Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 298
Cronica Vãii Jiului Luni, 4 februarie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Un altfel de interviu.... cu Costel AVRAM, preºedinte interimar la PNL Petrila
Monstrul din casã
Zeci de copii abuzaþi sexual chiar de apropiaþii lor
A
buzaþi chiar de cei care l-au dat viaþã, roi de apropiaþi ai lor. Sute de copii din judeþul Hunedoara au trãit astfel de drame, iar aici vorbim doar de cazurile descoperite de cei de Protecþia Copilului.
>>> PAGINA A 3-A
Aninoasa mai are douã sãptãmâni
O
raºul Aninoasa din Valea Jiului intrã în faliment. Dacã cei din primãrie nu plãtesc la bancã o sumã importantã din valoareea creditului împrumutat, oraºul va rãmâne fãrã niciun leu, iar strãzile vor fi cufundate, din nou, în beznã.
>>> PAGINA A 5-A
Echipa Jiul Petroºani, salvatã prin donaþii publice?
A
nunþul privind retragerea din campionat a echipei de fotbal Jiul Petroºani a generat un val de nemulþumire în rândul suporterilor, care i-au adresat un protest primarului Tiberiu Iacob Ridzi.
>>> PAGINA 6-7
Problema apei în Parâng s-a rezolvat
I
P
oliticã, administraþie, sport, culturã... domenii de activitate care sunt stâns legate de numele unui om, Costel Avram. Acum, director general al societãþii de distribuþie a apei din Valea Jiului, Costel Avram a fost, pe rând, sportiv de performanþã, mai apoi a intrat în politicã, în administraþie ºi nu în ultimul rând a avut un cuvânt de spus în cultura din Valea Jiului. Un personaj pitoresc, controversat, iubit, dar ºi duºmãnit, Costel Avram, într-un altfel de interviu…>>> PAGINILE 8-9
nspecþie în Parâng, la sfârºitul sãptãmânii trecute. Reprezentanþii Apelor Române au venit de la Craiova pentru a vedea care este situaþia în privinþa apei din staþiune, iar dupã câteva ceasuri de discuþie, s-a ajuns la o soluþie de moment.
>>> PAGINA 12
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 În puii mei 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)
National TV 9:30 Suflete pereche (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 13:00 Cuscrele 14:00 E greu sã spui “Te iubesc” (r) 15:00 Teleshopping 15:15 E greu sã spui “Te iubesc” (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cu un pas înainte 12:00 Cu un pas înainte 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Poliþistul din Beverly Hills (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Umbra ºi întunericul 22:30 ªtirile Pro TV
Prima TV 9:30 Râul 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS: Anchetã militarã (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r)
18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort
TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r) 11:30 Garantat 100% (r) 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Ticãloºii 23:45 Ora de business (r) 0:35 Nocturne
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013 Monstrul din casã
Zeci de copii abuzaþi sexual chiar de apropiaþii lor
A
buzaþi chiar de cei care l-au dat viaþã, roi de apropiaþi ai lor. Sute de copii din judeþul Hunedoara au trãit astfel de drame, iar aici vorbim doar de cazurile descoperite de cei de Protecþia Copilului. Carmen COSMAN Grav este cã, pentru mulþi dintre ei, abuzul a îmbrãcat forme sexuale, iar numãrul cazurilor creºte de la un an la altul, ca o formã de manifestare sa frustãrilor. Oricum, dacã vorbim despre abuz în general, indiferent de forma lui, în judeþul Hunedoara sunt tot mai multe cazuri
reclamate ºi apoi confirmate. „Din pãcate numãrul situaþiilor pentru care s-a impus intervenþia Direcþiei este în creºtere. Dacã în 2011, totalul sesizãrilor de copii aflaþi în situaþii de abuz, neglijare, exploatare a fost de 527, în 2012 ne confruntãm cu o cifrã de 541. Cazurile confirmate sunt 321 în 2011, iar în 6 situaþii au fost
abuzuri sexuale. Din fericire, doar unul dintre cei 6 copii a ajuns cu mãsurã de protecþie, iar ceilalþi 5 au fost menþinuþi în familia proprie, deoarece abuzul era din exteriorul familiei. Din nefericire, în 2012, situaþiile de copii aflaþi în abuzuri sexuale a crescut. În 2012 ne-am confruntat cu 25 de astfel de cazuri, iar pentru 4 copii s-a impus mãsurã de protecþie”, a declarat Ionela Lazãr, purtãtor de cuvânt al DGASPC Hunedoara. Altfel spus, pentru 4 dintre ei monstrul venea chiar din propria familie ºi de regulã acesta este
chiar tatãl minorului abuzat. Cum sa ajuns la astfel de situaþii, încearcã sã explice sursa citatã, care crede cã, pânã la urmã este vorba despre frustrãri. „Cu siguranþã, situaþia socio – economicã în care ne aflãm, accesul la atâtea forme de manifestare a frustãrilor ºi comportamentelor uºor delincvente, s-a denaturat. De la reacþii între
copii de violenþã fizicã sa ajuns la aceastã formã de abuz sexual”, a precizat Ionela Lazãr. Din fericire, ponderea copiilor care se poate baza pe susþinerea familiei este mare, adicã pericolul nu este neapãrat din interior. Anul trecut, 21 de cazuri de copii abuzaþi sexual au rãmas în familia proprie, ceea ce, spun psihologii, este benefic pentru depãºirea
traumei. „Bineînþeles, copiii rãmân în atenþia noastrã ºi beneficiazã de consiliere psihologicã, pentru cã este foarte important sã depãºeascã aceastã traumã”, a subliniat purtãtorul de cuvânt al DGASPC Hunedoara. Îmbucurãtor este faptul cã a scãzut numãrul micuþilor care au ajuns în grija statului, abandonaþi sau din motive independente de voinþa pãrinþilor, cum ar fi pe fondul sãrãciei sau al bolii. Astfel, în 2011 au fost 89 de copii internaþi în centrele de plasament sau care au ajuns la asistenþi maternali, iar în 2012 numãrul lor a scãzut la 67.
L-au drogat ºi l-au prãdat
U
n bãrbat de 36 de ani din Vulcan a fost drogat în bar, chiar de angajata localului, care era în cârdãºie cu alþi clienþi. Totul, cu scopul de a-l prãda. Diana MITRACHE A bãut mai multe pahare în care barmaniþa i-a turnat calmante. Un bãrbat de 36 de ani s-a trezit cã e luat la bãtaie ºi abia aputut sã reacþioneze, pentru cã ºi-a dat seama cã i se face rãu. Totul din vina calmantelor pe care vânzãtoarea de la bar i le-a pus în bãutura pe care o comanda. De aici ºi pânã la a fi prãdat nu a mai fost decât un pas, iar omul s-a ales cu o pagubã de 150 de euro. La scandal a luat parte ºi un minor, iar acum poliþia le-a
dat de urmã. „În data de 30.01.2013, în jurul orei 18:30, la Poliþia Municipiului Vulcan s-a prezentat un bãrbat de 36 de ani, din localitate, care a reclamat faptul cã, dupã ce a consumat bãuturi alcoolice într-un local, persoane necunoscute i-au sustras din buzunar suma de 150 de euro ºi actul de identitate. În urma cercetãrilor efectuate, s-a stabilit faptul cã, în jurul orei 18:30, bãrbatul a fost deposedat prin violenþã de actul de identitate ºi suma de 100 de euro, de cãtre un bãr-
bat de 35 de ani, care a fost ajutat un minor de 17 ani, ambii din Vulcan. În prealabil, partea vãtãmatã consumase bãuturi alcoolice în care angajata barului, o femeie de 28 de ani, împreunã cu un complice de 31 de ani, ambii din Vulcan, i-au pus douã comprimate de medicament cu efect calmant, cu intenþia de a-l
pune în postura de a nu se mai putea apãra pentru a-l deposeda de bunuri ºi bani”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei patru suspecþi au fost reþinuþi pentru 24 de ore, urmând a fi prezentaþi instanþei de judecatã cu propunere de
Au vrut sã vândã în garã 10 kilograme de mercur
D
oi hunedoreni din comuna Buceº au crezut cã dau lovitura ºi au încercat sã vândã peste 10 kilograme de mercur. Au fost prinºi în flagrant de poliþiºti, chiar în Gara din municipiul Deva, iar unul dintre ei a fost arestat preventiv. Carmen COSMAN Poliþiºtii hunedoreni încearcã sã afle de unde au cei doi bãrbaþi, tatã ºi fiu, mercurul pe care au încercat sã-l vândã în
plinã zi. Fapta s-a petrecut în Staþia CFR din Deva, unde poliþiºtii Serviciilor de Investigaþii Criminale ºi Arme, Explozivi ºi Substanþe Periculoase din cadrul
IPJ Hunedoara, cu sprijinul celor de la Serviciului de Acþiuni Speciale, i-au surprins în flagrant pe bãrbatul de 50 de ani ºi pe fiul lui, de numai 16 ani, Cei doi vroiau sã vândã cantitatea de 10,325 kilograme de mercur. Dupã ce au fost prinºi în fapt, poliþiºtii au fãcut ºi o percheziþie la domiciliul celor doi suspecþi, iar rezultatele au fost spectaculoase. În casa lor au fost gãsite 51 de cartuºe cu glonþ, de
calibrul 7,92mm ºi 27 bucãþi minirachete pentru pistol cu gaze, deþinute fãrã drept. Cei doi sunt cercetaþi acum pentru comiterea infracþiunilor de operaþiuni fãrã drept cu substanþe toxice periculoase ºi efectuarea de operaþiuni cu arme ºi muniþii fãrã drept. Totodatã, s-a dispus ridicarea mercurului ºi a muniþiei în vederea expertizãrii, iar bãrbatul de 50 de ani a fost reþint de anchetatori.
arestare preventivã pentru comiterea infracþiunii de tâlhãrie, respectiv complicitate la tâlhãrie (în cazul ultimilor doi).
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013
Încep simulãrile pentru elevii din ani terminali
Î
n circa o sãptãmânã, elevii de liceu vor susþine simularea pentru Bacalaureat. De asemenea, tot luna viitore, ºi cei din clasa a VIII vor avea teste pentru evaluarea naþionalã. Mircea NISTOR Luiza ANDRONACHE
Vom vedea cât de pregãtiþi sunt absolvenþii noºtri de liceu pentru marele examen din viaþa lor, respectiv cel de Bacalaureat, în luna februarie. Atunci, la nivelul judeþului Hunedoara vor
avea loc simulãrile probelor scrise. “S-a stabilit data de 6 februarie pentru susþinerea simulãrii pentru examenul de Bacalaureat la proba EA, cea de limbã ºi literatura românã. În data de 7 februarie se va susþine cea de limbã maternã, în data de 11 februarie, proba EC, cea din pro-
filul pe care elevii îl au, respectiv matematicã sau istorie, iar în data de 12 va fi proba ED la alegere din profil”, ne-a declarat Marta Mate, purtãtor de cuvânt I.ª.J. Hunedoara. De altfel, elevii de 12a ºi nu doar ei, vor susþine testele de simulare atât a Bacalaureatului cât ºi a evaluãrii naþionale, în aceleaºi condiþii în care vor avea loc examenele propriuzise. “Sãlile în care se vor susþine aceste simulãri vor fi dotate cu camere video, iar acelaºi aspect îl
urmãrim ºi pentru susþinerea simulãrii la evaluarea naþionalã, pentru cã în datele 19, 20 ºi 21 februarie, vor avea loc simulãri ºi pentru examenul elevilor de clasa a VIII-a”, a mai spus Marta Mate. Prima simulare, cea din decembrie 2012, s-a încheiat cu rezultate mai mult decât modeste. „Da, pe ansamblul Vãii Jiului, rezultatele au fost nemulþumitoare. În schimb, elevii noºtri au
obþinut note destul de bune, dar mai avem de lucru. Inclusiv cu mentalitatea potrivit cãreia dacã notele nu se trec în catalog, atunci nu are rost sã ne zbatem, aºa cum privesc mulþi dintre elevi aceste simulãri”, a declarat Georgiana Ambruº, director ªcoala
Generalã „I. G. Duca” Petroºani. Evaluarea Naþionalã a elevilor de clasa a VIII-a va avea loc în perioada 25 – 27 iunie, va începe cu proba la limba românã, urmatã de matematicã ºi limba maternã.
