Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 570

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 12 Martie 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Instituþie “mastodont” sau pierderi pe reþea

Facturã astronomicã: Spitalul din Petroºani consumã lunar apã de 50.000 de lei!

Protest încheiat la Complexul Energetic Hunedoara >>> PAGINA A 3-A

Plângere penalã pe numele liderului de la Mina Livezeni >>> PAGINA A 3-A

Viitor captiv între trecut ºi prezent >>> PAGINA A 4-A

Încã o victimã prin metoda „accidentul” >>> PAGINA A 6-A

Îºi curãþã terenurile cu ajutorul focului >>> PAGINA A 7-A

O mamã eroinã ºi o cruce grea… >>> PAGINILE 8-9

„Cumetrii” în Dosarul Uricani? >>> PAGINILE 8-9

Amenzi pentru nesupunerea la normele de mediu >>> PAGINA A 12-A

pitalul de Urgenþã din Petroºani ar putea rãmâne fãrã apã, dacã nu se va gãsi o soluþie de achitare a debitelor. Conducerea operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului spune cã SUP este singura instituþie medicalã care nu reuºeºte sã-ºi achite facturile curente. În replicã, directorul spitalului atrage atenþia cã s-a solicitat sprijin celor de la ApaServ sã constate dacã nu cumva existã pierderi, dar fãrã niciun rezultat. >>> PAGINA A 7-A

Primarul Ilie Pãducel se fofileazã când este vorba de cheltuirea banilor publici >>> PAGINA A 13-A

Cetãþile feudale puse în valoare de un ONG >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Adriana PA PAVEL (adriana_pavel1@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

Protest încheiat la Complexul Energetic Hunedoara

ei 21 de lideri de sindicat care au protestat în sediul Complexului Energetic Hunedoara au încheiat marþi, înainte de prânz, greva foamei. Ortacii au pãrãsit sediul în care au petrecut noaptea dupã ce au semnat un protocol cu directorul general Daniel Andronache. Toþi cei 21 de lideri de sindicat care au stat în greva foamei de luni dupã amiazã, au pãrãsit sediul Complexului Energetic Hunedoara de la Petroºani în jurul orei 11,00. Potrivit declaraþiilor lor, aceºtia au cãzut la o înþelegere cu responsabilii din minerit ºi vor primi sporul de pericol respectiv diferenþa de 100 de lei la salariu, începând cu luna martie, aºa cum au

cerut. Asta, însã, nu este valabil pentru minerii care nu fac parte din sindicatul care a stat în grevã „Am semnat acel protocol între sindicatul Muntele ºi administraþia CEH. Salariaþii vor primi aceastã majorare începând cu data de 1 martie. În aceastã situaþie, considerãm conflictul închis ºi revin sã le spun tuturor salariaþilor care nu fac parte din Muntele, sã

vinã sã semneze un astfel de protocol, pentru ca ºi ei sã poatã beneficia de aceastã creºtere de 100 de lei”, a declarat Petre Nica, preºedintele

Plângere penalã pe numele liderului de la Mina Livezeni

iderul de sindicat de la Mina Livezeni, Adrian Jurca, s-a ales cu o plângere penalã înaintatã Parchetului de liderii Sindicatului Muntele. Jurca este acuzat cã nu a decontat 150.000 de lei, bani strânºi din cotizaþiile ortacilor. Petre Nica, preºedintele Sindicatului „Muntele”, spune cã a formulat plângere, iar procurorii au trimis dosarul poliþiºtilor din Petroºani pentru cercetãri. „Am depus plângere penalã la Parchet, dar a fost trimisã pentru cercetare cãter Poliþia petroºani”, a declarat Nica. Liderul de sindicat de la Mina Livezeni, Adrian Jurca, este acuzat cã a deturnat aproximativ 150.000 de lei din cotizaþiile minerilor strânse în anul 2013, bani pentru care nu a depus nici pânã acum, în ciuda numeroaselor somaþii, documente justificative. Cotizaþiile au fost colectate în perioada în care sindicatul de la Livezeni era afiliat la Sindicatul „Muntele”, cu reprezentativitate la nivelul Complexului Eneregtic Hunedoara, însã banii nu au mai ajuns niciodatã în conturile acestei formaþiuni sindicale, dupã cum

spun reprezentanþii sindicatului care se considerã prejudiciat. Problemele nu sunt noi, iar demersurile celor de la „Muntele” dateazã încã din toamna anului trecut. Nica a explicat cã în data de 8 septembrie, în Conferinþa Sindicatului „Muntele” acesta ºi-a depus mandatul din funcþia de vicepreºedinte, iar la acel moment a fost somat sã desemneze o altã persoanã care sã se ocupe de gestionarea fondurilor depuse în subcontul deschis pentru Livezeni, însã acest lucru nu s-a întâmplat. Juca a fost somat sã depunã documentele contabile care sã ateste modul în care a cheltuit banii ºi în schimb a ales sã pãrãseascã organizaþia sindicalã, au precizat liderii de la „Muntele”, fãrã sã mai depunã documentele justificative pentru cotizaþiile strânse pe tot parcursul anului 2013 sau sã returneze suma imputatã. Car men COSMAN-PREDA

Sindicatului Muntele. Pactul semnat de greviºti este valabil doar pentru cei aproximativ 3.334 de sindicaliºti de la Muntele, iar restul vor fi nevoiþi sã îºi trimitã ºi ei liderii de sindicat sã încheie un protocol similar. În replicã, responsabilii de la ITM susþin cã actul adiþional care a provocat revolta în mineritul Vãii Jiului nu a putut fi înregistrat

din cauzã cã a fost semnat de Societatea Naþionalã a Huilei, entitate care la aceastã orã nu mai existã, dupã fuziunea în Complexul Energetic Hunedoara a minelor viabile. „Actul adiþional la CCM al SNH. SA (încheiat între SNH ºi Sindicatul Muntele), încheiat între Societatea Complexul Energetic Hunedoara ºi salariaþii Societãþii Complexul Energetic

Actualitate 3 Hunedoara, nu poate fi semnat, întrucât una dintre pãrþile semnatare, respectiv SNH SA, ºi-a încetat activitatea. În plus, în conformitate cu prevederile legale, clauzele CCM valabil în momentul transferului pot fi renegociate, dar nu mai devreme de un an de la data transferului. Astfel a fost încheiat un singur contract colectiv de muncã, fãrã a se pune problema renegocierii unor clauze, motiv pentru care am comunicat respingerea actului adiþional în cauzã”, a precizat Adrian Bozdog, inspector ºef ITM Minerii din Valea Jiului au stat pe un butoi cu pulbere din acest motiv, iar liderii de sindicat de la Muntele au petrecut toatã noaptea de luni spre marþi în sediul Complexului Energetic Hunedoara, pânã la semnarea protocolului, care nu mai trebuie sã treacã prin ITM. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

Viitor captiv între trecut ºi prezent

recutul ilustrat de ”Viitor” într-un prezent nu tocmai favorabil. Cinematograful din municipiul Lupeni aratã ca dupã bombardamente. Aflat în plin centrul localitãþii, acesta se aflã la un pas de prãbuºire. Poate singurul lucru care indicã faptul cã acolo se aflã un cinematograf este un afiº cu numele filmului ce ar fi trebuit sã ruleze în trecut.

Monika BACIU Filmul ”Viitor” nu are astãzi nicio conotaþie în acel loc. Totul pare desprins din trecut, un trecut care nu mai aratã cât de glorioasã era acea perioadã. Edilii din municipiul Lupeni au în vedere reabilitarea sãlii de cinematograf, însã lucrãrile vor începe în ”viitor” ”Este prins ºi pentru cinematograful din localitate o sumã de bani, dar asta nu este totul, nu înseamnã cã este ºi fãcut pentru cã

ªi Europa a fost îmbãtatã de mirosul micilor româneºti

ecizia Comisiei Europeane de a vota autorizarea folosirii bicarbonatului de sodiu ca ingredient în prepararea tradiþionalã a micilor româneºti a venit ca o victorie. Nu spunem cã Europa ne-ar fi interzis sã mai preparãm mici aºa cum o facem de sute de ani sau cã nu i-am mai fi consumat, dar parcã atunci cînd se recunoaºte un lucru ca fiind bun, nu poþi sã nu te simþi mai bine. Adriana PAVEL Comitetul Permanent pentru Lanþul Alimentar ºi Sãnãtatea Animalelor a decis sã acorde o derogare Românie pentru folosirea bicarbonatului de sodiu ºi a altor aditivi necesari preparãrii pastei de mici. Reuniunea de la începutul acestei sãptãmîni a fost organizatã la cererea mai multor state care au dorit diverse derogãri pentru folosirea unor aditivi în prepararea unor produse tradiþionale.

