CVJ NR. 308, LUNI 18 FEBRUARIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 308

Cronica Vãii Jiului Luni, 18 februarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

”Hai, sã mori tu”, dom’ ministru!!

Doar apa din Maleia poate stinge scandalul din Parâng

A

rticolul referitor la problema apei din Parâng a stârnit vii discuþii, iar telefoanele au zbârnâit. Revenim în acest numãr cu poziþia celor de al UNEFS în acest scandal, cei acuzaþi de cabanierii lãsaþi fãrã apã cã vor sã punã monopol pe apa din Parâng.

>>> PAGINA A 3-A

La Aninoasa, poliþia poate dormi. Hoþii de huilã vegheazã pentru ei!

L

a o aruncãturã de bãþ de sediul Poliþiei Oraºului Aninoasa, hoþii dau atacul al huilã ºi chiar îºi permit sã zãboveascã pentru a repara „pana” la cãruþa încãrcatã cu cãrbune.

>>> PAGINA A 5-A

Câºtigãtorul trofeului Ursul de Aur,

Peter Cãlin Netzer s-a nãscut în Petroºani

R

egizorul Cãlin Netzer premiat pentru cel mai bun film, la Berlinala 2013 cu producþia “Poziþia copilului” a trãit opt ani de zile în municipiul Petroºani, unde s-a ºi nãscut iar mai apoi a emigrat cu familia în Germania.

>>> PAGINILE 6-7

M

inistrul Energiei, Constatin Niþã, a venit la Petroºani cu soluþii halucinante pentru eficientizarea mineritului!! Adicã patru mine sã producã profit mult mai mare ca Hidroelectrica – 60 milioane euro - pentru a se retehnologiza în vederea eficientizãrii. Pãi, dom’ ministru, dacã cele patru mine fac 60 milioane euro profit, sunt gata eficiente!!!! >>> PAGINILE 8-9

Baloo, aniversat la 13 ani cu tort ºi întrecere pe schiuri >>> PAGINA 12

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 februarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu

16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 În puii mei 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Cuscrele (r) 14:45 Aladin (r) 15:00 Teleshopping 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite 20:15 Teroristul de lângã tine 22:00 Nemuritorul 3: Vrãjitorul

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Cu un pas înainte 12:00 Cu un pas înainte 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Un poliþist cu explozie întârziatã 2 1/2 Gustul fricii 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Cliffhanger 22:15 ªtirile Pro TV 22:45 Îngeri cãzuþi 0:15 ªtirile Pro TV (r) 1:30 România, te iubesc!

Prima TV 9:30 Zile de groazã (r) 11:30 Teleshopping 11:45 Efectul WOW (r) 12:30 Galileo 13:00 Teleshopping 13:30 CSI Investigaþii (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Frumoasa Ceci 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 NCIS 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Salvaþi iubirea

TVR 1 9:10 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul! 10:20 Lumea modei 10:30 Ora de business (r) 11:30 Garantat 100% 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Ipoteºti 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Viaþa merge mai departe 23:50 Ora de business (r) 0:40 Nocturne 1:35 În tranzit (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 februarie 2013

A

rticolul referitor la problema apei din Parâng a stârnit vii discuþii, iar telefoanele au zbârnâit. Revenim în acest numãr cu poziþia celor de al UNEFS în acest scandal, cei acuzaþi de cabanierii lãsaþi fãrã apã cã vor sã punã monopol pe apa din Parâng Începem prin a face o rectificare referitor la cei care nu au nevoie de contracte cu Apele Române pentru apa de izvor captatã ºi consumatã. Este vorba despre utilizarea unor instalaþii cu o capacitate mai micã de 0,2 litri/secundã, caz în care apa poate fi folositã liber, fãrã a deþine un act de reglementare în domeniul apelor. Pe de altã parte, Sorin Pricope, inginer-ºef birou coordonator bazã didacticã UNEFS (fosta ANEFS) din Parâng spune cã de vinã pentru toatã aceastã situaþie este, de fapt, seceta însoþitã de dezvoltarea

S

Doar apa din Maleia poate stinge scandalul din Parâng

Parângului, ºi vine ºi cu o soluþie de rezolvare a problemei pe care sã o implementeze Primãria Petroºani. Sorin Pricope a precizat cã infrastructura a fost construitã, în anii ’60 de IEFS Bucureºti, care a primit la acea datã drept de folosinþã al izvoarelor în cauzã. „Doresc ca toþi sã avem apã, însã trebuie înþeles un lucru: zona s-a dezvoltat foarte mult, e un lucru bun, dar... la capitolul dezvoltare infra-

structurã am rãmas în urmã. Nu e vina UNEFS !!! Adicã la asigurarea necesarului de apã potabilã. Tot ce se vede mai sus este doar un început al problemelor mari care vor apãrea pe viitor. Noi UNEFS ca instituþie, suntem singurii care am construit aceste instalaþii de captare ºi aducþiune, inclusiv bazinul de stocare”, a declarat oficialul UNEFS. Sorin Pricope se dezvinovãþeºte ºi susþin cã nu

au închis niciodatã robinetul celorlalþi. Din contrã, ei sunt cei care au avut de suferit. „Noi, UNEFS, anul trecut, pentru prima data în 91 de ani de existenþã, ne-am închis activitatea din lipsa apei, iar alþii îºi udau în plinã crizã a apei pârtia de sanie. Alte case de vacanþã particulare, ºi la cele 8 mã refer, aveau apã din belºug! Noi UNEFS ºi...ceilalþi legal autorizaþi sã funcþioneze, plus instituþiile publice:

Salvamont, Jandarmerie Montanã, Releu Televiziune, Cabanã Telescaun .... ioc apã! (…) UNEFS a fost promotorul la tot ce a însemnat dezvoltare în Parâng. Instituþiei noastre se datoreazã ºi înfiinþarea Telescaunului, a electrificãrii zonei, aducþiune apã etc. Nu dorim sã existãm singuri! (…) Acum este apã, atât cât este.... în acest sezon de debite scãzute, pentru toþi ! Când nu este suficientã se trece la program de raþionalizare, dar pentru toþi!!! Nu, unii au la discreþie, ºi îºi udã pârtia de sanie, iar instituþia care a construit totul singurã, îºi închide activitatea cum s-a întâmplat anul trecut”, a mai spus sursa citatã anterior.

