CVJ NR. 316, JOI 28 FEBRUARIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 316

Cronica Vãii Jiului Joi, 28 februarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Lipsa de materiale ºi presiunea ºefilor fac

mineritul mortal

Protest la înãlþime în faþa Primãriei Petroºani

U

n bãrbat din Petroºani s-a cãþãrat pe un stâlp din faþa Primãriei Petroºani pentru a protesta faþã de condiþiile în care locuieºte împreunã cu familia.

>>> PAGINA A 3-A

În doar douã luni

Primãria chematã la barã de Judecãtoria din Petroºani în aproape 100 de cauze

P

rimãria Petroºani s–a trezit, peste noapte, parte în zeci de procese deschise chiar de magistraþii din Petroºani, iar edilii nu au decât sã urmeze cursul firesc al acþiunilor în instanþã.

>>> PAGINA A 3-A Restructurãri în companiile de stat

Concedieri ºi la Societatea Naþionalã a Huilei

Î

ncep restructurãrile în companiile de stat. Guvernul a inclus trei societãþi din judeþul Hunedoara pe lista celor 16 companii din sectorul energetic care vor fi restructurate începând cu acest an ºi pânã în 2018.

>>> PAGINILE 6-7

L

ipsa materialelor ºi a echipamentelor corelatã cu presiunea ºefilor de a se ignora normele de protecþia muncii duc la tragedii. Aºa s-a întâmplat la Petrila, unde ortacii erau forþaþi sã lucreze cu focul în spate ºi sã tacã pentru ca mina sã fie pe primul loc la producþia de cãrbune. Tragedia de la Uricani este pe masa judecãtorilor. Mulþi ortaci se feresc sã vorbeascã despre aceste probleme pentru cã ºtiu cã-ºi pierd pâinea. Cei care povestesc însã, sunt minerii care au ieºit în pensie, iar mãrturiile lor sunt uluitoare. >>> PAGINILE 6-7

Monica Iacob Ridzi îi atrage atenþia lui Dragnea asupra piscinei ºcolare >>> PAGINILE 8-9

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 februarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Frumuºica 22:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 12:30 13:30 15:00 15:15 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15

Teleshopping Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Vânãtorii de sclavi Teleshopping Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Dragoste fãrã preaviz (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Prima iubire (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Spitalul de demenþã 22:00 ªtirile Pro TV 22:30 Blestemul comorii 0:30 Gargantua (r)

Prima TV 9:30 Michou 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r) 11:30 Ediþie specialã 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Ajutor! Vreau sã slãbesc!

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 februarie 2013

Protest la înãlþime în faþa Primãriei Petroºani

U

n bãrbat din Petroºani s-a cãþãrat pe un stâlp din faþa Primãriei Petroºani pentru a protesta faþã de condiþiile în care locuieºte împreunã cu familia. Bãrbatul este un cunoscut al autoritãþilor pentru protestele lui de acest gen. Carmen COSMAN Cãmãruþa în care locuieºte împreunã cu soþia ºi cei trei copii a devenit prea micã pentru Viorel Popa, zis „Ureche”, mai ales dupã ce a consumat ºi niºte bãuturi alcoolice. A dat o turã prin Primãrie ca sã îºi expunã nemulþumirile ºi, pentru cã primarul nu era disponibil, s-a gândit sã îl aºtepte cãþãrat pe un stâlp de iluminat public

Ureche. Protestul s-a încheiat la fel de brusc cum a început, imediat dupã ce în zonã ºi-a fãcut apariþia primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Dupã câteva minute de discuþii purtate în

spatele uºilor închise din biroul edililor, bãrbatul a plecat acasã. „El are niºte nemulþumiri mai vechi, era ºi sub influenþa bãuturilor alcoolice ºi s-a suit pe stâlp. Cred cã de douã ori a mai protestat în

situat vis-a-vis de sediul instituþiei. Poliþiºtii locali s-au chinuit sã îl convingã sã se dea jos de acolo, dar în zadar: bãrbatul cerea sã vinã primarul la discuþii! „Am nemulþumiri cu casa mea. Am fost la domnu’ primar ºi ãºtia nu mã lasã. Eu stau într-o cãmãruþã. Vreau mãcar o camerã mai mare”, spune În doar douã luni