Condiþii modificate pentru bursele copiilor minerilor decedaþi la Mina Petrila
H
otãrârea de Guvern prin care 15 copii ai victimelor tragediei de la Mina Petrila beneficiau de burse ºcolare a trebuit modificatã. În cei patru ani scurºi de la tragedie, copiii au crescut, iar condiþiile s-au schimbat. Carmen COSMAN Executivul a adoptat o nouã hotãrâre privind acordarea unor masuri de sprijin familiilor afectate de explozia care a avut loc în data de 15 noiembrie 2008 la Exploatarea Minierã Petrila, judeþul Hunedoara. Practic, aceasta vine sã completeze ºi sã modifice vechiul act normativ, deoarece în respectiva hotãrâre de la acea vreme. Guvernul a explicat cã aceastã corecþie era
necesarã din cauzã cã Ministerul Educaþiei Naþionale atribuia burse speciale, pe durata ºcolarizãrii, unui numãr de 15 preºcolari, elevi ºi studenþi, ale
cãror familii au fost afectate de explozia de la Exploatarea Minierã Petrila, dar HG nr. 1467/2008 nu a cuprins ºi nivelul de învãþãmânt terþiar nonuniversitar (postliceal), chiar dacã preciza cã bursa specialã se acordã pe toatã perioada ºcolarizãrii. Prin urmare, noul act normativ face rectificarea necesarã, astfel încât tinerii în cauzã sa poatã primi bursã specialã.
Necenzurat, proiect adresat adolescenþilor
N
ecenzurat. Acesta este numele unui proiect derulat prin Agenþia Naþionalã Antidrog în parteneriat cu Ministerul Educaþiei Naþionale, prin structurile locale, Centrul de Prevenire Evaluare ºi Consiliere Antidrog Hunedoara, respectiv Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara. Monika BACIU Campania se desfãºoarã în perioada decembrie 2012 – iunie 2014. Proiectul „Necenzurat” va fi implementat la nivel naþional, de cãtre cei
94 de specialiºti din cadrul centrelor de prevenire evaluare ºi consiliere antidrog ºi ai centrelor judeþene de resurse ºi asistenþã educaþionalã, profesioniºti formaþi de cãtre ANA în luna decembrie.
„Necenzurat“ este un proiect de prevenire a consumului de droguri în ºcoli, adresat adolescenþilor cu vârste între 12 ºi 14 ani, având la bazã modelul comprehensiv al influenþei sociale, proiectul fiind deja testat cu succes în 7 þãri europene. Obiectivul general al proiectului vizeazã formarea unor abilitãþi de viaþã necesare luãrii unor decizii informate, corecte ºi responsabile în legãturã cu consumul de tutn, alcool ºi droguri. Pe lângã activitãþile destinate elevilor, acest
proiect are ºi un modul adresat pãrinþilor, deosebit de util în realizarea unui parteneriat activ ºi eficient între ºcoalã ºi familie în educaþia antidrog a copiilor. În etapa urmãtoare a proiectului, specialiºtii CPECA Hunedoara ºi CJRAE Hunedoara au misiunea sã îl dezvolte, prin formarea cadrelor didactice. Astfel, pânã la sfârºitul anului ºcolar 2013 – 2014, vor fi formate la nivel judeþean cel puþin 20 de cadre didactice, vor beneficia de acest proiect peste cel puþin 500 de elevi de 12-14 ani, precum ºi familiile acestora.
Elevii, afectaþi de viroze
Î
n ultimele zile, în Valea Jiului, tot mai numeroºi au fost elevii care, la sfatul medicului, au rãmas acasã. Cauza principalã pentru care copiii s-au ales cu foi de boalã se datoreazã virozelor respiratorii. Mircea NISTOR
La ªcoala Generalã „I. G. Duca” din Petroºani, de exemplu, cei mai mulþi bolnavi se aflã printre copiii care fac naveta tocmai de la Slãtinioara. „Avem mai mulþi elevi bolnavi ºi, dintre ei, cei mai mulþi provin din rândul celor
care locuiesc pe Slãtinioara. Probabil cã, fiind nevoiþi sã meargã mai mult pe jos, ei sunt mai expuºi la contractarea unor viroze”, a spus Georgiana Ambruº, directorul unitãþii ºcolare. Deºi cazurile de viroze sau varicelã s-au înmulþit în
ultimul timp, deocamdatã, cel puþin în Valea Jiului, nu a fost semnalat niciun caz de gripã, nici la adulþi ºi nici la copii.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013
3 milioane, 11 blocuri
11
blocuri, aproape 3 milioane de lei. Administraþia localã de la Petroºani prin Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat a atribuit un contract de peste douã milioane de lei pentru contractul de ”reabilitare termicã a 11 blocuri de locuinþe din municipiul Petroºani, proiectare ºi execuþie”. Monika BACIU Patru societãþi au câºtigat contractul licitat de administraþia localã din Petroºani. este vorba de MAX ASALT care ºi-a adjudecat 8 din cele 11 lucrãri, CONSTRUCT PLUS din Giurgiu, Visa Petroºani ºi BAU DECOLUX PREST din Deva. Valoarea contractului este de 2.872.889 de lei, fãrã TVA. Blocurile ce vor fi reabilitate sunt pe Strada Pãcii ºi pe Strada 1 Decembrie 1918. Toate imobilele de pe strada Pãcii ce sunt cuprinse în progra-
mul de reabilitare au fost construite în anul 1963, iar cele douã imobile de pe strada 1 Decembrie dateazã
Sute de cereri, puþine soluþii
C
onsilierii locali de la Petrila au aprobat în ºedinþã de consiliu criteriile de acordare a apartamentelor din blocurile sociale ce se construiesc pe raza oraºului. Cei care solicitã o astfel de locuinþã trebuie sã îndeplineascã mai multe criterii, iar apartamentele vor fi repartizate în baza unui punctaj. Monika BACIU ”Criteriile pentru acordarea locuinþelor sociale sunt mai complexe, ele fiind prin destinaþie socialã se adreseazã persoanelor care au un numãr mai mare de copii, persoanelor care au locuinþe ºi au spaþii închiriate
din domeniul privat ºi persoanelor angajate în instituþiile publice”, a declarat viceprimarul oraºului Petrila, Vasile Jurca. La primãria oraºului Petrila s-au depus sute de cereri pentru o locuinþã socialã. ”Avem câteva sute de
din anul 1984. Pentru modernizarea energetica a cladirii se propune repararea sarpantei existente la blocurile de pe 1 Decembrie 1918 nr.92 si 63, prin inlocuirea si refacerea elementelor constructive deteriorate, acolo unde este cazul, iar invelitoarea de tigla se va inlocui in totalitate. La blocurile nr. 14,16,18,20 din str. Pacii se propune realizarea sarpantei deoarece invelitoarea este tip terasa. Totodatã, aici vor fi executate ºi lucrãri de anvelopare. La reabilitarea imobilelor contribuþia este divizatã în trei pãrþi, buget local, Guvern ºi cofinanþare din partea asociaþiilor de proprietari. cereri depuse în acest sens”, a mai precizat sursa citatã. Reprezentanþii administraþiei locale de la Petrila spera ca primele blocuri de locuinþe sociale sã fie datã în folosinþã în luna iunie a acestui an Blocurile cuprind în total 64 de unitãþi locative dintre care 28 apartamente cu 2 camere ºi 36 garsoniere, în regimul de înãlþime P+3. Teoretic, cele patru blocuri sociale din Petrila ar fi trebuit sã fie finalizate în luna noiembrie a anului trecut, însã acest lucru nu s-a întâmplat, iar viitorul este incert în ceea ce priveºte darea în folosinþã a acestor imobile.
Aninoasa mai are douã sãptãmâni
O
raºul Aninoasa din Valea Jiului intrã în faliment. Dacã cei din primãrie nu plãtesc la bancã o sumã importantã din valoareea creditului împrumutat, oraºul va rãmâne fãrã niciun leu, iar strãzile vor fi cufundate, din nou, în beznã. Diana MITRACHE Doar maxim douã sãptãmâni mai au cei din Aninoasa sã-ºi achite datoria la bancã, sau mãcar o parte. Pânã în 10 februarie au fost pãsuiþi cei de la primãria Aninoasa, iar dupã acest termen vor mai putea doar sã-ºi achite salariile cãtre angajaþii, care vor veni la primãrie, unde nu va mai fi curent ºi întreg oraºul va rãmâne în beznã. „Dacã nu vor primi niciun ajutor din partea Guvernului, aºa cu, de fapt, ni s-a promis, în repetate rânduri, ne aºteaptã o executare silitã din partea bãncii la care ne-am împrumutat, care presupune poprirea tuturor sumelor care intrã în Trezorerie, mai puþin, probabil, fondul de salarii. Avem termen pânã maxim în 10 – 15 februarie. Sperãm în ajutorul de la Guvern sau de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Un 10 – 15 miliarde de lei vechi ne trebuiesc. Ultima somaþia a venit
marþi de la BCR ºi ne cereau sã rambusrãm o parte din credit ca sã putem sã ne reeºalonãm datoriile”, a precizat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa din Valea Jiului. Cu mai mulþi ani în urmã,
administraþia din Aninoasa s-a împrumutat cu 3 miliarde de lei vechi, dar pentru cã nu le-a plãtit la timp, datoriile sunt acum de 4 miliarde de lei vechi. ªi asta chiar dacã banii au fost alocaþi pentru lucrãri la gaz metan, care nici acum nu au fost finalizate. Banii au fost imprumutati pe vremea vechii administratii, iar fostul primar Ilie Botgros a luat creditul pentru lucrari pe care încã nimeni nu le-a vãzut executate în oraº. Oraºul Aninoasa a rãmas, în ultimii ani, mai mereu fãrã bani, iar din acest motiv nici vechiul primar nu îºi permitea sã mai lumineze strãzile.
Încãlzirea centralizatã a dispãrut din Animoasa
Î
n Aninoasa fiecare îºi încãlzeºte locuinþa cu ce ºi cum poate, în principal cu lemne, cãrbune sau curent electric. Fiecare cetãþean este pe cont propriu, pentru cã despre un sistem centralizat de încãlzire pe timp de iarnã nici nu mai poate fi vorba. Maximilian GÂNJU O speranþã ar putea fi sistemul centralizat la nivel de Valea Jiului, încã aflat în faza de proiect ºi doar dacã preþurile vor putea fi acceptabile pentru locuitorii sãraci ai micuþului oraº. „Ne încãlzim apartamentele aºa cum putem fiecare. Eu merg pe curent electric pentru cã mi se pare mai ieftin, deoarece sunt
pensionar minier. Am însã vecini care ºi-au montat sobe pe lemne sau pe cãrbune. Ne descurcãm fiecare cum poate”, a declarat unul dintre cei 10.000 de locuitori ai Aninoasei. Toate centralele termice de cartier din Aninoasa au fost închise pentru cã oamenii au optat pentru debranºarea de la
sistemul centralizat de încãlzire, motivând cã nu le mai ajung banii sã-ºi achite facturile. Dacã o bunã parte a aninosenilor îngheaþã de frig în locuinþe, în unitãþile de învãþãmânt aflate pe raza localitãþii, copiii încã nu au avut de suferit pentru cã au centrale propii pe gaz sau cãrbune ºi lemn.
6 Actualitate
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013
T
rei dintr-o loviturã. Vorbim de trei maºini avariate, din cauza unui ºofer imprudent, care a gonir cu vitezã pe o stradã din Vulcan ºi s-a oprit numai în parcarea plinã cu maºini. A cãlcat acceleraþia ºi nu s-a mai oprit decât în parcare. Este pãþania unui tânãr din Vulcan care a lovit maºinile care se aflau în parcarea de la bloc ºi le-a produs maimulte pagube. Proprietarii vehiculelor povestesc cã au auzit un zgomot foarte puternic, iar când au ieºit pe geam au vãzut ce li s-a întâmplat. „Am auzit o bubuiturã puternicã ºi am ieºit afarã. Am gãsit maºina în parcare, fãcutã praf. Ce sã mai zic? Aveam vitezã ºi nu s-a mai putu opri, cã era ºi polei”, spune proprietara uneia dintre maºini.
