CVJ NR. 309, MARTI 19 FEBRUARIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 309

Cronica Vãii Jiului Marti, 19 februarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Minerii – ocnaºi

pedepsiþi sub pãmânt

Primarul Ile îi dãdea «lecþii» de medicinã

Cristian Remus Hârºan medicul vulcãnean cãlit în teatrele de rãzboi - a luat-o de la zero

A

privit moartea în ochi, a învãþat ºi s-a specializat în medicinã de urgenþã în cele mai grele teatre de rãzboi iar acum se vede nevoit sã o ia de la zero.

>>> PAGINA A 3-A

Averile nu rãmân ale nimãnui

Primãria Petroºani cautã morþii fãrã moºtenitori

P

entru a nu se mai trezi în postura de a scoate la vânzare un imobil pentru care în realitate existã moºtenitori, o comisie a Primãriei Petroºani se ocupã de averile defuncþilor.

>>> PAGINA A 5-A

Nici o primãrie nu-ºi poate finanþa spitalul, nici mãcar o lunã

P

ãrerile sunt împãrþite în ce priveºte funcþionarea spitalelor, mai precis problemele majore în finanþarea lor

>>> PAGINA A 5-A

Paradoxal, tinerii cu înaltã pregãtire sunt refuzaþi de angajatori

Î

n Valea Jiului au primat interesele unor grupuri mici ºi niciodatã minerii nu au stat pe primul loc. Asta spune acum Dumitru Costin, un sindicalist care a înþeles cã, de-a lungul anilor, minerii au fost mereu minþiþi ºi amãgiþi. Nu s-a învestit niciun leu în tehnologii pentru mineri. Au existat bani, spune Dumitru Costin, dar ei au ajuns doar la ”bãieþii deºtepþi” de la noi, fãrã ca minerii sã aibã vreun avantaj, iar acum duc o muncãde ocnaºi. >>> PAGINILE 6-7

P

entru a se descurca pe piaþa muncii, tinerii învaþã sã-i descopere meandrele, adevãrate nisipuri miºcãtoare.

>>> PAGINA 12

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 februarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Ultimul glonþ 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Baronii (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Vouã (r) 12:30 Cuscrele (r) 13:30 Vânãtorii de sclavi 15:00 Teleshopping 15:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Iubire interzisã (r)

PRO TV

Prima TV

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Ursul Jack 13:00 ªtirile Pro TV 13:30 Tânãr ºi neliniºtit 14:30 Furtuna de foc 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Risc maxim 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI New York 0:00 Fringe

9:30 Pentru o lume mai bunã 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Focus Monden (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport

19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Festivalul Olimpic Al Tineretului European Braºov 2013 15:30 Maghiara de pe unu 16:00 Hochei: Elveþia Letonia 18:30 Parteneri de week-end 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Studio UEFA Champions League 21:40 Fotbal: FC Porto Malaga CF 23:50 Rezumatele zilei UEFA Champions League 0:40 Ora de business (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 februarie 2013 Primarul Ile îi dãdea «lecþii» de medicinã

Cristian Remus Hârºan - medicul vulcãnean cãlit în teatrele de rãzboi - a luat-o de la zero

A

privit moartea în ochi, a învãþat ºi s-a specializat în medicinã de urgenþã în cele mai grele teatre de rãzboi iar acum se vede nevoit sã o ia de la zero. Medicul Cristian Remus Hârºan s-a apucat din nou de ºcoalã ºi este medic rezident în anul I, dupã ce a constatat cã se luptã cu morile de vânt ºi cã pregãtirea lui temeinicã este anulatã de sistemul sanitar românesc. Carmen COSMAN Nu l-au învins atrocitãþile rãzboaielor din Irak ºi Afganistan, unde a vãzut cea mai urâtã faþã a conflictelor militare, dar s-a vãzut cãlcat în picioare de un sistem unde multe trebuie reformate. S-a întors sã lucreze acasã ºi a aflat în scurt timp ce înseamnã umilinþa. Nu numai cea financiarã, unde medicii fac de multe ori minuni ca sã poatã profesa ori sã se poatã perfecþiona, dar ºi a celor care cred cã funcþia pe care o ocupã vremelnic le dã calificãri nebãnuite. Cristian Remus Hârºan este din Vulcan, dar mai bine de doi ani a ales teatrele de rãzboi din Irak ºi Afganistan, pe care le-a considerat oportunitãþi excelente de a practica medicinã de urgenþã ºi de a se perfecþiona în acest domeniu. Era conºtient cã în þarã nu are cum sã capete acea experienþã, mai ale cã era singurul doctor la peste 2000 de oameni. Hârºan este medic generalist, înregistrat cu drept deplin de

practicã în Anglia, Irlanda, Scoþia, Wales, Australia, Sud Africa, US Army ºi UK Army ºi face parte din Colegiul Medicilor din Marea Britanie. Practic, are voie

sã lucreze oriunde în lume asta, numai în România nu! „Sunt absolvent al Facultãþii de Medicinã din Bucureºti, apoi am plecat în Irak, apoi în Anglia ºi ulterior în Afganistan. Înainte sã plec în Afganistan chiar am dat un examen în Dubai, în spitalul american, ca sã fie recunoscute studiile de urgenþã. Se numeºte Advanced cardiac life support, am luat examenul, este valabil pe 3 ani de zile în

toatã lumea, cu excepþia României! Aºa mi s-a ºi spus, pentru cã România – în cazul meu – nu face parte din Uniunea Europeanã”, spune Remurs Hârºan. Acolo, la mii de kilometri depãrtare, lupta cu secundele. Treaba lor era, în principal, sã stabilizeze pacienþii care erau rãniþi, împuºcaþi sau sufereau alte traume pentru a fi transportaþi pentru investigaþii de specialitate în bazele din Kandahar unde existau RMN-uri, CT-uri, aparaturã de chirurgie.

material ca sã profeseze la el în þarã, în Valea Jiului. ªi a reuºit, dupã un milion de încercãri sã se angajeze ca medic cu competenþe limitate – adicã pe orice reþetã sau act medical era nevoie de parafa unui medic cu drept de practicã în România – la Spitalul din Vulcan. Dupã nici cinci luni a fugit mâncând pãmântul când a vãzut cum un primar fost director de minã se crede mai competent în medicinã decât medici cu vastã experienþã. „Am lucrat la Spitalul Municipal Vulcan, departamentul de Urgenþã câteva luni. Ulterior mi-am dat demisia, pentru cã nu am primit deloc sprijin - nu eu, ci toþi cei de al Compartimentul de Primire Urgenþe - nici din partea primãriei ºi nici a managerului spitalului. Mai mult, am avut într-o zi discuþii ºi domnul primar s-a interferat cu medicina, cu meseria noastrã de

C

ând un primar crede cã le ºtie pe toate… Anul trecut a decis sã se întoarcã acasã. În Afganistan salariul sãu din partea US Army este cuprins între 8.000 ºi 10.000 USD, dar – spune el - banii nu sunt totul. Dorul de casã, de cei dragi, te macinã, mai ales de sãrbãtori, aºa cã a lãsat în urmã confortul

medici. A venit la spital dându-ne lecþii de medicinã, cum sã facem resuscitãri în Urgenþã. Nu am putut sã accept aºa ceva ºi mi-am

dat demisia, pentru cã am onoare ºi se numeºte demisia de onoare”, spune medicul.

