Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 315
Cronica Vãii Jiului Miercuri, 27 februarie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
“Cigany Spitalul Vulcan, omorât de Halal”? Chiar pe primãrie? rãzboiul dintre douã directoare, D dar ºi de primarul-doctor
e câteva luni, mai exact de anul trecut dinainte de Anul Nou, pe partea opusã a faþadei Primãriei municipiului Petroºani stagneazã un mini-graffiti care ar putea reprezenta o îndemnare la rasism. >>> PAGINA A 3-A
Atacaþi cu pietre de hoþii de cãrbuni
U
n echipaj al Poliþiei Aninoasa a fost atacat cu bolovani luni noaptea de hoþii de cãrbuni din Colonia Iscroni. Oamenii legii încercau sã opreascã un furt de huilã.
>>> PAGINA A 5-A
Prietenia lui Avram cu premierul Ponta este ca vinul vechi…
P
ãstreazã Costel Avram relaþia de prietenie cu Victor Ponta chiar dacã a ales sã facã parte din PNL trãdându-l într-un fel pe primul social-democrat al þãrii? >>> PAGINILE 8-9
O femeie în comã alcoolicã de trei ori în aceeaºi zi
C
D
umitra ªtefan, fosta directoare a DSP ”i-a tras-o” managerului care-i dãdea lecþii - Mariana Mateescu pentru a demonstra cine e ºeful, iar primarul Gheorghe Ile în loc sã analizeze sesizãrile derapajelor în conducerea Spitalului Municipal Vulcan, a dat ºi el lecþii de medicinã doctorilor care nu pupau piciorul directorei. Soluþia salvãrii Spitalului poate veni doar de la minister… >>> PAGINILE 8-9
ã grãdina lui Dumnezeu este mare ºi cã unii mai sar gardul din când în când, ºtim deja, iar acest lucru nu ne mai mirã, mai ales cã trãim într-o lume a extremelor.
>>> PAGINILE 8-9
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 februarie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Plasa de stele 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)
National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:15 13:30 15:00 15:15 16:40 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15
Teleshopping Schimb de vieþi Vânãtorii de sclavi Teleshopping Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche Iubire interzisã (r)
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Secretul vecinilor (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dragoste fãrã preaviz 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Un om periculos 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York 0:00 Un om periculos (r)
Prima TV 9:30 Dragoste cu nãbãdãi 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18
TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r) 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica Cârcotaºilor
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 februarie 2013
Ceferiºtii protesteazã în stradã
C
el puþin 200 de ceferiºti ºi pensionari CFR sunt aºteptaþi sã participe la un nou miting de protest, nemulþumiþi inclusiv de modul de privatizare a CFR Marfã ºi Cãlãtori. Manifestarea de protest este programatã pentrujoi, 28 februarie, pe traseul Gara Deva – Prefectura judetului Hunedoara. Protestatarii se vor întâlni la ora 16.00, în Gara Deva, iar din comitetul de organizare a mitingului fac parte Valentin Bozan – Sindicatul Expl.Vagoane Simeria Triaj, Gheorghe Kuron - asociatia de pensionari, Ilie Staicu – mecanic locomotive ºi Bãrbulescu Barbu – mecanic locomotive. Practic, ceferiºtii hunedoreni, salariaþi ºi pensionari, ies în stradã pentru acordarea unor drepturi care spun cã li s-au luat în anul 2012 atât de la pensionari, cât ºi de la salariaþi, ºi care are fi tebuit sã le fie înapoiate anul acesta. Concret, este vorba de facilitãþile la cãlãtorie, care au fost reduse anul trecut. De asemenea, salariaþii protesteazã faþã de strategia de privatizare a companiilor de marfã ºi cãlãtori ºi spun cã valoarea lor a fost subdimensionatã, vânzarea fiind fãcutã în pierdere. Protestatarii mai cer recalcularea pensiilor ºi acordarea grupelor de muncã la unele categorii de salariaþi CFR, care au fost tãiate începând cu anul 2001, precum ºi o protecþie mai buna a salariaþilor, în cazul în care aceºtia vor fi disponibilizaþi înainte de vânzarea societãþilor. Car men COSMAN
“Cigany Halal”? Chiar pe primãrie? D
e câteva luni, mai exact de anul trecut dinainte de Anul Nou, pe partea opusã a faþadei Primãriei municipiului Petroºani stagneazã un mini-graffiti care ar putea reprezenta o îndemnare la rasism.
P
Înscrisul postat pe “fundalul” clãdirii publice este urmãtorul: “CIGANY HALAL! ESC MONSTERS ULTRAS”. În limba românã acesta nu ar avea prea multe semnificaþii pentru cã “cigany” nu înseamnã nimic iar “halal” ar fi o interjecþie de provenienþã turceascã care s-ar putea traduce prin “bravo”. “esc”
poate reprezenta ori o tastã aflatã pe tastaura calculatorului ºi care înseamnã, în englezã, “escape” – adicã “scãpare sau evitare a unei anu-
mite situaþii” ori, de exemplu “European Society of Cardiology”, sau „semnãturã”, ºamd. Continuând, “monsters” ºi “ultras” au mai fost auzite prin limba românã dar nu sunt niºte cuvinte care aparþin (în totalitate acesteia) provenind din alte limbi – de exemplu latinã sau englezã. Pânã aici, nimic nou sub Soare, inscripþia pãrând o aiurealã postatã de cãtre vreun teribilist afumat ºi nocturn. Recitind însã, în limbile maghiarã ºi englezã, graffiti-ul amplasat pe zidul primãriei traducerea ar putea fi una cu totul alta ºi, în plus, surprinzãtoare. Astfel, în maghiarã, “Cigany halal!” înseamnã “Moarte
Viaþa rãsplãtitã cu indiferenþã
reþul unei vieþi. Salvatorii hunedoreni sunt rãsplãtiþi cu indiferenþã, de cele mai multe ori. În judeþul Hunedoara funcþioneazã Asociaþia Salvital, în subordinea cãreia îºi desfãºoarã activitatea paramedicii SMURD. Adicã acei oameni care acþioneazã în caz de nevoie, acei oameni care îºi riscã viaþa de cele mai multe ori pentru a salva vieþile acelor persoane care au nevoie de ajutor. Cu preþul vieþii lor, salveazã alte vieþi. Se pare însã cã acest lucru nu este unul destul de convingãtor pentru cei care trebuie sã îi ºi susþinã din punct de vedere financiar. Peste 1,5 milioane de lei au de recuperat cei de la Salvital de la diferite instituþii ºi organizaþii din judeþul Hunedoara. Mai exact este vorba de suma de 1.660.985 de lei, bani care ar fi trebuit sã ajungã
în conturile asociaþiei pentru plata salariilor paramedicilor ºi pentur îmbunãtãþirea sistemului de prim-ajutor. Cel mai mare datornic din judeþul Hunedoara la plata cotizaþiilor cãtre Salvital este primãria municipiului
Lupeni care are datorii în valoare de 601,913 de lei. În Valea Jiului mai figureazã cu restanþe Primãria municipiului Vulcan care are de achitat cãtre Salvital 30.921 de lei. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile a declarat cã nu a plãtit cotizaþiile pentru luna decembrie 2012 ºi ianuarie 2013 pe motiv cã de serviciile celor de SMURD beneficiazã ºi cei din Lupeni care nu plãtesc. ”Eu nu plãtesc ca sã beneficieze ºi ei care nu plãtesc. Majoritatea intervenþiilor SMURD sunt în Lupeni, acolo unde nu se plãteºte”,a declarat primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. În Valea Jiului mai figureazã cu restanþe ºi Liga Sindicatelor Miniere din Valea Jiului cu suma de 10 mii de lei. Cei de la Bãniþa au datorii de 24 de mii de lei, administraþia din Baru are datorii cãtre Salvital în sumã de 8000 de lei. Activitatea SMURD a început în judeþul Hunedoara la data de 25
þiganilor!”. În acelaºi timp, traducerea în românã a pluralului cuvântului “monsters” poate însemna (printre altele) “oameni foarte cruzi” iar “ultras” derivã dintr-un element de compunere care are sensul de “extrem de…”. Prin urmare, inscripþia bilingvã, s-ar putea traduce (printre altele) ºi astfel: “Moarte Þiganilor! – semnat Oamenii foarte cruzi”. Întrebarea este: cum de nu a vãzut nimeni din cadrul primãriei pânã acum acest mesaj pe lângã care trec, zilnic, sute de oameni, inclusiv angajaþi ai acesteia? Nu de alta, dar, de la “postarea” acestuia au trecut câteva luni, bune, de zile… Mircea Mircea NISTOR
iulie 2006 cu trei echipaje SMURD care îºi desfãºurau activitatea în cadrul detaºamentelor Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Iancu de Hunedoara din localitãþile Hunedoara, Petroºani ºi Uricani. Echipajele erau formate din subofiþeri angajaþi ai ISU ºi 27 de paramedici civili angajaþi la primãriile sus menþionate. Începând cu data de 1 ianuarie 2008 paramedicii au fost preluaþi de la autoritãþile locale de Asocieþia Salvital. În prezent, numãrul modulelor SMURD a ajuns la 8. Astfel de echipaje îºi desfãºoarã activitatea la Deva, Hunedoara, Petroºani, Vulcan, Uricani, Brad, Ilia ºi Simeria. Venitul unui paramedic SMURD este de puþin peste 900 de lei, asta în condiþiile în care de acest OM depinde viaþa unui alt OM. Nici în aceste condiþii cei care ar trebui sã susþinã activitatea acestor oameni nu este apreciatã ºi existã mereu divergenþe pentru plata cotizaþiilor. Monika BACIU
4 Actualitate
A
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 februarie 2013
Au scãpat de credit datoritã încasãrilor
paServ nu mai contracteazã credit. Reprezentanþii societãþii de apã din Valea Jiului au demarat, anul trecut, o procedurã pentru contractarea unui credit pentru a prelua de la vechea societate de apã bunurile. Acum, datoritã încasãrilor restanþelor, cei de la ApaServ nu mai apeleazã la aceastã modalitatea de a accesa bani. ”Am scutit SC ApaServ Valea Jiului de un împrumut de aproape 20 de miliarde de
Peste 700.000 de lei pentru autoturismele Direcþiei Silvice Hunedoara
irecþia Silvicã Hunedoara îºi înnoieºte D parcul auto. Peste 700.000 de
lei a alocat pentru cumpãrarea a cinci maºini de teren. lei vechi pentru a cumpãra de la lichidatorul judiciar toate bunurile care au fost la firma din faliment. Prin mãsurile drastice pentru recuperarea restanþelor am fãcut în aºa fel banii aceºtia vor fi plãtiþi de noi, de ApaServ ºi nu am mai fost împovãraþi cu acel împrumut”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului. Regia Autonomã a Apei Valea Jiului, firma care s-a aflat în subordinea Consiliului Judeþean Hunedoara, a creat un prejudiciu la bugetul statului de peste 20 de milioane de lei. Totul a fost posibil prin divizarea furnizorului de apã în douã societãþi, SC
Se cautã director la Camera Agricolã Judeþeanã
C
oncurs pentru ocuparea funcþiei de director. Consiliul Judeþean Hunedoara organizeazã concurs de recrutare pentru ocuparea funcþiei publice de conducere vacante de director executiv al Camerei Agricole Judeþene Hunedoara. Examenele vor avea loc în luna martie. Este vorba de proba scrisã care este stabilitã pentru data de 5 martie ºi de interviu care se va desfãºura în 7 martie. Ambele probe de concurs vor avea loc la sediul Consiliului Judeþean Hunedoara ”Condiþii specifice prevãzute în fiºa postului: - absolvent studii superioare de lungã duratã în domeniul agricol sau economic- vechime în specialitatea studiilor minim 3 ani”, se aratã în anunþul postat pe site-ul Consiliului Judeþean Hunedoara. În prezent, funcþia de director la Camera Agricolã Judeþeanã Hunedoara este ocupatã de inginerul Martin Borbely. Camera Agricolã Judeþeanã Hunedoara asigura informarea si consultanta agricola pentru lucratorii din domeniile agriculturii si conexe. Monika BACIU
Nova Serv Valea Jiului SRL ºi SC Apa Serv Valea Jiului SA. Asta a condus la o societate curatã, doar cu datorii curente, ºi alta, cãreia i s-au transferat obligaþiile restante faþã de bugetul general consolidat împreunã cu activele sechestrate ºi cu creanþele de încasat. În fapt, totul a pornit în toamna anului 2009 când, din cauza datoriilor pe care SC Apa Serv Valea Jiului le înregistra an de an faþã de bugetul consolidat al statului, Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã pentru Contribuabili mijlocii a solicitat biroului juridic din cadrul DFP Hunedoara deschiderea pro-
Pe motiv cã autovehiculele pe care el avea în parcul auto sunt cedurii insolvenþei. învechite ºi uzate, Direcþia Silvicã La data solicitãrii Hunedoara a decis sã cumpere deschiderii procedurii insolaltele noi, cu acordul Romsilva. venþei, obligaþiile restante faþã Cele 5 maºini de teren sunt de bugetul general consolidat cumpãrate în leasing financiar pe o ajunsese la 19,945 milioane perioada de 3 ani, iar valoarea de lei (aproape 200 de militotalã a contractului este de arde de lei vechi). Pe de altã 168750 de euro, fãrã TVA, adicã parte, însã, Apa Serv Valea peste 700.000 de lei, fãrã TVA. Jiului este singura din þarã, Licitaþia deschisã organizatã de care în acest moment are Romsilva pentru DS Hunedoara a proiecte de milioane de euro fost câºtigatã de o firmã din ºi care nu participã cu nici un Râmnicu Vâlcea, SC Nurvil SRL, leu pentru implementarea lor. distribuitor autorizat al renumitelor Bunurile au fost puse sub mãrci Volkswagen ºi Audi. sechestru din cauza datoriilor Direcþia Silvicã Hunedoara are în pe care RAAVJ le-a acumulat subordine 11 ocoale silvice situate la Fisc, atunci când societatea pe raza întregului judeþ ºi s-a desprins în douã pãrþi, una administreazã 154018 de hectare de teren împãdurit. cu datorii ºi alta curatã. Car men COSMAN Monika BACIU
Medicii, structura cea mai necesarã a unui spital
ctivitatea unui spital este A dependentã de cadrele medicale. În ultima perioadã se vorbeºte intens de reducerea cheltuielilor unitãþilor medicale.
