie în contradictoriu cu partenerul de viaþã. Nu fiþi impulsiv. Dacã aveþi probleme cu banii, apelaþi la prieteni.
Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie sau o excursie. Ar fi bine sã þineþi seama de sfaturile unei rude mai în vârstã. Dupã-amiaza sunteþi invitat la o petrecere, dar sunteþi tentat sã vã eschivaþi. Fiþi foarte atent la acte.
În prima parte a zilei, s-ar putea sã aveþi o problemã de sãnãtate care vã împiedicã sã faceþi ce vaþi propus. Cel mai mult regretaþi cã nu puteþi merge la o petrecere. Dupã-amiazã primiþi o veste bunã în legãturã cu o sumã de bani pe care
Este posibil ca persoana iubitã sã vã reproºeze cã sunteþi prea rece ºi cã vã preocupã prea mult afacerile sau cariera. Ocupaþi-vã mai mult de familie. Relaxaþi-vã ºi odihniþi-vã mai mult! Sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie.
Ar fi bine sã nu vã planificaþi afaceri importante, pentru cã sar putea sã intervinã evenimente neprevãzute, din cauza cãrora nu vã puteþi respecta programul. Este posibil sã primiþi o veste neplãcutã despre o rudã mai în vârstã ºi sã vi se cearã ajutorul.
Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin. Dacã se iveºte ocazia sã plecaþi într-o excursie, refuzaþi, întrucât sunteþi predispus la accidente. Ar fi bine sã vã ascultaþi intuiþia ºi sã nu cedaþi insistenþelor persoanei iubite.
Reuºiþi sã finalizaþi o lucrare importantã, începutã mai demult. Deja vã gândiþi la urmãtoarea, spre nemulþumirea familiei. Nu faceþi din orele suplimentare o obiºnuinþã. Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie celor apropiaþi.
S-ar putea sã înþelegeþi greºit un partener de afaceri ºi sã vã certaþi degeaba. Calmaþi-vã ºi lãmuriþi toate neînþelegerile, pentru cã riscaþi sã rupeþi colaborarea. Dupã-amiazã vã destindeþi la o discuþie cu un prieten bun care vã viziteazã.
Relaþiile cu cei din jur ºi mai ales cu persoana iubitã au de suferit din cauza unor probleme de comunicare. Nu refuzaþi comunicarea. Se pare cã vã simþiþi epuizat ºi nu sunteþi dispus sã vã întâlniþi cu prietenii. Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult.
Dacã doriþi sã plecaþi într-o vizitã, luaþi legãtura cu gazdele înainte de a pleca. Existã riscul sã nu le gãsiþi acasã. Dupã-amiazã este posibil sã nu vã simþiþi prea bine ºi sã mergeþi la medic. Nu este nimic grav, dar va trebui sã þineþi regim.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Martie 2013 Acord cu Federaþia Sanitas
Personalul direcþiilor de sãnãtate desfiinþate nu va rãmâne pe drumuri
F
ederaþia Sanitas, la care este afiliat ºi personalul medical din judeþul Hunedoara, se implicã activ în reorganizarea sistemului sanitar. Ministrul Sãnãtãþii dã asigurãri cã angajaþii DSP-urilor desfiinþate nu vor rãmâne pe drumuri. Carmen COSMAN Ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, a semnat un Acord de Colaborare cu Federaþia Sanitas, în vederea unei permanente consultãri în derularea procesului de reorganizare a sistemului sanitar. Patronatul ºi sindicatul susþin de comun acord necesitatea identificãrii unor soluþii, în conformitate cu prevederile legislaþiei în vigoare,
care sã permitã salarizarea personalului din sistemul sanitar în funcþie de performanþele acestuia. Cel puþin asta prevede acordul semnat de Federaþia Sanitas cu Ministerul Sãnãtãþii, prin care ministerul se obligã sã reorganizeze sistemul astfel încât salariaþii acestuia „sã iºi recapete demnitatea, calitatea serviciilor medicale sã creascã, iar în final, pacienþii sã fie mulþumiþi”. Iar discuþiile
au vizat ºi reorganizarea direcþiilor de sãnãtate publicã la nivel naþional, ceea ce în final va duce la desfiinþarea unora, cum este ºi cazul DSP Hunedoara.