O

captare din pârâul Maleia

În timp ce cabanierii se ceartã pe apa, este de vãzut, însã, cum se poate

Centrul Civic, raiul comunitarilor

ãptãmâna trecutã, cotidianul noastru atrãgea atenþia autoritãþilor din Petroºani cã zona campusului Universitãþii este plinã de câini comunitari, care stau în haitã ºi care constituie un pericol pentru studenþi ºi trecãtori.

nestingheriþi printre trecãtori. Locul unde ei îºi fac veacul este în colþul unei covrigãrii recent deschise, unde în fiecare zi ºi noapte stau zeci de câini. De acolo, pe timpul zilei, ei miºunã în toatã zona centralã,

iar de observat este cã dimensiunile lor nu sunt din cele mai mici, ci din contrã. Nu de puþine ori, oamenii s-au plâns cã nici chiar în centrul oraºului nu scapã de câini. “Nu se poate aºa ceva, chiar ºi aici, în centru, avem zeci de câini. Oare ce cred cei care vin din alte pãrþi la noi în oraº?”, a spus o doamnã. “ Înainte îmi plãcea sã mã mai plimb seara prin centru, dar acum, de când sunt câini aia acolo, nu mai pot. Mi-e fricã de ei”, a spus ºi

Astãzi, continuãm sã vorbim despre acest fenomen ºi despre zonele unde patrupedele îºi fac veacul. De circa douã sãptãmâni ºi Centrul Civic al municipiului, proaspãt renovat, este plin de câini care umblã

Actualitate 3 remedia situaþia. Teoretic, oricine poate capta un alt izvor pentru a-ºi asigura apa potabilã, aºa încât sã nu se mai certe pe paternitatea bazinului de apã. Practic, însã, alte izvoare nu existã, aºa cã este nevoie de captãri suplimentare. „Rezolvarea serioasã a acestor lucruri, este sã cãutãm alte surse de apã în suplimentar la cea existentã, sursã care în prezent nu mai satisface nevoile de consum ale zonei. Aici este rezolvarea corectã ºi realistã a problemei! Nu ciorovãiala între noi, cã nu ºtiu cine sau nu ºtiu ce vrea ca sã monopolizeze izvoarele din Parâng. (…) Îi invit pe toþi sã mergem la Primãria Petroºani, sã solicitãm ºefului urbei sprijin în a gãsi, în suplimentar, alte surse de apã. Izvoare în zonã din câte cunosc ...nu sunt. Singura soluþie viabilã ar fi sã se aducã prin pompare de jos din pârâul Maleia. E cea mai realistã rezolvare”, a mai spus reprezentantul UNEFS. Car men COSMAN

o tânãrã. Atragem atenþia ºi de aceastã datã, pentru a nenumãrata oarã autoritãþilor locale ºi judeþene, pentru cã în ultima vreme este o dilemã vizavi de cine se ocupã în prezent de câini comunitari, primãria sau Consiliul Judeþean, prin serviciul recent înfiinþat în acest scop, sã încerce cumva sã facã ceva. Mãsuri pentru protejarea populaþie sau pentru imaginea localitãþii, mãcar, dacã celor care ne conduc nu le pasã de faptul cã oricând, cineva ar putea fi atacat de câini, tot trebuiesc luate. Aºa cã, ce spuneþi, ne miºcãm cumva? Luiza ANDRONACHE

Uricaniul, un oraº sumbru în continuare

V

alea Jiului, în general aratã ca o zonã gri, cu aspect sumbru ºi neîngrijit. În ultimii ani, puþine oraºe au reuºit sã-ºi mai schimbe puþin aspectul, însã chiar ºi aºa, mai este mult de lucru. O localitate care în partea veche, cum este numitã de localnici, blocurile gricenuºiu, aproape negre, faþadele scorojite de timp ºi nepãsarea, creeazã un ansamblu deprimant, este cu siguranþã Uricaniul, cel mai vestic oraº din Valea Jiului. Aici, deºi existã un proiect depus spre finanþare pentru

reabilitarea a 15 edificii, pânã acum, imaginea nu s-a schimbat cu nimic. Reprezentanþii administraþiei locale aºteaptã din anul 2010 Ok-ul pentru acest proiect de anvelopare, însã pânã acum nu au primit niciun rãspuns concret. Astfel, sunt ºanse

mare ca nici în anul 2013 sã nu se petreacã vreo schimbare aici Nu de puþine ori, primarul Buhãescu dã vina pe fosta guvernare PD-L, atunci când este rugat sã motiveze de ce niciun bloc din oraº nu este reabilitat termic. De altfel, aceastã localitate nici nu are suficienþi bani în buget încât sã-ºi permitã sã reabiliteze din fonduri proprii un bloc. Costurile sunt mari, iar adevãrul este cã nici locatarii nu-ºi permit sã contribuie ºi ei cu ceva la reabilitare. În aceste condiþii, cum întreg oraºul aratã cum aratã, ne permitem sã facem o remarcã. Singurul lucru “bun”, care aratã mai bine în oraºul acela, este nevasta primarului Buhãescu, care tunatã sau nu, nu este de ici de colo. Luiza ANDRONACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 februarie 2013

Mii de turiºti la munte în staþiunile din Valea Jiului

A

fost o nebunie la acest sfârºit de sãptãmânã în cele douã staþiuni montane din Valea Jiului, Parâng ºi Straja. Mii de turiºti au urcat la munte, îmbiaþi de vremea bunã ºi de evenimentele sportive puse la cale de cabanieri. Luiza ANDRONACHE În Parâng, spre exemplu, au avut loc douã astfel de acþiuni, una fiind Cupa Telescaun, iar cea de-a doua Carnavalul Zãpezii, unde schiorii s-au costumat în personaje care mai de care ºi, mai mult, ºi-au construit ºi ambarcaþiuni ciudate, cu care au încercat sã se

dea pe pârtie. Cele mai haioase au fost premiate. Ajungem în Straja, iar aici, încã înainte de ajunge la telegondolã, drumul este blocat de zeci, sute de maºini. Accesul auto s-a fãcut foarte greu pânã la staþia de îmbarcare, pentru înainte de ora 12:00, nicio maºinã nu mai

putea ajunge acolo. Aºa cã, turiºtii au fost îndrumaþi sã meargã pe jos, pe un drum secundar, pentru a se putea îmbarca în telecabinã. Sus, în staþiune, la fel, parcãrile erau pline pânã la

refuz, iar niºte turiºti din Gorj, mai „ºmecheri”, au parcat chiar pe pârtie, drept pentru care au fost luaþi la ochi de jandarmii montani. Însã, în afarã de acest aspect neplãcut, week-endul care a trecut a fost cel mai bun din acest sezon pentru cabanierii de aici. “În Straja nu mai este niciun loc liber de cazare, toate sunt ocupate, iar în afarã de asta, mai sunt ºi turiºti care urcã pentru o zi sau câteva ore. Aºa cã, avem undeva la 4500- 5000 de turiºti”, ne-a declarat Emil Pãrãu, principalul investitor din staþiunea Straja.

De altfel, aici, nici în week-end-urile trecute nu a mers chiar rãu, pentru cã datoritã unei promovãri intense a staþiunii

la târgurile de turism ºi chiar pe posturile centrale de televiziune, în acest an, turiºtii au venit mai mulþi decât oricând.