Potrivit mamangerului Spitalului de Urgenþã din Petroºani, Alin Vasilescu, aducerea de noi medici la unitatea medicalã ar fi un lucru benefic. Asta în condiþiile în care Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate ar suporta ºi un venit mai mare pentru unitãþile medicale. ”În momentul în care vorbim de activitatea unui spital trebuie sã þinem cont de faptul cã servicile medicale sunt asigurate de medici. Urmãtorul pas este faptul cã contracul cu Casa de Asigurãri este strâns legat de
numãrul de paturi al spitalului ºi respectiv de medicii care pot sã ofere servicii medicale. Nu poþi reduce medicii pentru cã automat reduci servicile ºi automat reduci veniturile unui spital. Poþi eventual sã încerci sã mai aduci medici ca sã-þi diversifici paleta de servicii medicale care le poþi oferi ca spital ºi automat dacã ai ”noroc” sã ai ºi un venit mai mare ºi un contract mai
mare cu Casa de Asigurãri”, a declarat Alin Vasilescu, manager SUP Petroºani. Reducerea cheltuileilor la SUP ar putea presupune ºi reducerea de personal, însã acest aspect nu este luat în calcul de reprezentanþii unitãþii medicale. În timp ce Vasilescu sperã sã atragã mai mulþi medici, existã posibilitatea ca unii sã plece de bunã voie. Managerul unitãþii medicale din Petroºani sperã totuºi ca acest lucru sã nu se întâmple. ”Sperãm sã nu fie cazul sã plece nimeni de bunã voie de la spitalul Petroºani”, a mai precizat sursa citatã. Spitalul de Urgenþã din Petroºani are deficit mare de cadre medicale, însã acestea nu se pot suplimenta datoritã bugetului limitat al unitãþii spitaliceºti. Monika BACIU
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 februarie 2013
Atacaþi cu pietre de hoþii de cãrbuni
U
n echipaj al Poliþiei Aninoasa a fost atacat cu bolovani luni noaptea de hoþii de cãrbuni din Colonia Iscroni. Oamenii legii încercau sã opreascã un furt de huilã. Deºi au cerut susþinere, cei doi poliþiºti au fost nevoiþi sã se descurce singuri pentru cã în ajutorul lor n-a prea avut cine veni. Maximilian GÂNJU Haiducii huilei din Colonia Iscroni nu pot fi opriþi sã nu mai jefuiascã trenurile cu cãrbune care tranziteazã gara din Aninoasa, aflatã la o aruncãturã de bãþ de cartierul lor. Inclusiv prefectul judeþului, Sorin Vasilescu s-a impli-
cat în combaterea furturilor ºi a cerut jandarmilor ºi poliþiºtilor sã fie fermi. Poliþiºtii din Aninoasa au fãcut razii peste razii ºi dosare
penale hoþilor, au recuperat sute de tone de huilã de la haiducii huilei dar fenomenul nu poate fi stopat. Luni noaptea doi poliþiºtii aflaþi în patrulã au fost atacaþi cu o ploaie de pietre de hoþii de huilã dupã ce oamenii legii i-au prins la furat chiar în vagoanele cu cãrbuni. Aflaþi în inferioritate cei doi poliþiºti au cerut sprijin, însã ajutoarele au întârziat sã aparã pentru cã nu sunt suficienþi angajaþi în structurile de ordine publicã. Nici la Poliþia Aninoasa, nici la Jandarmerie ºi nici la Poliþia TF Petroºani care, de altfel, ar fi trebuit sã ºi intervinã la furtul de huilã. Astfel, cei doi poliþiºti din Aninoasa aflaþi în patrula care a intervenit la furtul de huilã din noaptea de luni spre marþi, s-au ales cu rãni uºoare dupã ce au fost loviþi de bolovanii aruncaþi de hoþi.
Nici în Constanþa vagoanele CFR nu scapã de magneþii hunedoreni
J
udeþul Hunedoara a devenit prea mic pentru un hoþ cu pretenþii, care lucreazã la scarã macro. Bãrbatul a fost arestat preventiv, dupã ce poliþiºtii Serviciului Transporturi Maritime Constanþa l-au suspectat cã a sustras componente ale vagoanelor C.F.R., staþionate în triajul C.F. Constanþa Port. Prejudiciul depãºeºte 40.000 de lei. Carmen COSMAN Poliþiºtii Serviciului Transporturi Maritime au depistat, în Portul Constanþa, un bãrbat de 49 de ani, din localitatea Ilia, judeþul Hunedoara, în timp ce transporta, cu un autoturism, mai multe componente ale vagoanelor C.F.R., a cãror provenienþã nu a putut sã o
justifice. Oamenii legii au trecut imediat la verificãri ºi aºa au descoperit cã bunurile respective - tampoane, arcuri elicoidale, saboþi de frânã etc - erau piese ce proveneau de
la trei vagoane C.F.R, staþionate în triajul C.F. Constanþa Port. Piesele componente ale vagoanelor C.F.R. au fost ridicate ºi predate reprezentanþilor din cadrul staþiei C.F. Constanþa Port, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 40.000 de lei. Totodatã, pe parcursul cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit cã bãrbatul nu deþinea permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule, dar asta nu l-a împiedicat sã urce la volanul unui autoturism. Hunedoreanul a fost prezentat instanþei de judecatã, magistraþii dispunând arestarea preventivã a acestuia pe 29 de zile, pentru sãvârºirea infracþiunilor de furt calificat ºi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fãrã permis de conducere.
Hunedorean cercetat într-un dosar de înºelãciune cu prejudiciul de peste un milion de lei
P
oliþiºtii au descins la o adresã din judeþul Hunedoara într-un dosar de înºelãciune instrumentat de poliþiºtii din cadrul I.P.J. Caraº-Severin, prejudiciul estimat fiind de peste un milion de lei. Carmen COSMAN Nu mai puþin de cinci percheziþii domiciliare au
ziþionat utilaje ºi piese de autovehicule, în baza unor documente de identitate false. Descinderile au fost
fost efectuate la persoane ºi sedii de societãþi comerciale ai cãror administratori sunt suspectaþi cã au achi-
organizate de poliþiºti din cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Caraº Severin, de la Poliþia
Staþiunii Bãile Herculane ºi Postul de Poliþie Iablaniþa, iar patru au avut loc pe raza judeþului CaraºSeverin ºi una în judeþul Hunedoara, la mai mulþi suspecþi de înºelãciuni. În urma percheziþiilor efectuate, poliþiºtii au ridicat documente, utilaje, piese de vehicule, precum ºi 11.800 de lei. Anchetatorii spun cã mai multe persoane sunt suspectate cã achiziþionau utilaje, scule ºi piese de autovehicule pentru care eliberau file CEC fãrã acoperire, în baza unor documente de identitate false, prejudiciul estimat pânã în prezent fiind de aproximativ 1.000.000 de lei. Doi suspecþi au fost reþinuþi pentru 24 de ore ºi vor fi prezentaþi instanþei de judecatã cu propunere de arestare preventivã.
Patrimoniul istoric pãzit cu aproape 400 de mii de lei
C
lãdiri ºi obiective de patrimoniu naþional pãzite cu aproape 400 de mii de lei. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva cautã firmã de autorizatã care sã asigure servicii de pazã, monitorizare ºi intervenþie la obiectivele aferente instituþiei. Valoare estimatã a contractului este cuprinsã între 301,500 ºi 433,100 RON. Monika BACIU ”În vederea asigurãrii securitãþii bunurilor ºi persoanelor din unitãþile arondate Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane, în actualul climat de creºtere a infracþionalitãþii, se impun mãsuri de creºtere a siguranþei prin angajarea unor profesioniºti special antrenaþi ºi educaþi pentru a face faþã oricãrei situaþii. Prezentul caiet de sarcini, întocmit pe baza legislaþiei în vigoare, cuprinde specificaþii tehnice necesare întocmirii propunerilor tehnice pentru asigurarea serviciilor de pazã. Paza se organizeazã ºi se
efectueazã potrivit planului de pazã, ale cãrei bunuri sau valori se pãzesc, cu avizul de specialitate al poliþiei”, se aratã în caietul de sarcini întocmit de reprezentanþii MCDR din Deva. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva are arondate 4 unitãþi iar pentru asigurarea securitãþii bunurilor ºi persoanelor sunt necesare 5 posturi de pazã (2 înarmate). Astfel, societatea care îºi va adjudeca licitaþia va desfãºura ser-
viciile de pazã la Muzeul din Deva, clãdirea Castel Bethlen Magna Curia. Aici se cere cã paza sã fie cu posturi înarmate. Totodatã servicii de
pazã se vor mai efectua la muzeul de istorie localã ºi etnografie Brad, muzeul de etnografie ºi artã popularã din Orãºtie ºi la muzeul de arheologie de la Sarmisegetusa. Contractul cu firma de pazã se va derula în perioada 1 aprilie - 31 decembrie anul în curs.
