Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 310
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 20 februarie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Mineritul va fi salvat prin credit BERD al CEH, cu ”profit ajutat”
Furtunã într-un pahar cu apã
Liderii minerilor au reclamat inutil la ITM conducerea SNH
D
upã ce au jucat ºi au pierdut în instanþã majorarea salarialã a minerilor din Valea Jiului, lideri de sindicat mai dau o datã cu bâta în baltã.
>>> PAGINA A 3-A
Salvarea vine de la duºmani: LSMVJ poate recupera dreptul de 10% al minerilor
A
cþiunea LSMVJ aflatã pe rolul Tribunalului Hunedoara, în cauza privind aplicarea actului adiþional al CCM – 10% mãrire salarialã – poate salva acest drept al minerilor pierdut ”prin neglijenþa” Sindicatului Muntele, la Curtea de Apel Alba.
>>> PAGINILE 8-9
Emil Bercea vrea sã preia Jiul Petroºani, dar nu are timp sã stea douã ore la uºa primarului Tiberiu Iacob Ridzi pentru discuþii >>> PAGINA A 5-A Trebuie sã importãm idei
C
a moderator ºi realizator sindical de televiziune, Adrian Jurca se promoveazã intens încercând sã convingã membrii sindicatului al cãrui colider este, cã deþine adevãrul, cã îºi dã silinþa sã obþinã maximul de ”profit” din demersurile sale ºi cã alþi sindicaliºti sunt rãi, dezinteresaþi etc., etc. La ultima întâlnire, de vinerea trecutã, de la Petroºani, cu ministrul delegat al Energiei, Constantin Niþã, au participat doar sindicatele bune, iar cele rele, nu. Vorba lui Jurca: stimaþi telespectatori, ce sindicate sunt acestea, care nu participã la discuþii privind salvarea mineritului??? >>> PAGINILE 8-9
Austriecii ar putea avea reþeta miraculoasã pentru dezvoltarea turismului
>>> PAGINA A 5-A
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Plasa de stele 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)
National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:15 13:30 15:00 15:15 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15
Teleshopping Schimb de vieþi Vânãtorii de sclavi Teleshopping Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Iubire interzisã (r)
PRO TV
Prima TV
7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Ce se întâmplã, doctore? (r) 10:30 Furtuna de foc (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Testul curajului 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 New York Taxi 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York 0:00 Fringe
9:30 Dispãrutã, dar nu uitatã 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r)
18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort
TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Festivalul Olimpic Al Tineretului European Braºov 2013 13:00 Rezumatele zilei UEFA Champions League 13:45 Înainte ºi dupã 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Festivalul Olimpic Al Tineretului European Braºov 2013 18:30 Parteneri de week-end 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Ultimul Radio Show 0:00 Ora de business (r) 0:50 Copilul din Macon
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013
Furtunã într-un pahar cu apã
Liderii minerilor au reclamat inutil la ITM conducerea SNH
D
upã ce au jucat ºi au pierdut în instanþã majorarea salarialã a minerilor din Valea Jiului, lideiri de sindicat mai o datã cu bâta în baltã. Sindicatul Muntele a reclamat la ITM conducerea Societãþii Naþionale a Hulei pe motiv cã refuzã sã îi cheme la discuþii pentru negocierea unui nou contract se muncã al minerilor. Asta dupã ce, cu mânuþa lor, au semnat cã sunt de acord cu prelungirea actualului contract pânã la finele anului 2013. Liderii minerilor din Valea Jiului dovedesc o crasã necunoaºtere a legii. ªi, în loc sã se
ocupe de problemele cu adevãrat importante ale oamenilor, îºi pierd vremea în chestiuni inutile ºi utopice. Sindicatul Muntele, condus de Petre Nica, a reclamat la ITM conducerea SNH Petroºani, societate care a preluat pãrþile din vechea CNH ce intrã în componenþa Complexului Energetic Hunedoara. Sindicaliºtii sunt nemulþumiþi cã, în mod constant, SNH nu îi cheamã la discuþii în vederea încheierii unui nou contract de muncã. Perfect motivat am putea spune, dar asta dacã am vorbi despre CCM al minerilor pe anul 21014, pentru cã pentru acest an minerii au un contract valabil. De fapt, pe finalul anului trecut, s-a semnat contractul
minerilor din Valea Jiului pe anul 2012. Ulterior, printr-un act adiþional,
înregistrat la ITM; pãrþile semnatare – Compania Naþionalã a Huilei
Petroºani ºi Sindicatul Muntele – au convenit prelungirea prevederilor respectivului contract colectiv de muncã pânã la data de 31.12.2103. Un contract care este valabil ºi acum, când minerii lucreazã la SNH, conform legislaþiei în vigoare. Sorin Istrate, consilier în cadrul ITM Hunedoara ºi responsabil în relaþiile cu mass – media, a explicat cã „legislaþia prevede cã, în situaþia în care se schimbã angajatorul, tot ceea ce derivã din contractele individual ºi colectiv de muncã rãmân în vigoare. În consecinþã, CCM aflat în vigoare îºi produce efectele pânã la dara expirãrii valabilitãþii lui, respectiv 31.12.2013”.
S
e zbat încã din ianuarie
Reamintim cã Sindicatul Muntele a depus o sesizare la Inspectoratul Teritorial de Muncã Hunedoara, pe motiv cã a fost depãºit termenul de 10 zile pentru începerea negocierilor pentru Contractul Colectiv de Muncã. Liderul de la Sindicatul Muntele, Petre Nica, susþinea cã au cerut renegocierea CCM de la finele lunii ianuarie, dar nu li s-ar fi onorat solicitarea. Pentru mineri, acþiunea liderilor lor de sindicat nu mai este o noutate. La greva din primãvara anului trecut, aceºtia i-au strigat preºedintelui de la „Muntele”: „Nica, Nica, n-ai fãcut nimica!”. Car men COSMAN
Ruine de miliarde
Preparaþia Petrila a ”produs” 220 de mii de lei primãriei ani din beton. Administraþia localã B din Petrila a încasat 200 de mii de lei de pe urma demolãrii unor clãdiri ce au aparþinut fostei preparaþii.
În prezent, în zonã au loc lucrãri de ecologizare ºi de demolare a mamuþilor ce odatã reprezentau un simbol al industriei miniere. ”La Preparaþia Petrila se lucreazã la demolare ºi ecolo-
gizare ºi vor rãmâne în picioare doar clãdirile care constituie fluxul de încãrcare ºi descãrcare de la cele douã unitãþi miniere, mina Lonea ºi mina Petrila”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Contractul pentru ecologizarea zonei ºi demolarea clãdirilor a fost în sumã de 400 de mii de lei, iar administraþa localã a încasat pânã acum jumãtate. ”A intrat în contul primãriei conform contractului de asociere cu firma respectivã din cei 4 miliarde care trebuia sã ne dea firma ne-a dat 2,2 miliarde”, a mai declarat sursa citatã. Dupã ce zona va fi curãþatã ºi ecologizatã, terenul poate fi predat unor investitori care vor sã îºi demareze o activitate în zonã. ”Acest teren dupã ce va fi ecologizat este pretabil mai ales cã utilitãþile sunt aproape. Va fi cale feratã, va fi gaz, va fi drum de acces, va fi apã ºi curent. Este corespunzãtor pentru dezvoltarea unei investiþii sau chiar a
unui parc industrial în zona respectivã”, a mai spus Pãducel. În anul 2006, prin HGR 1008, pentru închiderea ºi ecologizarea Preparaþiei Petrila s-au alocat, pe hârtie, 17.471.200 lei, din care 30.000 lei erau pentru elaborarea documentaþiei tehnice.
C
uraþare cu ”necuraþi”
Ovidiu Luca este un om de afaceri controversat, fost interlop din judeþul Hunedoara care a fost cercetat în dosarul Hidra, dosar „al mafiei fierului vechi din Hunedoara”. Mai mult, acesta a mai fost cercetat ºi în alte douã dosare, în care Parchetul de pe lângã Judecãtoria Hunedoara a dispus neînceperea urmãririi penale. Însã lipsa resurselor a început sã se facã simþitã ºi în acest domeniu. Ovidiu Luca este reprezentantul societãþii Cletorom, societate care se ocupã de demolarea ºi
ecologizarea fostei Preparaþii de la Petrila. Claudiu Ovidiu Luca este unul dintre administratorii firmelor care deruleazã lucrãri de colectare a deºeurilor metalice pe halda de zgurã de la Hunedoara ºi reprezentantul unei societãþi care se ocupã de
demolarea ºi ecologizarea diferitelor perimetre. Acesta se poate mândri cu o avere impresionantã, strânsã în mai puþin de zece ani, venituri care sunt pe mãsura controverselor legate de modul în care le-a dobândit. Claudiu Ovidiu Luca este proprietarul unor pensiuni pe malul Lacului Cinciº ºi a mai multor maºini de lux din clasa BMW. De numele lui se leagã un incident ciudat, petrecut în 2006, investigat de procurorii DIICOT. La începutul acestui an, 2011, pe rolul Tribunalului Hunedoara a început un proces între Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara ºi Claudiu Ovidiu Luca, care este cercetat pentru evaziune fiscalã. Reprezentanþii instituþiei au reclamat cã omul de afaceri s-a sustras de la plata unor datorii importante faþã de stat, iar procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria Hunedoara nu l-au trimis în judecatã pentru ilegalitãþile de care a fost acuzat. Fostele clãdiri, care odatã reprezentau prosperitatea industriei din judeþul Hunedoara “fac cu ochiul” diferiþilor “combinatori” buni la toate.
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013
Conflict conjugal tranºat cu cuþitul de bucãtãrie
D
ivorþul l-a adus în pragul nebuniei pe un bãrbat din Uricani, care ºi-a înjunghiat cu bestialitate soþia.Dupã ce a comis fapta, bãrbatul a dispãrut de acasã, dar a fost prins marþi dimineaþa de poliþiºti ºi dus la audieri. Carmen COSMAN Bãrbatul de 33 de ani a înfipt de mai multe ori un cuþit în trupul victimei,
mai ales în zona toracelui ºi doar o minune a þinuto în viaþã pe femeia de 26 de ani. Totul s-a întâmplat pe fondul unui
conflict spontan izbucnit între cei doi soþi. Cei doi s-au despãrþit, iar femeia s-a întors la domiciliul conjugal pentru a-ºi mai lua din lucruri. Între ei a izbucnit un nou conflict, încheiat sângeros de bãrbat. Furios, acesta a pus mâna pe un cuþit de bucãtãrie, pe care l-a înfipt în trupul fostei sale soþii. Cu multiple plãgi înjunghiate, femeia a ajuns al Spitalul Municipal doi Lupeni ºi se aflã
sub strictã supraveghere medicalã. Potrivit medicilor, femeia a ajuns la spital cu plãgi superficiale abdominale ºi multiple plãgi toracice, dar niciuna nu ia pus viaþa în pericol.
