CVJ NR. 314, MARTI 26 FEBRUARIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 314

Cronica Vãii Jiului Marti, 26 februarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Impas financiar

Proiectul din Parâng ar putea ajunge în procedurã de arbitraj

Salt mortal de la 25 de metri în râul Jiu

U

n bãrbat de 43 de ani a murit, luni, dupã ce a sãrit cu autoturismul de pe un pod de peste Jiul de Est, la ieºire din municipiul Petroºani. Acesta avea mai multe centre de colectare a fierului vechi în Valea Jiului ºi plecase din Petroºani cãtre unul dintre ele unde avea o problemã.

>>> PAGINA A 3-A

Bãieþii deºtepþi de la Ape

Energie electricã vândutã la cel mai mare preþ ocietatea de apã din Valea Jiului, respectiv S SC ApaServ Valea Jiului,

specializatã ºi în producerea de energie electricã a vândut luni dimineaþa curent la cel mai mare preþ.

>>> PAGINA A 4-A

Miliarde bãgate în clubul de fotbal aflat în moarte clinicã

P

este 5 miliarde de lei a pompat din 2004 ºi pânã acum Primãria Municipiului Petroºani în clubul de fotbal Jiul Petroºani. Asta pe lângã baza sportivã pusã la dispoziþie cu titlu gratuit pe o perioadã de 10 ani cãtre asociaþia controlatã de Alin Simota.

>>> PAGINILE 6-7

Plãtiþi din bani publici sã se stropºeascã la noi

C

onstructorul staþiunii Parâng le-a cerut edililor sã gãseascã o soluþie pentru finanþarea în continuare a proiectului. Sunt la mijloc cel puþin 8 milioane de euro blocaþi în bancã, de care constructorul nu are voie sã se atingã, deºi proiectul nu a mai primit finanþare. Firma Kranz Eurocenter , care construieºte domeniul schiabil din Staþiunea Parâng le-a solicitat autoritãþilor sã gãseascã o soluþie pentru continuarea proiectului. >>> PAGINA A 5-A

N

u ºtiu cum sunt alþii, dar funcþionarii de la Petroºani mai cã îþi pare cã au inventat roata. >>> PAGINILE 8-9

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 februarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Misiune în forþã 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vouã (r) 12:30 Cuscrele (r) 13:30 Vânãtorii de sclavi 15:00 Teleshopping 15:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Iubire interzisã (r)

PRO TV

Prima TV

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Gargantua 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Secretul vecinilor 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Medalionul 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York 0:00 Fringe

11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r) 11:30 Dãnutz S.R.L. 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

20:30 Copiii spun lucruri trãsnite 21:30 Camera de râs

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 februarie 2013

U

n bãrbat de 43 de ani a murit, luni, dupã ce a sãrit cu autoturismul de pe un pod de peste Jiul de Est, la ieºire din municipiul Petroºani. Acesta avea mai multe centre de colectare a fierului vechi în Valea Jiului ºi plecase din Petroºani cãtre unul dintre ele unde avea o problemã. Poliþiºtii fac cercetãri pentru a stabili cu exactitate cauzele care au dus la accident. Nicu Negru (43 de ani) administra mai multe depozite de colectare a fierului vechi, atât în municipiul Petroºani cât ºi în localitatea Petrila. Acolo se îndrepta ieri, spre unul din depozitele din Petrila, când nu se ºtie cum, în zona Dãrãneºti, maºina a strãbãtut patru benzi de circulaþie, a spulberat balustrada de la podul de peste Jiu, a plonjat circa 25 de metri în gol ºi s-a fãcut praf de malul râului. ªoferul era singur în maºinã ºi n-a avut nici o ºansã.

Salt mortal de la 25 de metri în râul Jiu A rãmas încarcerat minute în ºir în maºina pe care o conducea fãrã ca cineva sã poatã interveni ºi sã facã ceva. Martorii tragediei spun cã au apucat doar sã vadã maºina strivitã ºi nimeni nu l-a mai putut ajuta, pentru cã bãrbatul murise pe loc. „Eram la grãdiniþa din apropiere dupã fetiþã ºi am auzit o bubuiturã

mare. Am venit imediat sã vãd ce e ºi am încercat sã vãd dacã îl pot ajuta. Era mort ºi cineva a sunat la 112. A venit cu vitezã foarte mare”, spune un martor al tragediei. La faþa locului a ajuns ºi soþia ºi fratele victimei, care au primit imediat îngrijiri de la echipajul de

pe salvare. Accidentul s-a produs în jurul orei 12:00, iar poliþiºtii spun cã de vinã a fost viteza. Asta pentru cã omul a ajuns pe contrasens, a rupt balustrada unui pod ºi apoi a plonjat în gol, izbindu-se cu putere de sol. Era singur în maºinã ºi a murit pe loc. „Conducãtorul auto, care circula dinspre

Petroºani spre Bãniþa, într-o curbã uºoarã la dreapta, a pierdut controlul volanului, a pãrãsit partea carosabilã, a rupt

parapetul podului ºi a cãzut jos. În urma accidentului, conducãtorul auto ºi-a pierdut viaþa. În cauzã se întocmeºte un dosar penal, care la definitivarea cercetãrilor va fi trimis la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani”, a declarat Petru Mârza ºeful Poliþiei rutiere Valea Jiului. Imediat la faþa locului au ajuns ºi pompierii ºi ei au fost anunþaþi prin 112 de producerea cumplitului accident. Omul a stat prins între fiare, pânã ce pompierii au reuºit sã le taie ºi sã îl scoatã. „Am fost anunþaþi sã intervenim pentru descarcerarea unei persoane care a sãrit de pe pod. Ne-am deplasat la faþa locului cu un echipaj de descarcerare ºi unul de prim ajutor ºi am constatat cã persoana era deja decedatã în autoturism. Noi am tãiat maºina ºi am scos victima”, a declarat lt. Rãzvan Stancu, locþiitor al

comandantului Detaºamentului de pompieri din Petroºani. Trupul neînsufleþit al ºoferului a fost transportat

la serviciul de medicinã legalã din Petroºani, pentru ca legiºtii sã stabileascã cu exactitate cauza morþii. Apropiaþii familiei spun cã Nicu Negru trecea printr-o serie de ghinioane, iar ieri mergea spre Petrila, dupã ce poliþiºtii din localitate îl chemaserã sã-i predea mai multe bunuri pe care

le-au recuperat de la niºte hoþi ce i-au spart unul din depozitele de fier vechi. Anchetatorii spun cã bãrbatul avea probleme cu inima ºi nu este exclus sã fi suferit un infarct dat fiind faptul cã la locul

accidentului nu existã nici o urmã de frânare, însã acest lucru se va stabili dupã efectuarea necropsiei de cãtre legiºti. Nicu Negru era cãsãtorit ºi avea trei copii, doi bãieþi dintr-o primã cãsãtorie ºi o fetiþã de zece ani cu a doua soþie. Diana MITRACHE Maximilian GÂNJU