Ca la popice, în parcare „Acum sã plãteascã cu asigurarea lui paguba. Maºina mea e praf ºi dacã nu ai siguranþã în parcare, atunci unde sã o duc, în casã?”, spune ºi celãlalt proprietar pãgubit. Poliþiºtii, care au ajuns imediat la faþa locului, spun cã ºoferul vinovat a pierdut controlul volanului ºi, din cauza vitezei ºi a poleiului, nu s-a putut opri decât în maºinile parcate în apropiere. „Accidentul s-a produs pe strada Traian. ªoferul din Vulcan, pe un carosabil alunecos, a pierdut controlul volanului, a derapat ºi a lovit douã maºini aflate în staþionare. Ambele sunt grav avariate. Nu putem preciza dacã avea vitezã, dar cert este cã pe carosabil era polei”, spune agentul de poliþie Mihai Papuc, ºef la Poliþia Rutierã Vulcan. Accidentul s-a petrecut la lãsarea serii joi, iar
oamenii din zonã spun cã mai mereu ºoferii calcã pedala de acceleraþie pe aceastã stradã. „E raliu
aici mereu. Din casã se aude cu ce vitezã trec mai ales la lãsarea serii ºi de aceea se întâmplã ast-
fel de necazuri. Aici sunt ºcoli ºi nimeni nu face nimic sãne protejãm copiii”, spune un martor
Hoþii i-au furat motorina din rezervor
C
ã în România se furã orice ºi chiar cu nesimþire, în plinã zi, chiar pe faþã, ºtim deja, dar parcã uneori tot nu ne vine a crede cã toate astea chiar au loc ºi nimeni nu mai are bun simþ ºi teamã de nimeni ºi nimic.
Despre Municipiul Vulcan ºi despre cele câte se întâmplã acolo s-au scris multe pagini de ziare, iar televiziunile au avut ore întregi de audienþã, dar odatã cu trecerea timpului auzim grozãvii tot mai mari, care dupã un timp, însã, aproape ni se par la ordinea zile. Cazul pe care vi-l relatãm astãzi, poate nu este atât de grav, nu în nota în care cotidianul nostru a
scris în ultimele numere despre acest oraº, dar exprimã necazul unui om simplu. Sãptãmânã trecutã, într-o dimineaþã, cetãþeanul cu pricina a dat sã vrut la serviciu cu maºina, însã când a dat sã plece cu maºina de pe loc, ce s-o mai facã… “Am alimentat cu o zi înainte ºi ºtiam cã am lãsat rezervorul plin cu
al accidentului. Poliþia, însã, nu are cunoºtinþe de viteza cu care ºoferii circulã pe acolo. „Nu pot spune cã se face raliu acolo, întrucât strada e îngustã ºi pe o parte sunt parcate maºini, mai ales seara. Mai rãu e cã se formeazã polei”, a mai precizat Mihai Papuc. ªoseaua din zona în care s-a produs accidentul rutier este mai mereu acoperitã de un strat subþire de gehaþã, din cauza canalelor care se scurg din Cartierul Dallas ºi care seara îngheaþã, transformând carosabilul într-un veritabil patinuoar. Diana MITRACHE
motorinã, aºa cã nu mi-am fãcut griji. Dar, când am vrut sã pornesc, am avut surprinderea sã constat cã…nu mai aveam carburant. Mi-l furase peste noapte cineva chiar din rezervor. Ce sã fac eu atunci, cui sãi spun, pentru cã oricum cred cã se întâmplase noaptea ºi nu vãzuse nimeni hoþii. Aºa cã, m-am dus pe jos pânã la Peco, am luat niºte motorinã într-un recipient, pentru a putea pleca cu maºinã sã o alimentez din nou”, ne-a declarat cetãþeanul cu pricina. El îºi parcase maºina în faþa blocului unde locuia, pe strada Traian ºi nu ºi-a putut vreodatã închipui cã avea sã pãþeascã asta. Acum, mai spune cã iese afarã ºi de câteva ori pe noapte pentru a verifica maºina, pentru cã, spune el, nu mai poate dormi la gândul cã hoþii îl lasã din nou fãrã motorinã.
P
COLÞUL LUI DENIS
Monika BACIU ”E vorba de o construcþie finalizatã ºi omul vrea sã îºi întabuleze casa. Nu o poate face fãrã acest act. Era ºi înainte, dar acum am decis sã percepem taxã. Practic pe hârtia ce îi este eliberatã de primãrie va scrie din ce e fãcutã casa, spre exemplu la parter e lemn, ºi sã zicem cã acoperiºul este din tablã”, a declarat viceprimarul municipiului Lupeni, Cornel Lungan. Conform notei de funda-
mentare a proiectului de hotãrâre al cãrui iniþiator este primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, aceastã taxã va fi perceputã pe motiv cã existã foarte multe cereri de acest gen. ”Având în vedere afluxul mare de cetãþeni care
solicitã eliberarea unor certificate de atestare a edificãrii construcþiei, iar aceste certificate, pânã în prezent, au fost eliberate în mod gratuit, consider introducerea unei taxe pentru eliberarea lor”, se
aratã în nota de fundamentare semnatã de primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Existã ºi o solicitare în acest sens venitã din parte celor de la biroul de Urbanism al Primãriei Lupeni. ”Luând în considerare faptul cã în ultimul timp au fost eliberate multe certificate de edificare a construcþiilor pentru notarea în Cartea Funciarã a construcþiilor edificate de cãtre cetãþenii
A
nunþul privind retragerea din campionat a echipei de fotbal Jiul Petroºani a generat un val de nemulþumire în rândul suporterilor, care i-au adresat un protest primarului Tiberiu Iacob Ridzi. Edilul le-a rãspuns însã cã echipa poate fi salvatã doar cu ajutorul comunitãþii. Adicã, mai pe înþelesul tuturor, cei care doresc, pot dona chiar bani pentru susþinerea financiarã a echipei. “ Poate fi o idee, vom vedea în urma discuþiilor. Se poate face ºi o subscripþie publicã ºi fiecare iubitor al sportului ºi al Jiului, sã vinã cu o micã contribuþie. Dar, în urma discuþiilor pe care vreau sã le avem într-un cadru foarte larg, poate avem ºi alte idei. Eu nu resping aceastã ideea a salvãrii Clubului Jiu, însã vreau sã fim foarte realiºti ºi sã vedem dacã ºi putem sã facem acest lucru ”, a declarat Tiberiu
Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Întrebat dacã ºi el ar dona bani echipei Jiu, primarul a rãspuns afirmativ, însã cu o condiþie. “ Cu siguranþa, da, dar m-ar interesa foarte mult cine ar gestiona acest fonduri, pentru cã pânã acum sa dovedit faptul cã managementul nu a fost unul foarte potrivit ”, a mai spus primarul Municipiului Petroºani. Echipa de fotbal Jiul Petroºani a fost înfiinþatã în anul 1919, adicã acum 94 de ani, iar cea mai mare reuºitã a fost câºtigarea Cupei României în anul 1974. Luiza ANDRONACHE
Luiza ANDRONACHE
Administraþia din Lupeni, premierã la nivelul Vãii Jiului remierã ”taxabilã” la Lupeni. Administraþia localã din Lupeni a instituit o taxã ineditã la nivelul Vãii Jiului. Este vorba de perceperea unei taxe pentru eliberarea certificatului de atestare a edificãrii construcþiei. Adicã, pe limba reprezentanþilor administraþiei locale din Lupeni, este vorba de o hârtie care îi foloseºte proprietarului pentru a-ºi întabula imobilul.
Echipa Jiul Petroºani, salvatã prin donaþii publice?
din municipiul Lupeni, biroul urbanism ºi amenajarea teritoriului propune introducerea unei taxe pentru eliberarea cetificatului de atestare a construcþiei”, se aratã în raportul semnat de Nicoleta Pupãzan, ºef Biroul Urbanism ºi Amenajarea Teritoriului Lupeni. Astfel, taxa pentru eliberarea acestui certificat a fost stabilitã la suma de 50 de lei. Cei care vor sã îºi întabuleze casele vor trebui sã scoatã din buzunar o sumã frumuºicã pentru eliberarea acestui document. Notarii din Valea Jiului spun cã acest document se percepe pentru întabularea imobilelor, dar cã pânã acum în nicio localitate din Valea Jiului nu a fost perceputã o astfel de taxã pentru eliberarea certificatului de atestare a edificãrii construcþiei. Astfel, la Lupeni s-a stabilit o premierã pentru Valea Jiului.
Abramburealã în Piaþa Centralã Petroºani ai multe persoane au sesizat autoritãþile M despre faptul cã în Piaþa Agroalimentarã Centralã din Petroºani cei care se aºeazã la coadã pentru a cumpãra pâine sau alte produse de panificaþie sunt pur ºi simplu sufocaþi de gazele emanate de þevile de eºapament ale maºinilor care descarcã marfã. Maximilian GÂNJU „Sunt sufocat de fiecare datã când vin sã cumpãr pâine. Cetãþenii reclamã mereu cã stau la coadã în noxele emanate de maºini. Nimeni nu face nimic în ceea ce priveºte rezolvarea problemei maºinilor care fac aprovizionarea. În zona respectivã, staþionarea autovehiculelor ar trebui sã fie restricþionatã doar pe perioada cât se descarcã marfa, dar maºinile stau cu orele ca într-o parcare”, a
spus un localnic sãtul de haosul din piaþã. Administratorii pieþei Agroalimentare Centrale din Petroºani au susþinut în mai multe rânduri cã cunosc respectiva problemã ºi cã au încercat în repetate rânduri sã o rezolve dar fãrã rezultat.
6 Actualitate
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013
T
rei dintr-o loviturã. Vorbim de trei maºini avariate, din cauza unui ºofer imprudent, care a gonir cu vitezã pe o stradã din Vulcan ºi s-a oprit numai în parcarea plinã cu maºini. A cãlcat acceleraþia ºi nu s-a mai oprit decât în parcare. Este pãþania unui tânãr din Vulcan care a lovit maºinile care se aflau în parcarea de la bloc ºi le-a produs maimulte pagube. Proprietarii vehiculelor povestesc cã au auzit un zgomot foarte puternic, iar când au ieºit pe geam au vãzut ce li s-a întâmplat. „Am auzit o bubuiturã puternicã ºi am ieºit afarã. Am gãsit maºina în parcare, fãcutã praf. Ce sã mai zic? Aveam vitezã ºi nu s-a mai putu opri, cã era ºi polei”, spune proprietara uneia dintre maºini.
Ca la popice, în parcare „Acum sã plãteascã cu asigurarea lui paguba. Maºina mea e praf ºi dacã nu ai siguranþã în parcare, atunci unde sã o duc, în casã?”, spune ºi celãlalt proprietar pãgubit. Poliþiºtii, care au ajuns imediat la faþa locului, spun cã ºoferul vinovat a pierdut controlul volanului ºi, din cauza vitezei ºi a poleiului, nu s-a putut opri decât în maºinile parcate în apropiere. „Accidentul s-a produs pe strada Traian. ªoferul din Vulcan, pe un carosabil alunecos, a pierdut controlul volanului, a derapat ºi a lovit douã maºini aflate în staþionare. Ambele sunt grav avariate. Nu putem preciza dacã avea vitezã, dar cert este cã pe carosabil era polei”, spune agentul de poliþie Mihai Papuc, ºef la Poliþia Rutierã Vulcan. Accidentul s-a petrecut la lãsarea serii joi, iar
oamenii din zonã spun cã mai mereu ºoferii calcã pedala de acceleraþie pe aceastã stradã. „E raliu
aici mereu. Din casã se aude cu ce vitezã trec mai ales la lãsarea serii ºi de aceea se întâmplã ast-
fel de necazuri. Aici sunt ºcoli ºi nimeni nu face nimic sãne protejãm copiii”, spune un martor
Hoþii i-au furat motorina din rezervor
C
ã în România se furã orice ºi chiar cu nesimþire, în plinã zi, chiar pe faþã, ºtim deja, dar parcã uneori tot nu ne vine a crede cã toate astea chiar au loc ºi nimeni nu mai are bun simþ ºi teamã de nimeni ºi nimic.