Concluzii ºocante

Nicolae Negru ºi-a pierdut viaþa din cauza rãnilor de la cap

N

icolae Negru, omul de afaceri care ºi-a pierdut viaþa într-un cumplit accident rutier, a murit ca urmare a traumatismelor suferite. Carmen COSMAN Necropsia efectuatã de medicii legiºti aratã cã bãrbatul a suferit multiple traumatisme dupã ce s-a prãbuºit cu maºina de pe podul situat la intrarea în Petroºani, dinspre Deva. Concluziile preliminare ale autopsiei

infirmã astfel ipoteza conform cãreia omul de afaceri ar fi suferit un infarct în timp ce se afla la volan, vehiculatã imediat dupã accident, mai ales cã se ºtia cã bãrbatul avea afecþiuni cardiace. Medicii legiºti care au efectuat necropsia spun cã Nicolae Negru a decedat ca urmare a traumatismelor craniene.

modul acesta. Am mai avut ºi alþi oameni care au protestat în acelaºi mod, dar pe alþi stâlpi”, a declarat Iacob-Ridzi. Reamintim cã în anul 2010 edilii din Petroºani au decis sã taie un stâlp metalic de tele-

comunicaþii, din zona staþiei CFR din Petroºani. Înalt de câteva zeci de metri, stâlpul era dezafectat, dar era folosit de „supãraþii pe viaþã”, care se cãþãrau pe el pentru aºi striga nemulþumirile. Pe acel stâlp a devenit celebru ºi Viorel Popa.

Practic, acesta a avut capul zdrobit, iar materia cenuºie s-a împrãºtiat. De asemenea a suferit ºi multiple fracturi de membre ºi de coaste. Reamintim cã, luni dupã-amiaza, la doar 43 de ani, omul de afaceri ºi-a pierdut viaþa strivit între fiarele

contorsionate ale autoturismului pe care îl conducea, dupã ce s-a prãbuºit de pe un pod. Se pare cã, din cauza vitezei, a ieºit de pe carosabil, s-a izbit de balustrada podului pe care a rupt-o ºi a plonjat în gol, de la aproximativ 20 de metri înãlþime. Autoturismul s-a fãcut praf, iar omul ºi-a gãsit

Primãria chematã la barã de Judecãtoria din Petroºani în aproape 100 de cauze

P

rimãria Petroºani s –a trezit, peste noapte, parte în zeci de procese deschise chiar de magistraþii din Petroºani, iar edilii nu au decât sã urmeze cursul firesc al acþiunilor în instanþã. Carmen COSMAN

sfârºitul prins între rãmãºiþele maºinii. Bãrbatul era cãsãtorit ºi avea trei copii, doi bãieþi ºi o fatã. Pe de altã parte, omul de afaceri Iosif Oltean decedat, marþi, într-un grav accident rutier în care ºi-a mai

pierdut viaþa o femeie, a suferit un infarct miocardic, ºi ºi-a pierdut cunoºtinþa. Din acest motiv a intrat frontal cu maºina întrun cap de pod, la intrarea în municipiul Deva.

Sunt aproape 100 de procese pe rolul Judecãtoriei Petroºani care au ca obiect „contestaþie la executare” ºi care se referã, practic, la prescrierea executãrii unor sancþiuni contravenþionale cu obligarea la prestarea unei activitãþi în folosul comunitãþii în cuantum de câteva ore, în funcþie de valoarea amenzii. Majoritatea sancþiunilor contravenþionale transformate în ore de muncã în folosul comunitãþii sunt amenzi aplicate de IPJ, dar în puþine cazuri primãria este cea care a cerut constatarea împlinirii termenului de prescripþie. În cele mai multe situaþii, dosarul a fost deschis de Biroul Executãri Civile din cadrul Judecãtoriei Petroºani care are aceastã posibilitate legalã.

A

u suspendat cãutãrile

Aºa cã, în timp ce edilii cãutau contravenienþii, primãria sa trezit citatã în aceste procese în calitate de intimat, alãturi de contravenient. „La Petroºani este o situaþie puþin mai specialã, în sensul cã instanþa din municipiul Petroºani se sesizeazã cumva din oficiu ºi

prescrie acele procese de contravenþie, pentru cã ei considerã cã nu se prelungeºte termenul cu fiecare demers fãcut pentru gãsirea celui care are de executat muncã în folosul comunitãþii. Juriºtii noºtri au o

opinie puþin diferitã, dar sigur cã instanþa este suveranã”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Petroºani. ªi, cum nu au ce sã facã, juriºtii primãriei se supun regulilor instanþei de judecatã ºi suspendã acþiunile de depistare a celor care nu ºi-au plãtit amenzile ºi nici nu au prestat orele de muncã în folosul comunitãþii. De precizat cã sunt mulþi cei cãrora li se transformã amenzile în ore de muncã. La petroºani, din 2010 - de când s-a declanºat aceastã acþiune – ºi pânã acum sunt peste 1000 de mandate primite de municipalitate din partea instanþelor de judecatã. În 2010 au fost 507 mandate, în 2011 – 345, iar în 2012 – 150.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 februarie 2013