Senatorul Vochiþoiu vrea o taxã de solidaritate în sãnãtate astfel de taxã de solidaritate”, a spus în cadrul unei conferinþe de presã la Petroºani, senatorul Haralambie Vochiþoiu. Vochiþoiu mai spune ºi cã a trimis o interpelare la Ministerul Sãnãtãþii în

S

enatorul hunedorean Haralambie Vochiþoiu vrea sã cearã Guvernului sã adopte o taxã de solidaritate în sãnãtate. Asta ar ajuta ca la spitalele din mai multe oraºe sã vinã mai mulþi bani. Diana MITRACHE

Taxa îi vizeazã pe primarii care nu au spitale ºi pe locuitorii care stau în aceste localitãþi. „Noi ne-am gândit cã absolut toate comunele din România nu au spitale în localitate. Sarcina de a trata bolnavii din aceste locuri cade pe umerii spitalelor din oraºele

apropiate. Ne-am gândit sã existe un sistem, patronat tot de minister, cu un fond la care sã contribuie toate administraþiile publice locale, în funcþie de numãrul de locuitori. De exemplu, Spitalul din Haþeg deserveºte toate comunele din zonã ºi dacã unui om de la Râu de Mori i se face rãu, merge în prima fazã la Haþeg ºi atunci e normalã o

Valea Jiului sã trimitã responsabili la Bucureºti

H

aralambie Vochiþoiu, senatorul hunedorean al PPDD, le cere celor din USL sã trimitã la Bucureºti specialiºti care, în chiar ultimul ceas, sã vorbeascã pe limba minerilor care scot huilã din Vale. Diana MITRACHE Vochiþoiu spune cã cei din capitalã habar nu au ce se întâmplã la Petroºani ºi care e situaþia în extracþia huilei,

iar singura ºansã a Complexului Energetic Hunedoara este ca specialiºtii adevãraþi sã punã umãrul la Bucureºti. „Tehnicienii corecþi ºi cinstiþi nu au fost luaþi în seamã pânã acum. Nici ultima vizitã a ministrului Energiei nu a fãcut luminã. Eu aº recomanda USL sã ducã specialiºti din Valea Jiului

la Bucureºti, pentru cã strategia mineritului nu poate fi fãcutã dintr-un birou de la Bucureºti”, a spus Vochiþoiu. Vochiþoiu crede cã acum e chiar ultima ºansã a mineritului de huilã ºi cã, dacã strategia va fi fãcutã doar de cei cu cotiere albe, atunci se va alege praful de mineri.

care a cerut o situaþie exactã a tuturor cheltuielilor care s-au fãcut pentru spitale, case de asigurãri de sãnãtate ºi ce fonduri au fost alocate, de cãtre Consiliile Judeþene ºi locale din 2010 ºi pânã acum, cãtre spitale.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 februarie 2013

La Aninoasa, poliþia poate dormi. Hoþii de huilã vegheazã pentru ei!

L

a o aruncãturã de bãþ de sediul Poliþiei Oraºului Aninoasa, hoþii dau atacul al huilã ºi chiar îºi permit sã zãboveascã pentru a repara „pana” la cãruþa încãrcatã cu cãrbune. Carmen COSMAN Nu este anunþatã nicio vizitã înaltã ºi nici reprezentanþii presei nu sunt prin zonã pentru a filma o acþiune „în forþã” a poliþiei, aºa cã oamenii legii din Aninoasa îºi permit un moment de respiro. Maºina de serviciu se odihneºte în parcarea din faþa sediului Poliþiei Oraºului Aninoasa, unde sunt probabil ºi vajnicii apãrãtori ai legii, în timp ce hoþii îºi vãd nestingheriþi de treabã câþiva paºi mai încolo, în

Staþia CFR Iscroni. Mai multe persoane se miºcã cu rapiditate între liniile de cale feratã, unde au aruncat cãrbunele din garniturile ce traverseazã gara. Îl strâng rapid în saci, iar apoi îl încarcã în cãruþe ºi ãl duc „la comandã”, roi acasã, unde aºteaptã cumpãrãtorii. Toate acestea s-au întâmplat sâmbãtã, ziua în amiaza mare, pe parcursul câtorva zeci de minute bune, dar nimeni nu i-a deranjat pe cei acre susþin cã foamea îi îndeamnã sp fure.

Altfel stau, însã lucrurile, când în zonã vine, de exemplu, prefectul judeþului care a fãcut un plan de mãsuri pentru combaterea acestui fenomen. Atunci, poliþiºtii sunt la datorie ºi pãzesc garniturile mai ceva ca pe aur.

Hoþi de maºini sãltaþi de mascaþi

M

ascaþii au rãscolit Hunedoara ºi Aradul, sâmbãtã dimineaþã, în cãutarea hoþilor de maºini. Zece percheziþii au avut loc ºi 12 oameni au fost duºi la audieri.

poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale Arad încearcã sã destructureze o grupare de hoþi de maºini din care ar face parte inclusiv italieni. Existã astfel

ªi tot plini de iniþiativã se dovedesc oamenii legii când prin zonã se nimereºte câte o camerã de filmat ori se organizeazã de la nivel judeþean o razie cu efective sporite, pentru cã, altfel, grãmezile de huilã sunt încãrcate în voie

Afacerea furturilor de cãrbune ia amploare, an de an, dupã scãderea temperaturilor. Mulþi sunt cei care nu îºi permit sã cumpere lemn ca sã se încãlzeascã, aºa cã apeleazã la puterea caloricã a huilei, mult mai ieftinã. Iar preþul scade vertiginos ºi pentru cã acest câºtig este neimpozabil, mai ales cã huila provine direct din vagoanele Societãþii Naþionale a Huilei. Oficialii au recunoscut în repetate rânduri cã s-au dezvoltat adevãrate reþele, cu „proxeneþi”

care îi coordoneazã pe cei care furã, iar cãrbunele nu rãmâne doar în Valea Jiului, ci ajunge ºi spre Oltenia. Staþia CFR Iscroni este unul dintre punctele „cheie” din Valea Jiului unde hoþii dau atacul periodic. Pe aici vin toate trenurile încãrcate cu huilã de la unitãþile miniere din vestul Vãii Jiului, dar ºi cele de la Preparaþia Coroeºti, iar pentru bandele de hoþi acestea sunt manã cereascã. Cu o vitezã fulgerãtoare se urcã în vagoane ºi descarcã în scurt timp o mare cantitate de cãrbune cu tot ce au la îndemânã, pe care mai apoi o încarcã în saci ºi, cu cãruþele trase de cai o duc acolo unde este cerere.

le aduceau în România. Ajunºi în þarã, la scurt timp, le declarau furate. Mai apoi le dezmembrau pentru a li se pierde urma, iar autoturismele erau vândute pe bucãþi. Anchetatorii cautã acum ºi un autoturism de lux care a rãmas în

Ungaria, pentru cã hoþii nu au mai reuºit sã-l aducã în þarã. Procurorii au ridicat pentru audieri 12 suspecþi, urmând sã stabileascã eventualele legãturi ale acestora cu furturile ºi cu alþi infractori din Italia.

dintre linii. ªi nu vorbim de o mânã de cãrbune, ci de zeci de tone!