Percheziþii la contrabandiºtii de þigãri
P
oliþiºtii au descins luni în locuinþele a hunedoreni, despre care se ºtia cã fac trafic cu þigãri de cointrabandã. Afaceriºtii au rãmas fãrã mii de þigãri ºi mai multe pachete de cafea. Diana MITRACHE Razia a avut loc în cursul zilei de luni la domiciliile celor doi din municipiul Hunedoara. Poliþia a capturat o adevãratã pradã de contrabandã ºi i-a reþinut pe proprietarii imobilelor. „Poliþiºtii Biroului de Investigare a Fraudelor Hunedoara au efectuat, în cursul zilei de ieri, douã percheziþii domiciliare,
la imobilele deþinute de învinuiþii VASILE C., de 45 de ani ºi SAFTA L., de 53 de ani, ambii din Hunedoara, acþiuni în urma cãrora au gãsit cantitatea de 21.560 de þigarete ºi 54 de pachete de cafea, toate provenind din contrabandã. Suspectul este cercetat pentru comiterea infracþiunii de contrabandã ºi a fost reþinut pe bazã de ordonanþã pentru 24 ore ºi depus în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv al IPJ Hunedoara”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii spun cã vor cere arestarea celor doi, iar dosarele lor vor fi prezentate Judecãtoriei Hunedoara cu propunere de arestare preventivã.
Bãrbatul în schimb este supravegheat îndeaproape de anchetatori ºi, în funcþie de concluziile medicului legist, va fi sau nu reþinut ºi arestat preventiv. „Pe numele suspectului s-a întocmit un dosar de cercetate pentru comiterea infracþiu-
nii de vãtãmare corporalã. În funcþie de numãrul zilelor îngrijiri medicale ºi concluziile specialiºtilor vor fi luate mãsurile prevãzute de lege. În momentul de faþã persoana este cercetã în stare de libertate„, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor d cuvânt al IPJ Hunedoara.
Coºurile de fum, moarte sigurã n hunedorean ºi-a pierdut viaþa dupã ce s-a intoxicat cu monoxid U de carbon. Disfuncþionalitãþile înregis-
trate la coºurile de fum sau utilizarea aragazurilor ca surse de încãlzire sunt câteva dintre cauzele care au stat la originea a numeroase evenimente tragice înregistrate în aria de activitate a companiei E.ON Gaz Distribuþie, în prima lunã a acestui an. Monika BACIU Astfel, numai în intervalul 1 ianuarie - 4 februarie 2013 au fost înregistrate 7 cazuri de asfixii ºi intoxicaþii cu monoxid de carbon. Evenimentele s-au soldat cu 12 victime, dintre care 8 au decedat, ceea ce înseamnã cã la fiecare patru zile o persoanã a murit asfixiatã cu monoxid de carbon. În judeþul Hunedoara, în acest an, s-a înregistrat un caz în urma cãruia o persoanã ºi-a pierdut viaþa. Numãrul persoanelor decedate în acest interval de aproximativ o
lunã este similar cu numãrul celor decedate pe parcursul întregului an 2012, situaþia fiind una fãrã precedent în aria de activitate a E.ON. Cauza principalã a acestor evenimente tragice a fost utilizarea unor surse de încãlzire alimentate cu gaze naturale, racordate la coºuri de fum necurãþate sau înfundate, construite necorespunzãtor sau chiar folosirea unor aparate de încãlzire improprii, deteriorate sau neracordate la coºuri sau utilizarea aragazurilor pentru încãlzire ºi lãsarea lor în
funcþiune în timpul nopþii. Punând în centrul preocupãrilor siguranþa populaþiei, E.ON ºi Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã (I.G.S.U.), parteneri în cadrul campaniei “Împreunã pentru siguranþã”, atrag atenþia asupra necesitãþii curãþãrii coºurilor de fum ºi a întreþinerii cãilor de ventilare. Aceste mãsuri de siguranþã sunt esenþiale pentru evitarea intoxicaþiilor ºi asfixierilor cu monoxid de carbon dar ºi pentru prevenirea incendiilor. Pentru siguranþa cetãþenilor, E.ON ºi
I.G.S.U recomandã acestora sã se asigure de verificarea ºi curãþarea coºurilor de fum de cel puþin douã ori pe an, una dintre verificãri trebuind sã fie efectuatã neapãrat înaintea începerii sezonului rece, exclusiv prin intermediul firmelor de coºãrit sau al persoanelor autorizate sã efectueze asemenea intervenþii. Totodatã, se impune supravegherea aparatelor neautomatizate care funcþioneazã cu flacãrã deschisã (aragazurilor) ºi interzicerea utilizãrii acestora ca surse de încãlzire.
30 de abateri disciplinare în rândul medicilor hunedoreni
30
de sesizãri de abateri disciplinare. La nivelul Colegiului Medicilor Hunedoara în anul 2012 au fost depuse 30 de sesizãri cu privire la cazurile de abateri disciplinare. Monika BACIU ”În ce ne priveºte, conform statutului nostru, avem competenþa de a analiza abaterile disciplinare de la Codul Deontologic ai
Statutut Medicilor din România. Astfel la nivelul anului 2012 s-au înregistrat un numãr de 30 de sesizãri din care sau soluþionat 22, restul fiind în curs de soluþionare”, se aratã într-un
rãspuns remis Cronicii Vãii Jiului de preºedintele Colegiului Medicilor Hunedoara,
medicul Mircea Artean. În ceea ce priveºte cazurile de malpraxis acestea sunt de competenþa Direcþiei de Sãnãtate Publicã de a fi analizate ºi soluþionate. Medicii din judeþul Hunedoara sunt monitorizaþi în permanenþã din punct de vedere profesional de Colegiul Medicilor, iar anual o parte dintre ei sunt sancþionaþi pentru diferite abateri disciplinare.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013
Emil Bercea vrea sã preia Jiul Petroºani, dar nu are timp sã stea douã ore la uºa primarului Tiberiu Iacob Ridzi pentru discuþii
E
mil Bercea este pregãtit sã preia echipa de fotbal Jiul Petroºani. Omul de afaceri spune cã este gata oricând sã facã asta. Ba mai mult, ieri dimineaþã, acesta a afirmat pe postul de radio Mondo FM cã, deocamdatã, nu are dispoziþia de a sta douã ore la uºa primarului Tiberiu Iacob Ridzi, pentru a discuta despre viitorul formaþiunii sportive, aºa cum spune cã a fãcut Alin Simota. Manifestul suporterilor echipei Jiul Petroºani, care a avut loc duminicã, nu a rãmas fãrã ecou. Omul de afaceri petroºenean, Emil Bercea, ºi-a manifestat dorinþa de prelua ºi finanþa echipa, pentru continuarea tradiþiei fotbalului din Valea Jiului. Ba mai mult, acesta s-ar fi înþeles deja cu Simota.
“Este o idee mai veche a mea, nu este una nouã. Demult am vrut sã preiau echipa de fotbal. Am discutat cu Alin Simota, a zis cã o dã, iar eu sunt interesat. Echipa se aflã în situaþia în care se aflã, dar eu zic cã nu din cauza lui Alin Simota. El nu este vinovatul principal pentru situaþia asta”, a declarat omul de afaceri Emil Bercea. Primarul Petroºaniului a afirmat ºi el cã este deschis la orice idee care ar conduce spre binele echipei. “Mã bucur cã sunt oameni dispuºi sã investeascã în aceastã zonã, cu toþii sunt foarte bine primiþi. Eu am declarat acum douã sãptãmâni cã voi face o întâlnire ºi o dezbatere publicã pentru a vedea care sunt soluþiile pentru salvarea echipei Jiul Petroºani, iar acest lucru se va întâmpla în aceastã sãptãmânã. Este binevenit orice investitor ºi la fel, este binevenitã orice idee”, a declarat Tiberiu Iacob
Trebuie sã importãm idei
Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Dar, Emil Bercea a mai afirmat cã Alin Simota ar fi putut conduce fãrã probleme Jiul în continuare, dacã primea vreun ajutor din partea administraþiei locale. El a povestit la Mondo FM un episod în care spunea cã Alin Simota a stat circa douã ore la uºa edilului doar pentru a fi primit de acesta. Acum, pentru cã vor trebui demarate discuþii vizavi de preluarea bazei sportive ºi de tot ceea ce implicã schimbarea finanþatorului, Bercea susþine cã nu are deocamdatã douã ore libere de aºteptat la uºile primãriei. “Vrem ca Tiberiu Iacob Ridzi sã fie clientul nostru, sã plãteascã bilet ºi sã vinã la meci, dacã nu poate sã sprijine echipa financiar. Dar
Austriecii ar putea avea reþeta miraculoasã pentru dezvoltarea turismului
T
urismul din Austria poate deveni un model de succes pentru cel din Parâng, dar numai dacã toþi factorii responsabili de al noi vor înþelege cã este nevoie de conlucrare. Infrastructurã inclusiv în transportul pe cablu, pârtii bine amenajate ºi, neapãrat, conlucrarea factorilor responsabili. În linii mari, aceasta este reþeta pentru un turism profitabil, care sã ducã al dezvoltarea Parângului. O reþetã pe care primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, a aflat-o în Austria, unde a fost invitat la un
concurs mondial de schi, dar ºi pentru a vedea la faþa locului cum se face turismul organizat, care sã aducã ºi profit. ”Scopul este comun. Acela de a atrage cât mai mulþi turiºti, de a oferi servicii cât mai bune ºi cât mai prompte
pentru a putea face faþã concurenþei Eu sunt optimist, pentru cã lucrurile au început sã miºte. Sigur, nu într-o perioadã foarte scurtã, dar eu cred cã putem sã învãþãm lucrurile acestea. (…) Calea cea mai bunã este cea a dialogului ºi trebuie sã înþelegem cu toþii cã nu existã o competiþie directã ºi exclusivã între unul ºi altul. Adicã nu poate sã-i meargã unuia foarte bine ºi la restul foarte prost”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Iar ac turismul sã se dezvolte ºi Parângul sã devinã cu adevãrat o alternativã cel puþin la Valea Prahovei, trebuie eliminat ºi turismul la negru, care nu poate intra în discuþie într-o economie realã de piaþã.