Universitatea Petroºani formeazã specialiºti pentru mapamond

C

alificãm ºi exportãm. Este vorba de specialiºtii în diferite domenii, de eminenþele care s-au format la Universitatea Petroºani de-a lungul timpului. La instituþia de învãþãmânt superior este acreditaã ºi funcþioneazã Facultatea de Mine, facultate care ar trebui sã formeze specialiºti pentru Valea Jiului. O Vale a Jiului cu industrie minierã, cel puþin încã. ”Dacã vorbim de minerit problema este puþin mai delicatã. Dacã vorbim strict de minerit este una iar dacã vorbim strict de facultate este alta. Facultatea are ºapte specializãri dintre care pe profil minier strict este specializarea mine unde anul acestaeste unul fericit unde se pare cã avem douãzeci în anul V dar avem foarte mulþi studenþi la topografie care este foarte cãutatã de asemenea pe construcþii miniere. Pe lângã acestea mai sunt ºi alte specializãri foarte

cãutate care þin de ingineria mediului, care este de asemenea foarte cãutatã ºi sperãm cã aºa va fi ºi în viitor. Se fac demersurile pentru o nouã specializare care þine de zona protecþiei ºi securitãþii munci nu doar în minerit ºi în rest mai sunt ingineria economicã cu profil mecanic care acum se inceara sã se treacã în domeniul constructilor. Facultatea are cãutãri pentru cã într-adevãr are niºte specializãri în mai multe domenii nu neapãrat de minerit, poate de tuneluri pentru cã se fac mai multe autostrãzi care pot trece prin tuneluri”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poantã. În decursul anilor aici au urmat cursurile mai mulþi studenþi, care însã nu ºi-au gãsit un loc pe piaþa muncii. Nu în Valea Jiului ºi nu în þarã. Specialiºtii formaþi în Petroºani au gãsit

deschidere în alte state, unde munca lor este rãsplãtitã pe mãsurã, dar ºi unde pot aplica ceea ce au învãþat în anii de ºcoalã. ”Noi avem creat un sistem ºi prin care sã þinem legãtura cu foºtii absolvenþi nu doar din domeniul minier ci cu toþi cei care au absolvit la Universitatea din Petroºani, noi trebuie sã raportãm anual inserþia pe piaþa muncii ºi proportile sunt diferite în raport de specializãri. Avem inserþie pe piaþa muncii foarte mult în strãinãtate ºi pentru aceasta nu se face vinovatã universitatea, fiecare specialist merge acolo unde este cãutat ºi apreciat ºi unde are obiec-

Restaurantele ºi cluburile sunt pregãtite pentru 8 Martie

n aceste vremuri de crizã, patronii localurilor din Valea Jiului, sperã sã-ºi revigoreze afacerile cu încasãrile de pe urma sãrbãtoririi Zilei Femeii

Î

Patronii barurilor ºi cluburilor cu ºtaif din Valea Jiului se întrec în surprize pentru domniºoarele ºi doamnele care þin sã serbeze ziua femeii în oraº ºi nu acasã la cratiþã, cum se întâmpla odinioarã cu nevestele minerilor. Vremurile noi au schimbat ºi mentalitatea soþilor, care îºi lasã consoartele sã se distreze mãcar pentru o noapte. Într-o zonã cu multe tabuuri, startul a fost dat în urmã cu câþiva ani de zile, de primarul unui orãºel din Valea, care, pentru 8 Martie, le-a dãruit localnicelor un show la „cãminul cultural” cu striptease. Succesul a fost garantat chiar dacã gestul edilului a fost controversat la vremea respectivã. Sala de aproape 1000 de locuri s-a dovedit neîncãpã-

toare dat fiind faptul cã „mineriþele” vedeau pentru prima datã, la ele acasã, un spectacol de acest gen. Apoi au prins curaj ºi alþii, iar oferta este de nerefuzat, cel puþin pentru doamne ºi domniºoare. Astfel, cluburile din Vale, promit cã seara de 8 martie va fi de neuitat pentru sãrbãtoritele care le trec pragul. Maximilian GÂNJU

