CVJ, NR 300, MIERCURI 6 FEBRUARIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 300

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 6 februarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Un tehnocrat cu personalitate puternicã P

110 mineri se vor disponibiliza la Mina Uricani

este o sutã de mineri vor pãrãsi mina Uricani în acest an. Mina Uricani, alãturi de Petrila ºi Paroºeni fac parte din programul de închidere stabilit cu Comisia Europeanã.

>>> PAGINA A 3-A

Poliþiºtii ºi jandarmii au dat iama în colonia cãrbunarilor

Z

eci de poliþiºti ºi jandarmi au descins marþi dimineaþa în Colonia Iscroni din Aninoasa, unde îºi au “cartierul general” mai mulþi hoþi de cãrbuni.

>>> PAGINA A 5-A

Deputatul Monica Iacob Ridzi susþine amendamente în valoare de aproape 20.000 de miliarde lei vechi

D

eputatul Monica Iacob Ridzi susþine amendamente în valoare de aproape 20.000 de miliarde lei vechi pentru proiectele comunitãþii din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa

>>> PAGINILE 8-9

Iuliu Maniu, comemorat de þãrãniºtii hunedoreni

F

ostul prefect de Hunedoara, fost consilier în Ministerul Economiei, Sorin Apostu este proaspãt membru al PSD Petroºani ºi se aflã pe lista, foarte scurtã, de nume ale potenþialilor directori ai Complexului Energetic Hunedoara. ªi ”cum cel mai bun secret este sã nu ai secrete”, Sorin Apostu a vorbit deschis, direct, chiar dacã se afla la Bucureºti. >>> PAGINILE 6-7

L

a 60 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu, þãrãniºtii hunedoreni îi cinstesc memoria marelui om politic.

>>> PAGINA 12

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 februarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Plasa de stele 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vânãtorii de sclavi 13:45 Cuceritorul (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Copii contra pãrinþi 16:30 Dragoste dulceamarã 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Serviþi, vã rog! 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 La întâlnire cu pericolul 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Commando 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 23:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:00 Commando (r)

Prima TV 9:30 Mary Bryant 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Eu ºi Prinþul 3

TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã. 10:30 Ora de business (r) 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Cartea dragostei 23:40 Ora de business (r) 0:30 Prima dragoste

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 februarie 2013

P

Mine bogate sãrãcite de nepãsare

unem lacãtul pe tot, dar înainte profitãm cât se poate. Aceasta ar fi directiva dupã care se ghideazã cei ce ne conduc. Ne referim în cazul de faþã la închiderea minelor necompetitive din Valea Jiului. Cele trei unitãþi miniere ce îºi vor înceta activitatea pânã în anul 2018 sunt Petrila, Paroºeni ºi Uricani.