S-a speriat de tren

O

bãtrânicã din Petroºani, în timp ce încerca sã treacã linia feratã în zona stadionului ieri dimineaþã, s-a speriat de venirea trenului, care circula pe relaþia Craiova - Petroºani, ºi a cãzut. Ea s-a rãnit în cãdere la faþã ºi la mâini, iar cei care se aflau la ora aia în zonã, au crezut cã a fost lovitã de tren.“Incidentul s-a petrecut în jurul orei 8 si 20 de minute. O femeie în vârstã de 78 de ani din Petroºani, la trecerea liniilor de cale feratã s-a împiedicat ºi a suferit leziuni la antebraþ în urma cãzãturii. La faþa locului s-a prezentat un echipaj SMURD, care i-a acordat primul ajutor, dupã care a transportat-o la Spitalul de Urgenþã Petroºani”, a declarat Adriana Voina, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara. Medicii i-au acordat femeii primul ajutor, însã, în afarã de rãnile fizice, ea era mai mult speriatã. “Pacienta s-a speriat în timp ce se afla în zona cãii ferate ºi a cãzut, deci nu a fost accident de tren. Este vorba de o pacientã cu o marcã traumaticã la nivel facial cu escoriaþii, un traumatism minor ºi cu o plagã contuzã la mâna stângã”, a spus ºi dr. Ioan Ienea, medic UPU SMURD Petroºani. Pacienta se aflã în prezent în afara oricãrui pericol. Luiza ANDRONACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 februarie 2013

Bãieþii deºtepþi de la Ape

Energie electricã vândutã la cel mai mare preþ

ocietatea de apã din Valea Jiului, respectiv SC ApaServ S Valea Jiului, specializatã ºi în

producerea de energie electricã a vândut luni dimineaþa curent la cel mai mare preþ. Asta în timp ce majoritatea tranzacþiilor de acest gen de pe bursa OPCOM au fost anulate. ”Dacã este sã vorbim despre ceea ce face aceastã societate a noastrã, prin vânzarea de energie electricã ne avantajeazã enorm de mult, ne avantajeazã legile care sunt în vigoare ºi dacã pânã acum noi vindeam energia la un preþ de 150 de lei, în decembrie a fost prima licitaþie în care noi am vândut prin OPCOM la 230 de lei. Chiar dimineaþã la ora 9 am vândut pe urmãtoarele 3 luni. Dacã media este undeva la 170 de lei pe piaþã noi astãzi am vândut cu 200 de lei. Este un lucru îmbucurãtor ºi acest plan se datoreazã oamenilor capabili din cadrul biroului energetic de la SC ApaServ Valea Jiului”, a declarat Costel avram, director SC ApaServ Valea Jiului. Directorul societãþii de apã din Valea Jiului are planuri mari pentru acest an. El vrea sã mai realizeze o microhidrocentralã pentru ca aceasta sã îi asigure energia electricã necesarã. ”Legile care au venit în ajutorul nos-

A

u furat apã ºi acum plãtesc. Mai mulþi afaceriºti din Petroºani au fost prinºi cã nu plãteau apa pe care o consumau, iar acum au plãtit ºi retroactiv.

tru, legea care ne-a obligat sã vindem pe piaþa liberã începând cu 1 decembrie nea ajutat ºi având în vedere cã noi suntem producãtori de energie avem cele douã microhidrocentrale, iar pe lângã acestea avem ºi certificatele verzi care se adunã ºi se adunã bani ºi compenseazã consmul mare de energie pe care îl are societatea noastrã. Am în planul de investiþii pe anul acesta sã mai facem o microhidrocentralã la Vulcan care ne va aduce

un surplus de energie ºi acest lucru va compensa cu staþia de energie de la Dãnuþoni. În 2014 staþia de la Dãnuþoni va fi terminatã ºi consumul în plus care îl va cere aceastã staþie va fi compensat cu produsul de energie de la microhidrocentrala de la Vulcan”, a mai precizat sursa citatã. Cele douã microhidrocentrale sunt la Staþia de tratare Valea de Peºti iar a doua la Polatiºte. Cel mai ieftin curent din România este vândut de compania Apa Serv Valea Jiului, care aparþine Consiliului Judeþean Hunedoara. Societatea care a cumpãrat energia produsã de societatea de apã din Valea Jiului este Renovatio Trading la un preþ de 200 de lei pentru un MWh. Monika BACIU

5 milioane pierdute de AXIS de la Hidroelectrica

A

XIS a pierdut 5 milioane dintr-un foc. Axis Corporate Security vrea sã punã mâna pe un contract de la Hidroelectrica, mai exact contractul de „Servicii de pazã, protecþie ºi intervenþie la obiectivele, bunurile ºi valorile Sucursalei Hidrocentrale Haþeg”. Societatea hunedoreanã contestã atribuirea contractului de prestãri-servicii. Consiliul Naþional pentru Soluþionarea Contestaþiilor a respins cererea celor de la Axis. ”Respinge ca rãmasã fãrã obiect cererea de suspendare a procedurii formulatã de S.C. AXIS CORPORATE SECURITY S.R.L., în contradictoriu cu S.C. HIDROELECTRICA S.A. Prezenta decizie este obligatorie pentru pãrþi, în conformitate cu dispoziþiile art. 280 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare”, se aratã în decizia CNSC. Contractul pe care l-au pierdut cei de la Axis are o valoare de aproximativ 5 milioane de lei. Înfiinþatã în 24 aprilie 2009, Axis

Corporate Security are sediul în Deva ºi figureazã la poziþia 784 pe lista Ministerului de Interne care cuprinde firmele ce au obþinut licenþã de funcþionare în domeniul pazã ºi protecþie, licenþã luatã de altfel la scurt timp dupã ce a fost înfiinþatã.

A

Puºi sã plãteascã retroactiv

xis ºi nemulþumirile

Reprezentanþii societãþii AXIS au fost acuzaþi de nenumãrate ori de agenþii de pazã de la unitãþile miniere din Valea Jiului cã nu îºi primesc la timp salariile. Axis deþine ºi ambulanþe. Acestea funcþioneazã în paralel cu Ambulantele de la Serviciul Judeþean ºi cu SMURD-ul. Societatea apatine fiicei ºi

nepotului lui Mihail Rudeanu. Aceasta deruleazã mai multe contracte cu unitãþile sanitare din judeþul Hunedoara. Astfel, pentru servicii de transport sanitar la Spitalul Judeþean Deva, Spitalul Municipal Hunedoara, Spitalul de Urgenþã Petroºani, Spitalul Municipal Brad ºi Centrul de Transfuzie Sanguinã Deva, firma familiei Rudeanu/Blaga încaseazã 1,79 lei/kilometru. „Axis Emergency este singurã unitate privatã din judeþul Hunedoara, care poate asigura urgenþe reale prin Serviciul

de Ambulanþã propriu. Prima companie medicalã privatã constituitã în judeþul Hunedoara. Din dorinþa de a veni în întâmpinarea nevoilor dumneavoastrã am înfiinþat din anul 2010 prima staþie privatã de Ambulanþã”, se aratã pe site-ul propriu al ambulanþei private. Mai mult, societatea avea un contract ºi cu Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. Valoarea acestuia fiind de 3000 de lei. Monika BACIU