tul muncii. Sperãm cã în timp lucrurile se vor aºeza ºi vor arãta mai bine”, a mai spus sursa citatã. În tot acest timp, reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt superior din Petroºani vor sã încline balanþa. Ei vor sã atragã studenþii strãini spre Universitatea din Petroºani. Mai mult, se fac ºi demersuri în acest sens. ”Aceastã discuþie o avem de mai mult timp ºi de un an de zile am tot adus-o în prim plan când am fost ºi la minister ºi am discutat cu doamna secre-

tar de stat care se ocupã de aceastã problemã, am arãtat cã am pregãtit mulþi oameni din afara þãrii ºi care ne fac o propagandã pozitivã vis a vis de România cum au fost instruiþi ºi formaþi aici. În acest sens am discutat ºi la minister ºi am rugat sã putem avea ºi o specializare de un an ºi pentru limba romanã ºi sunt convins cã cu o implicare mai mare vom putea aduce din nou mulþi studenþi de pe alte meridiane. Noi am pregãtit studenþi de pe toate continentele încã ºi

din vremea când eram eu student. Am convingerea cã avem ºi acum capacitatea sã facem acest lucru numai cã noi izolaþi, facultatea, nu putem face acest lucru încercam sã reînodãm discuþiile cu mai multe ambasade”, a mai precizat Aron Poantã. Piaþa muncii din Valea Jiului ºi din þarã nu este atractivã pentru adevãraþii specialiºti. De cele mai multe ori ºi cei care se formeazã la instituþiile de învãþãmânt superior din þarã aleg sã plece peste hotare unde sunt recrutaþi de angajatori care le oferã posibilitatea de a practica meseria pentru care s-au pregãtit pe bani mulþi. Alte cazuri sunt cele ale stundeþilor români integraþi în universitãþile din Europa ºi nu numai care îºi fãuresc viitorul într-o þarã adoptivã. Monika BACIU

Prime de 8 Martie doar pentru funcþionarele de la Petrila ºi Petroºani

D

ouã primãrii din Valea Jiului au anunþat cã vor da prime cu ocazia zilei de 8 martie angajatelor. Suma pe care aceste o vor primi este de 150 de lei pentru fiecare. Prima administraþie localã care va acorda un bonus salarial doamnelor în luna martie, este cea de la Petrila. “Eu cred cã aºa este normal ºi omenesc, ca odatã pe an sã le rãsplãtim pe doamnele din primãrie. Absolut toate angajatele, respectiv cele din primãrie, de la Serviciul Public de Asistenþã Socialã, din Consiliul Local, precum ºi cele care sunt însoþitoarele persoanelor cu handicap, vor primi câte 150 de lei de 8 Martie”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Cealaltã primãrie care va face o surprizã doamnelor ºi domniºoarelor este cea de la Petroºani. “Aºa cum am fãcut în fiecare an, ºi anul acesta, conform Codului fiscal, vom acorda câte o

sumã de bani tuturor femeilor care lucreazã în primãrie”, a declarat ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Celelalte primãrii din Valea Jiului au anunþat cã nu au bani în buget pentru acest lucru. La Uricani, spre exemplu, primarul Dãnuþ Buhãescu, a spus cã acordarea acestor bonusuri salariale nu este posibilã, mai ales cã nu este votat bugetul, astfel cã, el nu vrea sã riºte. “În trecut am mai avut controale de la Curtea de Conturi vizavi de primele de 8 Martie sau de cele acordate de Crãciun, aºa cã acum nu mai pot risca”, a spus primarul Uricaniului, Dãnuþ Buhãescu. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 februarie 2013

A

Luat de mascaþi ºi încã nedovedit

fost luat pe sus de mascaþii care i-au cotrobãit prin birou, dar

nici la aproape un an dupã incident nu s-a aflat cât e de vinovat.