O

afacere profitabilã

ºi o colaborare cu autoritãþile din peninsulã. Anchetatorii spun cã totul începea în strãinãtate, acolo unde membrii grupãrii închiriau maºini scumpe din þãri ale Uniunii Europene ºi

Diana MITRACHE Surse din rândul anchetatorilor susþin cã, în aceastã dimineaþã, zece percheziþii au avut loc în mai multe localitãþi din judeþele Arad ºi Hunedoara. Raziile mascaþilor au fost la persoane suspectate cã furau maºini scumpe din Austria, Slovacia, Italia sau Germania. Procurorii DIICOT ºi

Arestat pentru 3.000 de euro, bani falºi

P

oliþiºtii hunedoreni au reuºit sã prindã un bãrbat care a pus în circulaþie mai multe bancnote false. Omul e din Sibiu ºi fusese dat în urmãrire internaþionalã. Diana MITRACHE Bãrbatul are 41 de ani ºi e din Sibiu, dar a reuºit sã plaseze pe piaþã aproape 3.000 de euro, bani falºi. Totul s-a petrecut în Germania, de unde avea ºi mandatul de arestare. „Poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale l-au depistat, în urma unei acþiuni, pe bãrbatul de 41 de ani, din

municipiul Sibiu, pentru care autoritãþile judiciare din Germania au introdus o alertã cu privire la arestarea în vederea predãrii, în baza unui mandat european de arestare emis la 18.12.2012, pentru comiterea infracþiunii de punere în circulaþie de bancnote false. Fapta a fost comisã de cãtre suspect în cursul anului 2009, când a pus în circulaþie

2.700 euro”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Bãrbatula fost arestat ºi urmeazã a fi predat

escortei I.P.J. Sibiu în vederea prezentãrii la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba-Iulia.

6 Actualitate

Câºtigãtorul trofeului Ursul de Aur,

Peter Cãlin Netzer s-a a nãscut în Petroºani Cãlin Netzer R egizorul premiat pentru cel mai bun film, la Berlinala 2013 cu producþia “Poziþia copilului” a trãit opt ani de zile în municipiul Petroºani, unde s-a ºi nãscut iar mai apoi a emigrat cu familia în Germania.

Câºtigãtorul marelui premiu „Ursul de Aur”, chiar dacã ºi-a fãcut studiile liceale în Stuttgart, s-a reîntors în þarã pentru a absolvi Academia de Teatru ºi Film Bucureºti, iar în 1999 este licenþiat ºi devine regizor. În producþia premiatã la Festivalul Internaþional de Film de la Berlin, lungmetrajul “Poziþia copilului”, regizat de Cãlin Peter Netzer, este un film care vorbeºte cu dramatism, emoþie, dar ºi cu umor, despre relaþia dintre o mamã dominatoare ºi fiul sãu adult. M. GÂNJU

Elevi din ce în ce mai violenþi ºi dezinteresaþi E

levii, dezinteresaþi de ºcoalã. Federaþia Sindicatelor din Educaþie ,,Spiru Haret’’ trage un semnal de alarmã ºi considerã cã rezultatele la simulãrile de la examenele naþionale scot în evidenþã problemele cu care se confruntã sistemul educaþional.

I

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 februarie 2013

n Valea Jiului se aflã în derulare lucrãrile de constructie a trei grãdiniþe. Dacã lucrãrile au început în urmã mai multi ani si mai rãu decât atât ar fi trebuit sã fie date în folosintã însã lucrãrile au fost stopate din lipsã de fonduri. La Petroºani este vorba de construcþia unei grãdiniþe de lângã ºcoala generalã IG Duca. ”Grãdiniþa de la IG Duca are deja o odisee, contractual a fost semnat în octombrie 2007, trebuia sã fie finalizatã la sfârºitul anului 2008, însã din lipsa banilor veniþi de la Ministerul Educaþiei acest lucru nu s-a întâmplat. Ultima datã când s-a lucrat la aceastã grãdiniþã a fost în anul 2011 când s-au executat lucrãri pe bani de la Primãria municipiului Petroºani”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Pentru ca lucrãrile sã fie finalizate, pentru acest obiectiv mai este necesarã o sumã important de bani. La Lupeni situaþia este mai bunã, cel puþin asta declarã

La ora actualã putem discuta de douã probleme diferite. La prima vedere putem vorbi de interesul pentru ºcoalã al copiilor, care a scãzut îngrijorãtor în condiþiile în care pe toate canalele se promoveazã nonvaloarea, iar tot mai mulþi elevi nu mai sunt atraºi de actul educaþional. Pe de altã parte, ne confruntãm ºi cu probleme interioare de sistem. Aceste simulãri, oricât ar dori cadrele didactice, nu pot fi concludente. În

primul rând, fiecare cadru didactic are propria planificare a lecþiilor ºi de aici pot apãrea discrepanþe între notele elevilor din acelaºi judeþ. În al doilea rând, Ministerul Educaþiei Naþionale trebuie sã se decidã în privinþa nivelului mediu de informaþii pe care trebuie sã îl ºtie elevul la finalul unui ciclu ºcolar, asfel încât subiectele la simulãri ºi la examenele naþionale sã þinã cont de acest lucru. În aceste condiþii, FSE ,,Spiru Haret’’, la solicitarea membrilor de sindicat, a cerut deja Ministerului Educaþiei Naþionale ca pentru urmãtoarele simulãri ºi examene naþionale sã se stabileascã clar gradul de dificultate al subiectelor, astfel încât sã fie în concordanþã cu realitatea de la clasã. De asemenea, reprezentanþii MEN trebuie sã înþeleagã cã existã o relaþie direct proporþionalã între finanþarea de bazã a învãþãmântului ºi rezultatele elevilor. Nu pot cere calitate dacã nu oferã fonduri pentru a susþine performanþa. Monika BACIU

O nouã specializate la UPET

M

anagementul educaþional revine printre specializãrile UPET. Facultatea de ªtiinþe din cadrul Universitãþii Petroºani organizeazã programul postuniversitar de formare ºi dezvoltare profesionalã continuã în management educaþional. Programul este aprobat de cãtre MECTS prin adresa nr. 63048/15.10.2012 ºi are ca scop formarea de competenþe specifice ºi perfecþionarea

Încet dar sigur rãmân fãrã elevi

Grãdiniþe nefinalizate sub cifra maleficã S

13

miliarde de lei vechi, ar mai fi nevoie, conform estimãrilor colegilor mei pentru ca grãdiniþa sã devinã funcþionalã”’ Nicolae Taºcã

reprezentanþii administraþiei locale. ”Este un lucru bun care l-am început pentru copiii din localitatea noastrã, dar cu pãrere de rãu vã spun cã nu am reuºit sã terminãm grãdiniþa respectivã pânã în ziua de astãzi. Sperãm ca anul acesta sã lucrãm cu mai mult spor cu toate cã la momentul respective nu existã ºanse. Eu sunt optimist ºi sper sã terminãm grãdiniþa pânã la urmã”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Cei din vestul Vãii Jiului sperã ca anul acesta gradiniþa sã fie datã în folosinþã. ªi la Petrila se aflã în construcþie o grãdiniþã. Aceasta este amplasatã în curtea ºcolii generale numãrul 6 din localitate. Dacã obiectivul trebuia sã fie dat în folosinþã în urmã cu doi ani, nici pânã astãzi,

cãderea alarmantã a natalitãþii dar ºi emigrarea masivã în cãutarea unui loc de muncã ºi nu în ultimul rând, disponibilizãrile din minerit, au provocat o scãdere dramaticã a numãrului de ºcolari din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului. Mãrturie stau bãncile goale, clasele ºi ºcolile desfiinþate în ultimii ani.