activitatea de extracþie. Însã exploatare a resurselor incidenþa acestei taxe sunt “uitate” în mãruntaiele subteacest lucru nu duce decât la exploatarea forestierã, extracþia menþionate, dar a cãror activiranelor din Valea Jiului. diminuarea resurselor financiacãrbunelui superior, extracþia tate principalã nu corespunde “Ajutorul de stat este pentru re ale societãþilor ºi implicit o cãrbunelui inferior, extracþia acestor coduri CAEN. Taxa minele necompetitive ºi chestiune legatã economci de petrolului brut, extracþia specialã reprezintã cheltuialã închiderea acerstora emis de societate ºi salariaþi”, a mai minereurilor feroase, extracþia deductibilã la stabilirea Comisia Europeanã din 2010, spus Lacataº. minereurilor de uraniu ºi toriu, profitului impozabil ºi venit la iar redevenþa este a statului Guvernul va impune firmelor extracþia altor minereuri metali- bugetul de stat. În ordonanþã român, pentru exploatarea fere neferoase ºi alte activitãþi se aminteºte cã titularii resurselor minerale din subsolul cu activitãþi de extracþie/exploatare ºi comerlicenþelor/permiselor de activiextractive. Sub incidenþa acesRomâniei care fac obiectul cializare a resurselor naturale, tei taxe intrã ºi operatorii tãþi miniere sunt obligaþi la fiscal al naþiunii”, a declarat altele decât gazele naturale, o economici care au licenþe de plata cãtre bugetul de stat a Zoltan Lacataº, preºedintele taxã specialã de 0,5% aplicatã unei taxe pentru activitatea de Ligii Sindicatelor Miniere din la veniturile luate în calcul la prospecþiune, explorare ºi Valea Jiului. stabilirea cifrei de afaceri, taxã exploatare a resurselor minePotrivit sursei citate, redevalabilã pentru intervalul februrale, precum ºi a unei redevenþa perceputã de statul Dar pânã la închiderea arie 2013-decembrie 2014. venþe miniere pentru activitatea român înseamnã bani mai definitivã a acestor unitãþi Taxa va fi impusã în condiþiile de exploatare, arãtându-se însã puþini pentru companiile care miniere, statul trebuie sã se în acelaºi timp cã sistemul de exploateazã resursele minerale. în care sistemul de redevenþe ºi asigure cã sunt ptofitabile. tarife urmeazã sã fie revizuit redevenþe ºi tarife urmeazã sã În cazul de faþã Societatea Pentru bugetul de stat, pentru fie revizuit începând cu 2014Naþionalã a Huilei ºi Societatea abia începând cu perioada cã aceste 3 perimetre miniere 2014-2015, iar Guvernul cautã 2015, iar statul trebuie sã ia în Naþionalã de Închideri Mine au fost declarate neviabile. soluþii pentru pãstrarea deficituconsiderare necesitatea Valea Jiului. Viabilitatea îãn cazul de faþã lui bugetar în limitele convenite pãstrãrii deficitului bugetar la “Nu s-a luat decât o sumã este doar pentru statul român cu FMI, relevã un proiect de nivelul convenit cu organismele din bugetul de venituri ºi chelcare va percepe o redevenþã ordonanþã. Conform documeninternaþionale. tuieli ale celor douã societãþi pentru resursele minerale Monika BACIU tului, activitãþile care intrã sub care vizeazã exploatarea huilei exploatate din subsolurile din subteran, din României. O Românie bogatã, Valea Jiuluiu, este o dar sãrãcitã. Cele trei mine altã formã de a este o sutã de Paroºeni fac parte insistã a se pune lacãt pe gizare. Iar pentru necompetitive incluse pe proprelua anumite sume mineritul din judeþul mineri vor pãrãsi din programul de activitatea de “monitorigramul de închidere beneficiazã financiare din cadrul Hunedoara. mina Uricani în acest an. închidere stabilit cu zare postînchidere”, de subvenþie tocmai pentru celor douã societãþi În timp ce guvernanþii Mina Uricani, Comisia Europeanã. acelaºi stat se pregãteºte închidere. Însã statul pune bir pentru a justifica indiferent de culoarea alãturi de Petrila ºi Reprezentanþii unitãþii sã scoatã din buzunar din pe aceste bogãþii ce vor fi într-un mod concret politicã pe care o au miniere spun cã activi2012 pânã în 2035 peste susþin cã nu existã bani tatea la aceastã unitate un miliard de lei. pentru investiþii care ar va fi stopatã în anul Monika BACIU duce la dezvoltarea 2017, cu un an mai corect. Potrivit poliþiºtilor, din primele n autoturism Mercedes a mineritului (sector devreme faþã de progracercetãri, ºoferul, Ioan G., un tânãr de fost distrus în întregime care inca mai dismul de închidere. 28 de ani din Petroºani a pierdut condupã ce ºoferul a pierdut conpune de resurse trolul volanului ºi a derapat iar apoi a trolul ºi s-a izbit de un copac. “Mina Uricani a intrat naturale imporizbit violent un copac de pe marginea pe un program de tante), statul drumului. „ªoferul deplasându-se dinînchidere pânã în anul Bucãþi din parbrizul maºinii s-au înfipt român se spre Petroºani spre Vulcan, a pierdut 2018, activitatea de propur ºi simplu în arbore, iar parapregãteºte ca de controlul volanului ºi a intrat într-un ducþie derulându-se pânã medicilor nu le-a venit sã creadã cã mai anul acesta, pânã pom de pe marginea drumului. În urma în 2017. pentru acestea se este cineva în viaþã. Cele douã persoane în 2035, sã cheltuimpactului a rezultat accidentarea gravã vor face restrângeri de aflate în maºinã au scãpat miraculos. iascã alþi perimetre de exploatare, a pasagerului din dreapta faþã, Viorica Accidentul rutier a avut loc luni seara, 54.117.080 lei se va trece într-un singur M. de 43 de ani, care a fost transpe DN 66 în zona localitãþii Aninoasa, pentru lucrãrile de portatã la Spitalul de Urgenþã Petroºani. bloc de exploatare, blocul iar norocul celor douã persoane aflate conservare a 4 ºi celelalte zone vor fi A fost întocmit dosar penal pentru vãtãîn maºinã a fost cã toate sistemele de îndiguite”, a declarat perimetrelor mare corporalã din culpã”, a declarat, protecþie la accident au funcþionat Adrian Petrar, directorul miniere ºi comisarul Nicolae minei Uricani. 2.325.449.542 Airinei, ºeful Poliþiei De la cele trei unitãþi lei, pentru cele de Aninoasa. Femeia a fost miniere care se aflã pe închidere ºi ecolodiagnosticatã de medici program de închidere vor cu fracturi costale, însã pleca în cursul acestui an viaþa ei nu este în peri500 de mineri. La Uricani col. ªoferul nu connumãrul acestora este de sumase bãuturi alcoolice, peste o sutã. “Dupã programul de disponibilizare însã maºina în valoare 110 mineri”, a mai prede circa 7 mii de euro a cizat sursa citatã. fost distrusã în totalitate. Deºi chiar oficiali ai Martorii accidentului Guvernului recunosc spun cã ambii au avut faptul cã unele dintre noroc cu airbag-urile minele din Valea Jiului autoturismului care le-a care au fost închise încã salvat viaþa. mai au huilã pentru urmãMaximilian torii 200 de ani, tot se GÂNJU