V

Profesorul Emil Biber este în continuare secondat la examene ºi nimeni nu a fãcut dovada vinovãþiei, ori a nevinovãþiei acestuia. Mascaþii au descins la Universitate, au luat probe, iar de atunci nu se mai ºtie nimic. Profesorul Emil Biber este nevoit sã þinã examenele cu asistent, iar asta o recunoaºte ºi rectorul Universitãþii din Petroºani, care spune cã nu poate sã îl sancþioneze pe vorbe, deoarece a fost pus în faþa unui fapt ce încã nu e dovedit. „S-a mediatizat foarte mult în presã aceastã situaþie. Eu l-am chemat în faþa Consiliului de Administraþie ºi i-am spus, având în vedere

declanºarea anchetei pânã la elucidarea ei, sã îºi continue activitatea, cã eu nu pot sã iau o decizie. Eu, fãrã un document la bazã, nu pot lua mãsuri. I-am spus sã fie secondat la examen ºi de atunci a trecut un an ºi n-am primit nimic. ªi nici acum nu

ºtiu care e situaþia domnului profesor. Dânsul îºi susþine nevinovãþia”,spune prof dr. Aron Poantã, rectorul Universitãþii din Petroºani. Procurorii ºi poliþiºtii hunedoreni au rãscolit în luna iunie 2012, locuinþa din Deva ºi biroul de la universitate ale profesorului Emil Biber, de la catedra de Management, Ingineria Mediului ºi Geologie, în cãutare de probe. Biber a fost acuzat cã a pretins suma de 520 de lei de la un student aflat în an terminal pentru ca acesta sã promoveze examenul la „Eficienþa Investiþiilor”. Nici pânã acum, însã, nu a venit un act oficial din care sã rezulte cã omul a luat ºpagã. Diana MITRACHE

Proiect pentru femeile defavorizate

or câºtiga 1.000 de lei pe lunã ºi apoi se vor auto-finanþa. Vorbim despre un proiect dedicat femeilor de etnie rromã, care va începe sã fie implementat în aceastã sãptãmânã.

Bani din campus pentru Universitate

A

menajarea spaþiilor din campusul universitar de la Petroºani le aduce bani celor de aici. Asta dupã ce s-a investit în cãmine, în baza sportivã ºi lucrãrile continuã. A adunat ban cu ban, a fãcut investiþii ºi le va continua, iar acum produce din campus. Vorbim de Dacian Ciodaru, care din 15 februarie este director general administrativ la Universitatea din Petroºani ºi are în plan noi investiþii care vor aduce profit.. „Primele proiecte vor fi legate de investiþiile nefinalizate încã, precum baza sportivã, Celelalte proiecte sunt cu referire, în special, la cãminele studenþeºti pe care o sã încercãm sã le

reabilitãm termic. Dupã care le vom extinde ºi la alte corpuri ale universitãþii. În acelaºi timp,vrem sã finalizãm ºi investiþiile la baza sportivã, precum ºi altele la care încã suntem în cãutarea finanþãrii”, a declarat Dacian Ciodaru, dir. Gen. Administrativ U. Petroºani. Cãminele sunt închiriate la studenþi ºi nu numai, iar

Echipa care va finanþa proiectul timp de 5 luni va primi un spaþiu pentru o serã ºi va veni joi cu maºini de cusut, iar dupã perioada de finanþare, micile firme se vor putea autofinanþa. „Ne-au solicitat administraþiei locale sã le punem la dispoziþie un teren pentru o serã, pentru a crea locuri de muncã, pentru 10 femei de etnie rromã ºi care provin din familii monoparentale”, spune adminsitratorul spune cã preþul pentru închirierea unei garsoniere este de 200 de lei de persoanã ºi pe lângã cazare se oferã ºi o cotã parte din consumul de energie electricã, internet ºi cablu tv, sau o parte din consumul de apã e gratuit. În plus, universitatea câºtigã ºi din închirierea spaþiilor pentru sport, a sãlilor de conferinþe, ori a cabanei din Parâng pe care oricine o poate lua cu ziua. Spre exemplu, Dacian Ciodaru spune cã va lua câte un leu de la fiecare om care vrea sã foloseascã pista de alergare, dar va putea sã facã, tot cu acest leu, ºi un duº cu apã caldã. Apoi, închirierea terenului de sport îi va costa pe cei care nu sunt studenþi la Petroºani, 140 de lei pe

Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Proiectul va fi finanþat timp de 5 luni, pânã când femeile vor putea sã culeagã roadele din sere ºi în tot acest timp vor primi ca salariu 1.000 de lei. Joi vor fi la Petroºani cei care fac parte din grupul de iniþiativã, care vor aduce ºi mai multe maºini de cusut desti-

nate aceluiaºi grup. „Grupul de conducere al acestui proiect se va deplasa la Petroºani, joi, unde va aduce ºi un numãr de maºini de cusut, aºa încât acest proiect sã acopere o paletã cât mai largã de activitãþi. Asta pentru cã, în momentul în care proiectul va fi finalizat, aceastã activitate sã continue ºi sã se susþinã financiar”, a mai spus

