Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul II z Nr. 312
Cronica Vãii Jiului Vineri, 22 februarie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU
Daþi „leul”
pentru Jiul!
Mircea Ioan Moloþ:
“Dacã se considerã cã am fãcut o crimã împotriva umanitãþii ºi cã sunt incompatibil, mã voi retrage, aºa cum spune legea!” reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, P Mircea Ioan Moloþ se aflã
într-o situaþie ineditã. El ar putea fi pus în situaþia de a demisiona, dupã ce a pierdut procesul cu Agenþia Naþionalã de Integritate la Curtea de Apel Alba Iulia.
>>> PAGINA A 3-A
Unii angajaþi ai SNH nu vor sã-ºi depunã cazierele. De ce oare?
O
dispoziþie a directorului Nicolae Drãgoi cere ca toþi nou angajaþii SNH sã-ºi depunã cazierele ”în dosarul de personal”.
>>> PAGINILE 8-9
346 de mineri au pârât CNH la Tribunal
3
46 de mineri au acþionat, fiecare în parte, în instanþã Compania Naþionalã a Huilei pentru a-ºi obþine drepturile bãneºti promise de administraþie, respectiv creºterea cu 10% , sumã cuvenitã conform înþelegerilor negociate ºi parafate.
>>> PAGINILE 8-9
C
hetã pentru Jiul Petroºani. Aºa se vãd lucrurile acum, când finanþatorul Alin Simota a zis cã nu mai poate susþine financiar echipa alb-negrilor. Singura ºansã ar fi ca toatã lumea, care crede în fotbal, sã contribuie cu bani. Asta susþin acum ºi fanii, dar ºi Alin Simota, care crede în realizarea unei ºcoli similare cu cea a lui Hagi, dar nu mai poate finanþa Jiul. >>> PAGINILE 6-7
Disponibilizaþi transformaþi în afaceriºti
S
unt puþini cei care au avut curajul ºi inspiraþa de a investi sumele compensatorii într-o afacere.
>>> PAGINA 11
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 2013
Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i
ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –
Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM
Petrila
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Vu l c a n
Lupeni
Noaptea
Noaptea
Dimineaþa
Dimineaþa
Ziua
Ziua
Seara
Seara
Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz
Cronica Vãii Jiului
Telefon
Website: www.cronicavj.ro
0374.906.687 zzz
E-mail: cronicavj@gmail.com
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)
cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator
National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii
12:00 12:15 12:30 13:30 15:00 17:00 Acces Direct 15:15 19:00 Observator 16:40 20:00 Observator special 17:30 20:30 Furios ºi iute 18:30 22:45 Plãcintã americanã 2 19:15 0:30 Ascunzãtoarea perfectã 20:15
Teleshopping Grupul Vouã (r) Aventurile lui Sinbad Vânãtorii de sclavi Teleshopping Copii contra pãrinþi (r) Aventurile lui Sinbad Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche
PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Fiul pierdut (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Salvaþi-l pe Willy 2 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:00 Galã Box: Christian “Hammer” Ciocan Mazikin 0:00 Albii nu ºtiu sã sarã
Prima TV 9:30 Aparenþe înºelãtoare 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS 14:30 Teleshopping 15:00 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r)
TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Festivalul Olimpic Al Tineretului European Braºov 2013 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 22:35 Iubire dincolo de moarte 0:30 Ora de business (r)
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 2013
P
reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ se aflã într-o situaþie ineditã. El ar putea fi pus în situaþia de a demisiona, dupã ce a pierdut procesul cu Agenþia Naþionalã de Integritate la Curtea de Apel Alba Iulia. Preºedintele Moloþ mai are acum o singurã ºansã de a rãmâne pe fotoliul de preºedinte al C.J. Hunedoara, respectiv aceea ca recursul la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie sã îi fie favorabil. “Dacã se considerã cã am fãcut o crimã împotriva umanitãþii ºi cã sunt incompatibil, mã voi retrage, aºa cum spune legea. Aºtept, oricum, hotãrârea Curþii Supreme. Nu este nicio mare pagubã. Un preºedinte nu este ca ºi un rege ca sã fie moºtenitorul tronului ºi sã ocupe doar funcþia aceasta. Nu este chiar nicio problema, decît de moralã”, a declarat Mircea Moloþ, preºedintele C.J. Hunedoara. De altfel, acesta se declarã optimist în continuare , dar mai afirmã
Mircea Ioan Moloþ: “Dacã se considerã cã am fãcut o crimã împotriva umanitãþii ºi cã sunt incompatibil, mã voi retrage, aºa cum spune legea!”
cã nu înþelege modul în care uneori funcþioneazã legile din România. “Cred cã este o incompatibilitate între ANI ºi restul lumii. Nu se poate. Unii ne cer sã fim în ADI, iar alþii ne spun cã suntem incompatibili. Ceva nu este în ordine în România ºi este pãcat. În loc sã mã gândesc ºi sã mã
Bani din reciclarea deºeurilor la Vulcan
P
ocup de proiecte pe care trebuie sã le fac pentru judeþul Hunedoara, acum încerc sã mã gândesc cu avocaþii cum sã contraatac soluþia Curþii de Apel Alba Iulia”,
Plombe de primãvarã
rimarul Gheorghe Ile a participat în cursul acestei sãptãmâni la un seminar internaþional organizat la Bucureºti. Tema discuþiilor ºi întâlnirilor oseaua de centurã a avute de edilul vulcãnean a fost cea a intrat în reparaþii provireciclãrii zorii. Asta spre bucuria ºofedeºeurilor. rilor, care, imediat ce s-a topit zãpada, ºi-au rupt efec“Au participat tiv maºinile în craterele forcam 15 firme din mate ca dupã bombardament. Germania, fiecare
ª
pe domeniul ei. Au fãcut o expunere a lucrurilor care le fac bine, iar acestea ar dori sã vinã sã se extindã ºi în România cu aceste noutãþi în domeniu”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan De altfel, Ile vrea ca în urma întâlnirilor avute sã contracteze o firmã din strãinãtate pentru achiziþionarea unor utilaje care sã eficientizeze ºi mai mult activitatea staþiei de sortare a deºeurilor menajere de la Vulcan. “Noi avem prima fazã, respectiv separarea, recuperarea sau balotarea acestor deºeuri menajere. Deci, vindem în stare brutã tot ceea ce recuperãm. Dar, am dori ca pe parcursul anilor sã reuºim sã facem o producþie finitã, chiar semifabricatã din PET-uri, ceea ce ar creºte ºi sumele pe pe care le-am putea recupera”, a mai spus primarul de la Vulcan. (Luiza ANDRONACHE)
Primarul Tiberiu Iacob Ridzi recunoaºte cã metoda este doar una provizorie ºi spune cã va plomba acum toate gropile.
a mai spus acesta.
U
n preºedinte altfel
Mircea Moloþ, prezent miercuri la Petroºani la Gala Premiilor Exclusiv, a
avut un discurs emoþionant, dupã ce i-a fost înmânat un premiu de excelenþã. Tonul acestuia ºi cuvintele adresate auditoriului au fost unele care nu s-au auzit de multe ori în ceea ce îl priveºte. “Dacã aº fi tânãr, aº zice Yessss, dar am o anumitã vârstã ºi responsabilitate ºi apreciez enorm acest premiu, cât nu vã puteþi imagina. Mi-au trebuit 8 ani de zile sã demonstrez celor din Valea Jiului cã nu sunt altfel de oameni, cã nu sunt daþi uitãrii, cã fac parte din judeþul Hunedoara, România ºi cã meritã toatã atenþia. Mi-aþi dat încrederea ºi vreau ca prin tot ceea ce fac, sã nu vã deza-
„Noi continuãm reparaþiile pe ºoseaua de centurã ºi pe drumul spre staþiunea turisticã Parâng,pentru cã cele douã drumuri au infrastructurã de ne betonºiam decis acest lucru. E un materialpe care îl folosim iarna ºi e o soluþie provizorie”,a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Soluþia aplicatã acum nu va þine prea mult, dar primarul din Petroºani spune cã va turna mici covoare asfaltice în zonele afectate, la primãvarã. Asta pentru cã refacerea infrastructurii în totalitate nu e posibilã în acest an. Diana MITRACHE
mãgesc. Promit cã nu o voi face. Nu am mai spus niciodatã acest lucru ºi nici nu îl voi mai spune”, a declarat Mircea Moloþ. Considerentele care au stat la baza sentinþei Curþii de Apel vor putea fi fãcute publice dupã ce hotãrârea va fi motivatã. Tot atunci, ºi preºedintele Moloþ va face recurs la Înalta Curtã. În cazul în care magistraþii de la Curtea Supremã vor menþine aceeaºi decizie, în judeþul Hunedoara vor trebui organizate alegeri pentru funcþia de preºedinte al C.J. Hunedoara. Luiza ANDRONACHE
Mihai Rãzvan Ungureanu inaugureazã nou sediu al Forþei Civice
P
reºedintele formaþiunii politice Forþa Civicã, Mihai Rãzvan Ungureanu, se va afla sâmbãtã în judeþul Hunedoara, pentru a participa la inaugurarea sediului filialei judeþene. Forþa Civicã Filiala Hunedoara are un nou sediu. Situat pe B-dul 22 Decembrie nr.37A, corp dreapta Cepromin, sediul va fi inaugurat sâmbãrã, iar la aceste eveniment participã preºedintele Organizaþiei Judeþene Hunedoara, Cristian Grigoraº, secretarul general Forþa Civicã, ªtefan Pirpiliu, precum ºi preºedintele Forþa Civicã, Mihai-Rãzvan Ungureanu. Începând cu ora 18.00, la sediul partidului va avea loc întâlnirea publicã a celor nominalizaþi cu delegaþii organizaþiilor locale Forþa Civicã din judeþul Hunedoara, membrii din conducerea judeþeanã, regionalã ºi centralã a partidului. Întâlnirea va avea loc la sala micã a Casei de Culturã din Deva. (C.C.)
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 2013
Reguli stricte pentru amplasarea teraselor
A
mplasarea teraselor, în dezbatere publicã. Pe site-ul primãriei municipiului Petroºani a fost postat în dezbatere publicã regulamentul de amplasare ºi funcþionare a teraselor pe timpul verii.
imposibilitatea de a mai funcþiona dupã orele 23. Absolut nicio terasã nu va mai funcþiona. Vor fi amendaþi cu sume cuprinse între 400 ºi 1500 de lei ºi deaseme-
Monika BACIU ”Regulamentul privind amplasarea ºi funcþionarea tersaelor în municipiul Petroºani a fost pus în dezbatere publicã pe o perioadã de 20 de zile. Cei care doresc sã facã recomandãri sau sã vincã cu idei în privinþa acestui regulament sunt aºteptaþi la biroul Juridic din cadrul municipiului Petroºani”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. În regulamentul de funcþionare ºi amplasare a teraselor au fost stipulate mai multe condiþii. Una dintre acestea prevede ca aceste terase pot funcþiona doar pânã la ora 23. Cei care vor fi identificaþi cã nu respectã aceastã prevedere vor fi
I
sancþionaþi. ”Cuprinde atât drepturile celor care vor amplasa terase în centrul municipiului Petroºani ºi în special în zona centrului civic unde sunt amplasate terase precum ºi obligaþii. Aº puncta unele din obligaþiile care au fost dezbãtute în ultimul timp. Este vorba de
Proiecte depuse ºi nerealizate
A
NL-urile din Petrila nu se mai construiesc, cel puþin nu deocamdatã. Administraþia localã din Petrila a avut în vedere realizarea unor blocuri ANL. Acestea trebuiau amplasate pe strada Prundului din localitate, adicã în zona tunelului, pe marginea Jiului de Est. Monika BACIU Lucrãrile la aceste imobile nici mãcar nu au fost demarate, iar primarul petrilean, Ilie Pãducel, sperã sã termine lucrãrile începute. ”Am fãcut demersuri ºi la începutul acestui an voi continua aceste demersuri ºi voi insista în continuare. Am participat în urmã cu un an de zila la susþinerea în consiliul tehnico-economic al Ministerului unui bloc de locuinþe din cele patru aprobate ºi voi insista ºi în acest an. Pânã acum la memoriile care le-am adresat diferitelor ministere cu privire la problemele din oraº mi s-a
Petroºani ºi Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat. Durata închirierii este de maxim ºapte luni, respectiv între lunile aprilie-octombrie ale anului în curs. Chiria pentru terenurile închiriate va fi stabilitã anual prin Hotãrâre a Consiliului local.