6 Actualitate
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 februarie 2013
Spitalul Vulcan, omorât de rãzboiul dintre douã directoare, dar ºi de primarul-doctor umitra ªtefan, fosta directoare a D DSP ”i-a tras-o” managerului care-i
dãdea lecþii - Mariana Mateescu pentru a demonstra cine e ºeful, iar primarul Gheorghe Ile în loc sã analizeze sesizãrile derapajelor în conducerea Spitalului Municipal Vulcan, a dat ºi el lecþii de medicinã doctorilor care nu pupau piciorul directorei. Soluþia salvãrii Spitalului poate veni doar de la minister… Scandalul de la Spitalul Municipal Vulcan, spital care se aflã cu un picior în groapã, putea fi evitat dacã Primãria dãdea ascultare numeroaselor sesizãri privind derapajele în actul managerial. În loc sp tragã medicii de urechi ºi sã le dea lecþii de medicinã, edilii trebuiau sã câtãreascã situaþia de-a lungul ultimilor ani, în care sesizãrile au curs ºi sã
ia mãsuri. Managerul spitalului, Mariana Mateescu, va fi schimbatã din funcþie, schimbare previzibilã având în vedere felul cum a condus ºi spitalul din Lupeni de unde a plecat în plin scandal. Multe au fost premiile ºi diplomele de cel mai cel manager, în timp ce spitalele pe care le-a pãstorit se aflau/ aflã în pragul falimentului. În ºedinþa Consiliului
Local Vulcan de joi se aºteaptã schimbarea conducerii spitalului, pe lista numelor vehiculate existând vreo trei persoane, printre care ºi ºeful Compartimentului Primiri Urgenþe Vulcan, dr. Cãtãlin Popa, cel care este ºi coordonatorul medical al SMURD Hunedoara ºi doctor în cadrul grupului de autorizare salvatori minieri INSEMEX Petroºani. Pentru cã printre propunerile de redresare a lãcaºului medical este ºi desfiinþarea Urgenþei Vulcan, dar ºi tãierea salariilor personalului medical, l-am întrebat pe Cãtãlin Popa care ar fi soluþiile, dacã ele exitã, de salvare a Spitalului Municipal.
COLÞUL LUI DENIS
M
U
recunosc cã sunt mulþi contravenienþi ºi cã numãrul celor care nu plãtesc e mare, dar nu au încã soluþii. „Din pãcate, mãsura confiscãrii autoturismelor pentru debite din amenzi e foarte complicatã. Colegii mei nu au pus-o în aplicare pentru cã necesitã, în prealabil, identificarea seriei motorului, a
ºasiuluI. Pot sã spun, însã, cã sunt 1.800 de ºoferi care datoreazã bani autoritãþilor locale”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Sute de ºoferi au de plãtit amenzi usturãtoare pentru cã încalcã legislaþia, dar prea puþini ajung ºi sã sufere din acest motiv. Aºa se face cã ei
ajung din nou la volan, iar pânã când vor fi puºi la platã mai pot sta liniºtiþi. „Cifra exactã a amenzilor nu o pot spune, dar ºtiu cã foarte puþini dintre ei au fost trimiºi sã facã muncã în folosul comunitãþii în cuantumul acestor amenzi”, a mai spus Taºcã. Diana MITRACHE
Om de afaceri strivit de un cap de pod
n om de afaceri de 65 de ani ºi-a pierdut viaþa într-un cumplit accident rutier produs la intrarea în municipiul Deva. Împreunã cu el a murit ºi o tânãrã de 33 de ani, pasagerã în autoturism.
aceastã situaþie din cauza orgoliilor, a ambiþiilor dintre doamna Mateescu ºi doamna ªtefan - fosta directoare de la Direcþia de Sãnãtate Judeþeanã. ªi cum Casa de Asigurãri
ai mulþi studenþi din Franþa, care au vizitat Valea Jiului sunt acum la Deva. Ei fac un studiu economic al judeþului ºi cautã sã vadã cum ar putea sã facã parteneriate cu firme din þara lor ºi cum ar putea promova oraºele de aici.
L
Autoritãþile din Valea Jiului nu sunt pregãtite sã aplice legea. Asta pentru cã încã nu pot confisca maºinile celor caree primesc amenzi de circulaþieºi nu le plãtesc. Cei de la Petroºani, spre exemplu,
procent de diminuare de 13,5%, ceea ce înseamnã cã doar 75 de paturi sunt finanþate. Spitalul nostru se aflã în
de Sãnãtate face contractul cu spitalul pe ceea ce recomandã Direcþia de Sãnãtate, doamna ªtefan i-a demostrat doamnei Mateescu cine este ºeful, iar Spitalul a mers în deficit. Dar aºa cum îl cunosc pe actualul ministru al Sãnãtãþii, pentru cã am lucrat cu el, este deschis ºi ia decizii corecte dacã existã motive solide, profesionist prezentate, spitalul poate fi salvat. Altfel acest spital se va desfiinþa singur. Vã daþi seama cã este vorba de 3 miliarde lei, sumã ce reprezintã gura de oxigen salvatoare. Cu aceºti bani poate fi acoperit deficitul la
Conform declaraþiilor neoficiale ale primarului Gheorghe Ile, managerul Spitalului Vulcan este deja stabilit, urmând ca numele lui sã fie devoalat în ºedinþa Consiliului Local Vulcan de joi. Ileana FIRÞULESCU
Studenþi francezi, în vizitã la Deva
Încã nu pot confisca maºinile amendaþilor egea le-ar permite, dar nu e chiar atât de uºor. Încalcã legile de circulaþie, dar pânã sã plãteascã e o cale lungã. Cel puþin aºa e la Petroºani.
”Existã soluþii, dar trebuie implicare, nu doar sã porþi o simplã corespondenþã oficialã cu care sã te acoperi ulterior, dar fãrã efect, cum a fãcut conducerea. Un reprezentant al Spitalului, care ºtie exact cum se pune problema, trebuie sã meargã la Minister, de unde poate veni rezolvarea. Spun acest lucru pentru cã aici, la Vulcan, existã 110 paturi din care 20 sunt în conservare, deºi ele sunt active pentru cã sunt absolut necesare, deci se cheltuie bani care nu sunt decontaþi. La cele 90 de paturi, care sunt înregistrate ca active, s-a aplicat acel
salariile personalului ºi mai rãmân ceva bani ºi pentru spital. O a doua variantã de salvare este preluarea CPU de minister ºi sã aparþinã de exemplu, pentru cã ar fi cel mai fericit caz, de Petroºani. Sigur cã ºi Spitalul Petroºani trebuie sã aibã un profit. Asta ar implica acoperirea gãrzilor ºi la Petroºani de medicii în cauzã. Alte variante nu existã!” – a declarat dr. Cãtãlin Popa, ºeful Compartimentului de Primiri Urgenþe Vulcan.
Tragedia s-a produs marþi dupã-amiaza, în jurul orei 14.10, iar din datele de pânã acum de vinã este chiar bãrbatul
care conducea autoturismul Poliþiºtii spun cã ºoferul nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, a pierdut controlul volanului, a pãrãsi partea carosabilã ºi s-a izbit cu putere de zidul de beton. Maºina a fost avariatã, iar conducãtorul auto ºi femeia de 33 de ani, pasagerã în autoturism, au fost prinºi ca într-o menghinã. Pentru scoaterea trupurilor dintre fiarele contorsionate ale maºinii a fost nevoie de intervenþia echipajelor de la descarcerare. Este al doilea accident cumplit produs în judeþul Hunedoara în ultimele douã zile. Luni, un alt om de afaceri, de 43 de ani, din Petroºani, ºi-a gãsit, de asemenea, sfârºitul, dupã ce s-a prãbuºit cu autoturismul de pe un pod la ieºirea din Petroºani. Se pare cã ºi în acest caz bãrbatul avea vitezã prea mare ºi nu a mai putut controla maºina. (Carmen Carmen COSMAN)
Primãria municipiului Deva are ca oaspeþi, în aceste zile, patru studenþi de la Universitatea din Belfort (Franþa). Trei dintre studenþi Martin Tanguy, Maxime Clement, Alex Whal – au venit în judeþul Hunedoara, în cursul lunii ianuarie, în cadrul unui parteneriat încheiat între Universitatea Belfort ºi Universitatea Tehnicã din Petroºani. În aceastã sãptãmânã, ei viziteazã zona Devei ºi împrejurimile. Obiectivul lor, în cadrul stagiului de practicã universitarã, este acela de a identifica ºi crea o bazã de date cu firmele din judeþul Hunedoara care activeazã în domenii precum: fabricarea componentelor electronice, diverselor subansamble, motoare/generatoare, producþie materiale plastice, tratamente termice, dar ºi a celor care activeazã în industria uºoarã. Prezentarea în detaliu a firmelor româneºti, realizatã de cei trei studenþi, ar permite companiilor franceze din zona Belfort sã intre mai uºor în legãturã cu întreprinderile noastre, sã deruleze ºi dezvolte, pe viitor, parteneriate comerciale. Al patrulea oaspete este o studentã de 23 de ani – Aline Fierobe - care studiazã relaþiile internaþionale ale organizaþiilor. Studenta a sosit în urmã cu o sãptãmânã la Deva ºi va efectua stagiul de practicã în cadrul Primãriei municipiului Deva. Stagiul ei are ca finalitate creionarea unei strategii care vizeazã relaþiile externe ºi promovarea imaginii municipiului Deva în Franþa. Cei patru studenþi spun cã a fost dorinþa lor sã vinã în România pentru a cunoaºte mai multe despre þara noastrã, despre modul de viaþã ºi cultura românilor. Aline Fierobe a ales Deva în urma mai vechii colaborãri dintre oraºul Belfort ºi
Deva. Aline a declarat cã percepþia tinerilor ºi a francezilor, în general, în legãturã cu România nu este una tocmai favorabilã. Odatã ajunsã aici, ea a mãrturisit cã situaþia este cu totul alta. România este o þarã cu o istorie bogatã, cu multe oportunitãþi, inclusiv de afaceri. Tocmai de aceea, crede cã strategia de promovare a Devei, pe care o pregãteºte, va înlãtura prejudecãþile existente în þara ei faþã de România ºi faþã de români. Tinerii au ajuns în Hunedoara în urma unui parteneriat iniþiat de europarlamentarul Iuliu Winkler, care anul trecut a adus o delegaþie de oameni de afaceri în judeþ. Diana MITRACHE
Dezinteres faþã de asigurarea obligatorie
L
ocuitorii Vãii Jiului nu par deloc interesaþi de asigurarea locuinþelor. Chiar dacã, de la începutul lunii septembrie a anului 2011, a intrat în vigoare ºi legea care prevede aplicarea de sancþiuni contravenienþilor. Respectiv celor care nu binevoiesc sã-ºi asigure locuinþele împotriva dezastrelor naturale. Drept mãrturie stã procentul de doar (aproape) 10% al celor care s-au asigurat pânã în decembrie 2012 împotriva cutremurelor, inundaþiilor, incendiilor sau alunecãrilor de teren. În acest an, însã, numãrul celor care au încheiat astfel de acte este dezastruos de mic, motiv pentru care unele dintre primãriile din Valea Jiului au început sã le trimitã somaþii celor neasiguraþi. Amenzile ce ar urma sã fie achitate de cãtre aceºtia sunt cuprinse între 100 ºi 500 de lei, acestea fiind stabilite de cãtre fiecare primãrie, în parte. Deocamdatã, nicio primãrie din Valea Jiului nu a aplicat vreo sancþiune deºi, de la intrarea în vigoare a legii, a trecut ceva timp. Mir cea NISTOR
6 Actualitate
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 februarie 2013
Spitalul Vulcan, omorât de rãzboiul dintre douã directoare, dar ºi de primarul-doctor umitra ªtefan, fosta directoare a D DSP ”i-a tras-o” managerului care-i
dãdea lecþii - Mariana Mateescu pentru a demonstra cine e ºeful, iar primarul Gheorghe Ile în loc sã analizeze sesizãrile derapajelor în conducerea Spitalului Municipal Vulcan, a dat ºi el lecþii de medicinã doctorilor care nu pupau piciorul directorei. Soluþia salvãrii Spitalului poate veni doar de la minister… Scandalul de la Spitalul Municipal Vulcan, spital care se aflã cu un picior în groapã, putea fi evitat dacã Primãria dãdea ascultare numeroaselor sesizãri privind derapajele în actul managerial. În loc sp tragã medicii de urechi ºi sã le dea lecþii de medicinã, edilii trebuiau sã câtãreascã situaþia de-a lungul ultimilor ani, în care sesizãrile au curs ºi sã
ia mãsuri. Managerul spitalului, Mariana Mateescu, va fi schimbatã din funcþie, schimbare previzibilã având în vedere felul cum a condus ºi spitalul din Lupeni de unde a plecat în plin scandal. Multe au fost premiile ºi diplomele de cel mai cel manager, în timp ce spitalele pe care le-a pãstorit se aflau/ aflã în pragul falimentului. În ºedinþa Consiliului
Local Vulcan de joi se aºteaptã schimbarea conducerii spitalului, pe lista numelor vehiculate existând vreo trei persoane, printre care ºi ºeful Compartimentului Primiri Urgenþe Vulcan, dr. Cãtãlin Popa, cel care este ºi coordonatorul medical al SMURD Hunedoara ºi doctor în cadrul grupului de autorizare salvatori minieri INSEMEX Petroºani. Pentru cã printre propunerile de redresare a lãcaºului medical este ºi desfiinþarea Urgenþei Vulcan, dar ºi tãierea salariilor personalului medical, l-am întrebat pe Cãtãlin Popa care ar fi soluþiile, dacã ele exitã, de salvare a Spitalului Municipal.