Conform legii, fiecare a plãtit ce a consumat ºi chiar ºi retroactiv cu câteva luni. Situaþia degenerase grav în Valea Jiului ºi Costel Avram directorul SC Apa Serv a reuºit sã strângã sume importante de proprietari de hoteluri, bazine de apã sau spãlãtorii auto, care dãdeau consumuri lunare de doar câþiva metri cubi. „La unele firma cu care am avut problemeau crescut consumurile. Îmi vine în minte HP, unde proprietarul a plãtit 120 de milioane de lei vechi, restanþã. ªi cei de la restaurantul Keops, care deþin un lac au plãtit ºi retroactiv. Mi-a plãcut de un domn, care avea o spãlãtorie ºi care a venit la noi ºi a recunoascut cã, dacã pânã acum i-amers, acumnu mai merge ºi plãîteºte aºacum trebuie, cât consumã”, a declarat Costel Avram, director SC Apa Serv SA Valea Jiului. Fiecare dintre cei care a fost prins furând, fie cã au fost oameni de afaceri, ori justiþiari, toþi au plãtit consumul lunar ºi chiar pe trei luni în urmã, din momentul în care au fost prinºi cã furau apã. „Retroactiv am luat pe 3 luni de zile,aºa cum spune legea”,a mai adãugat Avram. ªi populaþia a fost supusã unui tir de mãsuri drastice din partea SC Apa Serv, iar datornicii au plãtit sau au rãmas fãrã apã. Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 februarie 2013

Impas financiar

Proiectul din Parâng ar putea ajunge în procedurã de arbitraj C onstructorul staþiunii Parâng le-a cerut edililor sã gãseascã o soluþie pentru finanþarea în continuare a proiectului. Sunt la mijloc cel puþin 8 milioane de euro blocaþi în bancã, de care constructorul nu are voie sã se atngã, deºi proiectul nu a mai primit finanþare.

Firma Kranz Eurocenter , care construieºte domeniul schiabil din Staþiunea Parâng le-a solicitat autoritãþilor sã gãseascã o soluþie pentru continuarea proiectului. În caz contrar, s-ar putea ajunge la procedura de arbitraj, aºa cum prevede contractul semnat între pãrþi ºi asta deoarece la mijloc sunt mai multe milioane de euro. Pe de o parte, în Parâng s-au executat suplimentar lucrãri de circa 6 milioane de lei, comandate de beneficiar, dar care nu au fost decontate. În plus, societatea a fost nevoitã, la demararea proiectului, sã depusã o garanþie de

bunã execuþie de 10% din valoarea totalã a proiectului, care este de circa 80 de milioane de euro. Altfel spus, reprezentanþii Kranz Eurocenter au 8 milioane de euro blocaþi în cont ºi nu se pot atinge de ei, asta deºi lucrãrile nu treneazã din vina lor. Din acest motiv, constructorul a cerut edililor ca sumele reþinute cu titlu de garanþie de bunã execuþie sã fie înlocuite cu os scrisoare de garanþie bancarã, ori sã gãseascã o altã formulã, pentru cã pe ei aceastã situaþie le creeazã un blocaj financiar.

F

80

de milioane de euro reprezintã valoarea proiectului de dezvoltare a Staþiunii Parâng 828 milioane de lei. Pânã al finalizarea amplului program mai sunt multe de fãcut, dar, cel puþin pentru moment, finanþarea s-a oprit, iar edilii cautã soluþii. „Reprezentantul constructorului va veni la negocieri. O sã discutãm, sã

vedem ce soluþii gãsim. E foarte important sã gãsim o soluþie de finanþare, pentru cã resursele noastre sunt limitate. Vom vedea dacã se dã drumul la finanþare europeanã ºi vom încerca ºi pe aceastã cale”, a declarat Marian Popescu, administratorul public al municipiului Petroºani.

P

ârtiile aºteaptã telescaunele

În Staþiunea Parâng se deruleazã cel mai mare proiect în turism la nivel naþional ºi, pânã acum, s-a lucrat ai ales la

inanþare blocatã amenajarea pârtiilor existente ºi construirea altora noi, toate deservite de instalaþii de zãpadã artificialã. Mai este nevoie, însã, de alte instalaþii, dar, mai ales, de construirea mijloacelor de transport pe cablu, respectiv 7 telescaune moderne ºi douã telegondole, cuprinse în proiect dar pentru care nu s-a gãsit finanþare. Car men COSMAN

În luna aprilie a anului trecut, Primãria Petroºani a emis ordinul de începere a lucrãrilor, iar constructorul a trecut la treabã. Numai cã finanþarea – care trebuia asiguratã de al bugetul de stat – a venit în hop-uri, iar proiectul mai are mult pânã va fi finalizat. Pânã acum s-a lucrat în munte pentru dezvoltarea domeniului schiabil, deconturile fiind de 30,

Independenþã energeticã din parcurile fotovoltaice ai multe parcuri M fotovoltaice ar urma sã fie amenajate în judeþul Hunedoara. Proiectele vor fi implementate de administraþiile publice locale sau de alþi oameni de afaceri, iar banii vin de la Uniunea Europeanã. Independenþã energeticã. Cel puþin asta câºtigã administraþiile care au în plan sã implementeze proiecte

de amenajare a parcurilor fotovoltaice. Chiar dacã nu pot injecta energia electricã produsã cu celule fotovoltaice în reþeaua naþionalã, mãcar nu mai trebuie sã cumpere din alã parte, ceea ce, oricum, reprezintã o economie substanþialã. În judeþul Hunedoara astfel de parcuri fotovoltaice ar urma sã fie amenajate la Haþeg, Ilia, Deva sau Petroºani, dar lista rãmâne deschisã, mai ales cã niciunul dintre proiecte nu a fost deocamdatã pus în practicã.

15

hectare pentru celule fotovoltaice

De exemplu, la Petroºani parcul fotovoltaic ar urma sã fie amenajat la Poligon, într-o zonã înaltã unde celulele fotovoltaice sã poatã capta radiaþiile solare. Este vorba despre o suprafaþã de 15 hectare de teren, iar suma necesarã realizãrii proiectului este calculatã la aproximativ 17 milioane de euro. Edilii spun cã acum se lucreazã la întocmirea documentaþiei pentru accesarea fondurilor. „Acest parc fotovoltaic ne-ar ajuta foarte mult pentru cã putem sã producem energie electricã pe care sã o folosim pentru propriile noastre necesitãþi: pentru iluminat public, pentru instituþiile publice, pentru ºcoli”, a explicat primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Car men COSMAN