110 mineri se vor disponibiliza la Mina Uricani

P

U

Accident teribil pe DN 66 A

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 februarie 2013

Hunedoara, a doua poziþie la alocãrile de urgenþã 8.

830.000 de lei alocaþi pentru judeþul Hunedoara în anul 2011. Conform raportului Curþii de Conturi, judeþul Hunedoara a primit în anul 2011 aproape 9 milioane de lei din fondul de rezervã bugetarã. Monika BACIU Prin Legea bugetului de stat nr. 286/2010, Fondul de rezervã bugetarã a fost aprobat iniþial în sumã de 200.000 mii lei pentru finanþarea unor cheltuieli urgente sau neprevãzute apãrute pe parcursul exerciþiului bugetar al anului 2011. Pe parcursul execuþiei bugetare Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului a fost majorat cu suma de 1.889.167 mii lei. Majorarea Fondului de rezervã bugetarã la dispoziþia

Guvernului s-a realizat prin anularea creditelor bugetare de la unii ordonatori de credite ºi alocarea cãtre acest fond. În anul 2011 fondul constituit a fost de 2.089.167 mii lei, din care a fost alocatã, prin hotãrâri ale Guvernului, suma totalã de 2.040.636 mii lei, astfel: 1.834.753 mii lei (89,91%) pentru acþiuni finanþate din bugetul de stat ºi 205.883 mii lei (10,09%) pentru acþiuni finanþate din bugetele locale. Suma rãmasã neutilizatã la

sfârºitul perioadei a fost de 48.531 mii lei. Din fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului de cele mai mari sume au beneficiat urmãtorii ordonatori principali de credite ai bugetului de stat: Ministerul Sãnãtãþii 622.843 mii lei, Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii 581.813 mii lei, Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului 150.000 mii lei, Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului 140.244 mii lei, Ministerul Administraþiei ºi Internelor 93.119 mii lei. În anul 2011 sumele alocate ordonatorilor principali de credite ai bugetelor

locale din fondul de rezervã bugetarã au fost de 205.883 mii lei.

P

este 8 milioane de lei în judeþul Hunedoara La nivelul anului 2011, pentru judeþul Hunedoara a fost alocatã suma de 8.830.000 de lei. De cele mai mari sume alocate din fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului au beneficiat dupã cum se observã, judeþele: Mureº 9.196 mii lei (4,46%), Hunedoara 8.830 mii lei (4,28%), Timiº 7.984 mii lei (3,87%), Neamþ 7.885 mii lei (3,82%) ºi Prahova 7.185 mii lei (3,48%).

Aninoasa, teatru de rãzboi

G

roapã lângã groapã ºi ºanþuri cât craterele. Nu este imaginea unui drum de þarã, ci a celui care face legãtura dintre oraºul Aninoasa ºi restul Vãii. Luiza ANDRONACHE

Odatã cu intrarea în oraºul Aninoasa, toþi cei care au drum pe aici, au impresia cã se aflã în vreo zonã ruralã a þãrii ºi nu într-un oraº european cu potenþial. Primul lucru care te izbeºte este drumul ca de þarã, cu gropi cât craterele ºi care aratã de parcã nu ar fi fost asfaltat aproape niciodatã. Întrebaþi ce au de gând sã facã mãcar în aceastã privinþã, edilii dau din umeri ºi spun cã nu au bani, însã existã o speranþã în