Despre Municipiul Vulcan ºi despre cele câte se întâmplã acolo s-au scris multe pagini de ziare, iar televiziunile au avut ore întregi de audienþã, dar odatã cu trecerea timpului auzim grozãvii tot mai mari, care dupã un timp, însã, aproape ni se par la ordinea zile. Cazul pe care vi-l relatãm astãzi, poate nu este atât de grav, nu în nota în care cotidianul nostru a
scris în ultimele numere despre acest oraº, dar exprimã necazul unui om simplu. Sãptãmânã trecutã, într-o dimineaþã, cetãþeanul cu pricina a dat sã vrut la serviciu cu maºina, însã când a dat sã plece cu maºina de pe loc, ce s-o mai facã… “Am alimentat cu o zi înainte ºi ºtiam cã am lãsat rezervorul plin cu
al accidentului. Poliþia, însã, nu are cunoºtinþe de viteza cu care ºoferii circulã pe acolo. „Nu pot spune cã se face raliu acolo, întrucât strada e îngustã ºi pe o parte sunt parcate maºini, mai ales seara. Mai rãu e cã se formeazã polei”, a mai precizat Mihai Papuc. ªoseaua din zona în care s-a produs accidentul rutier este mai mereu acoperitã de un strat subþire de gehaþã, din cauza canalelor care se scurg din Cartierul Dallas ºi care seara îngheaþã, transformând carosabilul într-un veritabil patinuoar. Diana MITRACHE
motorinã, aºa cã nu mi-am fãcut griji. Dar, când am vrut sã pornesc, am avut surprinderea sã constat cã…nu mai aveam carburant. Mi-l furase peste noapte cineva chiar din rezervor. Ce sã fac eu atunci, cui sãi spun, pentru cã oricum cred cã se întâmplase noaptea ºi nu vãzuse nimeni hoþii. Aºa cã, m-am dus pe jos pânã la Peco, am luat niºte motorinã într-un recipient, pentru a putea pleca cu maºinã sã o alimentez din nou”, ne-a declarat cetãþeanul cu pricina. El îºi parcase maºina în faþa blocului unde locuia, pe strada Traian ºi nu ºi-a putut vreodatã închipui cã avea sã pãþeascã asta. Acum, mai spune cã iese afarã ºi de câteva ori pe noapte pentru a verifica maºina, pentru cã, spune el, nu mai poate dormi la gândul cã hoþii îl lasã din nou fãrã motorinã.
P
COLÞUL LUI DENIS
Monika BACIU ”E vorba de o construcþie finalizatã ºi omul vrea sã îºi întabuleze casa. Nu o poate face fãrã acest act. Era ºi înainte, dar acum am decis sã percepem taxã. Practic pe hârtia ce îi este eliberatã de primãrie va scrie din ce e fãcutã casa, spre exemplu la parter e lemn, ºi sã zicem cã acoperiºul este din tablã”, a declarat viceprimarul municipiului Lupeni, Cornel Lungan. Conform notei de funda-
mentare a proiectului de hotãrâre al cãrui iniþiator este primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, aceastã taxã va fi perceputã pe motiv cã existã foarte multe cereri de acest gen. ”Având în vedere afluxul mare de cetãþeni care
solicitã eliberarea unor certificate de atestare a edificãrii construcþiei, iar aceste certificate, pânã în prezent, au fost eliberate în mod gratuit, consider introducerea unei taxe pentru eliberarea lor”, se
aratã în nota de fundamentare semnatã de primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Existã ºi o solicitare în acest sens venitã din parte celor de la biroul de Urbanism al Primãriei Lupeni. ”Luând în considerare faptul cã în ultimul timp au fost eliberate multe certificate de edificare a construcþiilor pentru notarea în Cartea Funciarã a construcþiilor edificate de cãtre cetãþenii
A
nunþul privind retragerea din campionat a echipei de fotbal Jiul Petroºani a generat un val de nemulþumire în rândul suporterilor, care i-au adresat un protest primarului Tiberiu Iacob Ridzi. Edilul le-a rãspuns însã cã echipa poate fi salvatã doar cu ajutorul comunitãþii. Adicã, mai pe înþelesul tuturor, cei care doresc, pot dona chiar bani pentru susþinerea financiarã a echipei. “ Poate fi o idee, vom vedea în urma discuþiilor. Se poate face ºi o subscripþie publicã ºi fiecare iubitor al sportului ºi al Jiului, sã vinã cu o micã contribuþie. Dar, în urma discuþiilor pe care vreau sã le avem într-un cadru foarte larg, poate avem ºi alte idei. Eu nu resping aceastã ideea a salvãrii Clubului Jiu, însã vreau sã fim foarte realiºti ºi sã vedem dacã ºi putem sã facem acest lucru ”, a declarat Tiberiu
Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Întrebat dacã ºi el ar dona bani echipei Jiu, primarul a rãspuns afirmativ, însã cu o condiþie. “ Cu siguranþa, da, dar m-ar interesa foarte mult cine ar gestiona acest fonduri, pentru cã pânã acum sa dovedit faptul cã managementul nu a fost unul foarte potrivit ”, a mai spus primarul Municipiului Petroºani. Echipa de fotbal Jiul Petroºani a fost înfiinþatã în anul 1919, adicã acum 94 de ani, iar cea mai mare reuºitã a fost câºtigarea Cupei României în anul 1974. Luiza ANDRONACHE
Luiza ANDRONACHE
Administraþia din Lupeni, premierã la nivelul Vãii Jiului remierã ”taxabilã” la Lupeni. Administraþia localã din Lupeni a instituit o taxã ineditã la nivelul Vãii Jiului. Este vorba de perceperea unei taxe pentru eliberarea certificatului de atestare a edificãrii construcþiei. Adicã, pe limba reprezentanþilor administraþiei locale din Lupeni, este vorba de o hârtie care îi foloseºte proprietarului pentru a-ºi întabula imobilul.
Echipa Jiul Petroºani, salvatã prin donaþii publice?
din municipiul Lupeni, biroul urbanism ºi amenajarea teritoriului propune introducerea unei taxe pentru eliberarea cetificatului de atestare a construcþiei”, se aratã în raportul semnat de Nicoleta Pupãzan, ºef Biroul Urbanism ºi Amenajarea Teritoriului Lupeni. Astfel, taxa pentru eliberarea acestui certificat a fost stabilitã la suma de 50 de lei. Cei care vor sã îºi întabuleze casele vor trebui sã scoatã din buzunar o sumã frumuºicã pentru eliberarea acestui document. Notarii din Valea Jiului spun cã acest document se percepe pentru întabularea imobilelor, dar cã pânã acum în nicio localitate din Valea Jiului nu a fost perceputã o astfel de taxã pentru eliberarea certificatului de atestare a edificãrii construcþiei. Astfel, la Lupeni s-a stabilit o premierã pentru Valea Jiului.
Abramburealã în Piaþa Centralã Petroºani ai multe persoane au sesizat autoritãþile M despre faptul cã în Piaþa Agroalimentarã Centralã din Petroºani cei care se aºeazã la coadã pentru a cumpãra pâine sau alte produse de panificaþie sunt pur ºi simplu sufocaþi de gazele emanate de þevile de eºapament ale maºinilor care descarcã marfã. Maximilian GÂNJU „Sunt sufocat de fiecare datã când vin sã cumpãr pâine. Cetãþenii reclamã mereu cã stau la coadã în noxele emanate de maºini. Nimeni nu face nimic în ceea ce priveºte rezolvarea problemei maºinilor care fac aprovizionarea. În zona respectivã, staþionarea autovehiculelor ar trebui sã fie restricþionatã doar pe perioada cât se descarcã marfa, dar maºinile stau cu orele ca într-o parcare”, a
spus un localnic sãtul de haosul din piaþã. Administratorii pieþei Agroalimentare Centrale din Petroºani au susþinut în mai multe rânduri cã cunosc respectiva problemã ºi cã au încercat în repetate rânduri sã o rezolve dar fãrã rezultat.
8 Interviu
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013
U
Un altfel de interviu.... cu Costel AVRAM, preºedinte interimar la PNL Petrila
n personaj pitoresc, controversat, iubit, dar ºi duºmãnit, Costel Avram, într-un altfel de interviu… Marius MITRACHE
oliticã, adminisP traþie, sport, culturã... domenii de
activitate care sunt stâns legate de numele unui om, Costel Avram. Acum, director general al societãþii de distribuþie a apei din Valea Jiului, Costel Avram a fost, pe rând, sportiv de performanþã, mai apoi a intrat în politicã, în administraþie ºi nu în ultimul rând a avut un cuvânt de spus în cultura din Valea Jiului.
25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani
- Politic aþi debutat, dacã pot spune aºa, în PRM. Aþi avut o micã rãtãcire, dupã care v-aþi întors în PRM ºi acum, iatã-vã, în PNL. Acesta este partidul în care v-aþi regãsit sau vorbim despre un traseism politic de conjuncturã? - Pentru a vã face, singuri, o imagine dacã am avut rãtãciri în politicã, dacã am fost un traseist, dacã am fost un om pragmatic sau doar unul idealist e necesar sã vã spun ºi varianta mea. O puteþi suprapune, apoi, peste varianta dv. ºi vom vedea ce va ieºi la final... Sigur cã mi-ar fi plãcut, încã de tânãr, sã fiu înarmat cu o busolã sau cu un gps pentru a nu rãtãci cãrarea. Din fericire, cred cã lucrurile care þi se întâmplã în viaþã þin mai mult de destinul nostru ºi mai puþin de sofisticatele aparate de orientare turisticã. Eu am fãcut primii paºi în politicã la Paºcani. Acolo, la Liceul CFR din localitate, era un grup de profesori care se arãtau entuziasmaþi, la începutul anilor 91, de politica PRM-ului. Toþi citeau revista partidului ºi, aº zice inevitabil, mi-au transmis ºi mie acest microb al politicii militante. În 1994, am ajuns la Petroºani ca student la Universitatii din Petrosani ºi ca rugbist la ªtiinþa, o echipã ce evolua, pe atunci, în primul eºalon valoric de la noi din þarã. Þin minte cã eram foarte mândru de ambele mele ipostaze. Nu era de colo pentru un tânãr venit de departe sã poatã deveni, cu mari sacrificii materiale din partea celor rãmaºi acasã, „cu o treaptã mai domn”. Ãsta a fost visul tatãlui meu ºi, din pãcate, el nu a mai apucat sã mã vadã un om realizat. Aici, la Petroºani, i-am întâlnit pe profesorul Iaþenco, care mi-a vorbit primul de PRM-ul local, ºi pe profesorul Mitran – care era liderul partidului în Petroºani. M-am împrietenit, în cadrul organizaþiei, cu inginerul Constantin Ghiþã, un fost rugbist al ªtiinþei ºi un viitor consilier local. Aceasta a fost, sã zic aºa, epoca romanticã a activismului meu politic. În anul 1996, a venit în Hunedoara sã candideze pentru un post de parlamentar, pe listele PRM-ului, viitorul deputat Ilie Neacºu. El a fost cel care m-a ajutat sã intru în politica mare. Pot spune cã, mulþumitã lui, am ajuns ºi vicepreºedinte al Consiliului Judeþean ºi, pentru o
scurtã perioadã, deputat. Atunci a trebuit sã aleg una din funcþii ºi am ales-o pe prima. E o mentalitate pe care am învãþat-o de la Creangã: „mai bine-n satul tãu fruntaº decât codaº la oraº”. Când Ilie Neacºu a ieºit, cu scandal, din PRM ºi mi-a zis sã-l urmez, m-am dovedit a fi un om implicat sentimental. Fãrã a mai calcula, la rece, avantajele ºi dezavantajele acestei ieºiri, n-am mai stat pe gânduri ºi l-am urmat pe primul meu mentor. Aºa am ieºit din PRM. Am fãcut un mic ocol printr-un partid în care nu m-am regãsit ºi am revenit, datoritã insistentelor facute de poetul Adrian Pãunescu care a insistat la Vadim, ºi asa am revenit din nou în PRM. Anul trecut, dupã alegerile locale, am fost foarte abãtut. Deºi Hunedoara a fost al doilea judeþ pe þarã, ca voturi aduse pentru PRM, noi n-am mai reuºit sã intrãm în Consiliul Judeþean. În septembrie Tribunul a venit la Þebea, eu eram în concediu, s-a simþit cam singur ºi colegii mi-au comunicat cã am fost exclus din partid. Sunt convins cã Vadim a reacþionat emoþional dar m-am hotãrât sã nu contest aceastã decizie, poate, arbitrarã. Poate cã a venit la timp. Dacã era dupã mine, cred aº fi pãrãsit printre ultimii aceastã corabie a tinereþii... Aºa am ajuns iar la un moment de rãscruce. Pentru moment, nu ºtiam încotro s-o apuc. Nu vã ascund faptul cã am avut oferte de peste tot. Într-un final, deºi lumea mã percepea ca pe un om politic versat, eu m-am hotãrât sã aleg cu inima. Unii m-au averizat cã în politicã e total contraindicat sã acþionezi în acest fel. ªi totuºi... Omul cel mai apropiat de mine în aceºti ultimii ani de politicã la nivel judeþean a fost, fãrã îndoialã, Mircea Ion Moloþ. Acum nu am mai fost în situaþia croitorului care mãsoarã de ºapte ori ºi taie odatã. Cunoscându-l de atâta vreme, sunt convins cã aº fi mers pe mâna preºedintelui chiar ºi cu ochii închiºi. Cred cã, odatã cu intrarea mea în PNL, cercul meu s-a închis armonios. Eu am plecat din Partidul România Mare ºi am ajuns în partidul celor care au fãcut posibilã întemeierea României Mari. Ca sã trag o ultimã concluzie aº zice cã orice om e dator sã-ºi caute ºi sã-ºi atingã, în cele din urmã, idealul. Poate cã, pe parcursul vieþii mele, am avut parte ºi de ezitãri, ºi de rãtãciri, ºi de conjuncturi favorabile sau mai puþin favorabile. Puteþi sã le spuneþi cum vreþi. Chiar ºi „traseism politic de conjuncturã”. Dar nu uitaþi cã cercul e o operã perfectã ºi e foarte greu sã te înscrii pe orbita lui.