COLÞUL LUI DENIS
M
U
recunosc cã sunt mulþi contravenienþi ºi cã numãrul celor care nu plãtesc e mare, dar nu au încã soluþii. „Din pãcate, mãsura confiscãrii autoturismelor pentru debite din amenzi e foarte complicatã. Colegii mei nu au pus-o în aplicare pentru cã necesitã, în prealabil, identificarea seriei motorului, a
ºasiuluI. Pot sã spun, însã, cã sunt 1.800 de ºoferi care datoreazã bani autoritãþilor locale”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt Primãria Petroºani. Sute de ºoferi au de plãtit amenzi usturãtoare pentru cã încalcã legislaþia, dar prea puþini ajung ºi sã sufere din acest motiv. Aºa se face cã ei
ajung din nou la volan, iar pânã când vor fi puºi la platã mai pot sta liniºtiþi. „Cifra exactã a amenzilor nu o pot spune, dar ºtiu cã foarte puþini dintre ei au fost trimiºi sã facã muncã în folosul comunitãþii în cuantumul acestor amenzi”, a mai spus Taºcã. Diana MITRACHE
Om de afaceri strivit de un cap de pod
n om de afaceri de 65 de ani ºi-a pierdut viaþa într-un cumplit accident rutier produs la intrarea în municipiul Deva. Împreunã cu el a murit ºi o tânãrã de 33 de ani, pasagerã în autoturism.
aceastã situaþie din cauza orgoliilor, a ambiþiilor dintre doamna Mateescu ºi doamna ªtefan - fosta directoare de la Direcþia de Sãnãtate Judeþeanã. ªi cum Casa de Asigurãri
ai mulþi studenþi din Franþa, care au vizitat Valea Jiului sunt acum la Deva. Ei fac un studiu economic al judeþului ºi cautã sã vadã cum ar putea sã facã parteneriate cu firme din þara lor ºi cum ar putea promova oraºele de aici.
L
Autoritãþile din Valea Jiului nu sunt pregãtite sã aplice legea. Asta pentru cã încã nu pot confisca maºinile celor caree primesc amenzi de circulaþieºi nu le plãtesc. Cei de la Petroºani, spre exemplu,
procent de diminuare de 13,5%, ceea ce înseamnã cã doar 75 de paturi sunt finanþate. Spitalul nostru se aflã în
de Sãnãtate face contractul cu spitalul pe ceea ce recomandã Direcþia de Sãnãtate, doamna ªtefan i-a demostrat doamnei Mateescu cine este ºeful, iar Spitalul a mers în deficit. Dar aºa cum îl cunosc pe actualul ministru al Sãnãtãþii, pentru cã am lucrat cu el, este deschis ºi ia decizii corecte dacã existã motive solide, profesionist prezentate, spitalul poate fi salvat. Altfel acest spital se va desfiinþa singur. Vã daþi seama cã este vorba de 3 miliarde lei, sumã ce reprezintã gura de oxigen salvatoare. Cu aceºti bani poate fi acoperit deficitul la
Conform declaraþiilor neoficiale ale primarului Gheorghe Ile, managerul Spitalului Vulcan este deja stabilit, urmând ca numele lui sã fie devoalat în ºedinþa Consiliului Local Vulcan de joi. Ileana FIRÞULESCU
Studenþi francezi, în vizitã la Deva
Încã nu pot confisca maºinile amendaþilor egea le-ar permite, dar nu e chiar atât de uºor. Încalcã legile de circulaþie, dar pânã sã plãteascã e o cale lungã. Cel puþin aºa e la Petroºani.
”Existã soluþii, dar trebuie implicare, nu doar sã porþi o simplã corespondenþã oficialã cu care sã te acoperi ulterior, dar fãrã efect, cum a fãcut conducerea. Un reprezentant al Spitalului, care ºtie exact cum se pune problema, trebuie sã meargã la Minister, de unde poate veni rezolvarea. Spun acest lucru pentru cã aici, la Vulcan, existã 110 paturi din care 20 sunt în conservare, deºi ele sunt active pentru cã sunt absolut necesare, deci se cheltuie bani care nu sunt decontaþi. La cele 90 de paturi, care sunt înregistrate ca active, s-a aplicat acel
salariile personalului ºi mai rãmân ceva bani ºi pentru spital. O a doua variantã de salvare este preluarea CPU de minister ºi sã aparþinã de exemplu, pentru cã ar fi cel mai fericit caz, de Petroºani. Sigur cã ºi Spitalul Petroºani trebuie sã aibã un profit. Asta ar implica acoperirea gãrzilor ºi la Petroºani de medicii în cauzã. Alte variante nu existã!” – a declarat dr. Cãtãlin Popa, ºeful Compartimentului de Primiri Urgenþe Vulcan.
Tragedia s-a produs marþi dupã-amiaza, în jurul orei 14.10, iar din datele de pânã acum de vinã este chiar bãrbatul
care conducea autoturismul Poliþiºtii spun cã ºoferul nu a adaptat viteza la condiþiile de drum, a pierdut controlul volanului, a pãrãsi partea carosabilã ºi s-a izbit cu putere de zidul de beton. Maºina a fost avariatã, iar conducãtorul auto ºi femeia de 33 de ani, pasagerã în autoturism, au fost prinºi ca într-o menghinã. Pentru scoaterea trupurilor dintre fiarele contorsionate ale maºinii a fost nevoie de intervenþia echipajelor de la descarcerare. Este al doilea accident cumplit produs în judeþul Hunedoara în ultimele douã zile. Luni, un alt om de afaceri, de 43 de ani, din Petroºani, ºi-a gãsit, de asemenea, sfârºitul, dupã ce s-a prãbuºit cu autoturismul de pe un pod la ieºirea din Petroºani. Se pare cã ºi în acest caz bãrbatul avea vitezã prea mare ºi nu a mai putut controla maºina. (Carmen Carmen COSMAN)
Primãria municipiului Deva are ca oaspeþi, în aceste zile, patru studenþi de la Universitatea din Belfort (Franþa). Trei dintre studenþi Martin Tanguy, Maxime Clement, Alex Whal – au venit în judeþul Hunedoara, în cursul lunii ianuarie, în cadrul unui parteneriat încheiat între Universitatea Belfort ºi Universitatea Tehnicã din Petroºani. În aceastã sãptãmânã, ei viziteazã zona Devei ºi împrejurimile. Obiectivul lor, în cadrul stagiului de practicã universitarã, este acela de a identifica ºi crea o bazã de date cu firmele din judeþul Hunedoara care activeazã în domenii precum: fabricarea componentelor electronice, diverselor subansamble, motoare/generatoare, producþie materiale plastice, tratamente termice, dar ºi a celor care activeazã în industria uºoarã. Prezentarea în detaliu a firmelor româneºti, realizatã de cei trei studenþi, ar permite companiilor franceze din zona Belfort sã intre mai uºor în legãturã cu întreprinderile noastre, sã deruleze ºi dezvolte, pe viitor, parteneriate comerciale. Al patrulea oaspete este o studentã de 23 de ani – Aline Fierobe - care studiazã relaþiile internaþionale ale organizaþiilor. Studenta a sosit în urmã cu o sãptãmânã la Deva ºi va efectua stagiul de practicã în cadrul Primãriei municipiului Deva. Stagiul ei are ca finalitate creionarea unei strategii care vizeazã relaþiile externe ºi promovarea imaginii municipiului Deva în Franþa. Cei patru studenþi spun cã a fost dorinþa lor sã vinã în România pentru a cunoaºte mai multe despre þara noastrã, despre modul de viaþã ºi cultura românilor. Aline Fierobe a ales Deva în urma mai vechii colaborãri dintre oraºul Belfort ºi
Deva. Aline a declarat cã percepþia tinerilor ºi a francezilor, în general, în legãturã cu România nu este una tocmai favorabilã. Odatã ajunsã aici, ea a mãrturisit cã situaþia este cu totul alta. România este o þarã cu o istorie bogatã, cu multe oportunitãþi, inclusiv de afaceri. Tocmai de aceea, crede cã strategia de promovare a Devei, pe care o pregãteºte, va înlãtura prejudecãþile existente în þara ei faþã de România ºi faþã de români. Tinerii au ajuns în Hunedoara în urma unui parteneriat iniþiat de europarlamentarul Iuliu Winkler, care anul trecut a adus o delegaþie de oameni de afaceri în judeþ. Diana MITRACHE
Dezinteres faþã de asigurarea obligatorie
L
ocuitorii Vãii Jiului nu par deloc interesaþi de asigurarea locuinþelor. Chiar dacã, de la începutul lunii septembrie a anului 2011, a intrat în vigoare ºi legea care prevede aplicarea de sancþiuni contravenienþilor. Respectiv celor care nu binevoiesc sã-ºi asigure locuinþele împotriva dezastrelor naturale. Drept mãrturie stã procentul de doar (aproape) 10% al celor care s-au asigurat pânã în decembrie 2012 împotriva cutremurelor, inundaþiilor, incendiilor sau alunecãrilor de teren. În acest an, însã, numãrul celor care au încheiat astfel de acte este dezastruos de mic, motiv pentru care unele dintre primãriile din Valea Jiului au început sã le trimitã somaþii celor neasiguraþi. Amenzile ce ar urma sã fie achitate de cãtre aceºtia sunt cuprinse între 100 ºi 500 de lei, acestea fiind stabilite de cãtre fiecare primãrie, în parte. Deocamdatã, nicio primãrie din Valea Jiului nu a aplicat vreo sancþiune deºi, de la intrarea în vigoare a legii, a trecut ceva timp. Mir cea NISTOR
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 februarie 2013
Prietenia lui Avram cu premierul Ponta este ca vinul vechi…
P
ãstreazã Costel Avram relaþia de prietenie cu Victor Ponta chiar dacã a ales sã facã parte din PNL trãdându-l într-un fel pe primul social-democrat al þãrii? Situaþia este similarã celei în care o femeie este iubitã de doi bãrbaþi, iar femeia face alegerea lãsându-l pe celãlat cu buza umflatã.