E

proaspãt medic rezident A fost primit cu braþele deschise la Lupeni, dar nu poate profesa pânã nu se va specializa – pentru a câta oarã?! – în România. Pregãtirea lui temeinicã, doveditã în acte, este zero pentru sistemul românesc. Iar acum este medic rezident la Timiºoara, pe ATI. A ales o specializare care sã îl þinã permanent „în prizã”, pentru cã nu poate trãi decât la intensitate maximã. „S-a ajuns la acest lucru pentru cã nu se recunosc specializãrile, nu se recunoaºte munca de afarã, numai dacã este în România. A trebuit sã o iau de la zero, am dat examenul naþional la Timiºoara, am luat examenul pe Anestezie Terapie Intensivã, cu post al Lupeni ºi voi continua rezidenþiatul, cei 5 ani”, spune medicul

Iniþiativã pentru angajarea foºtilor deþinuþi

O

asociaþie care se ocupã cu reabilitarea foºtilor deþinuþi dupã ce ºi-au ispãºit pedeapsa, va derula un seminar la Hunedoara împreunã cu Penitenciarul Bârcea Mare, în urma cãruia sperã sã sensibilizeze angajatorii care sunt reticenþi când vine vorba de a angaja un fost condamnat. Maximilian GÂNJU Evenimentul organizat pe data de 21 februarie în Hunedoara, de cãtre Asociaþia AS 2001 Alba Iulia ºi Penitenciarul Bãrcea Mare are la bazã un proiect european iar seminarul intitulat “Integrarea pe piaþa forþei de muncã a grupurilor vulnerabile, prioritatea noastrã!” urmãreºte

identificarea unor soluþii pentru integrarea pe piaþa forþei de muncã a per-

soanelor care au pãrãsit sistemul de detenþie din Regiunea de Vest a þãrii. „Vom încerca sã gãsim împreunã idei pentru reducerea discriminãrii ºi pentru promovarea principiului egalitãþii de ºanse. O altã temã din agenda acestui eveniment este prezentarea unui film despre reintegrarea în societate a acestor persoane. În cadrul acestui film o parte din factorii implicaþi în acest proces, îºi vor expune punctele de vedere cu privire la importanþa asistãrii acestora atât pe timpul detenþiei cât ºi dupã

eliberare. Prin intermediul acestui proiect ne-am propus sã facilitãm accesul pe piaþa forþei de muncã a unui numãr de minim 100 de persoane care au pãrãsit sistemul de detenþie. Pânã în acest moment, dupã mai bine de 30 luni de derulare a acestei activitãþi de angajare asistatã, din cele peste 125 de persoane angajate, peste 10 sunt din regiunea Hunedoara”, au precizat organizatorii evenimentului. Seminarul „Integrarea pe piaþa forþei de muncã a foºtilor deþinuþi” are loc începând cu ora 11 la hotelul Rusca din Hunedoara.

hunedorean. Practic, a fost din nou pãcãlit de Minsiterul Sãnãtãþii, acolo unde a cãutat sprijin. „Când lucram la Spitalul Municipal Vulcan, ca doctor cu competenþe limitate, am trimis un mail la Ministerul Sãnãtãþii. Mi s-a rãspuns cã, în momentul în care voi trece de examenul de rezidenþiat din România ºi voi obþine titlul de medic rezident – indiferent de specialitate, mi se va recunoaºte dreptul de practicã din Anglia pe care îl posed de trei ani de zile. Acum am dat examenul de rezidenþiat, sunt medic rezident, dar nu mi se mai rãspunde la mailuri de cãtre Minister”, explicã Remus Hârºan. Trecerea de al sistemul de afarã, la cel intern, inclusiv financiar vorbind, nu poate fi explicatã în cuvint. Un medic rezident câºtigã vreo 800 – 900 de lei lunar, iar o carte ATI de top, de care au nevoie pe perioada rezidenþiatului, costã în jur de 300 de dolari, adicã salariul uni medic rezident pe o lunã. Nu se plânge însã ºi sperã cã va putea rezista în România pentru totdeauna, pentru cã mai întâi de toate este român!

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 februarie 2013

Puºcãriaº din Lupeni prins la furat în Orãºtie

IPJ Hunedoara. Bãrbatul a fost condamnat de Judecãtoria

F

ostele preparaþii minereºti ar putea sã ajungã pe mâna investitorilor. Asta sperã toþi primarii din Valea Jiului, care cautã sã finalizeze odatã proiectele de ecologizare ºi sã gãseascã oamenii potriviþi pentru a crea noi locuri de muncã.

S-

a trezit cu un strãin în gospodãrie ºi a chemat poliþia. Oamenii legii, însã, au constatat cã „strãinul” era un hoþ cãutat la nivel naþional. Diana MITRACHE

Bãrbatul de 28 de ani este din Lupeni ºi era cãutat de poliþie,pentru cã avea de fãcut 3 ani de puºcãrie. El fusese condamnat pentru o tâlhãrie comisã la Bucureºti, dar a fost prins în flagrant în curtea unui localnic din Orãºtie. „În data de 17.02.2013, în jurul orei 22:05, Poliþia Municipiului Orãºtie a fost sesizatã de cãtre un bãrbat din localitate

despre faptul cã a surprins o persoanã necunoscutã, în curtea imobilului sãu. Patrula de ordine publicã mixtã deplasatã la faþa locului a imobilizat ºi condus la sediul poliþiei persoana în cauzã, stabilind cã aceasta este un tânãr de 28 ani, din Lupeni, urmãrit naþional din data de 03.01.2013, care se

Diana MITRACHE

sustrãgea executãrii unei pedepse privative de libertate”, spune Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al

Sectorului 2 Bucureºti, în data de 20.11.2012, la trei ani de închisoare pentru comiterea unei infracþiuni de tâlhãrie. Condamnatul a fost reþinut, urmând a fi depus în penitenciar, în vederea executãrii pedepsei privative de libertate.

Prima bursã din 2013

Î

n acest an, prima bursã a locurilor de muncã din Valea Jiului va fi organizatã vineri, 22 februarie, cu începere de la ora 9:00. Acþiunea se va derula în sediile agenþiilor locale pentru ocuparea forþei de muncã din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Mircea NISTOR

“Am contactat deja mai mulþi agenþi economici în vederea participãrii acestora la bursã. Sigur, vom ºti cine participã ºi cine nu, joi, 21 februarie. Þin sã precizez cã, în ultimii ani, aceasta este prima acþine de

acest gen care va fi organizatã în luna februarie”, a precizat Judith Babþan, ºef Agenþia Localã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Petroºani. În prezent, numãrul ºomerilor înregistraþi în municipiul Petroºani este de circa 1.300.