6 Actualitate

Povestea unui cerºetor la Roma

U

n tânãr din Valea Jiului a ajuns „copil de trupã” pe lângã carabinierii din Roma, dupã ce, cu un curaj pe care-l poate avea doar un ignorant, s-a dus la sediul lor ºi le-a cerut gunoiul, pentru a-l duce în locul lor la container. Unui poliþist i s-a fãcut milã de el ºi de atunci, a început sã se bucure de „protecþie” pentru ceea ce avea sã facã timp de un an de zile în Italia. Raul, un tânãr din Valea Jiului, povesteºte cum a reuºit sã fie de neatins în Italia, deºi cerºea pe strãzile Romei. Nu la fel ca ºi ceilalþi români ºi nu atât de agresiv ca o parte a þiganilor noºtri, de care italienii se simþeau agasaþi. Chiar ºi în perioada în care avea loc crima oribilã a lui Mailat, tânãrului îi mergea bine ºi avea curaj sã stea în centrul metropolei „la cerut”, cum spune el cerºitului. Bãiatul ºtie cã nu are nici un motiv de a se mândri, dar aºa putea supravieþui, iar povestea lui de viaþã, la o a doua privire, ar

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 februarie 2013

lãsat sã se spele. De dormit, tot prin gãri sau parcuri ori conducte de termoficare dormea. Patronul unui magazin la care îºi fãcuse „abonament” pentru dus gunoiul avea sã-i schimbe viaþa. „M-a luat într-o zi la el sã muncesc prin gospodãrie ºi apoi, dupã o sãptãmânã, a venit iar dupã mine ºi acolo am rãmas aproape un an de zile. Era un poliþist de frontierã ºi avea nevoie sã-i pãzeascã cineva casa de lângã Arad, pentru cã el mai avea un apartament în care stãtea cu nevasta chiar în oraº. Munceam ºi dormeam acolo, eram bine ºi mã plãtea în fiecare sãptãmânã. Aºa am adunat bani sã ajung în Italia”, mai povesteºte Raul. putea sã-i ofere circumstanþe atenuante în a-l judeca aspru.

A

u fugit de el

Raul are acum 26 de ani ºi la 17 ani, cutreiera strãzile unui oraº din vestul þãrii, fãrã sã ºtie încotro sã o apuce. Era

Vin mãrþiºoarele!

P

ânã în prezent, în Petroºani, 10 agenþi economici au depus cereri pentru comercializarea mãrþiºoarelor.

într-o dupã amiazã de varã, când s-a întors de la ºcoalã ºi a gãsit uºile apartamentului din Arad, unde locuia cu pãrinþii, închise. A stat la uºã pânã în noapte târziu, când un bãrbat a venit ºi i-a spus cã pãrinþii lui au vândut locuinþa ºi s-au mutat, iar pe el l-au abandonat. „Pur ºi simplu, au plecat fãrã mine! S-au gândit cã dacã am 17 ani, mã descurc singur. Aveam un tricou ºi o pereche de pantaloni scurþi ºi aºa am stat un an de zile, ºi varã ºi iarnã. Am dormit pe unde am apucat ºi ca sã nu mor de foame pe strãzi, un bãtrân care cerºea mi-a spus cã dacã vreau sã mãnânc, sã merg pe la magazine ºi sã le duc gunoiul. Sã nu mã pun lângã el la cerºit, pentru cã-i iau «faþa». Mi-am fãcut curaj ºi am mers la primul magazin unde am avut noroc. Mi-au dat o pâine ºi o rudã de parizer ºi douã þigãri. Eu nu fumam atunci, le-am dat la bãtrânul de m-a învãþat”, povesteºte tânãrul.

Acþiunea de vânzare a simbolurilor primãverii va debuta pe data 27 februarie iar zona în care vor putea fi comercializate acestea este cea tradiþionalã, respectiv trotuarul din faþa Clubului Sportiv ªcolar. „Pânã luni, 25 februarie, au fost înregistrate, la Biroul Control Comercial care activeazã în cadrul primãriei, 10 cereri în vederea comercializãrii mãrþiºoarelor. Locaþia pe care am destinat-o acestei activitãþi este cea din zona Clubului Sportiv ªcolar ºi a fostei Poºte dar vor mai exista ºi alte locaþii, respectiv cele din pieþe. Perioada pentru care a fost aprobatã vânzarea de mãrþiºoare ºi flori este cuprinsã între 27 februarie – 8 martie”, a precizat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Pe de altã parte, cu ocazia zilei de 1 Martie, Consiliul Local ºi Casa de Culturã a Sindicatelor vor organiza un spectacol intitulat „Muguraº de primãvarã”. În vederea desfãºurãrii acestuia, de la bugetul local, a fost propusã alocarea sumei de 8.000 de lei. Mir cea NISTOR

U

n poliþist de frontierã l-a luat pe lângã casã

Timp de patru ani, a stat pe strãzi ºi a trãit din ceea ce aduna din diferitele munci pe la magazine sau depozitele de mãrfuri. Când nu avea de muncã, se ducea la containere unde gãsea de mâncare. Deja, dupã al doilea an de când era fãrã adãpost, a descoperit o casã de copii de unde mai primea haine ºi hranã ori era

P

este 5 miliarde de lei a pompat din 2004 ºi pânã acum Primãria Municipiului Petroºani în clubul de fotbal Jiul Petroºani. Asta pe lângã baza sportivã pusã la dispoziþie cu titlu gratuit pe o perioadã de 10 ani cãtre asociaþia controlatã de Alin Simota. Chiar dacã Alin Simota a anunþat cã nu mai finanþeazã echipa Jiul Petroºani ºi cã va retrage prima echipã din campionat din motive financiare, edilii din Petroºani nu pot denunþa contractul prin care baza sportivã i-a fost pusã la dispoziþie cu titlu gratuit omului de afaceri. Nu puþini sunt cei care spun cã, dacã Jiul nu mai joacã, baza trebuie sã se întoarcã al primãrie, dar acest lucru nu este posibil, pentru cã sunt stricte clauzele contractuale. Astfel, în contractul de comodat din 23.03. 2005, încheiat pe o perioadã de 10 ani, se

plecat la muncã ºi A a ajuns sã cerºeascã

La sfârºitul lui 2009, avea sã ajungã în Roma ºi scenariul din Arad se repeta. De muncit nu ºi-a gãsit, nu ºtia limba ºi nici nu avea cu cine sã se sfãtuiascã. Aºa cã a luat-o de la capãt ºi prin semne, cerea angajaþilor magazinelor sã le ducã gunoiul. „Acolo, nimeni nu te refuza, dar nici nu te plãtea. Nu pentru cã erau

zgârciþi, dar dacã tu nu le spuneai, ei se fãceau cã plouã. Într-o zi am ajuns la o clãdire foarte mare ºi a vãzut multe maºini cu girofar, dar dacã nu ºtiam limba, n-am priceput ce înseamnã. Am citit în românã carabinierii ºi cu asta am rãmas. Le-am cerut gunoiul, tot prin semne, ºi s-a uitat un moº cam strâmb la mine. Un bãrbat cu mustaþã m-a luat de dupã umãr ºi m-a întrebat ce vreau tot prin semne. Eu i-am luat din birou coºul de gunoi ºi l-a dus la container în timp ce el mergea în spatele meu. Mi-a dat 5 euro, cât a gãsit el mãrunt ºi o cutie în care erau sandviºuri. A doua zi, am mers iar ºi tot aºa…”, spune tânãrul. Avea sã descopere abia dupã cinci luni cã intrase singur în gura lupului. „Dupã aproape jumãtate de an, ºtiam câteva cuvinte în italianã ºi când nu duceam gunoi, stãteam la cerut pe strãzi. Într-o zi, am vãzut agitaþie mare, þiganii ºi românii care cerºeau fugeau care pe unde apucau. Eu am rãmas pe loc cu cartonul cu care ceream milã, pentru cã nu întindeam mâna ºi nici nu mã vãitam. A venit la mine o doamnã împreunã cu trei carabinieri. Unul dintre ei era prietenul meu de-i

dusesem gunoiul. Tipa mi-a zis în românã sã-i spun cum mã cheamã ºi dupã ce au sporovãit între ei, mi-a spus sã mã ridic ºi sã plec, iar dupã ce pleacã ei, sã mã întorc liniºtit. Atunci, am înþeles eu cã italianul i-a spus sã mã ierte ºi aºa am avut liniºte cât am stat în Italia”.