premierului Nãstase este astãzi prim ministru al României – Victor Ponta. Invitat la Congresul PNL de sânbãta trecutã, Victor Ponta aflat la ieºirea din salã a fost asaltat de presã. Nici nu au lãsat bine microfoanele când premierul, cu braþele
Ileana FIRÞULESCU O zicalã spune cã ”atunci când urci pe scara vieþii, nu uita sã dai bunã ziua la toatã lumea pentru ca atunci când vei coborî sã aibã cine sã-þi rãspundã”. ªtia sau nu aceastã zicalã actualul preºedinte interimar al PNL Petrila, Costel Avram, nici nu conteazã. Dar se pare cã i-a ieºit, pentru cã a lãsat loc de bunã ziua încã de prin 2002, când era vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara din partea PSD, când a legat o prietenie pe cinste cu fostul ºef al corpului de control
al primului ministru de atunci, Adrian Nãstase. Acel ºef al controlorilor
deschise, s-a îndreptat spre omul din Vale, exclamând ”pe cine vãd
eu aici!” Scena a fost difuzatã pe posturile centrale de televiziune. Pãstreazã Costel Avram relaþia de prietenie cu Victor Ponta chiar dacã acum face parte din PNL trãdându-l într-un fel pe primul social democrat al þãrii? Situaþia este similarã celei în care o femeie este iubitã de doi bãrbaþi, iar femeia face alegerea lãsându-l pe celãlat cu buza umflatã. ”Da, mi-a spus râzând cã am ales PNL, deºi puteam sã fiu la el în partid… Pãstrãm o relaþie de prietenie veche. ªtiþi cum se spune cã prietenia este precum vinul vechi. Ca sã îi dai forþã ºi tãrie trebuie ”sã dospeascã” în timp. Ne ºtim bine încã de pe vremea când era preºedinte la tineret. L-am vãzut la Congres, dãdea interviuri presei.
Ploaia opreºte incendiile de miriºte în Vale iromanii de ocazie le-au dat de furcã P anul trecut pompierilor din Valea Jiului. Militarii aproape cã n-au avut o zi
Z
Ploile din ultima perioadã au fãcut ca în zona Vãii sã nu fie incendii de vegetaþie cum se înregistreazã în multe
regiuni din judeþ. Pânã acum proprietarii de terenuri n-au putut ieºi sã le cureþe „tradiþional” adicã sã le dea foc. Deºi le este interzis proprietarilor de terenuri sã-ºi
Monika BACIU
cureþe pãmânturile cu ajutorul focului, iar APIA ameninþã cã sisteazã fondurile alocate celor prinºi, nimeni nu se teme. Câteva tentative au fost în zona de nord a localitãþii, pe terenurile din apropiere de cartierul Bosnia ºi poligonul militar. Pãºunea aparþine municipalitãþii Petroºani iar focul a fost pus de cãtre cei care-ºi scot ani-
malele la pãscut pe terenul în cauzã însã ploaia le-a dat planul peste cap piromanilor de ocazie. Pe de altã parte toþi cei care vor fi prinºi cã –ºi curãþã terenurile cu ajutorul focului riscã amenzi între 1.000 ºi 2.500 de lei.
Demers la premier pentru 70 de milioane de euro
C
onducerea operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului vrea sã convingã Guvernul sã contribuie ºi cu procentul care ar reveni societãþii pentru un proiect european de reabilitare a infrastructurii. O primã întâlnire cu ºeful executivului a avut loc, iar Ponta l-a asigurat pe Avram de sprijinul sãu. Maximilian GÂNJU Apa Serv Valea Jiului vrea sã atragã 70 de milioane de euro, fonduri europene, în perioada
”Avem cod galben de precipitaþii pentru Valea Jiului începând din data de 26 ora 2 pânã mâine (miercuri) ora 15. Pot sã cadã 20-25 de litri pe metru pãtrat cu precizarea cã în zona de munte vor fi ninsori. Pot sã ajungã în zona Vãii Jiului mai mult de 25 de litri pe metru pãtrat, dar asta depinde de ce oferã perioada respectivã”, a declarat Sorin Corici, ºef Sistem Hidrotehnic Apele Române Valea Jiului.
În ceea ce priveºte debitele râurilor, în Valea Jiului nu existã risculsã se producã inundaþii. ”Pentru partea de hidrografie, ºi anume debitele în Valea Jiului nu suntem sub cod galben ºi nu vom avea probleme de inundaþii. Vor fi creºteri importante pe debitele râurilor, dar nu sã fie inundaþii”, a mai precizat sursa citatã. Dupã ce codul galben va ieºi din vigoare, vremea se va mai încãlzi, iar sfârºitul de sãptãmânã se anunþã unul cãlduros.
2014-2020, pentru reabilitarea reþelelor de apã ºi canalizare din cele ºase localitãþi ale regiunii. „Proiectul în valoare de 70 de milioane de euro a fost depus ºi este în analizã. Cei de la Comisia Europeanã au avut niºte obiecþii care s-au clarificat. Am avut o întâlnire la Ministerul Mediului ºi cu cei de la POS Mediu, iar acum facem demersuri pentru acest proiect”, explicã directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Demersul de care vorbeºte Avram se referã la un fel de subvenþie acordatã de Guvern care ar
acoperi contribuþia la proiectul european ce ar reveni operatorului de apã. Practic pentru proiectul de reabilitare în valoare de 70 de milioane de euro, în procent de 75 la sutã din sumã, banii vin de la Uniunea Europeanã, Guvernul contribuie prin ministerul de resort cu 13 procente iar comunitatea localã ºi operatorul de apã ºi canal cu 2 procente.
D
iscuþii cu premierul Ponta
De aceste douã procente ar vrea Avram sã scape ºi sã-l convingã pe premier sã le plãteascã guvernul. Suma nu este deloc de neglijat mai ales pentru Valea Jiului unde sãrãcia atinge cote ridi-
O femeie în comã alcoolicã de trei ori în aceeaºi zi
Ploi abundente în Valea Jiului ºi ninsori în zonele montane ãpadã la munte. Meteorogologii au emis cod galben de precipitaþii pentru mai multe zone ale þãrii. ªi Valea Jiului intrã sub incidenþa acestui cod, iar precipitaþiile pot depãºi 25 de litri pe metru pãtrat, iar la munte sunt ºanse sã ningã.
de liniºte pe parcursul primãverii, iar în acest an lucrurile par sã se repete. Maximilian GÂNJU
Eu stãteam departe, pentru cã nu se cãdea, acolo, în public, sã-l abordez, dar a venit el spre mine deschis, prieteneºte. Nu vã ascund cã i-am cerut sprijinul în ce priveºte implementarea la Apa Serv a pãrþii a doua a proiectului privind reabilitarea reþelelor. Suntem singurul operator de gen din România care a depus proiectul pentru 2014 2020, proiect aprobat. Acum se aflã la Ministerul Mediului, la Direcþia Post Mediu. A fost evaluat ºi de Uniunea Europeanã, care a avut câteva obiecþii pe care le-am remediat. ªtiþi cã este vorba de 70 milioane euro. Suntem în linie dreaptã ºi anul acesta putem sã-i dãm drumul. Mã voi întâlni cu premierul Ponta în viitorul apropiat, aºa cum am stabilit. Mi-a promis tot sprijinul dacã am argumente solide. ªi am! Pãrerea mea, dar ºi a lui, este cã orice prietenie se bazeazã pe onestitate ºi respect,
pe lângã multe altele” – a declarat Costel Avram, preºedinte PNL Petrila ºi director general Apa Serv Petroºani. Cine a spus cã trebuie avut grijã ce fapte presari prin viaþã pentru cã acestea se întorc ca un bumerang, sigur nu a greºit. Pe vremuri, cei ce îºi amintesc ºtiu cã ºi Avram ºi-a ajutat prietenul, acum premier, aflat în ”nevoie de sprijin” pe melagurile Gorjului…
Actualitate 9
C
ã grãdina lui Dumnezeu este mare ºi cã unii mai sar gardul din când în când, ºtim deja, iar acest lucru nu ne mai mirã, mai ales cã trãim într-o lume a extremelor. Dar, când unii sar gardul în repetate rânduri, în aceeaºi zi, atunci chiar existã o problemã. Luiza ANDRONACHE Luni seara, în jurul orei 19:30, paramedicii SMURD din Vulcan au
fost informaþi prin apel de urgenþã 112, despre o persoanã cãzutã în apropierea unui bar. Când au ajuns la faþa locului, bãieþii de pe ambulanþã au avut o senzaþie de deja-vu. Victima nu era nimeni alta decât o femeie în jurul
vârstei de 50 de ani, beatã moartã, cãzutã chiar pe podeaua unei cârciumi ieftine de pe Aleea Muncii, loc unde se adunã mai toþi boschetarii ºi beþivii din oraº. Însã, cã femeia era ruptã de beatã nu este nimic interesant, decât dacã spunem cã era pentru a treia oarã când paramedicii o ridicau în comã alcoolicã în aceeaºi zi, din exact acelaºi bar. De fiecare datã când a fost dusã la Spital în stare avansatã de ebrietate, femeia, care este cunoscutã ca trãgând la mãsea cu oricine îi dã ceva de bãut, a plecat din
serviciul de urgenþã pe picioarele ei, dar unde credeþi? Înapoi la cârciumã! ªi dupã ce ambulanþa a plecat, în scurt timp, în bar s-a pornit o revoltã între beþivi pornind de la între-
Anunþ În sedinþa ordinarã a Consiliului Judeþean Hunedoara din data de 25.01.2013 a fost adoptatã Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.7/2013 privind “STABILIREA NIVELULUI TAXELOR ªI TARIFELOR PRECUM ªI A ALTOR TAXE ASIMILATE
Anunþ Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2012, se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã: - în intervalul 05.03. 08.03.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F; - în intervalul 12.03. 15.03.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O; - în intervalul 19.03. 22.03.2013 – pensionar-
cate. Directorul Apa Serv Valea Jiului a avut zilele trecute o întâlnire cu Victor Ponta pe aceastã temã ºi a rãmas ca în aceastã sãptãmânã sã mai existe o rundã de discuþii. „Nu ascund cã mã cunosc cu Victor Ponta de multã vreme. M-am întâlnit cu el ºi m-a asigurat de tot sprijinul lui. Dacã Valea are probleme cu ar fi în minerit ori alte domenii, la Apa Serv nu vor fi. Sãptãmâna aceasta, cel mai probabil, voi avea o nouã întâlnire cu premierul Ponta ºi sper sã-l conving ca pentru etapa a doua a proiectului european de 70 de milioane de euro, contribuþia noastrã ºi a Vãii sã fie cât mai micã sau zero dacã este posibil”, a precizat Avram.