Hingherul se mutã la SJOAS

Au strâns peste 37.000 de lei în doi ani ºi încearcã încã o datã

O autospecialã pentru SMURD din contribuþiile hunedorenilor

D

upã ce precedentele campanii de informare au avut succes, reprezentanþii Ascoiaþiei „Salvatorii hunedoreni” au un nou obiectiv. Vor sã strângã bani pentru achiziþionarea unei noi maºini speciale pentru SMURD. Carmen COSMAN Asociaþia „Salvatorii hunedoreni” este o organizaþie neguvernamentalã ce reuneºte aproape 900 de membri din rândul personalului Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã (ISU) Hunedoara. În ultimii doi ani, reprezentanþii ei au derulat mai multe campanii de informare, în urma cãrora au atras de la populaþie fonduri în valoare de 37.450 lei, sub forma redirecþionãrii a 2% din impozitul pe venit. Acum au demarat încã o campanie, pentru achiziþionarea unei maºini speciale necesarã intervenþiilor SMURD. „Sumele colectate vor fi utilizate pentru

achiziþionarea unei autospeciale de primã intervenþie ºi comandã, capabilã sã se deplaseze rapid chiar ºi în zone cu grad redus de accesibilitate, cum ar strãzile înguste sau terenul accidentat. Maºina oferã ºansa unei intervenþii în situaþii de urgenþã încã din primele etape ale apariþiei ºi dezvoltãrii acestora”, a declarat luni purtãtorul de cuvânt al ISU Hunedoara, cãpitan Anemona Doda. Potrivit datelor tehnice, autospeciala avutã în vedere are un rezervor de apã cu o capacitate de 200 de litri, este prevãzutã cu o pompã de înaltã presiune ce poate fi racordatã la surse de apã ºi hidranþi ºi prezintã echipamentele necesare pentru oper-

aþiunile de descarcerare. De asemenea, este dotatã cu o trusã de prim ajutor în caz

oricum îl plãteºte statului - cãtre un cont al asociaþiei, formularul care trebuie depus

Î

ntreg personalul care este angajat la Adãpostul Canin “Lãbuº” din Petroºani va trece, cu începere de joi, 7 februarie, în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara. Mai exact, singurul hingher rãmas, ºeful de centru ºi medicul veterinar vor fi preluaþi de cãtre Serviciul Judeþean pentru Ocrotirea Animalelor fãrã Stãpân. Mircea NISTOR

de intervenþie la accidente rutiere. Populaþia poate sã sprijine acest efort prin redirecþionarea a 2% din impozitul pe venit – pe care

apoi la administraþiile financiare fiind disponibil pe site-ul ISU Hunedoara, www.isuhd.ro, pânã la data de 15 mai 2013.

ceea ce priveºte reparaþia, dar asta nu se ºtie când. “ Întradevãr, drumul aratã cum aratã, pentru cã s-a lucrat la canalizare, iar acum, dupã iarnã au mai apãrut ºi alte gropi. Dar, am gãsit soluþia ca în unele gropi sã mai punem piatrã, iar la primãvarã, avem în plan sã facem o plombare”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Cã drumul de aici este cumplit, peticit cu zeci de plombe care s-au tot fãcut de-a lungul anilor, ºi care cum sau pus, s-au ºi dus, ºtim deja, dar acum, odatã cu lucrãrile de canalizare, întreaga localitate aratã ca ºi cum ar fi fost bombardatã de insurgenþi. ªoferii se plâng de asta zilnic, dar, cum spun cã elicoptere nu-ºi pot cumpãra, nu au ce face decât fie sã facã slalom printre gropi, fie sã dea direct în ele.

Asociaþia, cu un nume pompos, a fost înfiinþatã anul trecut de cãtre “Parlamentul hunedorean” ºi are menirea de a stopa fenomenul de înmulþire a “maidanezilor”. Din asociaþie fac parte mai multe primãrii hunedorene, printre acestea aflânduse ºi cea din municipiul Petroºani. “Cu începere de joi, serviciul de ecarisaj

din Petroºani va fi preluat de cãtre asociaþia nou înfiinþatã. Aceasta urmeazã a se ocupa de capturarea, sterilizarea ºi îngrijirea câinilor fãrã stãpân din localitate. Salariile personalului de la Centrul Lãbuº, care este angajat în prezent sau care urmeazã a fi angajat, vor fi suportate de cãtre conducerea respectivei asociaþii”, a precizat Aron Dumitrescu, director Serviciul Public

Local pentru Administrarea Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. În principiu, noua asociaþie care are ca obiectiv rezolvarea problemei câinilor fãrã stãpân, se va ocupa de angajarea de personal medical sau destinat capturãrii maidanezilor, de amenajarea de adãposturi sau de achiziþionarea maºinilor necesare capturãrii câinilor fãrã stãpân.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 februarie 2013

Z

eci de poliþiºti ºi jandarmi au descins marþi dimineaþa în Colonia Iscroni din Aninoasa, unde îºi au “cartierul general” mai mulþi hoþi de cãrbuni. Poliþiºtii au acþionat pe mai multe fronturi, astfel cã au fost chemaþi ºi reprezentanþii companiei de electricitate pentru a constata furturile de energie electricã. Zeci de tone de huilã furatã din vagoanele CFR au fost ridicate de poliþiºti ºi cel puþin zece dosare penale au fost întocmite pe numele hoþilor. Razia a urmãrit sã combatã furturile de huilã din vagoanele care o transportã cãtre Termocentrala Mintia, iar zeci de jandarmi din Valea Jiului dar ºi o mare parte din poliþiºtii din Aninoasa au fost mobilizaþi încã de la primele ore ale dimineþii. Când au descins în „Colonia Cãrbunarilor” cum este numit cartierul, localnicii