cunoºtinþelor specialiºtilor cu studii superioare în domeniul managementului educaþional. Înscrierile au început la 1 februarie ºi vor continua pânã la 1 octombrie 2013, iar cursurile se vor derula pe perioada a douã semestre începând cu data de 15 octombrie 2013. Taxa de ºcolarizare este de 1400 lei, din care min. 200 lei la înscriere, diferenþa urmând a fi plãtitã în tranºe pânã la finalizarea cursului, funcþie de posibilitãþile cursantului. Monika BACIU

În ultimii 10 ani, doar municipiul Petroºani a pierdut, oficial, peste 15.000 de persoane. Numãrul locuitorilor în prezent, este cu puþin peste 40 de mii, faþã de circa 60 de mii câþi figurau în statistici pânã în 1997, când au început disponibilizãrile masive din minerit. Scãderea dramaticã a populaþiei se vede ºi în învãþãmânt, unde circa 2000 de copii lipsesc, la o evaluare sumarã, în întreaga Valea Jiului. Petroºaniul stã cel mai rãu din acest punct de vedere, iar în acest an a fost obligat sã desfiinþeze o ºcoalã generalã din cauza lipsei elevilor, unitate situatã la ieºirea din municipiu. Scãderea dinamicii ºcolare este din pãcate, o chestiune generalizatã la nivelul întregii Vãi a Jiului ºi este cauzatã de evoluþia demograficã negativã a populaþiei ºi, într-o mãsurã, de abandonul ºcolar.

ãrinþii îºi duc P copiii în strãinãtate

aceastã construcþie nu a fost finalizatã. ”Aceastã iniþiativã a primarului oraºului Petrila a fost luatã în urmã cu aproximativ patru ani de zile, am primit fonduri total insuficiente pentru construirea grãdiniþei. Din pãcate nu am fost ajutat de Ministerul Educaþiei în mandatul trecut, cu toate cã de trei ori am fost în audienþã la domnul ministru. Ceea ce s-a fãcut pânã acum au fost

finanþate din bugetul local al primãriei. Anul acesta am fãcut din nou memoriu la Ministerul Învãþãmântului, sper ºi am rugat pe parlamentarii noºtri sã ne ajute. La fundamentarea bugetului pe anul 2013 voi þine cont, dacã vom avea posibilitãþi financiare sã alocãm o sumã destul de important de bani pentru aceste lucrãri. Ar mai fi un rest de execuþie de aproximativ 13 miliarde de lei vechi.

Ar trebui sã spun cã acum doi ani ar fi trebuit sã fie gata”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Se pare cã grãdiniþele din Valea Jiului sunt sub semnul malefic al cifrei 13 asta dacã e sã facem referire la faptul cã atât la Petrila cât ºi la Petroºani mai este nevoie de 13 miliarde de lei vechi pentru finalizarea obiectivelor de investiþii. Monika BACIU

De altfel, emigrarea în cãutarea unui loc de muncã a pus capac în ceea ce priveºte reducerea alarmantã a numãrului copiilor din Valea Jiului. Numãrul familiilor care decid sã nu mai revinã în þarã creºte anual, iar pentru reîntregirea familiei îºi iau copiii cu ei în statele unde muncesc. Nu trebuie uitate nici disponibilizãrile numeroase din minerit sau din alte domenii de activitate, care atrag ºi ele o scãdere a numãrului de elevi, deoarece pãrinþii rãmaºi fãrã un loc de muncã, aleg în special emigrarea în alte þãri. Maximilian GÂNJU

6 Actualitate

Câºtigãtorul trofeului Ursul de Aur,

Peter Cãlin Netzer s-a a nãscut în Petroºani Cãlin Netzer R egizorul premiat pentru cel mai bun film, la Berlinala 2013 cu producþia “Poziþia copilului” a trãit opt ani de zile în municipiul Petroºani, unde s-a ºi nãscut iar mai apoi a emigrat cu familia în Germania.

Câºtigãtorul marelui premiu „Ursul de Aur”, chiar dacã ºi-a fãcut studiile liceale în Stuttgart, s-a reîntors în þarã pentru a absolvi Academia de Teatru ºi Film Bucureºti, iar în 1999 este licenþiat ºi devine regizor. În producþia premiatã la Festivalul Internaþional de Film de la Berlin, lungmetrajul “Poziþia copilului”, regizat de Cãlin Peter Netzer, este un film care vorbeºte cu dramatism, emoþie, dar ºi cu umor, despre relaþia dintre o mamã dominatoare ºi fiul sãu adult. M. GÂNJU

Elevi din ce în ce mai violenþi ºi dezinteresaþi E

levii, dezinteresaþi de ºcoalã. Federaþia Sindicatelor din Educaþie ,,Spiru Haret’’ trage un semnal de alarmã ºi considerã cã rezultatele la simulãrile de la examenele naþionale scot în evidenþã problemele cu care se confruntã sistemul educaþional.

I

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 februarie 2013

n Valea Jiului se aflã în derulare lucrãrile de constructie a trei grãdiniþe. Dacã lucrãrile au început în urmã mai multi ani si mai rãu decât atât ar fi trebuit sã fie date în folosintã însã lucrãrile au fost stopate din lipsã de fonduri. La Petroºani este vorba de construcþia unei grãdiniþe de lângã ºcoala generalã IG Duca. ”Grãdiniþa de la IG Duca are deja o odisee, contractual a fost semnat în octombrie 2007, trebuia sã fie finalizatã la sfârºitul anului 2008, însã din lipsa banilor veniþi de la Ministerul Educaþiei acest lucru nu s-a întâmplat. Ultima datã când s-a lucrat la aceastã grãdiniþã a fost în anul 2011 când s-au executat lucrãri pe bani de la Primãria municipiului Petroºani”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Pentru ca lucrãrile sã fie finalizate, pentru acest obiectiv mai este necesarã o sumã important de bani. La Lupeni situaþia este mai bunã, cel puþin asta declarã