spus cã bugetul din acest an nu îºi permite sã înceapã sau sã se aloce fonduri pentru investiþii noi. Sincer sã fiu m-aº bucura în acest an, pentru cã este un an greu, sã primim financiar sã ne sporijine mãcar sã finalizãmunele investiþii începute, cum ar fi blocurile sociale, grãdiniþa care am început-o de câþiva ani ºi nu o mai putem finaliza, deci investiþiile începute ºi cu termen de finalizare”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. În Petrila ar fi trebuit sã fie construite patru blocuri ANL, însã în prezent nici nu se poate vorbi de aceastã investiþie din cauza lipsei fondurilor.
nea între 200 ºi 1000 de lei”, a mai precizat sursa citatã. Este interzisã amplasarea teraselor fãrã a deþine un contract de închiriere. Verificarea documentelor se va face de cãtre Biroul autorizarecomercial din cadrul Primãriei municipiului
nterdicþii
În regulamentul de amplasare ºi funcþionare a teraselor din municipiul Petroºani sunt stipulate mai multe interdicþii. Astfel, se interzice ancorarea meselor, scaunelor, bãncilor ºi umbrelelor în pavaj. Acestea vor avea amprentã cauciucatã pentru a nu afecta suprafaþa pavatã. Este interzisã amplasarea în
spaþiul public a mobilierului pentru servire, inclusiv a automatelor de vânzare, a instalaþiilor frigorifice sau de spãlare. Este interzisã aºezarea covoarelor, a altor asemenea elemente suport din materiale plastice ºi a podestelor pentru aºezarea mobilierului. Este interzisã amplasarea de folii ºi paravane. Împrejmuirea teraselor sezoniere este interzisã. Alimentarea cu energie electricã a teraselor se va face aerian, din spaþiul propriu, la o înãlþime de minim 2,5 metri. Este interzisã folosirea mobilierului din material plastic. Elementele din
material plastic sunt acceptate doar în combinaþii cu lemn, împletituri naturale, aluminiu, fier forjat sau inox. Nu se permite depozitarea ambalajelor ºi a deºeurilor rezultate în perimetrul teraselor, ci doar în spaþiile special amenajate ale unitãþii de alimentaþie publicã. Proprietarii care deþin terase sezoniere sunt obligaþi sã asigure curãþenia ºi igiena pe toatã suprafaþa terasei ºi spaþiul folosit pentru deservire. Nivelul sunetului la aparatura muzicalã, televizoare, videoproiectoare trebuie sã se încadreze în limitele legale.
Localitãþi înfrãþite de 15 ani
Proiecte comune pentru aniversare jubiliarã
A
niversare jubiliarã cu proiecte comune. În acest an se împlinesc 15 ani de când s-a semnat protocolul de înfrãþire dintre municipiul Petroºani ºi Varpalota, localitate din Ungaria. Evenimentul va fi serbat cu ocazia zilelor celor douã localitãþi. Monika BACIU Consilierii de la Petroºani au aprobat ºi programul acþiunilor comune dintre cele douã localitãþi înfrãþite. ”În noiembrie anul trecut, comisia comunã Petroºani – Varpalota a avut o ºedinþã de lucru la Petroºani unde au fãcut un draft de lucru al programului comun de comun de colaborare pentru 2013. Acest program a fost aprobat într-o ºedinþã a consiliului local acum douã zile ºi este valabil pentru cele douã localitãþi. Programele în gerenal, cele care au fost tradiþionale au rãmas. E tabãra reciprocã pentru copii la Varpalota ºi la Petroºani la sfârºitul lui iulie. Continuã schimbul de experienþã între funcþionarii publici din primãrie. Anul acesta schimbul de experienþã va fi între birourile de management a proiectelor
europene ºi finanþarea acestora din cele douã oraºe. Vor fi invitaþii pentru zilele oraºelor care se vor desfãºura la Petroºani ºi Varpalota. Amintesc cã avem o invitaþie pentru concursul de semimaraton din octombrie la Varpalota. Petroºaniul ar fi pentru prima datã participant la acest semimaraton care are o tradiþie destul de îndelungatã la Varpalota. Este un semimaraton internaþional, semiprofesionist. Trebuie sã gãsim pe cei care doresc sã participe. Eu am fãcut mici investigaþii ºi ar fi persoane care ar participa. Sigur cã aceastã participare a celor din Petroºani va fi din bugetul lor propriu, acolo ei vor fi cazaþi ºi cantonaþi pentru
acest concurs”, a declarat Eduard Wersanki, responsabilul proiectului. Programele de colaborare dintre cele douã localitãþi înfrãþite vor continua ºi în acest an. Doar cã anul acesta se doreºte ca programele sã fie aduse la nivelul cetãþenilor. ”Încercãm ca aceastã colaborare sã coboare cãtre cetãþeni, mai ales cã anul acesta este anul european al cetãþeanului. A fost hotãrât de cãtre Parlamentul European ºi dorim ca sã semnãm anul acesta ºi colaborãri între asociaþii ale societãþii civile, deci din Petroºani
cu cei din Varpalota. La Varpalota societatea civilã este mult mai dezvoltatã”, a mai spus sursa citatã. Comisia comunã a propus pentru viitor
direcþii de colaborare în domeniul economic, turistic, dar ºi al proiectelor europene. Municipiul Petroºani este înfrãþit de 10 ani cu localitatea italianã Ponte Nelle Alpi ºi de 5 ani cu Bansko, localitate din Bulgaria.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 2013
I
Noul ºef s-a întâlnit cu foºtii mineri
lie Toma, noul director executiv al Casei de Pensii din judeþul Hunedoara, s-a întâlnit ieri cu reprezentanþii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. La întâlnire au fost prezenþi ºi câteva zeci de foºti minieri care au ridicat mai multe probleme legate de nivelul pensiilor încasate. Nu în ultimul rând, o serie de sesizãri s-au referit ºi la cei doi de ucenicie din ºcolile profesionale care, în prezent, nu sunt luaþi în calcul la stabilirea valorii pensiilor. “M-am întâlnit cu aproape 20 de actuali pensionari minieri, fiecare a avut câte o problemã de rezolvat, dar cei mai mulþi s-au plâns de prevederile noii legi a pensiilor care nu le aduce o sporire a veniturilor.
Î
n acest an, prima bursã a locurilor de muncã din Valea Jiului va fi organizatã vineri, 22 februarie, cu începere de la ora 9:00.
În acelaºi timp, alþii au avut o serie de obiecþii vis-à-vis de faptul cã la calcularea pensiilor nu le sunt luaþi în considerare cei 2 ani de ucenicie de la ºcolile profesionale. De altfel, pe aceastã temã, tocmai am fãcut o sesizare adresatã actualului ministru al Muncii. Rãmâne de vãzut când ºi câte dintre sesizãrile pensionarilor minieri cu care m-am întâlnit se vor rezolva. Eu sper cã acestea vor gãsi
Încã nu s-au îmbulzit la cabinetul “judeþean”
Î
n cele douã sãptãmâni trecute de la inaugurarea Biroului Consiliului Judeþean Hunedoara din municipiul Petroºani, pragul acestuia a fost trecut de doar (aproximativ) 20 de persoane. Problemele cele mai des ridicate de cãtre cei care au apelat la ajutorul reprezentanþilor mini-parlamentului hunedorean s-au referit la
lipsa locurilor de muncã, necazuri legate de actul educaþional sau neînþelegeri cu reprezentanþii primãriilor. “În ceea ce priveºte acest din urmã aspect noi nu ne putem implica aºa încât le-am indicat petenþilor sã-ºi rezolve problemele pe plan local prin deplasarea la primãriile la care sunt arondaþi”, a precizat Ioan Rus, vicepreºedinte Consilul Judeþean Hunedoara. Cei mai mulþi dintre cei
un ecou pozitiv la minister în cel mai scurt timp”, a declarat Ilie Toma, director executiv Casa de Pensii Judeþul Hunedoara. Dupã cum a precizat actualul preºedinte executiv al Casei de Pensii din Hunedoara, acesta va veni, mãcar o datã pe lunã în Valea Jiului, pentru a se întâlni cu pensionarii din zonã. Mir cea NISTOR
care au apelat la ajutorul reprezentanþilor cabinetului au venit aici pentru a-ºi rezolva unele probleme legate de lipsa locurilor de muncã. “Problema legatã de locurile de muncã este una valabilã pentru întreaga Vale a Jiului. Crearea de noi locuri de muncã ne preocupã ºi pe noi, cei din Consiliul Judeþean, rãmâne sã vedem ce vom reuºi sã rezolvãm în acest an”, a mai spus vicepreºedinteleCJH. În ceea ce priveºte îmbunãtãþirea nivelului de trai din Valea Jiului, subiect la care s-au referit o bunã parte dintre sesizãrile
depuse de cãtre cetãþenii din zonã, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a precizat cã la acest aspect mai este de lucru. “Aici mai avem de lucru cu toþii cei implicaþi în rezolvarea acestei probleme. Nu este o problemã care poate fi rezolvatã de azi pe mâine”, a declarat Ioan Rus. Cabinetul din Petroºani al preºedintelui CJH Mircea Ioan Moloþ este deschis de luni pânã vineri, inclusiv, activitatea acestuia fiind coordonatã de cãtre consilierul Mariana Ghioc. Mir cea NISTOR
Problema cãlãtorilor care aºteaptã ore în ºir în gãri trenul IR 1821 a ajuns în Parlament
S
ituaþia cãlãtorilor care stau ore în ºir în gãri, în aºteptarea trenului Inter Regio 1821 a ajuns în parlamentul României. Este vorba despre trenul Constanþa -Bucureºti – Arad, via Tg Jiu, care îi afecteazã direct ºi pe hunedoreni. Deputatul PNL de Hunedoara, Carmen Hãrãu, i-a solicitat ministrului Tranporturilor, Relu Fenechiu, sã analizeze atent situaþia trenului Inter Regio 1821. Acesta întârzie periodic chiar ºi 180 de minute ºi nu vorbim despre zilele caniculare sau cele cu viscol. Aºa cã oamenii stau ore în ºir în gãri, în aºteptarea trenului. Printre
Astãzi, prima bursã din 2013
cei afectaþi direct sunt ºi hunedorenii, pentru cã trenul trece ºi prin gãrile din Petroºani, Subcetate, Cãlan, Simeria ºi Deva. „Aceastã situaþie creeazã nu doar un disconfort major cãlãtorilor – ei sunt nevoiþi sã se prezinte în gãri conform orarului oficial din mersul trenurilor – dar ºi o stare de relativã nesiguranþã. A sta noaptea peste douã sau trei ore într-o garã nu este un lucru tocmai liniºtitor”, apreciazã deputatul hunedorean. În aceste condiþii, aratã parlamentarul, oamenii renunþã sã mai cãlãtoreascã cu trenul ºi aleg alte mijloace de transport aflate la îndemânã, mai ales cã sunt o mulþime de companii de transport auto care
efectueazã curse regulate, iar CFR continuã sã înregistreze pierderi. Aºa stând lucrurile, Carmen Hãrãu este de pãrere cã sar fi mai bine dacã IR 1821 ar reveni la sistemul de acum 5 ani, cu atât mai mult cu cât întârzierile, spun oficialii CFR, se datoreazã mai ales furturilor de cabluri de pe traseul Bucureºti – Constanþa. Adicã, aratã deputatul PNL, în acea perioadã IR 1821 se forma în Bucureºti, pleca la 23.45 ºi nu era dat peste cap un întreg traseu feroviar, cum se întâmplã acum, ºi asta pânã se va rezolva problema traseului Bucureºti - Constanþa. Car men COSMAN
Acþiunea se va derula în sediile agenþiilor locale pentru ocuparea forþei de muncã din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. În Petroºani, de exemplu, au fost contactaþi sã participe un numãr de 21 de agenþi economici, doar 4 dintre aceºtia confirmând faptul cã vor fi prezenþi la bursã. Locurile de muncã scoase la concurs provin din mai multe domenii de activitate ºi anume confecþii încãlþãminte, comerþ sau exploatarea lemnului. “Nu mã aºtept la niºte rezultate deosebite, respectiv angajãri numeroase, þinând cont de faptul cã ne aflãm în plinã iarnã, perioadã în care oferta de locuri de muncã este una slabã. Din experienþa anilor trecuþi ºtiu cã piaþa forþei de muncã va începe sã se dezgheþe abia din luna martie”, a precizat Judith Babþan, ºeful Agenþiei Locale de Ocupare a Forþei de Muncã din Petroºani. În prezent, numãrul ºomerilor înregistraþi în localitãþile din Valea Jiului este de 1.532 la Petroºani, 685 în Petrila, 833 la Lupeni ºi 799 în Vulcan. (Mir cea NISTOR) NISTOR)
6 Actualitate
Daþi „leul” pentru Jiul!