Î
napoi în spitale
Eugen Nicolãescu susþine cã prin aceastã mãsurã serviciul public se apropie de cetãþean în paralel cu micºorarea cheltuielilor inutile ºi controlul costurilor, iar personalul nu va rãmâne pe drumuri. “O parte din personal se va transfera cãtre comunitatea localã, altã parte va fi absorbitã la regiune. Având în vedere
60 de copii cu sindrom Down în Hunedoara
Z
iua Mondialã a Sindromului Down. Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara va marca în data de 21 martie Ziua Mondialã a Sindromului Down. Monika BACIU ”Scopul campaniei este de a informa ºi sensibiliza publicul în legãturã cu sindromul Down. În aceastã perioadã, organizaþii din întreaga lume, participã la evenimente deinformare a populaþiei în ceea ce priveºte Sindromul Down”, se aratã într-un comunicat al DSP Hunedoara. Acþiunea se adreseazã persoanelor cu vârsta între 18-45 de ani, ºi anume, din cadrul acestora, pãrinþii ce au primit un diagnostic prenatal sau postnatal al sindromului Down. Ziua Mondialã a Sindromului Down a fost iniþiatã de Down Syndrome Internaþional în 2006, ºi a fost celebratã în peste 60 de þãri. Brazilia este una dintre þãrile care organizeazã cel mai mare numãr de evenimente în fiecare an pentru a celebra datã, ºi din acest motiv, Federaþia Asociaþii lor Sindrom Down din Brazilia a solicitat sprijinul guvernului brazilian pentru a propune ca aceastã datã sã fie parte din cal-
endarul oficial al ONU pentru zilele internaþionale în 2010. Data este simbolicã, deoarece se referã la cele trei copii ale cromozomului 21 care caracterizeazã sindromul Down. Mai presus de orice, se doreºte sã se transmitã un mesaj de solidaritate familiilor ºi persoanelor cu Sindrom Down ºi cu dizabilitãþi în general, prin care acestea sã înþeleagã cã nu sunt singure ºi cã progresul personal ºi/sau social se poate obþine prin eforturi comune.
P
este 60 de cazuri în Hunedoara În judeþul Hunedoara, numãrul copiilor cu sindromul Down, aflaþi în evidenþa Serviciului de evaluare complexã a copilului, a ajuns, în anul 2013, la 64. Potrivit reprezentanþilor DSP
Hunedoara numãrul cazurilor înregistrate în anul 2013 este mai mare faþã de anul precedent. Astfel, în anul 2012, în judeþul Hunedoara au fost înregistrate douã cazuri de sindorm Down la copii.
cã încã mai sunt medici ºi asistenþi locali, pe plan judeþean pot fi redistribuiþi în spitale sau la alte cabinete de medicinã”, a declarat ministrul Eugen Nicolãescu în cadrul întâlnirii cu reprezentanþii Federaþiei Sanitas. DSP Hunedoara are 110 angajaþi ºi doar o parte ar urma sã fie preluatã de structurile teritoriale, aºa încât mãsura anunþatã de MS a stârnit panicã în rândul personalului. Dacã se întorc în spitale, acest lucru implicã automat necesitatea deblocãrii posturilor de aici, atrag atenþia sindicaliºtii din sistem. Ministrul Sãnãtãþii i-a asigurat pe membrii Biroului Executiv Sanitas cã un reprezentant al Federaþiei Sanitas va face parte din grupul de lucru pe problematica reorganizãrii sistemului, grup
care va fi constituit la nivelul Ministerului Sãnãtãþii. „Din punctul nostru de vedere este este un prim pas spre o colaborare si un dialog permanent cu Ministerul Sãnãtãþii. Este problematica pe care noi am preluat-o de la toþi colegii noºtri din þarã si speram cã împreunã cu echipa din minister vom rezolva din aproape în aproape problemele salariatilor pe care noi îi reprezentãm”, a declarat Marius Sepi, prim vicepreºedinte al Federaþiei Sanitas, la finalul întâlnirii.Angajaþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara ºi cei ai Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara se tem cã în urma reorga-
nizãrii sistemului sanitar îºi vor pierde locurile de muncã. „De la data anunþului fãcut de ministrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, salariaþii din cadrul DSP Hunedoara lucreazã într-un stres þi o tensiune continuã. Nimeni nu þtie nimic þi fiecare dintre aceþtia se aþteaptã la ce e mai rãu”, a declarat Lucia Vintilã, liderul sindicatului „Sanitas” Hunedoara. Direcþiile de Sãnãtate Publicã vor fi reorganizate în Oficii Judeþene de Sãnãtate Publicã.