La ora actualã putem discuta de douã probleme diferite. La prima vedere putem vorbi de interesul pentru ºcoalã al copiilor, care a scãzut îngrijorãtor în condiþiile în care pe toate canalele se promoveazã nonvaloarea, iar tot mai mulþi elevi nu mai sunt atraºi de actul educaþional. Pe de altã parte, ne confruntãm ºi cu probleme interioare de sistem. Aceste simulãri, oricât ar dori cadrele didactice, nu pot fi concludente. În

primul rând, fiecare cadru didactic are propria planificare a lecþiilor ºi de aici pot apãrea discrepanþe între notele elevilor din acelaºi judeþ. În al doilea rând, Ministerul Educaþiei Naþionale trebuie sã se decidã în privinþa nivelului mediu de informaþii pe care trebuie sã îl ºtie elevul la finalul unui ciclu ºcolar, asfel încât subiectele la simulãri ºi la examenele naþionale sã þinã cont de acest lucru. În aceste condiþii, FSE ,,Spiru Haret’’, la solicitarea membrilor de sindicat, a cerut deja Ministerului Educaþiei Naþionale ca pentru urmãtoarele simulãri ºi examene naþionale sã se stabileascã clar gradul de dificultate al subiectelor, astfel încât sã fie în concordanþã cu realitatea de la clasã. De asemenea, reprezentanþii MEN trebuie sã înþeleagã cã existã o relaþie direct proporþionalã între finanþarea de bazã a învãþãmântului ºi rezultatele elevilor. Nu pot cere calitate dacã nu oferã fonduri pentru a susþine performanþa. Monika BACIU

O nouã specializate la UPET

M

anagementul educaþional revine printre specializãrile UPET. Facultatea de ªtiinþe din cadrul Universitãþii Petroºani organizeazã programul postuniversitar de formare ºi dezvoltare profesionalã continuã în management educaþional. Programul este aprobat de cãtre MECTS prin adresa nr. 63048/15.10.2012 ºi are ca scop formarea de competenþe specifice ºi perfecþionarea

Încet dar sigur rãmân fãrã elevi

Grãdiniþe nefinalizate sub cifra maleficã S

13

miliarde de lei vechi, ar mai fi nevoie, conform estimãrilor colegilor mei pentru ca grãdiniþa sã devinã funcþionalã”’ Nicolae Taºcã

reprezentanþii administraþiei locale. ”Este un lucru bun care l-am început pentru copiii din localitatea noastrã, dar cu pãrere de rãu vã spun cã nu am reuºit sã terminãm grãdiniþa respectivã pânã în ziua de astãzi. Sperãm ca anul acesta sã lucrãm cu mai mult spor cu toate cã la momentul respective nu existã ºanse. Eu sunt optimist ºi sper sã terminãm grãdiniþa pânã la urmã”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. Cei din vestul Vãii Jiului sperã ca anul acesta gradiniþa sã fie datã în folosinþã. ªi la Petrila se aflã în construcþie o grãdiniþã. Aceasta este amplasatã în curtea ºcolii generale numãrul 6 din localitate. Dacã obiectivul trebuia sã fie dat în folosinþã în urmã cu doi ani, nici pânã astãzi,

cãderea alarmantã a natalitãþii dar ºi emigrarea masivã în cãutarea unui loc de muncã ºi nu în ultimul rând, disponibilizãrile din minerit, au provocat o scãdere dramaticã a numãrului de ºcolari din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului. Mãrturie stau bãncile goale, clasele ºi ºcolile desfiinþate în ultimii ani.

cunoºtinþelor specialiºtilor cu studii superioare în domeniul managementului educaþional. Înscrierile au început la 1 februarie ºi vor continua pânã la 1 octombrie 2013, iar cursurile se vor derula pe perioada a douã semestre începând cu data de 15 octombrie 2013. Taxa de ºcolarizare este de 1400 lei, din care min. 200 lei la înscriere, diferenþa urmând a fi plãtitã în tranºe pânã la finalizarea cursului, funcþie de posibilitãþile cursantului. Monika BACIU

În ultimii 10 ani, doar municipiul Petroºani a pierdut, oficial, peste 15.000 de persoane. Numãrul locuitorilor în prezent, este cu puþin peste 40 de mii, faþã de circa 60 de mii câþi figurau în statistici pânã în 1997, când au început disponibilizãrile masive din minerit. Scãderea dramaticã a populaþiei se vede ºi în învãþãmânt, unde circa 2000 de copii lipsesc, la o evaluare sumarã, în întreaga Valea Jiului. Petroºaniul stã cel mai rãu din acest punct de vedere, iar în acest an a fost obligat sã desfiinþeze o ºcoalã generalã din cauza lipsei elevilor, unitate situatã la ieºirea din municipiu. Scãderea dinamicii ºcolare este din pãcate, o chestiune generalizatã la nivelul întregii Vãi a Jiului ºi este cauzatã de evoluþia demograficã negativã a populaþiei ºi, într-o mãsurã, de abandonul ºcolar.

ãrinþii îºi duc P copiii în strãinãtate

aceastã construcþie nu a fost finalizatã. ”Aceastã iniþiativã a primarului oraºului Petrila a fost luatã în urmã cu aproximativ patru ani de zile, am primit fonduri total insuficiente pentru construirea grãdiniþei. Din pãcate nu am fost ajutat de Ministerul Educaþiei în mandatul trecut, cu toate cã de trei ori am fost în audienþã la domnul ministru. Ceea ce s-a fãcut pânã acum au fost

finanþate din bugetul local al primãriei. Anul acesta am fãcut din nou memoriu la Ministerul Învãþãmântului, sper ºi am rugat pe parlamentarii noºtri sã ne ajute. La fundamentarea bugetului pe anul 2013 voi þine cont, dacã vom avea posibilitãþi financiare sã alocãm o sumã destul de important de bani pentru aceste lucrãri. Ar mai fi un rest de execuþie de aproximativ 13 miliarde de lei vechi.

Ar trebui sã spun cã acum doi ani ar fi trebuit sã fie gata”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Se pare cã grãdiniþele din Valea Jiului sunt sub semnul malefic al cifrei 13 asta dacã e sã facem referire la faptul cã atât la Petrila cât ºi la Petroºani mai este nevoie de 13 miliarde de lei vechi pentru finalizarea obiectivelor de investiþii. Monika BACIU

De altfel, emigrarea în cãutarea unui loc de muncã a pus capac în ceea ce priveºte reducerea alarmantã a numãrului copiilor din Valea Jiului. Numãrul familiilor care decid sã nu mai revinã în þarã creºte anual, iar pentru reîntregirea familiei îºi iau copiii cu ei în statele unde muncesc. Nu trebuie uitate nici disponibilizãrile numeroase din minerit sau din alte domenii de activitate, care atrag ºi ele o scãdere a numãrului de elevi, deoarece pãrinþii rãmaºi fãrã un loc de muncã, aleg în special emigrarea în alte þãri. Maximilian GÂNJU

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 februarie 2013

”Hai, sã mori tu”, dom’ ministru!! programului de investiþii ºi restructurare a cheltuileilor nu s-a pornit de acolo de unde este baza, adicã de la preþul materiei prime. Deci dacã nu retehnologizezi minele, nu ai cum sã faci eficientã producþia de energie electricã”. ”Hai, sã mori tu”, dom’ ministru!! Or fi ei catalogaþi proºti minerii, dar parcã prea ai sãrit calul!