România s-a numãrat printre aceste state, pledind pentru folosirea bicarbonatului de sodiu ºi a carminului în pasta de mici. Aceastã decizie a venit cum nu se putea mai

bine pentru gurmanzii care pur ºi simplu nu se pot abþine de la a înfuleca gustoºii mititei, uneori chiar direct de pe grãtar. În Piaþa Centralã Petroºani sînt cei mai buni mici din Valea Jiului, cel puþin aºa se spune în popor. Orice om cu pofta de viaþã ºi mîncare, dacã trece prin piaþã, este imposibil sã nu fie îmbãtat de miros. “Eu stau în Vulcan, dar de fiecare datã cînd mai vin la piaþã la Petroºani, nu pot sã mã abþin sã nu mãnînc doi mici. Sunt cei mai buni aici”, ne-a declarat un domn care stãtea la o masã ºi servea gustostii mititei. Mari, pufoºi, îmbietori ºi suculenþi, mititeii din Piaþa Centralã Petroºani sînt tentanþi, chiar dacã sîntem în post, iar decizia Comisie Europene prin care ne dã voie sã îi pregãtim cum ºtim mai bine, dar ºi sã îi mîncãm pe sãturate, nu a fãcut decît ca vînzãtorii de micii sã se bucure ºi mai tare.

trebuie sã facem ºi o licitaþie, licitaþia poate fi contestatã, este un lucru de care s-ar putea sã nici nu ne apropiem în ciuda faptului cã noi în buget avem prinse pentru a da drumul la cinematograf. Un lucru îmbucurãtor este cã vom termina palatul cultural ºi vom avea un spaþiu pe care sã îl folosim pentru piese de teatru, culturã ºi orice, dar mi-ar surâde imens de tare sã vãd cinematograful cultural fãcut”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Singurul cinematograf din municipiul Lupeni aratã ca dupã bombardament. Imobilul, aflat în centrul de interes al localitãþii, se degradeazã pe zi ce trece sub ochii trecãtorilor ºi a autoritãþilor care nu pot face nimic, fiindcã nu sunt lãsate. Repunerea cinematografului în circuitul public va creºte atractivitatea oraºului, atât pentru locuitori cât ºi pentru vizitatori iar pentru tineri, va asigura infrastructura educaþionalã ºi recreaþionalã necesarã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

oi reguli pentru organizarea taberelor ºcolare. Pornind de la o serie de evenimente nedorite, Ministerul Educaþiei încearcã sã reglementeze modul de organizare al excursiilor, taberelor, expediþiilor ºi a altor activitãþi de timp liber. ”Încercarea este lãudabilã, dar trebuie sã observãm cã ea duce la o birocratizare excesivã a activitãþii ceea ce ar putea conduce la o scãdere a interesului cadrelor didactice pentru organizarea acestui tip de activitãþi. Ordinul stabileºte condiþiile generale de organizare a acestui tip de activitãþi, obligaþiilor tuturor celor implicaþi (cadru didactic, elevi, pãrinþi, agenþii de turism, firme de transport, unitãþi de cazare), dosarul

Cupa Veteranilor în Straja

eci de concurenþi, aceiaºi de aproape o jumãtate de secol, vin în aceastã sãptãmânã la Straja. Este timpul pentru Cupa Veteranilor, o competinþie care an de an îi adunã pe cei mai experimentaþi temerari ai muntelui, trecuþi de prima tinereþe, dar care an de an ocupã cam acelaºi loc pe podium. Veteranii încalþã schiuri de turã, vechi, dar se aventureazã pe una dintre cele mai dificile pârtii din Straja, acolo unde seara încing o petrecere cu muzicã veche ºi bunã dispoziþie. Este cea de

Reguli noi pentru tabere ºcolare

activitãþii”, se aratã pe site-ul SIP Hunedoara. Astfel, dosarul taberei, excursiei, expediþiei sau al altei activitãþi de timp liber care implicã deplasare, servicii de cazare ºi masã va conþine documente referitoare la deplasare, transport, servicii de cazare ºi masã ºi costuri. a 43-a ediþie a concursului, iar cam în fiecare an clasamentul este acelaºi. Concursul se va desfãºura pe pârtia Slalom, care este cu cel mai ridicat grad de dificultate din Straja, în zilele de 14 ºi 15 martie, iar cei mai tineri concurenþi intrã la categoria 35-40 de ani, în timp ce, cel mai în etate participant ar putea fi de 90 de ani ºi concureazã singur la categoria sa. Concurenþii sunt conservatori, locul de desfãºurare al întrecerii fiind neschimbat din anul 1971, când s-a þinut prima ediþie a întrecerii veteranilor la Straja. Întrecerea este aºteptatã de mulþi iubitori de schi, deoarece veteranii ºtiu sã schieze foarte bine, iar, spre încântarea turiºtilor unii schiazã ca pe timpuri, pe doage de butoi. Diana MITRACHE

Documentele referitoare la deplasare sunt planul taberei, excursiei, expediþiei sau al altei activitãþi de timp liber care implicã deplasare, servicii de cazare ºi masã, regulamentul taberei, excursiei, expediþiei, acordul scris al pãrinþilor/tutorilor legali ai elevilor participanþi la tabãrã, excursie, expediþie ºi procesul-verbal încheiat în

urma prelucrãrii, însuºirii ºi semnãrii regulamentului taberei, excursiei, expediþiei etc. de cãtre toþi participanþii la tabãrã, excursie, expediþie. În momentul de faþã, la nivelul judeþului Hunedoara sunt funcþionale doar douã tabere ºcoale. Ambele sunt în zona de nord a judeþului, adicã la Deva, respectiv la Orãºtie. Reprezentanþii Direcþiei Judeþene pentru Tineret ºi Sport spun cã au purtat discuþii cu responsabilii consiliilor locale din Valea Jiului pentru a înfiinþa ºi aici astfel de locuri pentru copii ºi tineri. ”Pe parte de tineret ºi tabere dorim sã primim cât mai mulþi tineri ºi copii din judeþ cât ºi din þarã în cele douã tabere funcþionale, cea de la Cãprioara de lângã

Actualitate 5 Deva ºi cea de la Costeºti din munþii Orãºtiei. În acelaºi timp dorim sã terminãm investiþia începutã acum patru ani prin finalizarea hotelului Flora de la Geoagiu, dar ºi începerea unei noi investiþii sau discuþii cu consiliile locale din Valea Jiului pentru înfiinþarea unei tabere ºcolare aici, fie în masivul Parâng, fie în Straja, datoritã faptului cã ar fi o oportunitate ºi în Valea Jiului nu existã o tabãrã de stat”, a declarat Zsell Lorinzc, directorul DJTS Hunedoara. Acum câþiva ani în Straja s-a dorit realizarea unei tabere pentru copii, însã proiectul a fost abandonat din lipsa fondurilor. ”A existat o discuþie mai veche, la Lupeni, în Straja cu fosta clãdire a cabanei noi a minei, acum 4-5 ani, dar din cauza lipsei fondurilor guvernamentale care trebuiau aduse, aceste discuþii nu s-au finalizat. Existã posibilitatea, iar prin procesul de descentralizare care mai devreme sau mai târziu va urma eu cred cã ºi în Valea Jiului putem sã înfiinþãm cel puþin o tabãrã ºcolarã unde sã vinã atât copii ºi tineri din Valea Jiului, dar ºi din alte zone sã vadã zona minunatã pe care o avem ºi prin care putem atrage cât mai mulþi tineri ºi copii”, a mai precizat sursa citatã. În Valea Jiului nu existã nicio tabãrã ºcolarã. Doar douã astfel de locaþii sunt la nivelul judeþului, însã niciuna nu este într-o zonã montanã. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

Polonezul care a atacat trei ºoferi de autocar ar fi fost drogat

primã ipotezã aratã cã turistul polonez care a atacat cu un cuþit trei ºoferi de autocar, apoi s-a sinucis ar fi fost sub influenþa unor substanþe psihotrope. Medicii legiºti hunedoreni trebuie acum sã arate ºi natura substanþelor dupã efectuarea testelor de laborator. Maximilian GÂNJU

Potrivit ºefului Serviciului Judeþean de Medicinã Legalã Hunedoara, medicul legist Dan Mãrculescu, în urma unor teste preliminare s-a stabilit cã turistul polonez care a atacat cu un cuþit trei ºoferi de autocar, dupã care s-a sinucis consumase substanþe psihotrope. „Decesul cetãþeanului polonez implicat în incidentul de ieri (duminicã - n.r.) s-a datorat unei plãgi penetrante intracardiace în cadrul unui act sui-

cidal. De asemenea, avea ºi alte leziuni care sunt carecteristice pentru tatonare în cadrul actului suicidal. Noi am procedat la recoltarea ºi de probe biologice pentru a se vedea dacã nu se afla sub influenþa unor eventuale substanþe psihotrope, care vor fi înaintate la Institutul Medico-Legal Timiºoara pentru efectuarea de analize. Am fãcut niºte teste preliminare, sunt pozitive, însã rezultatele definitive le vom putea prezenta doar dupã obþinerea celor oficiale de la institutul din

Timiºoara”, a declarat ºeful SJML Hunedoara. La audierile fãcure de poliþiºti pasagerii au povestit cã li s-a pãrut la un moment dat suspect cã polonezul umbla prin autocar, dar nu a dat impresia cã ar fi agresiv.

u se ºtie motivul izbucnirii „Nu am stabilit mobilul faptei. Dacã ar fi avut o minimã conversaþie cu ºoferii sau cu cineva din autocar, ne puteam

forma, cel puþin, o opinie preliminarã legatã de atitudinea lui, de mobilul faptei, însã nu a intrat în vorbã cu nimeni”, a declarat purtãtorul de cuvânt al Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, Mirela Negruþiu. Reamintim cã un turist polonez, aflat într-un autocar care circula pe ruta Amsterdam Bucureºti, i-a atacat, duminicã dupã-amiazã, cu un cuþit pe trei

Încã o victimã prin metoda „accidentul”

pensionarã din municipiul Vulcan a rãmas fãrã economii dupã ce a fost sunatã de un individ care i-a spus cã ginerele ei a comis un accident tocmai în Germania ºi are nevoie de bani pentru a-l scãpa. Maximilian GÂNJU

Escrocii de la telefon ºi-au mutat operaþiunile peste hotare sperând astfel cã vor îngreuna munca poliþiºtilor care încearcã sã-i prindã ºi chiar au reuºit pânã acum sã destructureze mai multe astfel de reþele. Astfel, aceºtia nu mai ridicã banii în þarã ºi le cer celor pãcãliþi sã-i vireze prin

serviciile de transfer de bani în þãri din vestul Europei. Aºa a pãþit ºi o pensionarã din municipiul Vulcan, femeia transferându-ºi economiile într-un cont din strãinãtate. Mai exact 1200 de euro, sumã pe care a economisit-o, ºi de care a aflat ºi bãrbatul care s-a dat apãrãtorul ginerelui ei. Individul a sunat-o pe pensionarã ºi i-a spus cã ginerele ei care munceºte în

Germania, ar fi lovit un copil pe trecerea de pietoni. Pentru a-l scãpa de rãspundere, dar ºi pentru tratamentul copilului spitalizat are nevoie de bani. Din discuþii a aflat cã bãtrâna are 1200 de euro ºi i-a dat asigurãri cã ar fi suficient pentru început. Totodatã a instruit-o cum sã-i vireze banii, iar pensionara s-a conformat. A mers la un serviciu de transfer de bani ºi a trimis în Germania suma, iar în scurt timp au ºi fost ridicaþi de complicii escrocului. Femeia ºi-a sunat apoi fiica ºi a aflat cã ginerele ei este la muncã ºi nici gând sã fi provocat un accident. Abia atunci a realizat cã a fost înºelatã, însã, deºi a

spus cã va merge la poliþie pentru a depune sesizare, pânã acum n-a fãcut acest lucru. Incidentul a avut loc luni dupã amiazã, iar ieri-marþi, poliþiºtii din Vulcan nu au fost sesizaþi de pensionarã. ªeful Poliþiei Vulcan, Toma Mihu a declarat cã femeia pãgubitã ar trebui sã discute cu poliþiºtii ºi sã depunã o plângere astfel ca anchetatorii sã-i poatã prinde pe escroci.

dintre ºoferii autovehiculului. Polonezul a coborât apoi din autocar ºi a încercat sã fugã, fiind urmãrit de douã persoane. Ulterior, el s-a înjunghiat în stern cu cuþitul cu care i-a rãnit ºi pe ºoferi. Echipele de prim-ajutor ajunse

la faþa locului au acordat îngrijiri medicale celor trei ºoferi ºi au încercat sã îl resusciteze pe cetãþeanul polonez, însã fãrã rezultat, în final fiind declarat decesul acestuia. Viaþa celor trei ºoferi nu a fost pusã în pericol.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

Instituþie “mastodont” sau pierderi pe reþea

Facturã astronomicã: Spitalul din Petroºani consumã lunar apã de 50.000 de lei!

Spitalul de Urgenþã din Petroºani cãtre operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului, ApaServ Valea Jiului SA. O sumã foarte

mare pe care, susþine conducerea ApaServ, instituþia medicalã nu o mai poate achita, ceea ce stârneºte îngriorarea conducerii

furnitorului de apã. “Ne punem semne de întrebare în privinþa Spitalului de Urgenþã din Petroºani, care nu mai poate sã-ºi plãteascã în fiecare lunã facture. La ora aceasta are aproape un miliard de lei vechi de platã (100.000 RON), iar factura lunarã se ridicã undeva la 500 de milioane de lei vechi (50.000 RON). Este mult, dar spitalul de la Petroºani este un mastodont. Discutãm cu primarul ºi cu managerul spitalului, dar vom încerca ºi noi, chiar dacã ne dezavantajeazã, cu oamenii noºtri, sã îi ajutãm ºi sã gãsim soluþiile ºi sã vedem dacã nu au pierderi foarte mari. Eu cred cã se vor gãsi soluþii pentru a nu ajunge la debranºare”, a declarat directorul

Îºi curãþã terenurile cu ajutorul focului

e cele mai multe ori scapã focul de D sub control ºi pagubele produse sunt considerabile, însã nu vor cu nici un preþ sã renunþe la metoda „uºoarã” de a-ºi curãþa terenurile. N-au teamã nici cã îºi pierd subvenþia dacã sunt prinºi.

Cum a venit primãvara, cel puþin în calendar, au ºi început incendiile de vege-

taþie ºi în zona Vãii Jiului. Este drept cã pânã acum au fost de mici proporþii, însã „sezonul” este abia la început, astfel cã pentru pompierii militari se anunþã o perioadã grea. Primele incendii de miriºti au avut loc în zona de nord a municipiului Petroºani ºi în zona de deal dinspre Dâlja. Proprietarii terenurilor au ales ºi în acest an metoda cea mai uºoarã de a-ºi curãþa terenurile deºi legea

interzice cu desãvârºire folosirea focului. Cum era de aºteptat, focul a fost scãpat de sub control ºi s-a extins, dar în cele din urmã a fost stins chiar de proprietarii terenurilor fãrã a cere ajutorul pompierilor. „Au dat foc la iarba uscatã, l-au lãsat nesupravegheat ºi a luat-o pe coastã în sus. S-a schimbat vântul ºi cobora vãlvãtaia spre casele noastre, aºa cã am sãrit toþi ºi am reuºit sã-l stingem. Norocul este cã a plouat mult ºi nu s-a întins repede”, spune unul dintre locuitorii din zona depoului CFR Petroºani. Este abia începutul pentru cã mulþi fermieri chiar cu riscul de a-ºi pierde subvenþia ori a fi amendaþi nu

general al SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram.

ierderile pe reþea, motivul pentru facurile enorme?! În replicã, managerul SUP, dr. Alin Vasilescu, spune cã restanþa este fix pentru luna februarie, pentru cã restul debitelor au fost achitate,

renunþã la metoda clasicã de a-ºi curãþa terenurile de vegetaþia uscatã. APIA alocã fonduri tocmai pentru curãþarea miriºtilor ºi terenurilor agricole fãrã a le incendia, dar oamenii ignorã restricþiile.

rmãriþi ºi traºi la rãspundere

O soluþie care a dat roade pânã acum, chiar dacã nu toþi vinovaþii au fost prinºi, este cea de monitorizare prin satelit. Un protocol încheiat între Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã, Garda de Mediu ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii

ºi nu înþelege încãpãþânarea celor din conducerea ApaServ de a arãta cu degetul înspre instituþia medicalã pe care o conduce. Mai mult, Alin Vasilescu susþine cã le-a solicitat sprijin pentru a vedea dacã nu cumva existã pierderi, pentru cã factura este foarte mare, dar nimeni nu a venit sã verifice. “Doar factura pentru luna februarie nu este achitatã, atât. În data de 28 februarie s-a plãtit 54.000 de lei. Nu înþeleg încãpãþânarea celor de la ApaServ de a da vina pe spital, în condiþiile în care ne strãduim sã plãtim, sã fim cel mult cu o lunã în urmã. Din pãcate factura lunarã este foarte mare. Am solicitat sprijin sã se constate dacã nu cumva în reþelele interne existã vreo spãrturã, pentru cã este foarte mare consumul, dar nu a venit nimeni”, a declarat managerul SUP, Alin Vasilescu.

pentru Agriculturã realiza identificarea corectã a locaþiei unde a avut loc arderea vegetaþiei uscate de pe miriºti sau pãºuni prin intermediul unei aplicaþii care genereazã informaþii colectate prin satelit. Odatã gãsit vinovatul, APIA îi suspendã subvenþia destinatã igienizãrii terenurilor. Pe lângã aceastã metodã de control, þãranii sunt verificaþi ºi de echipe formate din pompieri, reprezentanþi ai ocoalelor silvice ºi ai primãriilor, iar dacã se va constata cã au dat foc miriºtilor pot fi amendaþi. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

”ª

O mamã eroinã ºi o cruce grea…

tiu cã existã minuni, Dumnezeu face minuni ºi am credinþa ºi speranþa cã, undeva, la capãtul unui drum, greu sau uºor, va rãsãri soarele ºi pe strada fetelor mele ºi a mea, implicit!” – Oana Cristina Petrov, 36 de ani, mamã a douã gemene autiste. Oana Cristina nu are un picior fiind lovitã în plin, pe trotuar, de o maºinã, pe vremea când era doar o adolescentã. Are protezã. Loviturile vieþii au fost precum ceasornicul – precise. N-ai zice cã femeia-copil are atâta forþã pentru a le lua în piept ºi pentru a-ºi creºte gemenele cu autism infatil. Mai mult, sã fie optimistã, generoasã ºi plinã de iubire de oameni. N-ai crede sub nici o formã cã la cei 36 de ani, femeia cu chip de copil ºi ochi de azur, este capabilã de atâta forþã ºi iubire de oameni. O fire seninã, optimistã, care îºi poartã crucea cu demnitate, Oana Cristina Petrov, din Petroºani, a avut parte de drame încã de când era o adolescentã. La 15 ani, a fost accidentatã grav. O maºinã a lovit-o din plin, chiar pe trotuarul pe care se afla. A rãmas fãrã un picior. În 1994, a avut prima protezã… Datoritã firii sale plãcute, generoase ºi fremãtând de viaþã, s-a îndrogostit de ea un bãrbat frumos cu care se completa perfect ºi s-a cãsãtorit, în 1997. În 2005 a venit ºi marea bucurie – copiii. Oana a dat naºtere la douã fetiþe gemene, în 14 februarie. Prima, la ora 4,50, a vãzut lumina zilei, Valeria Alexandra, iar dupã 15 minute – Valentina Cristina. Au stat ceva vreme în incubator, iar alãturi de ele a stat mama Oanei, pânã