S e„laîntoarce cerut”

Întors în þarã, Raul avea sã primeascã o veste bunã de la casa de copii din Arad. Cei de acolo aflaserã cã pãrinþii lui s-au mutat la Petroºani, unde ºi-au cumpãrat o casã. Bãiatul a plecat imediat în cãutarea lor ºi i-a gãsit, însã avea sã fie abandonat pentru a doua oarã. Cu buzunarele pline de euro strânºi în Italia, tânãrul le asigurã bunãstarea pentru o perioadã, însã, când banii se terminã încep reproºurile. Avea sã fie trimis sã doarmã într-un ºopru din curte, fãrã apã ºi cãldurã, iar zilnic, i se reproºa cã nu contribuie cu nimic în casã. S-a sãturat ºi, chiar dacã-ºi iubeºte pãrinþii, nu mai vrea sã aibã de-a face cu ei. Acum, munceºte cu ziua prin oraº, pentru a-ºi strânge, bani de bilet, iar pânã la sfârºitul anului se vede tot în Italia, la muncã sau chiar „la cerut”. Maximilian GÂNJU

Miliarde bãgate în clubul de fotbal aflat în moarte clinicã

Simota încã vreo doi ani, dacã el se decide sã nu înstrãineze brandul.

iliarde din M bugetul local

prevede cã Asociaþia „Club Sportiv Jiul petroºani” are ca obligaþie doar „sã

desfãºoare activitãþi sportive”. Dacã la nivel de fotbal profesionist sau la nivel de simplã

„miuþã”, asta nu mai conteazã. ªi cum al Jiul existã echipa a doua, baza rãmâne a lui

Pe de altã parte, administraþia publicã localã nu poate finanþa salariile fotbaliºtilor, aºa cum s-a solicitat, dar bani serioºi tot s-au pompat în club. Astfel, în 2004 s-au alocat din bugetul local 100.000 de lei pentru transportul echipei sau cantonamente. În 2005 au venit alte 220.000 de lei pentru înlocuirea a 7.000 de scaune. Ulterior, s-au mai alocat 204.559 de lei pentru reparaþii curente la baza sportivã, pentru ca în 2010 ºi 2012 sã fie alocate vreo 19.000 de lei pentru echipament sportiv. În total, sunt 5,430 miliarde de lei vechi bani veniþi din bugetul local ºi ajunºi în conturile Jiului. Car men COSMAN

6 Actualitate

Povestea unui cerºetor la Roma

U

n tânãr din Valea Jiului a ajuns „copil de trupã” pe lângã carabinierii din Roma, dupã ce, cu un curaj pe care-l poate avea doar un ignorant, s-a dus la sediul lor ºi le-a cerut gunoiul, pentru a-l duce în locul lor la container. Unui poliþist i s-a fãcut milã de el ºi de atunci, a început sã se bucure de „protecþie” pentru ceea ce avea sã facã timp de un an de zile în Italia. Raul, un tânãr din Valea Jiului, povesteºte cum a reuºit sã fie de neatins în Italia, deºi cerºea pe strãzile Romei. Nu la fel ca ºi ceilalþi români ºi nu atât de agresiv ca o parte a þiganilor noºtri, de care italienii se simþeau agasaþi. Chiar ºi în perioada în care avea loc crima oribilã a lui Mailat, tânãrului îi mergea bine ºi avea curaj sã stea în centrul metropolei „la cerut”, cum spune el cerºitului. Bãiatul ºtie cã nu are nici un motiv de a se mândri, dar aºa putea supravieþui, iar povestea lui de viaþã, la o a doua privire, ar

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 februarie 2013

lãsat sã se spele. De dormit, tot prin gãri sau parcuri ori conducte de termoficare dormea. Patronul unui magazin la care îºi fãcuse „abonament” pentru dus gunoiul avea sã-i schimbe viaþa. „M-a luat într-o zi la el sã muncesc prin gospodãrie ºi apoi, dupã o sãptãmânã, a venit iar dupã mine ºi acolo am rãmas aproape un an de zile. Era un poliþist de frontierã ºi avea nevoie sã-i pãzeascã cineva casa de lângã Arad, pentru cã el mai avea un apartament în care stãtea cu nevasta chiar în oraº. Munceam ºi dormeam acolo, eram bine ºi mã plãtea în fiecare sãptãmânã. Aºa am adunat bani sã ajung în Italia”, mai povesteºte Raul. putea sã-i ofere circumstanþe atenuante în a-l judeca aspru.

A

u fugit de el

Raul are acum 26 de ani ºi la 17 ani, cutreiera strãzile unui oraº din vestul þãrii, fãrã sã ºtie încotro sã o apuce. Era

Vin mãrþiºoarele!

P

ânã în prezent, în Petroºani, 10 agenþi economici au depus cereri pentru comercializarea mãrþiºoarelor.

într-o dupã amiazã de varã, când s-a întors de la ºcoalã ºi a gãsit uºile apartamentului din Arad, unde locuia cu pãrinþii, închise. A stat la uºã pânã în noapte târziu, când un bãrbat a venit ºi i-a spus cã pãrinþii lui au vândut locuinþa ºi s-au mutat, iar pe el l-au abandonat. „Pur ºi simplu, au plecat fãrã mine! S-au gândit cã dacã am 17 ani, mã descurc singur. Aveam un tricou ºi o pereche de pantaloni scurþi ºi aºa am stat un an de zile, ºi varã ºi iarnã. Am dormit pe unde am apucat ºi ca sã nu mor de foame pe strãzi, un bãtrân care cerºea mi-a spus cã dacã vreau sã mãnânc, sã merg pe la magazine ºi sã le duc gunoiul. Sã nu mã pun lângã el la cerºit, pentru cã-i iau «faþa». Mi-am fãcut curaj ºi am mers la primul magazin unde am avut noroc. Mi-au dat o pâine ºi o rudã de parizer ºi douã þigãri. Eu nu fumam atunci, le-am dat la bãtrânul de m-a învãþat”, povesteºte tânãrul.