M

inistrul Energiei, Constatin Niþã, a venit la Petroºani cu soluþii halucinante pentru eficientizarea mineritului!! Adicã patru mine sã producã profit mult mai mare ca Hidroelectrica – 60 milioane euro - pentru a se retehnologiza în vederea eficientizãrii. Pãi, dom’ ministru, dacã cele patru mine fac 60 milioane euro profit, sunt gata eficiente!!!! Ileana FIRÞULESCU

”60 milioane euro trebuie sã-i obþinã compania din profit, dacã nu, vin alþii” – a declarat, la Petroºani, ministrul Energiei, Constantin Niþã. Iniþial s-a crezut cã nu s-a înþeles bine, cã ministrul nu a fost destul de clar în exprimare. Dar despre acest profit a repetat ministrul, acuzând chiar echipa administrativã a SNH, care i-a prezentat

programul de eficientizare a activitãþii, cã nu este în stare sã punã pe hârtie cum fac banii de investiþii ca sã devinã eficienþi.

A

beraþia unui cerc închis

Doar cã respectivul program a fost întocmit prin ”inventarierea” potenþialului din cele patru mine - cu tehnologie depãºitã pentru cã toate guvernele au

promis tehnologizarea, dar nici unul nu a dus-o pânã la capãt - ºi a ieºit, probabil, un maxim de eficienþã cu hârburile avute. Ca urmare ministrul Niþã a aruncat aberaþia unui cerc închis: faci profit dacã eºti eficient prin investiþii; voi faceþi profit 60 milioane euro ca sã faceþi investiþii pentru a deveni eficienþi(???!!!!) „Nu sunt mulþumit, dar sper sã se îmbunãtãþeascã. De exemplu în abordarea

M

inerii cer de 20 de ani, prin greve ºi revolte, ceea ce cere ministrul astãzi! Pãi, acea bazã despre care vorbeºte ministrul este tocmai blestematul de preþ pe tona de huilã þinut de ”politicile guvernamentale” sub preþul pieþei. De 20 de ani, minerii strigã – în revolte, greve ºi marºuri de protest – cã trebuie retehnologizate minele pentru ca preþul huilei sã poatã sã scadã, cã mor oamenii în subpãmânt din cauza tehnologiei rudimentare etc., etc. Cu alte cuvinte ºi PSD ºi PNL ºi PD ºi PDL au avut parte

de aceste revolte ale minerilor pe problemele invocate de ministrul Niþã (din nou PSD) care acum ne trage de urechi spãlându-se pe mâini ºi pasând problema în teritoriu. Adicã, patru exploatãri sã scoatã profit de 60 milioane euro, profit care nu poate fi realizat nici de Hidroelectrica, cea mai profitabilã companie a energeticii româneºti. ªi Hidroelectrica ar putea înregistra un profit de doar 50 de milioane de euro într-un an, existând posibilitatea sã încheie ºi anul acesta pozitiv, dupã ce pare sã fi scãpat de ”bãieþii deºtepþi” a declarat luni, Remus Borza, partener al Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica. Deci nici ei nu sunt siguri cã pot, deºi au renegociat un preþ mai

mare cu 70% decât valoarea preþului actual. Deci, despre ce vorbin aici? Cum poate un ministru sã cearã unui nou nãscut handicapat, cum este Complexul Energetic Hunedoara, doar pe o componentã – mineritul – sã scoatã profit de 60 milioane euro?? ªi asta într-un an, cel mult doi! Doamne, mare e grãdina ta!! Dar cum aceastã aberaþie nu va deveni niciodatã realitate - doar dacã vreun investitor/ partener minune vine cu sacul de bani pentru investiþii, ceea ce este puþin probabil – Valea Jiului va fi închisã. Sigur existã ºi alte soluþii, dar care implicã ºi responsabilitatea ”celui mai prost manager – statul”, care a supt prin oamenii partidelor aflate la putere mulþi, mulþi bani din cei alocaþi mineritului din Valea Jiului…

M

Diana MITRACHE „Cele 60 de milioane de euro trebuie obþinute din aportul propriu, adicã, la constituirea Complexului Energetic Hunedoara, se are în vedere doar aceste douã componente”, a declarat la Petroºani Constantin Niþã, ministrul dele-

gat al Energiei. Douã obiective au fost propuse pentru anul acesta ºi cel viitor, iar ministrul nu a exclus ºi potenþialii parteneri privaþi, care ar putea fi ºi din China ºi Coreea de Sud. Sindicaliºtii, însã, spun cã e greu de crezul cã vor obþine profit. Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele,

a declarat cã va urma o perioadã grea pentru mineri, iar soluþia potrivit cãreia ar putea face 60 de milioane de euro profit, nu poate intra în calcul. „Nu e viabilã aceastã soluþie,dar ceea ce e cert e fap-

tul cã singura sursã de finanþare pentru investiþii e doar producþia marfã de huilã vândutã. E clar cã noi va trebui vindem cãrbuni cât mai scump, pânã la momentul fuziunii în

îmbãtãm cu apã rece. E clar cã fiecare Giga Calorie produsã, produce ºi pierderi”, aadãugat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Ministrul

Omagiu - Carmen Sylva, prima reginã a României ºi la Petroºani

L

a 18 februarie 1916, s-a strâns din viaþã prima reginã a României, Elisabeta, cea care a fost numitã Mama rãniþilor ºi Carmen Sylva - pseudonimul sãu ca susþinãtoare a marilor artiºti români, la rândul sãu fiind un remarcabil om de artã. Ileana FIRÞULESCU De ce Petroºaniul a þinut sã ”aducã” numele primei regine a Românei la Colegiul Naþional Carmen Sylva ºi la ªcoala generalã nr. 5 Petroºani, cea care a þinut prima sã poarte acest nume? Numitã ºi Mama Rãniþilor, Regina Elisabeta a României a fost întâia

reginã a României, soþia lui Carol I HohenzollernSigmaringen, primul rege român din renumita dinastie germanã Hohenzollern, a fost o patroanã a artelor, fondatoare a unor instituþii caritabile, poetã, eseistã ºi scriitoare. Maiestatea Sa este de asemenea cunoscutã sub numele de Principesa Elisabeth von

Wied, iar ca patroanã a artelor adoptase pseudonimul Carmen Sylva. În timpul rãzboiului din 1877, Elisabeta a înfiinþat spitale, servicii de ambulanþã ºi îngrijire ºi a procurat medicamente pentru rãniþi. Regina s-a implicat energic în sprijinirea artelor ºi a societãþii filantropice, prin intermediul cãrora a încurajat doamnele din înalta societate sã aibã un rol activ în strângerea de fonduri ºi în gestionarea actelor caritabile. În absenþa unui sistem de caritate, Societatea

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Regina Elisabeta a reginei, fon-

Dispute pe Contractul Colectiv de Muncã

C

CM-ul minerilor, încã nesemnat. Minerii din Valea Jiului încã nu au un contract colectiv de muncã, asta în condiþiile în care data limitã pentru încheierea unui astfel de contract a expirat. Liderii minerilor, cei care sunt abilitaþi sã poarte negocierilor cu administraþia Societãþii Naþionale a Huilei spun cã nu existã bunãvoinþã ºi cã au sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncã. Monika BACIU

Ministrul energiei le cere minerilor profit inistrul Energiei Constantin Niþã a declarat la Petroºani cã minele trebuiesc urgent retehnologizate, iar la cele douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni e nevoie de instalaþiile de desuflurare. Constantin Niþã a precizat ºi de câþi bani este minim necesar, undeva la 60 de milioane de euro, pentru retehnologizarea celor 4 unitãþi miniere care rãmân viabile, dar a afirmat cã banii trebuie sã-i obþinã minerii din profit.