C
hetã pentru Jiul Petroºani. Aºa se vãd lucrurile acum, când finanþatorul Alin Simota a zis cã nu mai poate susþine financiar echipa alb-negrilor. Singura ºansã ar fi ca toatã lumea, care crede în fotbal, sã contribuie cu bani. Asta susþin acum ºi fanii ºi Alin Simota, care crede în realizarea unei ºcoli similare cu cea a lui Hagi, dar nu mai poate finanþa Jiul. Diana MITRACHE „Am dat un miliard de lei pe lunã ca sã ne
Cunoºtinþele de bazã înlocuite de orele de sport
C
u toþii am trecut prin etapele anilor de ºcoalã chiar dacã nu ne-au plãcut foarte mult sau dacã am fost nevoiþi sã învãþãm mai mult din cauza pãrinþilor pe care i-am înþeles doar dupã terminarea studiilor, atunci am realizat cât de importantã este ºcoala ºi mai mult decât atât cât de mult conteazã sã ai o diplomã de studii superioare. Monika BACIU Dar toate acele vremuri putem spune cã au apus demult pentru cã în ziua de azi pe nimeni nu mai intereseazã ºcoalã ºi sã-ºi facã un viitor ºi o carierã într-un anumit domeniu de activitate. Dacã ºi pânã acum putem spune cã elevii au fost ºi vor fi în continuare preocupaþi de alte probleme decât cele prin care ar putea sã-ºi croiascã un viitor în viaþã în ultima
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 2013
perioadã de timp putem vedea cã nici cei care ar trebui sã-i cãlãuzeascã pe tinerii elevi pentru a le asigura o culturã generalã ºi un minim de cunoºtinþe nu o mai fac. Astfel cã cei din Guvernul României vin cu tot felul de proiecte care mai de care mai ”benefice” în educaþia tinerilor din România. Ultima noutate ar fi cea a introduceri a unui numãr mai mare de ore de educaþie fizicã atât pentru cei
din diclul gimnazial cât ºi pentru colegii lor mai mari din liceu. Dar aceste ore de sport în plus pe care elevii ar trebui sã le aibã vin cu
zbatem în anonimat. Mai bine banii ãia îi canalizãm spre revigorarea centrului de copii ºi juniori, care va pregãtire pentru Bacalaureat. Rezultatele de la simularea examenului de Bacalaureat sunt mai slabe ca anul trecut, când 25,62% dintre elevi au reuºit sã obþinã note de trecere. Credem cã minþile lumi-
avea douã segmente. Unul de performanþã ºi unul de masã”, a declarat Alin Simota, fost finanþator Jiul Petroºani. Cât priveºte finanþarea cu chetã de la oameni, Simota a spus cã nu se bagã, dar a declarat cã va face publice lunar cheltuielile pe care le va avea la Clubul Jiul, cu tot scepticismul pe care l-a manifestat faþã de aceastã idee. „Eu nu mã bag la aºa ceva. Nu vreau sã fie interpretabil. Probabil primãria, printr-o hotãrâre de consiliu sã-ºi formeze un departament ºi sã iniþieze acest lucru. Dacã vom ajunge, vom anunþa lunar ce cheltuieli se fac, cu copiii dupã ordinele de platã ºi dupã toate documentele justificative, dar în actuala conjucturã nu o vãd foarte fezabilã”, a mai adãugat Simota. În altã ordine de idei,
omul de afaceri Adrian Rus, unul dintre cei care a mai ajutat Jiul, spune acum cã soluþia stã în mâna oamenilor de afaceri potenþi. „Din pãcate, trebuie adoptatã o soluþie de compromis. Trebuie toate forþele care pot sã susþinã acest fenomen, fotbalul ºi echipa Jiul, soluþii care trebuiesc luate în cel mai scurt timp. Altfel, aceastã echipã, un brand al Vãii Jiului, are ºanse sã dis-
Cum sã reînvii pasiunea în cãsnicia ta
C
uplurile din ziua de azi au puþin timp la dispoziþie pentru a fi în intimitate ºi a se bucura unul de altul. Majoritatea oamenilor recunosc faptul cã alte probleme le rãpesc timpul pe care l-ar petrece împreunã. Existã câteva modalitãþi în care pasiunea în cãsnicie poate fi reaprinsa. Latura romanticã într-o relaþie de lungã duratã trebuie alimen-
un preþ, pentru cã acestea mãrindu-se ar trebui sã se reducã numãrul orelor la alte materii care sunt mult mai importante, cum ar fi limba ºi literatura românã. Asta în timp ce în judeþul Hunedoara peste 82% dintre elevii claselor terminale au picat cu ”felicitãri” simulãrile examenului de bacalaureat, iar la 9 licee din judeþ promovabilitatea la aceste simulãri a fost de ZERO procente. Deoarece din cele 36 de licee existente în judeþul Hunedoara, în nouã unitãþi de învãþãmânt nu a promovat nici un elev, conducerea Inspectoratului ªcolar Hunedoara a stabilit adoptarea mai multor mãsuri, printre care suplimentarea orelor de
nate care ne conduc au uitat cât de mult înseamnã o ºcoalã ºi cunoºtinþele de cultura generalã ºi mai mult decât atât sã fi cu adevãrat bun într-un domeniu de activitate. În ritmul în care merg treburile ºi la cum se scimba programele ºcolare de la noi din þarã, putem spune cã un curând probele pentru examenul de bacalaureat se vor da din culturist ºi poate chiar ºi din machiaj. Începem sã-i credem pe acei oameni care dispun de o anumitã sumã de bani îºi trimit copii la studii în afara þãrii chiar de la o vârstã fragedã pentru cã doar aºa vor fi siguri de viitorul copiilor pentru care muncesc ºi se sacrifica o viaþã întreagã.
parã. Nu ºtiu dacã acum poate sã existe un om singur capabil sã susþinã financiar echipa. Împreunã, mediul de afaceri ºi o colaborare mai bunã cu primãria Petroºani, cred cã putem sã o ducem mai departe într-un termen mediu”, a declarat Adrian Rus, om de afaceri. ªi fanii sperã în soluþia salvatoare, iar echipa ar putea deveni o societate pe acþiuni a Vãii Jiului. „Nu e prea roz la Jiul. Nu
e bine deloc. La nivel declarativ, totul e bine ºi frumos, fapte deloc. Gata cu vorbele! Vrem fapte! Avem nevoie de oameni cu bani, ca Simota, Bercea, primãria sã se implice. Sã demareze acþiuni de strângere de fonduri, donaþii legale, la vedere, ca sã nu mai aparã suspiciuni, cã noi suntem bolnavi de suspiciune. O societate pe acþiuni la care sã contribuie oricine vrea”, a
tatã constant ºi îngrijitã de ambii parteneri, spune Michele Weiner-Davis, expert în probleme de relaþie ºi cãsnicie, conform Prevention. Ea spune cã nimic nu se întâmplã de la sine ºi nu apare dacã cei doi nu fac
nimic în aceastã privinþã.
P
reocuparea pentru copii
O primã problemã este datã de punerea copiilor pe primul plan, ingnorand alte aspecte ale vieþii personale. Ceea ce fac pãrinþii este sã petreacã puþin timp împreunã, tot pentru binele copiilor lor. O relaþie sãnãtoasã ºi trainicã se clãdeºte pe timpul petrecut împreunã. Important este ca o cãsnicie sã nu fie stricatã de probleme care acapareazã tot timpul celor doi. O soluþie care poate fi aplicatã este stabilirea unei seri în care partenerii sã fie împreunã, chiar ieºind în oraº. O searã min-
declarat Costel Grigore, unul dintre membrii galeriei echipei Jiul Petroºani. Chiar dacã ºi-a anunþat prin presã intenþia de a prelua Jiul Petroºani, omul de afaceri Emil Bercea nu a fost prezent la dezbaterea publicã. Totuºi, primarul din Petroºani a spus cã e deschis oricãrei idei ºi a concluzionat cã întâlnirea a fost, totuºi, de bun augur. „Au fost tot felul de opinii, dar s-a
unatã nu sta neapãrat în banii pe care îi puteþi cheltui, mai ales dacã nu îi aveþi. Puteþi rãmâne acasã pentru a vã bucura de intimitatea cãminului.
specialã O searã pentru voi O soluþie bunã este petrecerea timpului unul cu celãlalt, dupã ce copiii merg la culcare. O puteþi face într-o searã, în timpul sãptãmânii, culcându-i pe cei mici mai devreme. În cazul în care nu vã permiteþi sã angajaþi pe cineva care sã stea cu copiii pentru cã voi sã mergeþi undeva, puteþi apela la prieteni, întorcându-le serviciul când ei vor avea nevoie. Nu este atât de important numãrul acestor ieºiri în oraº
sau frecvenþa cu care se iveºte ocazia pentru voi. Important este cã ea sã existe, chiar ºi o datã la câteva sãptãmâni. O astfel de searã vã va reconecta unul cu altul ºi va aduce beneficii cãsniciei voastre.
o R omantismul, necesitate? Weiner-Davis spune cã romantismul nu este o componentã esenþialã a unor astfel de seri în care sunteþi doar voi. Important este sã fiþi relaxaþi ºi sã existe o atmosferã plãcutã. În plus, nu uitaþi sã menþineþi o atmosferã de bucurie ºi plãcere în fiecare zi, dându-vã mesaje amuzante pe telefon ºi flirtând, prefãcându-vã cã abia l-aþi cunoscut pe celãlalt.
Cum te poate îmbogãþi dragostea
C
ei care se pregãtesc sã facã pasul spre cãsãtorie trebuie sã fie fericiþi de aceastã decizie nu numai pe plan sentimental, ci ºi pe plan financiar. Studiile de specialitate aratã cã mariajele care
merg bine le oferã recompense celor doi parteneri,
ciar, spune Jay Zagorsky, specialist de la o universitate din Ohio, SUA.
inclusiv din punct de vedere al veniturilor, în condiþiile în care aceºtia tind sã aibã agoniseli de patru ori mai mari decât cele ale persoanelor care nu sunt cãsãtorite, scrie MSNBC.
um te face C cãsnicia mai bogat Specialiºtii în domeniu spun cã oamenii cãsãtoriþi beneficiazã inclusiv de avantajele financiare ale partenerilor, astfel cã pot aduna mai multã avere. Ei tind sã fie
desprins o idee mai generalã, referitor la faptul cã am putea face o formã în care fiecare sã doneze o micã sumã de bani pentru a susþine echipa. Vom vedea, chestiunea, însã, va trebui îmbrãcatã într-o formã legalã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. La întâlnirea de salvare a echipei Jiul din Petroºani, Simota a þinut sã precizeze cã va susþine o ºcoalã de fotbal la Jiul ºi a subliniat cã nu mai vrea sã dea bani la o echipã mare. Simota sperã cã va da lovitura cu micii fotbaliºti, pe care sã-i formeze la Petroºani, iar mai apoi sã scoatã bani din asta. Aceasta a fost prima întâlnire, dupã mitingul de susþinere de duminica trecutã, iar suporterii îºi pun mari speranþe în oamenii care le-ar putea fi de ajutor.