Alimentele europene, pe ultima sutã de metri

R

epartizarea alimentelor europene a intrat pe ultima sutã de metri. Cu începere din luna martie, alimentele neridicate vor fi redistribuite. Mircea NISTOR Pânã în prezent, circa 80% dintre beneficiari au intrat în posesia mãlaiului, fãinei sau fasolei oferite ca ajutor

Ecologizarea, o prioritate în Lupeni

de cãtre Uniunea Europeanã. “ªi în luna februarie am continuat acþiunea de distribuire a alimentelor aflate în depozitul nostru. Este vorba despre 9 sortimente de produse, þinând cont de faptul cã acordarea fãinei albe ºi uleiului a fost sistatã, din unele cauze care au fost independente de dorinþa noastrã”, a pre-

cizat Loredana Piþ, consilier în cadrul Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. Alimentele aflate, în prezent, în depozitul din Petroºani sunt mãlaiul, fasolea, zahãrul, pastele fãinoase, biscuiþii, bulionul de tomate, roºiile în bulion, mãzãrea ºi orezul.

Ecologizarea perimetrului dintre Vulcan ºi Lupeni, locul în care cândva a fost o preparaþie a cãrbunelui, rãmâne prioritatea edililor de la Lupeni. Asta recunoaºte ºi primarul Cornel Resmeriþã, care susþine cã terenul se preteazã foarte bine unor investitori care au nevoie de mult spaþiu. „Eu cred cã se vor gãsi investi-

tori, pentru cã toþi cei care vin cer suprafeþe mari de teren, care în Valea Jiului nu prea sunt. (...) este în plan sã fie ecologizat pânã în luna septrembrie a acestui an sunt ºi fonduri, am discutat la minister ºi fondurile sunt pentru ecologizare”, a declarat Cornel Resmeriþã, primar Lupeni. Odatã cu acest proiect, primarul spune cã se va rezolva ºi o parte a infrastructurii

din acel loc. „Apoi, dacã ecologizãm, vom reuºi sã refacem ºi tot ce înseamnã stradã în Colonia ªtefan, sã aranjãm, sã o asfaltãm ºi sã facem lucruri bune”, a mai adãugat Cornel Resmeriþã. Perimetrul a intrat în ecologizare la Conversmin ºi lucrãrile vor demara în primãvara acestui an, urmând ca la toamnã totul sã fie gata pregãtit pentru investitori.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 februarie 2013

Averile nu rãmân ale nimãnui

Primãria Petroºani cautã morþii fãrã moºtenitori P

entru a nu se mai trezi în postura de a scoate la vânzare un imobil pentru care în realitate existã moºtenitori, o comisie a Primãriei Petroºani se ocupã de averile defuncþilor. Nu pentru toþi cei trecuþi în lumea drepþilor, ci doar în cazurile în care aparent nu existã urmaºi legali. În premierã, la Petroºani s-a înfiinþat o comisie care sã se ocupe de verificarea, în teren, a situaþiilor reale în cazurile în care o persoanã decedatã nu are moºtenitori legali. Asta înainte de declararea la notar a succesiunii vacante. ªi ºtiu ce ºtiu reprezentanþii adminis-

”V

ã daþi seama cã la noi, cam 7 miliarde lei sunt salariile, iar la Petroºani, unde spitalul este încadrat în altã categorie ºi sunt de patru ori mai mulþi angajaþi, suma pentru salarii este pe mãsurã. Spitalele au cheltuieli foarte mari ºi nici o primãrie nu le poate susþine financiar, nici mãcar o lunã”- Gabriel Lungu, preºedinte C.A, Spitalul Municipal Lupeni. Pãrerile sunt împãrþite în ce priveºte funcþionarea spitalelor, mai precis problemele majore în finanþarea lor. În timp ce primarul Petroºaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, a

traþiei publice, pentru cã au existat cazuri în care aparent defunctul nu avea moºtenitori, dar în realitate ei existau chiar în casa decedatului. „În practicã am constatat cã, în anumite situaþii, suntem sesizaþi de Serviciul Executãri Silite pentru

cazurile în care anumite persoane decedeazã, au datorii la impozite ºi taxe ºi atunci ei nu le mai pot recupera. Atunci, ne sesizeazã pe noi, Biroul Juridic, care, mai departe, trimitem o sesizare notarului în vederea deschiderii ºi declarãrii

succesiunii ca vacante pentru ca bunurile respectivului sã intre în patrimoniul municipiului Petroºani. Dar, s-a întâmplat ca o moºtenire sã fie declaratã de notar ca vacantã, dupã parcurgerea procedurilor prevãzute de lege, iar în casa

respectivã sã fie un nepot. Practic, erau moºtenitori, dar care nu s-au dus la notar sã deschidã succesiunea”, a explicat Adrian Negoe, Secretarul primãriei Municipiului Petroºani. ªi pentru a evita în situaþiile în care o moºtenire sã fie vacantã ºi de fapt sã existe urmaºi legali, care mai pot ataca aceste certificate de vacanþã succesoralã doar în isntanþã, din dispozþia primarului s-a constituit o comisie care sã verifice mai întâi situaþia de fapt. Comisia este formatã din reprezentanþi ai Serviciului Impozite ºi Taxe, Poliþia Localã ºi cei de la Cadastru, iar la Petroºani este un element de noutate absolutã. Car men COSMAN

Nici o primãrie nu-ºi poate finanþa spitalul, nici mãcar o lunã

declarat cã alta ar fi fost situaþia dacã s-ar fi continuat comasarea, în sensul cã spitalele, toate, nu ”ar fi murit þinându-se de mânã”, chinuindu-se sã supravieþuiascã din lipsa acutã a banilor, alþii spun cã mentalitatea este de vinã.

”Dacã vã aduceþi aminte, în urmã cu doi ani de zile discutam foarte serios, tot aici, de comasarea spitalelor din Valea Jiului… Dacã fãceam acum doi ani ce trebuia, respectiv acea comasare, acum nu mai exista nici o problemã din punct de vedere al finanþãrii spitalelor noastre”- a declarat primarul Ridzi. Aceastã idee a fost subliniatã din nou ºi de secretarul de stat în Ministerul Sãnãtãþii, Raed Arafat, chiar sãptãmâna trecutã, cu precizarea cã fiecare caz în parte trebuie bine analizat.