urismul la negru trebuie T eliminat Primarul recunoaºte cã existã o problemã majorã cu acei cabanieri care fen-
teazã statul, dar spune cã pânã acum cea mai grea sancþiune aplicatã celor prinºi a fost fix un avertisment! „Noi am ridicat aceastã problemã, inclusiv cu clasificarea locaþiilor. Au fost reprezentanþii Ministerului Turismului ºi în 2011 ºi în 2012 la Petroºani. I-am chemat la discuþii pe cei care au investiþii în Parâng. Nu s-au aplicat amenzi, ci s-a dat o perioadã de timp în care ei sã poatã sã se clasifice. Nu noi dãm amenzile”, a mai spus edilul din Petroºani. Toate aceste discuþii vin dupã ce primarul a vãzut la faþa locului, adicã în Austria, ce înseamnã cu adevãrat turism, o activitate care acolo a devenit de mult profitabilã. Practic, 25% din PIB-ul Austriei se realizeazã numai din industria sporturilor de iarnã! Iar asta înseamnã un management adevãrat în turism, idei ºi planuri de dezvoltare, aplicate unitar. Car men COSMAN
mãcar sã fie lângã echipã ca ºi suporter. Când mã pregãtesc sã stau douã ore la uºã sã discutãm, atunci o sã avem discuþii. Deocamdatã nu mai am rãbdarea asta”, a mai afirmat Emil Bercea. În replicã, edilul petroºenean susþine cã nu a þinut niciodatã la uºã pe nimeni cu intenþie. “Nu ºtiu, eu în principiu încerc sã nu þin pe nimeni la uºã, dar dacã vin în momente în care am întâlniri programate înainte, atunci cu siguranþã, oamenii vor trebui sã mai aºtepte” , a spus ºi Tiberiu Iacob Ridzi. În final, Emil Bercea a mai afirmat cã a discutat ºi cu alþi oameni de afaceri din Valea Jiului, care ºi-au manifesta dorinþa de a contribui la finanþarea echipei Jiul Petroºani. De menþionat este faptul cã între cei doi, primarul Petroºaniului ºi omul de afaceri, existã o apropiere mai veche, dar care se pare cã în ultima vreme s-a rãcit. Tiberiu Iacob Ridzi împreunã cu soþia sa, Monica Iacob Ridzi, l-a cununat religios pe Emil Bercea. Luiza ANDRONACHE
6 Actualitate
O
ineditã expoziþie de gravuri în lemn, linoleum, sau pe linguri de lemn va fi vernisatã miercuri, 20 februarie, la Petrila. Elevii artistului Radu Chinþa sunt gata sã expunã lucrãri inedite, din care au învãþat multe. A fost, spune artistul, o lecþie pentru toþi, de la cei mai mici, pânã la cei mari.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013
S-a dat startul la mãrþiºoare
Gravuri inedite la Petrila „E ºi o expoziþie, dar în acelaºi timp ºi un act educaþional. A trebuit, practic, ca fiecare sã înveþe ºi sã reþinã câteva noþiuni despre fiecare curent, fiecare pictor pe care l-au studiat ºi dupã lucrãrile cãruia au realizat ºi ei niºte gravuri”, spune prof. Radu Chinþa, iniþiatorul expoziþiei Cu aceste lucrãri va fi realizat ºi un volum, iar profesorul explicã cum va fi posibil. „Intenþionãm
chiar sã realizãm ºi o carte. Fiecare a notat câteva idei despre pictorul pe care ºi l-a ales, despre curentul din picturã respectiv. Eu zic cã, în tot ceea ce am fãcut pânã acum am cãutat experimentul, numai în expoziþia aceasta, nu prea am experimentat, ci am mers pe lucruri clasice, bine fãcute, bine ºtiute”, a mai declarat Radu Chinþa. 24 de copii au lucrat ºi au expus pe simeze, fiecare cum s-a pri-
ceput. Cei mai talentaþi au sculptat în lemn, sau linoleum, iar cei mici, au pictat linguri de lemn, care vor ajunge ºi ele o poveste într-o viitoare carte. „Eu expun un portet legat de arta bizantinã. Existã o tehnicã anume. Înainte de imprimarea pe foaie,se face un desen pe o coalã, apoi se imprimã pe un
linoleum, se sculpteazã, se picteazã ºi se imprimã”, spune Ana Cristina, unul dintre micii artiºti care expun. „Eu am pictat autoportretul lui Picasso ºi am încercat sã îl expun cât mai bine”, afirmã ºi artista Roxana Maria, care spune cã din aceastã expoziþie a
E
dilii din Petroºani au decis sã serbeze iubirea în stil românesc ºi anul acesta au ignorat cu desãvârºire Valentine’s Day. Cu totul altfel stau lucrurile când vine vorba desper Dragobete. „Iubeºte româneºte”! Aºa îi îndeamnã edilii din Petroºani pe localnici ºi, în consecinþã, au decis sã marcheze ca atare ziua de
P
rimii vânzãtori de mãrþiºoare ºi-au fãcut apariþia în piaþa din Petroºani, chiar dacã mai sunt câteva zile pânã la 1 martie. Afacerea încã nu este înfloritoare, dar comercianþii se aºteaptã sã scoatã profitul mult visat.
învãþat cã „arta nu poate sã fie doar cu o foaie ºi o pensulã ºi niºte culoare. Ea poate fi transformatã în mai multe feluri”. Cei mai mici artiºti, nu au putut folosi instrumentele de sculpturã ºi atunci, au pictat linguri, despre care au inventat mici poveºti. „Lingura mea a fost unul dintre cei mai mari astronauþi din lume ºi acum a ajuns un om simplu de lemn. E o poveste cam trustã, cã acum, nimeni nu îl mai
recunoaºte, nu mai ºtie nimic de el”, ne povesteºte un alt mic artist. „Sunt Bogdan Morar ºi lingura mea se numeºte Tutan lingurã. A cucerit tot Egiptul cândva. Ea a fost sculptatã pe vremea lui Tutankamun, de un sculptor renumit Tunama”, îºi imagineazã un alt puºti povestea lingurii sale. Vernisajul expoziþiei are loc miercuri, la ora 17,00, la Clubul Copiilor din Petrila, iar la eveniment va veni sã cânte fiul Tatianei Stepa, Cãtãlin ºi Florentin Budea, cu un grup de copii de la acest club. Diana MITRACHE
Nu-ºi pot numi afacerea o „minã de aur”, însã un vânzãtor de mãrþiºoare, în preajma zilei de 1 Martie, dacã are ºi mãrþiºoare fãcute manual, la sfârºitul unei zilei poate rãmâne ºi 1500 de lei. Câºtigurile cresc mai ales în ultima zi de vânzare. Nu la fel de bine se vând ºi mãrþiºoarele „moderne” achiziþionate în special din China, celel care sunt acum pe piaþã. „Sunt broºe majoritatea ºi le punem noi ºnur alb ºi roºu. Se vând pentru cã au preþuri mici, dar
dar îl serbeazã pe Dragobete facem o competiþie între ºcoli pe aceastã temã. E o sãrbãtoare româneascã, similarã cu Valentine’s Day, iar eu cel puþin sunt adeptul promovãrii cât mai mult a produselor ºi tradiþiilor româneºti care nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din alte pãrþi”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.
C
redinþe populare de Dragobete Pe 24 februarie, în ziua când Biserica Ortodoxã sãrbãtoreºte Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezãtorul, spiritualitatea popularã consemneazã ziua lui Dragobete, zeu al tinereþii, patron al dragostei ºi al bunei dispoziþii. În trecut, Dragobete era ziua când feþele ºi bãieþii se
T
îmbrãcau în haine de sãrbãtoare ºi, dacã timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci ºi pãduri, cântând ºi cãutând primele flori de primãvarã. Fetele strângeau în aceastã zi ghiocei, viorele ºi tãmâioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pãstra pânã la Sânziene, când le aruncau în apele curgãtoare. În dimineaþa zilei de Dragobete feþele ºi
Venirea primãverii este trecerea într-o perioada care musteºte de viaþã. Firul alb ºi roºu,
împletit este singura constantã, care nu a fost înlocuitã de modã sau de vremuri ºi a cãrei semnificaþie este una singurã, de a aduce noroc ºi sãnãtate. Din pãcate, semnificaþia lui s-a transmis în timp unor mici obiecte, din plastic, sticlã, lemn sau metal, în forme ºi culori din ce în ce mai artistice, ironice. Doar ºnurul a rãmas nealterat ºi multe dintre femeile care mai poartã mãrþiºor, poartã doar firul, legat la încheietura mâinii, cã sã le meargã bine, nu ca sã îl vadã cineva cum se câºtigul nu este la fel de mare la vânzãtorii întâmpla odinioarã. Toate tarabele din care le fac manual din pãr ºi carton”, Petroºani, precum ºi din celelalte oraºe susþine un comerciant. Preþul, de altfel, ale Vãii Jiului, sunt pline de jucãrii, broºe, este principalul „vinovat” care-i determinã obiecte care mai de care mai groteºti pe tineri sã uite de mãrþiºorul tradiþional ºi aduse din China, la preþuri minime. sã se orienteze spre cel modern. Vremurile s-au schimbat atât de mult, încât ceea ce era o datã o plãcere, a radiþia s-a cam uitat devenit acum o obligaþie. Bãrbaþii sunt cei care dãruiau mãrþiºoare, cu bucurie ºi Mãrþiºorul se aflã undeva la graniþa din- dragoste. Acum, cei mai mulþi o fac din tre superstiþie ºi magie, semnificaþiile lui obligaþie. fiind în strânsã legãtura cu trecerea timpuMaximilian GÂNJU tru a participa acolo la sãrbãtoarea Dragobetelui. Sãrbãtoarea avea, aºadar, toate trãsãturile unei sãrbãfemeile tinere strângeau tori premaritale, de antazãpadã proaspãtã, o mare a unor relaþii între topeau ºi se spãlau cu apã tinerii din comunitate, ce astfel obþinutã pe cap, anticipau nunþile. crezând cã vor avea pãrul Se mai credea cã în ziua ºi tenul plãcute admiratode Dragobete pãsãrile rilor. De obicei, tinerii, fete nemigratoare se adunã în ºi bãieþi, se adunau mai stoluri, ciripesc, îºi aleg mulþi la o casã, pentru a-ºi perechea ºi încep sã-ºi “face de Dragobete”, fiind construiascã cuiburile, convinºi cã, în felul acesta, pãsãrile neîmperecheate nire se transforma, adesea, multe ori bãieþii mergeau vor fi îndrãgostiþi întregul acum rãmânând fãrã pui într-o adevãratã petrecere, în satele vecine, chiuind ºi an, pânã la viitorul peste varã. cu mâncare ºi bãuturã. De cântând peste dealuri, penDragobete. Aceastã întâlCar men COSMAN
L-au ignorat pe „Valentin”,
24 februarie, de Dragobete. „Este o acþiune a Forumului pro Urbis ºi vrem sã
lui, cu natura, respectiv cu vestirea primãverii ca de altfel, majoritatea obiceiurilor ºi tradiþiilor.