T
oatã infrastructura va fi reabilitatã Anul acesta se încheie prima etapã de finanþare barea: Cine a fost mai tare ºi a chemat primul Salvarea? Poliþiºtii au ajuns la faþa locului ºi i-au luat pe câþiva cheflii la secþie pentru declaraþii. De altfel, acel bar non stop este mereu câmpul de luptã între boschetarii ºi beþivii din Vulcan, iar asta nu de azi de ieri, ci de ani de zile. ACESTORA, DIN COMPETENÞA CONSILIULUI JUDEÞEAN HUNEDOARA, APLICABILE ÎN ANUL FISCAL 2013” ºi care poate fi consultatã pe site-ul propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara, la adresa de internet: www.cjhunedoara.ro. ªef Serviciu Mihaela ªtefan ilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z. Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi. Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 25.03. – 12.04.2013. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A.
prin POS Mediu iar etapa a doua începe în 2014 ºi se vor investi 70 de milioane de euro în reabilitarea reþelelor de canalizare din localitãþile Vãii, pe o lungime de 44 de kilometri, 3 captãri, 2
staþii de tratare a apei precum ºi reþelele de distribuþie a apei, pe o lungime de 64 de kilometri. De asemenea se mai doreºte ºi construirea a 4 micro-hidrocentrale.
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 februarie 2013
Prietenia lui Avram cu premierul Ponta este ca vinul vechi…
P
ãstreazã Costel Avram relaþia de prietenie cu Victor Ponta chiar dacã a ales sã facã parte din PNL trãdându-l într-un fel pe primul social-democrat al þãrii? Situaþia este similarã celei în care o femeie este iubitã de doi bãrbaþi, iar femeia face alegerea lãsându-l pe celãlat cu buza umflatã.
premierului Nãstase este astãzi prim ministru al României – Victor Ponta. Invitat la Congresul PNL de sânbãta trecutã, Victor Ponta aflat la ieºirea din salã a fost asaltat de presã. Nici nu au lãsat bine microfoanele când premierul, cu braþele
Ileana FIRÞULESCU O zicalã spune cã ”atunci când urci pe scara vieþii, nu uita sã dai bunã ziua la toatã lumea pentru ca atunci când vei coborî sã aibã cine sã-þi rãspundã”. ªtia sau nu aceastã zicalã actualul preºedinte interimar al PNL Petrila, Costel Avram, nici nu conteazã. Dar se pare cã i-a ieºit, pentru cã a lãsat loc de bunã ziua încã de prin 2002, când era vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara din partea PSD, când a legat o prietenie pe cinste cu fostul ºef al corpului de control
al primului ministru de atunci, Adrian Nãstase. Acel ºef al controlorilor
deschise, s-a îndreptat spre omul din Vale, exclamând ”pe cine vãd
eu aici!” Scena a fost difuzatã pe posturile centrale de televiziune. Pãstreazã Costel Avram relaþia de prietenie cu Victor Ponta chiar dacã acum face parte din PNL trãdându-l într-un fel pe primul social democrat al þãrii? Situaþia este similarã celei în care o femeie este iubitã de doi bãrbaþi, iar femeia face alegerea lãsându-l pe celãlat cu buza umflatã. ”Da, mi-a spus râzând cã am ales PNL, deºi puteam sã fiu la el în partid… Pãstrãm o relaþie de prietenie veche. ªtiþi cum se spune cã prietenia este precum vinul vechi. Ca sã îi dai forþã ºi tãrie trebuie ”sã dospeascã” în timp. Ne ºtim bine încã de pe vremea când era preºedinte la tineret. L-am vãzut la Congres, dãdea interviuri presei.
Ploaia opreºte incendiile de miriºte în Vale iromanii de ocazie le-au dat de furcã P anul trecut pompierilor din Valea Jiului. Militarii aproape cã n-au avut o zi
Z
Ploile din ultima perioadã au fãcut ca în zona Vãii sã nu fie incendii de vegetaþie cum se înregistreazã în multe
regiuni din judeþ. Pânã acum proprietarii de terenuri n-au putut ieºi sã le cureþe „tradiþional” adicã sã le dea foc. Deºi le este interzis proprietarilor de terenuri sã-ºi
Monika BACIU
cureþe pãmânturile cu ajutorul focului, iar APIA ameninþã cã sisteazã fondurile alocate celor prinºi, nimeni nu se teme. Câteva tentative au fost în zona de nord a localitãþii, pe terenurile din apropiere de cartierul Bosnia ºi poligonul militar. Pãºunea aparþine municipalitãþii Petroºani iar focul a fost pus de cãtre cei care-ºi scot ani-
malele la pãscut pe terenul în cauzã însã ploaia le-a dat planul peste cap piromanilor de ocazie. Pe de altã parte toþi cei care vor fi prinºi cã –ºi curãþã terenurile cu ajutorul focului riscã amenzi între 1.000 ºi 2.500 de lei.
Demers la premier pentru 70 de milioane de euro
C
onducerea operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului vrea sã convingã Guvernul sã contribuie ºi cu procentul care ar reveni societãþii pentru un proiect european de reabilitare a infrastructurii. O primã întâlnire cu ºeful executivului a avut loc, iar Ponta l-a asigurat pe Avram de sprijinul sãu. Maximilian GÂNJU Apa Serv Valea Jiului vrea sã atragã 70 de milioane de euro, fonduri europene, în perioada
”Avem cod galben de precipitaþii pentru Valea Jiului începând din data de 26 ora 2 pânã mâine (miercuri) ora 15. Pot sã cadã 20-25 de litri pe metru pãtrat cu precizarea cã în zona de munte vor fi ninsori. Pot sã ajungã în zona Vãii Jiului mai mult de 25 de litri pe metru pãtrat, dar asta depinde de ce oferã perioada respectivã”, a declarat Sorin Corici, ºef Sistem Hidrotehnic Apele Române Valea Jiului.
În ceea ce priveºte debitele râurilor, în Valea Jiului nu existã risculsã se producã inundaþii. ”Pentru partea de hidrografie, ºi anume debitele în Valea Jiului nu suntem sub cod galben ºi nu vom avea probleme de inundaþii. Vor fi creºteri importante pe debitele râurilor, dar nu sã fie inundaþii”, a mai precizat sursa citatã. Dupã ce codul galben va ieºi din vigoare, vremea se va mai încãlzi, iar sfârºitul de sãptãmânã se anunþã unul cãlduros.
2014-2020, pentru reabilitarea reþelelor de apã ºi canalizare din cele ºase localitãþi ale regiunii. „Proiectul în valoare de 70 de milioane de euro a fost depus ºi este în analizã. Cei de la Comisia Europeanã au avut niºte obiecþii care s-au clarificat. Am avut o întâlnire la Ministerul Mediului ºi cu cei de la POS Mediu, iar acum facem demersuri pentru acest proiect”, explicã directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Demersul de care vorbeºte Avram se referã la un fel de subvenþie acordatã de Guvern care ar
acoperi contribuþia la proiectul european ce ar reveni operatorului de apã. Practic pentru proiectul de reabilitare în valoare de 70 de milioane de euro, în procent de 75 la sutã din sumã, banii vin de la Uniunea Europeanã, Guvernul contribuie prin ministerul de resort cu 13 procente iar comunitatea localã ºi operatorul de apã ºi canal cu 2 procente.
D
iscuþii cu premierul Ponta
De aceste douã procente ar vrea Avram sã scape ºi sã-l convingã pe premier sã le plãteascã guvernul. Suma nu este deloc de neglijat mai ales pentru Valea Jiului unde sãrãcia atinge cote ridi-
O femeie în comã alcoolicã de trei ori în aceeaºi zi
Ploi abundente în Valea Jiului ºi ninsori în zonele montane ãpadã la munte. Meteorogologii au emis cod galben de precipitaþii pentru mai multe zone ale þãrii. ªi Valea Jiului intrã sub incidenþa acestui cod, iar precipitaþiile pot depãºi 25 de litri pe metru pãtrat, iar la munte sunt ºanse sã ningã.
de liniºte pe parcursul primãverii, iar în acest an lucrurile par sã se repete. Maximilian GÂNJU
Eu stãteam departe, pentru cã nu se cãdea, acolo, în public, sã-l abordez, dar a venit el spre mine deschis, prieteneºte. Nu vã ascund cã i-am cerut sprijinul în ce priveºte implementarea la Apa Serv a pãrþii a doua a proiectului privind reabilitarea reþelelor. Suntem singurul operator de gen din România care a depus proiectul pentru 2014 2020, proiect aprobat. Acum se aflã la Ministerul Mediului, la Direcþia Post Mediu. A fost evaluat ºi de Uniunea Europeanã, care a avut câteva obiecþii pe care le-am remediat. ªtiþi cã este vorba de 70 milioane euro. Suntem în linie dreaptã ºi anul acesta putem sã-i dãm drumul. Mã voi întâlni cu premierul Ponta în viitorul apropiat, aºa cum am stabilit. Mi-a promis tot sprijinul dacã am argumente solide. ªi am! Pãrerea mea, dar ºi a lui, este cã orice prietenie se bazeazã pe onestitate ºi respect,
pe lângã multe altele” – a declarat Costel Avram, preºedinte PNL Petrila ºi director general Apa Serv Petroºani. Cine a spus cã trebuie avut grijã ce fapte presari prin viaþã pentru cã acestea se întorc ca un bumerang, sigur nu a greºit. Pe vremuri, cei ce îºi amintesc ºtiu cã ºi Avram ºi-a ajutat prietenul, acum premier, aflat în ”nevoie de sprijin” pe melagurile Gorjului…
Actualitate 9
C
ã grãdina lui Dumnezeu este mare ºi cã unii mai sar gardul din când în când, ºtim deja, iar acest lucru nu ne mai mirã, mai ales cã trãim într-o lume a extremelor. Dar, când unii sar gardul în repetate rânduri, în aceeaºi zi, atunci chiar existã o problemã. Luiza ANDRONACHE Luni seara, în jurul orei 19:30, paramedicii SMURD din Vulcan au
fost informaþi prin apel de urgenþã 112, despre o persoanã cãzutã în apropierea unui bar. Când au ajuns la faþa locului, bãieþii de pe ambulanþã au avut o senzaþie de deja-vu. Victima nu era nimeni alta decât o femeie în jurul
vârstei de 50 de ani, beatã moartã, cãzutã chiar pe podeaua unei cârciumi ieftine de pe Aleea Muncii, loc unde se adunã mai toþi boschetarii ºi beþivii din oraº. Însã, cã femeia era ruptã de beatã nu este nimic interesant, decât dacã spunem cã era pentru a treia oarã când paramedicii o ridicau în comã alcoolicã în aceeaºi zi, din exact acelaºi bar. De fiecare datã când a fost dusã la Spital în stare avansatã de ebrietate, femeia, care este cunoscutã ca trãgând la mãsea cu oricine îi dã ceva de bãut, a plecat din
serviciul de urgenþã pe picioarele ei, dar unde credeþi? Înapoi la cârciumã! ªi dupã ce ambulanþa a plecat, în scurt timp, în bar s-a pornit o revoltã între beþivi pornind de la între-
Anunþ În sedinþa ordinarã a Consiliului Judeþean Hunedoara din data de 25.01.2013 a fost adoptatã Hotãrârea Consiliului Judeþean Hunedoara nr.7/2013 privind “STABILIREA NIVELULUI TAXELOR ªI TARIFELOR PRECUM ªI A ALTOR TAXE ASIMILATE
Anunþ Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente anului 2012, se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã: - în intervalul 05.03. 08.03.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la A la F; - în intervalul 12.03. 15.03.2013 – pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la G la O; - în intervalul 19.03. 22.03.2013 – pensionar-
cate. Directorul Apa Serv Valea Jiului a avut zilele trecute o întâlnire cu Victor Ponta pe aceastã temã ºi a rãmas ca în aceastã sãptãmânã sã mai existe o rundã de discuþii. „Nu ascund cã mã cunosc cu Victor Ponta de multã vreme. M-am întâlnit cu el ºi m-a asigurat de tot sprijinul lui. Dacã Valea are probleme cu ar fi în minerit ori alte domenii, la Apa Serv nu vor fi. Sãptãmâna aceasta, cel mai probabil, voi avea o nouã întâlnire cu premierul Ponta ºi sper sã-l conving ca pentru etapa a doua a proiectului european de 70 de milioane de euro, contribuþia noastrã ºi a Vãii sã fie cât mai micã sau zero dacã este posibil”, a precizat Avram.