P
roblemele aduse de divorþ
mai bogaþi ºi decât cei care au parteneri de viaþã, dar nu sunt cãsãtoriþi. În plus, cei implicaþi în cãsnicie împart toate cheltuielile cu celãlalt, ceea ce le oferã un avantaj. De exemplu, un bãrbat cãsãtorit poate munci 12 ore pe zi pentru a-ºi
mulþumi ºeful ºi câºtigã mai mult inclusiv datoritã faptului cã acasã este cineva care sã aibã grijã de tot. Romantismul unei relaþii de dragoste care nu este legalizata prin cãsãtorie nu este tocmai benefic din punct de vedere finan-
Pe de altã parte, un divorþ înseamnã ºi o scãdere destul de mare a veniturilor fiecãruia. În acest caz, eniturile pot ajunge sã fie mai mici chiar decât înainte de cãsãtorie. Specialiºtii mai susþin cã oamenii sãraci au tendinþa de a divorþa, stresul cauzat de problemele întâmpinate spunându-ºi cuvântul.
6 Actualitate
Daþi „leul” pentru Jiul!
C
hetã pentru Jiul Petroºani. Aºa se vãd lucrurile acum, când finanþatorul Alin Simota a zis cã nu mai poate susþine financiar echipa alb-negrilor. Singura ºansã ar fi ca toatã lumea, care crede în fotbal, sã contribuie cu bani. Asta susþin acum ºi fanii ºi Alin Simota, care crede în realizarea unei ºcoli similare cu cea a lui Hagi, dar nu mai poate finanþa Jiul. Diana MITRACHE „Am dat un miliard de lei pe lunã ca sã ne
Cunoºtinþele de bazã înlocuite de orele de sport
C
u toþii am trecut prin etapele anilor de ºcoalã chiar dacã nu ne-au plãcut foarte mult sau dacã am fost nevoiþi sã învãþãm mai mult din cauza pãrinþilor pe care i-am înþeles doar dupã terminarea studiilor, atunci am realizat cât de importantã este ºcoala ºi mai mult decât atât cât de mult conteazã sã ai o diplomã de studii superioare. Monika BACIU Dar toate acele vremuri putem spune cã au apus demult pentru cã în ziua de azi pe nimeni nu mai intereseazã ºcoalã ºi sã-ºi facã un viitor ºi o carierã într-un anumit domeniu de activitate. Dacã ºi pânã acum putem spune cã elevii au fost ºi vor fi în continuare preocupaþi de alte probleme decât cele prin care ar putea sã-ºi croiascã un viitor în viaþã în ultima
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 2013
perioadã de timp putem vedea cã nici cei care ar trebui sã-i cãlãuzeascã pe tinerii elevi pentru a le asigura o culturã generalã ºi un minim de cunoºtinþe nu o mai fac. Astfel cã cei din Guvernul României vin cu tot felul de proiecte care mai de care mai ”benefice” în educaþia tinerilor din România. Ultima noutate ar fi cea a introduceri a unui numãr mai mare de ore de educaþie fizicã atât pentru cei
din diclul gimnazial cât ºi pentru colegii lor mai mari din liceu. Dar aceste ore de sport în plus pe care elevii ar trebui sã le aibã vin cu
zbatem în anonimat. Mai bine banii ãia îi canalizãm spre revigorarea centrului de copii ºi juniori, care va pregãtire pentru Bacalaureat. Rezultatele de la simularea examenului de Bacalaureat sunt mai slabe ca anul trecut, când 25,62% dintre elevi au reuºit sã obþinã note de trecere. Credem cã minþile lumi-
avea douã segmente. Unul de performanþã ºi unul de masã”, a declarat Alin Simota, fost finanþator Jiul Petroºani. Cât priveºte finanþarea cu chetã de la oameni, Simota a spus cã nu se bagã, dar a declarat cã va face publice lunar cheltuielile pe care le va avea la Clubul Jiul, cu tot scepticismul pe care l-a manifestat faþã de aceastã idee. „Eu nu mã bag la aºa ceva. Nu vreau sã fie interpretabil. Probabil primãria, printr-o hotãrâre de consiliu sã-ºi formeze un departament ºi sã iniþieze acest lucru. Dacã vom ajunge, vom anunþa lunar ce cheltuieli se fac, cu copiii dupã ordinele de platã ºi dupã toate documentele justificative, dar în actuala conjucturã nu o vãd foarte fezabilã”, a mai adãugat Simota. În altã ordine de idei,
omul de afaceri Adrian Rus, unul dintre cei care a mai ajutat Jiul, spune acum cã soluþia stã în mâna oamenilor de afaceri potenþi. „Din pãcate, trebuie adoptatã o soluþie de compromis. Trebuie toate forþele care pot sã susþinã acest fenomen, fotbalul ºi echipa Jiul, soluþii care trebuiesc luate în cel mai scurt timp. Altfel, aceastã echipã, un brand al Vãii Jiului, are ºanse sã dis-
Cum sã reînvii pasiunea în cãsnicia ta
C
uplurile din ziua de azi au puþin timp la dispoziþie pentru a fi în intimitate ºi a se bucura unul de altul. Majoritatea oamenilor recunosc faptul cã alte probleme le rãpesc timpul pe care l-ar petrece împreunã. Existã câteva modalitãþi în care pasiunea în cãsnicie poate fi reaprinsa. Latura romanticã într-o relaþie de lungã duratã trebuie alimen-
un preþ, pentru cã acestea mãrindu-se ar trebui sã se reducã numãrul orelor la alte materii care sunt mult mai importante, cum ar fi limba ºi literatura românã. Asta în timp ce în judeþul Hunedoara peste 82% dintre elevii claselor terminale au picat cu ”felicitãri” simulãrile examenului de bacalaureat, iar la 9 licee din judeþ promovabilitatea la aceste simulãri a fost de ZERO procente. Deoarece din cele 36 de licee existente în judeþul Hunedoara, în nouã unitãþi de învãþãmânt nu a promovat nici un elev, conducerea Inspectoratului ªcolar Hunedoara a stabilit adoptarea mai multor mãsuri, printre care suplimentarea orelor de
nate care ne conduc au uitat cât de mult înseamnã o ºcoalã ºi cunoºtinþele de cultura generalã ºi mai mult decât atât sã fi cu adevãrat bun într-un domeniu de activitate. În ritmul în care merg treburile ºi la cum se scimba programele ºcolare de la noi din þarã, putem spune cã un curând probele pentru examenul de bacalaureat se vor da din culturist ºi poate chiar ºi din machiaj. Începem sã-i credem pe acei oameni care dispun de o anumitã sumã de bani îºi trimit copii la studii în afara þãrii chiar de la o vârstã fragedã pentru cã doar aºa vor fi siguri de viitorul copiilor pentru care muncesc ºi se sacrifica o viaþã întreagã.
parã. Nu ºtiu dacã acum poate sã existe un om singur capabil sã susþinã financiar echipa. Împreunã, mediul de afaceri ºi o colaborare mai bunã cu primãria Petroºani, cred cã putem sã o ducem mai departe într-un termen mediu”, a declarat Adrian Rus, om de afaceri. ªi fanii sperã în soluþia salvatoare, iar echipa ar putea deveni o societate pe acþiuni a Vãii Jiului. „Nu e prea roz la Jiul. Nu
e bine deloc. La nivel declarativ, totul e bine ºi frumos, fapte deloc. Gata cu vorbele! Vrem fapte! Avem nevoie de oameni cu bani, ca Simota, Bercea, primãria sã se implice. Sã demareze acþiuni de strângere de fonduri, donaþii legale, la vedere, ca sã nu mai aparã suspiciuni, cã noi suntem bolnavi de suspiciune. O societate pe acþiuni la care sã contribuie oricine vrea”, a
tatã constant ºi îngrijitã de ambii parteneri, spune Michele Weiner-Davis, expert în probleme de relaþie ºi cãsnicie, conform Prevention. Ea spune cã nimic nu se întâmplã de la sine ºi nu apare dacã cei doi nu fac
nimic în aceastã privinþã.
P
reocuparea pentru copii
O primã problemã este datã de punerea copiilor pe primul plan, ingnorand alte aspecte ale vieþii personale. Ceea ce fac pãrinþii este sã petreacã puþin timp împreunã, tot pentru binele copiilor lor. O relaþie sãnãtoasã ºi trainicã se clãdeºte pe timpul petrecut împreunã. Important este ca o cãsnicie sã nu fie stricatã de probleme care acapareazã tot timpul celor doi. O soluþie care poate fi aplicatã este stabilirea unei seri în care partenerii sã fie împreunã, chiar ieºind în oraº. O searã min-
declarat Costel Grigore, unul dintre membrii galeriei echipei Jiul Petroºani. Chiar dacã ºi-a anunþat prin presã intenþia de a prelua Jiul Petroºani, omul de afaceri Emil Bercea nu a fost prezent la dezbaterea publicã. Totuºi, primarul din Petroºani a spus cã e deschis oricãrei idei ºi a concluzionat cã întâlnirea a fost, totuºi, de bun augur. „Au fost tot felul de opinii, dar s-a
unatã nu sta neapãrat în banii pe care îi puteþi cheltui, mai ales dacã nu îi aveþi. Puteþi rãmâne acasã pentru a vã bucura de intimitatea cãminului.
specialã O searã pentru voi O soluþie bunã este petrecerea timpului unul cu celãlalt, dupã ce copiii merg la culcare. O puteþi face într-o searã, în timpul sãptãmânii, culcându-i pe cei mici mai devreme. În cazul în care nu vã permiteþi sã angajaþi pe cineva care sã stea cu copiii pentru cã voi sã mergeþi undeva, puteþi apela la prieteni, întorcându-le serviciul când ei vor avea nevoie. Nu este atât de important numãrul acestor ieºiri în oraº
sau frecvenþa cu care se iveºte ocazia pentru voi. Important este cã ea sã existe, chiar ºi o datã la câteva sãptãmâni. O astfel de searã vã va reconecta unul cu altul ºi va aduce beneficii cãsniciei voastre.
o R omantismul, necesitate? Weiner-Davis spune cã romantismul nu este o componentã esenþialã a unor astfel de seri în care sunteþi doar voi. Important este sã fiþi relaxaþi ºi sã existe o atmosferã plãcutã. În plus, nu uitaþi sã menþineþi o atmosferã de bucurie ºi plãcere în fiecare zi, dându-vã mesaje amuzante pe telefon ºi flirtând, prefãcându-vã cã abia l-aþi cunoscut pe celãlalt.
Cum te poate îmbogãþi dragostea
C
ei care se pregãtesc sã facã pasul spre cãsãtorie trebuie sã fie fericiþi de aceastã decizie nu numai pe plan sentimental, ci ºi pe plan financiar. Studiile de specialitate aratã cã mariajele care
merg bine le oferã recompense celor doi parteneri,
ciar, spune Jay Zagorsky, specialist de la o universitate din Ohio, SUA.
inclusiv din punct de vedere al veniturilor, în condiþiile în care aceºtia tind sã aibã agoniseli de patru ori mai mari decât cele ale persoanelor care nu sunt cãsãtorite, scrie MSNBC.
um te face C cãsnicia mai bogat Specialiºtii în domeniu spun cã oamenii cãsãtoriþi beneficiazã inclusiv de avantajele financiare ale partenerilor, astfel cã pot aduna mai multã avere. Ei tind sã fie
desprins o idee mai generalã, referitor la faptul cã am putea face o formã în care fiecare sã doneze o micã sumã de bani pentru a susþine echipa. Vom vedea, chestiunea, însã, va trebui îmbrãcatã într-o formã legalã”, a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. La întâlnirea de salvare a echipei Jiul din Petroºani, Simota a þinut sã precizeze cã va susþine o ºcoalã de fotbal la Jiul ºi a subliniat cã nu mai vrea sã dea bani la o echipã mare. Simota sperã cã va da lovitura cu micii fotbaliºti, pe care sã-i formeze la Petroºani, iar mai apoi sã scoatã bani din asta. Aceasta a fost prima întâlnire, dupã mitingul de susþinere de duminica trecutã, iar suporterii îºi pun mari speranþe în oamenii care le-ar putea fi de ajutor.
P
roblemele aduse de divorþ
mai bogaþi ºi decât cei care au parteneri de viaþã, dar nu sunt cãsãtoriþi. În plus, cei implicaþi în cãsnicie împart toate cheltuielile cu celãlalt, ceea ce le oferã un avantaj. De exemplu, un bãrbat cãsãtorit poate munci 12 ore pe zi pentru a-ºi
mulþumi ºeful ºi câºtigã mai mult inclusiv datoritã faptului cã acasã este cineva care sã aibã grijã de tot. Romantismul unei relaþii de dragoste care nu este legalizata prin cãsãtorie nu este tocmai benefic din punct de vedere finan-
Pe de altã parte, un divorþ înseamnã ºi o scãdere destul de mare a veniturilor fiecãruia. În acest caz, eniturile pot ajunge sã fie mai mici chiar decât înainte de cãsãtorie. Specialiºtii mai susþin cã oamenii sãraci au tendinþa de a divorþa, stresul cauzat de problemele întâmpinate spunându-ºi cuvântul.
8 Actualitate
Analizã minuþioasã pentru reducerea cheltuielilor la SUP
O
sãptãmânã de amânare. În cursul acestei sãptãmâni reprezentanþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani ar fi trebuit sã îi prezinte lui Tiberiu Iacob Ridzi, primarul localitãþii, planul de mãsuri pentru reducerea cheltuielilor unitãþii medicale.
Þinând cont de complexitatea cererii, cei de la SUP au primit o amânare din partea edilului. ”Încã nu am primit planul de mãsuri. Am prelungit termenul pânã sãptãmâna viitoare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La Petroºani, ca ºi în celelalte zone ale þãrii se vorbeºte despre reducerea cheltuielilor pe motiv cã banii care vor fi alocaþi de Casa Naþionalã de Sãnãtate vor fi mai puþini faþã de anul trecut. Reducerea cheltuielilor la Spitalul de Urgenþã (SUP) din Petroºani ar putea duce la lucruri dramatice. Cea mai drasticã variantã ar fi reducerea de personal. Problema reducerilor de cheltuieli ale spitalelor vine în contextul în care, în cursul acestei sãptãmâni, a avut loc o întâlnire între preºedintele Consiliului Judeþean ºi reprezentanþii primãriilor ºi ai Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate. La Petroºani nu sunt probleme în ceea ce priveºte arieratele, cel puþin asta precizeazã primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, dar ºi aici trebuie reduse cheltuielile. Monika BACIU
3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 2013
346 de mineri au pârât CNH la Tribunal
Actualitate 9
46 de mineri au acþionat, fiecare în parte, în instanþã Compania Naþionalã a Huilei pentru a-ºi obþine drepturile bãneºti promise de administraþie, respectiv creºterea cu 10% , sumã cuvenitã conform înþelegerilor negociate ºi parafate. Aceºtia sunt convinºi cã vor avea câºtig de cauzã, pentru cã temeiul de drept este altul ºi au motivat solid acþiunea comparativ cu perdanþii de la Sindicatul Muntele. Pentru a nu bloca Tribunalul Hunedoara, cei 346 de mineri, membri ai sindicatelor din cadrul LSMVJ, sunt reprezentaþi de Sandu
S
Daniel, liderul Sindicatului Solidaritatea 2008 Livezeni. Practic, în dosarul nr. 4003/97/2012, care are ca obiect ”drepturi bãneºti”, existã 346 de cereri prin care reclamanþii cheamã la barã Compania Naþionalã a Huilei. De precizat cã acest dosar, dacã este bine gestionat de avocatul acuzãrii, are ºansa
unei sentinþe care sã repare ”rãul” fãcut de cea datã în dosarul 241/97/2012 al Sindicatului Muntele Lupeni împotriva CNH, cu obiect ”obligaþia de a face”, proces pierdut de liderii Muntelui. La Termenul din 13 februarie 2013, reprezentantului celor 346 mineri, Tribunalul Hunedoara a cerut sã depunã la dosar lista cu
O
persoanele a cãror calitate este de reclamant în proces, cu scop de simplificare a cauzei având în vedere cã toþi cer acelaºi lucru. ”Vom depune tabelele cu membrii de sindicat care au cerut, fiecare separat, drepturile bãneºti, pânã la data de 20 martie 2012, când este noul termen în proces. Trebuie sã fim foarte atenþi cum vom aborda acest proces pentru ca drepturile pierdute ale oamenilor, prin celãlalt proces al celor de la Muntele, sã le putem recupera, ca sã zic aºa. În prima fazã ne-am gâdit sã cerem o
Blocaj la Spitalul orãºenesc Haþeg
pitalul orãºenesc Haþeg, în comã. Situaþia financirã a spitalului orãºenesc Haþeg este una dificilã. Datoriile unitãþii medicale sunt de aproape 1,5 milioane de lei. La data de 31.01.2013 datoriile unitãþii sanitare cãtre furnizorii de bunuri ºi servicii erau în sumã de 1.025.148 de lei, din care 688.815 erau plãþi restante. Totodatã, spitaul orãºenesc Haþeg are datorii ºi la bugetul de stat în valoare de 272.928 de lei, iar conturile unitãþii medicale sunt blocate. Datele au fost furnizate de deputatul Eleonora Carmen Hãrãu cãtre ministrul Sãnãtãþii Eugen Nicolãescu. ”Vã solicitãm sã analizaþi situaþia actualã a spitalului orãºenesc Haþeg datã fiind lipsa fondurilor necesare desfãºurãrii activitãþii unitãþii fapt ce implicã neasigurarea de servicii medicale cãtre populaþia deservitã. Apreciem cã în prezent situaþia este una de crizã fãrã precedent. Aceastã stare de fapt se datoreazã mai multor factori printre care amintim:contractul închieta cu CJAS Hunedoara-Deva pentru anul 2012 care nu a acoperit decât cheltuiala de personal, o micã parte din
cheltuiala cu bunurile ºi serviciile pe primele 6 luni ºi doar parþial cheltuielile cu salariile începând cu luna august. Întrevedem faptul cã cea mai mare parte (peste 85%) din suma disponibilã pentu anul 2012 a fost redistribuitã de cãtre vechea conducere managerialã, fiind întrebuinþatã pentru primul semestru, motiv pentru care în semestrul II ne-am regãsit în situaþia de a nu mai avea fondurile necesare”, se aratã în memoriul deputatului hunedorean.
S
ituaþie similarã la Petroºani
Deputatul hunedorean mai subliniazã faptul cã unitatea medicalã se confruntã cu probleme ºi din cauzã cã au fost reîntregite salariile personalului medical. Aceeaºi situaþie este adusã în discuþie ºi la unitatea medicalã din Petroºani, cea mai mare din Valea Jiului. ”Menþionãm cã în luna iunie ºi decembrie fondul de salarii a crescut prin revenirea la salariile inte-
grale potrivit reglementãrilor legale”, mai scrie deputatul Spitalul orãºenesc Haþeg este unica unitate medicalã în întreg bazinul Þãrii Haþegului ºi deserveºte o populaþie de aproximativ 50 de mii de locuitori din oraºul Haþeg ºi cele 12 comune ºi nu numai. Din datele furnizate de statistici, 62% dintre pacienþi provin din mediul rural ºi 38% din mediul urban. Consiliul local al oraºului Haþeg nu are posibilitatea de a contribui din fonduri proprii la cheltuielile unitãþii medicale. Monika BACIU
Ordonanþã preºedinþialã pentru a evita o stopare a acordãrii acestora ºi în cazul în care motivarea în sentinþa prin care Sindicatul Muntele a pierdut drepturile oamenilor spune cã trebuie sã se returneze banii, noi sã ºtim cum punem problema în procesul nostru pentru a nu se întâmpla acest lucru” – a declarat Sandu Daniel, reprezentantul celor 346 de mineri, la Tribunalul Hunedoara. La dosarul în cauzã s-a depus toatã corespondenþa avutã cu factorii de decizie, respec-
tiv conducerea CNH, dar ºi cea avutã cu Ministerul de resort, Ministerul de Finanþe, corespondenþã din care reiese cã toatã lumea ºtia, era de acord, recunoºtea legalitatea acordãrii acestor sume, chiar parafa plata lor, acestea încadrându-se în bugetul de venituri ºi cheltuieli, spun reclamanþii. Sentinþa în aceastã cauzã poate fi una favorabilã minerilor, dar totul depinde de mãiestria avocatului, spun juriºtii ºi magistraþii consultaþi de CVJ. Ileana FIRÞULESCU
Tot mai multe infecþii respiratorii ºi pneumonii în judeþul Hunedoara
T
ot mai mulþi hunedoreni sunt bolnavi, iar infecþiile respiratorii ºi pneumoniile fac ravagii. Potrivit datelor centralizate la nivelul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, în sãptãmâna 11 – 17 februarie 2013 numãrul infecþiilor acute respiratorii înregistrate pe teritoriul judeþului Hunedoara este de 2207 cazuri. Spre comparaþie, în aceeaºi perioadã a anului trecut au fost înregistrate doar 1.262 de cazuri. ªi la pneumonii stãm bine, din pãcate. Anul acesta, în perioada amintitã s-au înregistrat 1124 de cazuri, faþã de aceeaºi sãptãmânã din 2012, când au fost înregistrate 523 de cazuri. Ca urmare a formelor mai grave de îmbolnãvire, au fost internate un 190 de persoane. Reprezentanþii DSP Hunedoara spun cã, tot în aceastã sãptãmânã au fost trimise 18 probe la Institutul Cantacuzino pentru 18 cazuri compatibile cu gripa. Iar rezultatele au arãtat cã nouã rezultate au fost pozitive pentru virus gripal tip B, un rezultat a fost pozitiv pentru virus gripal tip A, iar celelate au fost negative. Toþi bolnavii de gripã au primit tratament ºi sunt bine. În sezonul rece circulaþia bolilor acute respiratorii reprezintã principala cauzã de îmbolnãvire în rândul populaþiei, aºa cã medicii ne sfãtuiesc sã fim prevãzãtori ºi sã ne ferim pe cât posibil. Car men COSMAN
Unii angajaþi ai SNH nu vor sã-ºi depunã cazierele. De ce oare?
dispoziþie a directorului Nicolae Drãgoi cere ca toþi nou angajaþii SNH sã-ºi depunã cazierele ”în dosarul de personal”. Deranjaþi, unii au fãcut scandal cã nu este obligatoriu ºi cã nu-l vor depune, deºi ºtiu cã nu au încotro. Unul dintre deranjaþi este liderul de sindicat Adrian Jurca. ”Legea ne obligã sã cerem cazierul salariatului la încadrarea în muncã. Fiind o societate nouã, conform art.66 din Contractul Colectiv de Muncã în vigoare ºi conform Codului Muncii, orice persoanã, la angajare, trebuie sã prezinte ºi cazierul. Noi am luat decizia ca în primã fazã sã depunã cazierele cei cu funcþii de rãspundere ºi coordonare” – a declarat directorul general al SNH, Nicolae Drãgoi. Surse care au dorit sã-ºi pãstreze anonimatul, deranjate de situaþiile create de unii, care se cred mai cu moþ decât restul salariaþilor, au reacþionat mormãind în barbã intrigaþi. Doar cã pe lângã barba lor mormãitoare au fost ºi mineri, care nu s-au sfiit sã strige în gura mare ceea ce au auzit. Este vorba de unul dintre liderii sindicali de la Mina
Livezeni, Adrian Jurca, deranjat tare cã trebuie sã-ºi depunã acel cazier. A vociferat precizând cã el nu va depune nici un cazier, lucru ce i-a determinat pe unii ortaci sã înjure minereºte. ”Adicã ce? Eu-s mai prost ca Jurca? Sau îi e fricã cã o sã aflãm acum pentru ce are pete, cã aºa am mai aflat noi cã ar avea condamnare sau amenzi penale, dar clar pentru ce nu se ºtie. Am auzit de un cec neacoperit, dar mai ºtii? Cã de banii ãia mulþi care trebuie sã-i dea oamenilor pe care i-a înºelat, toatã lumea ºtie, cã a scris presa în anii ãºtia de s-a sãturat” – a declarat un miner de la Livezeni, care plecase cu chitanþele plãþilor fãcute la Trezorerie pentru a-ºi scoate cazierul.