6 Actualitate
O
ineditã expoziþie de gravuri în lemn, linoleum, sau pe linguri de lemn va fi vernisatã miercuri, 20 februarie, la Petrila. Elevii artistului Radu Chinþa sunt gata sã expunã lucrãri inedite, din care au învãþat multe. A fost, spune artistul, o lecþie pentru toþi, de la cei mai mici, pânã la cei mari.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013
S-a dat startul la mãrþiºoare
Gravuri inedite la Petrila „E ºi o expoziþie, dar în acelaºi timp ºi un act educaþional. A trebuit, practic, ca fiecare sã înveþe ºi sã reþinã câteva noþiuni despre fiecare curent, fiecare pictor pe care l-au studiat ºi dupã lucrãrile cãruia au realizat ºi ei niºte gravuri”, spune prof. Radu Chinþa, iniþiatorul expoziþiei Cu aceste lucrãri va fi realizat ºi un volum, iar profesorul explicã cum va fi posibil. „Intenþionãm
chiar sã realizãm ºi o carte. Fiecare a notat câteva idei despre pictorul pe care ºi l-a ales, despre curentul din picturã respectiv. Eu zic cã, în tot ceea ce am fãcut pânã acum am cãutat experimentul, numai în expoziþia aceasta, nu prea am experimentat, ci am mers pe lucruri clasice, bine fãcute, bine ºtiute”, a mai declarat Radu Chinþa. 24 de copii au lucrat ºi au expus pe simeze, fiecare cum s-a pri-
ceput. Cei mai talentaþi au sculptat în lemn, sau linoleum, iar cei mici, au pictat linguri de lemn, care vor ajunge ºi ele o poveste într-o viitoare carte. „Eu expun un portet legat de arta bizantinã. Existã o tehnicã anume. Înainte de imprimarea pe foaie,se face un desen pe o coalã, apoi se imprimã pe un
linoleum, se sculpteazã, se picteazã ºi se imprimã”, spune Ana Cristina, unul dintre micii artiºti care expun. „Eu am pictat autoportretul lui Picasso ºi am încercat sã îl expun cât mai bine”, afirmã ºi artista Roxana Maria, care spune cã din aceastã expoziþie a
E
dilii din Petroºani au decis sã serbeze iubirea în stil românesc ºi anul acesta au ignorat cu desãvârºire Valentine’s Day. Cu totul altfel stau lucrurile când vine vorba desper Dragobete. „Iubeºte româneºte”! Aºa îi îndeamnã edilii din Petroºani pe localnici ºi, în consecinþã, au decis sã marcheze ca atare ziua de
P
rimii vânzãtori de mãrþiºoare ºi-au fãcut apariþia în piaþa din Petroºani, chiar dacã mai sunt câteva zile pânã la 1 martie. Afacerea încã nu este înfloritoare, dar comercianþii se aºteaptã sã scoatã profitul mult visat.
învãþat cã „arta nu poate sã fie doar cu o foaie ºi o pensulã ºi niºte culoare. Ea poate fi transformatã în mai multe feluri”. Cei mai mici artiºti, nu au putut folosi instrumentele de sculpturã ºi atunci, au pictat linguri, despre care au inventat mici poveºti. „Lingura mea a fost unul dintre cei mai mari astronauþi din lume ºi acum a ajuns un om simplu de lemn. E o poveste cam trustã, cã acum, nimeni nu îl mai
recunoaºte, nu mai ºtie nimic de el”, ne povesteºte un alt mic artist. „Sunt Bogdan Morar ºi lingura mea se numeºte Tutan lingurã. A cucerit tot Egiptul cândva. Ea a fost sculptatã pe vremea lui Tutankamun, de un sculptor renumit Tunama”, îºi imagineazã un alt puºti povestea lingurii sale. Vernisajul expoziþiei are loc miercuri, la ora 17,00, la Clubul Copiilor din Petrila, iar la eveniment va veni sã cânte fiul Tatianei Stepa, Cãtãlin ºi Florentin Budea, cu un grup de copii de la acest club. Diana MITRACHE
Nu-ºi pot numi afacerea o „minã de aur”, însã un vânzãtor de mãrþiºoare, în preajma zilei de 1 Martie, dacã are ºi mãrþiºoare fãcute manual, la sfârºitul unei zilei poate rãmâne ºi 1500 de lei. Câºtigurile cresc mai ales în ultima zi de vânzare. Nu la fel de bine se vând ºi mãrþiºoarele „moderne” achiziþionate în special din China, celel care sunt acum pe piaþã. „Sunt broºe majoritatea ºi le punem noi ºnur alb ºi roºu. Se vând pentru cã au preþuri mici, dar
dar îl serbeazã pe Dragobete facem o competiþie între ºcoli pe aceastã temã. E o sãrbãtoare româneascã, similarã cu Valentine’s Day, iar eu cel puþin sunt adeptul promovãrii cât mai mult a produselor ºi tradiþiilor româneºti care nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din alte pãrþi”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi.
C
redinþe populare de Dragobete Pe 24 februarie, în ziua când Biserica Ortodoxã sãrbãtoreºte Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezãtorul, spiritualitatea popularã consemneazã ziua lui Dragobete, zeu al tinereþii, patron al dragostei ºi al bunei dispoziþii. În trecut, Dragobete era ziua când feþele ºi bãieþii se
T
îmbrãcau în haine de sãrbãtoare ºi, dacã timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci ºi pãduri, cântând ºi cãutând primele flori de primãvarã. Fetele strângeau în aceastã zi ghiocei, viorele ºi tãmâioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le pãstra pânã la Sânziene, când le aruncau în apele curgãtoare. În dimineaþa zilei de Dragobete feþele ºi
Venirea primãverii este trecerea într-o perioada care musteºte de viaþã. Firul alb ºi roºu,
împletit este singura constantã, care nu a fost înlocuitã de modã sau de vremuri ºi a cãrei semnificaþie este una singurã, de a aduce noroc ºi sãnãtate. Din pãcate, semnificaþia lui s-a transmis în timp unor mici obiecte, din plastic, sticlã, lemn sau metal, în forme ºi culori din ce în ce mai artistice, ironice. Doar ºnurul a rãmas nealterat ºi multe dintre femeile care mai poartã mãrþiºor, poartã doar firul, legat la încheietura mâinii, cã sã le meargã bine, nu ca sã îl vadã cineva cum se câºtigul nu este la fel de mare la vânzãtorii întâmpla odinioarã. Toate tarabele din care le fac manual din pãr ºi carton”, Petroºani, precum ºi din celelalte oraºe susþine un comerciant. Preþul, de altfel, ale Vãii Jiului, sunt pline de jucãrii, broºe, este principalul „vinovat” care-i determinã obiecte care mai de care mai groteºti pe tineri sã uite de mãrþiºorul tradiþional ºi aduse din China, la preþuri minime. sã se orienteze spre cel modern. Vremurile s-au schimbat atât de mult, încât ceea ce era o datã o plãcere, a radiþia s-a cam uitat devenit acum o obligaþie. Bãrbaþii sunt cei care dãruiau mãrþiºoare, cu bucurie ºi Mãrþiºorul se aflã undeva la graniþa din- dragoste. Acum, cei mai mulþi o fac din tre superstiþie ºi magie, semnificaþiile lui obligaþie. fiind în strânsã legãtura cu trecerea timpuMaximilian GÂNJU tru a participa acolo la sãrbãtoarea Dragobetelui. Sãrbãtoarea avea, aºadar, toate trãsãturile unei sãrbãfemeile tinere strângeau tori premaritale, de antazãpadã proaspãtã, o mare a unor relaþii între topeau ºi se spãlau cu apã tinerii din comunitate, ce astfel obþinutã pe cap, anticipau nunþile. crezând cã vor avea pãrul Se mai credea cã în ziua ºi tenul plãcute admiratode Dragobete pãsãrile rilor. De obicei, tinerii, fete nemigratoare se adunã în ºi bãieþi, se adunau mai stoluri, ciripesc, îºi aleg mulþi la o casã, pentru a-ºi perechea ºi încep sã-ºi “face de Dragobete”, fiind construiascã cuiburile, convinºi cã, în felul acesta, pãsãrile neîmperecheate nire se transforma, adesea, multe ori bãieþii mergeau vor fi îndrãgostiþi întregul acum rãmânând fãrã pui într-o adevãratã petrecere, în satele vecine, chiuind ºi an, pânã la viitorul peste varã. cu mâncare ºi bãuturã. De cântând peste dealuri, penDragobete. Aceastã întâlCar men COSMAN
L-au ignorat pe „Valentin”,
24 februarie, de Dragobete. „Este o acþiune a Forumului pro Urbis ºi vrem sã
lui, cu natura, respectiv cu vestirea primãverii ca de altfel, majoritatea obiceiurilor ºi tradiþiilor.
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013
Salvarea vine de la duºmani: LSMVJ poate recupera dreptul de 10% al minerilor
Mineritul va fi salvat prin credit BERD al CEH, cu ”profit ajutat”
“Î
n principal, se doreºte un împrumut de la BERD pentru investiþiile de mediu la termocentrale ºi investiþiile din minerit pentru eficientizare. Discuþia de la Paroºeni a fost mult mai creativã ºi optimistã, poate ºi datoritã faptului cã a avut loc la cea mai modernã entitate economicã de acest gen din þarã” – Sorin Vasilescu, prefect de Hunedoara. Ca moderator ºi realizator sindical de televiziune, Adrian Jurca se promoveazã intens încercând sã convingã membrii sindicatului al cãrui colider este, cã deþine adevãrul, cã îºi dã silinþa sã obþinã maximul de ”profit” din demersurile sale ºi cã alþi sindicaliºti sunt rãi, dezinteresaþi etc., etc. La ultima întâlnire, de vinerea trecutã, de la Petroºani, cu ministrul delegat al Energiei, Constantin Niþã, au participat doar sindicatele bune, iar cele rele, nu. Vorba lui Jurca: stimaþi telespectatori, ce sindicate sunt acestea, care nu participã la discuþii privind salvarea mineritului??? Chiar aºa! Dincolo de rivalitatea dintre cele douã grupuri sindicale, de ce n-or fi participat, cã se discuta soarta mineritului ºi a minerilor (a câta oarã!) ºi a Complexului Energetic?? I-am întrebat direct pe liderii LSMVJ, afiliaþi de Federaþia Sindicatelor Energetica, de ce nu sunt interesaþi de viitorul Complexului Energetic Hunedoara, de mine ºi minerit, de termocentralele care vor prelua huila etc., etc. Am aflat cã lucrurile
stau exact aºa (cã nu au participat la întâlnirea de la Petroºani), dar invers (sunt interesaþi, drept pentru care au participat la cea de la Paroºeni). La întâlnirea ministrului Niþã cu echipele de conducere a SNH, Termocentralelor Mintia ºi Paroºeni au participat toþi liderii de sindicat ai LSMVJ, în frunte cu Zoltan Lacataº, preºedintele Federaþiei Energetica, Ion Pisc, prefectul de Hunedoara ºi câþiva parlamentari.