- Aº zice cã e la fel de greu. În politicã, rezultatele se vãd în voturi ºi procente iar în societãþile comerciale acestea se observã în situatii financiare. ªi într-un caz ºi în celãlalt, cetãþenii sunt cei care te confirmã, fie ca politician, fie ca administrator. Noi suntem în slujba lor, ei sunt cei care ne coboarã sau ne ridicã pe socluri. Ca sã risc o comparaþie, a conduce o societate comercialã este ca ºi cum ai concura într-o cursã de rezistenþã, plinã cu obstacole neaºteptate, pe când a conduce un partid e ca ºi cum ai naviga pe mare. Ai parte ºi de flux dar ºi de reflux...
- Majoritatea politicienilor „una zic ºi alta fumeazã”, caragialeºte vorbind. Dv. ce pãrere aveþi despre clasa politicã din Romania? ªi, având în vedere cã sunteþi un lider politic, unde vã regãsiþi? De câte ori aþi zis una ºi apoi aþi fãcut alta? - Am aflat, de la scriitorii pe care i-am invitat la Petroºani, cã expresia citatã de dv. vine, de fapt, de la Tudor Arghezi. Se zice cã scriitorul Titus Popovici vorbea plin de zel, de la o tribunã a partidului comunist, despre eroica noastrã clasã muncitoare. Dupã cuvântare, Titus Popovici a ieºit pe hol ºi, tacticos, ºi-a aprins o þigarã Kent. Atunci, Arghezi, care a observat scena, i-ar fi zis ironic: „Ehei, dom` Titus, una zici ºi alta fumezi!” Sigur cã cele povestite mai înainte þin de spiritul în care ne-a vãzut ºi Caragiale. Ulterior, nici Arghezi nu a fãcut excepþie de la aceastã practicã beneficã din punct de vedere economic dar atât de blamabilã din punct de vedere moral. Din pãcate, se zice cã omului ar trebui sã-i spui ceea ce ar vrea el sã audã. Ca politician eºti tentat sã faci, mereu, acest lucru. Dar mai ºtiu cã dacã spui adevãrul, exprimarea acestuia te va face liber ºi lumea nu te va arãta cu degetul pentru cã una spui ºi alta fumezi. Cum eu nu fumez, lumea n-o sã-mi vadã, niciodatã, Kent-ul în vârful buzelor în timp ce eu le-aº spune oamenilor sã strângã cureaua ºi sã nu tragã, þigarea ieftinã de contrabandã, în piept.... -Aþi fost vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara ºi aþi stat, oarecum, în umbra lui Mircea Ioan Moloþ. A fost un exemplu pe care, pânã la urmã, l-aþi împrumutat pânã ce aþi ajuns în PNL? - E drept cã, din punct de vedere al ierahiei administrative,
-Acþiunile de la ApaServ v-au adus prieteni sau duºmani? V-au ameninþat? L COSTE V-au aprobat oamenii? : M A -Aº zice cã acþiunile mele de R AV ursul c r a p la ApaServ mi-au adus, în e p oate cã, ut v a m a egalã mãsurã, ºi prieteni ºi , le vieþii me ºi de rãtãciri, duºmani. Din punctul meu de i, de ezitãr orabile sau i º e t vedere, cei care îºi plãtesc r a p v ncturi fa Puteþi sã le facturile la zi sunt prietenii ju n o c e d e. ºi favorabil u mei, cei care furã apa din mai puþin m vreþi. Dar sã n u c reþea sunt duºmanii mei. i þ ã e r pe spun rcul e o o reu e c Primii sunt extrem de numeroºi ã c i þ g uita e foarte i º iar campioni ai onestitãþii sunt, ã t c fe iper rii pe orb c s fãrã îndoialã, pensionarii. Poate în e t sã ºi datoritã lor am reuºit ca, fãrã ta lui. Mircea nici un credit din bancã, sã Ioan Moloþ a fost ºi este achitãm prima ratã cãtre lichidapreºedintele Consiliului Judeþean tor pentru a ne putea recupera în timp ce eu am fost, vreme de utilajele gajate de fosta societate. patru ani, unul dintre vicepreºedinþii sãi. Dar amândoi ºtim, de la Brâncuºi citire... cã la umbra marilor arbori nu creºte nimic... Aºa cã, din punct de vedere politic, nu am stat în umbra lui. Asta nu înseamnã cã nu am avut ºi nu mai am de învãþat . Un om care a câºtigat de trei ori preºedenþia Consiliului Judeþean are, oricând ºi oriunde, ce sã-þi spunã ºi ce sã te înveþe. Apoi este profesor de matematicã ºi poate, oricând, sã calculeze exact cât de mare e umbra unui copac ca sã nu te acopere ºi sã te lase sã te manifeºti liber. Cred cã ar fi plictisitor pentru Aºa cã, în loc sã iau 20 de un lider sã aibã de-a face doar cu miliarde din bãnci cu dobânzi, oameni crescuþi la umbrã. Omul, poate, înrobitoare am reuºit,,, ca sã se dezvolte armonios, are prin noi înºine,,, sã ne descurnevoie în primul rând de soare cãm cu forþele noastre proprii. ºi, apoi, de mentori. Pentru cã Referitor la ameninþãri, eu zic cã amândoi produc luminã... cea mai mare ameninþare pentru o societate comercialã e criza -Unde este mai greu: în economicã. Cum omul e o fiinþã politicã sau în adminiscare nu poate trãi fãrã apã nici traþie? Pânã la urmã în noi nu putem trãi dacã el nu-i ambele domenii, cei care achitã contravaloarea pentru apa îºi desfãºoarã activitatea folositã. Aºa cã nu suntem în sunt, nu-i aºa?, în slujba raporturi de adversitate ci, mai cetãþeanului. La CJH erau degrabã, de simbiozã. probleme la nivel macroeconomic, ca sã zic aºa, - Care ar fi citatul dupã acum la ApaServ cã e la care v-aþi trãi viaþa? concret, e altfel? - E un citat vechi de vreo
P
Interviu 9 douã milenii ºi jumãtate pe care eu, desigur, l-am aflat mult mai recent. Am observat cã citatul se potriveºte cu filozofia mea de viaþã dar pe care filozoful latin a formulat mult mai bine decât aº fi fãcut-o eu: „Curajul nu are nici o valoare dacã nu e însoþit de dreptate. Cu toate astea, dacã oamenii ar deveni drepþi, ei nu ar mai avea nevoie de curaj”. Pare simplu, nu-i aºa? - L-aþi adus aici, la Petrila, pe preºedintele Uniunii Scriitorilor ºi, totodatã pe ambasadorul României la UNESCO, Nicolae Manolescu. A fost un succes cultural pentru Valea Jiului. Urmeazã ºi alte proiecte de amploare? -Da, fãrã îndoialã. Eu cred cã prima întâlnire a intelectualilor din Vale cu preºedintele Uniunii Scriitorilor din România ºi Comitetul director al USR a fost un real succes. Intenþia noastrã imediatã este de a populariza, prin toate mijloacele, cele spuse, cu acel prilej, despre Valea Jiului de cãtre câþiva din marii scriitori români. Va fi, sunt convins, cea mai tulburãtoare invitaþie de a vizita Valea noastrã. Intenþia noastrã este de a crea o tradiþie ºi nu de a face acþiuni disparate ºi fãrã finalitate. Anul acesta va avea loc ºi o a doua ediþie. Plus încã vreo câteva surprize pe care nu vreau, încã, sã le fac publice. Aºa cã staþi cu ochii pe noi... - Care sunt persoanele de la care aþi avut de învãþat
de-a lungul timpului fie din administraþie, politicã ºi, de ce nu?, din culturã? - Dacã aº rãspunde, pe larg, la aceastã întrebare ar mai ieºi un interviu... Primul lucru important din viaþa mea l-am învãþat de la Tata. Cu el fãceam, când eram mic, chirpici pe malul râului Moldova. Nu ºtiam, pe atunci, cã bietele noastre cãrãmizi de chirpici vor fi considerate, mai târziu, de specialiºti elveþieni drept produse ecologic perfecte ºi foarte sãnãtoase pentru locuinþele viitorului. ªtiu doar cã noi frâmântam lutul cu picioarele, de dimineaþa pânã
seara. Când lãsam chirpiciul la uscat se mai umfla, câteodatã, apa linã a blândei Moldove ºi ne lua cu ea toatã truda noastrã. Când faci chirpici te pregãteºti sã ºi construieºti. Dar când apa, ca un bivol negru, îþi ia totul îþi dai seama cã totul e relativ pe lume ºi cã ieri ai fost bogat iar mâine poþi fi sãrac lipit pãmântului. De la unchiul meu, învãþãtorul Pavel Corcaci, am aflat cã Sadoveanu, în marea foamete din 1946, nu i-a uitat, niciodatã, pe ai sãi de acasã. Maestrul ºi-a folosit tot prestigiul înaltei sale funcþii sale pentru a trimite, la Verºeni, câteva vagoane cu cereale. Am învãþat cum e sã lucrezi în echipã ºi ce înseamnã valoarea unui cuvânt dat. În America am aflat cã acolo e suficientã o strângere de mânã pentru a parafa un acord, oricât ar fi el de important. „Dar, în aceste condiþii, fãrã semnãturã ºi ºtampilã, nu se poate sã te pãcãleascã cineva?” am întrebat eu, nedumerit. „Ba da, odatã se poate. Pentru cã dacã unuia i se duce faima cã-i neserios, nimeni nu se va mai încurca a doua oarã cu el!” Din acest punct de vedere, pentru omul Moloþ ºi omul Avram nu a contat cã am vorbit ceva la Deva, la Haþeg sau la Petroºani. E ca ºi cum am fi vorbit în America... - Ce vã lipseºte în momentul de faþã? - Când ai în faþã un interlocutor deºtept care îþi pune întrebãri incomode þi se pare cã nu-þi mai lipseºte nimic! Pentru cã aþi adus aminte de Nicolae Manolescu vã reamintesc cã amândoi, ºi ziaristul ºi „vânatul” lui, suntem cetãþeni de onoare ai Arcadiei. Grecii, când erau fericiþi, spuneau cã ºi ei au fost în Arcadia. Din Arcadia mea, pentru a putea fi fericit pe deplin, lipseºte doar Tata. El m-a condus, ultimul din familie, la autobuz, ca sã ajung la Paºcani ºi de acolo la Petroºani. Visul lui a fost sã devin inginer. N-a apucat sã mã vadã nici inginer, nici vicepreºedinte peste un întreg judeþ, nici deputat în Parlament. Când mama a fost pentru prima datã în biroul meu de la Deva mi-a zis cã Tata ar fi fost foarte fericit dacã m-ar fi vãzut acolo. Atunci, mie m-au dat lacrimile dar n-am vrut ca mama sã le observe... Era fericitã ºi nu voiam sã-i stric bucuria. Pentru ea, pentru ei - cei de acasã, eu am ajuns, vorba poetului, „cu o treaptã mai domn” ºi i-am fãcut fericiþi. De aceea mã simt împlinit ºi material ºi, mai ales, spiritual.. - Existã lucruri pe care vi le propuneþi sã le realizaþi în viitor? Dacã da, care? - Sunt un om curajos ºi drept. Adicã , acþionez, dupã puterile mele, în conformitate cu acel citat pe care vi l-am spus mai înainte. ªi dupã care mã cãlãuzesc în viaþã...
8 Interviu
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013
U
Un altfel de interviu.... cu Costel AVRAM, preºedinte interimar la PNL Petrila
n personaj pitoresc, controversat, iubit, dar ºi duºmãnit, Costel Avram, într-un altfel de interviu… Marius MITRACHE
oliticã, adminisP traþie, sport, culturã... domenii de
activitate care sunt stâns legate de numele unui om, Costel Avram. Acum, director general al societãþii de distribuþie a apei din Valea Jiului, Costel Avram a fost, pe rând, sportiv de performanþã, mai apoi a intrat în politicã, în administraþie ºi nu în ultimul rând a avut un cuvânt de spus în cultura din Valea Jiului.
