CVJ, NR. 306, JOI 14 FEBRUARIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 306

Cronica Vãii Jiului Joi, 14 februarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Afaceri de miliarde cu moartea din cotizaþiile pensionarilor

La bine, dar nu ºi la rãu, pânã divorþul i-a despãrþit spune judecãtorul

C

ontradicþiile din hotãrârile judecãtoreºti nasc sentimente de nedreptate ºi lungesc procesele de pe rolul judecãtoriei pe timp de ani ºi ani. Un amãrât de partaj – patru ani ºi nu e gata! >>> PAGINILE 8-9

Douã eleve s-au bãtut pe holurile unui liceu hunedorean

A

u transformat holurile liceului întrun ring de box ºi ºi-au împãrþit cu generozitate pumni ºi picioare. >>> PAGINILE 8-9

Ministrul Energiei vine în Valea Jiului

M

ineritul de huilãa ajuns în atenþia ministrului Energiei. Vizita acestuia este programatã în Valea Jiului la finele acestei sãptãmâni, la Petroºani.

>>> PAGINA 11

Valentine’s Day” pe pârtia de schi

S

traja îºi aºteaptã turiºtii sã petreacã de „Ziua îndrãgostiþilor” în vârf de munte. S-a mai umblat la preþuri la unele cabane cu aceastã ocazie iar în weekend acã sã trãieºti e un lux în România anului 2013, ºi moartea devine descurajantã. Iar o înmormântare te poate este programatã ºi o aduce la apã de lemn, chiar dacã þi-ai pus speranþele în cotizaþiile plãtite de defunct în timpul vieþii la tot felul de competiþie de schi. asociaþii ale pensionarilor.

D

>>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA 12

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Prinþesa ºi broscoiul 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:45 Suflete pereche (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 12:15 13:45 15:00 15:15 15:30 16:30 17:20 18:30 19:15 20:15

Teleshopping Vânãtorii de sclavi Cuceritorul (r) Teleshopping Vouã (r) Dragoste dulce-amarã Dragoste dulce-amarã Condamnata ªtiri Naþional TV Destine împlinite Suflete pereche

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Crimã în blocul nostru 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Rãzbunarea femeii de vârstã mijlocie 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Dennis, pericol public 22:00 Fotbal 0:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate

Prima TV 9:30 Familia Reagan 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri secrete 14:30 Teleshopping 15:00 Trãsniþii (r) 15:30 Ce-ºi doresc femeile 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

21:45 Mondenii 22:15 Trãsniþii 23:00 Gazeta de perete

TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r) 1:30 Bradule, dragule Floarea Calotã 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Secret de familie 0:00 Ora de business (r) 0:50 Regele Elefant (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 2013

D

acã sã trãieºti e un lux în România anului 2013, ºi moartea devine descurajantã. Iar o înmormântare te poate aduce la apã de lemn, chiar dacã þi-ai pus speranþele în cotizaþiile plãtite de defunct în timpul vieþii la tot felul de asociaþii ale pensionarilor. Atenþie ce plãtiþi ºi, mai ales, unde vã daþi banii din pensiile ºi aºa mult prea mici. Cotizaþiile plãtite lunã de lunã pentru acordarea ajutorului de înmormântare rudelor rãmase în viaþã s-ar putea

sã nu vã fie de nici un folos ºi asta chiar dacã toatã lumea ºi-a pus speranþa în aceºti bani pentru cã, nu-i aºa, ºi o înmormântare costã aproape cât o nuntã în ziua de azi. Este ºi cazul Mariei Bako, din Vulcan. Femeia a cotiztat din 1959 la Asociaþia Pensionarilor din Petroºani pânã zilele trecute, când a trecut în nefiinþã. Chiar ºi bolnavã grav, cu trupul împuþinat de bãtrâneþe, femeia a plãtit cu conºtiinciozitate

Afaceri de miliarde cu moartea din cotizaþiile pensionarilor

ratele lunare cãtre Asociaþia Pensionarilor, aºa încât, dupã moarte,

cã poate primi doar vreo 300 de lei, ºi asta dupã 55 de ani de cotizaþii! A fost pus al colþ pentru cã a avut „îndrãzneala” de a cumpãra efectele funerare din altã parte, adicã de la Asociaþia Pensionarilor din Vulcan, unde de asemenea au cotizat lunã de lunã. Era mai aproape ºi mai ieftin, iar pentru bãrbat, ca ºi pentru mulþi alþii, fiecare leu conteazã. „Ei invocã motivul cã nu am cumpãrat de la ei sicriul ºi ce mai trebuie. Ei aºa spun cã, din 2010, s-a modificat prin statut cã

fiul ei, Mihai Bako, sã poatã beneficia de ajutorul de înmormântare, dar ce folos. Dupã ce ºi-a îngropat mama creºtineºte, bãrbatul, plin de datorii ºi îndurerat de pierderea suferitã s-a dus sã-ºi ridice banii. Cam 1.200 de lei, o micã avere pentru el, cu care putea sã achite astfel toate cheltuielile de înmormântare. A primit, în schimb, ridicãri din umeri din partea preºedintelui Asociaþiei, Iuliu Pavel, care i-a spus

pierd ajutorul de înmormântare dacã am cumpãrat de la altã societate comercialã. Am fost membru cotizant ºi în Vulcan, cã noi suntem din Vulcan”, explicã bãrbatul alegerea fãcutã. Rãmas fãrã ajutor de înmormântare, bãrbatul a aflat totuºi cã poate primi ceva bani, adicã i se restituie cotizaþia pe 55 de ani. „Am întrebat cât este ºi mi s-a rãspuns: 300 de lei. Pãi eu numai pe un an am plãtit 60 de lei, în 2012, ultima filã din carnet. Normal, ajutor de deces eu am dreptul la

1.220 de lei”, a mai spus Mihai Bako.

L

Cu un sediu bine pus la punct, aproape luxos am putea spune, îi întâmpinã conducerea Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani pe cei care îi trec pragul. ªi de ce ar fi altfel, când sunt circa 7.400 de membri cotizanþi care varsã anual în conturile acesteia 500.000 de lei noi. Bani purtãtori de dobândã ºi care ar trebui sã se întoarcã la cei care au cotizat ani în ºir aici pentru ca familiile lor sã nu mai aibã ºi grija unei înmormântãri creºtineºti. ªi se întorc, dar numai aºa cum vrea conducerea AP Petroºani: cumperi sicriul de la noi, primeºti, altfel ba! Cã doar n-o sã îmbogãþeascã alte firme de pompe funebre când la ei stau sicriele în curte, dupã cum recunoaºte preºedintele Iuliu Pavel. „Statutul Asociaþiei Pensionarilor, la articolul 35 specificã urmãtoarele: în caz de deces, urmaºii legali se

Urmãrit general prins de poliþiºtii din Aninoasa

U

n bãrbat dat în urmãrire pentru cã avea de ispãºit nu una ci douã condamnãri la închisoare a fost prins de poliþiºtii din localitatea Aninoasa. Alþi doi hoþi au ajuns pe mâna poliþiºtilor fiind suspecþi cã au dat o spargere la o subunitate aparþinând Apa Serv Valea Jiului. Poliþiºtii din Aninoasa au organizat, ieri dimineaþã-miercuri, o acþiune pentru depistarea unor persoane date în urmãrire deoarece aveau condamnãri la închisoare ºi se ascundeau dar au fost luaþi în vizor ºi mai mulþi suspecþi de furturi comise pe raza localitãþii Aninoasa. „Lucrãtorii Poliþiei Aninoasa au organizat o acþiune pe linie de urmãriþi, persoane care sunt suspecte de fapte penale cu AN

(autori necunoscuþi), fiind identificaþii urmãtorii: Adrian S. de 56 ani din Aninoasa, pe numele cãruia au fost emise douã mandate de executare a unor pedepse pentru furturi calificate, având de executat 4,5 ani pe un mandat ºi 3,6 ani pe un celãlalt mandat. A fost reþinut ºi a depus în

ux din banii pensionarilor

Penitenciarul Bârcea Mare pentru executarea pedepsei”, a declarat comisarul Nicolae Airinei, ºeful Poliþiei Aninoasa. Alte douã persoane din localitate suspectate de mai multe furturi au fost descoperite în urma acþiunii ºi sunt cercetate acum de poliþiºti. Adrian I. în vârstã de 23 de ani ºi Nicolae A. de 21 de ani, ambii din Aninoasa riscã sã ajungã dupã gratii pentru furturi de materiale feroase ºi neferoase. Mai precis, aceºtia au furat o uºã de aluminiu, mai multe componente ºi grilaje de la Bazinul 2 de pe raza localitãþii ºi care aparþine Apa Serv Valea Jiului. „Bunurile au fost recuperate de la un centru de colectare a fierului din Petroºani ºi restituite societãþii Apa Serv. Se continuã cercetãrile în acest caz”, a precizat ºeful Poliþiei Aninoasa. Maximilian GÂNJU

Actualitate 3 vor prezenta la Asociaþie cu carnetul de membru al decedatului pentru ridicarea articolelor ºi serviciilor funerare pentru care a cotizat în timpul vieþii pânã la data decesului în cadrul ajutorului de deces cuvenit la categoria ºi vechimea pe carnet. În situaþia în care procurarea articolelor funerare se face de la alte unitãþi comerciale de profil, drepturile membrilor se reduc la restituirea cotizaþiei depuse, fãrã dobândã, pierderea drepturilor la serviciile funerare de transport ºi fanfarã”, a declarat Iuliu Pavel, preºedintele Asociaþiei Pensionarilor din Petroºani. Mai pe scurt, asta înseamnã cã rudele decedatului primesc înapoi fix banii de sicriu cotizaþi, dar nu ºi sumele plãtite pentru transport ºi fanfarã. Deºi nimeni nu a beneficiat de aceste servicii plãtite cu regularitate în timpul vieþii, banii nu se înapoiazã! Iuliu Pavel, care este staroste peste banii pensionarilor de 8 ani, se disculpã ºi susþine cã membrii au cerut aºa ceva, nicidecum nu a fost propunerea lui ºi asta doar pentru binele asociaþiei, care cumpãrã sicrie ºi alte efecte tot pentru pensionarii – cotizanþi. Sau pentru oricine vine ºi are nevoie de un sicriu, cã doar nu e circuit închis, iar asociaþia este un fel de SRL care se gospodãreºte singurã! În ultimii ani, Asociaþia Pensionarilor din Petroºani a fost de mai multe ori în centrul unor scandaluri financiare, legate de modul de cheltuire al cotizaþiilor pensionarilor. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 2013

Conurbaþiile sunt necesare ºi în perspectiva regionalizãrii

R

ealizarea conurbaþiilor ar uºura mult activitatea administrativã în perspectiva realizãrii regionalizãrii României. ªi, dacã se realizau pânã acum, puteam spera sã avem chiar capitala Regiunii Vest la noi în judeþ.

Regiunea Vest, alãturi de Timiº, Arad ºi Caraº Severin. „Acum stau ºi supun atenþiei opozanþilor mei, care au spus cã aceste conurbaþii sunt

chestiuni politice. Imaginaþi-vã, dacã aveam doi la Deva sau Hunedoara sau Valea Jiului, de ce nu, o conurbaþie care sã constituie un oraº de 200.000

Realizarea de conurbaþii, idee dezbãtutã de ani de zile care priveºte unificarea localitãþilor, ne-ar putea ajuta, mai ales în perspectiva regionalizãrii României. Judeþul Hunedoara ar urma sã facã parte din

de locuitori. Era altã problemã unde era capitala regiunii. Regionalizarea nu va aduce numai faptul cã cele 4 judeþe vor intra într-un anumit contur geografic”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Ela explicat cã, deºi unii primari se vor supãra, odatã cu regionalizarea vor dispãrea o serie de comune de pe harta României. „Este inacceptabil sã ai comunã sub 3 – 4000 de locuitori, sã ai comune cu 100 de locuitori. La Bãtrâna când erau alegerile parlamentare fãceam mutaþii de

la Deva la Bãtrâna ca sã avem oameni. Nu mai poate continua acest lucru”, a subliniat Moloþ. Car men COSMAN

Bugetul UE –abordare falsã ºi distructivã R omânia nu poate fi câºtigãtoare într-o Europã guvernatã de austeritate. Aceasta este pãrerea euro deputatului hunedorean Iuliu Winkler, care a spus cã noua abordare economicã a UE va avea consecinþe negative.

Evoluþia economicã a UE va fi influenþatã negativ de diminuarea cu 3,5 procente a sumei alocate pentru Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2014-2020 în comparaþie cu actualul MFF, susþine deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE).. “Pentru întâia oarã în istoria UE ne aflãm în situaþia în care Cadrul Bugetar pe 7 ani scade. (…) Este o chestiune fãrã precedent ºi care va avea consecinþe negative asupra evoluþiei economice a UE în urmãtorul deceniu. Sigur, justificarea fiecãruia dintre liderii marilor state membre a fost de genul: e buget de austeritate în þara mea, trebuie sã fie austeritate ºi pentru bugetul european. (…) Dar aceasta este o abordare falsã ºi distructivã”, a declarat Iuliu Winkler, miercuri, la Deva, într-o conferinþã de presã. Deputatul european al UDMR a explicat cã, încã de acum 30 de ani, se ºtie, în urma unor analize ºi calcule, cã un euro cheltuit de la bugetul UE produce efecte benefice mai mari la nivel orizontal, decât un euro cheltuit la nivel naþional. “Bugetul comun este un buget de investiþii, excepþie fac doar plãþile directe din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC)”, a explicat parlamentarul european. Potrivit lui Iuliu Winkler, dimensiunea bugetului UE, care reprezintã 1 procent din PIB-ul consolidat al UE, este prima sursã a crizei din zona euro. “Bugetul european ar trebui sã creascã peste 1% din PIB-ul consolidat al UE. Iar acum, scãderea anunþatã de Consiliul European

va împiedica UE sã finanþeze tocmai cel mai important obiectiv al Uniunii: ieºirea din crizã”, a afirmat deputatul european al UDMR. El a amintit cã Strategia UE 2020, consideratã soluþia pentru ieºirea din crizã, are ca prioritãþi crearea de locuri de muncã, cercetarea ºi inovarea, creºterea productivitãþii în UE, astfel încât blocul european sã poatã rãmâne competitiv pe plan global. “Suntem, însã, pe cale sã ne pierdem competitivitatea economicã în faþa puterilor economice emergente pentru cã nu poþi sã fii competitiv în lipsa unui buget suficient”, a precizat Winkler. Referindu-se la România în contextul adoptãrii de cãtre Consiliul European al noului MFF 2014-2020, parlamentarul european considerã cã suma care ar urma sã-i revinã þãrii noastre este bunã. “Propunerea este bunã pentru România, dar proastã pentru Europa. ªi aici mã întreb: cum poþi fi câºtigãtor (Românian.n.), când lucrurile merg prost în Europa? 39,8 miliarde de euro este o sumã bunã, avem o creºtere de 18% faþã de perioada actualã. (…) În ºase ani am atras 5,7 mld de euro din actualul Cadru Bugetar, României fiindu-i alocate din 31,5 miliarde, adicã sub 20% din fonduri. Mai avem trei ani sã cheltuim din aceastã sumã ºi dacã vom depãºi procentul 50% la accesare pentru actualul cadru de 7 ani, atunci va fi bine”, a arãtat Iuliu Winkler, care a reiterat faptul cã trebuie gãsite rapid soluþiile cele mai eficiente pentru a mãri gradul de absorbþie a fondurilor europene. Iuliu Winkler a mai atras atenþia ºi asupra faptului cã România trebuie sã rãmânã într-o relaþie activã cu FMI pentru a putea beneficia de mãsuri de stimulare a gradului de absorbþie, cum este TVA eligibil, majorarea a ratelor de prefinanþare ºi cofinaþare Diana MITRACHE

CONVOCATOR În temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 20 februarie 2013, ora 11, cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Procesuluiverbal de predare-primire a monumentului istoric

Sarmizegetusa Regia – Grãdiºtea de Munte din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 2. Proiect de hotãrâre privind aprobarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare a Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 3. Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii ºi a Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu; 4. Proiect de hotãrâre privind aprobarea actualizãrii devizului general pentru un obiectiv de investiþii al Consiliului Judeþean Hunedoara;

5. Proiect de hotãrâre privind aprobarea asocierii Judeþului Hunedoara, prin Consiliul Judeþean Hunedoara, cu Municipiul Deva, prin Consilul Local al Municipiului Deva, în vederea realizãrii în comun a obiectivului de investiþii ”Muzeul satului hunedorean”; 6. Proiect de hotãrâre privind numirea în funcþia publicã de conducere de director executiv al Direcþiei Publice Comunitare de Evidenþã a Persoanelor Hunedoara; 7. Proiect de hotãrâre privind numirea reprezentantului Consiliului Judeþean Hunedoara în Consiliul de administraþie al Colegiului ”Ion Mincu” Deva. PREªEDINTE,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 2013

M

unicipiul Petroºani este cea mai „scumpã” aºezare din Valea Jiului în ceea ce priveºte preþul unui metru pãtrat de teren intravilan. Preþurile sunt simþitor mai mari decât în celelalte cinci localitãþi chiar dacã au scãzut în ultimii ani din cauza crizei economice. ªi dacã nu sunt bani de ajuns, oamenii gãsesc soluþii de a-ºi ridica o locuinþã cât mai aproape de zona centralã. Exemplu a fost dat de Deva în urmã cu mai mulþi ani, mai exact „vila” construitã pe garaj. În zonele bune, situate în apropierea centrului municipiului, aproape cã nu mai existã un centimetru de teren liber pe care sã se poatã construi astfel încât sã nu fi nevoit sã

În lipsa terenurilor, se construiesc locuinþe peste garaje

scoþi o micã avere din buzunar. În aceste condiþii, cu precãdere în ultimii doi ani, în zonele bune ale „capitalei” regiunii, oamenii au gãsit o soluþie mai economicã de a construi: locuinþele se ridicã deasupra garajelor ori ca o extensie a blocurilor de apartamente.

A

partamentul de pe garaj

Un exemplu este în zona stadionului din localitate, unde o construcþie a apãrut pe structura de rezistenþã a unor garaje. Proprietarul, iniþial, a vrut o mai multe garaje

Boala tratatã cu bani puþini

P

acienþii de la Petroºani, trataþi cu medicamente ieftine. În timp ce se vorbeºte de reducerea cheltuielilor la nivelul spitalelor s-ar putea vorbi ºi de reducerea populaþiei. Asta în condiþiile în care reprezentanþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani nu îºi permit sã achiziþioneze medicamentaþie de ultimã generaþie. Aici nu existã probleme legate de stocul de medicamente, ci probleme legate de calitatea acestora.

dar ºi-a fãcut deasupra ºi o „cãsuþã”. Este mult mai confortabilã decât un apartament comunist chiar dacã existã ºi inconveniente. Nu este singurul care a valorificat fiecare centimetru de teren. Fie cã ºi-au extins apartamentele cum este un caz în zona Dimitrov ori au construit lângã bloc, mulþi au cãutat sã rãmânã aproape de centru dar sã nu facã o cheltuialã foarte mare. „Costurile construcþiei sunt mai mici decât dacã s-ar fi început de la zero pentru cã ori existã fundaþie cum ar fi la garaje ori mãcar un perete cum este construcþia de lângã bloc. Acolo unde mai este teren, în centru, se cer niºte preþuri de ajungi dator vândut. Îºi permit

firmele mari sã cumpere pentru a-ºi ridica birouri sau spaþii comerciale. În afara oraºului mai sunt terenuri disponibile dar sunt în zone unde costã mult aducerea utilitãþilor”, spune Andrei, unul dintre „vecinii” proprietarului cãsuþei de pe garaj. Dacã au toate documentele în regulã, edilii nu se opun pentru cã este mai bine sã aparã o „construcþie cochetã cu autorizaþie decât un coteþ între blocuri ridicat ilegal”. Dacã ar fi sã apeleze la un apartament cu patru camere, construit într-o zonã bunã, înainte de 1989, cumpãrãtorul ar trebui sã scoatã din buzunar chiar ºi 40.000 de euro, cum este în zona Dimitrov, zonã situatã tot în apropiere de stadion iar pentru o garsonierã cel puþin 14.000 de euro. Maximilian GÂNJU

Gunoiul unora, hrana altora

G

unoi pentru unii, regal pentru alþii. Sunt sãraci lipiþi pãmântului, nu au un acoperiº deasupra capului ºi se mulþumesc cu ce aruncã alþii la gunoi. Este povestea unora dintre cetãþenii Vãii Jiului care se hrãnesc din ce aruncã alþii. Sãrãcia dusã la extrem i-a determinat sã caute prin tomberoane în speranþa de a gãsi ceva ce sã punã pe ”masã”. Impropriu spus masã în condiþiile în care ei nu au casã nu au masã. ”De multe ori oamenii aruncã mâncare bunã. Am gãsit rude de salam, brânzã, roºii. Ce pentru alþii e stricat pentru noi e foarte bun”, spune un bãrbat din Petroºani ce cautã prin tomberoane. O adevarata binefacere pentru cãutãtorii în gunoi este momentul în care printre resturile de tot felul apar cateva dulciuri: pachete de biscuiþi, ciocolatã sau altele - produse expirate ºi aruncate la gunoi de comercianþi sau de oamenii simpli. Din pãcate pentru ei, acest lucru se întâmplã tot mai rar, deoarece magazinele aruncã tot mai puþine produse. Cãutãtorii în gunoaie nu s-au speriat însã. S-au reprofilat. Fiindca metalul se gãseºte tot mai rar, oamenii adunã acum PET-uri ºi alte bucãþi de plastic. Monika BACIU

”La Petroºani încercãm sã avem medicamentaþia de bazã. Nu ne permitem medicamente extrem de scumpe, medicamentaþie de ultimã orã. Încercãm sã avem medicamentaþia de bazã. Problema este cã Spitalul de Urgenþã din personalitãþile ”marsingura tara care aloca în actuala situaþie Petroºani. Astfel, cante” se trateazã la pentru consumul de medicamentele în funcþie Spitalul de Urgenþã din Viena. Consumul de medicamente un buget de internãri ajung Petroºani îi trateazã pe medicamente s-a dublat egal cu cel al spitalelor. undeva la 20-25 de zile pacienþi cu medicamente in perioada 2006 dintr-o lunã”, a declarat Monika BACIU tradiþionale, în timp ce 2011, Romania fiind Alin Vasilescu, manau a fost rãzboi ºi nici ger SUP Petroºani. Nici în ceea ce cutremure, dar centura Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi zeci de adrese celor de la CNADNR. priveºte medicamunicipiului Petroºani, mai Drumuri Naþionale aceºtia se pare cã ”Drumul aparþine CNADNR-ului mentele destinate exact partea cuprinsã între nu dau niciun semn cã ar asfalta adicã administratorului tuturor drucelor ce suferã de can- avion ºi Biserica Catolicã, acest drum. Astfel, cei din adminismurilor naþionale din România ºi nu cer sau HIV/SIDA nu aratã ca dupã bombardatraþia localã de la Petroºani vor a fost asfaltat cred cã de aproximativ existã probleme la mente. ºoferii care tranziteazã regurge la plombarea craterelor. 8-9 ani”, a mai precizat Taºcã. zona sau cei care aleg sã evite ”Aceastã porþiune a centurii Pânã când vremea se va încãlzi aglomeraþia din oraº la orele municipiului Petroºani va fi plombatã pentru ca gropile sã fie astupate, de vârf se lovesc de alte de cãtre administraþia localã imediat ºoferii vor fi nevoiþi sã facã slalom ce vremea se va îmbunãtãþi ºi va inconveniente. printre gropi. În cazul în care însã li putea fi turnat asfalt”, a declarat se avariazã autoturismele din cauza Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al craterelor ei pot acþiona în judecatã Gropile adânci de câþiva zeci de Primãriei Petroºani. compania de drumuri, însã procesele centimetri îi determinã pe ºoferi sã Acest segment de drum nu a mai se pot întinde pe ani de zile. facã slalom pe aceastã porþiune. Însã fost reabilitat de aproape zece ani, nici aceastã tacticã nu este una de Monika BACIU chiar dacã responsucces þinând cont de multitudinea de cratere din carosabil. Deºi drumul sabilii Primãriei Petroºani au înaintat se aflã în administrarea celor de la

N

Bombardamente în Petroºani

6 Actualitate

Î

nimioare, flori, dulciuri, declaraþii de dragoste siropoase. Asta vor face îndrãgostiþii, adicã cei care sãrbãtoresc astãzi Ziua Îndrãgostiþilor. De parcã cei care se iubesc nu îºi pot spune cuvinte frumoase în fiecare zi. Valentine’s Day este Ziua Îndrãgostiþilor în tradiþia occidentalã, care se sãrbatoreºte pe data de 14 februarie. Monika BACIU

Ziua comemoreazã pe Sf. Dwynwen, sfântul patron al îndrãgostiþilor galezi. În Franþa o þarã tradiþional catolicã, Valentine’s Day este cunoscut simplu drept Sfântul Valentin ºi este sãrbãtoritã ca în restul þãrilor occidentale. În Danemarca ºi Norve gia 14 februarie este cunoscut ca

Valentinsdag. Nu este sãrbãtoritã pe o scarã largã, dar mulþi oameni îºi fac timp pentru a îl petrece într-un mod romantic cu partenerul de viaþã sau trimit o felicitare unei iubiri secrete. În Suedia este numitã ziua tuturor inimilor. Nu este o sãrbãtoare oficialã. În Slovenia un proverb spune cã Sfântul Valentin aduce cheile

air e h t in s i aceastã e v Lo zi. Cu siguranþã, numai de curând este sãrbãtoritã ca Ziua iubirii. Ziua iubirii este tradiþional 12

rãdãcinilor, aºa cã pe 14 februarie plantele ºi florile încep sã creascã. Ziua îndrãgostiþilor a fost sãrbãtoritã ca ziua în care încep lucrãrile în vii ºi pe câmpuri. Este de asemenea spus cã

martie, ziua Sf Gregor. În România, sãrbãtoarea tradiþionalã pentru iubiþi este Dragobete care este sãrbãtorit pe 24 februarie. Este numit dupã un per-

pãsãrile se cãsãtoresc în

sonaj din folclorul românesc care se presupune cã ar fi fiul Babei Dochia. Etimologic, o parte din numele de Dragobete poate fi gãsit ºi în cuvântul romanesc dragoste. România a început sã sãrbãtoreascã ºi Valentine’s day, deºi deja avea prin Dragobete o sãrbãtoare tradiþionalã. Aceasta a dus la un val de critici din partea mai multor grupuri, persoane reputate, instituþii. Organizaþia naþionalisã Noua Dreaptã condamnã sãrbãtorirea Valentine’s day în România ca fiind o activitate superficialã, comercialistã,

Unii renunþã, alþii sunt perseverenþi

L-

au luat în râs, l-au privit cu scepticism, ori s-au mirat de curajul lui, dar acum a ºi demonstrat. Vorbim de pensionarul miner devenit student la Sociologie la Petroºani, Cristian Kuszai, care a ajuns integralist, în ciuda tuturor opreliºtilor. Diana MITRACHE

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 februarie 2013

Vine acum ºi le dã o lecþie de viaþã colegilor lui mai tineri, pe care îi bate gândul sã abandoneze ºcoala ºi chiar vrea sã meargã la mãrire de note. Asta în condiþiile în care se numãrã printre puþinii integraliºti din grupa lui. ”Zic cã am luat din prima examenele, deºi vreau sã mã duc sã vãd, una, douã, trei reexaminãri, pentru cã eu con-

sider cã, deºi e f greu, vreau sã nu mã fac de rãs la vârsta asta. Am obþinjut note de tercere, dar consider cã pot mai mult”, spune Cristian Kuszai, pensionarul student. Studentul trecut de prima tinereþe, pe care mulþi îl ºtiu de când le arbitra meciurile de fotbal sau handbal, ori de pe vremea când lucra la mina Livezeni ºi îl însoþea pe Miron Cozma peste tot, spune

acum cã nu e uºor sã faci facultatea, dacã asta îþi doreºti cu adevãrat, doar cã ºcoala a luat o altã faþã. „E greu, deºi nivelul învãþãmântului a scãzut. Sunt ºi profesori exigenþi ºi mai intervine ºi vârsta. Nu se pune problema cã uit, dar e mai greu de asimilat”, spune pensionarul, care merge zi de zi la ºcoalã. La Petroºani, sute de studenþi au renunþat laºcoalã,iar asta o recunosc ºi profesorii lor, chiar dacã ºcoalas-a adaptat cerinþelor pieþei muncii. „Existã studenþi care renunþã la studiile lor. Procentul acestora este de aproximativ 10%, însã, sigur cã Universitatea are o oefertã destul de bogatã. (...) De aceea noi am pornit ºi o cam-

panie de promovare a ofertei noastre în licee”, ne-a declarat prof. dr. Codruþa Dura, prorector Universitatea din Petroºani. ªcoala se face la tim-

pul ei, dar pensionarul student care a ajuns la concluzia cã fãrã ºcoalã nu eºti mai nimic, înceracã sã le dea sfaturi celor care se lasã de

un kitsch importat din Occident. Odatã era un împãrat roman al cãrui nume era Claudiu al IIlea. El era un luptãtor îndârjit ºi a avut multe rãzboaie. El a vrut o armatã puternicã dar majoritatea bãrbaþilor romani nu doreau sã meargã în luptã. Împãratul s-a gândit cã, în locul luptei, bãrbaþii preferau sã stea acasã cu soþiile ºi copiii lor. În consecinþã, Claudiu a

decis ca niciunul dintre soldaþii din Roma sã nu se mai poatã cãsãtori. Împãratul s-a gândit cã aceastã lege îi va face pe bãrbaþi sã meargã la rãzboi ºi sã lupte ca niºte adevãraþi soldaþi. Valentin, care era un preot creºtin, credea cã dreptul oamenilor de a sa cãsãtori era dat de Dumnezeu iar Claudiu nu avea dreptul sã-l interzicã. El a cãsãtorit în secret cupluri, cununiile fiind fãcute în locuri secrete, pentru a nu putea fi gãsit de împãrat. Într-un final, Claudiu l-a gãsit ºi l-a arestat. Lui Claudiu i-a plãcut personalitatea lui

Valentin, considerând cã este un om tânãr ºi înþelept. L-a încurajat sã renunþe la creºtinism ºi sã devinã un soldat roman. Când Valentin a refuzat, a fost întemniþat ºi condamnat la moarte. Pânã în ziua execuþiei, el a trimis scrisori de adio cãtre

studii. „Sunt foarte mulþi care s-au lãsat. Sam vãzut cã în 201 – 2012, 500 au renunþat la studii. Trebuie sãplecãm de la situaþia economicã ºi cea socialã. Pentru

cei tineri e o problemã sã-ºi obþinã un loc de muncã ºi sã nu mai vorbim de latura psihicã. Sunt oameni ºi cu douãtrei licenþe ºi nu au loc

de muncã pentru care s-a calificat”, spune, cu regret Cristian Kuszai. Student la Sociologie, Cristian Kuszai spune cã cea mai grea materie e sociologia, pe care o vede un fel de matematicã fãrã cifre, „în cuvinte sau pe litere”, dar îºi încurajeazã colegii sã fie uniþi,aºa cum a învãþat el de-a lungul celor 6 decenii de viaþã.

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00

Elevii îndemnaþi sã îºi descopere sentimentele

C

ãlãtorie în lumea sentimentelor. Centrul Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara desfãºoarã Concursul Educativ Regional ºi Interjudeþean „Cãlãtorie în Lumea Sentimentelor”. ”Cãlãtorie în lumea sentimentelor” este un concurs educaþional. Monika BACIU Elevii vor crea o poveste în care personajul principal pleacã într-o cãlãtorie în lumea sentimentelor.

Finalitatea acestui demers constã în conºtientizarea de cãtre elevi a rolului pe care îl au trãirile afective în viaþa omului, în identificarea senti-

mentelor ºi a modului în care acestea influenþeazã comportamentul uman. Ataºat poveºtii, elevii vor realiza ºi un desen de dimensiuni A4 în care vor reda sugestiv conþinutul poveºtii. Concursul va fi promovat în unitãþile ºcolare cu clase gimnaziale. Proiectul se va desfãºura în primã etapã la nivelul fiecãrei unitãþi ºcolare, urmând ca în etapa a II-a sã se înscrie fiecare ºcoalã

cu maxim trei creaþii, dintre cele mai bune. Juriul va selectarea cele mai bune creaþii ce vor fi publicate întrun volum de poveºti. Cele mai bune lucrãri vor fi premiate într-un cadru festiv. Acest volum va fi distribuit ºcolilor participante. La ediþia a II –a a concursului desfãºuratã în anul ºcolar 2011/2012 au participat 131 elevi ºi 52 cadre didactice din 10 judeþe: Bihor, Mureº,

prietenii sãi ºi le-a semnat scriind “Adu-þi aminte de Valentin al tãu.” Valentin a fost probabil executat pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Nu se cunosc toate detaliile legate de viaþa sfântului Valentin ºi nu se ºtie dacã legenda are o bazã istorica realã.

Alba, Hunedoara, Iaºi, Covasna, Buzãu, Cluj, Cãlãraºi, Dolj. În urma acestui concurs s-a editat un CD cu ISBN, care cuprinde toate cele 65 de poveºti ale elevilor participanþi la faza regionalã. Beneficiari direcþi ai concursului sunt atât elevii participanþi la faza regionalã, cât ºi cei participanþi la faza pe ºcoalã. Beneficiarii indirecþi sunt pãrinþii, cadrele didactice, comunitatea localã.

Acest proiect pleacã de la ideea cã elevii cu vârsta cuprinsã între 10/11-14/15 ani se aflã într-o etapã de profunde transformãri

fiziologic-emoþionale. Este un moment în care puberul doreºte sã-ºi identifice trãirile emoþionale, sã se autocunoascã mai bine, sã

dobândeascã capacitãþi de relaþionare cu cei din jur. Crearea unei poveºti faciliteazã exprimarea emoþionalã ºi îmbunãtãþirea comu-

nicãrii. Modalitatea de exprimare scrisã, stimuleazã elevii sã creeze personaje noi ºi relaþiile dintre acestea, dând posibilitatea dezvoltãrii creativitãþii. De asemenea, lectura va fi stimulatã prin cãutarea informaþiilor despre sentimente, prin citirea altor poveºti existente ºi a poveºtilor cuprinse în cartea ce va fi realizatã. Scopul acþiunii îl reprezintã conºtientizarea de cãtre elevi a trãirilor afectivemoþionale în contextul relaþiilor interumane.