L
a Paroºeni, ministrul a fost contrazis ºi el s-a bucurat
Aºa am aflat cã discuþiile, analizele ºi propunerile nãscute pe ”un tãrâm mai optimist”, respectiv la sediul uneia dintre cele mai moderne termocentrale din þarã – Paroºeni, au fost mult mai articulate ºi folositoare decât cele avute la sediul Companiei din Petroºani, unde discuþiile s-au diluat în alte interese, cum ar fi denigrarea ºi schimbarea directorilor. Cu aceastã ocazie, ministrului Niþã i s-a mai potolit nervozitatea acumulatã la Petroºani, abordarea de la Paroºeni contrazicându-l ºi el bucurându-se de acest lucru. Dacã la sediul Companiei, în conferinþa de presã a declarat supãrat:
Actualitate 9
A
„Constat cã existã o anumitã diferenþã de opinie între minerit ºi cei care produc energie, ceea ce nu mi se pare corect. Atunci va trebui sã vedem care e cea mai bunã solutie, lãsãm un director de la energie sau punem unul de la minerit, în aºa fel încât sã creãm un echilibru care sã conducã la un management eficient ºi nu la un management care toatã ziua sã se batã pe scaune. Nu asta mã intereseazã pe mine”, la Paroºeni a gãsit o conlucrare între cele douã pãrþi minerit-energie. Mai mult, sindicatele completau propunerile specialiºtilor ºi invers, demostrând cã scopul este comun – viabilizarea Complexului energetic. În aceastã atmosferã lipsitã de încrâncenare s-au nãscut ºi câteva idei îmbucurãtoare.
I
nformaþii optimiste cu soluþii alternative
Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a sintetizat noianul de informaþii culese de la participanþii la întâlnirea de lucru de la Paroºeni, informaþii optimiste, cu soluþii alternative. Ideea de bazã este cã în prima fazã, Complexul Energetic Hunedoara va fi ajutat, prin preþul energiei ºi legislaþie, sã fie pe profit pentru ca apoi sã poatã
contracta un credit de la Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare – BERD – pentru a-ºi putea realiza investiþiile în vederea unei viabilitãþi solide. ”În principal, se doreºte un împrumut de la BERD pentru investiþiile de mediu la termocentrale ºi investiþi-
ile din minerit pentru eficientizare. Discuþia de la Paroºeni a fost mult mai creativã ºi optimistã, poate ºi datoritã faptului cã a avut loc la cea mai modernã entitate economicã de acest gen din þarã. S-a reluat ºi îmbunãtãþit ideea nãscutã la SNH privind preþul pe MW ºi Gcal, care ar trebui sã fie, sã zicem la Gcal de 100 lei din care o parte sã meargã pe investiþii, iar la Mwatt sã fie de vreo 390 lei, din care de asemenea o parte importantã sã mergã în investiþii. Sperãm sã obþinem de la ANRE avizul ºi probabil îl vom obþine. Oricum energia este ºi acum peste preþul mediu de piaþã” – a precizat prefectul Vasilescu.
energia vândutã, aºa cum se mai practicã în spaþiul european. Sunt þãri în care acest procent este ºi de 9%. Directorul din Minister, dl. Sãndulescu, s-a angajat cã va face demersurile necesare pentru a vedea în ce mãsurã acest lucru este posibil. Dacã s-ar reuºi, ar fi o sursã de finanþare
importantã. În aceste condiþii, Complexul Energetic ar fi pe profit ºi nu mai trebuie sã aºtepte încasarea, pentru cã fiind pe profit ajutat în cazul nostru, poate contracta credit BERD din care sã-ºi facã investiþiile. Poate fi un credit sindicalizat, adicã mai multe bãnci sã crediteze complexul. Sigur cã se poate sã nu obþinã cele 60 milioane euro
necesare pentru investiþii, dar o mare parte va fi, apoi pas cu pas se pot rezolva ºi restul. Pentru viitor existã soluþii în vederea viabilitãþii complexului, pentru cã nu este important sã se numescã Hunedoara, poate fi numit oricum. Se încearcã un mixt de energie, adicã termo, hidro ºi nuclearã. Atunci vom putea spune cã suntem cu adevãrat viabili pe piaþã” – a explicat prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu. Parcã vizita ministrului Constantin Niþã în Valea Jiului sunã altfel dupã momentul Paroºeni. Mesajul acestuia cum cã nu s-au identificat soluþii pentru salvarea mineritului ºi funcþionarea Complexului Energetic Hunedoara, transmis la conferinþa de presã de la Petroºani ce a avut loc înainte de întâlnirea de la Paroºeni, a bulversat Valea ºi judeþul. A fost, probabil, momentul în care ministrul a fost convins cã nu are cu cine lucra aici, în teritoriu, dar ºi cei din teritoriu au crezut cã nu au ministru. Ileana FIRÞULESCU
cþiunea LSMVJ aflatã pe rolul Tribunalului Hunedoara, în cauza privind aplicarea actului adiþional al CCM – 10% mãrire salarialã – poate salva acest drept al minerilor pierdut ”prin neglijenþa” Sindicatului Muntele, la Curtea de Apel Alba. ”Sentinþa poate fi alta, dacã temeiul de drept este altul ºi reclamantul – altul”. Sindicalismul minerilor este de multã vreme fragmentat în Valea Jiului, unii dându-se mai lideri decât alþii, clar în detrimentul membrilor de sindicat – minerii. De data aceasta, spun juriºtii, tot rãul dintre ei poate fi un bine pentru mineri. Este vorba de procesul pierdut de Sindicatul Muntele privind cererea în instanþã a majorãrii sporului de periculozitate conform salariului minim pe economie, adicã 10 % la salariu, conform unui act adiþional semnat în 2 februarie anul trecut.
A
u murit cu dreptatea în braþe Foºti juriºti ai CNH au declarat cã Sindicatul Muntele nu a ºtiut sã-ºi susþinã cauza în instanþã ºi nu s-a conformat procedurilor, pentru cã una este Codul Civil ºi alta Codul
de Procedurã Civilã privind litigiile de muncã. Apoi cuvântul de fond ori nu a fost susþinut deloc, ori a fost neadecvat, pentru cã altfel nu se explicã rãsturnarea de situaþie fãrã rezerve. Este posibil ca în motivarea hotãrârii, Curtea de Apel Alba sã oblige CNH sã recupereze banii acordaþi, sau sã oblige Sindicatul Muntele sã înapoieze banii. În ambele situaþii, CNH sau Sindicatul Muntele Lupeni trebuie sã se îndrepte împotriva salariaþilor care au beneficiat de aceºti bani ºi sã-i execute silit, indiferent unde sunt angajaþi la momentul de faþã. Chiar dacã Sindicatul Muntele a cerut un lucru corect, cinstit, nu este suficient sã-l ceri, ci sã ºtii ºi cum sã acþionezi/declari/susþii pentru a-þi câºtiga dreptatea, altfel mori cu ea în braþe. Ceea ce s-a ºi întâmplat.
ltfel A de proces, pe aceeaºi temã Dar mai existã o acþiune în instanþã, pe aceeaºi problemã a majorãrii salariilor, doar cã cererea
oluþii noi ºi S energie mixtã – termo, hidro, nuclear
”Da, s-a nãscut la acestã discuþie ideea reîntoarcerii cãtre Complex a 5% din
25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani
este formulatã ºi motivatã altfel, cu probe privind corespondenþa între sindicate ºi CNH, CNH ºi Ministerul de resort, îndeplinirea condiþiilor de acordare a acestor mãriri, respectiv încadrarea în buget etc., etc. În plus, un avocat specializat pe litigii de muncã se ocupã de caz. ”Noi avem procesul pe rol, la Tribunalul Deva, dar este cu totul altfel formulatã ºi motivatã cererea noastrã, a celor de la LSMVJ privind mãrirea salarialã a salariaþilor CNH. Adicã s-au acordat aceºti bani în baza a ceva, care a fost aprobat de cineva, s-a încadrat în buget, deci este absolut legalã acordarea celor 10%. Cui ºi de ce sã se tragã aceºti bani dacã sumele se încadreazã în bugetul stabilit de minister? Cei de la Muntele au fãcut niºte greºeli majore ºi tot ce se întâmplã rãu în minerit este din cauza lor. Au pierdut pe toate fronturile ºi ceea ce este mai grav este cã scandalul care l-au iscat între categoriile profesionale din minerit –
lucru nemai întâlnit – nu ºtiu dacã se va stinge. Eventual dacã acest sindicat se retrage… Vom vedea acum ce se mai poate repara privind aceastã
mãrire de 10%” – a declarat preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº. Liderii din cadrul Ligii Sindicatelor Miniere, împreunã cu avocatul în
Minele viabile sunt... neviabile
C
ele patru mine considerate viabile sunt neviabile. Cel puþin asta declarã cei care sunt implicaþi în sistemul de minerit. Cele patru mine viabile sunt Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni, acestea fiind incluse în Societatea Naþionalã a Huilei.
”Minele sunt neviabile ºi în momentul în care noi discutãm problema viabilizarii lor s-a pus în anumite condiþii, investitile ºi angajarea de personal tânãr sunt esenþiale. Din pãcate sursã pentru aceste lucruri nu au gãsit-o încã cei care ne conduc ºi mai mult decât atât nu au putut sã gãseascã bani pe care sã-i aloce cãtre investiþii dar pot gãsi bani pentru investiþii ºi materiale care trag în jos activitatea economicã a companiei. Avem o solicitare de cel puþin o lunã de zile, aici mã refer la mina Lupeni, prin care am cerut angajarea a minim 60 de persoane la un loc de muncã care necesitã forþa de muncã ºi nu avem cu ce sã o clasam, dar nu cred cã vom reuºi pentru cã aceºti oameni care ne conduc nu ne înþeleg”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Investiþii în sistemul minier din Valea Jiului nu s-au mai fãcut de mai bine de 20 de ani. acum, ministrul delegat al Energiei, Constantin Niþã, aflat vineri în Petroºani a declarat cã pentru cele 4 mine ar fi nevoie de 60 de milioane de euro. Bani care ar trebui gãsiþi de Societatea Naþionalã a Huilei, din profit. ”Cu siguranþã investitile în minerit trebuie fãcute permanent ºi susþinut, nu putem sã investim luna viitoare 20 de milioane de euro, noi nu avem ce face cu ei luna viitoare. Un program coerent pe care directorul general ar fi trebuit sã-l aibã trebuia sã conþinã un grafic eºalonat al investiþilor ºi mai mult decât atât orice manager
cauzã, s-au hotãrât sã aºtepte la rândul lor motivarea hotãrârii Curþii de Apel Alba Iulia, pentru a stabili cum vor acþiona în continuare pentru a contracara rãul fãcut ”prin neglijenþa” celor de la Sindicatul Muntele, pe lângã susþinerea cererilor lor. Soluþia datã de instaþa de judecatã poate fi alta, dacã temeiul de drept este altul, sindicatul este altul, deci existã ºanse de câºtig. Ileana FIRÞULESCU
serios avea lângã program ºi liniuþa cu sursa de finanþare. Am înþeles cã nu avem zeci de milioane sã cumpãrãm complex sau milioane de euro sã cumpãrãm combine de înaintare, dar minimul necesar nu cred cã nu existã. Ar trebui sã se uite puþin la contractele alea frumoase de achiziþii ºi dacã le-ar da pe acelea puþin în jos ar constata cã existã puþine resurse financiare ºi pentru alocarea cãtre investiþii”, a mai precizat sursa citatã. Acum doi ani s-a luat în calcul numirea unor manageri privaþi în fruntea companiilor cu capital de stat. Liderii minerilor spun cã ºi la SNH aceasta ar fi cea mai bunã variantã, astfel încât sistemul sã devinã unul profitabil. ”Din acest punct de vedere cu siguranþã da pentru cã în acel moment acel manager ºi-ar dori sã rentabilizeze activitatea pentru cã acesta ar fi targetul lui sã punã activitatea aceasta pe picioare. Orice manager numit pe orice alte criterii decât cele profesionale va face exact ceea ce se face astãzi”, a conchis Nica. ªi ministrul Energiei, Constantin Niþã s-a declarat nemulþumit de conducerea SNH ºi nu exclude posibilitatea de a numi un alt manager. Monika BACIU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013
Salvarea vine de la duºmani: LSMVJ poate recupera dreptul de 10% al minerilor
Mineritul va fi salvat prin credit BERD al CEH, cu ”profit ajutat”
“Î
n principal, se doreºte un împrumut de la BERD pentru investiþiile de mediu la termocentrale ºi investiþiile din minerit pentru eficientizare. Discuþia de la Paroºeni a fost mult mai creativã ºi optimistã, poate ºi datoritã faptului cã a avut loc la cea mai modernã entitate economicã de acest gen din þarã” – Sorin Vasilescu, prefect de Hunedoara. Ca moderator ºi realizator sindical de televiziune, Adrian Jurca se promoveazã intens încercând sã convingã membrii sindicatului al cãrui colider este, cã deþine adevãrul, cã îºi dã silinþa sã obþinã maximul de ”profit” din demersurile sale ºi cã alþi sindicaliºti sunt rãi, dezinteresaþi etc., etc. La ultima întâlnire, de vinerea trecutã, de la Petroºani, cu ministrul delegat al Energiei, Constantin Niþã, au participat doar sindicatele bune, iar cele rele, nu. Vorba lui Jurca: stimaþi telespectatori, ce sindicate sunt acestea, care nu participã la discuþii privind salvarea mineritului??? Chiar aºa! Dincolo de rivalitatea dintre cele douã grupuri sindicale, de ce n-or fi participat, cã se discuta soarta mineritului ºi a minerilor (a câta oarã!) ºi a Complexului Energetic?? I-am întrebat direct pe liderii LSMVJ, afiliaþi de Federaþia Sindicatelor Energetica, de ce nu sunt interesaþi de viitorul Complexului Energetic Hunedoara, de mine ºi minerit, de termocentralele care vor prelua huila etc., etc. Am aflat cã lucrurile
stau exact aºa (cã nu au participat la întâlnirea de la Petroºani), dar invers (sunt interesaþi, drept pentru care au participat la cea de la Paroºeni). La întâlnirea ministrului Niþã cu echipele de conducere a SNH, Termocentralelor Mintia ºi Paroºeni au participat toþi liderii de sindicat ai LSMVJ, în frunte cu Zoltan Lacataº, preºedintele Federaþiei Energetica, Ion Pisc, prefectul de Hunedoara ºi câþiva parlamentari.