S legal
-a suspendat, dar nu a fost
ªtiind cã liderul de sindicat Adrian Jurca ºi-a suspendat contractul de muncã pe relaþia cu Compania Naþionalã a Huilei, în luna octombrie 2012, deci nu este angajat, nu am crezut minerii care-l blamau pe controversatul lider. “Având în vedere presiunile pe care le fac diverºi factori din CNH asupra mea ºi asupra colectivului de la mina Livezeni, mi-am suspendat contractul de muncã”, a declarat Jurca, la momentul suspendãrii. Adrian Jurca urma sã fie salariat al sindicatului. În documentarea noastrã, am aflat cã suspendarea sa nu a avut temei legal, în sensul cã trebuia sã prezite un document înregistrat la ITM prin care sã ateste cã este plãtit de sindicat ºi cã se achitã de dãrile cãtre stat. Cum acest act nu a existat, Adrian Jurca a trebuit sã se întorcã la ”presiu-
nile diverºilor factori”, cum chiar el a declarat. Este interesant de vãzut cine ºi cum i-a acoperit/motivat cele vreo 20 de zile lipsã, nemotivat, de la serviciu pe perioada cât s-a produs aceastã bâlbâialã, plec - nu plec. Adrian Jurca este inginer responsabil urmãrirea producþiei în cadrul serviciului TGT de la mina Livezeni. Tot cu aceastã ocazie am aflat cã Jurca este pontat în fiecare zi de lucru la ora 7,00, deºi acesta nu vine la acea orã fiind probabil ocupat cu probleme sindicale, au spus surse din cadrul CNH.
ºi sã mai ºi uzezi de ele, poþi sã ai zeci de procese cã nu te ocoleºte norocul, ba poþi sã mai ai ºi pretenþii la posturi de conducere ºi sã fii ºi creditat politic. Aºa a fost în toamna lui 2011, când Adrian Jurca era cercetat în stare de libertate, pentru înºelãciune ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, dar a fost propus, cu acordul sãu, pentru funcþia de director general al Companiei Naþionale a Huilei de PDL, lucru confirmat de conducerea PDL cum cã Jurca a fost la un moment dat una dintre opþiuni.
C
Cine a spus cã România este þara în care ”hoþia ºi minciuna au rang de virtute”, se pare cã nu a greºit.
u tinichea de coadã, dar norocos!
Se pare cã este bine sã fii lider pentru cã poþi încãlca legi, poþi sã îþi faci relaþii
Ileana FIRÞULESCU
25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani
8 Actualitate
Analizã minuþioasã pentru reducerea cheltuielilor la SUP
O
sãptãmânã de amânare. În cursul acestei sãptãmâni reprezentanþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani ar fi trebuit sã îi prezinte lui Tiberiu Iacob Ridzi, primarul localitãþii, planul de mãsuri pentru reducerea cheltuielilor unitãþii medicale.
Þinând cont de complexitatea cererii, cei de la SUP au primit o amânare din partea edilului. ”Încã nu am primit planul de mãsuri. Am prelungit termenul pânã sãptãmâna viitoare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. La Petroºani, ca ºi în celelalte zone ale þãrii se vorbeºte despre reducerea cheltuielilor pe motiv cã banii care vor fi alocaþi de Casa Naþionalã de Sãnãtate vor fi mai puþini faþã de anul trecut. Reducerea cheltuielilor la Spitalul de Urgenþã (SUP) din Petroºani ar putea duce la lucruri dramatice. Cea mai drasticã variantã ar fi reducerea de personal. Problema reducerilor de cheltuieli ale spitalelor vine în contextul în care, în cursul acestei sãptãmâni, a avut loc o întâlnire între preºedintele Consiliului Judeþean ºi reprezentanþii primãriilor ºi ai Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate. La Petroºani nu sunt probleme în ceea ce priveºte arieratele, cel puþin asta precizeazã primarul Tiberiu Iacob – Ridzi, dar ºi aici trebuie reduse cheltuielile. Monika BACIU
3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 2013
346 de mineri au pârât CNH la Tribunal
Actualitate 9
46 de mineri au acþionat, fiecare în parte, în instanþã Compania Naþionalã a Huilei pentru a-ºi obþine drepturile bãneºti promise de administraþie, respectiv creºterea cu 10% , sumã cuvenitã conform înþelegerilor negociate ºi parafate. Aceºtia sunt convinºi cã vor avea câºtig de cauzã, pentru cã temeiul de drept este altul ºi au motivat solid acþiunea comparativ cu perdanþii de la Sindicatul Muntele. Pentru a nu bloca Tribunalul Hunedoara, cei 346 de mineri, membri ai sindicatelor din cadrul LSMVJ, sunt reprezentaþi de Sandu
S
Daniel, liderul Sindicatului Solidaritatea 2008 Livezeni. Practic, în dosarul nr. 4003/97/2012, care are ca obiect ”drepturi bãneºti”, existã 346 de cereri prin care reclamanþii cheamã la barã Compania Naþionalã a Huilei. De precizat cã acest dosar, dacã este bine gestionat de avocatul acuzãrii, are ºansa
unei sentinþe care sã repare ”rãul” fãcut de cea datã în dosarul 241/97/2012 al Sindicatului Muntele Lupeni împotriva CNH, cu obiect ”obligaþia de a face”, proces pierdut de liderii Muntelui. La Termenul din 13 februarie 2013, reprezentantului celor 346 mineri, Tribunalul Hunedoara a cerut sã depunã la dosar lista cu
O
persoanele a cãror calitate este de reclamant în proces, cu scop de simplificare a cauzei având în vedere cã toþi cer acelaºi lucru. ”Vom depune tabelele cu membrii de sindicat care au cerut, fiecare separat, drepturile bãneºti, pânã la data de 20 martie 2012, când este noul termen în proces. Trebuie sã fim foarte atenþi cum vom aborda acest proces pentru ca drepturile pierdute ale oamenilor, prin celãlalt proces al celor de la Muntele, sã le putem recupera, ca sã zic aºa. În prima fazã ne-am gâdit sã cerem o
Blocaj la Spitalul orãºenesc Haþeg
pitalul orãºenesc Haþeg, în comã. Situaþia financirã a spitalului orãºenesc Haþeg este una dificilã. Datoriile unitãþii medicale sunt de aproape 1,5 milioane de lei. La data de 31.01.2013 datoriile unitãþii sanitare cãtre furnizorii de bunuri ºi servicii erau în sumã de 1.025.148 de lei, din care 688.815 erau plãþi restante. Totodatã, spitaul orãºenesc Haþeg are datorii ºi la bugetul de stat în valoare de 272.928 de lei, iar conturile unitãþii medicale sunt blocate. Datele au fost furnizate de deputatul Eleonora Carmen Hãrãu cãtre ministrul Sãnãtãþii Eugen Nicolãescu. ”Vã solicitãm sã analizaþi situaþia actualã a spitalului orãºenesc Haþeg datã fiind lipsa fondurilor necesare desfãºurãrii activitãþii unitãþii fapt ce implicã neasigurarea de servicii medicale cãtre populaþia deservitã. Apreciem cã în prezent situaþia este una de crizã fãrã precedent. Aceastã stare de fapt se datoreazã mai multor factori printre care amintim:contractul închieta cu CJAS Hunedoara-Deva pentru anul 2012 care nu a acoperit decât cheltuiala de personal, o micã parte din
cheltuiala cu bunurile ºi serviciile pe primele 6 luni ºi doar parþial cheltuielile cu salariile începând cu luna august. Întrevedem faptul cã cea mai mare parte (peste 85%) din suma disponibilã pentu anul 2012 a fost redistribuitã de cãtre vechea conducere managerialã, fiind întrebuinþatã pentru primul semestru, motiv pentru care în semestrul II ne-am regãsit în situaþia de a nu mai avea fondurile necesare”, se aratã în memoriul deputatului hunedorean.
S
ituaþie similarã la Petroºani
Deputatul hunedorean mai subliniazã faptul cã unitatea medicalã se confruntã cu probleme ºi din cauzã cã au fost reîntregite salariile personalului medical. Aceeaºi situaþie este adusã în discuþie ºi la unitatea medicalã din Petroºani, cea mai mare din Valea Jiului. ”Menþionãm cã în luna iunie ºi decembrie fondul de salarii a crescut prin revenirea la salariile inte-
grale potrivit reglementãrilor legale”, mai scrie deputatul Spitalul orãºenesc Haþeg este unica unitate medicalã în întreg bazinul Þãrii Haþegului ºi deserveºte o populaþie de aproximativ 50 de mii de locuitori din oraºul Haþeg ºi cele 12 comune ºi nu numai. Din datele furnizate de statistici, 62% dintre pacienþi provin din mediul rural ºi 38% din mediul urban. Consiliul local al oraºului Haþeg nu are posibilitatea de a contribui din fonduri proprii la cheltuielile unitãþii medicale. Monika BACIU
Ordonanþã preºedinþialã pentru a evita o stopare a acordãrii acestora ºi în cazul în care motivarea în sentinþa prin care Sindicatul Muntele a pierdut drepturile oamenilor spune cã trebuie sã se returneze banii, noi sã ºtim cum punem problema în procesul nostru pentru a nu se întâmpla acest lucru” – a declarat Sandu Daniel, reprezentantul celor 346 de mineri, la Tribunalul Hunedoara. La dosarul în cauzã s-a depus toatã corespondenþa avutã cu factorii de decizie, respec-
tiv conducerea CNH, dar ºi cea avutã cu Ministerul de resort, Ministerul de Finanþe, corespondenþã din care reiese cã toatã lumea ºtia, era de acord, recunoºtea legalitatea acordãrii acestor sume, chiar parafa plata lor, acestea încadrându-se în bugetul de venituri ºi cheltuieli, spun reclamanþii. Sentinþa în aceastã cauzã poate fi una favorabilã minerilor, dar totul depinde de mãiestria avocatului, spun juriºtii ºi magistraþii consultaþi de CVJ. Ileana FIRÞULESCU
Tot mai multe infecþii respiratorii ºi pneumonii în judeþul Hunedoara
T
ot mai mulþi hunedoreni sunt bolnavi, iar infecþiile respiratorii ºi pneumoniile fac ravagii. Potrivit datelor centralizate la nivelul Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, în sãptãmâna 11 – 17 februarie 2013 numãrul infecþiilor acute respiratorii înregistrate pe teritoriul judeþului Hunedoara este de 2207 cazuri. Spre comparaþie, în aceeaºi perioadã a anului trecut au fost înregistrate doar 1.262 de cazuri. ªi la pneumonii stãm bine, din pãcate. Anul acesta, în perioada amintitã s-au înregistrat 1124 de cazuri, faþã de aceeaºi sãptãmânã din 2012, când au fost înregistrate 523 de cazuri. Ca urmare a formelor mai grave de îmbolnãvire, au fost internate un 190 de persoane. Reprezentanþii DSP Hunedoara spun cã, tot în aceastã sãptãmânã au fost trimise 18 probe la Institutul Cantacuzino pentru 18 cazuri compatibile cu gripa. Iar rezultatele au arãtat cã nouã rezultate au fost pozitive pentru virus gripal tip B, un rezultat a fost pozitiv pentru virus gripal tip A, iar celelate au fost negative. Toþi bolnavii de gripã au primit tratament ºi sunt bine. În sezonul rece circulaþia bolilor acute respiratorii reprezintã principala cauzã de îmbolnãvire în rândul populaþiei, aºa cã medicii ne sfãtuiesc sã fim prevãzãtori ºi sã ne ferim pe cât posibil. Car men COSMAN
Unii angajaþi ai SNH nu vor sã-ºi depunã cazierele. De ce oare?