Pe de altã parte, preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului Municipal Lupeni, Gabriel Lungu spune cã ºi mentalitatea de ”omenie” dusã la extrem a închis ºi va închide spitale, pe lângã un management defectuos ºi puþinãtatea resurselor de finanþare. ”Acea mentalitate cã la spitale nu se taie apa, curentul, deºi au acumulat datorii mari pentru aceste servicii, a fãcut ca la un moment dat sã intervinã un blocaj ºi s-au închis spitale cu totul. Sigur cã în aceste condiþii în care s-au reîntregit salariile angajaþilor, dar banii sunt tot din aceleaºi deconturi ale Casei Asigurãrilor de Sãnãtate, se rupe circuitul. Vã daþi seama cã la noi, cam 7 miliarde lei sunt salariile, iar la Petroºani, unde spitalul este încadrat în altã categorie ºi sunt de patru ori mai mulþi angajaþi, suma pentru salarii este pe mãsurã. Spitalele au cheltuieli foarte mari ºi nici o primãrie nu le poate

susþine financiar, nici mãcar o lunã”- a declarat Gabriel Lungu. Cât priveºte situaþia criticã în care se aflã spitalul din Vulcan, acesta a subliniat cã analizele despre starea spitalului pe care îl patronezi se fac permanent atunci când o duci bine pentru a nu ajunge rãu. ”Este atât de subþire linia de delimitare a

situaþiei de bine de cea de rãu, încât trebuie, ca administrator, sã stai tot timpul în alertã, sã nu laºi sã-þi scape nici un amãnunt, nici o cât de micã neglijenþã. Altfel de trezeºti cã ieri a fost bine ºi azi e rãu. Vreau sã vã spun cã aceastã atitudine managerialã a dat roade la noi ºi am demostrat cã medicii – de care se tot spune cã pleacã – au douã plecãri: în strãinãtate sau la Lupeni” – a mai precizat preºedintele CA al Spitalului Lupeni. Cele douã primãrii din Valea Jiului au alocat bani spitalelor lor în condiþiile bugetelor de crizã: la Petroºani – pentru plata utilitãþilor, care nu e lucru puþin, ºi la Lupeni – pentru extinderea ºi modernizarea secþiei ATI, care reprezintã suportul indispensabil pacientului critic. Ileana FIRÞULESCU

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 februarie 2013 Valea Jiului au Îunornprimat interesele grupuri mici ºi

niciodatã minerii nu au stat pe primul loc. Asta spune acum Dumitru Costin, un sindicalist care a înþeles cã, de-a lungul anilor, minerii au fost mereu minþiþi ºi amãgiþi.

C

Nu s-a învestit niciun leu în tehnologii pentru mineri. Au existat bani, spune Dumitru Costin, dar ei au ajuns doar la ”bãieþii deºtepþi” de la noi, fãrã ca minerii sã aibã vreun avantaj, iar acum duc o muncãde ocnaºi. „Cãrbunele scos din Valea Jiului nu poate avea valoare decât într-un complex energetic. Ani în ºir, în ciuda banilor care, în anii ’90, eu pot

Minerii – ocnaºi

pedepsiþi sub pãmânt da ºi cifre, au fost pompaþi spre zona voastrã, din bugetul Minsiterului Economiei. Acei bani nu trebuiau sã intre doar în subvenþii pentru salariile lucrãtorilor, ci sã ducã ºi în investiþii ºi retehnologizare. Eu am intrat de douã ori în minele de aici. Vreau sã vã spun cã am fost ºocat de ceea ce am descoperit aici.Oamenii aceºtia lucreazã în condiþii absolut inumane. Munca lor e ocnã, o adevãratã pedeapsã, iar riscurile la care sunt supuºi în fiecare zi, în fiecare minut de ceas sunt uriaºe. Pânã acum, nimeni nu a întrebat ce s-a fãcut cu banii aceia de investiþii!. Aþi adus echipamente vechi de prin alte pãrþi, le-aþi vopsit pe cele vechi, aþi

furat banii ºi acum, în 2013 oamenii lucreazã cu tehnologii din anul 1960”, a spus la Petroºani, Dumitru Costin, lider de sindicat al Blocului Naþional Sindical din România. Mai mult, Costin susþine cã

aici nu s-a vrut niciodatã nimic ºi cã tot ce s-a zis pânã acum sunt doar vorbe în vânt, iar realitatea din teren e una jalnicã. „Eu am venit aici în 2008 ºi am lucrat cu o echipã multidisciplinarã de la noi ºi am

Caravana carierei a ajuns la Petroºani

aravana Carierei, un proiect european implementat de Blocul Naþional Sindical, a ajuns în Valea Jiului, la Petroºani. Acesta se adreseazã elevilor din licee, care se pregãtesc sã urmeze studii superioare sau sã intre pe piaþa muncii. Caravana Carierei ºi-a început activitatea la Colegiul Economic Hermes din Petroºani, ieri la primele orei ale dimineþii, atunci când elevii de aici au luat contact cu lectorii. Dumitru Costin, preºedintele Blocului Naþional Sindical ºi managerul acestui proiect le-a vorbit, printre altele, tinerilor din clasele a XII-a, despre

COLÞUL LUI DENIS

oportunitãþile pe care le au dupã terminarea liceului. “Este un program pe care l-am lansat în 2011 ºi care se adreseazã tinerilor din licee din ani terminali, dar ºi celorlalþi care îºi desãvârºesc educaþia în liceu. De ce facem acest program? Blocul Naþional Sindical are un departament de cercetãri ºi analizã pe piaþa muncii ºi cu vreo trei ani în urmã am ajuns la concluzia cã aºa cum merg lucrurile în România în momentul de faþã, cu un sistem educaþional ºi cu o ºcoalã care este ruptã ºi izolatã complet de mediul economic, cu o curiculã ºcolarã care cuprinde foarte puþine informaþii utile necesare tinerilor odatã ce au terminat liceul, ºi trebuie sã vã spun cã m-am întâlnit personal din decembrie 2011 ºi pânã în prezent cu peste 7000 de tineri de tot felul, din licee de top, dar ºi licee din comunitãþi izolate, aceºtia, datoritã faptului cã ºcoala nu le dã informaþiile de care au

nevoie pentru momentul în care intrã pe piaþa muncii, sunt victime. Foarte puþini dintre ei au cunoºtinþele necesare minimale pentru a putea face faþã provocãrilor care îi aºteaptã în viaþã”, ne-a declarat Dumitru Costin, preºedintele BNS. Caravana Carierei se adreseazã tuturor elevilor de liceu, dar cu precãdere celor din clasele terminale, care au idee ce vor sã facã pe viitor, dar nu ºtiu cât vor fi sprijiniþi. Chiar ei ne spun cã au avut ceva de învãþat de la întâlnirea din Caravana Carierei Elevii au participat la seminarii ºi au susþinut ºi teste. “Din acest proiect desfãºurat astãzi am înþeles cã aceºti oameni sunt veniþi aici pentru a ne ajuta sã ne gãsim un viitor, un loc de muncã bine stabilit”, a spus un tânãr. “Acest proiect ne oferã oportunitatea de a alege calea cea dreaptã în ceea ce vrem facem pe viitor. Am înþeles un lucru foarte important ºi anume cã trebuie sã

ne gândim de douã ori înainte de a face o alegere, pentru cã noi, fiind în an terminal, clasa a XII-a, ne vom confrunta cu o problematicã mai grea, sã alegem ceea ce vrem sã facem pe viitor. Viitorul nostru este foarte important ºi vreau sã mulþumesc caravanei carierei pentru cã a venit sã ne îndrume”, a afirmat ºi o tânãrã din clasa a XII-a. Profesorii ºi reprezentanþii conducerii unitãþii ºcolare de aici au afirmat cã abia au aºteptat venirea caravanei. “ Este un lucru benefic pentru liceul nostru, pentru cã prin seminariile ºi activitãþile de consiliere care se fac, copiii noºtri au de învãþat multe”, a spus Clara Ianc, profesor la Colegiul Economic “Hermes” Petroºani. Caravana carierei va sta ºi astãzi la Petroºani, dupã care se va deplasa spre un alt liceu din judeþ. De altfel, preºedintele BNS, Dumitru Costin, a mai fãcut ºi câteva afirmaþii referitoare la viitorul zonei, mai ales pentru tânãra