Acþiunea de vânzare a simbolurilor primãverii va debuta pe data 27 februarie iar zona în care vor putea fi comercializate acestea este cea tradiþionalã, respectiv trotuarul din faþa Clubului Sportiv ªcolar. „Pânã luni, 25 februarie, au fost înregistrate, la Biroul Control Comercial care activeazã în cadrul primãriei, 10 cereri în vederea comercializãrii mãrþiºoarelor. Locaþia pe care am destinat-o acestei activitãþi este cea din zona Clubului Sportiv ªcolar ºi a fostei Poºte dar vor mai exista ºi alte locaþii, respectiv cele din pieþe. Perioada pentru care a fost aprobatã vânzarea de mãrþiºoare ºi flori este cuprinsã între 27 februarie – 8 martie”, a precizat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Pe de altã parte, cu ocazia zilei de 1 Martie, Consiliul Local ºi Casa de Culturã a Sindicatelor vor organiza un spectacol intitulat „Muguraº de primãvarã”. În vederea desfãºurãrii acestuia, de la bugetul local, a fost propusã alocarea sumei de 8.000 de lei. Mir cea NISTOR

U

n poliþist de frontierã l-a luat pe lângã casã

Timp de patru ani, a stat pe strãzi ºi a trãit din ceea ce aduna din diferitele munci pe la magazine sau depozitele de mãrfuri. Când nu avea de muncã, se ducea la containere unde gãsea de mâncare. Deja, dupã al doilea an de când era fãrã adãpost, a descoperit o casã de copii de unde mai primea haine ºi hranã ori era

P

este 5 miliarde de lei a pompat din 2004 ºi pânã acum Primãria Municipiului Petroºani în clubul de fotbal Jiul Petroºani. Asta pe lângã baza sportivã pusã la dispoziþie cu titlu gratuit pe o perioadã de 10 ani cãtre asociaþia controlatã de Alin Simota. Chiar dacã Alin Simota a anunþat cã nu mai finanþeazã echipa Jiul Petroºani ºi cã va retrage prima echipã din campionat din motive financiare, edilii din Petroºani nu pot denunþa contractul prin care baza sportivã i-a fost pusã la dispoziþie cu titlu gratuit omului de afaceri. Nu puþini sunt cei care spun cã, dacã Jiul nu mai joacã, baza trebuie sã se întoarcã al primãrie, dar acest lucru nu este posibil, pentru cã sunt stricte clauzele contractuale. Astfel, în contractul de comodat din 23.03. 2005, încheiat pe o perioadã de 10 ani, se

plecat la muncã ºi A a ajuns sã cerºeascã

La sfârºitul lui 2009, avea sã ajungã în Roma ºi scenariul din Arad se repeta. De muncit nu ºi-a gãsit, nu ºtia limba ºi nici nu avea cu cine sã se sfãtuiascã. Aºa cã a luat-o de la capãt ºi prin semne, cerea angajaþilor magazinelor sã le ducã gunoiul. „Acolo, nimeni nu te refuza, dar nici nu te plãtea. Nu pentru cã erau

zgârciþi, dar dacã tu nu le spuneai, ei se fãceau cã plouã. Într-o zi am ajuns la o clãdire foarte mare ºi a vãzut multe maºini cu girofar, dar dacã nu ºtiam limba, n-am priceput ce înseamnã. Am citit în românã carabinierii ºi cu asta am rãmas. Le-am cerut gunoiul, tot prin semne, ºi s-a uitat un moº cam strâmb la mine. Un bãrbat cu mustaþã m-a luat de dupã umãr ºi m-a întrebat ce vreau tot prin semne. Eu i-am luat din birou coºul de gunoi ºi l-a dus la container în timp ce el mergea în spatele meu. Mi-a dat 5 euro, cât a gãsit el mãrunt ºi o cutie în care erau sandviºuri. A doua zi, am mers iar ºi tot aºa…”, spune tânãrul. Avea sã descopere abia dupã cinci luni cã intrase singur în gura lupului. „Dupã aproape jumãtate de an, ºtiam câteva cuvinte în italianã ºi când nu duceam gunoi, stãteam la cerut pe strãzi. Într-o zi, am vãzut agitaþie mare, þiganii ºi românii care cerºeau fugeau care pe unde apucau. Eu am rãmas pe loc cu cartonul cu care ceream milã, pentru cã nu întindeam mâna ºi nici nu mã vãitam. A venit la mine o doamnã împreunã cu trei carabinieri. Unul dintre ei era prietenul meu de-i

dusesem gunoiul. Tipa mi-a zis în românã sã-i spun cum mã cheamã ºi dupã ce au sporovãit între ei, mi-a spus sã mã ridic ºi sã plec, iar dupã ce pleacã ei, sã mã întorc liniºtit. Atunci, am înþeles eu cã italianul i-a spus sã mã ierte ºi aºa am avut liniºte cât am stat în Italia”.

S e„laîntoarce cerut”

Întors în þarã, Raul avea sã primeascã o veste bunã de la casa de copii din Arad. Cei de acolo aflaserã cã pãrinþii lui s-au mutat la Petroºani, unde ºi-au cumpãrat o casã. Bãiatul a plecat imediat în cãutarea lor ºi i-a gãsit, însã avea sã fie abandonat pentru a doua oarã. Cu buzunarele pline de euro strânºi în Italia, tânãrul le asigurã bunãstarea pentru o perioadã, însã, când banii se terminã încep reproºurile. Avea sã fie trimis sã doarmã într-un ºopru din curte, fãrã apã ºi cãldurã, iar zilnic, i se reproºa cã nu contribuie cu nimic în casã. S-a sãturat ºi, chiar dacã-ºi iubeºte pãrinþii, nu mai vrea sã aibã de-a face cu ei. Acum, munceºte cu ziua prin oraº, pentru a-ºi strânge, bani de bilet, iar pânã la sfârºitul anului se vede tot în Italia, la muncã sau chiar „la cerut”. Maximilian GÂNJU

Miliarde bãgate în clubul de fotbal aflat în moarte clinicã

Simota încã vreo doi ani, dacã el se decide sã nu înstrãineze brandul.

iliarde din M bugetul local

prevede cã Asociaþia „Club Sportiv Jiul petroºani” are ca obligaþie doar „sã

desfãºoare activitãþi sportive”. Dacã la nivel de fotbal profesionist sau la nivel de simplã

„miuþã”, asta nu mai conteazã. ªi cum al Jiul existã echipa a doua, baza rãmâne a lui

Pe de altã parte, administraþia publicã localã nu poate finanþa salariile fotbaliºtilor, aºa cum s-a solicitat, dar bani serioºi tot s-au pompat în club. Astfel, în 2004 s-au alocat din bugetul local 100.000 de lei pentru transportul echipei sau cantonamente. În 2005 au venit alte 220.000 de lei pentru înlocuirea a 7.000 de scaune. Ulterior, s-au mai alocat 204.559 de lei pentru reparaþii curente la baza sportivã, pentru ca în 2010 ºi 2012 sã fie alocate vreo 19.000 de lei pentru echipament sportiv. În total, sunt 5,430 miliarde de lei vechi bani veniþi din bugetul local ºi ajunºi în conturile Jiului. Car men COSMAN