T
oatã infrastructura va fi reabilitatã Anul acesta se încheie prima etapã de finanþare barea: Cine a fost mai tare ºi a chemat primul Salvarea? Poliþiºtii au ajuns la faþa locului ºi i-au luat pe câþiva cheflii la secþie pentru declaraþii. De altfel, acel bar non stop este mereu câmpul de luptã între boschetarii ºi beþivii din Vulcan, iar asta nu de azi de ieri, ci de ani de zile. ACESTORA, DIN COMPETENÞA CONSILIULUI JUDEÞEAN HUNEDOARA, APLICABILE ÎN ANUL FISCAL 2013” ºi care poate fi consultatã pe site-ul propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara, la adresa de internet: www.cjhunedoara.ro. ªef Serviciu Mihaela ªtefan ilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z. Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi. Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul 25.03. – 12.04.2013. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului S.A.
prin POS Mediu iar etapa a doua începe în 2014 ºi se vor investi 70 de milioane de euro în reabilitarea reþelelor de canalizare din localitãþile Vãii, pe o lungime de 44 de kilometri, 3 captãri, 2
staþii de tratare a apei precum ºi reþelele de distribuþie a apei, pe o lungime de 64 de kilometri. De asemenea se mai doreºte ºi construirea a 4 micro-hidrocentrale.
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 februarie 2013
Apartamente la preþuri foarte mari
P
reþurile apartamentelor din Valea Jiului au rãmas la fel chiar dacã banii sunt din ce în ce mai puþini. Odatã cu scãderea salarilor ºi declinului pe care la înregistrat þara noastrã pe plan economic teoretic ºi preþurile la imobiliare ar trebui sã fie în scãdere. Monika BACIU
Acest lucru ar trebui sã se întâmple ºi datoritã faptului cã de câþiva ani încoace s-a tot vorbit de ieftinirea apartamentelor, caselor ºi terenurilor. ªi anul acesta încã de la început s-a tot vorbit de o astfel de ieftinire pe plan naþional, dar pânã în momentul de faþã cel puþin în Valea Jiului preþurile rãmân în continuare de-a dreptul exorbitante. În municipiul Petroºani putem spune cã în conti-
nuare sunt preþuri record la apartamente, record pentru Valea Jiului. Într-o zonã ultra centralã un astfel de apartament se vinde ºi la ora actualã cu aproape 140.000 de lei ceea ce este mai mult decât inaccesibil pentru locuitorii din Valea Jiului. Comparând un astfel de preþ din municipiul
Petroºani cu unul din Vulcan sau Lupeni putem vedea cã preþurile care sunt cerute de cãtre vânzãtorii din vestul Vãii Jiului sunt simþitor mai mici. La nivelul oraºelor lucrurile stau poate puþin mai bine, deºi ºi aici lider la preþurile apartamentelor este oraºul Petrila unde un apartament pus la punct ºi mobilat poate ajunge ºi pânã la 100.000 de lei. Ajungând la oraºe ca Uricani ºi Aninoasa putem vorbi cu greu de vreo ofertã de vânzare ºi asta deoarece sunt din ce în ce mai puþine persoane
Anunþ Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774
care sã-ºi doreascã un apartament în aceste oraºe. Un anunþ care ne-a atras atenþia a fost acela a unui domn din Uricani care scotea la vânzare un apartament mobilat ºi utilat cu un preþ de 20.000 de lei, dar care nu a primit nici mãcar un telefon de la vreo posibilã persoanã interesatã mãcar sã-l vadã nu neapãrat sã-l ºi cumpere. Indiferent de municipile sau oraºele din care provin anunþurile nu putem spune decât cã aceºti vânzãtori care cer sume fabuloase de bani, ori nu au nevoie urgentã de bani ºi atunci îºi permit sã þinã la preþ, ori nu se uitã pe geam ºi nu sunt realiºti cã aici este Valea Jiului ºi nicidecum vreun oraº mare ca Bucureºtiul sau Timiºoara, unde dacã stãm sã cãutãm mai bine am fi uimiþi sã gãsim apartamente la banii aceºtia.
Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00
Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani
Radare 27.02.2013 DN 7 Deva - Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00
Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP Sunt favorizate întâlnirile de afaceri ºi relaþiile cu cei apropiaþi. Dimineaþa vã întâlniþi cu o persoanã pe care nu aþi vãzut-o de mult ºi sunteþi plãcut impresionat. Dupã-amiazã vã ocupaþi de probleme de familie, îndelung amânate.
Problemele sentimentale cu care vã confruntaþi ar putea sã vã creeze o stare de confuzie. Nu încercaþi sã vã descurcaþi singur. Apelaþi la prieteni! Þineþi cont de sfaturile unei persoane mai în vârstã, care vã ajutã sã aplanaþi un conflict în familie.
Nu este o zi favorabilã cãlãtoriilor de afaceri sau investiþiilor. Apatia ºi absenþa simþului practic vã pot conduce la deziluzii ºi la eºecuri. Vorbiþi mai clar, ca sã nu fiþi înþeles greºit! Relaþiile cu persoana iubitã sunt armonioase.
S-ar putea sã aveþi mici dificultãþi în cãmin, dar se vor rezolva rapid. Puteþi sã detensionaþi atmosfera cu o vorbã bunã. Dupã-amiazã vã regãsiþi buna dispoziþie cu prilejul unei vizite la prieteni. Aveþi grijã sã nu provocaþi scene de gelozie!
S-ar putea sã primiþi musafiri din altã localitate sau sã mergeþi în vizitã la rude. O persoana mai în vârstã din familie vã dã sfaturi utile într-o problemã sentimentalã. Nu faceþi afirmaþii ce ar putea stârni gelozia persoanei iubite!
Este o zi favorabilã studiului. Comunicaþi mai uºor cu cei din jur ºi puteþi câºtiga bine din tranzacþii comerciale. Aveþi ocazia sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes personal, ceea ce ar putea trezi gelozia persoanei iubite. Nu luaþi decizii pripite.
Sunteþi plin de energie ºi idei. Sunteþi apreciat în societate. Din cauza entuzismului, riscaþi sã depãºiþi anumite limite. Nu provocaþi discuþii în contradictoriu! Dupã-amiazã apare o problemã sentimentalã pe care aþi fi putut sã o evitaþi.
O problemã sentimentalã din trecut poate reveni în actualitate. Nu este exclus sã vã certaþi cu partenerul de viaþã. Calmaþi-vã, pentru cã puteþi avea reacþii necontrolate. Analizaþi bine situaþia ºi lãmuriþi orice problemã!
O rudã apropiatã vã cere un împrumut. Ajutaþi-o, pentru cã este vorba despre o problemã de sãnãtate. Dupã-amiaza, primiþi o veste care vã pune serios pe gânduri. Pãstraþi-vã calmul. Aveþi încredere în propria intuiþie!
Nervozitatea v-ar putea pune în situaþii neplãcute, mai ales în cãmin. Pãstraþi-vã calmul ºi terminaþi ce aþi început. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerul de viaþã ºi cu o rudã apropiatã! Fiþi mai tandru cu persoana iubitã.
Aveþi ocazia sã obþineþi cu uºurinþã mici câºtiguri financiare, dar fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile. Dupã-amiazã este posibil sã vã confruntaþi cu probleme sentimentale, dacã refuzaþi sã mergeþi la o petrecere. Nu exageraþi cu sentimentele.
Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte, în interes personal. Sunteþi mai sensibil decât de obicei ºi aveþi tendinþa sã exageraþi. Dupã-masã, dacã vã temperaþi orgoliul puteþi sã evitaþi o ceartã cu persoana iubitã.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 februarie 2013
V
Proces Uricani: Vinovaþii nu sunt inculpaþii!
inovaþii nu sunt vinovaþi, iar cei care au murit consumaserã bãuturi alcoolice. Aceasta este concluzia dupã audierea martorilor în dosarul de la mina Uricani, unde 5 oameni au murit acum 2 ani în timp ce fãceau reparaþii la un transformator. Nu cei aflaþi acum în boxa acuzaþilor sunt cei vinovaþi de accidentul de la mina Uricani de acum 2 ani. Asta încearcã sã scoatã acum în evidenþã avocaþii apãrãrii, iar martorii audiaþi la termenul de marþi au adus noi dovezi în acest sens. Mai mult, aceºtia au spus chiar cã în subteran legile ºi fiºele posturilor nu sunt respectate. „Martorii audiaþi azi au pendulat între a nu-ºi cunoaºte fiºa postului ºi a nu ºti exact de ce se aflau în minã. Nu am înþeles nicio clipã de ce clienþii noºtri, Moga ºi Ciucã trebuie sã fie inculpaþi în aceastã cauzã, în contextul în care permisul de lucru pentru o lucrare nu au dat-o ei”, a declarat av. Daniel
Ionaºcu, avocatul a doi dintre inculpaþii acuzaþi de ucidere din culpã. Deocamdatã acest mister nu a fost elucidat ºi cert este cã în ziua fatidicã de 5 februarie 2011, în mina Uricani, pe galeria principalã, la acel transformator s-au efectuat douã lucrãri ºi nu una. În plus, martorii au susþinut cã echipa care s-a prãpãdit în minã bea þuicã ºi aveau cu ei un telefon mobil, lucru taxat de avocatul apãrãrii, care acuzã martorul cã nu a raportat incidentul. „Având atribuþii de inspecþie, dânsul (n.r Marius Ganea, inspector aeraj,martor audiat la termenul de marþi, 26 februarie), trebuia sã se sesizeze ºi sã informeze pe cineva sã întocmeascã un
raport. Nu a fãcut asta, pentru cã trebuia sã prindã autobuzul spre casã. Asta, în contextul în care a fost poftit sã bea cu dânºii, conform propriilor declaraþii. E absolut nepermis ºi ne întrebãm cât de mult au bãut ºi dacã erau în stare de ebrietate ºi dacã aceasta a condus la un rezultat care putea sã punã în pericol tot ceea ce s-a întmplat. Cauza stã tocmai în aceastã lipsã a deontologiei profesionale”,a mai adãugat avocatul Ionaºcu. Patru martori au fost audiaþi la termenul din aceastã sãptãmânã, iar aproape toþi au fost dintre cei care au dat ochii cu echipa formatã din cei 5 care ºi-aupierdut viaþa. Fiecare ar fi trebuit sã rãmânã în minã
Indisciplina i-a salvat
pânã la finalizarea lucrãrilor, dar au plecat pe rând spre casã. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã, iar avocaþii spun cã nu aceºtia sunt vinovaþii. Pentru urmãtorul termen, din 2 aprilie, se va face o nouã expertizã ºi se va gãsi ºi un expert judiciar. „Instanþa a pus în discuþie necesitatea a douã expertize. Una tehnicã de specialitate, în care sã se constate de cãtre oameni cu pregãtire temeinicã, în sensul de a se stabili care a fost cauza deflagraþiei ºi dacã existã un raport între deflagraþie, cauza care a produs-o ºi posibilitatea în care ea putea dârã de fum la una din fi opritã de cãtre evacuãrile aerului viciat din subteran ºi a dat alar- clienþii noºtri. Pe de altã parte, Parchetul ma. Imediat au fost convocate echipe de salvatori minieri de la EM Uricani ºi ai Staþiei Centrale de Salvare Minierã. În jurul orei 19.00, o echipã formatã de 15 salvatori minieri a intrat în subteran ºi a încercat sã afle care este starea minerilor rãmaºi în mãruntaiele pãmântului, dar verdictul a fost cutremurãtor: toþi cei cinci au decedat. Salvatorii au fost, însã, la un pas sã se transforme în victime, dupã ce, la ora 22.50 a avut loc o replicã a primei explozii. Din fericire, salvatorii minieri erau deja în rampã puþului ºi nu au fost surprinºi de suflul exploziei. Patru foºti ºefi ai EM Uricani au fost acuzaþi de ucidere din culpã ºi au fost trimiºi în judecatã, la Judecãtoria Petroºani. Car men COSMAN
Au fentat moartea ieºind mai repede din subteran!