AXIS a pierdut un contract la SUP
A
xis contestã procedura de atribuire a serviciilor de pazã de la SUP. Axis Corporate Security a înaintat o solicitare de anularea procedurii de atribuire a contractului care prevede asigurarea serviciilor de pazã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Contestaþia a fost depusã la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþilor. Monika BACIU Reprezentanþii CNSC au respins cererea celor de la firma de pazã. ”Respinge, ca nefondatã, contestaþia formulatã de S.C. AXIS CORPORATE SECURITY S.R.L., cu sediul în municipiul Deva, bd. Nicolae Bãlcescu fn, bl. B, sc. B, et. 1, ap. 18, judeþul Hunedoara în contradictoriu cu autoritatea contractantã SPITALUL DE URGENÞÃ PETROªANI, cu sediul în municipiul Petroºani, str. 1 Decembrie 1918, nr. 137A, judeþul Hunedoara ºi dispune continuarea procedurii de atribuire”, se aratã în documentele
de la CNSC. Conform caietului de sarcini, cei de la SUP au stabilit mai multe puncte ce urmeazã a fi pãzite de firma care va câºtiga licitaþia. ”Spitalul de Urgenþã Petroºani este interesat în achiziþionarea de servicii de pazã a obiectivelor, bunurilor ºi valorilor aparþinând spitalului, ºi anume: poarta principalã
a Spitalului de Urgenþã Petroºani – postul nr. 1 – post fix, zilnic, 24 ore din 24 - Postul nr.1; paza ºi ordinea în holul spitalului (intrare parter) – postul nr. 2 – post fix, zilnic, 12 ore între orele 700 – 1900 – Postul nr.2; paza la urgenþã + parcãri
maºini + blocul alimentar + beci + centrala termicã + garaje + depozit obiecte de inventar – postul nr. 3 - post mobil, zilnic 12 ore între orele 1900 – 0700 – Postul nr.3; staþionarul de zi HIV – SIDA (str. Aviatorilor, nr. 30A) - postul nr. 4 – post mobil, zilnic 16 ore, între orele 1600 – 0800 în zilele lucrãtoare, respectiv 24 ore în zilele nelucrãtoare sau a sãrbãtorilor legale – de la ora 0800 a zilei la ora 0800 a zilei urmãtoare – Postul nr.5 – HANGAR – post fix, zilnic, 24 ore din 24 Postul nr. 5”, se aratã în caietul de sarcini. Contractul dintre spitalul de Urgenþã Petroºani ºi firma de pazã care va câºtiga licitaþia va fi valabil pânã la
data de 31 decembrie 2013 cu începere de la data semnãrii contractului. Pentru paza celor cinci posturi specificate în contract cei de la Spitalul de Urgenþã urmeazã sã achite o sumã de 198.246 de lei, fãrã TVA.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 Martie 2013
Petrila - Regenerarea unui peisaj industrial
Cunoscutul caricaturist Ion Barbu îi adreseazã ministrului Varujan Vosganian, prin intermediul reþelei de socializare Facebook, o scrisoare în stilu-i caracteristic, prin care îi descrie printr-un mod satiric situaþia tragi-comicã în care se regãseºte Mina Petrila. Scrisoarea, adresatã ministrului, vine în contextul în care firava societate civilã petrileanã a demarat o campanie numitã “Salvaþi Mina Petrila”, operaþiune menitã sã transforme acest areal într-un sit de culturã, istorie ºi turism.
Dragã Varujane, stimate Vosganian! Iatã, îþi scriu pentru prima datã, ºi ca tot românul cinstit ºi corect, o fac pentru a-þi cere ceva. N-o fac pentru mine (eu am de toate: casã, butelie cu aragaz, frigider cu congelator, maºinã si colac peste pupãzã-garaj), ci pentru ingraþii mei de concetãþeni ºi petrileni în acelaºi timp. Mina Petrila, în adâncurile cãreia am trudit ºi eu 15 ani, se pregãteºte
de ultimul drum dupã un parcurs istoric de 154 ani. Conform unei cutume tâmpite (vezi vecina Minã Dâlja) operaþia asta de închidere înseamnã a rade totul de la suprafaþa ei ºi plantarea de gazon românesc, iarbã recunoscutã de altfel pentru calitãþile curative, profilactice ºi de un verde ca de Paris. Sunt câteva clãdiri cu o arhitectonicã industrialã deosebitã care e pãcat, mare pãcat, sã fie culcate la pãmânt doar pentru a recupera fierul vechi care îl înglobeazã. Dvs. ca liberal ar trebui sã ºtiþi cã de exemplu spãlãtoria de cãrbune a Petrilei era la vremea construcþiei ei cea mai mare din Europa. La inaugurarea ei a fost însuºi Regele Mihai, iar în Puþul Centru al minei funcþioneazã ºi azi o maºinã de extracþie a aceloraºi vremuri. Firava societate civilã petrileanã a încercat cu
modestele ei puteri sã se opunã ºtergerii din istoria oraºului a mult peste 100 de ani de activitate, des plãtita cu sânge. Am început o campanie numitã ‘’Salvaþi Mina Petrila’’, operaþiune menitã sã transforme acest areal într-un sit de culturã, istorie ºi turism. Anul trecut, cu sprijinul unei asociaþii de profil din Franþa, am organizat o sãptãmânã de studiu ºi solutii cu 50 de studenþi din anii terminali ai facultãþilor de profil din Bucureºti, Cluj, Timiºoara ºi Iaºi. Anul acesta este prevãzut un alt workshop
cu arhitecþi din Franþa ºi Germania, þãri în care închiderea minelor s-a fãcut într-un alt mod, benefic pentru populaþia acelor locuri, decât aici. Din pãcate, Primãria ºi Consiliul Local care ar trebui sã fie portdrapelul acestei acþiuni de salvgardare se complace într-un dolce farniente, par lipsiþi de vlagã, dacã nu cumva acest noncombat nu ascunde decât interese subterane, cã deh!, e vorba de minã aici, nu? Domnule Ministru, Stã în puterea Dvs. o acþiune rapidã care sã opreascã buldozerele aflate acum în curtea minei sã mai muºte din ea. Cu banii care sunt alocaþi acum dãrâmãrii se pot consolida clãdirile istorice aflate în suferinþã. Alãturat acestui mesaj ataºãm ºi apelul nostru întru salvare, unde veþi vedea cã existã ºi soluþii pentru deschiderea unei mine culturale.