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 februarie 2013

Partid cu pretenþii, dar cu ”casa” în paraginã

C

a un partid care a fãcut multe valuri în oraº, cu pretenþii ºi ”spirit dominator”, PSD Petrila are veºnic lacãtul pus pe uºa ruginitã a sediului de pe strada Minei. Ileana FIRÞULESCU În timp ce sediile partidelor politice din localitãþile Vãii Jiului funcþioneazã ca niºte cluburi de socializare, de dezbatere ºi de întocmirea a planurilor de acþiune, chiar de loc unde cetãþenii vin cu jalba în bãþ pentru a fi ajutaþi într-o problemã sau alta încurcaþi în hãþiºul birocraþiei ºi al legilor veºnic miºcãtoare, la PSD Petrila

este pãienjeniº, paraginã ºi afiºe vechi din campania electoralã. Ca un partid care a fãcut multe valuri în oraº, cu pretenþii ºi ”spirit dominator”, PSD Petrila are veºnic lacãtul pe uºa ruginitã a sediului de pe strada Minei. Dacã cineva doreºte sã contacteze partidul în cauzã ºi nu are cunoºtinþe cine e ºeful, cu ce se ocupã ºi pe unde poate fi gãsit, face stânga împrejur ºi renunþã. Pãi

dacã sediul aratã aºa, cum aratã partidul? – s-au întrebat câþiva oameni simpli din partea de jos a Petrilei. Cartea de vizitã a PSD Petrila nu mai existã ca fiind de sine stãtãtoare, ci este asociatã cu CAR Petrila, unde liderul social democraþilor este

preºedinte. Imobilul CAR Petrila este unul modern, dovadã cã lucrurile merg bine aici, instituþia financiarã fiind una de succes, aducãtoare de bani. Un partid politic, de regulã, mãnâncã bani… Oare? Dar cum rãmâne cu influenþa nãscutã din

Lucreazã pe nimic ºi amaneteazã... doar pentru mâncarea copiilor

G

reutãþile tot mai mari generate de lipsa unui loc stabil de muncã împing oamenii la tot felul de gesturi disperate pentru a reuºi sã supravieþuiascã de la o lunã la alta. Monika BACIU Astfel pentru a reuºi sã-ºi achite dãrile cãtre stat ºi sã-ºi plãteascã ratele pe care le au la bãnci, simplii angajaþi au ajuns sã-ºi ducã pânã ºi telefoanele mobile pe care le deþin, oricât de performante sau nu, la sediile de amanet specializate în elec-

tronice. De aici mai fac rost de niºte bãnuþi cu care sã îºi cumpere nu mai mult decât pâine ºi poate câteva felii de salam pentru a avea ce mânca poate câteva zile. Cel mai trist este faptul cã marea majoritate a oamenilor au cel puþin câte un copil care trebuie sã mãnânce,

sã fie îmbrãcat ºi pregãtit pentru ºcoala în fiecare zi. ”Lucrez la un patron din Valea Jiului ºi nu mi-am primit banii din decembrie anul trecut. Salariul meu nu e mare. Iau doar 500 de lei pe lunã, teoretic, pentru cã practic v-am spus cã nu am primit nimic. Am trei copii de crescut. Ei nu sunt de vinã cã trãim întro þarã ca asta unde nu ai siguranþa locului de muncã sau unde munceºti pe nimic luni de zile.

Oameni cu care ne mândrim

O

ameni de valoare pentru municipiul Petroºani. Municipiul Petroºani poate fi considerat unul bogat din punct de vedere al personalitãþilor culturale. Monika BACIU De-a lungul anilor, cei din consiliul local al municipiului au acordat mai multe distinþii unor personalitãþi care au dus renumele Petroºaniului ºi al Vãii Jiului în þarã ºi peste hotare. Aceste distincþii reprezintã recunoºtinþa comunitãþii faþã de aceste persoane care ne fac sã fim mândrii cã suntem români, cã facem parte din comunitatea petroºãneanã. Cel mai titrat regizor român din ultima perioadã este Cãlin Peter Netzer. Consilierii locali de la

Petroºani se vor reuni, miercuri, pentru a aproba mai multe hotãrâri de consiliu. Printre acestea se regãseºte ºi un proiect de hotãrâre privind conferirea titlului de ,,Cetãþean de onoare’’ al Municipiului Petroºani domnului Cãlin Peter Netzer. „Vreau sã le propun consilierilor locali din Petrosani sã decernãm acest titlu regizorului Peter Clin Netzer pentru cã s-a nãscut în Petrosani si a trãit o bunã perioadã aici. Realizãrile sale fac cinste comunitãtii”, a declarat primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi.

Azi mâine ne vor spune sã aducem bani de acasã ca sã ne primeascã la muncã. Am amanetat tot ce am avut. Verighete, lanþuri, telefoane. Am dus ºi un televizor. Pentru ce? Ca sã am ce pune pe masa copiilor sã mãnânce?”, spune un petroºãnean. Vorbind cu mai mulþi muncitori aceºtia ne spun ”nu ne mai ajung banii nici de la o zi la alta, nu mai ºtim ce sã mai facem ca sã ne putem descurca, muncim de

Regizorul Cãlin Netzer premiat pentru cel mai bun film, la Berlinala 2013 cu productia “Pozitia copilului” a emigrat cu familia în Germania dar s-a întors în tarã pentru a absolvi Academia de Teatru si Film. Tot în cadrul ºedinþei de consiliu din aceastã sãptãmânã, consilierii locali vor dezbate un proiect de hotãrâre privind acordarea premiilor ,,Excelsior” pentru promovarea imaginii culturale a municipiului Petroºani. În cursul lunii trecute, Valeriu Butulescu, scriitorul petroºãnean a primit din partea consilierilor distincþia PRO URBE tot pentru faptul cã

dimineaþã pânã searã pentru alþii pentru cã banii îi vedem din ce în ce mai rar ºi atunci când îi primim sunt tot mai puþini pentru cã firma ne spune cã nu am fãcut treaba destul de bunã pentru a lua salarul întreg. Avem copii, bãnci ºi multe alte rate la care nu se gândeºte nimeni. Am ajuns sã ne amanetãm tot ce am agonisit într-o viaþã, pânã ºi telefoanele mobile trebuie bãgate la amanet pentru maxim 30 de lei din care luãm mâncare la cei mici”.

reprezintã comunitatea din Petroºani peste hotare. 32 de cetãþeni de onoare în anul 2012 În cursul anului 2012, 32 de persoane au fost ridicate la rang de cetãþeni de onoare ai municipiului Petroºani. printre aceºtia se numãrã Bârlida Mucenic Dumitru, Sorana Georgescu Gorjan, Anca Maria Glonþ, dar ºi 29 de persoane care ºi-au dedicat viaþa mineritului. Mai exact este vorba de 29 de salvatori minieri.

ultimele alegeri, cu oamenii numiþi în funcþii ºi cu, de acum cunoscuta vorbã, ”Bobar ºi-a pus oamenii lui”. Mina Lonea este cunoscutã ca fiind fieful PSD-Bobar, viceprimarul oraºului Petrila este PSD, mai nou se încearcã pãtrunderea ºi la mina Petrila prin noul sindicat înfiinþat de curând ”Noi orizonturi”. Dacã doar prin aceºti oameni, pe principul ”daþi un leu pentru sediul meu”, PSD

Petrila tot avea un sediu care sã aibã uºile deschise pentru cetãþeni, chiar ºi pentru poºtaºul care îi duce corespondenþa. Petrilenii sperã ca Gheorghe Bobar - agreat de toate organizaþiile de cartier, cum sunt numite cele de pe lângã secþiile de votare, vreo 16 la numãr – dupã ce va fi reales, la începutul lunii martie, sã se ocupe ºi de imaginea partidului ºi sã intre hotãrât în secolul XXI.