25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani
- Politic aþi debutat, dacã pot spune aºa, în PRM. Aþi avut o micã rãtãcire, dupã care v-aþi întors în PRM ºi acum, iatã-vã, în PNL. Acesta este partidul în care v-aþi regãsit sau vorbim despre un traseism politic de conjuncturã? - Pentru a vã face, singuri, o imagine dacã am avut rãtãciri în politicã, dacã am fost un traseist, dacã am fost un om pragmatic sau doar unul idealist e necesar sã vã spun ºi varianta mea. O puteþi suprapune, apoi, peste varianta dv. ºi vom vedea ce va ieºi la final... Sigur cã mi-ar fi plãcut, încã de tânãr, sã fiu înarmat cu o busolã sau cu un gps pentru a nu rãtãci cãrarea. Din fericire, cred cã lucrurile care þi se întâmplã în viaþã þin mai mult de destinul nostru ºi mai puþin de sofisticatele aparate de orientare turisticã. Eu am fãcut primii paºi în politicã la Paºcani. Acolo, la Liceul CFR din localitate, era un grup de profesori care se arãtau entuziasmaþi, la începutul anilor 91, de politica PRM-ului. Toþi citeau revista partidului ºi, aº zice inevitabil, mi-au transmis ºi mie acest microb al politicii militante. În 1994, am ajuns la Petroºani ca student la Universitatii din Petrosani ºi ca rugbist la ªtiinþa, o echipã ce evolua, pe atunci, în primul eºalon valoric de la noi din þarã. Þin minte cã eram foarte mândru de ambele mele ipostaze. Nu era de colo pentru un tânãr venit de departe sã poatã deveni, cu mari sacrificii materiale din partea celor rãmaºi acasã, „cu o treaptã mai domn”. Ãsta a fost visul tatãlui meu ºi, din pãcate, el nu a mai apucat sã mã vadã un om realizat. Aici, la Petroºani, i-am întâlnit pe profesorul Iaþenco, care mi-a vorbit primul de PRM-ul local, ºi pe profesorul Mitran – care era liderul partidului în Petroºani. M-am împrietenit, în cadrul organizaþiei, cu inginerul Constantin Ghiþã, un fost rugbist al ªtiinþei ºi un viitor consilier local. Aceasta a fost, sã zic aºa, epoca romanticã a activismului meu politic. În anul 1996, a venit în Hunedoara sã candideze pentru un post de parlamentar, pe listele PRM-ului, viitorul deputat Ilie Neacºu. El a fost cel care m-a ajutat sã intru în politica mare. Pot spune cã, mulþumitã lui, am ajuns ºi vicepreºedinte al Consiliului Judeþean ºi, pentru o
scurtã perioadã, deputat. Atunci a trebuit sã aleg una din funcþii ºi am ales-o pe prima. E o mentalitate pe care am învãþat-o de la Creangã: „mai bine-n satul tãu fruntaº decât codaº la oraº”. Când Ilie Neacºu a ieºit, cu scandal, din PRM ºi mi-a zis sã-l urmez, m-am dovedit a fi un om implicat sentimental. Fãrã a mai calcula, la rece, avantajele ºi dezavantajele acestei ieºiri, n-am mai stat pe gânduri ºi l-am urmat pe primul meu mentor. Aºa am ieºit din PRM. Am fãcut un mic ocol printr-un partid în care nu m-am regãsit ºi am revenit, datoritã insistentelor facute de poetul Adrian Pãunescu care a insistat la Vadim, ºi asa am revenit din nou în PRM. Anul trecut, dupã alegerile locale, am fost foarte abãtut. Deºi Hunedoara a fost al doilea judeþ pe þarã, ca voturi aduse pentru PRM, noi n-am mai reuºit sã intrãm în Consiliul Judeþean. În septembrie Tribunul a venit la Þebea, eu eram în concediu, s-a simþit cam singur ºi colegii mi-au comunicat cã am fost exclus din partid. Sunt convins cã Vadim a reacþionat emoþional dar m-am hotãrât sã nu contest aceastã decizie, poate, arbitrarã. Poate cã a venit la timp. Dacã era dupã mine, cred aº fi pãrãsit printre ultimii aceastã corabie a tinereþii... Aºa am ajuns iar la un moment de rãscruce. Pentru moment, nu ºtiam încotro s-o apuc. Nu vã ascund faptul cã am avut oferte de peste tot. Într-un final, deºi lumea mã percepea ca pe un om politic versat, eu m-am hotãrât sã aleg cu inima. Unii m-au averizat cã în politicã e total contraindicat sã acþionezi în acest fel. ªi totuºi... Omul cel mai apropiat de mine în aceºti ultimii ani de politicã la nivel judeþean a fost, fãrã îndoialã, Mircea Ion Moloþ. Acum nu am mai fost în situaþia croitorului care mãsoarã de ºapte ori ºi taie odatã. Cunoscându-l de atâta vreme, sunt convins cã aº fi mers pe mâna preºedintelui chiar ºi cu ochii închiºi. Cred cã, odatã cu intrarea mea în PNL, cercul meu s-a închis armonios. Eu am plecat din Partidul România Mare ºi am ajuns în partidul celor care au fãcut posibilã întemeierea României Mari. Ca sã trag o ultimã concluzie aº zice cã orice om e dator sã-ºi caute ºi sã-ºi atingã, în cele din urmã, idealul. Poate cã, pe parcursul vieþii mele, am avut parte ºi de ezitãri, ºi de rãtãciri, ºi de conjuncturi favorabile sau mai puþin favorabile. Puteþi sã le spuneþi cum vreþi. Chiar ºi „traseism politic de conjuncturã”. Dar nu uitaþi cã cercul e o operã perfectã ºi e foarte greu sã te înscrii pe orbita lui.
- Aº zice cã e la fel de greu. În politicã, rezultatele se vãd în voturi ºi procente iar în societãþile comerciale acestea se observã în situatii financiare. ªi într-un caz ºi în celãlalt, cetãþenii sunt cei care te confirmã, fie ca politician, fie ca administrator. Noi suntem în slujba lor, ei sunt cei care ne coboarã sau ne ridicã pe socluri. Ca sã risc o comparaþie, a conduce o societate comercialã este ca ºi cum ai concura într-o cursã de rezistenþã, plinã cu obstacole neaºteptate, pe când a conduce un partid e ca ºi cum ai naviga pe mare. Ai parte ºi de flux dar ºi de reflux...
- Majoritatea politicienilor „una zic ºi alta fumeazã”, caragialeºte vorbind. Dv. ce pãrere aveþi despre clasa politicã din Romania? ªi, având în vedere cã sunteþi un lider politic, unde vã regãsiþi? De câte ori aþi zis una ºi apoi aþi fãcut alta? - Am aflat, de la scriitorii pe care i-am invitat la Petroºani, cã expresia citatã de dv. vine, de fapt, de la Tudor Arghezi. Se zice cã scriitorul Titus Popovici vorbea plin de zel, de la o tribunã a partidului comunist, despre eroica noastrã clasã muncitoare. Dupã cuvântare, Titus Popovici a ieºit pe hol ºi, tacticos, ºi-a aprins o þigarã Kent. Atunci, Arghezi, care a observat scena, i-ar fi zis ironic: „Ehei, dom` Titus, una zici ºi alta fumezi!” Sigur cã cele povestite mai înainte þin de spiritul în care ne-a vãzut ºi Caragiale. Ulterior, nici Arghezi nu a fãcut excepþie de la aceastã practicã beneficã din punct de vedere economic dar atât de blamabilã din punct de vedere moral. Din pãcate, se zice cã omului ar trebui sã-i spui ceea ce ar vrea el sã audã. Ca politician eºti tentat sã faci, mereu, acest lucru. Dar mai ºtiu cã dacã spui adevãrul, exprimarea acestuia te va face liber ºi lumea nu te va arãta cu degetul pentru cã una spui ºi alta fumezi. Cum eu nu fumez, lumea n-o sã-mi vadã, niciodatã, Kent-ul în vârful buzelor în timp ce eu le-aº spune oamenilor sã strângã cureaua ºi sã nu tragã, þigarea ieftinã de contrabandã, în piept.... -Aþi fost vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara ºi aþi stat, oarecum, în umbra lui Mircea Ioan Moloþ. A fost un exemplu pe care, pânã la urmã, l-aþi împrumutat pânã ce aþi ajuns în PNL? - E drept cã, din punct de vedere al ierahiei administrative,
-Acþiunile de la ApaServ v-au adus prieteni sau duºmani? V-au ameninþat? L COSTE V-au aprobat oamenii? : M A -Aº zice cã acþiunile mele de R AV ursul c r a p la ApaServ mi-au adus, în e p oate cã, ut v a m a egalã mãsurã, ºi prieteni ºi , le vieþii me ºi de rãtãciri, duºmani. Din punctul meu de i, de ezitãr orabile sau i º e t vedere, cei care îºi plãtesc r a p v ncturi fa Puteþi sã le facturile la zi sunt prietenii ju n o c e d e. ºi favorabil u mei, cei care furã apa din mai puþin m vreþi. Dar sã n u c reþea sunt duºmanii mei. i þ ã e r pe spun rcul e o o reu e c Primii sunt extrem de numeroºi ã c i þ g uita e foarte i º iar campioni ai onestitãþii sunt, ã t c fe iper rii pe orb c s fãrã îndoialã, pensionarii. Poate în e t sã ºi datoritã lor am reuºit ca, fãrã ta lui. Mircea nici un credit din bancã, sã Ioan Moloþ a fost ºi este achitãm prima ratã cãtre lichidapreºedintele Consiliului Judeþean tor pentru a ne putea recupera în timp ce eu am fost, vreme de utilajele gajate de fosta societate. patru ani, unul dintre vicepreºedinþii sãi. Dar amândoi ºtim, de la Brâncuºi citire... cã la umbra marilor arbori nu creºte nimic... Aºa cã, din punct de vedere politic, nu am stat în umbra lui. Asta nu înseamnã cã nu am avut ºi nu mai am de învãþat . Un om care a câºtigat de trei ori preºedenþia Consiliului Judeþean are, oricând ºi oriunde, ce sã-þi spunã ºi ce sã te înveþe. Apoi este profesor de matematicã ºi poate, oricând, sã calculeze exact cât de mare e umbra unui copac ca sã nu te acopere ºi sã te lase sã te manifeºti liber. Cred cã ar fi plictisitor pentru Aºa cã, în loc sã iau 20 de un lider sã aibã de-a face doar cu miliarde din bãnci cu dobânzi, oameni crescuþi la umbrã. Omul, poate, înrobitoare am reuºit,,, ca sã se dezvolte armonios, are prin noi înºine,,, sã ne descurnevoie în primul rând de soare cãm cu forþele noastre proprii. ºi, apoi, de mentori. Pentru cã Referitor la ameninþãri, eu zic cã amândoi produc luminã... cea mai mare ameninþare pentru o societate comercialã e criza -Unde este mai greu: în economicã. Cum omul e o fiinþã politicã sau în adminiscare nu poate trãi fãrã apã nici traþie? Pânã la urmã în noi nu putem trãi dacã el nu-i ambele domenii, cei care achitã contravaloarea pentru apa îºi desfãºoarã activitatea folositã. Aºa cã nu suntem în sunt, nu-i aºa?, în slujba raporturi de adversitate ci, mai cetãþeanului. La CJH erau degrabã, de simbiozã. probleme la nivel macroeconomic, ca sã zic aºa, - Care ar fi citatul dupã acum la ApaServ cã e la care v-aþi trãi viaþa? concret, e altfel? - E un citat vechi de vreo
P
Interviu 9 douã milenii ºi jumãtate pe care eu, desigur, l-am aflat mult mai recent. Am observat cã citatul se potriveºte cu filozofia mea de viaþã dar pe care filozoful latin a formulat mult mai bine decât aº fi fãcut-o eu: „Curajul nu are nici o valoare dacã nu e însoþit de dreptate. Cu toate astea, dacã oamenii ar deveni drepþi, ei nu ar mai avea nevoie de curaj”. Pare simplu, nu-i aºa? - L-aþi adus aici, la Petrila, pe preºedintele Uniunii Scriitorilor ºi, totodatã pe ambasadorul României la UNESCO, Nicolae Manolescu. A fost un succes cultural pentru Valea Jiului. Urmeazã ºi alte proiecte de amploare? -Da, fãrã îndoialã. Eu cred cã prima întâlnire a intelectualilor din Vale cu preºedintele Uniunii Scriitorilor din România ºi Comitetul director al USR a fost un real succes. Intenþia noastrã imediatã este de a populariza, prin toate mijloacele, cele spuse, cu acel prilej, despre Valea Jiului de cãtre câþiva din marii scriitori români. Va fi, sunt convins, cea mai tulburãtoare invitaþie de a vizita Valea noastrã. Intenþia noastrã este de a crea o tradiþie ºi nu de a face acþiuni disparate ºi fãrã finalitate. Anul acesta va avea loc ºi o a doua ediþie. Plus încã vreo câteva surprize pe care nu vreau, încã, sã le fac publice. Aºa cã staþi cu ochii pe noi... - Care sunt persoanele de la care aþi avut de învãþat
de-a lungul timpului fie din administraþie, politicã ºi, de ce nu?, din culturã? - Dacã aº rãspunde, pe larg, la aceastã întrebare ar mai ieºi un interviu... Primul lucru important din viaþa mea l-am învãþat de la Tata. Cu el fãceam, când eram mic, chirpici pe malul râului Moldova. Nu ºtiam, pe atunci, cã bietele noastre cãrãmizi de chirpici vor fi considerate, mai târziu, de specialiºti elveþieni drept produse ecologic perfecte ºi foarte sãnãtoase pentru locuinþele viitorului. ªtiu doar cã noi frâmântam lutul cu picioarele, de dimineaþa pânã
seara. Când lãsam chirpiciul la uscat se mai umfla, câteodatã, apa linã a blândei Moldove ºi ne lua cu ea toatã truda noastrã. Când faci chirpici te pregãteºti sã ºi construieºti. Dar când apa, ca un bivol negru, îþi ia totul îþi dai seama cã totul e relativ pe lume ºi cã ieri ai fost bogat iar mâine poþi fi sãrac lipit pãmântului. De la unchiul meu, învãþãtorul Pavel Corcaci, am aflat cã Sadoveanu, în marea foamete din 1946, nu i-a uitat, niciodatã, pe ai sãi de acasã. Maestrul ºi-a folosit tot prestigiul înaltei sale funcþii sale pentru a trimite, la Verºeni, câteva vagoane cu cereale. Am învãþat cum e sã lucrezi în echipã ºi ce înseamnã valoarea unui cuvânt dat. În America am aflat cã acolo e suficientã o strângere de mânã pentru a parafa un acord, oricât ar fi el de important. „Dar, în aceste condiþii, fãrã semnãturã ºi ºtampilã, nu se poate sã te pãcãleascã cineva?” am întrebat eu, nedumerit. „Ba da, odatã se poate. Pentru cã dacã unuia i se duce faima cã-i neserios, nimeni nu se va mai încurca a doua oarã cu el!” Din acest punct de vedere, pentru omul Moloþ ºi omul Avram nu a contat cã am vorbit ceva la Deva, la Haþeg sau la Petroºani. E ca ºi cum am fi vorbit în America... - Ce vã lipseºte în momentul de faþã? - Când ai în faþã un interlocutor deºtept care îþi pune întrebãri incomode þi se pare cã nu-þi mai lipseºte nimic! Pentru cã aþi adus aminte de Nicolae Manolescu vã reamintesc cã amândoi, ºi ziaristul ºi „vânatul” lui, suntem cetãþeni de onoare ai Arcadiei. Grecii, când erau fericiþi, spuneau cã ºi ei au fost în Arcadia. Din Arcadia mea, pentru a putea fi fericit pe deplin, lipseºte doar Tata. El m-a condus, ultimul din familie, la autobuz, ca sã ajung la Paºcani ºi de acolo la Petroºani. Visul lui a fost sã devin inginer. N-a apucat sã mã vadã nici inginer, nici vicepreºedinte peste un întreg judeþ, nici deputat în Parlament. Când mama a fost pentru prima datã în biroul meu de la Deva mi-a zis cã Tata ar fi fost foarte fericit dacã m-ar fi vãzut acolo. Atunci, mie m-au dat lacrimile dar n-am vrut ca mama sã le observe... Era fericitã ºi nu voiam sã-i stric bucuria. Pentru ea, pentru ei - cei de acasã, eu am ajuns, vorba poetului, „cu o treaptã mai domn” ºi i-am fãcut fericiþi. De aceea mã simt împlinit ºi material ºi, mai ales, spiritual.. - Existã lucruri pe care vi le propuneþi sã le realizaþi în viitor? Dacã da, care? - Sunt un om curajos ºi drept. Adicã , acþionez, dupã puterile mele, în conformitate cu acel citat pe care vi l-am spus mai înainte. ªi dupã care mã cãlãuzesc în viaþã...
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013
Anunþ de negociere directã
C
onsiliul Local al municipiului Petroºani Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459,
adresa de e-mail spadpp_petrosani@y ahoo.com organizeazã: - negociere directã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului aferent imobilului cu destinaþie de garaj, în suprafaþã de 25,0 mp, situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei; - negociere directã în vederea atribuirii contractului de concesiune a
Anunþ de licitaþie onsiliul Local al municipiuC lui Petroºani -
Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de e-mail spadpp_petrosani@y ahoo.com organizeazã:
- licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 80,0 mp., situat în municipiul
Petroºani, str. Piscului, aferent locuinþei ºi anexelor; - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 4,0 mp., situat în municipiul Petroºani, str. Viitorului, în scopul suplimentãrii concesiunii terenului aferent garajului. Ofertele se depun pânã în ziua de 26.02.2013, ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 26.02.2013, orele 11.00 respectiv 13.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei. - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 242,0 mp., situat în municipiul
terenului în suprafaþã de 2,0 mp., situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei, în scopul suplimentãrii concesiunii terenului aferent garajului nr.222; - negociere directã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 1,3 mp., situat în municipiul Petroºani, pe DN 66-Cartier Aeroporttrecere cale feratã, în scopul amplasãrii unui panou publicitar. Ofertele se depun pânã în ziua de 18.02.2013,
ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 18.02.2013, orele 10.00, 12.00 respectiv 14.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 45.
Petroºani, str. G-ral Dragalina, în vederea construirii unui spaþiu prestãri servicii; - licitaþie publicã în vederea atribuirii contractului de concesiune a terenului în suprafaþã de 5,0 mp., situat în municipiul Petroºani, str. Independenþei, în scopul suplimentãrii concesiunii terenului aferent garajului nr.256. Ofertele se depun pânã în ziua de 27.02.2013, ora 9.00 ºi se vor deschide în ºedinþa publicã din data de 27.02.2013, orele 11.00 respectiv 13.00, în sala de ºedinþe, la sediul instituþiei. Ofertele se depun la sediul instituþiei, biroul de registraturã, camera 5 sau 7. Relaþii, detalii cât ºi documentaþia de atribuire, se pot obþine
de la Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani, camera 45.
Radare 1.02.2013
DN 7 Deva - Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP Se întrevede o zi foarte agitatã. Dimineaþa sunteþi nevoit sã îi spuneþi unui prieten care vã viziteazã cã nu aveþi timp de el. Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie ºi vã enervaþi pe mãsurã ce constataþi câte lucruri vã lipsesc.
Oboseala acumulatã vã face sã fiþi foarte agitat. Ar trebui sã vã odihniþi mai mult. Fiþi foarte prudent, pentru cã existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie! S-ar putea sã izbucnescã o ceartã cu o persoanã mai în vârstã din familie.
Vã simþiþi excelent, sunteþi relaxat ºi nimic nu vã poate tulbura. Mai mult, reuºiþi sã calmaþi o persoanã foarte agitatã. S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã sunteþi indiferent ºi cã nu vã ocupaþi îndeajuns de problemele familiei.
Aveþi o zi foarte încãrcatã, cu multe probleme de rezolvat. Dimineaþa sunteþi puþin agitat ºi încercaþi sã rezolvaþi mai multe treburi deodatã. Faceþi-vã un plan detaliat ºi acceptaþi ajutorul familiei. Spre searã, vã liniºtiþi ºi simþiþi nevoia de întîlniri.
Dimineaþa sunteþi obosit ºi nervos, dupã un drum lung. Ar fi bine sã vã stãpâniþi ºi sã evitaþi discuþiile în contradictoriu, pentru cã riscaþi sã declanºaþi un conflict. Nu mergeþi în vizite, chiar dacã partenerul de viaþã insistã.
Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtorie foarte importantã, din care este posibil sã vã întoarceþi cu o mare sumã de bani. Pe drum, vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere. Evitaþi discuþiile pe un ton ridicat ºi nu vã sustineþi opiniile cu încãpãþânare.
Un prieten vã propune sã plecaþi într-o excursie, dar faptul cã nu aveþi bani vã face sã fiþi irascibil ºi sã cãutaþi cearta cu lumânarea. Nu îi cãutaþi nod în papurã persoanei iubite! Fiþi atent la volan. Existã riscul sã aveþi un accident cu maºina.
Din cauza stresului, sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar accidente. Nu faceþi eforturi fizice sau intelectuale deosebite. Ar fi bine sã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petrecerile, pentru cã sunteþi destul de obosit.
Nu aveþi rãbdare sã vã analizaþi proiectele ºi vã grãbiþi sã le puneþi în practicã. Nu vã ambiþionaþi sã vã rezolvaþi singur toate problemele. Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul prietenilor. O persoanã mai în vârstã vã oferã sfaturi utile.
Începeþi ziua foarte agitat, alergând dupã un împrumut urgent. Pãstraþi-vã calmul, pentru cã sunteþi predispus la accidente cerebrale sau infarct. Aveþi rãbdare! Dupã-amiazã, ajutorul va veni de la cineva apropiat.
Încercaþi sã nu vã asumaþi riscuri! Nervozitatea vã poate crea mari probleme. Evitaþi sã conduceþi maºina! Sunteþi predispus la accidente. Nu este momentul sã provocaþi discuþii în contradictoriu.
Dimineaþa s-ar putea ca un coleg sã vã dea o veste care vã tulburã. Nu vã exteriorizaþi, ca sã nu le transmiteþi ºi celor din jur starea de nervozitate. Menajaþivã sãnãtatea ºi evitaþi eforturile intense! Existã pericolul sã faceþi un accident cerebral.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013
Sã ne concedieze, dar cu condiþii!