L
a Paroºeni, ministrul a fost contrazis ºi el s-a bucurat
Aºa am aflat cã discuþiile, analizele ºi propunerile nãscute pe ”un tãrâm mai optimist”, respectiv la sediul uneia dintre cele mai moderne termocentrale din þarã – Paroºeni, au fost mult mai articulate ºi folositoare decât cele avute la sediul Companiei din Petroºani, unde discuþiile s-au diluat în alte interese, cum ar fi denigrarea ºi schimbarea directorilor. Cu aceastã ocazie, ministrului Niþã i s-a mai potolit nervozitatea acumulatã la Petroºani, abordarea de la Paroºeni contrazicându-l ºi el bucurându-se de acest lucru. Dacã la sediul Companiei, în conferinþa de presã a declarat supãrat:
Actualitate 9
A
„Constat cã existã o anumitã diferenþã de opinie între minerit ºi cei care produc energie, ceea ce nu mi se pare corect. Atunci va trebui sã vedem care e cea mai bunã solutie, lãsãm un director de la energie sau punem unul de la minerit, în aºa fel încât sã creãm un echilibru care sã conducã la un management eficient ºi nu la un management care toatã ziua sã se batã pe scaune. Nu asta mã intereseazã pe mine”, la Paroºeni a gãsit o conlucrare între cele douã pãrþi minerit-energie. Mai mult, sindicatele completau propunerile specialiºtilor ºi invers, demostrând cã scopul este comun – viabilizarea Complexului energetic. În aceastã atmosferã lipsitã de încrâncenare s-au nãscut ºi câteva idei îmbucurãtoare.
I
nformaþii optimiste cu soluþii alternative
Prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a sintetizat noianul de informaþii culese de la participanþii la întâlnirea de lucru de la Paroºeni, informaþii optimiste, cu soluþii alternative. Ideea de bazã este cã în prima fazã, Complexul Energetic Hunedoara va fi ajutat, prin preþul energiei ºi legislaþie, sã fie pe profit pentru ca apoi sã poatã
contracta un credit de la Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare – BERD – pentru a-ºi putea realiza investiþiile în vederea unei viabilitãþi solide. ”În principal, se doreºte un împrumut de la BERD pentru investiþiile de mediu la termocentrale ºi investiþi-
ile din minerit pentru eficientizare. Discuþia de la Paroºeni a fost mult mai creativã ºi optimistã, poate ºi datoritã faptului cã a avut loc la cea mai modernã entitate economicã de acest gen din þarã. S-a reluat ºi îmbunãtãþit ideea nãscutã la SNH privind preþul pe MW ºi Gcal, care ar trebui sã fie, sã zicem la Gcal de 100 lei din care o parte sã meargã pe investiþii, iar la Mwatt sã fie de vreo 390 lei, din care de asemenea o parte importantã sã mergã în investiþii. Sperãm sã obþinem de la ANRE avizul ºi probabil îl vom obþine. Oricum energia este ºi acum peste preþul mediu de piaþã” – a precizat prefectul Vasilescu.
energia vândutã, aºa cum se mai practicã în spaþiul european. Sunt þãri în care acest procent este ºi de 9%. Directorul din Minister, dl. Sãndulescu, s-a angajat cã va face demersurile necesare pentru a vedea în ce mãsurã acest lucru este posibil. Dacã s-ar reuºi, ar fi o sursã de finanþare
importantã. În aceste condiþii, Complexul Energetic ar fi pe profit ºi nu mai trebuie sã aºtepte încasarea, pentru cã fiind pe profit ajutat în cazul nostru, poate contracta credit BERD din care sã-ºi facã investiþiile. Poate fi un credit sindicalizat, adicã mai multe bãnci sã crediteze complexul. Sigur cã se poate sã nu obþinã cele 60 milioane euro
necesare pentru investiþii, dar o mare parte va fi, apoi pas cu pas se pot rezolva ºi restul. Pentru viitor existã soluþii în vederea viabilitãþii complexului, pentru cã nu este important sã se numescã Hunedoara, poate fi numit oricum. Se încearcã un mixt de energie, adicã termo, hidro ºi nuclearã. Atunci vom putea spune cã suntem cu adevãrat viabili pe piaþã” – a explicat prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu. Parcã vizita ministrului Constantin Niþã în Valea Jiului sunã altfel dupã momentul Paroºeni. Mesajul acestuia cum cã nu s-au identificat soluþii pentru salvarea mineritului ºi funcþionarea Complexului Energetic Hunedoara, transmis la conferinþa de presã de la Petroºani ce a avut loc înainte de întâlnirea de la Paroºeni, a bulversat Valea ºi judeþul. A fost, probabil, momentul în care ministrul a fost convins cã nu are cu cine lucra aici, în teritoriu, dar ºi cei din teritoriu au crezut cã nu au ministru. Ileana FIRÞULESCU
cþiunea LSMVJ aflatã pe rolul Tribunalului Hunedoara, în cauza privind aplicarea actului adiþional al CCM – 10% mãrire salarialã – poate salva acest drept al minerilor pierdut ”prin neglijenþa” Sindicatului Muntele, la Curtea de Apel Alba. ”Sentinþa poate fi alta, dacã temeiul de drept este altul ºi reclamantul – altul”. Sindicalismul minerilor este de multã vreme fragmentat în Valea Jiului, unii dându-se mai lideri decât alþii, clar în detrimentul membrilor de sindicat – minerii. De data aceasta, spun juriºtii, tot rãul dintre ei poate fi un bine pentru mineri. Este vorba de procesul pierdut de Sindicatul Muntele privind cererea în instanþã a majorãrii sporului de periculozitate conform salariului minim pe economie, adicã 10 % la salariu, conform unui act adiþional semnat în 2 februarie anul trecut.
A
u murit cu dreptatea în braþe Foºti juriºti ai CNH au declarat cã Sindicatul Muntele nu a ºtiut sã-ºi susþinã cauza în instanþã ºi nu s-a conformat procedurilor, pentru cã una este Codul Civil ºi alta Codul
de Procedurã Civilã privind litigiile de muncã. Apoi cuvântul de fond ori nu a fost susþinut deloc, ori a fost neadecvat, pentru cã altfel nu se explicã rãsturnarea de situaþie fãrã rezerve. Este posibil ca în motivarea hotãrârii, Curtea de Apel Alba sã oblige CNH sã recupereze banii acordaþi, sau sã oblige Sindicatul Muntele sã înapoieze banii. În ambele situaþii, CNH sau Sindicatul Muntele Lupeni trebuie sã se îndrepte împotriva salariaþilor care au beneficiat de aceºti bani ºi sã-i execute silit, indiferent unde sunt angajaþi la momentul de faþã. Chiar dacã Sindicatul Muntele a cerut un lucru corect, cinstit, nu este suficient sã-l ceri, ci sã ºtii ºi cum sã acþionezi/declari/susþii pentru a-þi câºtiga dreptatea, altfel mori cu ea în braþe. Ceea ce s-a ºi întâmplat.
ltfel A de proces, pe aceeaºi temã Dar mai existã o acþiune în instanþã, pe aceeaºi problemã a majorãrii salariilor, doar cã cererea
oluþii noi ºi S energie mixtã – termo, hidro, nuclear
”Da, s-a nãscut la acestã discuþie ideea reîntoarcerii cãtre Complex a 5% din
25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani
este formulatã ºi motivatã altfel, cu probe privind corespondenþa între sindicate ºi CNH, CNH ºi Ministerul de resort, îndeplinirea condiþiilor de acordare a acestor mãriri, respectiv încadrarea în buget etc., etc. În plus, un avocat specializat pe litigii de muncã se ocupã de caz. ”Noi avem procesul pe rol, la Tribunalul Deva, dar este cu totul altfel formulatã ºi motivatã cererea noastrã, a celor de la LSMVJ privind mãrirea salarialã a salariaþilor CNH. Adicã s-au acordat aceºti bani în baza a ceva, care a fost aprobat de cineva, s-a încadrat în buget, deci este absolut legalã acordarea celor 10%. Cui ºi de ce sã se tragã aceºti bani dacã sumele se încadreazã în bugetul stabilit de minister? Cei de la Muntele au fãcut niºte greºeli majore ºi tot ce se întâmplã rãu în minerit este din cauza lor. Au pierdut pe toate fronturile ºi ceea ce este mai grav este cã scandalul care l-au iscat între categoriile profesionale din minerit –
lucru nemai întâlnit – nu ºtiu dacã se va stinge. Eventual dacã acest sindicat se retrage… Vom vedea acum ce se mai poate repara privind aceastã
mãrire de 10%” – a declarat preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº. Liderii din cadrul Ligii Sindicatelor Miniere, împreunã cu avocatul în
Minele viabile sunt... neviabile
C
ele patru mine considerate viabile sunt neviabile. Cel puþin asta declarã cei care sunt implicaþi în sistemul de minerit. Cele patru mine viabile sunt Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni, acestea fiind incluse în Societatea Naþionalã a Huilei.