generaþie. “Tocmai le spuneam ºi tinerilor chestiunea asta cã “dom’le, de generaþii noi facem minerit”! Poþi sã faci minerit atâta timp cât din punct de vedere economic, activitatea asta se poate face, e rentabilã ºi cãrbunele pe care îl extragi, are valoare de întrebuinþare. Având în vedere cã a dispãrut perioada aia din anii 60, 70 ºi chiar 80 când îþi veneau lemnele ºi cãrbunii la poartã, ºi acum discutãm de alte sisteme de încãlzire, cãrbunele extras de aici poate avea valoare de întrebuinþare doar într-un complex energetic. Adicã, el trebuie sã fie procesat ºi transformat în energie electricã ºi termicã”, a mai precizat Dumitru Costin. Proiectul Caravana Carierei are la dispoziþie aproximativ 5 milioane de euro ºi, în fiecare oraº, primii 25 din fiecare ºcoalã primeºte câte un notebook ºi un abonament de un an de zile gratis la internet. Luiza ANDRONACHE

venit la Petroºani cu oameni de la mai multeministere, care puteau sã aducã cãtre aceastã comunitate. Ne-am rãcit gura ºi am pierdut timpul inutil, pentru cã de atunci nu s-a întâmplat nimic.În afarã de faimosul proiect cu telegondola, alte lucruri nu s-a discutat. Aici e o comunitate care ar avea acces la foarte multe resurse financiare, dar cei care vã conduc nu au preocupãri de acest gen. Toþi sunt o apã ºi un pâmânt ºi îºi vãd doar de interesele lor personale”, a mai adãugat Costin. Sindicalistul vede renaºterea zonei, dar dupã ce totul va fi ras din temelii. „Zona ar trebui curãþatã din temelii, cã aratã cumplit. Ar trebui ecologizatã, cã

aveþi foarte multe hale. Infrastructura trebuie reabilitatã, conductelede apã, de încãlzire, la fel. Existã resurse, dar trebuie sã existe ºi preocupare. Abia apoi se poate sã vã gândiþi sã faceþi turism. Acum nu se poate”, a conchis Dumitru Costin. Diana MITRACHE

Proiecte pentru categoriile vulnerabile

T

inerii cu HIV/SIDA sunt de multe ori marginalizaþi de societate. Aceste persoane cu probleme de sãnãtate cu greu sunt integraþi pe piaþa muncii. Astfel, reprezentanþii Blocului Naþional Sindical vin în ajutorul lor ºi le oferã posibilitatea de a lucra în colectivitate ºi de ce nu de a-ºi demara propria afacere. ”Anul acesta se vor deschide noi finanþãri ºi pe economie socialã pentru cã comunitatea voastrã are probleme pentru cã are un procentaj de tineri care nu din vina lor au ajuns sã fie astãzi purtãtori de HIV/SIDA, ci datoritãunei situaþii nefericite existente la un moment dat în spitalele din Petroºani. pentru ei s-ar putea face niºte programe dedicate. Tinerii ãºtia meritã o soartã mai bunã. Tinerii aceºtia au dovedit cã pot muncã, cã pot fi acceptaþi în comunitate, însã îi apreciem ºi îi respectãm pentru tot ceea ce fac”, a declarat la Petroºani Dumitru Costin, preºedintele Blocului Naþional Sindical.

În urmã cu aproximativ 5 ani, cei de la BNS au demarat un amplu program pentru femei. Prin acest program femeile putea accesa fonduri europene pentru a-ºi demara propria afacere. Acum a venit ºi momentul scadenþei, iar rezultatele sunt îmbucurãtoare. ”Proiectul s-a terminat ca ºi buget ºi activitãþi, însã reþeaua a rãmas, iar ceea ce este important e cã am demonstrat încã o datã cã de multe ori în România femeile sunt mult mai destoinice ºi mai serioase decât bãrbaþii. Am finanþat 40 de proiecte economice ºi din 40 de proiecte dupã trei ani de zile, 38 sunt funcþionale, unele dintre ele au crescut ºi au angajat mai multe persoane decât în momentul de start. Deci rata de succes a fost mult mai ridicatã. Personal am vizitat mai multe afaceri, abia aºtept sã ajung în aprilie la Timiºoara sã vãd cum a crescut o fermã eco pe care a fãcut-o o femeie de la Timiºoara care a avut încredere în potenþialul ei ºi care a reuºit sã creascã în trei ani absolut incredibil. E o dovadã de proiect de succes”, a mai precizat sursa citatã. Monika BACIU

6 Actualitate

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 februarie 2013 Valea Jiului au Îunornprimat interesele grupuri mici ºi

niciodatã minerii nu au stat pe primul loc. Asta spune acum Dumitru Costin, un sindicalist care a înþeles cã, de-a lungul anilor, minerii au fost mereu minþiþi ºi amãgiþi.

C

Nu s-a învestit niciun leu în tehnologii pentru mineri. Au existat bani, spune Dumitru Costin, dar ei au ajuns doar la ”bãieþii deºtepþi” de la noi, fãrã ca minerii sã aibã vreun avantaj, iar acum duc o muncãde ocnaºi. „Cãrbunele scos din Valea Jiului nu poate avea valoare decât într-un complex energetic. Ani în ºir, în ciuda banilor care, în anii ’90, eu pot

Minerii – ocnaºi

pedepsiþi sub pãmânt da ºi cifre, au fost pompaþi spre zona voastrã, din bugetul Minsiterului Economiei. Acei bani nu trebuiau sã intre doar în subvenþii pentru salariile lucrãtorilor, ci sã ducã ºi în investiþii ºi retehnologizare. Eu am intrat de douã ori în minele de aici. Vreau sã vã spun cã am fost ºocat de ceea ce am descoperit aici.Oamenii aceºtia lucreazã în condiþii absolut inumane. Munca lor e ocnã, o adevãratã pedeapsã, iar riscurile la care sunt supuºi în fiecare zi, în fiecare minut de ceas sunt uriaºe. Pânã acum, nimeni nu a întrebat ce s-a fãcut cu banii aceia de investiþii!. Aþi adus echipamente vechi de prin alte pãrþi, le-aþi vopsit pe cele vechi, aþi

furat banii ºi acum, în 2013 oamenii lucreazã cu tehnologii din anul 1960”, a spus la Petroºani, Dumitru Costin, lider de sindicat al Blocului Naþional Sindical din România. Mai mult, Costin susþine cã

aici nu s-a vrut niciodatã nimic ºi cã tot ce s-a zis pânã acum sunt doar vorbe în vânt, iar realitatea din teren e una jalnicã. „Eu am venit aici în 2008 ºi am lucrat cu o echipã multidisciplinarã de la noi ºi am