Poliþiºtii ºi jandarmii au dat iama în colonia cãrbunarilor furt de energie electricã. Oficialul mai spune cã razia de ieri va continua ºi în urmãtoarele zile dat fiind faptul cã este singura soluþie de a stopa furturile de cãrbune. „Lucrãrile penale vor ajunge la Parchet urmând a se dispune mãsuri. Eu

au încercat sã se opunã însã au fost repede liniºtiþi de trupele Jandarmeriei. Poliþiºtii au descoperit cantitãþi importante de cãrbune furate din staþia CFR din apropiere, cãrbune de calitate care era vândut de haiducii huilei.

Z

eci de tone de cãrbune recuperate de la hoþi „S-a stabilit cã mai multe persoane au sustras cantitãþi importante de

Defileul Jiului, pericol major pentru ºoferi

P

ericol iminent pe Defileul Jiului. Conducãtorii auto care tranziteazã drumul european 79, pe ruta Petroºani – Târgu Jiu sunt în pericol major. Asta din cauza stâncilor care se desprind de pe versanþi ºi ajung pe carosabil. În cursul sãptãmânii trecute, un ºofer a scãpat ca prin urechile acului dupã ce o stâncã a cãzut peste cabina autoutilitarei pe care o conducea. O altã cauzã pentru producerea de accidente pe acest tronson se datoreazã stãrii foarte degradate a carosabilului. Adicã, pe alocuri drumul se surpã de-a dreptul. Pe site-ul Companiei de Drumuri Naþionale ºi Autostrãzi acest drum nu figureazã cu circulaþie îngreunatã sau cu lucrãri. Drept este faptul cã lucrãrile ce s-au realizat aici au fost în urmã cu câþiva ani, iar de atunci, la nivel guvernamental, se tot aprobã indicatorii tehnico-economici. Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale a scos la licitaþie, în urmã cu un an, un proiect în urma cãruia vã fi reabilitat tronsonul de drum ce face legãtura între municipiul Petroºani ºi localitatea gorjeanã Bumbesti Jiu. Conform documentelor, aici se vor efectua lucrãri de ranforsare a sistemului rutier existent. Valoarea contractului este estimatã între 200 ºi 250 de milioane de lei noi. Perioada de finalizare a lucrãrilor este de 2 ani de la data atribuirii contractului. Monika BACIU

cãrbune dintre liniile de cale feratã ºi posibil chiar din vagoane ºi, totodatã, sunt branºate ilegal la reþeaua de distribuþie a energiei electrice. În acest sens, împreunã cu autoritãþile locale, cu Jandarmeria ºi cu Poliþia TF dar ºi Enel, s-a organizat o acþiune comunã, ocazie cu care au fost constate ºapte sustrageri de curent electric. De asemenea s-a ridicat o cantitate de circa 70 de tone de cãrbune care

urmeazã sã fie restituit Preparaþiei Coroeºti, recuperând astfel prejudiciul cauzat ca urmare a sustragerilor dintre linii ºi chiar din vagoane. Vom continua cercetãrile atât de cãtre lucrãtorii Poliþiei Aninoasa cât ºi de Politia TF”, a declarat ieri, comisarul Nicolae Airinei, ºeful Poliþiei Aninoasa. Cel puþin zece persoane se vor alege cu dosar penal pentru furt de cãrbune iar alte ºapte pentru

Hotline pentru poliþistele hãrþuite sexual de ºefi

C

hiar dacã evaluãrile în teritoriu nu au scos la ivealã fapte grave sau abuzuri sexuale îndreptate împotriva poliþistelor, responsabilii din Ministerul Afacerilor Interne vor sã preîntâmpine astfel de fapte. Poliþistele care se considerã hãrþuite sau abuzate sexual de ºefii lor vor avea la dispoziþie o linie telefonicã directã unde sã semnaleze aceste fapte. Ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, a anunþat la finalizarea evaluãrilor din teren cã, printre alte mãsuri birocratice pe care le va lua, va fi ºi înfiinþarea unei structuri ºi a unei linii telefonice directe pentru semnalarea faptelor de hãrþuire sau agresiune sexualã la nivelul MAI. În plus, vor fi luate mai multe mãsuri în urma acestei evaluãri, printre care ºi efectuarea unui studiu amplu, fãcut de profesioniºti din afara MAI, care sã evalueze psihologic personalul MAI, iar la nivelul ministerului se va înfiinþa o structurã care sã se ocupe cu “avertizarea timpurie, pentru a culege ºi a prelua din timp orice derapaj”, dupã cum spune ministrul Radu Stroe.

N

u au fost probleme de naturã sexualã

Dupã scandalul de la IPJ Olt, unde o poliþistã ºi-a înjunghiat ºeful pe motiv cã ar fi vrut sã o violeze ºi cã nu era prima oarã, structurile MAI au

efectuat evaluãri al fiecare inspectorat de poliþie din þarã. Potrivit rezultatelor anunþate, au existat între 8 ºi 10 semnalãri de fapte de hãrþuire sexualã la nivelul Poliþiei Române, care au rãmas în evaluarea psihologilor de la MAI ºi nu sunt încã fapte confirmate. La discuþiile purtate cu psiholigii, poliþistele intervievate s-au plâns în special de condiþiile grele de muncã ºi de timpul prea mic care le rãmâne la dispoziþie pentru familie. În judeþul Hunedoara, comisia formatã din douã angajate ale Inspectoratului General al Poliþiei Române a discutat cu cele peste 130 de poliþiste din Hunedoara, care au rãspuns unui chestionar prestabilit.. Întrebãrile standard au vizat direct felul în care sunt tratate femeile în cadrul IPJ structurilor Hunedoara ºi chiar dacã sunt hãrþuite sau discriminate la locul de muncã. Potrivit informaþiilor noastre, nu s-au semnalat probleme de aceastã naturã în structurile de poliþie hunedorene. Car men COSMAN

Actualitate 5 vã asigur cã s-a diminuat fenomenul sustragerilor de cãrbune de pe raza oraºului Aninoasa”, precizeazã Airinei. În urmã cu o lunã de zile o acþiune asemãnãtoare s-a finalizat cu recuperarea din curþile haiducilor huilei a nu mai puþin de 112 tone de cãrbune sustras din vagoanele care-l transportã cãtre termocentrale. Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

”Dacã mi se va propune, voi accepta funcþia de director al Complexului Energetic Hunedoara”

F

ostul prefect de Hunedoara, fost consilier în Ministerul Economiei, Sorin Apostu este proaspãt membru al PSD Petroºani ºi se aflã pe lista, foarte scurtã, de nume ale potenþialilor directori ai Complexului Energetic Hunedoara. ªi ”cum cel mai bun secret este sã nu ai secrete”, Sorin Apostu a vorbit deschis, direct, chiar dacã se afla la Bucureºti. Ileana FIRÞULESCU Deºi a fost mai puþin de un an înregimentat politic, a rãmas în ”istoria politicii” post decembriste fiind agreat de toate partidele, iar vehicularea numelui sãu ca fiind potenþial viitor director al Complexului Energetic Hunedoara este realã. Sorin Apostu este considerat un tehnocrat cu personalitate puternicã, dar cum în ultimii 22 de ani orice funcþie este legatã de politic, nu a scãpat de malaxorul celei care este în tot ºi toate. ªi asta pentru cã regula este sã faci parte din partidul care trebuie ca sã poþi fi numit într-un domeniu în care ai confirmat. De luni, Sorin Apostu este membru PSD Petroºani Aºa se face cã luni,

Sorin Apostu a fost primit în PSD Petroºani, deºi a fost curtat de toate partidele, dupã mulþi ani de repaos politic. ªtiin-

du-l fost prefect de Hunedoara, fost consilier în Ministerul Economiei, fost director al Agenþiei Române de Conservare a Energiei etc., am dorit sã aflãm cum de s-a hotãrât sã revinã pe colorata scenã ca membru activ al PSD… ”În cei 23 de ani de democraþie am fost circa un an de zile în politicã. Patru luni am fost în PSDR, ca prefect

pentru cã nu se putea altfel, dar dupã ce PSDR a fuzionat cu PDSR, am fost demis. Apoi am fost din aprilie

pânã în decembrie, tot datoritã funcþiei. În PD, în 2004, am avut o obligaþie moralã faþã de un om… Am greºit faþã de acel om. Dar am convenit ca imediat dupã campania electoralã ºi alegerile de atunci, indiferent de rezultat, eu voi pleca ºi a doua zi am ºi plecat. Atât. Cât priveºte PSD Petroºani, a fost o discuþie pe acest subiect, respectiv sã

ajut organizaþia localã ºi pentru cã este o datorie moralã, dar de altã naturã, am acceptat” – a precizat Sorin Apostu. ªtiu cã se vehiculeazã numele meu la Minister… Referitor la discuþiile cu privire la noua conducere a Complexului Energetic Hunedoara, discuþii în care s-a vehiculat ºi numele sãu, Apostu a precizat cã ºtie cã se aflã pe o listã destul de scurtã a ministerului, listã ce cuprinde persoane care se pliazã pe profilul conturat pentru acest post ºi dacã i se va propune, va accepta. ”Cum cel mai bun secret este sã nu ai secrete… Vã spun cã ºtiu cã se vehiculeazã numele meu la Minister, dar o discuþie serioasã, directã nu a existat. Vreau sã fac o precizare. Într-adevãr s-a pus problema schimbãrii directorului Complexului Energetic Hunedoara din motive de ei ºtiute. Vehicularea numelui meu sau al altora este ca efect al