”Minele sunt neviabile ºi în momentul în care noi discutãm problema viabilizarii lor s-a pus în anumite condiþii, investitile ºi angajarea de personal tânãr sunt esenþiale. Din pãcate sursã pentru aceste lucruri nu au gãsit-o încã cei care ne conduc ºi mai mult decât atât nu au putut sã gãseascã bani pe care sã-i aloce cãtre investiþii dar pot gãsi bani pentru investiþii ºi materiale care trag în jos activitatea economicã a companiei. Avem o solicitare de cel puþin o lunã de zile, aici mã refer la mina Lupeni, prin care am cerut angajarea a minim 60 de persoane la un loc de muncã care necesitã forþa de muncã ºi nu avem cu ce sã o clasam, dar nu cred cã vom reuºi pentru cã aceºti oameni care ne conduc nu ne înþeleg”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Investiþii în sistemul minier din Valea Jiului nu s-au mai fãcut de mai bine de 20 de ani. acum, ministrul delegat al Energiei, Constantin Niþã, aflat vineri în Petroºani a declarat cã pentru cele 4 mine ar fi nevoie de 60 de milioane de euro. Bani care ar trebui gãsiþi de Societatea Naþionalã a Huilei, din profit. ”Cu siguranþã investitile în minerit trebuie fãcute permanent ºi susþinut, nu putem sã investim luna viitoare 20 de milioane de euro, noi nu avem ce face cu ei luna viitoare. Un program coerent pe care directorul general ar fi trebuit sã-l aibã trebuia sã conþinã un grafic eºalonat al investiþilor ºi mai mult decât atât orice manager
cauzã, s-au hotãrât sã aºtepte la rândul lor motivarea hotãrârii Curþii de Apel Alba Iulia, pentru a stabili cum vor acþiona în continuare pentru a contracara rãul fãcut ”prin neglijenþa” celor de la Sindicatul Muntele, pe lângã susþinerea cererilor lor. Soluþia datã de instaþa de judecatã poate fi alta, dacã temeiul de drept este altul, sindicatul este altul, deci existã ºanse de câºtig. Ileana FIRÞULESCU
serios avea lângã program ºi liniuþa cu sursa de finanþare. Am înþeles cã nu avem zeci de milioane sã cumpãrãm complex sau milioane de euro sã cumpãrãm combine de înaintare, dar minimul necesar nu cred cã nu existã. Ar trebui sã se uite puþin la contractele alea frumoase de achiziþii ºi dacã le-ar da pe acelea puþin în jos ar constata cã existã puþine resurse financiare ºi pentru alocarea cãtre investiþii”, a mai precizat sursa citatã. Acum doi ani s-a luat în calcul numirea unor manageri privaþi în fruntea companiilor cu capital de stat. Liderii minerilor spun cã ºi la SNH aceasta ar fi cea mai bunã variantã, astfel încât sistemul sã devinã unul profitabil. ”Din acest punct de vedere cu siguranþã da pentru cã în acel moment acel manager ºi-ar dori sã rentabilizeze activitatea pentru cã acesta ar fi targetul lui sã punã activitatea aceasta pe picioare. Orice manager numit pe orice alte criterii decât cele profesionale va face exact ceea ce se face astãzi”, a conchis Nica. ªi ministrul Energiei, Constantin Niþã s-a declarat nemulþumit de conducerea SNH ºi nu exclude posibilitatea de a numi un alt manager. Monika BACIU
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013
Reþeaua de fibrã opticã a UPC vandalizatã între Paroºeni ºi Petroºani
O
avarie produsã la sfârºitul sãptãmânii trecute pe reþeaua de fibrã opticã a UPC a determinat întreruperea serviciilor de internet, telefonie ºi televiziune digitalã, între orele 19:15-01:00 la toþi clienþii din Valea Jiului. Potrivit reprezentanþilor UPC România avaria a fost generatã de vandalizarea tronsonului de fibrã opticã ce face legãtura între Paroºeni ºi Petroºani, de cãtre autori necunoscuþi. “Întreruperea a fost cauzatã de factori externi ºi independenþi de compania noastrã. Este vorba despre vandalizarea tronsonului de fibrã opticã ce face legãtura între Paroºeni ºi Petroºani, de cãtre autori necunoscuþi. Tehnicienii UPC
Restricþii apã
au intervenit imediat pentru remedierea situaþiei, astfel încât clienþii companiei sã beneficieze din nou de servicii în cel mai scurt timp. UPC cere scuze clienþilor afectaþi de acest incident”, a declarat
ªtefan Stanciu, manager Regional Comunicare, UPC România UPC România este una dintre cele mai mari companii de telecomunicaþii de pe piaþa localã, lider în domeniul inovaþiei în tehnologie. Compania oferã servicii de televiziune (digitalã, prin satelit ºi analogicã), Internet în bandã largã ºi telefonie în aproximativ 200 de oraºe.
Anunþ
Primãria Municipiului Petroºani organizeazã joi, 21 februarie 2013, cu începere de la ora 12,00, în Sala da Marmurã a instituþiei,
dezbatere publicã pe tema viitorului echipei de fotbal Jiul Petroºani Toþi cei interesaþi de acest subiect sunt invitaþi sã ia parte la discuþii.
Miercuri 20 februarie 2013 Lupeni, între orele 9,00 15,30. Zona afectatã Cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei - reme-
Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00
diere pierdere pe str. Trandafirilor bl. 12, sc. 2. Mulþumim pentru înþelegere.
Radare 20.02.2013 DN 76 Luncoiu de Jos – Brad * DN 74 Brad – Criºcior * DN 76 Brad - Baia de Criº * DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan * Vulcan pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu
Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00
Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP Aveþi o capacitate de comunicare foarte bunã ºi rezolvaþi mai uºor toate problemele. Aveþi succes în societate ºi în toate activitãþile legate de cãmin. Puteþi face planuri de viitor, pentru cã aveþi idei excelente, pe care vi le apreciazã partenerul de viaþã.
Dimineaþa sunteþi hotãrât sã faceþi câteva schimbãri în camin, dar nu sunteþi sigur cã partenerul de viaþã va fi de acord. Stabiliþivã clar prioritãþile ºi v-aþi asigurat succesul! Nu vã susþineþi opiniile cu încãpãþânare. Þineþi cont ºi de pãrerile celorlalþi!
Simþul practic ºi dorinþa de schimbare vã ajutã sã intraþi în afaceri. S-ar putea ca un prieten sã vã propunã o colaborare aparent profitabilã. Nu vã grãbiþi sã promiteþi nimic! Consultaþi-vã ºi cu partenerul de viaþã.
Partenerul de viaþã vã impresioneazã cu un cadou la care nu vã aºteptaþi. Spre searã, vã simþiþi bine împreunã, la o ieºire cu prietenii. Asculaþi-vã intuiþia, pentru a lua o decizie corectã la serviciu.
Puteþi rezolva o problemã financiarã care vã frãmântã de multã vreme. S-ar putea ca dimineaþa sã vi se propunã o colaborare. Este momentul sã vã consolidaþi relaþiile de prietenie ºi de afaceri. Profitaþi de aceastã conjuncturã favorabilã!
Aveþi ºanse de reuºitã în orice domeniu, mai ales la examene. Relaþiile sentimentale merg bine, dar fiþi mai atent la problemele partenerului de viaþã. Încercaþi sã vã faceþi timp ºi pentru o persoanã mai în vârstã din familie!
S-ar putea sã începeþi o nouã etapã, mai ales în plan social sau sentimental. Nu este exclus sã demaraþi o afacere. Sunteþi comunicativ ºi puteþi avea succes în cãlãtorii. Fiþi atent la cheltuieli.
Intenþionaþi sã vã implicaþi mai mult în treburile casei, iar partenerul de viaþã este încântat. Relaþiile cu cei din jur sunt foarte bune ºi puteþi sã încheiaþi contracte sau sã semnaþi documente oficiale. Nu uitaþi sã vã consultaþi cu partenerul de viaþã.
Este o zi destul de dificilã, în care aveþi multe de rezolvat. Principala problemã s-ar putea sã fie de naturã financiarã, dar nu vã faceþi griji. Sunteþi hotãrât ºi plin de energie, aºa cã reuºiþi sã faceþi faþã tuturor activitãþilor. Evitaþi speculaþiile financiare!
Un prieten vã dã de gândit, sfãtuindu-vã sã vã temperaþi dorinþa de a câºtiga bani cu orice preþ. Încercaþi sã vedeþi ºi alte interese decât cele de naturã materialã! Acordaþi mai mult timp studiului ºi relaþiilor parteneriale.
Zi prielnicã pentru ieºiri cu prietenii. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi uºor probleme familiale. Vi se contureazã un plan de afaceri la care vã gândiþi de multã vreme. Dacã mai aveþi dubii, apelaþi la o persoanã mai în vârstã.
Colegii de serviciu ºi partenerul de viaþã vã apreciazã pentru dorinþa de schimbare ºi înnoire. Organizaþi-vã cât mai riguros ºi nu pierdeþi timpul! Azi aveþi spor în tot ce faceþi. Se pare cã nu staþi prea bine cu banii, dar vã descurcaþi.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013
Nisipul de la deszãpezirea drumurilor adunat de edili
Z
eci de angajaþi înarmaþi cu lopeþi ºi mãturi au ieºit pe ºoseaua de centurã a municipiului Petroºani pentru a aduna materialul antiderapant folosit la deszãpezire. Maximilian GÂNJU Tonele de nisip folosit pentru curãþarea drumurilor de zãpadã ºi gheaþã ºi mãrunþit acum de roþile maºinilor, înecau cartierele Petroºaniului în praf, iar autoritãþile locale au decis sã-l strângã de
pe drumuri. „Le-am cerut celor care ocupã de domeniul public sã strângã nisipul ºi sã facã curãþenie. Se fãcea foarte mult praf”, explicã primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.