Caravana carierei a ajuns la Petroºani

aravana Carierei, un proiect european implementat de Blocul Naþional Sindical, a ajuns în Valea Jiului, la Petroºani. Acesta se adreseazã elevilor din licee, care se pregãtesc sã urmeze studii superioare sau sã intre pe piaþa muncii. Caravana Carierei ºi-a început activitatea la Colegiul Economic Hermes din Petroºani, ieri la primele orei ale dimineþii, atunci când elevii de aici au luat contact cu lectorii. Dumitru Costin, preºedintele Blocului Naþional Sindical ºi managerul acestui proiect le-a vorbit, printre altele, tinerilor din clasele a XII-a, despre

COLÞUL LUI DENIS

oportunitãþile pe care le au dupã terminarea liceului. “Este un program pe care l-am lansat în 2011 ºi care se adreseazã tinerilor din licee din ani terminali, dar ºi celorlalþi care îºi desãvârºesc educaþia în liceu. De ce facem acest program? Blocul Naþional Sindical are un departament de cercetãri ºi analizã pe piaþa muncii ºi cu vreo trei ani în urmã am ajuns la concluzia cã aºa cum merg lucrurile în România în momentul de faþã, cu un sistem educaþional ºi cu o ºcoalã care este ruptã ºi izolatã complet de mediul economic, cu o curiculã ºcolarã care cuprinde foarte puþine informaþii utile necesare tinerilor odatã ce au terminat liceul, ºi trebuie sã vã spun cã m-am întâlnit personal din decembrie 2011 ºi pânã în prezent cu peste 7000 de tineri de tot felul, din licee de top, dar ºi licee din comunitãþi izolate, aceºtia, datoritã faptului cã ºcoala nu le dã informaþiile de care au

nevoie pentru momentul în care intrã pe piaþa muncii, sunt victime. Foarte puþini dintre ei au cunoºtinþele necesare minimale pentru a putea face faþã provocãrilor care îi aºteaptã în viaþã”, ne-a declarat Dumitru Costin, preºedintele BNS. Caravana Carierei se adreseazã tuturor elevilor de liceu, dar cu precãdere celor din clasele terminale, care au idee ce vor sã facã pe viitor, dar nu ºtiu cât vor fi sprijiniþi. Chiar ei ne spun cã au avut ceva de învãþat de la întâlnirea din Caravana Carierei Elevii au participat la seminarii ºi au susþinut ºi teste. “Din acest proiect desfãºurat astãzi am înþeles cã aceºti oameni sunt veniþi aici pentru a ne ajuta sã ne gãsim un viitor, un loc de muncã bine stabilit”, a spus un tânãr. “Acest proiect ne oferã oportunitatea de a alege calea cea dreaptã în ceea ce vrem facem pe viitor. Am înþeles un lucru foarte important ºi anume cã trebuie sã

ne gândim de douã ori înainte de a face o alegere, pentru cã noi, fiind în an terminal, clasa a XII-a, ne vom confrunta cu o problematicã mai grea, sã alegem ceea ce vrem sã facem pe viitor. Viitorul nostru este foarte important ºi vreau sã mulþumesc caravanei carierei pentru cã a venit sã ne îndrume”, a afirmat ºi o tânãrã din clasa a XII-a. Profesorii ºi reprezentanþii conducerii unitãþii ºcolare de aici au afirmat cã abia au aºteptat venirea caravanei. “ Este un lucru benefic pentru liceul nostru, pentru cã prin seminariile ºi activitãþile de consiliere care se fac, copiii noºtri au de învãþat multe”, a spus Clara Ianc, profesor la Colegiul Economic “Hermes” Petroºani. Caravana carierei va sta ºi astãzi la Petroºani, dupã care se va deplasa spre un alt liceu din judeþ. De altfel, preºedintele BNS, Dumitru Costin, a mai fãcut ºi câteva afirmaþii referitoare la viitorul zonei, mai ales pentru tânãra

generaþie. “Tocmai le spuneam ºi tinerilor chestiunea asta cã “dom’le, de generaþii noi facem minerit”! Poþi sã faci minerit atâta timp cât din punct de vedere economic, activitatea asta se poate face, e rentabilã ºi cãrbunele pe care îl extragi, are valoare de întrebuinþare. Având în vedere cã a dispãrut perioada aia din anii 60, 70 ºi chiar 80 când îþi veneau lemnele ºi cãrbunii la poartã, ºi acum discutãm de alte sisteme de încãlzire, cãrbunele extras de aici poate avea valoare de întrebuinþare doar într-un complex energetic. Adicã, el trebuie sã fie procesat ºi transformat în energie electricã ºi termicã”, a mai precizat Dumitru Costin. Proiectul Caravana Carierei are la dispoziþie aproximativ 5 milioane de euro ºi, în fiecare oraº, primii 25 din fiecare ºcoalã primeºte câte un notebook ºi un abonament de un an de zile gratis la internet. Luiza ANDRONACHE

venit la Petroºani cu oameni de la mai multeministere, care puteau sã aducã cãtre aceastã comunitate. Ne-am rãcit gura ºi am pierdut timpul inutil, pentru cã de atunci nu s-a întâmplat nimic.În afarã de faimosul proiect cu telegondola, alte lucruri nu s-a discutat. Aici e o comunitate care ar avea acces la foarte multe resurse financiare, dar cei care vã conduc nu au preocupãri de acest gen. Toþi sunt o apã ºi un pâmânt ºi îºi vãd doar de interesele lor personale”, a mai adãugat Costin. Sindicalistul vede renaºterea zonei, dar dupã ce totul va fi ras din temelii. „Zona ar trebui curãþatã din temelii, cã aratã cumplit. Ar trebui ecologizatã, cã

aveþi foarte multe hale. Infrastructura trebuie reabilitatã, conductelede apã, de încãlzire, la fel. Existã resurse, dar trebuie sã existe ºi preocupare. Abia apoi se poate sã vã gândiþi sã faceþi turism. Acum nu se poate”, a conchis Dumitru Costin. Diana MITRACHE

Proiecte pentru categoriile vulnerabile

T

inerii cu HIV/SIDA sunt de multe ori marginalizaþi de societate. Aceste persoane cu probleme de sãnãtate cu greu sunt integraþi pe piaþa muncii. Astfel, reprezentanþii Blocului Naþional Sindical vin în ajutorul lor ºi le oferã posibilitatea de a lucra în colectivitate ºi de ce nu de a-ºi demara propria afacere. ”Anul acesta se vor deschide noi finanþãri ºi pe economie socialã pentru cã comunitatea voastrã are probleme pentru cã are un procentaj de tineri care nu din vina lor au ajuns sã fie astãzi purtãtori de HIV/SIDA, ci datoritãunei situaþii nefericite existente la un moment dat în spitalele din Petroºani. pentru ei s-ar putea face niºte programe dedicate. Tinerii ãºtia meritã o soartã mai bunã. Tinerii aceºtia au dovedit cã pot muncã, cã pot fi acceptaþi în comunitate, însã îi apreciem ºi îi respectãm pentru tot ceea ce fac”, a declarat la Petroºani Dumitru Costin, preºedintele Blocului Naþional Sindical.