Deszãpezire necorespunzãtoare

Centrul Civic din Petroºani intrã în reabilitare

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 februarie 2013

I

arna a pus la grea încercare centrul civic din Petroºani. Reabilitat pe fonduri europene acesta nu a rezistat testului zãpezii, aºa cã, imediat cum vremea va permite, constructorul va trebui sã refacã tot ce a fost afectat de îngheþ. Doar douã luni au rezistat lucrãrile cuprinse în proiectul de reabilitare a centrului civic din municipiul Petroºani, finanþate din fonduri europene. Carmen COSMAN Frigul, zãpada ºi gheaþa le-au pus la grea încercare, aºa cã dalele au cedat ºi multe dintre ele se miºcã în voie. Cunoscãtorii spun cã ºi deszãpezirea zonei, efectuatã necorespunzãtor, este de vinã, dar ºi cei care au pãtruns cu maºinile în aceastã zonã. Pânã la urmã, însã, vinovaþii sunt mai puþin importanþi ºi mai mult conteazã ce se poate face pentru remedierea situaþiei.

„Imediat ce vremea va permite se va interveni pentru remedierea defecþiunilor. Lucrarea de pe centrul civic se aflã în garanþie ºi se remediazã pe cheltuiala constructorului pe o perioadã de 5 ani. Cine este vinovat, e foarte greu de cuantificat. Important este cã tot ce se va strica va fi remediat pe cheltuiala constructorului timp de 5 ani”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtorul de cuvânt al primãriei Petroºani, instituþie care este

beneficiarul lucrãrii.

P

roiect complex pe fonduri europene

Lucrãrile la noul centru civic au fost inaugurate la finele lunii noiembrie 2012. Proiectul pentru reamenajarea centrului civic a fost finanþat din fonduri europene ºi a costat 19,5 milioane de lei. Conform planului detaliat de lucrãri, în cadrul proiectului a fost reabilitatã zona pietonalã cuprinsã între Piaþa

acestei decizii ºi nu cauza ei. Deci acea listã, care este foarte scurtã, s-a fãcut ulterior dupã un anumit profil stabilit pe anumite criterii, cum ar fi oamenii sã se priceapã, sã nu fie din sistem dar sã cunoascã sistemul. Repet, nu am avut discuþii, dar dacã mi se va propune, voi accepta” – a spus Sorin Apostu, inginerul electromecanic la bazã, care a confirmat în sectoare de stat, dar mai ales în companii private cã nu existã ”nu se poate”.

s-a nãscut, aici îi este familia ºi prietenii ºi pentru cã atât el cât ºi oamenii locurilor meritã un mediu de trai mai solid. ”Dacã pot ºi ºtiu, am zis hai sã încerc, dacã mi se va propune. Este o adevãratã provocare ºi dacã la cei 49 de ani ai mei n-o accept, atunci când? Ca stil managerial, am ºocat pe mulþi, dar a mers. Voi ºoca ºi acum, probabil. Companiile, în general, sunt conduse în stil comunist, unde directorul este ”capo di tutti capi”, în faþa cãruia nimeni nu are voie sã vorbeascã, iar

numeºte Complex, aceastã entitate poate funcþiona bine. Aceast Complex este ca un nou nãscut cãruia abia i s-a tãiat ombilicul, dar constaþi cã nu are un picior, are tot felul de bube, cã îi mai lipseºte o ureche, dar îi ceri ca în douã luni sã devinã campion. Sigur cã acþionariatul face politica Complexului Energetic, dar managementul aparþine tehnicienilor. Ce câºtig? Am

Companii falimentare conduse în stil comunist, cu ”capo di tutti capi” În viziunea lui Apostu, Vãii Jiului i s-a semnat condamnarea în urmã cu vreo 15 ani ºi în loc sã se salveze, ºi-a agravat situaþia prin rãzboaiele fratricide. Proaspãtul PSD-ist spune cã doar noi, cei care trãim în Vale putem redresa situaþia, mãcar pentru câþiva ani pânã se consolideazã altceva. Acesta este motivul pentru care vrea sã se implice, pentru cã aici

rezultatele s-au vãzut. Dar dacã este adus managementul din sistemul privat ºi adaptat activitãþii respective, cu oameni de bunã credinþã, care ºtiu cum sã gestioneze aceastã ”situaþie complexã”, pentru cã de aceea se ºi