orã, cu nocturnã, sau 120 de lei, dacã nu au nevoie de instalaþia de luminat. Nu mai mult de 60 de lei costã camera pe noapte la cabana aflatã la baza celei mai cãutate pârtii de schi din Parâng, iar pentru o masã festivã, sala de mese a cabanei poate fi închiriatã la 30 de lei pe zi, în timp ce cortul amplasat în curtea cabanei poate fi închiriat pentru petreceri cu 25 de lei pe zi. Universitatea poate gãzdui ºi sedii de firmã, contra-cost, sau sala de conferinþe. Astfel, persoanele care vor un sediu de firmã în cãmin, vor plãti lunar 400 de lei, dacã vor vrea ºi mobilierul necesar unei firme, atunci costul se ridicã la 500 de lei. Diana MITRACHE

Dorina Niþã. Proiectul este unul de economie socialã, iar femeile vor lucra în cadrul unor cooperative ºi vor gestiona singure rezultatul muncii lor. La Petroºani se înfiinþeazã o societate care are în vedere culegerea plantelor medicinale ºi realizarea pãpuºilor cu rol psihologic, care vor fi vândute mai apoi. Diana MITRACHE

6 Actualitate

Lipsa de materiale ºi presiunea ºefilor fac mineritul mortal

L

i psa materialelor ºi a echipamentelor corelatã cu presiunea ºefilor de a se ignora normele de protecþia muncii duc la tragedii. Aºa s-a întâmplat la Petrila, unde ortacii erau forþaþi sã lucreze cu focul în spate ºi sã tacã pentru ca mina sã fie pe primul loc la producþia de cãrbune. Tragedia de la Uricani este pe masa judecãtorilor. Mulþi ortaci se feresc sã vorbeascã despre aceste probleme pentru cã ºtiu cã-ºi pierd pâinea. Cei care povestesc însã, sunt minerii care au ieºit în pensie, iar mãrturiile lor sunt uluitoare. Maximilian GÂNJU Minerii lucreazã aproape cu mâinile goale ºi nu de ieri de azi ci de mulþi ani, iar cei care au curaj sã vorbeascã despre lipsuri sunt imediat puºi pe listele de „neagreaþi” de cãtre superiorii lor. Pedeapsa vine

imediat ºi sunt trimiºi sã lucreze la suprafaþã sau ameninþaþi cu concedierea. Lipsa materialelor s-a fãcut simþitã imediat dupã 1990, când nu mai exista un control strict al statului ºi erau angajate primele firme private pentru a le livra. Multe dintre aceste societãþi construite în jurul

mineritului, au cãpuºat Compania Huilei încasând sume colosale pentru servicii ºi produse inexistente. Totul se vedea imediat la front, unde piesele, consumabilele, începeau sã lipseascã din ce în ce mai mult. Aveau sã aparã ºi primele tragedii în subteran provocate de

aceste lipsuri corelate cu alte deficienþe cum ar fi metodele de exploatare. Cazul EM Vulcan vorbeºte de la sine, unde douã accidente colective au fãcut zeci de victime. Au urmat apoi Lupeni, Petrila ºi Uricani.

T

rimiºi în braþele morþii Valter Cojman este unul dintre minerii care s-au confruntat ani de zile cu lipsurile din subteran. A reclamat ºi când era angajat iar nu o datã a fost avertizat sã-ºi þinã gura, ba chiar i s-a spus în faþã cã s-a pus un preþ pe capul

lui. În 2010 s-a disponibilizat ºi poate vorbi fãrã teamã de presiunea ºefilor, iar mãrturia lui este uluitoare. „În august 2006 trei mineri au fost gazaþi la E.M. Lupeni ºi au avut nevoie de spitalizare pentru a se repune pe picioare. Cei trei au fost trimiºi de ºeful lor de sector, în zona în care lucrau salvatorii, ca sã recupereze mate-

Restructurãri în companiile de stat

Concedieri ºi la Societatea Naþionalã a Huilei

Î

ncep restructurãrile în companiile de stat. Guvernul a inclus trei societãþi din judeþul Hunedoara pe lista celor 16 companii din sectorul energetic care vor fi restructurate începând cu acest an ºi pânã în 2018. În speþã este vorba de Complexul Energetic Hunedoara ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. De aici, vor pleca în cursul acestui an 501 angajaþi. Monika BACIU

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 februarie 2013

Doar anul trecut ar fi trebuit ca 200 de mineri sã pãrãseascã sistemul, însã din cauza întârzierilor legate de restructurarea Companiei Naþionale a Huilei acest lucru a fost amânat pentru acest an. Cei 501 mineri care vor fi disponibilizaþi anul acesta sunt de la exploatãrile miniere Petrila, Paroºeni ºi Uricani. “Þinând seama de necesitatea continuãrii procesului de restructurare ºi reorganizare, în conformitate cu strategiile în domeniu, de necesitatea respectãrii reglementãrilor privind

ajutorul de stat, de necesitatea realizãrii obiectivelor de restructurare ºi reorganizare a unor societãþi naþionale, companii

naþionale sau societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, precum ºi a societãþilor comerciale ºi regiilor autonome subordonate autoritãþilor administraþiei publice locale, care impun luarea unor mãsuri imediate de redresare economicofinanciarã care sã conducã la eliminarea pierderilor ºi la eficientizarea pe termen lung a activitãþii acestora, se impune luarea unor mãsuri urgente pentru aten-

uarea impactului social al proceselor de restructurare ºi reorganizare, pentru protecþia socialã a persoanelor concediate”, se aratã în documentele Ministerului Economiei.

ompania C Naþionalã a Huilei, în memorandumul cu FMI

Compania Naþionalã a Huilei a fost divizatã în cursul anului trecut în douã

societãþi, respctiv una care a cuprins unitãþile miniere viabile ºi una cu cele neviabile. Astfel, Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului a preluat activele neviabile ale CNH, iar Societatea Naþionalã a Huilei a rãmas cu minele viabile. Având în vedere angajamentele asumate de România prin acordurile de înþelegere cu Fondul Monetar Internaþional ºi

Uniunea Europeanã din anul 2011-2012, acte prin care Guvernul României s-a obligat sã rezolve deficienþele constatate la unele întreprinderi de stat prin mãsuri care sã conducã la restructurarea economicofinanciarã a acestora ºi la eliminarea pierderilor ºi eficientizarea pe termen lung a activitãþii, întrucât reducerea arieratelor cãtre bugetul general consolidat este unul din obiectivele convenite prin Scrisoarea de intenþie ºi Memorandumul tehnic de înþelegere din Aranjamentul stand-by de tip preventiv dintre România ºi Fondul Monetar Internaþional, deoarece, prin acest acord, s-au prevãzut mãsuri concrete pentru Compania Naþionalã a Huilei S.A., printre care ºi predarea activelor neviabile în schimbul stingerii obligaþiilor fiscale, în vederea asigurãrii condiþiilor de accesare a ajutorului de stat pentru închiderea de mine, conform legislaþiei de concurenþã, precum ºi înfiinþarea unor noi societãþi comerciale cu capital majoritar de stat, urmare a fuziunii sau divizãrii societãþilor existente la data iniþierii mãsurilor de pro-

este defect ºi cã pot sãºi continue liniºtiþi activitatea. ITM-ul a ajuns la concluzia cã minerii sunt cei vinovaþi pentru cã nu aveau ce cãuta în zonã. Ulterior sunt gãsiþi ºefii de vinã pentru gazarea celor trei. Din pãcate majoritatea angajaþilor sunt atât de speriaþi de cãtre ºefi încât executã tot ce li se ordonã”, spunea Cojman.

M

ateriale din banii proprii riale. Acolo a fost ºi un inspector ºef de la C.N.H. cãruia oamenii i s-au plâns cã metanul depãºeºte 1% ºi aparatul de mãsurat gazele indica prezenþa monoxidului de carbon. Inspectorul le-a replicat cã aparatul

tecþie socialã, mãsuri ce trebuie adoptate fãrã punerea în pericol a funcþionãrii Sistemului energetic naþional - obiectiv naþional de interes strategic, pentru susþinerea cãruia este necesarã asigurarea producerii energiei electrice în termocentrale numai în condiþii de rentabilitate, în considerarea faptului cã aceste elemente vizeazã interesul general public ºi constituie situaþii extraordinare, a cãror reglementare nu poate fi amânatã”, se mai aratã în document. Pe lista publicatã de Ministerul Economiei, la capitolul de reduceri de personal figureazã ºi Societatea Naþionalã a Huilei Petroºani. Textul documentului prevede ºi o listã a companiilor care pot angaja persoanele concediate colectiv însã numai în activitãþi de conservare, închidere ºi ecologizare a minelor. De plãþi compensatorii vor beneficia doar angajaþii cu o vechime contractualã mai mare de 36 de luni înainte de data concedierii. De asemenea, plata venitului lunar de completare va fi sistatã dacã persoana disponibilizatã refuzã încadrarea într-un loc de muncã, a refuzului nejustificcat de a participa la serviciile de stimulare a forþei de muncã ºi formare profesionalã sau serviciile de mediere ºi consiliere, precum ºi în cazul în care persoana este prinsã muncind „la negru”.

Pentru cã-ºi puneau viaþa în pericol din cauza unor materiale extrem de necesare dar în acelaºi timp banale, ortacii erau nevoiþi de multe ori sã ºi le procure din salariu. „Dupã disponibilizãrile din 1997, cei de la sec-

toarele auxiliare am început sã cumpãrãm, din bani proprii, banda de izolat, pânze de bomfaier, discuri abrazive, becuri, tuburi de neon, scule ca sã ne putem desfãºura activitatea. Pot spune cã am izolat un cablu electric cu pungi de plastic din cauza lipsei banalei benzi de izolat. Dacã respectivul cablu ar fi fost în subteran, aº fi fost nevoit sã întrerup de tot alimentarea cu tensiune. Mecanicii de pompe îºi cumpãrau singuri becuri pentru iluminat în staþiile de pompe”, povestea ortacul. Recuperarea era cuvântul de ordine pentru superiori care-ºi trimiteau subordonaþii în zone periculoase pentru a scoate materiale ºi echipamente abandonate din anii de glorie ai mineritului.

Ortacii, cu riscul vieþii, le recuperau, le curãþau ºi apoi le reintroduceau în minã pentru a fi folosite. „Personal am fost cu câþiva colegi sã recuperam fonte pentru manºoane de pe galerii pãrãsite, neumblate de ani de zile. Pentru cã am avut un metanometru bun, am înaintat ºi am recuperat doar cât nu am avut peste 1% metan. Din pãcate cazuri din acestea s-au întâmplat se întâmplã ºi se vor mai întâmpla pentru cã, ºefii, din dorinþa de a da producþie uitã de protecþia muncii ºi ii obligã pe oameni sã facã tot felul de activitãþi contrare RSSM, sub ameninþarea cã, dacã nu le convine muncitorilor, li se va da fiºa de instructaj ºi nu au decât sã-ºi gãseascã alt loc de muncã”.

Ce pot face niºte mânuþe talentate?! oblen pe carton e o nouã formã de artã pe care niºte G copii de clasa a treia o realizeazã ºi o promoveazã. Au lucrat luni de zile, iar acum lucrãrile lor vor fi expuse

spre vânzare. ªi nu oricum, ci în cadrul unei expoziþii ce va sta pe simezele Casei de Culturã a Studenþilor de la Petroºani. Cei mici au lucrat cu minuþiozitate ºi ne explicã acum cum au ajuns la adevãrata artã. Diana MITRACHE „Nu e greu. Aºa am crezut ºi noi la început, dar acum am reuºit sã nu mai greºim”, spune o fetiþã. „Dacã ai greºit, e grav, dar ne-am obiºnuit ºi am fãcut pânã la urmã bine”,o completeazã o alta. „Întâi trebuie sã facem

conturul. Apoi facem cu un ac gãurile ºi apoi trebuie cusut. Trebuie doar rãbdare”, spune o alta, care va expune joi pe simezele de la Petroºani. Cea care i-a îndrumat este profesoara lor, care e acum mândrã de rea-

lizãri, iar dacã va reuºi sã vândã lucrãrile le va face ºi o surprizã copiilor. „Totul a început în luna noiembrie a anului trecut, când, cu ocazia unui cerc pedagogic la Petrila, am aflat despre aceastã nouã tehnicã. Mi-a plãcut ºi dacã iniþial, am învãþat cu 3,

4 fetiþe, acum ºtiu toþi, cã au învãþat unul de la altul. Vãzând pasiunea lor, ne-am gândit cã se pot bucura ºi alþii de munca lor ºi luna martie e cea mai potrivitã. Un astfel de cadou e inedit ºi, dacã vom reuºi sã ºi vindem ceva, copiii vor avea parte de o mare surprizã”, ne-a declarat Elisabeta Rovinar, profesoara lor. Vernisajul expoziþei are loc joi, la ora 17,00, la Casa de culturã a studenþilor ºi toþi cei care vor sã facã celor dragi un cadou în luna martie pot apela cu încredere la lucrãrile micuþilor.