În urmã cu aproximativ 5 ani, cei de la BNS au demarat un amplu program pentru femei. Prin acest program femeile putea accesa fonduri europene pentru a-ºi demara propria afacere. Acum a venit ºi momentul scadenþei, iar rezultatele sunt îmbucurãtoare. ”Proiectul s-a terminat ca ºi buget ºi activitãþi, însã reþeaua a rãmas, iar ceea ce este important e cã am demonstrat încã o datã cã de multe ori în România femeile sunt mult mai destoinice ºi mai serioase decât bãrbaþii. Am finanþat 40 de proiecte economice ºi din 40 de proiecte dupã trei ani de zile, 38 sunt funcþionale, unele dintre ele au crescut ºi au angajat mai multe persoane decât în momentul de start. Deci rata de succes a fost mult mai ridicatã. Personal am vizitat mai multe afaceri, abia aºtept sã ajung în aprilie la Timiºoara sã vãd cum a crescut o fermã eco pe care a fãcut-o o femeie de la Timiºoara care a avut încredere în potenþialul ei ºi care a reuºit sã creascã în trei ani absolut incredibil. E o dovadã de proiect de succes”, a mai precizat sursa citatã. Monika BACIU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 februarie 2013

Vochiþoiu revizuieºte Constituþia

C

Sã se revizuiascã, primesc!

el puþin 12 puncte din Constituþia României vor fi repuse în discuþie, graþie senatorului din Valea Jiului, Haralambie Vochiþoiu, care deja a constituit un grup de lucru la Petroºani.

În plus, senatorul de Valea Jiului susþine cã are în plan sã acorde audienþe tuturor celor interesaþi, care vin cu propuneri concrete de revizuire a celui mai important act al României. „Chiar mi-am propus ca, de sãptãmâna viitoare sã constituim un Consiliu Consultativ, deja câteva persoane din Valea Jiului ºi-au anunþat prezenþa doresc sã facã parte, ºi, împreunã sã aducem cât mai multe iniþiative la revizuirea Constituþiei. Deocamdatã s-au desprins doar câteva”, a declarat Haralambie Vochiþoiu, senator PP-DD de Valea Jiului. La revizuirea Constituþiei participã 23

de parlamentari,iar printre aceºtia se numãrã ºi Haralambie Vochiþoiu, trimisul Vãii Jiului în Senatul României. Vochiþoiu vrea sã adauge câte ceva în plus ºi la articolul 44 a adãugat „pot fi confiscate ºi bunurile ce au fost înstrãinate, dacã se face dovada înstrãinãrii cu scopul ascunderii lor”, cu referire la „bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracþiuni ori contravenþii

pot fi confiscate numai in condiþiile legii”. În ce priveºte nivelul de trai, Vochiþoiu cere sã fie adãugat un paragraf nou: „Prin nivel de trai decent se înþelege asigurarea unui nivel minim de trai decent ºi a unui nivel minim de subzistenþã potrivit datelor furnizate de institutele de cercetare a calitãþii vieþii. Cetãþenii au dreptul ºi la mãsuri de asistentã socialã, potrivit legii. „Aceste drepturi nu pot fi

reduse, existând obligaþia statului de a lua mãsuri ca anual sã le indexeze cu rata inflaþiei”, a mai aadãugat Vochiþoiu în propunerea de revizuire. Vochiþoiu mai vrea ca oamenii care au de suferit din cauza unor funcþionari români, sã fie despãgubiþi, iar „repararea pagubei se va face pe cheltuiala funcþionarului ºi a conducãtorului autoritãþii publice ce se fac vinovaþi de vãtãmarea dreptului persoanei”. În plus, „rãspunderea magistraþilor va fi administrativã, civilã ºi penalã. Vochiþoiu mai vrea ca “deputaþii ºi senatorii sã fie aleºi numai pentru douã mandate care pot fi ºi successive”, iar “mandatul Preºedintelui României sã fie de 4 ani ºi sã se exercite de la data depunerii jurãmântului”. Mai mult, „Preºedintele României sã fie lãsat sã desemneze un candidat pentru funcþia de primministru, la propunerea majoritãþii ce se formeazã în Parlament ºi sã

Bazinul de înot din Petroºani, stop joc

2

400 mii de lei pentru bazinul de înot didactic. Deputatul PP-DD din Colegiul de Est Valea Jiului, Monica Iacob Ridzi a cerut suma de 2400 mii lei pentu finalizarea bazinului de înot didactic din municipiul Petroºani. Amendamentul depus de Monica Iacob Ridzi a fost respins, astfel, finalizarea acestui obiectiv este ambiguã. ”Am propus majorarea bugetului Ministerului Dezvoltãrii Regionale cu suma de 2.400 mii lei pentru finalizarea obiectivului bazin de înot. Vreau sã specific cã acest bazin de înot este singurul din judeþul Hunedoara ºi aceastã sumã este necesarã pentru a finaliza acest obiectiv care este în stadiul aproape final de realizare a obiectivului. Practic, 80% a fost finalizat.

Dacã aceastã sumã nu se aprobã, riscãm sã se degradeze ceea ce s-a fãcut”, a declarat Monica Iacob Ridzi în cadrul dezbaterilor parlamentare. Reprezentanþii Guvernului au dorit sã afle care va fi sursa de finanþare, mai deputatul a precizat cã banii vor veni prin majorarea deficitului, lucru care nu i-ai convins pe parlamentari. Astfel, amendamentul deputatului Monica Iacob Ridzi a fost respins cu 214 voturi.

Investiþia este realizatã în proporþie de 60 la sutã, asta în condiþiile în care lucrãrile trebuiau finalizate la 1 decembrie anul trecut. Construcþia bazinului de înot didactic a început în luna decembrie a anului 2011. Potrivit datelor proiectului, lucrãrile trebuiau finalizate anul trecut ºi au costat aproximativ 30 de miliarde de lei vechi, investiþia fiind realizatã prin fonduri de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (MDRT). Monika BACIU

numeascã Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament” ºi „Preºedintele sã nu poatã refuza decât o singurã datã propunerea premierului, acesta din urmã putând propune aceeaºi persoanã de douã ori”, iar „Candidatul pentru funcþia de prim-ministru sã fie propus de cãtre majoritatea formatã în Parlament”. În ce priveºte rãspunderea penalã a aleºilor, Vochiþoiu vrea ca „Dacã s-a cerut urmãrirea penalã, premierul sã poatã solicita Preºedintelui revocarea din funcþie a membrului Guvernului în cauzã”. Nici primarii nu au fost

uitaþi, iar la revizuirea Constituþiei, Vochiþoiu ar vrea ca „Primarii ºi consilierii locali sã fie aleºi numai pentru douã mandate, iar aceste mandate sã poatã fi ºi succesive”, în timp ce „Preºedintele Consiliului Judeþean ºi consilierii judeþeni sã fie aleºi numai pentru douã mandate care pot fi ºi succesive”. O ultimã idee de revizuire a Constituþiei îi vizeazã pe magistraþi,iar aici Vochiþoiu vine cu propunerea ca la Curtea Constituþiuonalã „Trei judecãtori sã fie numiþi de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, trei de Consiliul Superior al Magistraturii ºi câte unul de cãtre Senat, Camera Deputaþilor ºi Preºedintele României”.