Actualitate 9

”Pentru faptul cã în datã de 31 ianuarie am trimis o adresã cãtre administraþia SNH prin care solicitãm demararea negocierilor pentru contractul colectiv de muncã la nivel de unitate conform legii 62, dupã cele zece zile calendaristice pe care le prevede legea dialogului social am trimis o altã adresã cãtre ITM Hunedoara, aºteptãm un control din partea acestora dar pânã în acest moment angajatorul a

refuzat negocierea contractului de muncã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, sindicat reprezentativ la nivelul SNH.

Liderii minerilor spun cã noul contract colectiv de muncã nu va aduce modificãri majore. Ei sperã însã ca ortacii din Valea Jiului sã rãmânã cu anumite drepturi, nu sã le piardã. ”Noi avem deja o lozincã, un câºtig mare este ºi acela cã am câºtigat drepurile din contractul colectiv de muncã. Evident cã sunt câteva articole de contract asupra cãrora vrem sã ne aplecãm ºi sã încercãm sã le îndulcim ºi sã fie mai bine ºi mai egale pentru salariaþii noºtri dar între ceea ce ne dorim noi ºi ceea ce va rezulta, sigur va exista o discrepanþã pe care eu mi-o doresc cât mai micã. Din câte ºtiu proiectul de buget ºi venituri al companiei cuprinde ceea ce contractul colectiv de muncã are prevãzut în el astãzi. Noi plecãm de la principiul ”nu câºtigãm dar nici nu pierdem”, a mai precizat liderul ortacilor.

Parlamentarii ”însãrcinaþi” cu huila

Huila trebuie sã devinã resursã strategicã

D

Complexul Energetic Hunedoara, pentru a aduce profit. Acum nu e posibil ºi nu are rost sã ne

Constantin Niþã a þinut sã precizeze cã nu a venit la Petroºani cu soluþii miraculoase ºi a afirmat cã vina pentru ceea ce este acum mineritul de huilã este a celor care au condus acest sistem în ultimii 20 de ani.

in resursã marginalã, în resursã strategicã. Ministerul delegat al Energiei, Constantin Niþã, spune cã pentru ca huila din Valea Jiului sã fie consideratã resursã strategicã trebuie ca parlamentarii sã iniþieze un proiect de lege în acest sens. Monika BACIU Astfel, existã posibilitatea de a se elimina diferenþa majorã dintre costul de producþie ºi cel de cost. ”Colegii noºtri deputaþi ºi senatori vor propune o lege prin care sã stabileascã, pe

o perioadã de timp de 2-3 ani, ca huila sã fie consideratã resursã strategicã pentru sistemul energetic. Vedem dacã aceastã lege este în concordanþã cu directiva UE. Existã una din ele care dã voie la 15 la sutã din producþia de

energie electricã sã fie consideratã strategicã ºi dacã ne încadrãm în aceastã limitã de 15 la sutã, atunci probabil cã mai luãm un respiro pentru retehnologizare ºi eficientizare. Dacã dispare preþul reglementat într-o perioadã de timp, atunci compania va avea mari probleme”, a declarat, vineri, la Petroºani, Constantin Niþã, ministrul delegat al Energiei. Gigacaloria de cãrbune produsã ecostã 105 lei, însã aceasta

este vândutã de Societatea Naþionalã a Huilei la un preþ de 69 de lei. Diferenþa aceasta a fost sesizatã ºi anul trecut de reprezentanþii Curþii de Conturi care au constat cã fosta Companie Naþionalã a Huilei a fost prejudiciatã cu peste 20 de milioane de euro tocmai din acest motiv. Chiar ºi aºa, nici pânã în ziua de astãzi preþul huilei nu a fost stabilit astfel încât SNH sã nu ajungã ca ºi CNH, adicã îngropatã în datorii.

datã în 1893, a tratat benevol circa 17.000 de pacienþi pe an, a distribuit medicamente gratuite ºi a monitorizat starea familiilor nevoiaºe. Regina a avut ºi iniþiativa de a identifica potenþialul meºteºugurilor româneºti. Ea însãºi se înveºmânta adesea în portul naþional românesc, socotit pânã atunci strai al þãranilor, ºi a încurajat doamnele din suita ei sã facã la fel, dându-i astfel o valoare socialã deosebitã.

Regina a organizat la castelul regal de la Sinaia un centru de meºteºuguri naþionale. ªi-a fãcut o datorie din a încuraja tinerii talentaþi sã studieze prin intermediul unui program de burse. Regina s-a înconjurat cu artiºti în devenire cum ar fi George Enescu sau Elena Vãcãrescu ºi a sprijinit financiar pictorul Nicolae Grigorescu ºi poetul Vasile Alecsandri. Regina Elisabeta a murit la 18 februarie 1916, la vârsta de 73 de ani, cu puþin timp înainte ca România sã declare rãzboi Germaniei ºi a fost îngropatã la mãnãstirea de la Curtea de Argeº.

Valea fierbe ºi sindicaliºtii pretind cã acum cautã soluþii inerii din Valea Jiului au pierdut 10% din M salarii, iar sindicaliºtii spun cã încã nu e o problemã. Ei cautã soluþii sã nu returneze banii pri-

miþi anul trecut în plus la salarii, iar în cazul în care nu vor obþine asta, nu exclud proteste de stradã. „Noi cãutãm încã soluþii ºi sperãm sã le ºi gãsim. Nu trebuiesc luate decizii în acest moment pentru cã nu avem o bazã legalã” a spus Petre Nica preºedintele Sindicatul Muntele. Diana MITRACHE

Minerii s-au arãtat nemulþumiþi ºi Valea Jiului stã pe un butoi de pulbere, iar sindicaliºtii fac acum apel la calm. „Le-am transmis celor pe care îi reprezentãm cã nu acum e momentul în care sã ne manifestãm nemulþumirea, ci doar atunci când nu mai avem soluþii. Acum încã avem nevoie de liniºte”, a mai adãugat Nica, cel care dã acum vina pe conducerea „în costum ºi cravatã” a Companiei Huilei, care a obþinut diminuarea salariilor cu 10 la sutã.

Petre Nica, însã, nu a exclus posibilitatea ca minerii sã iasã în stradã, ori sã intre în grevã, dacã li se vor tãia din bani pentru a recupera sumele încasate ilegal, dupã greva de la începutul lunii martie de anul trecut.