Actualitate 9

Plãtiþi din bani publici sã se stropºeascã la noi

N

u ºtiu cum sunt alþii, dar funcþionarii de la Petroºani mai cã îþi pare cã au inventat roata. Asta pentru cã au pretenþii de mari detectivi particulari, ori nu s-au regãsit nicicând pe prima paginã ºi sunt frustraþi. Diana MITRACHE

Primul care ne-a atras atenþia luni, la orele prânzului, a fost comandantul Titel Brãgaru, de la Poliþia Petroºani, un adevãrat „Rãstitel” care, ajuns la locul unui cumplit accident, deja le fãcea dosare penale unor cameramani aflaþi la mai mult de 50 de metri de locul faptei, sus pe niºte scãri. Îmbrãcat un un trenci ºi o pãlãrie, de se întreba asistenþa cine e ºi detectivul ãsta!, comandantul

la colegii jurnaliºti care luau imagini în timp ce

de la Petroºani se agita precipitat printre martorii tragediei de sub pod. ªi asta nu e tot!. „Al meu” þipa la colegul sãu de sus sã îi ia pe cameramani ºi, dacã nu pricep, sã îi conducã la secþie. De îmi ºi vedeam cameramanul dus sã dea declaraþii, cã ia imagini într-un loc public, de la o distanþã apreciabilã. Þipetele lui Brãgaru acopereau vaietele soþiei îndurerate ºi ale rudelor victimei, omul legii spunând cã „þi-au ieºit, mã cadrele?”, cu referire

Cartofi, brânzã ºi carne de viþel contra zile muncã

T

rocul s-a reinventat în multe sectoare de activitate, începând cu elevata platã în naturã prin tichete de masã sau tichete cadou în întreprinderi, pânã jos, la gospodarul de rând unde produsele ”de masã” sunt livrate direct. Adicã brânzã, carne, cartofi ºi ce-o mai fi, contra zile muncã în holda momârlanilor ºi a înrãdãcinaþilor în Valea Jiului. Ileana FIRÞULESCU Au început lucrãrile de primãvarã prin gospodãriile ºi holdele momârlanilor ºi ale celor care s-au înrãdãcinat prin Valea Jiului ºi prin satele din jur. Tocmelile cu oameni pentru lucru au început, iar cei care cautã mânã de lucru au pornit printre blocurile cartierelor pentru a da de veste doritorilor de câºtig. Doar cã bani nu prea au angajatorii ºi propun, în completare, plata în naturã.

victima era scoasã din maºinã. Cã presa era la

faþa locului, nu a uimit pe nimeni, dar oare comandantul Brãgaru nu a venit tot pentru a vedea ce s-a

Daa, noi le dãm de mâncat ºi de bãut cât lucrã la noi, cã nu are omul putere sã munceascã cu burta goalã. Am gãsit doi bãieþi vânjoºi. Sã vedem…” – ne-a povestit Gheorghe Gligor Bonþanean, care are mai multe terenuri agricole prin satele Petrilei.

”Nu am bani destui, cã ziua muncã pleacã de la 50 de lei noi ºi la mine-i de lucru mãcar o sãptãmânã acu la vremea asta, cã mai trãbã încã o turã pe mai încolo când se mai încãlde. Îi plãtesc ºi cu bani, dar mai puþâni ºi pe lângã aia, le dau brânzã, cartofi, ceva carne, lapte ºi ce mai am.

viþelul, în târg, dar o zis cã nu ieºea bine, cã lumea nu prea are bani sã cumpere” – a spus Gheorghe G. Bonþanean. Acesta a precizat cã ºi anul trecut a plãtit oamenii în naturã ºi au fost mulþumiþi. ”Eu lucrez la CFR ºi dupã lucru mã duc ºi mai trebãluiesc în gospodãriile oamenilor, oameni pe care îi cunosc de când eram flãcãu. Sunt mulþumit ºi eu ºi ei. Ei sunt destul de în vârstã ºi au nevoie de ajutor, eu am nevoie de bani

ajutãm unii pe alþii” – a declarat Doru M., din Coasta, Petroºani. Pânã ºi micile grãdini ale pensionarilor, care nu

Omul ne-a povestit cã sâmbãta trecutã s-a întâlnit cu Culiþã al Popii, din Baru Mare, care venise ºi el sã caute oameni la lucru, cu jumãtate bani- jumãtate produse ca platã pe ziua de muncã. ”El o tãiat ºi un viþel ca sã aibã ce da la oamenii care-i vin la lucru, cã o fost cu el, cu

petrecut? Un alt funcþionar frustrat este, de aceastã datã, ºi Cornel Ragea, de la „executãri silite”, Serviciul de Impozite ºi Taxe locale, care, luni dimineaþa, se pitea dupã un computer ºi când i s-a cerut sã coopereze cu presa a rãspuns rãspicat: „Am înþeles cã nu sunt obligat sã vã dau datele necesare”, obstrucþionând în acest fel accesul la informaþii publice, în virtutea unor frustrãri legate de apariþii ale altor colegi de ai dânsului, care ar fi dat informaþii în nu ºtiu ce ziar. ªi zi aºa, mã Cornele, primarul e obligat ºi domnia ta, nu? Angajaþii de la stat, plãtiþi din banii publici sunt peste tot ºi fiecare crede cã e îndreptãþit sã fie justiþiar, dar, din pãcate, omenia le-ar sta mai bine.

sau produse care îmi scutesc bani ºi aºa mã ajung, pot plãti facturile, batã-le vina cã-s din ce în ce mai mari! Nu este o ruºine sã munceºti ºi ne

mai au puterea de a sãpa ºi semãna palma de pãmânt avutã, merg pe aceeaºi metodã a trocului. ”Anul trecut pentru cã

mi-au sãpat în grãdinã un om cu bãiatul lui, ne-au cerut de mâncare. Le-am dat zacuscã, murãturi, cartofi, ceapã, unturã, douã kile de vin de casã ºi au fost tare mulþumiþi. Au zis cã vin ºi anul ãsta. Sunt mulþi în familie ºi se descurcã ºi ei cum pot ºi-s tare harnici” – a declarat Matilda Jurcãrea, 76 de ani, din Petroºani. Trocul se reinventeazã în multe sectoare de activitate, începând cu elevata platã în naturã prin tichete de masã sau tichete cadou din întreprinderi, pânã jos, la gospodarul de rând unde produsele ”de masã” sunt livrate direct.