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

când Oana a fost aptã sã ºi le vegheze. ”A fost o perioadã grea, dar nu am fost singurã. Mama mea a fost alãturi de mine ºi fetele mele, iar cei de acasã ne susþineau prin telefon ºi prin rugaciuni...” – declarã Oana Cristina Petrov. Au trecut cu bine cãtre viaþã, dar a venit altã loviturã. Fetiþele au fost diagnosticate, la trei ani, cu autism infantil,

iar Oana ºi tatãl copilelor erau dezorientaþi pe tãrâm strãin, neprietenos. Nu ºtiau nimic despre ce înseamnã autism… ”Am fost învãtaþi cum sã le liniºtim, ce

tratament sã le administrãm, la Clinica de Psihiatrie Pediatricã din Cluj Napoca. Ne- am însuºit anumite lucruri despre terapia ABA, ºi fãceam ceea ce ni se spunea pentru a ne ajuta copii” – povesteºte Oana, mama gemenelor. A fost relativ bine, pentru cã Oana ºi soþul sãu fãceau echipã. Dar pentru Oana a

venit o altã încercare grea. În 2009, s-a despãrþit de soþul sãu ºi tatã al gemenelor. Medicii spun cã este tipic cuplurilor cu copii autiºti. De regulã bãrbaþii cedeazã psihic datoritã presiunilor extraordinare la care sunt supuºi atunci când tristeþea, de nu a vedea pentru copiii tãi un viitor, este permanentã ºi te doboarã… ”Da, este ceva frecvent în familiile cu copii ca ai mei. Eu îl înþeleg… Lucreazã la Teatru ºi se ocupã cât poate ºi el de fete. Nu pot spune cã am trecut uºor peste asta, dar nu am fost singurã. Era lângã mine familia mea

- mama, surorile, cumnaþii ºi nepoþii mei. Divorþul, problemele de acum ºi cele mai vechi, de sãnãtate, au grãbit, decesul mamei mele. Ne-a pãrãsit în 14 iunie 2010…” – spune Oana Cristina. Mama Oanei a murit la 52 de ani, dupã

ce a fãcut un icter mecanic, complicaþii ºi decesul… Au urmat internãri, teste, comisii… I-au stat alãturi sora, tatã sãu ºi tatãl fetelor, care cum putea, dar greul a fost al ei. ”ªtiu cã existã minuni, Dumnezeu face minuni ºi am credinþa ºi speranþa cã, undeva, la capãtul unui drum, greu sau uºor, va rãsãri soarele ºi pe strada fetelor mele ºi a mea, implicit!” – ne-a spus, optimist, Oana. Gemenele au acum 9 ani ºi sunt duse sãptãmânal la Centrul de Pedagogie Curativã Simeria, unde s-au integrat ºi fac progrese. Doar cã nu scot nici un

cuvânt, iar Oana este conºtientã cã nici de acum încolo n-o vor face. Comunicã prin semne… ”Le duc din septembrie 2011 la CPC Simeria ºi m–a ajutat în acest timp, cu transportul, domnul Cristi ªorecãu. Nu am mai dat bani pe transport. La Centrul din Simeria se duce doar bugetul complementar al fetelor, 182 de lei. Dar mã îngrozeºte viitorul… La Simeria sunt acceptate pânã la 17 ani, iar de aici încolo – nimic. Nu existã acele ateliere speciale create pentru copiii autiºti care au scopul de a depista latura consideratã drept geniu a autiºtilor ºi activarea lor. Poate voi reuºi eu, pânã fac fetele mele 17 ani, sã fac ceva în sensul ãsta, aici, la noi” - povesteºte Oana Cristina, care crede cu putere în Divinitate, în examene ale vieþii ºi în rãsplatã.

La acestã ”mamã eroinã” s-a gândit Mariana Popa, cea consideratã balsamul sãracilor, dintre care mulþi nici nu-i ºtiu numele, ci se bucurã când maºina ei cã se opreºte în dreptul caselor lor… Câþiva colegi de partid i-au stat alãturi pentru a vedea minunea de om, pe care au cinstit-o pentru curajul ºi puterea sa premiind-o. ”Am fost impresionatã, am plâns… Lumea, în general, are problemele ei ºi nu are timp sã mã vadã pe mine, ce fac, cum mã descurc. Se pare cã mam înºelat. Cu toate cã trãim vremuri zbuciumate existã oameni care îºi fact timp sã vadã, sã le pese. Le mulþumesc din suflet. Mi-au mai dãruit putere ºi mângâiere” – a apreciat Oana Cristina Petrov. Ileana FIRÞULESCU

„Cumetrii” în Dosarul Uricani?

vocatul care îi apãrã pe doi dintre inculpaþii în Dosarul Uricani a cerut sã se rejudece cauza, întrucât îl bãnuieºte pe procurorul care a instrumentat cazul de pãrtinire. Instanþa de la Petroºani a cerut o formulare în scris a acestei cereri ºi urmeazã sã se pronunþe, iar între timp a audiat martorii.

A fãcut o adevãratã demonstraþie de înrudire a mai multor oameni implicaþi în cercetarea evenimentului de la Mina Uricani în urma cãruia au murit 5 oameni, iar acum cere reanalizarea cazului. Vorbim despre avocatul Daniel Ionaºcu, care marþi a cerut instanþei de la Petroºani sã ia act de gradele de înrudire între cei care ar fi cu adevãrat vinovaþi în opinia sa, procurorul de caz ºi alþi câþiva angajaþi ai minei, juriºti de meserie. „Eu apreciez cã va trebui sã facem o cerere care

trebuie sã conducã instanþa de judecatã la modul cel mai corect la întoarcerea cazului la organele de urmãrire penalã. Pentru cã ºeful sectorului de securitate, respectiv al sectorului de aeraj, este atras în aceastã instanþã pentru vinovãþie sub forma culpei, în contextul în care directorul ºi ºeful departamentului

un interes în cauzã? Nu trebuia sã se abþinã? Mai mult, juristul minei respective, fratele procurorului instrumentor a fost numit jurist în timpul domnului Toacsen, adicã exact ºeful departamentului electromecanicã, care nu este inculpat, care a schimbat permisul de lucru ºi care, mai mult decât orice, nu

Electromecanicã, nu. Procurorul de caz, care a instrumentat acest dosar ºi l-a trimis în judecatã pentru rechizitoriu, este cumnatul unui ºef din cadrul minei respective ºi fratele juristului minei. ªi atunci, nu era oare

rãspunde pentru sectorul dumnealui”, a spus Daniel Ionaºcu, avocatul lui Ciucã ºi Moga, doi dintre inculpaþii acuzaþi de ucidere din culpã. Daniel Ionaºcu ar fi vrut sã nu facã publice numele celor la care se

UDMR îi trage de sub fund scaunul subprefectului Vasilicã Potecã

ubprefectul de Hunedoara Vasilicã Potecã, susþinut de PNL la numire în baza algoritmului politic convenit cu PSD ar putea fi prima victimã “la vârf” dupã ieºirea liberalilor de la guvernare. Locul lui va fi luat de un reprezentant al UDMR. Scaunul subprefectului de Hunedoara Vasilicã Potecã va fi ocupat, cât de curând, de un reprezentant al UDMR. Potecã a fost instalat în aceastã funcþie în 15 mai 2012, fiind considerat

unul dintre principalii sponsori ai PNL în judeþul Hunedoara, partid în care a activat încã 2005 ºi care l-a ºi susþinut pentru acest post. Potrivit informaþiilor din Monitorul Oficial, acesta a fãcut donaþii pentru PNL Hunedoara în valoare de 84.000 de lei numai în 2010. La doi ani de la instalarea în funcþie, Vasilicã Potecã va fi cât de curând înlocuit, locul sãu urmând sã fie luat de un reprezentant al UDMR. Astfel, pe lângã postul de vicepremier pentru Kelemen Hunor ºi ministerele Culturii ºi Mediului, UDMR a primit odatã cu intrarea la guvernare ºi mai multe funcþii în teritoriu. Iar în urma negocierilor pentru intrarea la guvernare, reprezentanþii Uniunii ar fi primit ºi mai multe posturi de subprefect, printre care ºi cel de la Hunedoara. “Este o posibilitate, dar nu am

referã ºi a cerut instanþei sã nu permitã accesul în sala de judecatã a presei, însã, nu a fost chiar aºa, iar Instanþa i-a cerut sã facã o formulare în scris a acestor date, ca sã se poatã pronunþa ulterior. Mai mult, Ionaºcu susþine ºi cã lipseºte o piesã de pe unul dintre aparate ºi din nou a cerut instanþei sã ia în calcul ºi acest aspect. „Este limpede cã deflagraþia, cauza morþii, s-a produs dintr-un scurtcircuit, o scânteie electricã, însã, culmea! de pe aparatul de ventilaþie lipseºte electroventilul, adicã cel care putea genera scânteia. Iar acum vã întreb eu, de ce una dintre componente lipseºte, cine la sustras ºi cu ce scop? Cine avea interesul acesta?”, a mai adãugat Daniel Ionaºcu. La termenul de marþi dimineaþã au fost audiaþi ºi martorii tragediei, iar printre ei s-au aflat ºi salvatorii care au participat la misiunea de evacuare a victimelor. Diana MITRACHE

ajuns încã în aceastã etapã. Nu pot nici sã confirm ºi nici sã infirm în acest moment. Este o discuþie ce începe cu secretarii de stat, iar ulterior urmeazã etapa prefecþilor ºi a subprefecþilor. Dar, cam aceasta ar fi lista de discuþii. În principiu lista este întocmitã pe judeþele unde în trecut UDMR a avut prefecþi sau subprefecþi”, a declarat Iuliu Winkler, preºedintele UDMR Hunedoara. Car men COSMAN-PREDA

8 Actualitate

”ª

O mamã eroinã ºi o cruce grea…

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

iar Oana ºi tatãl copilelor erau dezorientaþi pe tãrâm strãin, neprietenos. Nu ºtiau nimic despre ce înseamnã autism… ”Am fost învãtaþi cum sã le liniºtim, ce

„Cumetrii” în Dosarul Uricani?

UDMR îi trage de sub fund scaunul subprefectului Vasilicã Potecã

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

Deºi reticienti la început, acum, hunedorenii apeleazã tot mai mult la mediatori

unedorenii care sunt implicaþi în procese judiciare sînt obligaþi sã apeleze la mediatori înainte de a merge în instanþã.

Prevederea a intrat în vigoare în urmã cu ºapte luni, iar de atunci zeci de oameni ºi-au rezolvat problemele prin mediere, renunþînd sã mai meargã la tribunal. Sute de oameni din tot judeþul au apelat în ultima perioadã la mediatori, mult mai mulþi decît în urmã cu cîþiva ani. Aproximativ 70% dintre aceºtia au renunþat

sã mai meargã în instanþã dupã ce au discutat cu mediatorul. “Nu aº putea sã spun cîte medieri am avut pînã acum, dar se constatã foarte bine o creºtere. Anul trecut am avut peste 30 înregistrate ºi cele mai multe dupã 1 august” , a

Zi calmã pentru leu

eul a avut ieri o evoluþie L calmã faþã de principalele valute, faþã de care a înregistrat o uºoarã întãrire cu excepþia dolarului, al cãrui curs a crescut de la 3,2428 la 3,2494 lei, dupã ce acesta s-a apreciat în faþa euro pe pieþele internaþionale.

Cursul euro a coborât de la 4,4996 la 4,4990 lei, pe o piaþã unde deschiderea s-a realizat la 4,4990 – 4,5020 lei, în uºoarã scãdere faþã de închiderea de luni. Tranzacþiile s-au realizat, în continuare, în jurul pragului de 4,50 lei, cotaþiile de la ora 14:00 fiind de 4,4970 – 4,50 lei. La rândul sãu, cursul francului elveþian a coborât de la 3,6932 la 3,6930 lei. Monedele din regiune se depreciau în faþa euro, cea polonezã la 4,208 – 4,218 zloþi iar cea maghiarã la 311,2 – 313,2 forinþi. Perechea euro/dolar se menþinea pe o pantã descendentã, dupã ce vineri ea a crescut la 1,3915 dolari, cotaþie care nu s-a mai înregistrat din octombrie 2011. Creºterea a apãrut dupã ce preºedintele BCE, Mario Draghi, a declarat cã instituþia pe care o conduce anticipeazã pentru zonã euro, la finalul

declarat Eugenia ªortan, preºedintele Asociaþiei Profesionalã de Mediere a Conflictelor. Situaþiile conflictuale se rezolva cam dupã douã, trei ºedinþe cu mediatorul. Cele mai multe cazuri care ajung la mediator ºi se

soluþioneazã sunt cele de natura civilã. “Am avut cereri din partea unor prestatori de servicii care s-au judecat cu asociaþiile de proprietari. Acolo, de regulã, s-au fãcut acorduri, s-au fãcut niºte convenþii intre pãrþi, care urmeazã sã fie respectate, supuse autorizãrii instanþei ºi apoi respectate. Am avut ºi probleme de familie, situaþii în care pãrþile au gãsit modalitãþi foarte elegante de a soluþiona conflictul”, a declarat un mediator din Valea Jiului. Legea spune cã informarea cu privire la mediere este gratuitã.

Scopul obligativitãþii ºedinþei de informare este de a face pãrþile aflate în conflict sã vadã avantajele medierii. Dacã totuºi pãrþile nu doresc sã continue aceastã procedurã, se vor adresa instanþei de judecatã. În judeþ, exista circa 100 de mediatori. Adriana PA PAVEL

acestui an, o creºtere economicã de 1,2% ºi o inflaþie de 1%. Acest anunþ este considerat de cãtre pieþe drept un semnal cã BCE nu va decide o nouã modificare a politicii sale monetare ºi cã va menþine dobânda-cheie la minimul istoric de 0,25%, în contextul în care, conform estimãrilor BCE, inflaþia va creºte la 1,7% la finalul lui 2016. Tranzacþiile se realizau ieri la 1,3833 – 1,3873 dolari, tendinþa fiind una de scãdere, investitorii aºteptând întâlnirea de sãptãmâna viitoare a Comitetului de doliticã monetarã al Rezervei Federale americane. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe iunie la 1,3841 – 1,3854 dolari iar uncia de aur cu scadenþa aprilie la 1.346 – 1.348 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la orã 14:00

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

CEH, douã milioane euro pentru proiectul Tarniþa-Lãpuºteºti

ouã milioane de euro va trebui sã aloce Complexul Energetic Hunedoara pentru finanþarea proiectului Tarniþa – Lãpusteºti. Cele mai importante companii energetice de stat urmeaza sa aprobe in aceasta luna, in sedinte AGA, finantarea companiilor de proiect de la Tarnita-Lapustesti si cablul submarin Romania-Turcia. Printre companiile de stat care vor aproba finanþãrile se numãrã ºi Complexul Energetic Hunedoara. Monika BACIU

Fiecare companie va trebui sa scoata in 2014 cate patru milioane de euro pentru constituirea a doua companii de proiect care, mai departe, vor cheltui sume importante pe studii de fezabilitate sau actualizarea lor. Potrivit unor surse din domeniu, Constantin Nita ar fi cerut si companiilor private sa contribuie, insa acestea au refuzat. Fiind private, nu pot fi obligate sa intre intrun proiect sau altul. Astfel, Departamentul pentru Energie s-a reorientat catre companiile de stat. Pentru compania de proiect Hidro Tarnita trebuie sa contribuie in acest an sase

companii, Complexul Energetic Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia, cu cate 2 milioane de euro. Pentru infiintarea companiei de proiect privind cablul submarin trebuie sa se implice sapte companii, Transelectrica, CE Hunedoara, Electrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia, cu cate 2 milioane de euro. In cazul proiectului TarnitaLapustesti, Departamentul pentru Energie a transmis o scrisoare pe 10 ianuarie 2014 prin care informeaza societatile in cauza ca pe 12 decembrie 2013 a fost declansata etapa a doua de

constituire a companiei de proiect, adica majorarea capitalului social. Companiile sunt "invitate" sa participe cu cate doua milioane de euro la aceasta etapa a majorarii capitalului social al societatii "Hidro Tarnita". Astfel, Departamentul pentru Energie, in calitate de actionar majoritar a solicitat convocarea AGA pentru aprobarea participarii la majorarea de capital. Complexul Energetic Hunedoara a numit în AGA de la Societatea Hidro Tarniþa pe Camelia Leizeruc. Numirea acesteia a fost fãcutã de Adunarea generalã a Acþionarilor de la CEH în data de 9 decembrie 2013. ”Se împuterniceºte reprezentantul Complexul Energetic Hunedoara SA sã participe la Adunarea Generalã Extraordinarã a

Acþionarilor la Societatea Hidro Tarniþa SA ºi sã voteze pentru majorarea capitalului social al acestei societãþi în conformitate cu prevederile memorandumului privind obiectivul de investiþii centrala Hidroelectricã prin acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniþa-Lãpuºteºti aprobat în ºedinþa de Guvern din data de 16.10.2013, prin aport în numerar, cu respectarea prevederilor Legii Societãþilor nr. 31/1990”, se aratã în Hotãrârea cu numãrul 19/09.12.2013 a AGA CEH. Capitalul social al societatii Hidro Tranita va fi majorat prin aporturi in

numerar si in natura. Valoarea aporturilor in natura nu va putea depasi 30% din valoarea capitalului social majorat. Totodata se mentioneaza ce tip de active vor fi aceptate ca aporturi in natura la capitalul social al Societatii. Termenul limita pana la care actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar si in natura vor putea fi subscrise este data de 30 aprilie 2014 (“Perioada de subscriere”). Actiunile subscrise vor fi platite in proportie de cel putin 30% pana la expirarea Perioadei de Subscriere si integral, pana la data de 31 decembrie 2014.

Inflaþia anualã a fost de 1,05% în februarie 2014

nflaþia anualã a fost de 1,05% în februarie 2014, în timp ce, faþã de ianuarie 2014, preþurile de consum au crescut cu 0,33% informeazã, marþi, Institutul Naþional de Statisticã (INS). Rata medie lunarã a inflaþiei, în perioada 1 ianuarie 28 februarie 2014 a fost de 0,6%, în scãdere comparativ cu perioada similarã a anului 2013, când a fost de 0,8%. Creºterea medie a preþurilor pe total, în ultimele 12 luni (martie 2013 — februarie 2014) faþã de precedentele 12 luni (martie 2012 — februarie 2013), determinatã pe baza IPC este

3,2%, iar cea determinatã pe baza indicelui armonizat al preþurilor de consum (IAPC) este 2,6%. În luna februarie 2014 faþã de luna ianuarie, preþurile mãrfurilor alimentare ºi nealimentare au crescut cu 0,3% fiecare, iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,47%, potrivit INS. În februarie 2014, comparativ cu ianuarie 2014, din categoria mãrfurilor alimentare, cel mai mult s-

au scumpit fasolea boabe ºi alte leguminoase, cu 3,6%, legumele ºi conservele de legume cu 2,16%, fructele proaspete, cu 1,97%, fructele ºi conservele din fructe, cu 1,33%, dar ºi laptele ºi produsele lactate, cu 0,43%. La mãrfurile nealimentare, inclusiv servicii, cele mai mari creºteri de preþuri s-au consemnat la serviciile de îngrijire medicalã (1,85%), la cele de igienã ºi cosmeticã (1,46%), reparaþii auto, electronice ºi lucrãri foto (0,91%), tutun ºi þigãri (0,91%), chirii (0,69%), plata cazãrii în unitãþi

hoteliere (0,69%). Conform prognozelor Comisiei Naþionale de Prognozã, creºterea preþurilor de consum se va situa, în urmãtorii patru ani, în jurul þintei de inflaþie multianualã anunþatã de Banca Naþionalã a României, de 2,5% plus/minus un punct procentual, potrivit proiecþiei principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014 — 2017. Astfel, în 2014, inflaþia va fi de 3,4%, în 2015 — 2,5%, în 2016 — 2,3%, iar în 2017 — 2,2%, aratã datele CNP. AGERPRES

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

Amenzi pentru nesupunerea la normele de mediu

menzi usturãtoare pentru cei care încalcã normele de mediu. Primãvara a sosit, iar reprezentanþii municipalitãþii de la Petroºani vor începe curãþenia de sezon. Persoanele care doresc sã toaleteze sau sã taie un copac din faþa blocului trebuie sã se prezinte la Primãrie cu poza acestuia, iar abia dupã o vizitã în teren a celor de la Compartimentul de Mediu se va acþiona. ”Nu sunt noi, ci sunt aceleaºi ca ºi în anii precedenþi, dar este bine ca sã le aducem în atenþia populaþiei pentru a evita ca aceºtia sã ia amenzi, necunoscând reglementãrile în vigoare. Este oportunã grija lor pentru modul în care aratã spaþiile verzi din jurul imobilelor unde locuiesc însã dacã doresc sã procedeze la toaletãri de copaci, de arbuºti ornamentali trebuie ca în prealabil sã se adreseze printr-o cerere scrisã însoþitã de fotografii la Primãrie unde în urma cererii pe care ei o adreseazã, cei de la compartimentul de mediu se vor deplasa la faþa locului, vor vedea dacã într-adevãr ceea ce doresc cetãþenii sã facã este legal, iar apoi vor primi un rãspuns scris prin care li se va spune dacã respectivul copac

poate fi tãiat, toaletat sau nu se poate interveni absolut deloc în ceea ce priveºte integritatea copacului. Acest serviciu de toaletare îl facem noi, Primãria, prin Serviciul de Administrare a Domeniului Public ºi Privat. În condiþiile în care nu se respectã aceºti paºi existã la nivelul Primãriei Petroºani o hotãrâre

cuantumul amenzii este cuprins între 1000-2000 de lei”, a declarata Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Procesul este destul de complex, însã normele în vigoare nu permit intervenþia omului în naturã dupã bunul plac. ”Este un proces laborios, dar existã o legislaþie naþionalã care

persoanele doritoare sã îºi înfrumuseþeze zonele de lângã bloc în sensul cã tot pe baza unei cereri punem la dispoziþie când avem

seminþe de iarbã, flori sau arbuºti ornamentali pe care ei pot sã îi planteze. Trebuie avutã grijã ca atunci când plateazã un copac ca

LUNA MARTIE LUNI:

• Ciorba de vãcuþa/Supa crema de praz cu cartofi • Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cu cartofi aurii • Salatã + Desert de Consiliu Local care reglementeazã cã ruperea arbuºtilor, arborilor sau a gardului viu de pe domeniul public precum ºi distrugerea sau ruperea florilor în orice mod a zonelor verzi constituie contravenþie ºi se pedepseºte cu amendã în cuantum de 200500 de lei pentru persoanele fizice ºi în cazul persoanelor fizice

reglementeazã clar modul în care se poate interveni la nivelul spaþiilor verzi aflate în intravilanul unor localitãþi”, a mai spus sursa citatã. Cei care doresc însã sã planteze pomi în faþa blocului trebuie sã þinã cont de faptul cã acesta va creºte, iar inconvenientele pot surveni ºi mai târziu. ”Noi chiar ajutãm

MARÞI:

• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã • ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartar ºi cartofi natur • Salatã + Desert

MIERCURI:

• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume • Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai • Salatã + Desert

acesta va creºte ºi nu sã observe apoi cã duce la mai multe inconveniente, cresc crengile în geam, încep sã creeze disconfort altor vecini. Trebuie sã se gândeascã oamenii cã odatã copacul plantat nu poate fi dezrãdãcinat la bunul plac”, a mai spus Dorina Niþã. Cei care intervin la toaletarea sau tãierea neautorizatã a zonelor verzi riscã sã fie sanþionaþi cu amenzi cuprinse între 200 ºi 2000 de lei. Monika BACIU

JOI:

• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema de ciuperci • ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/ Mazãre galbenã bãtutã • Salatã + Desert VINERI: • Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorba de fasole • Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesc cu ciuperci la grãtar • Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE: • 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis • La fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã Preþul pentru meniul zilei care include ciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pânã vineri! Comenzi: 0726.669060 www.3daqua.ro

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

Primarul Ilie Pãducel se fofileazã când este vorba de cheltuirea banilor publici C

a urmare a declaraþiei primarului Petrilei, Ilie Pãducel, de ieri, din Cronica Vãii Jiului, s-au stârnit discuþii între pensionarii, care stau pe bãncile din jurul celor douã chioºcuri de ziare din zona Cãprioara, dar ºi un drept la replicã din partea consilierului local PNL, Doiniþa Maria Bãlãnesc. Aceasta a cerut, în conformitate cu Legea 544, cu peste o lunã în urmã, o situaþie a cheltuirii banilor publici aprobaþi în Consiliul Local, pe câteva segmente, ºi criteriile de repartizare a locuinþelor sociale. Rãspunsurile primite au fost fãrã conþinut, adicã fãrã un minim decont al cheltuielilor care trebuie sã existe la Primãrie ºi nici vreun criteriu de departajare a dosarelor pentru locuinþe sociale.

Existã o problemã generalizatã la nivelul primãriilor din Valea Jiului în a prezenta justificarea cheltuirii banilor aprobaþi de consilierii locali pentru diverse acþivitãþi ale localitãþilor pe care le pãstoresc. Dovada cea mai prospãtã este declaraþia de ieri, în Cronica Vãii Jiului, a primarului oraºului Petrila, Ilie Pãducel, cu privire la cererea unui consilier PNL, în conformitate cu legea 544, pentru a i se prezenta modul de cheltuire a banilor aprobaþi în CL, anul trecut, pentru care ºi-a dat acordul chiar ºi consilierul în cauzã, ºi criteriile de selectare a dosarelor

pentru repartizarea locuinþelor sociale. ªi un simplu cetãþean are dreptul la aceste informaþii conform aceleeaºi legi, cu atât mai mult un ales local, reprezentant al unui segment de cetãþeni. Este vorba de Doiniþa Bãlãnesc, consilier PNL, care a considerat cã în declaraþia de în presã, primarul Ilie Pãducel a dat dovadã de lipsã de seriozitate, a fost ironic cu privire la nemulþumirea rãspunsurilor primite vorbind despre virgule ºi puncte, de fraze neîmbrãcate, astfel motivându-ºi lipsa de date, cifre, criterii, aºa cum i s-a solicitat cu mai mult de 30 de zile în urmã. Mai precis, Ile Pãducel a spus, ieri, cu privire la rãspunsurile date, respectiv justificare cheltuirii banilor la capitolul Culturã, pe anumite acþiuni din anul 2013, ºi criteriile de repartizare a locuinelor sociale din totalul

dosarelor depuse, urmãtoarele: „Le-am dat rãspuns, dar nu au fost mulþumiþi cum l-am formulat noi. Am fost plecat vreo trei zile la Bucureºti, o sã spun colegilor mei ºi ne ocupãm de aceastã problemã. Nu este rea voinþã, le-am dat într-o formã în care noi am considerat cã este suficient, o sã reformulãm. Probabil cã nu sunt mulþumiþi cu formularea, trebuia sã fie mai multe virgule, cuvintele ºi frazele îmbrãcate altfel. Am invitat-o pe doamna consilier la Primãria Petrila, întrucât sunt foarte multe hârtii de fãcut, ºi i-am spus cã-i stãm la dispoziþie, sã verifice toate documentele”.

Dacã despre un consilier primarul Petrilei vorbeºte ”jmechereºte”, ce atitudine va avea în faþa unui simplu cetãþean plãtitor de taxe ºi impozite? Cu aceastã ocazie aflãm cã Ilie Pãducel, fiind plecat trei zile la Bucureºti, nu a avut cine sã scoatã 2-3 rânduri din situaþiile de cheltuieli existe în contabilitate. Adicã primarul centreazã ºi tot el dã cu capul?? În cauzã este vorba de bani publici, pentru cheltuirea cãrora ºi-a dat acordul ºi consilierul PNL Doiniþa Bãlãnesc. Verificarea cheltuirii banilor aprobaþi prin hotãrâre de consiliu local, ESTE OBLIGATORIE, mãcar periodic, fãrã intenþia de a acuza sau de a gãsi nod în papurã. Este vorba de banii noºtri ai cetãþenilor… ” Solicitãrile mele au fost depuse la registratura Primãriei cu peste 30 de zile în urmã. Am cerut, negru pe alb, decontul banilor care au fost eliberaþi pentru Culturã, pentru a vedea dacã s-a repectat ce a hotãrât Consiliul Local. Aceste situaþii de cheltuire a banilor trebuie sã existe în orice primãrie. Sunt informaþii de interes public ºi consider cã nu s-a respectat legea 544. Nu mã interesau puncte ºi virgule cum spune domnul Pãducel, ci conþinutul – sume cheltuite, pe ce au fost cheltuite, apoi care au

Actualitate 13 fost modalitãþile de departajare a dosarelor pentru repartizarea locuinþelor sociale, din total dosare. Toate astea, ºtampilat, semnat. Poate a fost plecat domnul primar Ilie Pãducel, dar eu nu am cerut sã mi se rãspundã de pe o zi pe alta. Apoi nu primarul scoate documente, ci cere aparatului din subordine. M-au chemat sã verific eu documentele sub pretextul cã ar fi multe ºi nu pot formula un rãspuns clar. Repet, acestã situaþie de chetuire a banilor trebuie sã existe ºi criteriile, de asemenea numãr de dosare ºi dosare selectate. Vreau ca aceste rãspunsuri sã le ataºez hotãririlor de consiliu pentru care mi-am dat acordul. Dacã mã întreabã cineva, eu habar nu am dacã s-au repectat hotãrârile sau nu. Apoi existã situaþii precum zilele oraºului, pentru care se elibereazã sume considerabile pe care le-am aprobat ºi eu, ºi sã nu am habar cum s-au chetuit în calitate de consilier, nu este posibil. Dacã este nevoie plãtesc hârtia, xeroxul ºi tot ce este necesar pentru a avea aceste informaþii publice. Sã nu se înþeleagã cã acuz pe cineva cu privire la banii publici, Nu! Ci sã reprezint oamenii care m-au votat, sã-mi fac datoria de consilier local ºi nu sã fiu o simplã maºinã de vot. ªi nu este doar o datorie, ci ºi un drept pe care voi ºti sã mi-l apãr” – a declarat Doiniþa Maria Bãlãnesc, consilier local PNL Petrila. Ileana FIRÞULESCU

14 Program & Horoscop

10:20 Kile, te omoarã cu zile 10:30 În linia întâi (r) 11:30 Garantat 100% (r) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Ce gândesc femeile (r) 12:00 Teleshopping 12:30 Danni Lowinski 13:30 Teleshopping 14:00 Dragostea trece prin stomac 14:30 Râzi ºi câºtigi 15:00 Click! (r) 16:00 Trãsniþii (r) 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii 20:30 Cronica cârcotaºilor

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Martie 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te pui cu blondele? 22:30 Un show pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Nemuritorii (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Diferit de ceilalþi 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Afaceri neterminate 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Este posibil sã aveþi o zi tensionatã din cauza neînþelegerilor cu un coleg sau un partener de afaceri. Nu prea reuºiþi sã vã concentraþi. Ar fi bine sã amânaþi deciziile importante. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Teleshopping Grupul Vouã (r) Teleshopping Mica mireasã (r) Teleshopping Taxi Driver (r) Grupul Vouã (r) Visul Regelui (r) Dragoste dulce-amarã

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r) 12:00 Santa Diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r) 14:30 Intrigi ºi seducþie 15:30 Abisul pasiunii 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Chemarea inimii 18:30 Cununa de lacrimi 19:30 Santa Diabla 20:30 O nouã viaþã 21:30 Regina 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Snooki

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Deschide Camera Comorilor 21:15 Fetele lu’ dom’ Profesor

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Bayern Munchen - Arsenal 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Bayern Munchen - Arsenal 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat UEFA Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi destul de stresat de o lucrare pe care trebuie sã o terminaþi urgent. S-ar putea ca relaþiile sentimentale sã aibã de suferit dacã amânaþi o cãlãtorie planificatã mai demult. Partenerul de viaþã nu vã crede cã sunteþi cu adevãrat ocupat.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi succes într-o cãlãtorie de afaceri, dar nu vã contraziceþi cu cei care vã însoþesc. Dupã-amiazã reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche. Pe plan financiar, nu este cazul sã vã faceþi griji. Banii vor apãrea în curând. 10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:45 14:45 15:00 16:00 16:15 17:30

23 iulie *** 22 august Se pare cã sunteþi indispus din cauza unui eºec în afaceri. S-ar putea sã aveþi o discuþie mai aprinsã cu persoana iubitã, dacã vã schimbaþi planurile în ultima clipã. Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi simple ºi sã vã odihniþi mai mult.

Dimineaþa sunteþi uºor irascibil ºi riscaþi sã îi scãpaþi partenerului de viaþã o replicã nepotrivitã. Cereþi-vã scuze imediat ºi evitaþi cu orice preþ o ceartã! Nu este o zi bunã pentru afaceri, dar nici pentru întâlnirile cu prietenii.

23 august *** 22 septembrie Nu sunteþi într-o formã fizicã prea bunã ºi vã enervaþi foarte uºor. Nu este o zi favorabilã deciziilor importante sau planurilor de viitor. Nu semnaþi documente oficiale. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Nu este exclus sã aveþi discuþii în familie din cauza unor probleme financiare. Puteþi evita o situaþie neplãcutã dacã þineþi cont ºi de dorinþele celorlalþi. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, pentru cã riscaþi sã nu terminaþi.

Astãzi nu sunteþi prea comunicativ ºi ar fi bine sã amânaþi toate întâlnirile. Nu vã ocupaþi de probleme importante, care necesitã o bunã capacitate de comunicare. În schimb, puteþi sã rezolvaþi cu uºurinþã problemele.

23 noiembrie *** 20 decembrie Entuziasmul de care daþi dovadã ar putea sã vã atragã invidia unor persoane din anturaj. Este posibil sã aveþi discuþii cu persoana iubitã, pentru cã petreceþi prea mult timp cu prietenii.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz din cauza unor probleme de naturã sentimentalã ºi sã vã concentraþi mai greu. Puteþi câºtiga sume mici din colaborãri, dar fiþi prudent. Þineþi cont de sugestiile unei persoane cu experienþã!

21 decembrie *** 20 ianuarie S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi în relaþiile sociale ºi sã fiþi atras într-un conflict. Evitaþi certurile. Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul prietenilor ºi al familiei.

21 februarie *** 20 martie Vã treziþi cu o stare de nervozitate nejustificatã ºi este posibil sã aveþi reacþii necontrolate faþã de cei apropiaþi. Riscaþi sã jigniþi o femeie ºi sã vã parã rãu mai târziu. Nu încheiaþi afaceri ºi nu semnaþi documente oficiale.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

Rãzboi declarat evaziunii. ANAF pregãteºte razii de proporþii

uvernul va declanºa, prin Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF) ºi Inspecþia Muncii, în semestrul II al acestui an, o serie de controale la firme, în cadrul unui “proiect-pilot” care va fi definitivat în perioada imediatã, pentru identificarea muncii la negru ºi a cazurilor de evaziune, potrivit agenþiei Mediafax. Angajamentul de a iniþia astfel de controale a fost avansat de Guvern în ultimele negocieri cu Fondul Monetar Internaþional (FMI), din luna februarie, ºi inclus în scrisoarea de intenþie transmisã la Washington. Documentul, semnat în luna martie ºi obþinut de MEDIAFAX, relevã, la capitolul privind administrarea fiscalã, cã acest proiect-pilot de controale va fi prezentat public pânã la finele lunii mai, printr-un comunicat citat de stiripesurse.ro. „Vom desfãºura un proiect-pilot de conformare structuralã care va viza munca

neînregistratã (la negru) ºi evaziunea fiscalã, în concordanþã cu versiunea UE a Modelului de Gestionare a Riscurilor de Conformare. Procesul va fi lansat printr-un comunicat de presã care va prezenta publicului proiectul pânã la finele lunii mai 2014 (criteriu de referinþã structural). Controalele, care vor fi organizate împreunã cu Inspecþia Muncii, se vor desfãºura în a doua jumãtate a anului 2014. Se preconizeazã ca proiectul sã conducã la sporirea conformãrii voluntare ºi sã reducã evaziunea pe segmentul muncii ºi

Azi se ia apa!