are incredibil, dar doi dintre cei P audiaþi ca martori în
dosarul tragediei de la Uricani au scãpat de la moarte sigurã pentru cã au ieºit mai repede din subteran. Sun amãnunte ºocante scoase la luminã de procesul aflat pe rolul Judecãtoriei Petroºani. Echipa de electricieni care lucra în subteranul Minei Uricani în urmã cu doi ani, înainte de cumplita explozie care a ucis cinci oameni, a mai cupr8ns cel puþin încã douã persoane. Doi oameni care au fost alãturi d victime ore în ºir, dar care au sãpat cu viaþã ca printr-o minune ºi a sta pentru cã au ieºit mai repede din subteran, ca sã prindã autobuzul. Practic, au fentat moartea, iar acum îi pot ajuta pe magistraþi sã reconstituie ultimele minute din viaþa celor cinci angajaþi morþi în subteranul EM Uricani în data de 5 februarie 2011. Viorel Sava a recunoscut, atât în faþa anchetatorilor, dar ºi în faþa magistraþilor, cã a decis sã iasã mai repede din subteran. Asta dupã ce colegii lui spuneau cã
lucrarea nu se va finaliza la schimbul I, ci va continua ºi la schimbul II. Sava a povestit cã, în acel moment, a decis sã iasã mai repede din subteran, împreunã cu alt coleg, ca sã prindã autobuzul de ora trei. Altfel, ar fi trebuit sã rãmânã în subteran pânã la ora 15.00. iar ceea ce pare sau este un act de indisciplinã, pânã la urmã i-a salvat viaþa. Lui ºi colegului împreunã cu care a ieºti din mãruntaiele pãmântului cu câteva minute înainte de devastatoarea
epxlozie. ªi aºa a putut sã le redea anchetatorilor ºi cuvintele aproape premonitorii ale uneia dintre victime care lucra la transformator ºi, când a vãzut cum aratã faza de la o bobinã a transformatorului, ar fi exclamat: „Dupã ce îi dãm drumul, sã vezi ce o sã bubuie”.
F ilmul tragediei
În februarie 2011, o echipã alcãtuitã din cinci lucrãtori efectua o revizie la un transformator de la Orizontul 300, Blocul IV N, tabloul de distribuþie TD 3C. În jurul orei 14.30, ºeful de lucrare a anunþat cã a finalizat operaþiunea ºi cã a cuplat tensiunea electricã în zonã, însã acestea au fost ultimele cuvinte care s-au mai auzit la suprafaþã Dupã aproximativ 10 minute, deserventul uneia dintre staþiile principale de ventilatoare a vãzut o
spune cã deflagraþia s-a produs ca urmare a nerespectãrii normelor de securitate în muncã,motiv pentru care a pus în discuþie instanþa o cerere a noastrã ºi o expertizã a noastrã. Deci douã expertize, pentru a lãmuri cât mai bine instanþa prin specialiºti. (...) Pânã la termenul urmãtor, va trebui sã punem, pe masa instanþei de judecatã, tipul de expertizã, eventualul expert parte ºi obiectivele pe fiecare expertizã”, a mai spus Ionaºcu. Potrivit procesului verbal de cercetare a accidentului de muncã produs în luna februarie la Exploatarea Minierã Uricani, în urma expertizãrii echipamentelor ºi a cercetãrilor, s-au constatat 26 de abateri, 21 dintre acestea fiind sancþionate cu amenzi contravenþionale în valoare de 182.000 lei, iar cinci cu avertisment contravenþional. Directorul unitãþii miniere se aflã ºi el printre persoanele cu atribuþii în domeniul respectãrii normelor de muncã sancþionate. Practic, gradul de responsabilitate a fost determinat pentru fiecare persoanã în parte în conformitate cu fiºa postului. În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã în subteranul MInei Uricani s-a produs o explozie de metan, sursa acesteia fiind reprezentatã de “o scânteie de naturã electricã produsã undeva în zona silozului”. Diana MITRACHE
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 februarie 2013
Î
n câteva zile, primãvara va debuta, oficial, din punct de vedere calendaristic. Elevii de la ªcoala Generalã Numãrul 6 din Petroºani, structurã a Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva au decis sã întâmpine acest anotimp aºa cum se cuvine. Cei mici au realizat mãrþiºoare lucrate manual. ªi cum tehnica a evoluat ºi cei mici s-au adaptat noutãþilor în domeniu.
”Noi, alãturi de ceilalþi copii din ºcoalã le-am fãcut pentru toþi oamenii care vin în ºcoalã ºi ar vrea sã le cumpere. Le-am fãcut în metoda killing adicã sã iei niºte hârtiuþã, o înfãºori pe beþiºor, faci o formã ºi apoi o lipeºti pe foaie”, spun elevii ªcolii Generale Numãrul 6 din Petroºani. Alãturi de elevi au fost cadrele didactice, care i-au învãþat pe micuþi cum sã îºi foloseascã cu dibãcie talentul. ”Vedem cã iarna nu se vrea dusã ºi atunci elevii din ºcoala noastrã împreunã cu cadrele didactice s-au gândit sã grãbeascã acest eveniment care nu aduce decât bucurie în sufletele noastre ale tuturor. Suntem prezenþi la o expoziþie de
mãrþiºoare, mãrþiºoare realizate de elevii ºcolii noastre dela clasele 0-VIII sub directa supraveghere a colectivului de cadre didactice. Este o expoziþie care pune în valoare creativitatea, imaginaþia, dar ºi îndemânarea elevilor noºtri ºi acþiunea de astãzi pentru cã vine primãvara ºi ne bucurã pe toþi nu se va opri aici pentru cã vrem sã întâmpinãm primãvara aºa cum se cuvine aceastã expoziþie fiind ºi cu vânzare valorificãm munca copiilor ºi punem în valoare îndemânarea lor ei se simt importanþi ºi folositori societãþii din care fac parte”, a declarat Mariana David, directorul ªcolii Generale Numãrul 6 din Petroºani. Acþiunile elevilor nu se opresc aici. Pentru cã pe
Mãrþiºoare lucrate manual
Elevii întâmpinã primãvara cu obiecte fãurite de mânuþele lor
data de 1 martie se împart mãrþiºoare, ºi cei mici vor ieºi cu profesorii pe stradã pentru a oferi fiecãrei doamne câte un mãrþiºor lucrat de mânuþele lor. ”Pe data de 1 martie vom fi în alte instituþii din oraºul nostru, gen Teatru, Biblioteca Municipalã, dar vom fi ºi pe stradã unde vom înmâna femeilor
Elevii au aflat nivelul de pregãtire în cadrul simulãrilor
R
ezultalele simulãrilor la evaluarea naþionalã au fost afiºate. Elevii claselor a VIII-a din judeþul Hunedoara au aflat care sunt notele pe care le-au obþinut la simulãrile de la evaluarea naþionalã. Potrivit profesorilor, rezultatele sunt mai bune faþã de etapa anterioarã, însã acestea pot fi îmbunãtãþite. ”Rezultatele simulãrilor s-au
Î
afiºat, cred cã la toate ºcolile termenul a fost pânã în datã de 25 iar dacã ar fi sã concluzionez raportat la simularea anterioarã rezultatele au fost mai bune dar nu foarte bune. E adevãrat cã la limba romana ne lãudãm cu un procent de 70% de promovabilitate. Vis a vis de simularea anterioarã, cea din semestrul întâi, ne-am gândit ce mãsuri trebuie sã luãm ºi atunci în fiecare sãptãmânã elevii claselor a opta desfãºoarã ore de consultaþie
mãrþiºoare ca sã le punem în valoare rolul lor în viaþa noastrã a tuturor ºi sã le arãtãm cã nu sunt singure, cã cineva este alãturi de ele. Copiii noºtri cu aceste mãrþiºoare pe care le-au realizat la orele de abilitãþi pratice, la data de 1 martie se vor întoarce în familie alãturi de mamele lor ºi ce este mai frumos decât copilul tãu sã îþi
la limba romanã ºi la matematicã în unitatea noastrã ºcolarã deci se fac ore suplimentare pentru pregãtirea lor pentru evaloarea naþionalã ºi suntem foarte bine ajutaþi ºi de cãtre colegii noºtri de la Liceul de Informatica, colegi de limba romanã ºi matematica vin ºi ne ajutã la aceste consultaþii tocmai pentru a-i pregãti cu adevãrat cum se cuvine”, a declarat directorul ªcolii Generale Numãrul 6 din Petroºani, structurã a Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva, profesorul Marinela David. Reprezentanþii Inspectoratului Judeþean hunedoara spun cã aceste simulãri au fost programate acum pentru ca elevii sã îºi cunoascã gradul de cunoºtinþe ºi sã poatã sã se pregãteascã intensiv pânã la examenele propriu-zise. De asemenea, în judeþul Hunedoara, fiecare unitate ºcolarã va institui un program de recuperare care sã-i ajute pe cei mai puþin pregãtiþi sã promoveze examenele naþionale. Monika BACIU
Spectacol de primãvarã
n ziua de vineri, 1 martie, în Petroºani va fi organizat un spectacol de muzicã popularã, dedicat primãverii. Manifestarea se va desfãºura pe scena Casei de Culturã a Sindicatelor, cu începere de la ora 17:00 ºi îi are ca invitaþi speciali pe Tinu
Vereºezan ºi formaþia sa. În deschiderea spectacolului denumit „Muguraº de primãvarã” vor prezenta recitaluri o serie de trupe ºi artiºti din Valea Jiului, printre aceºtia aflându-se Leo Cozma ºi Ileana Berchi. Intrarea este liberã. Manifestarea dedicatã zilelor de 1 ºi 8 Martie este sponsorizatã de cãtre Primãrie ºi Casa de Culturã. (Mir Mir cea NISTOR)
spunã te iubesc mamã ºi sã îþi ofere un mãrþiºor pe care mânuþele lor le-au lucrat ”, a mai spus reprezentantul instituþiei de învãþãmânt. Mãrþiºoarele realizate de elevi se pot ºi cumpãra de cei care doresc. Banii vor fi investiþi pentru refacerea stocului de materiale ºi
pentru înfrumuseþarea unitãþii ºcolare. ”Banii aceºtia vor fi folosiþi pentru dotarea unitþii noastre ºcolare cu diverse materiale, aparaturã ºi avem sãli deosebit de primitoare ºi pantru a cumpãra alte materiale pentru a ne reînnoi zestrea cu alte obiecte realizate de copii”, a mai spus Marinela David. Mãrþiºorul este un mic obiect de podoabã legat de un ºnur împletit dintr-un fir alb ºi unul roºu, care apare în tradiþia românilorºi a unor populaþii învecinate. Femeile ºi fetele primesc mãrþiºoare ºi le poartã pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primãverii. Împreunã cu mãrþiºorul se oferã adesea ºi flori timpurii de primãvarã, cea mai reprezentativã fiind ghiocelul. Monika BACIU