M
anagerii sã fie destituþi dacã adunã datorii, dar ºi Casa de sãnãtate sã deconteze serviciile oferite de unitãþile medicale. Asta spun medicii despre noua gãselniþã din sistemul medical, care îi poate concedia pe managerii spitalelor care adunã 3 luni consecutiv datorii. Diana MITRACHE
Medicul Mariana Mateescu, managerul spitalului aflat în topul datornicilor la nivel de judeþul Hunedoara, spune cã a ajuns la aceastã situaþie, din cauzã cã nu i se deconteazã toate serviciile pe
care le oferã ºi pentru cã a fost pãgubitã de o serie de paturi, care au fost tãiate din pix dintr-un birou care nu a þinut cont de cerinþele pacienþilor. „Problema e alta. Poþi sã ceri unui manager sã-ºi dea explicaþii cu privire la datorii, dacã, în momentul când managerul se
prezintã la Casa de Sãnãtate cu propunerea de buget ºoi cea de contractare sã fie respectate. Apoi sã fie tras la rãpundere. Pânã acum nu s-a întâmplat aºa. Nu mi se pare normal sã asiguri
sãnãtatea într-un spital, dupã formule de calcul, ci conform afecþiunii fiecãrui pacient”, a explicat dr. Mariana Mateescu, manager Spitalul din Vulcan. Casa de Asigurãri de
4 Februarie - lupta cu cancerul în Hunedoara
Z
iua de luni, 4 februarie a fost aleasã la Hunedoara pentru a marca flagelul provocat de boala secolului: cancerul. Mii de oameni sunferã de diferite forme de cancer în Hunedoara, iar medicii vin cu recomandãri. Diana MITRACHE În 4 februarie, în judeþul Hunedoara au loc o serie de manifestãri dedicate „Zilei Mondiale de Luptã Împotriva Cancerului”. Totul se va petrece în mai multe instituþii din judeþ. Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara, în parteneri-
at cu primãria municipiului Deva ºi Crucea Roºie, organizeazã, luni o acþiune în care va distribui materiale de informare ºi educare pentru promovarea sãnãtãþii. Acþiunea va avea loc în sala de festivitãþi a administraþiei publice locale, cu începere de la ora 13:00. Tot de la aceeaºi orã, în municipiul Hunedoara va avea
loc o prezentare ºi vor fi distribuite materiale informative la sediul bibliotecii din localitate. Acþiunea este susþinutã de administraþia publicã localã precum ºi de Crucea Roºie. Potrivit datelor înregistrate de DSP Hunedoara în judeþ, la ora actualã existã 7.741 de cazuri de afecþiuni oncologice din care, peste 1.500 au fost înregistrate doar anul trecut. Cele mai frecvente tipuri de cancer sunt cel pulmonar (259), de colon (104), sau de sân (112). În ceea ce priveºte cancerul
Urmele combinatului siderurgic, ºterse cu 50 de milioane de lei
T
erenul pe care odinioarã se ridicau halele fostului Combinat Siderurgic de al Hunedoara va fi nivelat ºi redat circuitului industrial. 20 de hectare de teren vor primi o nouã destinaþie. Carmen COSMAN Dupã ani de zile de când sau demarat lucrãrile de demolare a unei marþi pãrþi din fostul colos industrial, terenul va fi readus, în sfârºit, la forma industrialã. Primãria Hunedoara, beneficiarul final al acestui proiect, a lansat pe SEAP licitaþia „reabilitarea sitului industrial Hunedoara ºi pregãtirea sa pentru noi activitãþi”. Potrivit municipalitãþii hunedorene, valoarea lucrãrii
este estimatã la o sumã cuprinsã între 44.678.276 lei ºi 47.482.273 lei, în timp ce valoarea cheltuielilor diverse ºi neprevãzute poate fi de maximum 2.803.986 lei. Contractul trebuie sã se încheie în 12 luni de la demararea lucrãrilor, care cuprind reabilitarea ºi ecologizarea a 20 de
hectare de teren în zona fostului combinat siderurgic ºi, inclusiv, proceduri de decontaminare a solului. Banii necesari derulãrii proiectului provin din douã surse. Pe de o parte vorbim despre fonduri nerambursabile prin Programul Operaþional Regional 20072013, Axa prioritarã 4, dar ºi de la bugetul local.
Sãnãtate a fãcut contract pe anul 2012, cu Spitalul din Vulcan, pe un numãr de paturi dat de DSP, în urma unor ordine de la minister, care spuneau cã se aplicã un procent de scãdere a numãrului de paturi, de la numãrul total. Ori aici nu s-a aplicat acest procent 110 paturi, ci la 90 de paturi, ceea ce a dus la disfuncþii ce au generat pierderi. Acum Datoriile vin din urmã ºi au pus spitalul în dificultate. „Noi am avut un buget dat, dar numãrul de internãri ºi analize medicale, radiografii, sau consultaþii în ambulatoiu a depãºit bugetul. ªi în acest sens,
de col uterin, în evidenþa DSP Hunedoara în 2012 erau 1.144 de cazuri din care 81 depistate pe parcursul anului. Specialiºtii din cadrul DSP Hunedora recomandã tuturor femeilor sã facã testului Babeº-Papanicolau, în cadrul campaniei gratuite de depistare a cancerului de col uterin, pentru a spori ºansele de tratare în cazul depistãrii
managerii care au avut justificare la arierate, nu a trebuit sã dea nicio declaraþie, iar cei care nu au avut justificare, au dat cu subsemnatul”, mai spune managerul. Spitalul din Vulcan are datorii cãtre furnizori de 1,3 milioane de lei, iar potrivit datelor contabile ºi în ianuarie s-a depãºit bugetul. Numai în prima lunã, managerul a alocat resurse de peste 525.000 de lei ºi a primit Puþin peste 317.000 de lei, iar diferenþa de 297.000 de lei nu e acoperitã, deºi pacienþii au fost deja trataþi.
maladiei. Asta pentru cã în Hunedoara se desfãºoarã gratuit programul de screening special dedicat femeilor din aceast judeþ.
Nici bisericile nu o duc bine parte însemnatã a preoþilor din Valea Jiului O recunosc deschis cã niciodatã nu au putut spune cã adunã foarte mulþi bani de la credincioºi, deoarece este o zonã sãracã ºi bãnuþul lãsat în cutia milei apare din ce în ce mai rar. Maximilian GÂNJU Sãrãcia se simte în bisericile din Valea Jiului, unde pomana localnicilor, care obiºnuiau sã doneze bani lãcaºurilor de cult, este pe zi ce trece mai rarã. În localitãþile Vãii Jiului este crizã economicã încã de la sfârºitul anilor 90, când au început disponibilizãrile din minerit, iar mii de oameni au rãmas pe drumuri chiar ºi în ziua de astãzi. Bisericile nu sau bizuit foarte mult pe contribuþia credincioºilor, care le trec pragul, ci pe donaþiile oamenilor de afaceri sau pe ajutorul financiar dat de administraþiile locale. „Cei mai mulþi oameni care vin la bisericã sunt pensionari, sunt sãraci ºi lasã cât pot ºi când pot. Aºa e de mult timp ºi nimeni nu pune bazã pe
banii aceia. Ei ajung în diferite locuri, la copii, la bãtrâni, unde face biserica binefaceri. Se strâng mai mulþi la platã ºi avans
dar nu ºtiu câþi”, spune unul dintre ajutoarele unei bisericii din Petroºani. O scãdere care ar putea fi pusã pe seama crizei economice cred feþele bisericeºti din Vale, a început sã se vadã la plata contribuþiei anuale a enoriaºilor, dupã ce numãrul celor care s-au achitat de aceastã sarcinã la început de an a scãzut.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 februarie 2013
Rãtãciþii pe traseele montane, reperaþi cu ajutorul unei aplicaþii Android T uriºtii care se rãtãcesc pe munte ºi au nevoie de ajutor pot fi localizaþi mult mai repede cu o simplã aplicaþie pentru platforma Google Android, ce va fi lansatã luni ºi care se descarcã din Google Play. Prin folosirea aplicaþiei se va ºti cu exactitate poziþia apelantului, traseul parcurs pânã în momentul apelului, dar ºi nivelul
bateriei telefonului. Potrivit salvamontiºtilor, aplicaþia este extrem de utilã pentru cã, dupã instalare, ea poate transmite Dispeceratului Naþional Salvamont informaþii extrem de utile pentru recuperarea persoanei aflate în dificultate. Astfel, în caz de nevoie, cu ajutorul acestei noi
aplicaþii, Dispeceratul Naþional Salvamont poate fi notificat în timp real, doar prin acþionarea unui
tab SOS din respectiva aplicaþie. ªi, în acel moment, se va ºti cu exactitate poziþia apelantului, traseul parcurs pânã în momentul apelului, ca ºi nivelul bateriei telefonului. Iar beneficiile nu se opresc aici pentru cã aceeaºi aplicaþie poate transmite utilizatorilor ei ºi date despre diverse avertismente montane, respectiv starea vremii, starea traseelor montane, contactele ºi locaþiile cabanelor din întreaga þarã, ºi dar informaþii despre starea a peste 70 de pârtii de schi. Car men COSMAN
Problema apei în Parâng s-a rezolvat în Parâng, la Icute.nspecþie sfârºitul sãptãmânii treReprezentanþii Apelor Române au venit de la Craiova pentru a vedea care este situaþia în privinþa apei din staþiune, iar dupã câteva ceasuri de discuþie, s-a ajuns la o soluþie de moment.
Valeriu Butulescu, distincþie PRO URBE viaþã de om dedicatã culturii. Consilierii locali de la Petroºani au decis sã îi acorde O disctinþia PRO URBE lui Valeriu Butulescu, de
Dupã nenumãrate reclamaþii, sesizãri ºi vorbe grele, în sfârºit, cabanierii din Parâng ºi inclusiv Clubul ªcolar Sportiv, au apã. Inspectorii de la Apele Române de la Craiova, au venit special pentru a vedea despre ce este vorba la
numele cãruia se leagã evenimente culturale recunoscute la nivel internaþional. ”Valeriu Butulescu, om de culturã, om de ºtiinþã ºi politician, personalitate marcantã a vieþii culturale româneºti cu recunoaºtere internaþionalã de excepþie, împlineºte 60 de ani în data de 9 februarie 2013. Aceastã împrejurare mã determinã sã propun demararea acþiunii de acordare a distincþiei PRO URBE scriitorului Valeriu Butulescu”, se aratã în proiectul de hotãrâre iniþiat de consilierul Nicolae Iliaº. Valeriu Butulescu a fost ridicat la rang de cetãþean de onoare al judeþului
Hunedoara în anul 2002, iar un an mai târziu acesta a primit titlul de cetãþean de onoare al municipiului Petroºani. Omul de culturã este autorul a peste 50 de volume de cãrþi editate inclusiv în multe limbi strãine. Recunoaºterea prodigioasei sale activitãþi este ilustratã de obþinerea a numeroase distincþii, acestea fiind în numãr de 46 ºi 28 de permiere teatrale. Medalia Pro Urbe este o distincþie a municipiului Petroºani care se acordã persoanelor ce au contribuit la dezvoltarea
activitãþii economice, culturã ºi spiritualã a localitãþii.
V
aleriu Butulescu, promovare peste hotare Imaginea României este promovatã de un hunedorean. Valeriu Butulescu scriitorul din Valea Jiului a dus vorba despre þara noastrã peste hotare. scriitorul a fost premiat la Torino pentru volumul de aforisme ”Oaze de nisip”, opera sa fiind apreciatã de asociaþia Culturalã pentru Promovarea Culturii Filosofice ºi Spirituale Il Mundo delle Idee. Aºa cum titreazã ºi presa de limba italianã distincþia acordatã la Torino reprezintã cel mai valoros premiu acordat în Italia pentru aforisme. Este un pre-
faþa locului, în staþiune. În prima fazã s-au verificat conductele aduse în discuþie, cele bune ºi cele care se presupunea a fi ilegale. Astfel, dupã ce s-a ajuns la un consens cu cei de la Clubul ªcolar Sportiv, acolo a fost montat un apometru, iar instituþia, pentru ca este una din cele douã avizate din Parâng, va da mai departe apa dacã este cazul. “La reclamaþia ANEFS-ului am urcat în Parângul Mic ºi am constatat cã erau pierderi de apã pe conducta de alimentare a ANEFS-ului. A fost tãiat un by-pass care era ilegal
miu special ce doreºte sã reflecte opera aforisticã din cartea ”Oaze de nisip”. Butulescu scrie atât piese de teatru, cât ºi literaturã aforisticã. Deºi literatura aforisticã este una neînþeleasã scriitorul din Valea Jiului spune cã operele semnate de el sunt accesibile cititorilor de rând. În ultimul an Valeriu Butulescu a primit importante premii literare la Belgrad, Sarajevo, Cracovia, dar ºi în România la multe festivaluri de teatru sau din partea Uniunii Scriitorilor, filiera Sibiu. Valeriu Butulescu a studiat la Universitatea din , ºi la Academia de Mine ºi Metalurgie din Cracovia din . Este inginer ºi doctor în ºtiinþe tehnice. În ianuarie 1990 a înfiinþat sãptãmânalul Semnal,
branºat la conducta de alimentare cu apã. În momentul de faþã, cei autorizaþi de Apele Române, au apã ”, a declarat Iulian Stanca, ºef Birou Inspecþie Teritorialã - Apa Jiu Craiova Însã, chiar dacã acum ºi ceilalþi cabanieri din Parâng au apã, ei sunt avertizaþi de reprezentanþii Apelor Române cã au la dispoziþie nu mai mult de 90 de zile pentru a-ºi pune la punct documentele ºi a intra în legalitate. În caz contrat, ei vor rãmâne din nou fãrã apã, iar asta pe bunã dreptate.
prima publicaþie particularã din Valea Jiului ºi publicaþia de umor politic Papagalul. A debutat în 1972, în revista ºcolarã Mãrturisiri literare, sub coordonarea profesorilor Nicolae Cherciu ºi Simion Pãrãian. Debutul editorial, în 1985, cu volumul de aforisme Oaze de nisip, publicat la Editura Litera din Bucureºti. A debutat ca dramaturg în
Luiza ANDRONACHE 1993 cu comedia Hoþul cinstit, pe scena Teatrului Dramatic din Petroºani. A publicat treizeci de volume de eseuri, poezie, teatru, traduceri. O largã popularitate au câºtigat aforismele sale, fiind traduse ºi publicate în douãzeci de limbi ºi apreciate de mari personalitãþi ºi preºedinþi de state. Monika BACIU