Victoriei ºi Parcul “Comunitatea Europeanã”, de lângã Teatrul de Stat “Ion D. Sîrbu” din Petroºani cu pavaj din piatrã, întrerupt de zone verzi. De asemenea, au fost reabilitate sau construit noi spaþii de odihnã, iar alte douã parcuri au fost ºi ele finalizate. În plus, lucrãri de reamenajare s-au desfãºurat ºi în zona de agrement de la Brãdet, unde s-a reconstruit întreg spaþiul destinat relaxãrii.

spus: este o provocare ºi consider cã trebuie sã mã implic. În rest, nu voi mai merge cu Audi, ci cu Dasterul, nu mai merg la muncã la ora 9,00, ci la 6,00, nu mai plec când vreau ºi unde vreau... Dacã nu ne vom uni toþi,

cei din Vale, într-o echipã monolit, nu vom reuºi s-o scoatem la capãt” – a declarat Apostu, care nu a putut sã-ºi ascundã întru totul îngrijorarea. Nu este doar un loc de muncã, eu îl am pe al meu Am încercat sã-l atenþionãmpe Sorin Apostu cã dacã va deveni directorul Complexului Energetic Hunedoara, va fi þinta atacurilor politicienilor opozanþi, dar ºi invidioºilor, chitiþi sã nu reuºescã nici o iniþiativã care ar putea constitui capital politic pentru PSD, în cazul sãu. ”Eu nu am ce pierde. Nu am nevoie de loc de muncã, pentru cã eu mi l-am creat pe al meu în compania mea. Cât priveºte faptul cã aº putea fi

Contestaþiile întârzie lucrãrile ecile sau poate chiar sutele de contestaþii depuse de diferite societãþi la anumite proceZ duri de licitare au dus la întârzierea demarãrii unor

lucrãri. În cazul de faþã se aflã ºi drumul spre Pasul Vâlcan. Drupo a contestat licitaþia pentru proiectul de modernizare a drumului spre Pasul Vâlcan. Monika BACIU

Una din firmele hunedorene cunoscutã la nivel judeþean pentru proiectele câºtigate a fãcut ca atribuirea contractului pentru modernizarea drumului spre Pasul Vâlcan sã fie îngreunatã. Asta dupã ce reprezentanþii societãþii Drupo au depus o contestaþie la Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor împotriva rezultatului procedurii de atribuire, prin cerere de oferte, a contractului de achiziþie publicã, având ca obiect „Modernizare DJ 664 : Pas Vulcan

–Vulcan, km 38+000 – km 38+000 – km 41+700”. Mai exact, contestaþia a fost îndreptatã împotriva Consiliului Judeþean Hunedoara care s-a aflat în postura de autoritate contractantã. Reprezentanþii societãþii contestatoare nu au mai lãsat ca cei de la CNSC sã analizeze contestaþia pentru cã cei de la Drupo ºi-au retras nemulþumirea. În consecinþã, Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor ”Ia act de renunþarea la contestaþia formulatã de cãtre S.C. DRUPO S.R.L., cu sediul în Cãlan, str.

atacabil vã spun cã eu, de 10 ani, nu am nimic cu CNH, nici mãcar o singurã facturã. Cu Paroºeni ºi Mintia niciodatã în viaþa mea nu am avut vreo relaþie economicã, practic sunt necunoscute pentru mine pe acest palier. Nu am prieteni, nu am rude în vreuna dintre ele, ceea ce este un avantaj, dar ºi un dezavantaj. Dar adunate, plus cu minus, dau plus…” – a precizat, destul de apãsat, Sorin Apostu. Sintetizând metaforic (dar al dracu’ de real) o altã discuþie cu Sorin Apostu despre greºeli care nu trebuie repetate în ceea ce priveºte redresarea Vãii Jiului, esenþial pentru aceastã zonã dintre Jii este ca ”atunci când izbucneºte un rãzboi între þãri sã nu te apuci sã declaºezi ºi un rãzboi intern pentru cã sigur vei fi pierdutã ca þarã”.

Furnalistului, nr. 14, judeþul Hunedoara, în contradictoriu cu Consiliul Judeþean Hunedoara, cu sediul în Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr. 28, judeþul Hunedoara”, se aratã în documentele de la CNSC.

C

ontract atribuit

În cele din urmã contractul pentru modernizarea drumului a fost atribuit. Consiliul Judeþean Hunedoara, autoritatea contractantã ºi autoritate în subordinea cãreia se aflã în administrare drumul care face legãtura între municipiul Vulcan ºi Pasul Vulcan, a atribuit contractul pentru modernizarea acestui segment de drum. Contractul în valoare de peste 6 milioane de lei a fost atribuit societãþii Trans Construct Import Export.