A
sistaþii-puºi la muncã
Pentru curãþenia de primãvarã municipalitatea a mobilizat toþi angajaþii pe care-i are la serviciul de gospodãrire, inclusiv persoanele asistate social care sunt obligate la prestarea unor ore de muncã în folosul comunitãþii. „Sunt mai multe echipe împãrþite pe DN 66, în cartierul Aeroport
Se scumpeºte gigacaloria, dar populaþia nu suferã
D
eºi ANRE a impus majorarea preþului la Gigacalorie, dupã înfiinþarea Complexului Energetic Hunedoara, populaþia din Petroºani nu va avea de suferit de pe urma acestei mãsuri. Carmen COSMAN Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, a declarat cã în urma adresei Autoritãþii Naþionale de Reglementare în domeniul Energiei, preþul la GCal a crescut cu un leu odatã cu înfiinþarea Complexului Energetic, de la 144,67 lei fãrã TVA, la 145, 67 fãrã TVA. Veºtile pentru populaþie sunt, însã, îmbucurãtoare pentru cã, spune primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, oamenii nu vor plãti mai mult la societatea de termificare, asta deºi preþul la agentul termic va creºte la rândul sãu. Astfel, populaþia plãteºte tot 135,46 de lei/ GCal, iar diferenþa pânã la preþul real de
producere a agentului termic va fi subvenþionatã de Consiliul Local. La Lupeni, în schimb, decizia ANRE afecteazã buzunarele populaþiei branºate la sistemul centralizat de termoficare. Aici, preþul gigacaloriei furnizate populaþiei a fost majorat cu 1,24 lei, de la 222,18 lei la 223,42 lei.
Un monument, mereu, întârziat upã douã decenii, de D lupte seculare, militarii din Valea Jiului urmeau a avea ºi ei, în sfârºit, un monument. Acesta ar fi trebuit sã fie inaugurat în data de 24 octombrie 2012, atunci când a fost celebratã, în Petroºani, Ziua Armatei.
Monumentul urma sã fie amplasat în faþa Primãriei, pe postamentul pe care trona, pânã nu demult, un ceas stradal dar, acest lucru nu s-a mai întâmplat. „Monumentul este
siv cu cei de la social. Dacã vre-
reprezentat, iniþial, de o cruce. Pe viitor, prin implicarea Asociaþiei Naþionale Cultul Eroilor ºi a primãriei din Petroºani, acesta va fi înlocuit cu o statuie reprezentativã pentru militarii din Valea Jiului. Am elaborat planul acþiunilor care vor
fi derulate în acest an de cãtre asociaþia noastrã ºi care, printre altele, prevede ºi ridicarea Statuii Eroilor”, a declarat Virgil Sanda, secretarul Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere din Valea Jiului. Monumentul, care urma sã reprezinte, în final, o acvilã, în postamentul cãruia urma sã fie îngropat un cilindru ce va conþine Hotãrârea Consiliului Local privind ridicarea acestuia, nu a apãrut nici în ziua de astãzi...
mea þine cu noi în douã sau trei zile sperãm sã terminãm. Era necesar pentru cã se face prea mult praf”, a declarat Aron Dumitrescu, ºeful SPADPP –Primãria
Petroºani. Edilii mai spun cã dacã nu va mai ninge iar temperaturile se menþin pozitive pe timpul zilei, vor trece la asfaltarea drumurilor distruse pe timp de iarnã.
Pârghii pentru redresare economicã prin ”capcane” birocratice
A
tragere fondurilor europene prin ”capcanele” birocratice. Deputatul hunedorean Carmen Hãrãu vrea sã afle care sunt pârghiile prin care fondurile europene se pot atrage cu o mai mare uºurinþã. Monika BACIU
Monument militari
Mircea NISTOR
ori Centrul civic, în total circa 40 de persoane, inclu-
”Personal intenþionez sã mã implic în colegiul Hunedoara, pe care îl reprezint în Parlament în identificarea ºi sprijinul potenþialulor aplicanþi pentru absorbþia celor 39,8 miliarde de euro începând din 2014. Pentru acest motiv ºi pentru a elimina capcanele birocratice cu care ne-am confruntat în trecut, vã adresez respectuos urmãtoarele întrebãri. Care este graficul preconizat de dumneavoastrã (cu însuºirrea etapelor ºi a termenelor de îndeplinire) pentru elaborarea ºi punerea la dispoziþia potenþialilor aplicanþi a metodologiei ºi ghidului aplicantului? Când estimaþi cã vor putea demara aplicaþiile? Ce trebuie sã facã, în mod concret, un agent economic interesat pentru a se pregãti
încã de pe acum sã devinã aplicant?”, sunt întrebãrile deputatului PNL de Hunedoara cãtre ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Prin reducerea drasticã a investiþiilor directe în economie din 2009 ºi pânã în prezen, pe fondul crizei economice, absorbþia fondurilor europene devine vitalã pentru redresarea ºi dezvoltarea þãrii. Guvernul poate sã înlocuiascã intrãrile masive de capital din perioada 2004 – 2008 cu alte resurse ºi cea mai eficientã pârghie este atragerea fondurilor comunitare puse la dispoziþie de uniunea Europeanã. Judeþul Hunedoara, locul 2 la nivel naþional Judetul Hunedoara se situeaza pe locul al doilea, in tara, in ceea ce priveste accesarea fondurilor europene nerambursabile, val-
oarea sumelor atrase prin diferite proiecte totalizand 540,29 milioane de lei, din 2007 pana in prezent. “Judetul Hunedoara se afla pe primul loc in Regiunea Vest si pe locul al doilea, la nivel national, in ceea ce priveste atragerea fondurilor europene. Proiectele cu fonduri europene au fost cele care ne-au salvat investitiile“, a declarat presedintele
IMM-urilor ar putea duce la o crestere cu circa 33.000 a locurilor de munca, a fost de parere Molot. “In judetul Hunedoara sunt 9.300 de firme, dintre care 8.000 sunt eligibile, active, pentru dezvoltarea unor proiecte. Daca numai jumatate dintre aceste firme ar putea accesa proiecte finantate din fonduri europene, atunci s-ar putea crea
Consiliului Judetean (CJ) Hunedoara, Mircea Ioan Molot. Potrivit acestuia, judetul Hunedoara ar fi putut atrage mai multe fonduri, daca in acest proiect s-ar fi implicat mult mai mult intreprinderile mici si mijlocii, in paralel cu sprijinirea acestora de catre administratiile locale. O dezvoltare a
aproximativ 33.000 de locuri de munca“, a declarat, anul trecut, presedintele CJ Hunedoara. In opinia sa, IMMurile trebuie informate in ceea ce priveste posibilitatile de finantare si axele de eligibilitate spre care se pot orienta in conceperea de noi proiecte.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 20 februarie 2013
D r u m u l Te h n o l o g i c d i n P e t r i l a , gata în scurt timp
M
ai e puþin ºi traficul prin Estul Vãii Jiului va fi fluidizat. Asta pentru cã la Petrila va fi dat în folosinþã drumul de centurã ºi un sens giratoriu nou-nouþ, din DN 66. Diana MITRACHE ªoseaua de centurã a oraºului Petrila va fi gata
în scurt timp. Primarul Ilie Pãducel le dã asigurãri locuitorilor din zonã cã vor avea un trafic mai
bun, mai ales cã la intersecþia drumului de centurã cu cel ce vine de la Petroºani va fi amenajat un nou sens giratoriu. „Putem vorbi de finalizarea lucrãrilor în primãvara acestui an când timpul ne va permite. Atunci, în maxim o lunã, se poate da în
pietruit, pe care primarul sperã cã îl va asfalta dacã va avea bani. „Investiþia totalã este undeva la 30 ºi ceva de miliarde de lei. Practic, se amenajeazã drumul la nivel de macadam, nu se asfalteazã. Asfalt e doar o porþiune de pe zona din incinta minei Petrila ºi în zona de la intrarea din drumul naþional spre Cartierul Bosnea. Încercãm, mãcar anul viitor, sã gãsim soluþii sã modernizãm acest drum”, a mai
funcþiune. Am discutat ºi cu primarul din Petroºani ºi se va monta acel sens giratoriu în drumul naþional”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Construcþia ºoselei de centurã de la Petrila a început anul trecut ºi, la final, va fi doar un drum
Croatul nu s-a îmbogãþit de pe urma patinoarului
P
atinoarul din Petroºani nu a reprezentat o afacere bãnoasã pentru proprietarul acestuia. Dupã aproape 3 luni de funcþionare, croatul Giovani Gartner a spus cã suma cu care s-a ales nu a fost una deosebit de mare. Mircea NISTOR
Mai exact, în Valea Jiului, acesta a câºtigat
de 3 ori mai puþini bani decât în alte pãrþi. În parantezã fie spus,
Gartner a mai precizat cã patinoarul din Petroºani a fost cel mai ieftin din toatã þara, respectiv o orã pe gheaþã a fost taxatã cu doar 10 lei. „Am vãzut cã sãrãcie este în toatã România dar,
parcã, în Valea Jiului este mai accentuatã. Pe de altã parte, nici nu am dorit sã obþin câºtiguri deosebite de aici pentru cã am rãspuns unei invitaþii adresate mie de cãtre niºte prieteni.
Canalizarea a refulat în Straja
S
istemul de canalizare subdimensionat ºi asaltul turiºtilor din Straja au pus la grea încercare cabanierii. De la distanþe apreciabile se simt miresmele latrinelor refulate ºi cabanierii recunosc cã nu mai ºtiu ce soluþii sã adopte. Diana MITRACHE
Tot ce a þinut de ei, proprietarii de pensiuni au fãcut, dar acum s-au trezit asaltaþi de turiºti ºi cu latrinele înfundate. „Asta e cea mai mare problemã a noastrã, canalizarea. Fiecare cabanier are o fosã septicã, care, din pãcate, nu mai face faþã. Staþiunea din ce în ce e mai plinã de turiºt. Noi, cei din asociaþie, am
adãugat Ilie Pãducel. ªoseaua de centurã a fost gânditã ca o ºosea destinatã traficului greu ºi este amplasatã de-a lungul albiei Jiului de Est. Proiectul are o valoare aproximativã de 1,5 milioane euro, iar lucrãrile au presupus realizarea a 4 kilometri de drum între Petroºani ºi zona Primãriei Petrila, fãcând parte dintr-un proiect de ecologizare a canalului Predoni.
Au dat pe dinafarã”, declarã Dorin Chiriþã,
Este vorba despre primarul Tiberiu Iacob – Ridzi ºi administratorul pieþelor Ion Pristavu”, a declarat Giovani Gartner. Patinoarul, care va fi demontat în zilele imediat urmãtoare, va reveni ºi iarna viitoare în Capitala Vãii Jiului. tura nu e bine dimensionatã. Mereu au fost probleme cu cei care vin
promovat la târgurile de turism foarte bine staþiunea, iar turiºtii au venit
foarte mulþi ºi nu mai fac faþã fosele septice.
preºedintele Asociaþiei Pro Straja Cabanierii spun cã promovarea staþiunii a adus mii de turiºti, dar s-a constatat, în fiecare week-end, cã, infrastruc-
sã-ºi parcheze acolo maºinile ºi aglomeraþia le-a întins la maxim nervii celor care vin la munte sã se relaxeze. Problema canalizãrii, însã, va fi rezolvatã doar atunci când va fi implemntat un proiect pe care toþi cabanierii îl aºteaptã de ani de zile.