dispoziþie a directorului Nicolae Drãgoi cere ca toþi nou angajaþii SNH sã-ºi depunã cazierele ”în dosarul de personal”. Deranjaþi, unii au fãcut scandal cã nu este obligatoriu ºi cã nu-l vor depune, deºi ºtiu cã nu au încotro. Unul dintre deranjaþi este liderul de sindicat Adrian Jurca. ”Legea ne obligã sã cerem cazierul salariatului la încadrarea în muncã. Fiind o societate nouã, conform art.66 din Contractul Colectiv de Muncã în vigoare ºi conform Codului Muncii, orice persoanã, la angajare, trebuie sã prezinte ºi cazierul. Noi am luat decizia ca în primã fazã sã depunã cazierele cei cu funcþii de rãspundere ºi coordonare” – a declarat directorul general al SNH, Nicolae Drãgoi. Surse care au dorit sã-ºi pãstreze anonimatul, deranjate de situaþiile create de unii, care se cred mai cu moþ decât restul salariaþilor, au reacþionat mormãind în barbã intrigaþi. Doar cã pe lângã barba lor mormãitoare au fost ºi mineri, care nu s-au sfiit sã strige în gura mare ceea ce au auzit. Este vorba de unul dintre liderii sindicali de la Mina
Livezeni, Adrian Jurca, deranjat tare cã trebuie sã-ºi depunã acel cazier. A vociferat precizând cã el nu va depune nici un cazier, lucru ce i-a determinat pe unii ortaci sã înjure minereºte. ”Adicã ce? Eu-s mai prost ca Jurca? Sau îi e fricã cã o sã aflãm acum pentru ce are pete, cã aºa am mai aflat noi cã ar avea condamnare sau amenzi penale, dar clar pentru ce nu se ºtie. Am auzit de un cec neacoperit, dar mai ºtii? Cã de banii ãia mulþi care trebuie sã-i dea oamenilor pe care i-a înºelat, toatã lumea ºtie, cã a scris presa în anii ãºtia de s-a sãturat” – a declarat un miner de la Livezeni, care plecase cu chitanþele plãþilor fãcute la Trezorerie pentru a-ºi scoate cazierul.
S legal
-a suspendat, dar nu a fost
ªtiind cã liderul de sindicat Adrian Jurca ºi-a suspendat contractul de muncã pe relaþia cu Compania Naþionalã a Huilei, în luna octombrie 2012, deci nu este angajat, nu am crezut minerii care-l blamau pe controversatul lider. “Având în vedere presiunile pe care le fac diverºi factori din CNH asupra mea ºi asupra colectivului de la mina Livezeni, mi-am suspendat contractul de muncã”, a declarat Jurca, la momentul suspendãrii. Adrian Jurca urma sã fie salariat al sindicatului. În documentarea noastrã, am aflat cã suspendarea sa nu a avut temei legal, în sensul cã trebuia sã prezite un document înregistrat la ITM prin care sã ateste cã este plãtit de sindicat ºi cã se achitã de dãrile cãtre stat. Cum acest act nu a existat, Adrian Jurca a trebuit sã se întorcã la ”presiu-
nile diverºilor factori”, cum chiar el a declarat. Este interesant de vãzut cine ºi cum i-a acoperit/motivat cele vreo 20 de zile lipsã, nemotivat, de la serviciu pe perioada cât s-a produs aceastã bâlbâialã, plec - nu plec. Adrian Jurca este inginer responsabil urmãrirea producþiei în cadrul serviciului TGT de la mina Livezeni. Tot cu aceastã ocazie am aflat cã Jurca este pontat în fiecare zi de lucru la ora 7,00, deºi acesta nu vine la acea orã fiind probabil ocupat cu probleme sindicale, au spus surse din cadrul CNH.
ºi sã mai ºi uzezi de ele, poþi sã ai zeci de procese cã nu te ocoleºte norocul, ba poþi sã mai ai ºi pretenþii la posturi de conducere ºi sã fii ºi creditat politic. Aºa a fost în toamna lui 2011, când Adrian Jurca era cercetat în stare de libertate, pentru înºelãciune ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, dar a fost propus, cu acordul sãu, pentru funcþia de director general al Companiei Naþionale a Huilei de PDL, lucru confirmat de conducerea PDL cum cã Jurca a fost la un moment dat una dintre opþiuni.
C
Cine a spus cã România este þara în care ”hoþia ºi minciuna au rang de virtute”, se pare cã nu a greºit.
u tinichea de coadã, dar norocos!
Se pare cã este bine sã fii lider pentru cã poþi încãlca legi, poþi sã îþi faci relaþii
Ileana FIRÞULESCU
25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani
10 Diverse
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 2013
Ultima strigare pentru Maitreyi
C
ei care iubesc cultura mai au la dispoziþie puþin timp pentru a-ºi procura un bilet la spectacolul Maitreyi, care se va juca la Petroºani luni, 25 februarie, de la ora 19:00. Luiza ANDRONACHE A început numãrãtoarea inversã pentru care vor sã se bucure de culturã ºi frumos. Spectacolul Maitreyi, dupã celebra poveste de dragoste a lui Mircea Eliade, se va juca, în ciuda tuturor scenariilor care s-au construit în jurul acestui subiect. “Spectacolul se va þine ºi vrem sã avem cât mai mulþi spectatori, pentru cã este unul deosebit, cu actori speciali. Îi aºteptãm pe toþi cu drag ”, ne-a declarat Mia Albescu, directorul Casei de Culturã Ion
Dulãmiþã din Petroºani. Ceea ce face ca acest spectacol sã fie unul special este prezenþa celebrei actriþe Maia Morgenstern. De altfel, în aceastã piese vorbim de o distribuþie impresionantã de 10 actori, unul ºi unul. Decorul promite, de asemenea, sã fie unul pe mãsurã. Preþul unui bilet la acest spectacol este de 70 de lei, iar acestea se pot achiziþiona de la sediul Casei de Culturã chiar ºi în ziua de luni, 25 februarie.
Pescari “pescuiþi” de jandarmi Doi pescari s-au ales cu o amendã de 600 de lei dupã ce au fost depistaþi cã prinseserã peste
30 de peºti cu dimensiunile sub limita prevãzutã de legislaþia în vigoare. Cei doi pescari se aflau
pe malul râului Mureº, în zona localitãþii Mintia, iar peºtii au fost eliberaþi în mediul acvatic.
În ultimele ºapte zile jandarmii hunedoreni au constatat împreunã cu reprezentanþii A.N.P.A. alte cinci fapte de naturã contravenþionalã în
Radare 22.02.2013 DN 7 Deva - Sântuhalm –Simeria * DJ 687 Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara – Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie
domeniul pescuitului ºi acvaculturii, valoarea totalã a amenzilor aplicate este de 900 lei.
Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00
Consiliul Judeþean Hunedoara z Program Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00
Joi - Audienþe de la 11:00 Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00
Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro
HOROSCOP Aveþi succes în afaceri, dar sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte. Sprijinul cel mai important îl primiþi din partea unei persoane mai în vârstã, care vã apreciazã corectitudinea. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi probleme sentimentale.
Sunteþi în formã ºi aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã financiarã a familiei. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme serioase din domeniul afacerilor ºi sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã. Este si o zi bunã pentru comunicare.
Uºurinþa în comunicare favorizeazã relaþiile cu cu cei din jur. Se întrevede o cãlãtorie în interesul familiei. Puteþi avea câºtiguri mari din activitãþi comerciale. Fiþi cumpãtat.
S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã în interes familial. Este o zi favorabilã comunicãrii ºi negocierilor. Aveþi ºanse sã finalizaþi o lucrare în care aþi investit mulþi bani. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu un bãrbat mai în vârstã!
Un vecin vã invitã la o petrecere. Cu acest prilej, sunteþi remarcat de o persoanã sensibilã. Nu este exclus sã legaþi o prietenie durabilã. Vã puteþi baza pe intuiþie, dar ar fi bine sã ascultaþi ºi sfaturile prietenilor.
Primiþi un cadou din partea unei persoane dragi din familie, de care vã bucuraþi în mod deosebit. Capacitatea de comunicare este excelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã. În partea a doua a zilei, un prieten vã invitã la petrecere.
Aveþi succes într-o cãlãtorie în interes de afaceri. Aveþi rãbdare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii. În partea a doua a zilei, reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche. Din punct de vedere financiar nu aveþi probleme.
Zi favorabilã comunicãrii ºi cãlãtoriilor în interes de afaceri. Pe plan sentimental, luaþi o decizie care determinã schimbãri benefice pentru viitor. Seara sunteþi invitat la prieteni. Nu neglijaþi odihna!
Chiar dacã sunteþi preocupat de probleme personale presante, ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie relaþiilor cu persoana iubitã. O ieºire împreunã cu partenerul de viaþã v-ar ajuta sã vã deconectaþi de la problemele cotidiene.
În cursul dimineþii, luaþi o decizie în urma cãreia sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul. S-ar putea sã fiþi contactat de câþiva prieteni, cu care faceþi pregãtiri pentru o petrecere. Este o zi bunã pentru rezolvarea problemelor financiare.
Trebuie sã luaþi o decizie importantã în privinþa relaþiilor cu persoana iubitã. În prima parte a zilei sunteþi tentat sã vã implicaþi în mai multe activitãþi în acelaºi timp. Noroc cã vã ajutã prietenii! Puteþi obþine câºtiguri financiare, dar nu din speculaþii.
Primiþi un cadou de la persoana iubitã, iar prietenii vã invitã întro excursie. În partea a doua a zilei, sunteþi nevoit sã luaþi o decizie importantã pe plan sentimental. O veste neplãcutã din cursul serii vã schimbã programul pentru mâine.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 2013
Disponibilizaþi transformaþi în afaceriºti
S
unt puþini cei care au avut curajul ºi inspiraþa de a investi sumele compensatorii într-o afacere. ªi mai puþini cei care au avut succes, însã aceºtia din urmã au dovedit cã pot face ºi altceva decât minerit. Maximilian GÂNJU
Un nou val de disponibilizãri în industria minierã este programat pentru acest ºi va scoate pe „piaþa ºomerilor” din Valea Jiului circa 500 de persoane. Diferenþa dintre aceºtia ºi cei deja existenþi,este cu privire la banii pe care-i primesc cei din urmã. Sume consistente, cel puþin la prima vedere, care ar trebui pe parcursul celor doi ani, noilor disponibilizaþi sã le asigure traiul. Asta dacã nu vor pãþi ca ºi cei care au plecat din CNH la ultima disponibilizare. Aceºtia au trebuit sã protesteze zile în ºir pentru a-ºi primi banii.
Puþine sunt poveºtile de succes în care ortacii trimiºi în pribegie au ºi reuºit sã se transforme în patroni de succes.
E xcepþii Pentru multe familii din Valea Jiului, anul 1997 a însemnat condamnarea la sãrãcie. Ortacii, furaþi de mirajul celor 6-20 de salarii compensatorii ºi-au pãrãsit locurile de muncã. Mulþi dintre ei, originari din zona Moldovei ºi-au vândut pe sume de nimic locuinþele ºi cu banii din disponibilizare au plecat cãtre locurile natale pentru a se ocupa de agricul-
turã. Numai cã socoteala nu s-a potrivit ºi dupã chefurile în care s-au tocat cele 20-30 de milioane de lei vechi primite de fiecare miner care a solicitat concedierea, cei în cauza s-au întors în Vale, îngroºând rândurile ºomerilor. Valea Jiului nu mai avea sã-i primeascã, cel puþin nu le mai oferea bunãstarea pe care o aveau când munceau la minã. Au fost sfãtuiþi sã-ºi porneascã o afacere, dar pentru mulþi era prea târziu. Banii erau deja terminaþi, astfel cã, doar câþiva au intrat în rândul patronilor ºi puþini au reuºit sã supravieþuiascã. Rãmaºi pe drumuri, au pichetat tot ce s-a putut picheta, ºi-au dat foc, au mãrºãluit pe strãzi, iar pânã la urmã s-au mulþumit cu ajutoare de urgenþã, acordate de guvernanþi pentru a le închide gura.