Angajare

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Miercuri 12.03.2014: - Petroºani - între orele 9:00-16:00. Zona afectatã: Zona industrialã Livezeni inclusiv brutãria TED. Motivul restricþiei: Remediere pierdere pe reþea distribuþie în zona brutãriei TED; -Vulcan - între orele 9:00 - 23:00. Zona afectatã: Str. Jiului, bl. A, B, C, Spitalul Vulcan, Colegiul Tehnic Mihai Viteazu. Motivul restricþiei: Cuplare reþea nouã la sistemul de alimentare cu apã ºi montare vana regulatoare presiune apa Str. Jiului.

"SC GTS COMPANY SRL organizeazã în data de 20.03.2014, ora 10:00, concurs pentru ocuparea postului de

bucãtar

Cerinþe: studii de specialitate Înscrierea se face pe bazã de CV. CV-ul se depune pânã în data de 19.03.2014 la sediul societãþii din Petroºani, str. Griviþa Roºie, nr. 36 sau la adresa de mail: gtscompanysrl@yahoo.com.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã 1. Manager de proiect - curs de specializare, durata - 30 zile începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 450 lei 2. Contabil - curs de iniþiere, durata 90 de zile, începînd cu data de 15.02.2014 taxa de participare 700 lei 3. Bucãtar - curs de calificare,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

durata 90 de zile începînd cu 15.02.2014 taxa de participare 550 lei Diplomele sînt recunoscute la nivel naþional ºi european. Relaþii se pot obþine la Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani (vizavi de Primãria Municipiului Petroºani), telefon 0722448428. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449 Vînd garaj cu canal de vizitare ºi pivniþã situat în Petroºani vis-a-vis de Liceul Economic, avînd suprafaþã de 25 mp. Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permite gararea ºi a utilitajelor ºi a microbuzelor. Este branºat la curent de 380V. Preþ: 4500 Euro. Informaþii: 0721225359 0768406987

sã aibã loc o conºtientizare la nivelul întregii þãri cu privire la aspectele aferente”, anunþã Guvernul. Documentul mai relevã cã, în luna octombrie 2013, a fost creat un grup de lucru la nivel înalt pentru ca autoritãþile sã “înþeleagã mai bine” slaba colectare a veniturilor în trimestrele 3 ºi 4 de anul trecut ºi cã s-a constatat cã acestea reflectã doar într-o mãsurã limitatã procesul în derulare de reorganizare a ANAF. Din acest motiv, Guvernul se angajeazã la FMI sã aloce resurse suplimentare “monitorizãrii mai stricte” a numãrului de companii nou-înregistrate, a activitãþii de declarare - mai ales la marii contribuabili - ºi platã, a stocului ºi fluxului de arierate, a numãrului de inspecþii efectuate ºi a numãrului ºi cuantumului acordurilor de înlesnire la platã semnate. sursa: stiripesurse.ro

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 12 Martie 2014

Cetãþile feudale puse în valoare de un ONG

etãþile feudale din Hunedoara. Un ONG a accesat fonduri pentru punerea în valoare a cetãþilor feudale din judeþul Hunedoara. Asociaþia ”Împreunã pentru tine” pune în valoare meºteºugurile ºi a bucatele tradiþionale, dar ºi muzica autenticã hunedoreanã. Monika BACIU Scopul principal al proiectului este de a promova obiectivele istorice ºi culturale din judeþul Hunedoara ºi creºterea circulaþiei turistice cu cel puþin trei procente. Potrivit iniþiatorilor proiectului, în judeþ, cea mai importantã dimensiune a turismului cultural este, de departe, cea istoricã. Asta pentru cã zona concentreazã cele mai relevante vestigii dacoromane din þarã ºi numeroase alte urme ce trimit cãtre începuturile umanitãþii ºi ale unor civilizaþii dispãrute cu mii de ani în urmã. Valoarea totalã a proiectului se ridicã la aproape un milion de lei ºi beneficiazã de finanþare europeanã.

umeroase monumente feudale Judeþul Hunedoara numãrã mai multe cetãþi feudale. Printre acestea se pot aminti Cetatea Colþ sau Cetatea Mãlãieºti. Cetatea Colþ care dateazã din anul 1359 este principala mândrie a Vãii Râuºorului pe care o dominã exact dee deasupra mãnãstirii Colþ Suseni.

În zilele senine, silueta cetãþii se distinge de la mare distanþã din mijlocul Depresiunii Haþegului. Cetatea, falnicã odatã, a ajuns acum o ruinã. Chiar dacã ansamblul s-a degradat prin prãbuºirea în hãuri a unor curtine resturile de ziduri pãstrate, poziþia maiestuoasã ºi renumele familiei Kendeffy au contrinuit din plin la geneza unor poveºti romantice ajunse în marea literaturã. Reprezentanþii comunei Râu de Mori încearcã sã atragã fonduri pentru reabilitarea acestui monument istoric, ajuns astãzi în paraginã. Edilul povesteºte despre istoria locului. Nume mari ale istoriei româneºti ºi-au avut cnezatele în acest loc binecuvântat. ”Chiar dacã existã anumite contradicþii în ceea ce priveºte locul care este precizat în acel roman celebru, unii spunând cã ar fi în Pasul Vulcan, alþi scriitori cum ar fi Ion Hobana spun cã Jules Verne s-a inspirat din cetatea Colþ. La cetatea Colþ urmaºii acestei familii sunt pânã la aceastã datã printre noi ºi mai mult decât atât un urmaº din familia

Cãndestilor, ulterior în perioada Imperiului Austro-Ungar din familia Kendeffy, trãiesc pânã la aceastã datã ºi chiar prin revendicãrile de la retrocedarea legilor proprietãþii existã o întreagã tevatura vis a vis de nobilii maghiari care au dobândit proprietãþi în zona noastrã. În acesta fel familia Cândestilor pentru cã se pare cã cetatea ºi mãnãstirea au fost construite în secolul XIII-XIV, de atunci prin cneazul Cânde au continuat sã existe mai mult de 6-7 sute de ani pânã în zilile noastre. Binenteles cã în perioada Imperiului Austro-Ungar din familia Cãndestilor s-au transformat în familia Kendeffy. Aceºtia au avut proprietãþi inclusiv aici în Rãu de Mori unde existã Curþile Nobiliare ale familiei ºi Castelul Santamarie Orle”, povesteºte primarul comunei. La centrul de informare turisticã din comuna Râu de Mori turiºtii pot primi informaþii preþioase despre acest castel. Existã poveºti, poveºti care au fost aºternute pe file de Jules Verne. ”Este în aceastã zonã Castelul

Kendefy, a fost pe vremuri Jules Verne datoritã presupusei sale iubite care trãia în zonã, vizitând zona i-a plãcut acest castel ºi de aici s-a ºi inspirat în romanul Castelul din Carpaþi. Existã multe atracþii turistice în zonã ºi sunt interesaþi de Mãnãstirea Colþ, cetatea Colþ, bisericile din zonã, Biserica Ostrov. Este o potecã, aproximativ 20 de minute de mers pe jos cu un traseu marcat. Sus se gãseºte o tablã pe care este scrisã legenda ºi ruinele cetãþii”, a spus Anca Avramescu, reprezentantul punctului de informare turisticã. Punctul cel mai atractiv al ei, turnul locuinþã stã ºi acum pe pintenul semeþ de piatrã de la care îi provine numele de Colþ. Ctitoritã de cãtre Cneazul Cândea, botezat ulterior, dupã trecerea sa la religia catolicã, Kendeffy, încã din timpul secolului al XIV-lea, Cetatea Colþ se numarã printre multe alte monumente istorice aflate în prezent în ruinã.

etatea Mãlãieºti

Cetatea Mãlãieºti este aºezatã chiar la ieºirea din sat, pe dealul stâncos dintre râurile Mãlãieºti ºi Paros. Aceasta a fost ridicatã cel mai probabil în secolul XIV, servind drept loc de refugiu al cnejilor români din Sãlaºul de Sus, sat aflat la trei kilometri nord. Turnuldonjon – singurul care a rãmas în picioare pânã astãzi – a fost prima construcþie a cetãþii Mãlãieºti ºi avea trei niveluri, ziduri groase de un metru ºi jumãtate. În jurul sãu a fost construitã ulterior fortifi-

caþia cu ziduri înalte de ºase metri ºi patru turnuri, care s-au distrus de-a lungul timpului. Familia nobiliarã era stabilitã în Sãlaºul de Sus, ridicând aici biserica din centrul satului, cunoscutã drept “biserica iobagilor”, ctitorie de secol XV. În Sãlaºul de Sus mai puteþi vedea ºi ruinele curþii nobiliare româneºti. Familia a fost întemeiatã de Iaroslav (Iarul), care a trãit la sfârºitul secolului XIV. Familiile

Cândreº (Kenderessy), Mara, Sãrãcin, care se pare cã a zidit Cetatea Mãlãieºti, familii care au ridicat biserici ºi cetãþi în Þara Haþegului, sunt toate înrudite cu familia acestui Iaroslav. Cnejii Sãlaºurilor au ctitorit ºi Mãnãstirea Prislop, în cimitirul cãreia se aflã înmormântat pãrintele Arsenie Boca. Asociaþia a creat o paginã de Facebook unde prezintã mai multe dintre cetãþile feudale ale judeþului Hunedoara.