N-avem ºtiinþã de a mai exista aºa ceva pe aiurea, vedeþi, aºadar, ºi ce potenþial publicitar ascunde. Scriitorului din Dvs. îi spunem cã stã în voinþa ºi putirinþa noastrã de a ridica în Petrila pe ruinele minei ºi un muzeu, un altfel de muzeu, al poeziei româneºti. Din locul de unde altãdatã plecau mineriadele...
scriu Preºedinþilor, Miniºtrilor, Parlamentarilor. E ca ºi cum I-ai scrie lui Dumnezeu. Nu primeºti niciodatã rãspuns în cutia poºtalã. Eu, totuºi,
Spuneam odatã cã îmi place enorm sã le
Cuviosul ºi Cuvinciosul Ion Barbu
Cred în Unul Varujan... Aºtept învierea minelor, ºi viaþa veacului ce va sã vie. Amin!
Premierã cu consul
L
a premiera piesei „O mireasã de împrumut”, programatã pentru data de 23 martie, pe scena Teatrului Dramatic „I. D. Sîrbu” din Petroºani va participa ºi consulul onorific al României în Suedia.
O
Marº al persoanelor cu dizabilitãþi
rganizaþia “DOWN” Valea Jiului, în colaborare cu Asociaþia de voluntariat “Casa Pollicino” vor organiza joi, 21 martie, în Petroºani, un marº al persoanelor cu dizabilitãþi. Pânã atunci, astãzi, Olivia Costea va fi prezentã la o conferinþã de presã alãturi de Zoltan Schapira, regizorul piesei scrise de cãtre suedeza Astrid Lindgren. „Este vorba despre un act cultural deosebit care va fi gãzduit de cãtre teatrul din Petroºani. Piesa, regizatã de un român plecat de mai mulþi ani în Suedia, va debuta cu o conferinþã de presã la care va fi prezentã ºi Olivia Costea, consulul onorific al României în Suedia”, a declarat Oana Tuþu, secretar literar Teatrul „I. D. Sîrbu” Petroºani. Din distribuþia piesei regizate de cãtre româno – suedezul Zoltan Schapira fac parte actorii Oana Liciu, Irina Bodea – Radu, Mihai Sima, Izabella Badovics, Dorin Ceagoreanu, Nicoleta Niculescu ºi Bianca Holobuþ. Mir cea NISTOR
La acþiune ºi-au anunþat participarea mai multe persoane, unele dintre acestea urmând a fi însoþite ºi de cãtre pãrinþii lor. “În data de 21 martie, la nivel naþional, vor fi organizate mai multe evenimente de cãtre Coaliþia “O singurã voce pentru dizabilitate” în cadrul unei campanii care îºi propune sã creeze premizele necesare schimbãrii cadrului legal privind drepturile copiilor
cu dizabilitãþi din România ºi sã atragã atenþia asupra abuzurilor ºi discriminãrii acestora. La nivel regional vom organiza în municipiul Petroºani, pe traseul Casa Pollicino – Piaþa Victoriei ºi retur, un marº al persoanelor cu dizabilitãþi, împreunã cu pãrinþii acestora ºi simpatizanþii lor. Marºul se va derula joi, 21 martie, între orele 15 ºi 17. Numai uniþi putem fi puternici”, a precizat Florentina Presecan,
director executiv “Casa Pollicino” Petroºani. Marºul de joi face parte dintr-o acþiune mai amplã, derulatã la nivel naþional ºi intitulatã „O singurã voce pentru dizabilitate”. Tot în ziua de 21 martie se va desfãºura ºi un simpozion, la Palatul Parlamentului, organizat de Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilitãþi. Mir cea NISTOR NISTOR