Î
nceputul sfârºitului
Tensiunile generate de programul de disponibilizare s-au amplificat în Valea Jiului. În 1999, prin ministrul Industriei, Radu Berceanu au fost închise douã mine ineficiente, minele Dâlja ºi Bãrbãteni. Alþi 3000 de mineri rãmân pe drumuri, dar de aceastã datã cer ºi alternative în schimbul locurilor de muncã pãrãsite, pe lângã compensaþiile salariale. Acestea nu aveau sã aparã, cum nu veneau nici investitorii promiºi de la Bucureºti. Ortacii rãbufnesc ºi conduºi de Miron Cozma pornesc un marº cãtre capitalã care se finalizeazã cu un rãzboi între mineri ºi militari la CosteºtiStoeneºti, ceea ce cumpãrã de acolo, avea sã dar nu e marfã de devinã calitate. La noi dacã „Mineriada nu le convine marfa ‘99”. Ion pot sã vinã cu ea (40 de ani) înapoi ºi sã-ºi aleagã este unul altceva”, mai spune
Bate vântul prin piaþa de vechituri
A
rticolele de îmbrãcãminte aduse din China comercializate în târgurile din Valea Jiului, i-au bãgat în faliment pe comercianþii de mãrfuri second-hand. În sectorul destinat acestor mãrfuri din cadrul Pieþei Centrale Petroºani mai sunt doar câþiva vânzãtori. Maximilian GÂNJU Majoritatea celor care se ocupau cu haine second -hand ºi-au restrâns activitatea sau chiar au renunþat la aceastã ocupaþie din cauzã cã nimeni nu le mai cumpãrã marfa. În piaþa de haine second-hand din Petroºani abia mai sunt douã standuri ºi câþiva vânzãtori care se mai ocupã cu aceastã activitate. Majoritatea mai aduc
la vânzare doar încãlþãminte, sau alte articole sportive care mai au trecere, în special la tineri. Legea interzice comerþul cu încãlþãminte, dar comercianþii se plâng cã doar aceste produse mai fac profit atât cât sã trãiascã de pe o zi pe alta. „Abia vindem o pereche de pantofi pe sãptãmânã. Nici biletul de tren nu ni-l
scoatem întotdeauna din vânzãri. Mai vin pe aici doar cei sãraci. Aveam clienþi mulþi, dar acum sunt magazinele ºi tarabagii care vând haine noi de proastã calitate”, spune Cornel, unul dintre comercianþi. În viziunea lor, marfã adusã din China ºi vândutã în târgul de la stadion este un hop în calea afacerii lor. „Oamenii
comerciantul. La cele câteva tarabe de vechituri care au mai rãmas în cadrul pieþei petroºãnenii pot gãsi încãlþãminte veche la preþuri cuprinse între 30 ºi 50 de lei însã este loc de negociere.
dintre minerii care ºi-au pierdut locurile de muncã în 1997. A primit în schimbul disponibilizãrii aproximativ 12 milioane de lei deoarece avea doar opt ani de muncã în subteran. Fostul ortac ºi-a
meargã. Vreau sã vã spun cã tot ce am obþinut am reinvestit. Am o Dacie ºi locuiesc într-o garsonierã cu soþia. Nu mi-am cumpãrat vilã sau maºini de lux pentru cã îmi îngropam afacerea.
cumpãrat o garsonierã într-un cartier mineresc ºi s-a privatizat. A început cu un chioºc alimentar iar mai apoi s-a orientat spre turism. „Cu 11 milioane am reuºit sã-ºi cumpãr garsoniera, iar socrii m-au ajutat cu restul de bani sã îmi fac magazinul. A mers o perioadã foarte bine, a fost profitabil pentru cã încã erau mulþi mineri. Cu profitul de pe urma magazinului mi-am cumpãrat o parcelã de teren în Parâng ºi am construit o cabanã. Pe parcurs m-a extins ºi am fãcut ºi afacerea asta sã
Totuºi este forte greu sã reuºeºti sã faci ceva. Eu nu-mi condamn colegii care nu au reuºit sã facã ceva. Statul doar þi-a luat, cu nimic nu m-a ajutat ”, spune fostul miner. Bãrbatul mai declarã cã s-a sãturat de Valea Jiului ºi vrea sã-ºi vândã totul sã plece în Spania. „Nu ai nici un sprijin, pentru ce sã mai stau. Este mult mai bine decât la noi, iar pânã la sfârºitul anului cred cã mã ºi mut. Nu mai merge aici, iar Valea Jiului va rãmâne ºi peste 20 de ani la fel de sãracã, poate mai sãracã”.
Evazioniºti sãltaþi de mascaþi
M
ai multe percheziþii au avut loc în aceastã dimineaþã, iar douã dintre locaþii au fost în judeþul Hunedoara. Perchezitiile au avut loc cu sprijinul IPJ hunedoara, dar au fost coordonate depoliþiºtii din Mehedinþi. Diana MITRACHE Potrivit purtatorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, poliþiºtii de aici au acordat doar sprijin logistic. „Noi doar am trimis mascaþii, la cerera colegilor din Mehedinþi, iar acþiunea este a lor”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Cei de la Mehedinþi susþin cã raziile au avut loc în douã locaþii hunedorene. Un hunedorean a ºi fost condus la audieri,
dar nu i-a fost fãcutã publicã identitatea, pentru cã deocamdatã sunt doar verificãri. În total, sunt 16 locaþii în cele patru judeþe ºi au fost vizaþi evazioniºti
care ar fi adus un prejudiciu de 3 milioane de lei. Printre aceºtia ºi un primar din Mehedinþi, Jean
Rogoveanu, care a fost ridicat de oamenii legii pentru a fi dus la audieri. Din cercetãrile fãcute pânã în prezent a reieºit faptul cã, în perioada 2011-2012, reprezentanþii unor societãþi comerciale au dispus înregistrãri de tranzacþii comerciale fictive de peste opt milioane de lei, producând un prejudiciu bugetului de stat de aproximativ trei milioane de lei prin
neplata TVA-ului ºi a impozitului pe profitul pentru aceste tranzacþii.
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 2013
În judeþul Hunedoara, turismul s-a nãscut la sat
Î
n timp ce în marile oraºe ale judeþului mai mult de vorbeºte ºi prea puþin se face pentru dezvoltarea turismului, zonele rurale au ºansa de a se dezvolta mai repede decât cele urbane la acest capitol. Cele mai multe primãrii de comune au început deja sã-ºi înfiinþeze centre de informare turisticã, acre sã promoveze obiectivele turistice. Carmen COSMAN
În judeþul Hunedoara nu numai veºnicia s-a nãscut la sat, ci ºi turismul, care e pe cale sã se ºi dezvolte într-o manierã
fãrã precedent. Primãriile din comunele hunedorene au alocat, fiecare, sute de mii de lei pentru înfiinþarea ºi dotarea unor centre de informare turistic, menitã sã le
punã în valoare obiectivele de interes, dar ºi comuna în ansamblul ei. „Sunt fonduri alocate prin fostul program SAPARD. Sigur cã aceste centre
de informare turisticã ajutã localitãþile, administraþiile publice, pentru cã majoritatea au obiective turistice, dar pot sã facã ºi agroturism. Îi ajutã sã obþinã venituri atât din eventualele taxe pentru vizitarea obiectivelor turistice, dar ºi din dezvoltarea afacerilor conexe, pensiuni, pensiuni agroturistice, etc”, a declarat prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu.
O
biective turistice puse în valoare De exemplu, comuna Ilia a alocat aproximativ 700.000 de lei pentru înfiinþarea unui centru de informare turisticã. Cei care vin aici pot vizita Biserica din lemn “Sfântul Dumitru” construitã în sec. al XVII – lea, în intravilanul localitãþii Bretea Mureºanã, Biserica din lemn “Sfânta Cuvioasa
Dragobetele, sãrbãtorit în Jandarmii se întrec pe pârtie Valea Jiului
U
nde dragoste nu e, nimic nu e! Aºa se spune despre acest sentiment care ne învãluie ºi ne cuprinde în mrejele sale cel puþin o datã în viaþã, dacã nu de mai multe ori, dupã cum ne este ºi norocul. Luiza ANDRONACHE Fiecare dintre noi iubeºte ºi suferã, însã nu în egalã mãsurã. Iubirea vine, pleacã ºi se întoarce dupã bunul plac, indiferent de voinþa noastrã, de cele mai multe ori. Un vechi proverb spune cã dragostea este sentimentul care vine în galop ºi pleacã în vârful picioarelor. Iubirea este sãrbã-
toritã ºi discutatã de Dragobete, în Valea Jiului. La Petroºani, primãria organizeazã astãzi un eveniment cu tenta dragostei, pentru care a ºi alocat suma de 1000 de lei în ºedinþa de consiliu de sãptãmâna aceasta. “ Vineri, la ora 11:00, facem o acþiune de Dragobete, care va avea loc în sala de marmurã. Este vorba de o competiþie între licee ºi nu numai
”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Vulcan. ªi la Vulcan, un eveniment organizat pentru cinstirea celui mai frumos sentiment, este pus la cale chiar în ziua de 24 februarie, în faþa primãriei. “ ªi la Vulcan, vom sãrbãtori de Dragobete, chiar în faþa primãriei, în data de 24 februarie. Facem mai multe concursuri pentru tineri ºi nu numai. Dragostea nu are vârstã, aºa cã îi aºteptãm pe toþi sã vinã ºi sã sãrbãtorim împreunã ”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan.
nspectoratul de Jandarmi „Decebal” IHunedoara, cu sprijinul
Direcþiei Judeþene pentru Sport ºi Tineret a Judeþului Hunedoara ºi AS Streiul Deva, organizeazã astãzi, începând cu ora 10.00, Cupa Jandarmeriei la Schi, ediþia 2013. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IJJ Hunedoara, Rãducu Nicolae, competiþia va avea loc în Complexul Alpin Râuºor ºi constituie un bun prilej pentru jan-
darmii montani de a-ºi dovedi mãiestria pe pârtia de schi. Concursul de schi a intrat în tradiþia unitãþii, fiind deja la a IXa ediþie. Competiþia se organizeazã anual, în luna februarie ºi reuneºte la lina de start cei mai buni schiori din cadrul IJJ Hunedoara.
Paraschiva” de secol XVII situatã în satul Braznic, dar ºi Biserica din lemn “Sfântul Nicolae”, care dateazã tot din secolul al XVII. Tot aici se gãseºte Castelul Rappaport, construit în anul 1878, dar ºi Castelul Bethlen care este înscris pe listele UNESCO ca vechi monument de arhitecturã medievalã. De asemenea, comuna Baru îºi deschide un astfel de punct de informare turisticã pe care a început deja sã-l utileze. Ca atracþii turistice, comuna Baru se poate lãuda cu Biserica ortodoxã “Sfîntul Ilie” din satul Baru, Biserica
Pârveºtilor, construcþie care dateazã din secolul al XVIII-lea, Muzeul de artã popularã “Maria Hord Gârbea”, Rezervaþia naturalã “Peºtera Tecuri” dar ºi Cheile Barului. Iar exemplele primãriilor care vor sã dezvolte partea turisticã a localitãþilor poate continua. La Ghelari, de exemplu, edilii intenþioneazã nu numai sã înfiinþeze un centru de informare turisticã, dar sã amenajeze ºi diverse trasee turistice, precum ºi un observator turistic, iar banii vin tot prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare RuralãFEADR.