Preºedintele R PNL Deva s-a accidentat la schi

P

asionat de schi, Tiberiu Balint, preºedintele Organizaþiei Municipale a PNL Deva s-a accidentat la schi într-o staþiune din Elveþia ºi va avea nevoie de circa douã luni pentru recuperare. Balint n-a cãzut pe pârtie ci la întoarcere, pe când încerca sã-ºi scoatã echipamentul de schi. Clãparii i-au alunecat pe gheaþã ºi, în urma cãzãturii, s-a ales cu o fracturã la ºold.

Diana MITRACHE

egizorul Peter Cãlin Netzer va fi propus pentru a primit titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani, dat fiind faptul cã laureatul Berlinalei s-a nãscut ºi a locuit aproape opt ani în „capitala” Vãii Jiului.

Autoritãþile locale din Petroºani au decis sã facã propunerea de a-i atribuit titlul de Cetãþean de onoare imediat dupã ce au aflat cã regizorul a participat cu filmul sãu „Poziþia copilului” la Festivalul Internaþional de Film de la Berlin, unde a ºi luat marele premiu, Ursul de Aur. „Vreau sã le propun consilierilor locali din Petroºani sã decernãm acest titlu regizorului Peter Clin Netzer pentru cã s-a nãs-

Actualitate 9

Regizorul Peter Cãlin Netzer

propus Cetãþean de Onoare

cut în Petroºani ºi a trãit o bunã perioadã aici. Realizãrile sale fac cinste comunitãþii”, explicã primarul Tiberiu Iacob Ridzi. Propunerea edilului ºef al municipiului Petroºani ar

urma sã se concretizeze într-un proiect ce va fi suspus aprobãrii Consiliului Local Petroºani. Regizorul Cãlin Netzer premiat pentru cel mai bun film, la Berlinala 2013 cu

producþia “Poziþia copilului” a emigrat cu familia în Germania dar s-a întors în þarã pentru a absolvi Academia de Teatru ºi Film. Maximilian GÂNJU

Liberalii hunedoreni sunt alãturi de Mariana Câmpeanu

L

iberalii din judeþul Hunedoara sunt profund indignaþi faþã de atacurile lipsite de orice temei real la care a fost supusã doamna ministru Mariana Câmpeanu, reprezentant al hunedorenilor Preºedintele PNL Deva ºi-a luat concediu în Senatul României.

de odihnã ºi a mers cu familia pentru câteva zile la schi, într-o staþiune de lângã Berna – Elveþia, la începutul lunii februarie. Vacanþa i-a fost stricatã însã de un accident mai puþin obiºnuit. Dupã ce ºi-a petrecut toatã ziua pe pârtie fãrã incidente, la întoarcere, relaxat, ºi-a dat jos echipamentul ºi clãparii i-au alunecat pe gheaþã iar liberalul a cãzut pe ºold. „E bun la schi, n-a cãzut pe pârtie, nu acolo s-a accidentat. A schiat toatã ziua ºi seara, când s-a întors de la pârtie, a vrut sã se dezechipeze ºi i-au alunecat clãparii pe gheaþã. A cãzut lângã maºinã ºi are fracturã. Acum e la Deva, este bine dar trebuie sã facã repaus vreo douã luni”, spun surse demne de încredere. Liderul PNL Deva a stat pentru o sãptãmânã internat în Elveþia, iar apoi s-a întors acasã unde trebuie sã facã repaus total pentru recuperare. Maximilian GÂNJU

Potrivit unui comunicat de presã, liberalii hunedoreni îºi manifestã încrederea ºi totala susþinere faþã de actualul ministru. Pe parcursul întregii sale cariere profesionale ºi politice, doamna ministru Câmpeanu a demonstrat seriozitate, cinste ºi onoare. Încrederea de care se bucurã în rândul românilor a fost câºtigatã prin muncã ºi dedicaþie faþã de problemele reale ale societãþii noastre. “Astfel de atacuri total lipsite de adevãr sunt cu atât mai revoltãtoare cu cât sunt îndreptate spre o persoanã ce reprezintã o ºansã realã ºi atât de necesarã de reformare a politicii româneºti, aºa cum este Mariana Câmpeanu”, declarã Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Organizaþiei Judeþene a PNL Hunedoara. Doamna ministru Mariana Câmpeanu are toatã încrederea ºi sprijinul Organizaþiei Judeþene a Partidului Naþional Liberal Hunedoara.

Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest supune spre consultarea partenerilor analiza socio-economicã a Regiunii Vest pentru perioada 2014 - 2020

În perioada 18 – 21 februarie 2013, Agenþia pentru Dezvoltare Regionalã Vest (ADR Vest) organizeazã consultãri în cadrul unor întâlniri de lucru în Regiunea Vest, alãturi de reprezentanþi ai administraþiei publice locale ºi judeþene, reprezentanþi ai instituþiilor publice deconcentrate, ai mediului economic, ai asociaþiilor profesionale, ai universitãþilor ºi ai organizaþiilor neguvernamentale, pentru a prezenta ºi supune discuþiei principalele aspecte ale analizei socio-economice ale Regiunii Vest. Astfel, forma finalã a documentului va fi rezultatul acestor consultãri ºi va reflecta viziunea Regiunii Vest din perspectiva organizaþiilor relevante de la nivel regional.

Analiza socio-economicã este documentul–suport pe baza cãruia se elaboreazã Planul de Dezvoltare Regionalã (PDR) al Regiunii Vest. Acest plan este documentul de planificare strategicã al Regiunii Vest cu rolul de a orienta dezvoltarea regiunii ºi de a fundamenta accesul Regiunii Vest la sursele de finanþare, inclusiv la Fondurile Structurale ºi de Coeziune ale Uniunii Europene pentru perioada 2014 - 2020. Urmãtoarele etape în elaborarea planului vor cuprinde, pe lângã analiza socio-economicã a regiunii, analiza principalilor piloni pe care se bazeazã regiunea, precum ºi elaborarea strategiei pentru dezvoltare regionalã a Regiunii Vest. ADR Vest este organizaþia abilitatã sã elaboreze, în parteneriat cu instituþi-

ile relevante din Regiunea Vest ºi partenerii de la nivel naþional, Planul de Dezvoltare Regionalã (PDR) al Regiunii Vest. Consultãrile în Regiunea Vest au început la Timiºoara în data de 18 februarie 2013, vor continua la Reºiþa în data de 19 februarie 2013 ºi la Deva în data de 20 februarie 2013, pentru a se încheia în Arad în data de 21 februarie 2013.

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani