CVJ, NR. 303, LUNI 11 FEBRUARIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 303

Cronica Vãii Jiului Luni, 11 februarie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

ªmenuri poliþieneºti patronate de Gheorghe Ile

Hari Vochiþoiu nu se dezminte

P

ensionarii încep sã-ºi dea seama cine este, cu adevãrat, Haralambie Vochiþoiu ºi sã dea dreptate cotidianului Cronica Vãii Jiului. >>> PAGINA A 3-A

Nereguli la Agenþia Judeþeanã de Plãþi ºi Inspecþie Socialã Hunedoara

P

otrivit raportului Curþii de Conturi pentru anul 2011 la Agenþia Judeþeanã de Plãþi ºi Inspecþia Socialã Hunedoara s-au constata mai multe nereguli.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Au trecut 6 ani de la moartea fostului primar al Petroºaniului, Carol Schreter

-au împlinit 6 ani de când Carol Schreter a S murit. El a fost primar al Petroºaniului douã mandate, iar cei care l-au cunoscut, îl regretã ºi îºi aduc aminte de sfaturile sale ºi de modul propriu de rezolvare a situaþiilor dificile din administraþie.

>>> PAGINILE PAGINILE 8-9 Schi ºi distracþie pe pârtii

Mii de oameni au petrecut zilele libere în Straja

P

oliþia localã din Vulcan, subordonatã lui Gheorghe Ile, este precum un mãr putrezit, exact cum e zicala “ cum e turcu-i ºi pistolul”. A nu se înþelege cã oamenii care lucreazã în cadrul Poliþiei locale de la Vulcan ar fi lipsiþi de profesionalism. >>> PAGINA A 3-A

M

ai ceva ca de Crãciun. Turiºtii au luat cu asalt staþiunea Straja, care a fost plinã la capacitate maximã >>> PAGINA PAGINA 12

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013

Vr e m e a î n Va l e a J i u l u i

ApaServ Informeazã Începând cu 1 noiembrie 2012 auloc audienþe la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 dupã urmãtorul program: Miercuri, 13:00 - 15:00 · ªef Dep. economic Mariana Matrica · ªef Dep. Producþie –

Cristian Ionicã Joi, 10:00 - 12:00 · Director General - Costel Avram · ªef Dep. Exploatare Florin Donisa · ªef Birou Juridic – Adriana Dãian Director General, Costel AVRAM

Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Vu l c a n

Lupeni

Noaptea

Noaptea

Dimineaþa

Dimineaþa

Ziua

Ziua

Seara

Seara

Cronica Vãii Jiului z Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? z Vrei sã te dezvolþi? z Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? z Vrei sã faci bani? zzz

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani zzz

Cronica Vãii Jiului

Telefon

Website: www.cronicavj.ro

0374.906.687 zzz

E-mail: cronicavj@gmail.com

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator

17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 În puii mei 22:30 Un Show Pãcãtos 1:00 Observator (r)

National TV 9:30 Suflete pereche (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r) 13:00 Cuscrele 14:00 Toatã lumea este a mea! (r) 15:00 Teleshopping 15:15 Toatã lumea este a mea! (r) 17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Destine împlinite

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Cu un pas înainte 12:00 Cu un pas înainte 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Poliþistul din Beverly Hills 2 (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Inamicul public 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 23:30 Doi bãrbaþi ºi jumãtate 0:00 Inamicul public (r)

Prima TV 9:30 Michou 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut în România (r) 14:30 Teleshopping 15:00 Galileo 15:15 Cu lumea-n cap (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

TVR 1 9:45 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 10:30 Ora de business (r) 11:30 Garantat 100% (r) 12:30 Oameni care au schimbat Lumea 12:40 Zeul rãzboiului (r) 13:20 Zeul rãzboiului (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Latitudini 17:30 Oameni care au schimbat Lumea (r) 17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim plan 22:10 Singurãtate în doi 0:00 Ora de business (r) 0:50 Nocturne

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013

ªmenuri poliþieneºti patronate de Gheorghe Ile

P

oliþia localã din Vulcan, subordonatã lui Gheorghe Ile, este precum un mãr putrezit, exact cum e zicala “ cum e turcu-i ºi pistolul”. A nu se înþelege cã oamenii care lucreazã în cadrul Poliþiei locale de la Vulcan ar fi lipsiþi de profesionalism.

Ba, dimpotrivã, poliþiºtii locali, sãracii, muncesc ca niºte sclavi pe plantaþia lui Ile ºi sunt obligaþi de ºefii lor sã facã ºi alte lucruri ce nu le intrã în atribuþii, ca de exemplu sã o ducã ori sã o aducã de acasã, taman din Dealul Babii, pe Felicia Portase, omul despre care se spune cã, în ultima vreme, l-ar conduce, prin sfaturile sale

preþioase, pe Ile, deci implicit municipiul Vulcan. La Poliþia localã din Vulcan lucrurile nu ar fi însã prea roz, ( cum dracu dacã ºi-a bãgat Ile coada!) la o privire mai atentã. Mai exact, ºefii poliþiºtilor locali din Vulcan nu prea au condiþiile legale prevãzute de lege pentru a le îndeplini. În fapt, prin delegare de competenþe,

P

Hari Vochiþoiu

ensionarii încep sã-ºi dea seama cine este, cu adevãrat, Haralambie Vochiþoiu ºi sã dea dreptate cotidianului Cronica Vãii Jiului. Un grup de pensionari ne-a transmis pe adresa redacþiei urmãtorul material cu rugãmintea de a-l publica.

primarul Ile a dispus ca doi poliþiºti locali, respectiv Mihãiþã Mezabrovschi ºi Vasile Dan, adicã, oamenii lui de încredere, sã ocupe funcþiile de ºef serviciu ºi adjunct ºef serviciu. Nu coneazã cã cei doi nu au studiile necesare ºi nici cã funcþia de adjunct ºef serviciu nu existã în legea 155/2010 ºi nici în HG nr 1332/2010, privind Regulamentul- cadru de organizare ºi funcþionare a poliþiei locale. Aceste nereguli au fost sesizate la începutul anului ºi reprezentanþilor Agenþiei Naþionale a Funcþionarilor Publici, iar în sesizare se aratã faptul cã, citez: “...numitul Mezambrovschi Mihãiþã are statutul de funcþionar public- poliþist în cadrul poliþiei locale Vulcan unde, prin delegare de atribuþii acordata de primarul în exerciþiu, ocupã funcþia de ºef Serviciu Poliþia Localã Vulcan, fãrã a îndeplini

condiþiile legale privind vechimea pe studii, iar subalternul sãu direct, numitul Dan Vasile ocupã funcþia de adjunct ºef serviciu poliþia Vulcan, funcþie care nu se regãseºte în legea 155-2010/ Legea Poliþiei Locale, titulaturã sub care semneazã documente oficiale (planificãri serviciu, buletinul de serviciu ºi pontaje), fãrã a îndeplini condiþiile legale privind vechimea pe studii, nici mãcar condiþia de a absolvi studii superioare cu licenþã, condiþie absolut necesarã pentru a ocupa un astfel de post de conducere.(...) Întrucât acesta nu putea face acest lucru fãrã sprijinul unor persoane din conducerea primãriei Vulcan, considerãm cã a beneficiat de complicitatea unor funcþionari publici cu drept de decizie din primãria Vulcan, persoane care au vizat ºi aprobat aceste ilegalitãþi”.

Mai mult, adjunctul lui Ile de la poliþia localã este un pensionar militar cu o soldã aferentã gradului de locotenentcolonel MAPN în rezervã.

nu se dezminte

Suntem obiºnuiþi cu obrãzniciile lui Hari Vochiþoiu adresate oricui prin mass – media, dar nu ne-am închipuit cã vor continua ºi în Parlamentul României.

Dupã ce în 2008 la alegerile locale pentru Primãria oraºului Petroºani a minþit cu neruºinare cã în sondaje EL este pe primul loc a mai zis ºi cã în sãptãmâna urmãtoare alegerilor va scoate cu ºuturi în cur familia Ridzi din Petroºani.

Acelaºi scenariu l-a experimentat ºi în 2012 cu ocazia

campaniei pentru preºedinþia Consiliului Judeþean unde din nou a declarat cã în sondaje este pe primul loc pentru a deveni inevitabil preºedinte ºi cã Mircea Ion Moloþ este incompatibil pentru funcþia de preºedinte.

Veºnic perdant, H.V. a fost destituit din funcþia de preºedinte al PSD din Petroºani ºi exclus din PSD ca membru, urmare ºi a dosarelor de urmãrire publicate în „Cronica Vãii Jiului” în perioada campaniei electorale.

Neavând nici o ºansã pentru fotoliul de preºedinte al Consiliului Judeþean s-a mulþumit ºi cu funcþia de consilier din partea PPDD unde a migrat împreunã cu alþi traseiºti.

Aici, la partidul de garsonierã numit PPDD a

dat din coate ºi a fost nominalizat candidat la alegerile parlamentare pentru senat, declanºând o campanie furibundã ºi costisitoare pentru obþinerea investiturii visate.

Dupã numãrul de voturi obþinute – ceva peste 12000 – nu avea sorþi de reuºitã dar datoritã sistemului electoral aberant a reuºit prin redistribuirea voturilor (ºi nu din voinþa electoratului) un loc pe uºa din dos

ªi pentru cã sunt ºefi, cei doi au un program de “ gravide”, liber în week-end ºi de sãrbãtori ºi de la 7.30 la 16,00, în timpul sãptãmânii.

Cât despre modul cum sunt distribuite bonurile de combustibil, întâietatea îi revine, v-aþi prins?, celui care face ºi serviciul de taxi pentru doamna Felicia Portase.

De menþionat este ºi faptul cã ºeful biroului de ordine publicã, doamna Ana Giurgiulescu este ºi ºeful serviciului de urbanism, lucru ce atrage mari semne de întrebare asupra modului în care poate sã-ºi îndeplineascã atribuþiile cerute de funcþiile respective.

Prin aspectele prezentate mai sus, locuitorii din Vulcan, adicã plãtitorii de taxe ºi impozite la bugetul local, pot observa cu uºurinþã care este mecanismul dupã care se fac numirile în anumite funcþii de primarul Ile. Cât despre modul în care sunt cheltuiþi banii vulcãnenilor..., într-o ediþie viitoare. Þineþi, aproape!

Marius MITRACHE

în Parlamentul României ºi a obþinut mult râvnita imunitate parlamentarã.

Iatã deci ascensiunea acestui personaj aºa cum a visat ajungând ca de la Tribuna Parlamentului sã dea lecþii unor erudiþi în economie privind Bugetul de Stat pe 2013. El care este un semianalfabet în ale economiei.

A avut tupeul – care îl caracterizeazã – ca în ziua de 05.02.2013 sã afirme în Parlament cã „struþo – cãmila” care este USL a prezentat în parlament un buget nici de stânga, nici de dreapta pe care El ºi cu gaºca din PPDD nu îl vor vota.

Este explicabil cã acest vot negativ reprezintã ignoranþa acestei adunãturi de falºi economiºti racolaþi de primul ciocoi al þãrii cu programul lui infantil de guvernare, mincinos ºi fantezist.

Domnule Hari Vochiþoiu, sunteþi un

impostor jalnic, un trepãduº ºi fripturist al politicii post decembriste.

Nu pricepeþi ºi nici nu veþi pricepe – fãrã o spoialã de cunoºtinþe economice – ce reprezintã Bugetul de Stat consolidat ºi Bugetul Asigurãrilor Sociale ale unei þãri, vã întreb: ce cãutaþi în Parlamentul României în afarã de imunitate?

Stimaþi pensionari, Sloganul din campania electoralã cu ieftinirea apei cu 25% ºi Drumul lui Bãsescu spre Herculane sunt minciuni stil Hari Vochiþoiu.

Dacã în campania electoralã H.V. a venit la întrunirea sãptãmânalã a pensionarilor, de 3 ori, fãrã sã fie chemat ºi a cerºit votul pensionarilor gãsind câþiva creduli care l-au votat, îl înºtiinþãm pe H.V. cã prezenþa lui nu mai este de dorit chiar dacã ºi-a vãzut sacii în cãruþa second – hand al PPDD-ului.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013

Suspiciune de gripã porcinã la Petrila

U

n tânãr din localitatea Petrila a ajuns de urgenþã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani acuzând dureri ºi simptome specifice gripei. Medicii petroºãneni, dupã ce l-au consultat, au decis sã-l trimitã la Secþia de Boli Infecþioase din cadrul Spitalului Municipal Vulcan pentru analize de specialitate, iar specialiºtii de aici au constatat cã bãrbatul prezintã simptomele gripei de tip A(H1N1) numitã ºi gripa porcinã.

Maximilian GÂNJU Imediat a fost trimis cãtre un spital de specialitate din Timiºoara. “Încã de acum douã zile (n.r. joi 8 februarie) a ajuns pacientul prin

oliþia, pompierii, jandarmii ºi salvarea, ori paramedicii ºi salvamontiºtii sunt P puºi de sute de ori în alertã prin serviciul

unic 112. Din pãcate, însã, toþi responsabilii recunosc cã multe apeluri sunt false ºi, în timp ce angajaþii sistemului sunt þinuþi la telefon degeaba, un om bolnav cu adevãrat nu îndrãzneºte sã sune la 112.

11 februarie este Ziua Europeanã a serviciului 112, ziua fiind aleasã dupã cifrele ce compun numãrul unic din Europa.

11 este ziua, iar 2 este luna februarie. Serviciul european de tip SMURD a fost înfiinþat în judeþul Hunedoara în anul 2006, atunci fiind inaugurate ºi trei echipaje de paramedici în Hunedoara, Petroºani ºi Uricani.

Serviciul ºi-a dovedit efi-

Gripa tip A(H1N1) se transmite cu uºurinþã de la om la om, iar dupã ce ce o persoanã a contactat virusul timp de 8 zile ea va fi deosebit de contagioasã. Dacã specialiºtii

Omul nu s-a gândit sã cearã ajutor la salvare. A plecat cu animalele pe drumul spre Straja, iar acolo a fost gãsit agonizând de niºte oameni care au alertat imediat serviciul 112.

Omul a fost dus de urgenþã la spital, dar din cauza rãnilor grave,s-a stins câteva ore mai târziu.

Din pãcate, acestea sunt doar douã exemple a ceea ce înseamnã pentru unii serviciul 112.

Mii de apeluri false se trimit periodic cãtre acest serviciu, iar din acest motiv, oamenii care ar avea neapãratã nevoie, îºi riscã viaþa.

Anul trecut, pânã în varã, la

Inspectoratul Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã (ISU) Hunedoara, s-au înregistrat peste 100 de apeluri false. Majoritatea acesto-

timiºoreni vor confirma existenþa gripei porcine la tânãrul din Petrila, persoanele cu care acesta a intrat în contact vor fi monitorizate de medici.

Urgenþã la noi. Dupã ce a fost consultat s-a decis trimiterea lui cãtre Vulcan. Acolo i s-au fãcut analize ºi dupã ce a fost consultat a ajuns la Petroºani de unde a fost trimis la Timiºoara pen-

Sãrbãtoare la 112

Diana MITRACHE

tru investigaþii ºi tratament.

Eu nu pot spune care este acum starea pacientului ci doar medicii din Timiºoara”, a declarat dr.

Alin Vasilescu, directorul Spitalului de Urgenþã din Petroºani.

Potrivit unor informaþii, tânãrul suspect de gripã porcinã s-a întors recent, la Petrila, din Marea Britanie.

cienþa an de an, dar asta nu a fãcut ca ºi primarii din judeþ sã-ºi plãteascã datoriile.

Sunt primãrii care nu au plãtit ani de zile salariile paramedicilor, iar situaþia a devenit uneori chiar alarmantã. Ca sã atenueze acest impact negativ, Consiliul Judetean (CJ) Hunedoara a decis, anul trecut, sã suplimenteze contribuþia sa anualã pentru Asociaþia “Salvital” cea care gestioneazã activi-

tatea Serviciului SMURD. Astfel, SMURD Hunedoara beneficiazã, din partea CJ, din 2012, de suma de 2 lei pe an pentru fiecare locuitor al judeþului.

B

olnavi ºi prefãcuþi

Anul trecut, douã incidente care au þinut prima paginã a ziarelor au reliefat cel mai bine situaþia din serviciul 112 în Valea Jiului. Mai mulþi tineri care se distrau undeva în zona Defileul Jiului au alertat, prin 112, salvamontiºtii, care i-au cãutat o bunã perioadã de timp.

Totul s-a dovedit a fi o glumã proastã, iar tinerii au fost amendaþi. În tot acest timp,un cioban din zonã fost cãlcat pur ºi simplu în picioare de un taur.

ra au fost pentru echipajele SMURD, solicitate sã intervinã in diferite cazuri fictive sau la tot felul de adrese care nu existã. În general, cei care sunã pretind cã au un prieten ori o rudã cu pro-

bleme, dau o anumitã adresã, însã, când ajung la locul indicat, paramedicii constatã cã de acolo nu a fost efectuat nici un astfel de apel.

Mai mult, din peste 2.000 de apeluri primite anul trecut în câteva luni, pentru intervenþii de stingerea incendiilor ºi descarcerare, pompierii au constatat cã vreo 50 erau, de fapt, doar pãcãleli.

Oamenii legii spun cã astfel de glume se sancþioneazã cu amenzi de pânã la 1.000 de lei, însã, de obicei, autorii sunt greu de identificat, deoarece folosesc cartele SIM, pe care mai apoi le aruncã.

Eroarea medicalã, o nouã dezbatere

M

alpraxisul, o nouã lege. Ministerul Sãnãtãþii intenþioneazã sã punã în dezbatere publicã, pânã la jumãtatea acestui an, un nou proiect de Lege a Malpraxisului.

Monika BACIU

”Ministerul Sãnãtãþii considerã cã legislaþia privind rezolvarea cazurilor de culpã medicalã trebuie revizuitã de urgenþã având în vedere situaþiile tot mai dese în care medici români sunt sunt suspicionaþi sau acuzaþi de malpraxis”, se aratã într-un comunicat al Ministerului Sãnãtãþii.

Noile prevederi trebuie sã introducã noþiuni ºi criterii clare pentru o mai bunã gestionare a situaþiilor de culpã

medicalã sau a suspiciunilor de culpã medicalã, inclusiv a modului de stabilire ºi aplicare a sancþiunilor. ”Ministerul Sãnãtãþii intenþioneazã organizarea unor ample dezbateri pe marginea proiectului de act normativ cu profesioniºtii din sistemul sanitar, cu societatea civilã, asociaþii ale pacienþilor, Colegiul Medicilor, companiile de asigurãri ºi reprezentanþi ai Baroului Naþional astfel încât, pânã la jumãtatea acestui an Ministerul Sãnãtãþii sã finalizeze un proiect

de lege pe care sã-l înainteze Parlamentului spre aprobare”, se mai aratã în document.

M

edic petroºãnean acuzat de malpraxis

Medicul Sorin Bratila, de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, este acuzat de familia unui bãieþel, de malpraxis

pentru faptul cã l-ar fi operat pe copil la mâna stânga deºi intervenþia chirurgicalã trebuia sã aibã loc la mâna dreaptã. Reprezentanþii Colegiului Medicilor Hunedoara continua anchetã în cazul medicului Sorin Bratila de la Secþia de Chirurgie Plasticã ºi Reparatorie a Spitalului de Urgenþã Petroºani.

Dosarul este unul deosebit de complex ºi, pentru a lua o decizie în acest caz, este nevoie sã fie analizate cu atenþie toate actele medicale, inclusiv de la Timiºoara unde a fost dus micuþul.

Toate pãrþile implicate în acest caz, cu acuzaþii de malpraxis, au fost audiate, iar la finalul cercetãrilor întregul dosar – care cuprinde ºi biletul de trimitere de la medicul de familie, ºi radiografia, ºi rezultatul de la ortoped – va fi trimis unui expert.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013

P

reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, este de acord cu regionalizarea României, în forma în care a fost propusã de Guvernul USL. Asta dupã ce la primul proiect, lansat de guvernarea Boc, Moloþ s-a opus vehement ºi a vrut sã organizeze chiar referendum pentru blocarea proiectului.

Potrivit proiectului de regionalizare a României, lansat în dezbatere publicã, judeþul Hunedoara ar urma sã fie cuprins în regiunea Vest, alãturi de Timiº, Caraº Severin ºi Arad, iar capitala regiunii ar urma sã fie Timiºoara.

Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, este de acord cu acest proiect ºi spune cã ne-ar ajuta sã ne dezvoltãm. „Este o chestiune normalã, care se întâmplã în toatã Europa, problema este

Dupã ce s-a opus vehement vechiului proiect

Mircea Moloþ acceptã regionalizarea în forma propusã de USL

doar cum se va face.

Din discuþiile pe care le-am avut, noi optãm pentru Regiunea Vest. Sã rãmânem aici unde suntem ºi motivele le-am explicat de câte ori am avut ocazia. În primul rând suntem în regiunea Vest ºi pãstrãm relaþiile interumane, pentru cã, pânã la urmã, indiferent de partid, relaþiile interumane determinã progresul ºi succesul”, a spus Mircea Moloþ. Preºedintele CJ Hunedoara spune cã la precedenta dezbatere

privind regionalizarea, în timpul guvernãrii PDL, s-a opus vehement pentru cã altele erau datele problemei. „Era cu totul altceva. ªi acum mã opun desfiinþãrii judeþului. Regionalizarea nu presupune desfiinþarea judeþelor. Ele se menþin (…) Mã voi opune cu toatã forþa desfiinþãrii judeþului, dar sunt de acord cu regionalizarea ºi menþinerea judeþelor în cadrul regiunii”, a explicat preºedintele CJ

Hunedoara. El spune cã prin unirea judeþelor între ele existã o serie de beneficii, inclusiv în ceea ce priveºte absorbþia fondurilor europene, pentru cã se va vorbi la nivel regional ºi nu punctual ca pânã acum. În plus, procedurile se vor simplifica ºi urgenta mai ales cã preºedintele ºi consiliul

regional va lua din prerogativele fiecãrui minister, iar edilii din teritoriu se opresc la acest nivel cu documentaþia, fãrã sã mai fie nevoiþi sã aºtepte ore în ºir la porþile unor ministere, ca pânã acum.

Conform proiectului aflat în dezbatere publicã, România va fi împãrþitã în opt regiuni.

Vor fi opt capitale de astfel de regiuni, alegerile se vor desfãºura o datã la patru ani, iar ºeful regiunii, preºedintele, va fi ales pentru un mandat de patru ani Car men COSMAN

Nereguli la Agenþia Judeþeanã de Plãþi ºi Inspecþie Socialã Hunedoara

P

otrivit raportului Curþii de Conturi pentru anul 2011 la Agenþia Judeþeanã de Plãþi ºi Inspecþia Socialã Hunedoara s-au constat mai multe nereguli.

Astfel, la acordarea indemnizaþiei pentru creºterea copilului s-au constatat cã în anul 2011 agenþiile judeþene pentru plãþi ºi inspecþie socialã au efectuat plãþi nelegale estimate la suma de 9.178 mii lei reprezentând indemnizaþii pentru creºterea copilului, ca urmare a neluãrii mãsurilor de suspendare a acordãrii drepturilor pentru persoanele care au obþinut venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, respectiv venituri din salarii, activitãþi independente ºi agricole (Agenþiile Judeþene pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã: Brãila, Vrancea, Timiº, Bihor, Bacãu, Cluj, Constanþa, Galaþi, Giurgiu, Maramureº, Mureº, Prahova, Satu Mare,

Suceava, Tulcea, Vaslui, Dâmboviþa, BistriþaNãsãud, Botoºani, Cãlãraºi, Gorj, Ialomiþa, Harghita, Sãlaj, Sibiu, Covasna, Ilfov, Iaºi, Argeº, Braºov, Buzãu, Hunedoara, Dolj ºi APISM Bucureºti).

Totodatã, în raport se mai aratã faptul cã s-au realizat ”plãþi nelegale estimate la suma de 560 mii lei

datoritã nerecalculãrii cuantumului indemnizaþiei pentru creºterea copilului în funcþie de veniturile efectiv realizate, potrivit deciziei de impunere fiscalã eliberatã de organele fiscale judeþene (Agenþiile Judeþene pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã: Brãila, Iaºi, Ilfov,Vrancea, Neamþ, Hunedoara).

P

robleme la acordarea ajutorului social Un alt palier verificat la AJPIS s-a constatat cã la acordarea ajutorului social s-a realizat plata nelegalã a unor ajutoare sociale pentru asigurarea venitului mediu garantat estimatã la

suma de 4.354 mii lei urmare a nedeclarãrii de cãtre beneficiari a tuturor veniturilor nete realizate din: pensii, indemnizaþii de ºomaj, alocaþii pentru susþinerea familiei, subvenþii primite de la Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã pentru animalele deþinute ºi nedeclarate, bugete complementare pentru persoanele cu handicap, venituri din activitãþi comerciale ºi tranzacþii imobiliare, precum ºi venituri obþinute prin deþinerea calitãþii de acþionar sau asociat a beneficiarului de ajutor social (Agenþiile Judeþene pentru Plãþi ºi Inspecþie Socialã: Brãila, Vrancea, Timiº, Braºov, Bihor, Alba, Bacãu, Buzãu, Constanþa, Giurgiu, Maramureº, Mehedinþi, Mureº, Prahova, Suceava, Tulcea, Vaslui, Dâmboviþa, Arad, Argeº, Bistriþa-Nãsãud, Botoºani, Cãlãraºi, Gorj, Olt, Hunedoara, Teleorman, Vâlcea, Sibiu, Covasna, Dolj, Harghita, Caraº-Severin, Ialomiþa, Iaºi, Braºov, Neamþ, Sãlaj ºi APISM Bucureºti) Monika BACIU

Ziua Mondialã a Bolnavului

L

uni, 11 februarie, Ziua Mondialã a Bolnavului va fi marcatã ºi în Petroºani, de cãtre filiala localã a Caritas.

Astfel, dupã o slujbã care va avea loc la Biserica Romano – Catolicã, participanþii vor fi invitaþi la o masã, la sediul Caritas din Petroºani.

La manifestare sunt aºteptate sã fie prezente circa 60 de persoane care suferã de diferite afecþiuni, recrutate dintre beneficiarii programelor de asistenþã socialã oferite de cãtre aceastã fundaþie. „Organizarea acestei acþiuni reprezintã o modalitate de a-i asigura pe cei bãtrâni ºi bolnavi de faptul cã nu sunt singuri, cã pot gãsi sprijin în cadrul comunitãþii, cã nevoile lor sunt ascultate, luate în seamã ºi cã se încearcã soluþionarea acestora”, a precizat Adina Roman, asistent socio – medical în cadrul Caritas, filiala Petroºani.

Banii necesari organizãrii acestei manifestãri provin din colecta organizatã cu ocazia celebrãrii „Sfintei Elisabeta”, în bisericile catolice din întreaga Vale a Jiului.

Mir cea NISTOR

6 Actualitate

Î

n ultimul timp românii s-au obiºnuit sã celebreze tot felul de sãrbãtori care nu au nici în clin, nici în mânecã ºi nici mãcar în tiv, cu istoria ºi tradiþia lor popularã multimilenarã. Adicã marcheazã niºte date ºi agape prea puþin importante ºi în plus, nãscute târziu de o „tradiþie” care ducea lipsã de zile marcante pentru a se identifica cu un tãrâm proaspãt cucerit sau cu cineva anume.

Mircea NISTOR ªi uite aºa, cei mai vechi europeni au ajuns sã „þinã” niºte „chestii” inventate în special de cãtre cei mai noi nord-americani. În România de astãzi Sfântul Valentin, despre care nimeni nu ºtie în mod sigur cine a fost ºi cu ce s-a ocupat, este celebrat, probabil din inerþie nord-atlanticã, în 14 februarie, pentru cã aºa este la modã, de „bon-ton” sau „trendy” ºi nu în ultimul rând pentru

cã un întreg sistem de fãcut bani este mulþumit de identificarea unui nou prilej de a goli buzunarele ºi aºa goale ale românului de rând.

Dacã în urmã cu ceva ani se cumpãrau cadouri doar cu ocazia unor evenimente bine stabilite, gen Paºti, Crãciun, zile onomastice, 1 sau 8 martie, dupã „Momentul Decembrie 1989”, bugetele familiale sunt subþiate ºi de cãtre importatele ºi puþin importantele (pentru români) sãr-

Pãzea, vine Sfântul Valentin! bãtori de genul Halloween, Thank s Giving Day sau St. Valentine`s Day. O fi acum ziua Sfântului Valentin noua sãrbãtoare universalã a dragostei, dar puþini mai ºtiu cã ºi românii, din vremuri imemoriale, îl au pe Dragobetele lor, celebrat de mii de ani pe 24 februarie, cu câteva zile mai târziu decât noul DragobeteValentin serbat pe 14 februarie.

V

alentin, mai exact, 3 în 1 Despre noul sãrbãtorit, adicã „unicul” Valentin, Enciclopedia Catolicã susþine cã au existat cel puþin trei sfinþi martiri

care au purtat acest nume. Unul a fost preot la Roma, altul episcop la Interamna (azi Terni), iar despre cel de-al treilea se ºtie „sigur” cã a fost prin Africa unde a suferit alãturi de alþi martiri. Ceva mai multe informaþii sunt despre primii doi Valentini, care au fost uciºi în a doua jumãtate a secolului al III-lea, fiind îngropaþi pe Calea Flaminia, în locuri diferite. Totuºi, credinþele populare ºi sãrbãtoarea asociatã, par a-ºi avea izvorul prin Anglia ºi Franþa Evului Mediu ºi sunt legate de împerecherea zburãtoarelor, ocazie cu care oamenii ºi-au spus cã este o bunã ocazie de a scrie

scrisori ºi a-ºi declara cu sinceritate sentimentele.

Nu trebuie uitat nici faptul cã Roma anticã celebra în 15 februarie, Lupercalia, un festival al fertilitãþii, în onoarea zeilor Juno ºi Pan. Biserica Catolicã îl celebreazã anual, în 14 februarie, pe medicul Valentin, trãitor în Roma anticã, mare pasionat de gastronomie ºi bun la suflet. El amesteca medicamentele amare cu vin, lapte sau miere, pentru a le da un gust mai bun.

Religia era parte integrantã a vieþii medicului devenit creºtin. Într-o zi, un paznic al închisorii împãrãteºti a bãtut la uºa lui Valentin, þinându-ºi fiica oarbã în braþe. Deºi ºtia cã îi va fi greu sã o vindece, Valentin i-a promis acestuia cã va face tot posibilul.

Dupã mai multe sãptãmâni de trata-

Dupã 8 ani de rãsturnãri de situaþii

Aeroportul de la Sãuleºti are, în sfârºit, ºanse de realizare

D

upã ani de zile în care a stagnat, proiectul de realizare a unui aeroport la Sãuleºti are, în sfârºit, ºanse reale de reuºitã.

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a avut o întâlnire cu factorii responsabili, iar proiectul ar putea fi deblocat.

Carmen COSMAN

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013

Problema aeroportului se aflã în instanþã, acolo unde Consiliul Judeþean Hunedoara se judecã pentru teren cu Aeroclubul Român. În anul 2005, prin hotãrâre de Guvern, Executivul a aprobat trecerea a 30 de hectare de teren din domeniul public al statului ºi administrarea Aeroclubului României în domeniul public al judeþului Hunedoara ºi administrarea

Consiliului Judeþean. La Sãuleºti se intenþiona construirea unui aeroport civil, ale cãror costuri ar fi suportate de firma care câºtiga licitaþia, conform înþelegerii de al vremea respectivã. Terenul a fost întabulat, dar pentru realizarea investiþiei mai era nevoie de o bucatã de teren, însã ministrul Transporturilor de la vremea respectivã, Radu Berceanu a înºtiinþat oficialii CJ Hunedoara nu numai cã nu le mai atribuie restul de teren aferent aerodromului, dar, mai mult, vrea terenul înapoi.

Lucrãrile de construcþie a aeroportului de la Sãuleºti ar fi trebuit sã demareze în 2009, dupã ce Consiliul

Judeþean Hunedoara a semnat un parteneriat cu o companie italianã, care asigura ºi fondurile necesare amenajãrii aeroportului, în timp ce autoritãþile judeþene se obligau sã punã la dispoziþia constructorilor terenul necesar. La finele anului 2007, autoritãþile judeþene din Hunedoara au semnat un protocol de înfrãþire cu Regiunea Sardinia, din Italia, iar atunci au avut loc ºi primele discuþii referitoare la încheierea unui parteneriat în vederea amenajãrii acestui aeroport În plus, consilierii judeþeni ar fi vrut sã transforme Aeroclubul în serviciu în cadrul CJ Hunedoara, iar construirea aeroportului de la Sãuleºti a fost inclusã ºi în strategia de dezvoltare economico – socialã a judeþului Hunedoara A cheltuit în aºteptarea vremurilor mai bune Deºi lucrurile nu s-au miºcat pe teren, CJ Hunedoara a avut chiar cheltuieli. A fost elaborat ºi studiul de fezabilitate pentru aceastã investiþie, comandat de CJ Hunedoara ºi realizat de un grup de firme din Italia.

Costurile lucrãrii sunt estimate la 15 milioane de euro, ºi, conform studiului de fezabili-

ment, fetiþa nu era încã vindecatã.

Totuºi, Valentin nuºi pierduse încã speranþa. Într-o zi, soldaþii romani l-au arestat pe medic, distrugându-i leacurile ºi condamnându-l pentru

credinþa lui în Iisus Christos. ªtiind cã va fi executat, Valentin a cerut un pergament ºi a scris câteva rânduri pentru fetiþa oarbã.

Când aceasta a deschis biletul, a gãsit o floare galbenã ºi un mesaj care spunea : „De la al tãu Valentin”.

Atunci, ochii ei s-au vindecat ca prin

tate, traficul de pasageri pe aeroport va depãºi 100.000 de persoane anual în primii cinci ani de funcþionare, dar se preconizeazã cã dupã încã cinci ani ar putea depãºi 500.000 de persoane. ªi, dupã 8 ani de al primii paºi, lucrurile încep totuºi sã prindã contur. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, s-a întâlnit sãptãmâna trecutã cu actualul ministru al Transporturilor ºi cu preºedintele Aeroclubului Român tocmai pe aceastã problemã. „Sper cã de data aceasta problema este rezolvatã. A rãmas ca eu sã solicit sã-mi prelungeascã hotãrârea de Guvern ca cele 30 de hectare de teren care mi-au fost date

miracol, dar Valentin a fost executat pe 14 februarie, zi care a fost declaratã în anul 496 de cãtre Papa Gelasius I, drept Ziua Sfântului Valentin.

Cam

ãºtia ar fi multiplii Valentini.

D

ragobetele „trebuia” sã disparã

sã-ºi construiascã cuiburile. Despre pãsãrile neînsoþite de Dragobete, toatã lumea ºtia cã vor rãmâne singure ºi fãrã pui pânã în aceeaºi zi a anului urmãtor. Dupã modelul zburãtoarelor, fetele ºi bãieþii se întâlneau sã-l sãrbãtoreascã pe Dragobete, pentru a rãmâne îndrãgostiþi tot anul. Dacã timpul era favorabil, ei ieºeau la pãdure chiuind pentru a culege primele flori ale primãverii: ghiocei ºi brânduºe.

Pânã la urmã, cele douã personaje de legendã, Dragobete ºi Valentin le amintesc oamenilor cã iubirea este un prilej de

vorbe frumoase ºi cadouri, dar ºi cel mai profund sentiment, martorul universului nostru.

Totuºi, Dragobetele românilor trebuia sã disparã pentru cã aºa „doreºte” unii!

Mai exact, toate naþiile trebuie sã fie uniformizate pentru a fi creat ceva plat, standard, „european” sau „mondial”. Numai aºa poate fi dominatã o societate: fãcându-i pe oameni sã se îndepãrteze de ei înºiºi, de familie, de prieteni, de specificul zonelor natale, de fapt, de valorile care îi unesc. Noile valori, impuse de la centru, trebuie sã fie acum doar banii ºi shoppingul...

În ceea ce îl priveºte pe Dragobete, cunoscut ºi ca Dragomir, acesta era în antichitate, zeul dragostei ºi al bunei dispoziþii ºi i se mai spunea Cap de Primãvarã,

în 2005 pe un termen de trei ani, pentru cã trebuie sã fii nebun ca sã crezi cã faci aeroport în trei ani. Am fãcut studiul de fezabilitate, pe care am dat peste 100.000 de euro, ºi acum a rãmas sã încheiem ºi litigiul din instanþã cu Aeroclubul, ca sã nu mai întindem procesul”, a declarat Mircea Ioan Moloþ. Practic, terenul va fi dat în concesiune pe 49 de ani ºi se vorbeºte despre un parteneriat între CJ Hunedoara ºi Aeroclubul României, dar ºi un partener strategic, care sã vinã cu finanþarea necesarã. Oficialii sperã cã pânã în toamnã sã fie proiectul ºi sã se poatã da drumul la lucrarea de execuþie.

Zãpada a dat de furcã drumarilor

C

fiind identificat cu Cupidon. Un alt nume al sãu era Nãvalnicul, fiind perceput drept un fecior frumos care „le face” pe tinerele fete sã-ºi piardã minþile. În lumea satului românesc (de unde a plecat ºi adevãrata sãrbãtoare a iubirii ºi care în ziua de astãzi în Valea Jiului mai este celebratã doar de cãtre momârlani) el era serbat în ziua de 24 februarie, zi în care semnalul sãrbãtorii era dat de cãtre pãsãrile nemigratoare care se strângeau în stoluri, ciripeau ºi începeau

irculaþia rutierã pe DN 66 în zona serpentinelor de la Bãniþa a fost blocatã parþial, dupã ce un autovehicul care deszãpezea drumul naþional a derapat în curbele periculoase din zonã ºi a cãzut într-un ºant de pe marginea drumului.

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00

Maximilian GÂNJU Pentru a scoate utilajul a fost nevoie de o altã maºinã de intervenþie de la Drumurile Naþionale. Pe toatã perioada cât au durat manevrele de scoatere a autospecialei, circulaþia rutierã a fost dirijatã de poliþiºtii din Petroºani.

Pentru a evita incidentele, poliþiºtii au decis sã opreascã traficul mai multe minute pânã când utilajul de deszãpezire a fost repus pe drum. « La kilometrul 139, pe raza municipiului Petroºani, am avut un mic incident. Un utilaj de deszãpezire, fiind pe urcare,

gol, în timp ce dãdea zãpada, roþile din spate i-au alunecat ºi a intrat în ºanþ.

Am reuºit în final sã scoatem utilajul din ºanþ. Alte probleme de când s-a pus pe ninsoare ºi pânã acum nu am avut ºi sper sã nici nu avem.

Traficul se desfãºoarã în condiþii normale de iarnã », a declarat, vineri, comisarul Sorin Ciobanu, ofiþer specialist în cadrul Biroului Rutier al Poliþiei Petroºani. În Valea Jiului ninge abundent încã din noaptea de joi spre vineri, însã drumarii, pânã duminicã seara reuºiserã sã þinã drumurile practicabile.

6 Actualitate

Î

n ultimul timp românii s-au obiºnuit sã celebreze tot felul de sãrbãtori care nu au nici în clin, nici în mânecã ºi nici mãcar în tiv, cu istoria ºi tradiþia lor popularã multimilenarã. Adicã marcheazã niºte date ºi agape prea puþin importante ºi în plus, nãscute târziu de o „tradiþie” care ducea lipsã de zile marcante pentru a se identifica cu un tãrâm proaspãt cucerit sau cu cineva anume.

Mircea NISTOR ªi uite aºa, cei mai vechi europeni au ajuns sã „þinã” niºte „chestii” inventate în special de cãtre cei mai noi nord-americani. În România de astãzi Sfântul Valentin, despre care nimeni nu ºtie în mod sigur cine a fost ºi cu ce s-a ocupat, este celebrat, probabil din inerþie nord-atlanticã, în 14 februarie, pentru cã aºa este la modã, de „bon-ton” sau „trendy” ºi nu în ultimul rând pentru

cã un întreg sistem de fãcut bani este mulþumit de identificarea unui nou prilej de a goli buzunarele ºi aºa goale ale românului de rând.

Dacã în urmã cu ceva ani se cumpãrau cadouri doar cu ocazia unor evenimente bine stabilite, gen Paºti, Crãciun, zile onomastice, 1 sau 8 martie, dupã „Momentul Decembrie 1989”, bugetele familiale sunt subþiate ºi de cãtre importatele ºi puþin importantele (pentru români) sãr-

Pãzea, vine Sfântul Valentin! bãtori de genul Halloween, Thank s Giving Day sau St. Valentine`s Day. O fi acum ziua Sfântului Valentin noua sãrbãtoare universalã a dragostei, dar puþini mai ºtiu cã ºi românii, din vremuri imemoriale, îl au pe Dragobetele lor, celebrat de mii de ani pe 24 februarie, cu câteva zile mai târziu decât noul DragobeteValentin serbat pe 14 februarie.

V

alentin, mai exact, 3 în 1 Despre noul sãrbãtorit, adicã „unicul” Valentin, Enciclopedia Catolicã susþine cã au existat cel puþin trei sfinþi martiri

care au purtat acest nume. Unul a fost preot la Roma, altul episcop la Interamna (azi Terni), iar despre cel de-al treilea se ºtie „sigur” cã a fost prin Africa unde a suferit alãturi de alþi martiri. Ceva mai multe informaþii sunt despre primii doi Valentini, care au fost uciºi în a doua jumãtate a secolului al III-lea, fiind îngropaþi pe Calea Flaminia, în locuri diferite. Totuºi, credinþele populare ºi sãrbãtoarea asociatã, par a-ºi avea izvorul prin Anglia ºi Franþa Evului Mediu ºi sunt legate de împerecherea zburãtoarelor, ocazie cu care oamenii ºi-au spus cã este o bunã ocazie de a scrie

scrisori ºi a-ºi declara cu sinceritate sentimentele.

Nu trebuie uitat nici faptul cã Roma anticã celebra în 15 februarie, Lupercalia, un festival al fertilitãþii, în onoarea zeilor Juno ºi Pan. Biserica Catolicã îl celebreazã anual, în 14 februarie, pe medicul Valentin, trãitor în Roma anticã, mare pasionat de gastronomie ºi bun la suflet. El amesteca medicamentele amare cu vin, lapte sau miere, pentru a le da un gust mai bun.

Religia era parte integrantã a vieþii medicului devenit creºtin. Într-o zi, un paznic al închisorii împãrãteºti a bãtut la uºa lui Valentin, þinându-ºi fiica oarbã în braþe. Deºi ºtia cã îi va fi greu sã o vindece, Valentin i-a promis acestuia cã va face tot posibilul.

Dupã mai multe sãptãmâni de trata-

Dupã 8 ani de rãsturnãri de situaþii

Aeroportul de la Sãuleºti are, în sfârºit, ºanse de realizare

D

upã ani de zile în care a stagnat, proiectul de realizare a unui aeroport la Sãuleºti are, în sfârºit, ºanse reale de reuºitã.

Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara a avut o întâlnire cu factorii responsabili, iar proiectul ar putea fi deblocat.

Carmen COSMAN

COLÞUL LUI DENIS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013

Problema aeroportului se aflã în instanþã, acolo unde Consiliul Judeþean Hunedoara se judecã pentru teren cu Aeroclubul Român. În anul 2005, prin hotãrâre de Guvern, Executivul a aprobat trecerea a 30 de hectare de teren din domeniul public al statului ºi administrarea Aeroclubului României în domeniul public al judeþului Hunedoara ºi administrarea

Consiliului Judeþean. La Sãuleºti se intenþiona construirea unui aeroport civil, ale cãror costuri ar fi suportate de firma care câºtiga licitaþia, conform înþelegerii de al vremea respectivã. Terenul a fost întabulat, dar pentru realizarea investiþiei mai era nevoie de o bucatã de teren, însã ministrul Transporturilor de la vremea respectivã, Radu Berceanu a înºtiinþat oficialii CJ Hunedoara nu numai cã nu le mai atribuie restul de teren aferent aerodromului, dar, mai mult, vrea terenul înapoi.

Lucrãrile de construcþie a aeroportului de la Sãuleºti ar fi trebuit sã demareze în 2009, dupã ce Consiliul

Judeþean Hunedoara a semnat un parteneriat cu o companie italianã, care asigura ºi fondurile necesare amenajãrii aeroportului, în timp ce autoritãþile judeþene se obligau sã punã la dispoziþia constructorilor terenul necesar. La finele anului 2007, autoritãþile judeþene din Hunedoara au semnat un protocol de înfrãþire cu Regiunea Sardinia, din Italia, iar atunci au avut loc ºi primele discuþii referitoare la încheierea unui parteneriat în vederea amenajãrii acestui aeroport În plus, consilierii judeþeni ar fi vrut sã transforme Aeroclubul în serviciu în cadrul CJ Hunedoara, iar construirea aeroportului de la Sãuleºti a fost inclusã ºi în strategia de dezvoltare economico – socialã a judeþului Hunedoara A cheltuit în aºteptarea vremurilor mai bune Deºi lucrurile nu s-au miºcat pe teren, CJ Hunedoara a avut chiar cheltuieli. A fost elaborat ºi studiul de fezabilitate pentru aceastã investiþie, comandat de CJ Hunedoara ºi realizat de un grup de firme din Italia.

Costurile lucrãrii sunt estimate la 15 milioane de euro, ºi, conform studiului de fezabili-

ment, fetiþa nu era încã vindecatã.

Totuºi, Valentin nuºi pierduse încã speranþa. Într-o zi, soldaþii romani l-au arestat pe medic, distrugându-i leacurile ºi condamnându-l pentru

credinþa lui în Iisus Christos. ªtiind cã va fi executat, Valentin a cerut un pergament ºi a scris câteva rânduri pentru fetiþa oarbã.

Când aceasta a deschis biletul, a gãsit o floare galbenã ºi un mesaj care spunea : „De la al tãu Valentin”.

Atunci, ochii ei s-au vindecat ca prin

tate, traficul de pasageri pe aeroport va depãºi 100.000 de persoane anual în primii cinci ani de funcþionare, dar se preconizeazã cã dupã încã cinci ani ar putea depãºi 500.000 de persoane. ªi, dupã 8 ani de al primii paºi, lucrurile încep totuºi sã prindã contur. Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, s-a întâlnit sãptãmâna trecutã cu actualul ministru al Transporturilor ºi cu preºedintele Aeroclubului Român tocmai pe aceastã problemã. „Sper cã de data aceasta problema este rezolvatã. A rãmas ca eu sã solicit sã-mi prelungeascã hotãrârea de Guvern ca cele 30 de hectare de teren care mi-au fost date

miracol, dar Valentin a fost executat pe 14 februarie, zi care a fost declaratã în anul 496 de cãtre Papa Gelasius I, drept Ziua Sfântului Valentin.

Cam

ãºtia ar fi multiplii Valentini.

D

ragobetele „trebuia” sã disparã

sã-ºi construiascã cuiburile. Despre pãsãrile neînsoþite de Dragobete, toatã lumea ºtia cã vor rãmâne singure ºi fãrã pui pânã în aceeaºi zi a anului urmãtor. Dupã modelul zburãtoarelor, fetele ºi bãieþii se întâlneau sã-l sãrbãtoreascã pe Dragobete, pentru a rãmâne îndrãgostiþi tot anul. Dacã timpul era favorabil, ei ieºeau la pãdure chiuind pentru a culege primele flori ale primãverii: ghiocei ºi brânduºe.

Pânã la urmã, cele douã personaje de legendã, Dragobete ºi Valentin le amintesc oamenilor cã iubirea este un prilej de

vorbe frumoase ºi cadouri, dar ºi cel mai profund sentiment, martorul universului nostru.

Totuºi, Dragobetele românilor trebuia sã disparã pentru cã aºa „doreºte” unii!

Mai exact, toate naþiile trebuie sã fie uniformizate pentru a fi creat ceva plat, standard, „european” sau „mondial”. Numai aºa poate fi dominatã o societate: fãcându-i pe oameni sã se îndepãrteze de ei înºiºi, de familie, de prieteni, de specificul zonelor natale, de fapt, de valorile care îi unesc. Noile valori, impuse de la centru, trebuie sã fie acum doar banii ºi shoppingul...

În ceea ce îl priveºte pe Dragobete, cunoscut ºi ca Dragomir, acesta era în antichitate, zeul dragostei ºi al bunei dispoziþii ºi i se mai spunea Cap de Primãvarã,

în 2005 pe un termen de trei ani, pentru cã trebuie sã fii nebun ca sã crezi cã faci aeroport în trei ani. Am fãcut studiul de fezabilitate, pe care am dat peste 100.000 de euro, ºi acum a rãmas sã încheiem ºi litigiul din instanþã cu Aeroclubul, ca sã nu mai întindem procesul”, a declarat Mircea Ioan Moloþ. Practic, terenul va fi dat în concesiune pe 49 de ani ºi se vorbeºte despre un parteneriat între CJ Hunedoara ºi Aeroclubul României, dar ºi un partener strategic, care sã vinã cu finanþarea necesarã. Oficialii sperã cã pânã în toamnã sã fie proiectul ºi sã se poatã da drumul la lucrarea de execuþie.

Zãpada a dat de furcã drumarilor

C

fiind identificat cu Cupidon. Un alt nume al sãu era Nãvalnicul, fiind perceput drept un fecior frumos care „le face” pe tinerele fete sã-ºi piardã minþile. În lumea satului românesc (de unde a plecat ºi adevãrata sãrbãtoare a iubirii ºi care în ziua de astãzi în Valea Jiului mai este celebratã doar de cãtre momârlani) el era serbat în ziua de 24 februarie, zi în care semnalul sãrbãtorii era dat de cãtre pãsãrile nemigratoare care se strângeau în stoluri, ciripeau ºi începeau

irculaþia rutierã pe DN 66 în zona serpentinelor de la Bãniþa a fost blocatã parþial, dupã ce un autovehicul care deszãpezea drumul naþional a derapat în curbele periculoase din zonã ºi a cãzut într-un ºant de pe marginea drumului.

Petroºani Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Luni, 25 martie 19:00

Maximilian GÂNJU Pentru a scoate utilajul a fost nevoie de o altã maºinã de intervenþie de la Drumurile Naþionale. Pe toatã perioada cât au durat manevrele de scoatere a autospecialei, circulaþia rutierã a fost dirijatã de poliþiºtii din Petroºani.

Pentru a evita incidentele, poliþiºtii au decis sã opreascã traficul mai multe minute pânã când utilajul de deszãpezire a fost repus pe drum. « La kilometrul 139, pe raza municipiului Petroºani, am avut un mic incident. Un utilaj de deszãpezire, fiind pe urcare,

gol, în timp ce dãdea zãpada, roþile din spate i-au alunecat ºi a intrat în ºanþ.

Am reuºit în final sã scoatem utilajul din ºanþ. Alte probleme de când s-a pus pe ninsoare ºi pânã acum nu am avut ºi sper sã nici nu avem.

Traficul se desfãºoarã în condiþii normale de iarnã », a declarat, vineri, comisarul Sorin Ciobanu, ofiþer specialist în cadrul Biroului Rutier al Poliþiei Petroºani. În Valea Jiului ninge abundent încã din noaptea de joi spre vineri, însã drumarii, pânã duminicã seara reuºiserã sã þinã drumurile practicabile.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013

L

Au trecut 6 ani de la moartea fostului primar al Petroºaniului,

iga Sindicatelor Miniere a declanºat, de vineri, în Valea Jiului, acþiunea de strângere de semnãturi pentru modificarea Codului Muncii.

Proiectul este o iniþiativã cetãþeneascã la nivel naþional, unicã în România.

CAROL SCHRETER S -au împlinit 6 ani de când Carol Schreter a murit. El a fost primar al Petroºaniului douã mandate, iar cei care l-au cunoscut, îl regretã ºi îºi aduc aminte de sfaturile sale ºi de modul propriu de rezolvare a situaþiilor dificile din administraþie.

“Îmi revine trista misiune de a vã anunþa cã primarul Carol Schreter a încetat din viaþã în urmã cu aproximativ 30 de minute”. Aºa a fost fãcut anunþul trecerii în nefiinþã a fostului primar, la data de 9 februarie 2007, anunþ fãcut de cãtre Gheorghe Barbu, pe atunci Ministru al Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. S-a întâmplat într-o vineri, la finalul unei conferinþe de presã. Vestea a cãzut ca un trãsnet asupra tuturor celor

prezenþi în salã atunci ºi nimãnui nu îi venea sã creadã.

Primarul Carol Schreter venise în dimineaþa zilei de 9 februarie la Spitalul din Petroºani pentru o ºedinþã de hemodializã.

Atunci, medicii care l-au îngrijit, au declarat cã în timpul sedinþei, el a suferit un infarct miocardic acut care, în ciuda intervenþiilor de resuscitare, i-a fost fatal.

Decesul a fost consemnat la ora 12 ºi 15 minute. Acum, amintirea sa este încã vie în memoria oamenilor care l-au cunoscut. “Carol Schreter a fost un om deosebit ºi aceastã apreciere a venit din partea

Incinerarea, o soluþie neagreatã de Biserica Ortodoxã

I

ncinerarea regizorului Sergiu Nicolaescu a nãscut o adevãratã polemicã în rândul societãþii româneºti.

Astfel, în timp ce unii dintre românii de religie ortodoxã ar fi de acord cu aceastã ultimã soluþie, reprezentanþii bisericii nu vãd cu ochi buni arderea decedaþilor.

Stresul ºi lipsurile îi bagã în mormânt pe tot mai mulþi români.

Mãrturie stã ºi faptul cã, în ultimele zile, groparii au muncit aproape non-stop. Astfel, nu a fost zi de la Dumnezeu în care în Petroºani sã nu fie cel puþin o înmormântare.

Cimitirele din Valea Jiului, situate pe versanþii dealurilor, sunt, pe zi ce trece, tot mai neîncãpãtoare.

Numai în Cimitirul Central din Petroºani sunt îngropaþi, unii peste alþii, claie peste grãmadã, peste 40.000 de oameni, mai mulþi decât cei 35.000 de locuitori câþi mai are în prezent municipiul de la poalele Parângului. Una dintre soluþii ar fi incinerarea cadavrelor, lucru neagreat însã de Biserica Ortodoxã, de exemplu.

Pe de altã parte, mulþi dintre defuncþii îngropaþi în Valea Jiului au drept locuri de veci adevãrate piscine, din cauza numeroaselor izvoare de pe dealuri. Din acest motiv, a apãrut ºi o iniþiativã interesantã, respectiv cea de sãpare a mormintelor în munte, în galerii.

întregii comunitãþi de-a lungul activitãþii sale profesionale”, ne-a declarat unul din petroºenenii care l-au cunoscut.

Tiberiu Iacob Ridzi, care i-a succedat lui Carol Schreter la cârma municipiului, a spus în repetate rânduri cã îºi aduce aminte de felul propriu în care acesta rezolva problemele ºi cã sunt multe lucruri pe care le-a învãþat de la el.

Carol Schreter s-a nãscut la data de 1931. A fost primar al municipiului Petroºani pe parcursul a douã mandate: între - din partea Partidului Alianþa Civicã, iar între - din partea .

Profesia sa a fost aceea de inginer, iar înainte de a fi primar a condus mai multe exploatãri miniere din Valea Jiului. Dupã trecerea în nefi-

Poliþia Localã va fluidiza traficul spre Parâng

P

oliþiºti locali pentru fluidizarea traficului spre Parâng. Fluidizarea traficului spre telescaunul din Parâng va fi asiguratã de agenþii Poliþiei Locale, asta în timpul weekendului.

Dupã ce ani la rând, turiºtii care urcau în staþiunea montanã Parâng se loveau de aglomeMãcar ar avea unde munci ºi raþia din zona telescaunului, acum reprezentanþii miile de mineri disponibilizaþi Primãriei Petroºani au dispus ca doi agenþi de la de-a lungul anilor...

Mir cea NISTOR Poliþia Localã sã asigure bunul mers al lucrurilor.

P

rimarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã a convocat consilierii locali, vineri, pentru a aproba majorarea preþului la gigacaloria furnizatã populaþiei. ”Þinând cont de adresa nr 630/07.02.2013 a S.C. Universal Edil prin care solicitã modificarea hotãrârii consiliului Local a municipiului Lupeni, nr. 19/2012, pentru aprobarea preþului local de referinþã pentru energia termicã furnizatã populaþiei municipiului Lupeni prin sisteme centralizate începând cu

Iniþiativa, unicã la nivel naþional, a ajuns ºi în Valea Jiului care dacã strânge necesarul de semnãturi, 100.000 din 25% din judeþele þãrii, intrã pe masa de lucru a Parlamentului.

Proiectul de modificare a Codului Muncii, autori fiind fostul ministru al Muncii, prof.dr. Alexandru Athanasiu ºi prof.dr.Oana Cazan, elaborat de Blocul Naþional Sindical prin ”Biroul pentru observarea pieþei Muncii ºi a calitãþii locurilor de muncã” , este un proiect cofinanþat de Uniunea Europeanã prin Programul Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane ”Investeºte în oameni”.

Proiectul urmeazã paºii iniþiativei cetãþeneºti, unica de acest fel în România,

La sfârºit de sezon,

Preþ mai mare, la gigacalorie, la Lupeni

Actualitate 9

anul 2012”, se aratã în documentele primãriei municipiului Lupeni.

Astfel, se cere aprobarea noului preþ de referinþã al energiei termice facturatã populaþiei municipiului Lupeni în sumã de 223,42 lei/Gcal.

Anul trecut în luna februarie, preþul gigacaloriei stabilit de consiliul local a fost de 222,18 lei cu TVA inclus. ”Am votat împotrivã pe considerentul cã suntem în plinã iarnã ºi nu putem modifica regulile în timpul jocului. Suntem la început de februarie, iarna încã îºi produce efectele, nu consider oportun majorarea preþului energiei termice tocmai acum, mai ales cã oamenii, la început de iarnã, ºtiau un preþ, acum au altul... Din pãcate proiectul a trecut fiind votat de majoritate”, scrie consilierul local Cristian Roºu (PDL) pe blogul partidului din care face parte.

Monika BACIU

Un poliþist a lovit maºina de la medicinã legalã

inþã, în memoria sa, parcul Central Petroºani a fost numit parcul Carol Schreter, la fel ºi strada pe care el a locuit Luiza ANDRONACHE

Mãsura a fost luatã la sfârºitul sezonului de iarnã. ”Doi poliþiºti locali se vor afla în zona telescaunului din masivul Parâng ºi vor acþiona pentru fluidizarea circulaþiei ºi pentru a nu se parca în mod neregulamentar ºi a stânjeni circulaþia celorlalte autovehicule”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Traficul spre Parâng a fost mereu un calvar pentru turiºti. Asta ºi din cauza faptului cã în zonã nu existã parcãri special amenajate, iar cei care urcã cu autoturismele pânã în zona telescaunului se vãd în postura de a-ºi lãsa maºinile de-a lungul drumului. De cele mai multe ori, cozile se întindeau pe kilometri întregi.

Monika BACIU

De ce trebuie modificat Codul Muncii? Pentru cã legislaþia actualã a muncii de pe plaiurile mioritice este o legislaþie voluntaristã, nelegitimã prin modul în care a fost adoptatã ºi care contrazice normative europene ºi internaþionale.

Drepturile lucrãtorilor sunt reprimate în prezent, iar acest fapt va conduce în viitorul apropiat la disoluþia coeziunii sociale. Prin modificãrile propuse de experþi se încearcã eliminarea intereselor partizane, pe principiul ”sã ne

fie bine acum”, fãrã sã se þinã seama de viitor ºi de interesul tuturor pãrþilor de pe piaþa muncii.

Broºura ºi materialele de informare aduc multe noutãþi ce ar putea schimba substanþial condiþiile de muncã, eficienþa economicã, ducându-te cu gândul la zicala care pãrea a fi un ideal ”al actorilor” de pe piaþa munci: „adevãrata afacere este cea din care câºtigã ambele pãrþi”. Inclusiv respectul, dar ºi întreaga economie! ”Este o iniþiativã ce a luat naºtere ca urmare a demersurilor fãcute, din anul 2012, de Blocul Naþional Sindical ºi Federaþia Energetica. Proiectul are ca scop un sprijin real pentru salariaþi, iar la iniþiativã pot participa toþi cetãþenii cu vârste de peste 18 ani. Foarte multe articole se referã la drepturile

timp ce se afla la volanul maºinii personale. Omul legii va sta pieton 60 de zile, din cauzã cã nu a adaptat viteza la condiþiile de drum ºi a lovit maºina serviciului de medicinã legalã ºi o alta parcatã în centrul municipiului Deva.

Poliþistul se afla în afara orelor de

n om al legii din Hunedoara a rãmas U fãrã permis, dupã ce a provocat un accident în lanþ. Una dintre maºinile lovite aparþine Serviciului de Medicinã legalã Deva.

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Poliþistul este angajat al Serviciului Criminalistic din IPJ Hunedoara ºi vineri a rãmas fãrã permis de conducere. Totul din cauza accidentului pe care l-a provocat în

salariaþilor, la modul de abordare, la relaþiile corecte cu patronatele, la îndatoriri ºi de o parte ºi de alta, la salarii, etc.

Cert este cã foarte multe articole din acest proiect vin sã reglementeze situaþii care nu au fost clare sau nu au fost deloc.

Urmeazã sã facem demersuri, în sensul informãrii salariaþilor ºi membrilor noºtri, apoi cetãþenii.

Pe aceastã cale, facem apel la toþi cetãþenii sã participe, prin semnãturile lor, la acestã amplã iniþiativã cetãþeneascã pentru a îmbunãtãþi relaþiile de pe piaþa muncii” – a declarat Zoltan Lacataº, preºedinte LSMVJ. De precizat cã Proiectul de modificare a codului Muncii face parte dintr-un amplu studiu – cinci volume – ”Piaþa muncii, între eficienþã economicã ºi echitate socialã”, studiu ce aratã realitãþi româneºti îngrijorãtoare, dar care dã soluþii ce nu par a fi greu de implementat ºi care ne-ar alinia þãrilor civilizate, acolo unde românii migreazã.

Ileana FIRÞULESCU

program, în timpul liber când a provocat accidentul. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, Evenimentul rutier s-a produs pe o arterã din Deva, dar, din fericire, nu sunt victime, ci doar pagube materiale. Douã maºini, respectiv, Dacia Logan condusã de poliþist ºi cea de medicinã legalã sunt avariate, iar maºina din parcare puþin zgâriatã. Poliþiºtii confirmã faptul cã la volanul maºinii era un angajat al IPJ Hunedoara, aflat în timpul sãu liber, care a produs accidentul rutier.

El a fost sancþionat cu 420 de lei ºi a rãmas fãrã permis pentru urmãtoarele 60 de zile. Poliþistul implicat în accident este agent ºi este încadrat ca fotograf criminalist la Serviciul Criminalistic al Poliþiei Judeþene Hunedoara.

Diana MITRACHE

Vine Ponta în Valea Jiului sau nu?

Arestat preventiv dupã ce ºi-a terorizat foºtii socri

ª

i-a terorizat foºtii socri, profitând de faptul cã sunt în vârstã ºi locuiesc într-o zonã izolatã Parâng, dar în cele din urmã a fost prins de poliþiºti ºi reþinut preventiv.

Un bãrbat de 37 de ani, recidivist, a vrut sã se rãzbune pe foºtii lui socri, de necaz cã soþia a divorþat de el. Fapta s-a petrecut în data de 28.01.2013, în jurul orei 19.00 ºi bãrbatul a profitat de faptul cã deja afarã era întuneric. A intrat peste cei doi oameni prin forþarea uºii de acces, fãrã sã-i fie teamã cã va fi vãzut de cineva, pentru cã locuinþa este situatã într-o zona izolatã din Masivul Parâng – zona Stoeniþa, pe care i-a ameninþat ºi i-a agresat fizic. Agresorul a fost prins de poliþiºti în acest sfârºit de sãptãmânã ºi a fost reþinut pentru 24 de ore. Ulterior, a fost prezentat Judecãtoriei Petroºani, care a emis pe numele acestuia mandat de arestare preventivã pentru o perioadã de 29 zile, pentru sãvârºirea infracþiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal, lovire sau alte violenþe, ameninþare ºi violare de domiciliu în formã calificatã, fiind depus în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv Deva.

Car men COSMAN

V

ictor Ponta nu vine în Valea Jiului. În Petroºani au apãrut zvonuri potrivit cãrora premierul României Victor Ponta ºi ministrul Administraþiei Liviu Dragnea vor sosi la Petroºani la jumãtatea lunii martie. Aceste zvonuri sunt însã infirmate de liderii PSD Petroºani ºi chiar de primul ministru Victor Ponta.

Monika BACIU ”Noi nu ºtim sã vinã domnul prim ministru în Valea Jiului”, au declarat surse din rândul PSD

Petroºani.

Primul ministru al României, Victor Ponta a fost contactat de redactorii cotidianului Cronica Vãii Jiului pentru a confir-

ma sau infirma prezenþa sa în Valea Jiului în luna martie.

Acesta însã a negat aceste zvonuri, spunând cã nu are planificatã nicio vizitã oficialã în capitala Vãii Jiului.

Existã însã ºi informaþii potrivit cãrora în aceastã perioadã se pun la punct pregãtirile pentru vizita lui Victor Ponta ºi a lui Liviu Dragnea ce va avea loc în în municipiul Petroºani dupã jumãtatea lunii martie.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013

L

Au trecut 6 ani de la moartea fostului primar al Petroºaniului,

iga Sindicatelor Miniere a declanºat, de vineri, în Valea Jiului, acþiunea de strângere de semnãturi pentru modificarea Codului Muncii.

Proiectul este o iniþiativã cetãþeneascã la nivel naþional, unicã în România.

CAROL SCHRETER S -au împlinit 6 ani de când Carol Schreter a murit. El a fost primar al Petroºaniului douã mandate, iar cei care l-au cunoscut, îl regretã ºi îºi aduc aminte de sfaturile sale ºi de modul propriu de rezolvare a situaþiilor dificile din administraþie.

“Îmi revine trista misiune de a vã anunþa cã primarul Carol Schreter a încetat din viaþã în urmã cu aproximativ 30 de minute”. Aºa a fost fãcut anunþul trecerii în nefiinþã a fostului primar, la data de 9 februarie 2007, anunþ fãcut de cãtre Gheorghe Barbu, pe atunci Ministru al Muncii ºi Solidaritãþii Sociale. S-a întâmplat într-o vineri, la finalul unei conferinþe de presã. Vestea a cãzut ca un trãsnet asupra tuturor celor

prezenþi în salã atunci ºi nimãnui nu îi venea sã creadã.

Primarul Carol Schreter venise în dimineaþa zilei de 9 februarie la Spitalul din Petroºani pentru o ºedinþã de hemodializã.

Atunci, medicii care l-au îngrijit, au declarat cã în timpul sedinþei, el a suferit un infarct miocardic acut care, în ciuda intervenþiilor de resuscitare, i-a fost fatal.

Decesul a fost consemnat la ora 12 ºi 15 minute. Acum, amintirea sa este încã vie în memoria oamenilor care l-au cunoscut. “Carol Schreter a fost un om deosebit ºi aceastã apreciere a venit din partea

Incinerarea, o soluþie neagreatã de Biserica Ortodoxã

I

ncinerarea regizorului Sergiu Nicolaescu a nãscut o adevãratã polemicã în rândul societãþii româneºti.

Astfel, în timp ce unii dintre românii de religie ortodoxã ar fi de acord cu aceastã ultimã soluþie, reprezentanþii bisericii nu vãd cu ochi buni arderea decedaþilor.

Stresul ºi lipsurile îi bagã în mormânt pe tot mai mulþi români.

Mãrturie stã ºi faptul cã, în ultimele zile, groparii au muncit aproape non-stop. Astfel, nu a fost zi de la Dumnezeu în care în Petroºani sã nu fie cel puþin o înmormântare.

Cimitirele din Valea Jiului, situate pe versanþii dealurilor, sunt, pe zi ce trece, tot mai neîncãpãtoare.

Numai în Cimitirul Central din Petroºani sunt îngropaþi, unii peste alþii, claie peste grãmadã, peste 40.000 de oameni, mai mulþi decât cei 35.000 de locuitori câþi mai are în prezent municipiul de la poalele Parângului. Una dintre soluþii ar fi incinerarea cadavrelor, lucru neagreat însã de Biserica Ortodoxã, de exemplu.

Pe de altã parte, mulþi dintre defuncþii îngropaþi în Valea Jiului au drept locuri de veci adevãrate piscine, din cauza numeroaselor izvoare de pe dealuri. Din acest motiv, a apãrut ºi o iniþiativã interesantã, respectiv cea de sãpare a mormintelor în munte, în galerii.

întregii comunitãþi de-a lungul activitãþii sale profesionale”, ne-a declarat unul din petroºenenii care l-au cunoscut.

Tiberiu Iacob Ridzi, care i-a succedat lui Carol Schreter la cârma municipiului, a spus în repetate rânduri cã îºi aduce aminte de felul propriu în care acesta rezolva problemele ºi cã sunt multe lucruri pe care le-a învãþat de la el.

Carol Schreter s-a nãscut la data de 1931. A fost primar al municipiului Petroºani pe parcursul a douã mandate: între - din partea Partidului Alianþa Civicã, iar între - din partea .

Profesia sa a fost aceea de inginer, iar înainte de a fi primar a condus mai multe exploatãri miniere din Valea Jiului. Dupã trecerea în nefi-

Poliþia Localã va fluidiza traficul spre Parâng

P

oliþiºti locali pentru fluidizarea traficului spre Parâng. Fluidizarea traficului spre telescaunul din Parâng va fi asiguratã de agenþii Poliþiei Locale, asta în timpul weekendului.

Dupã ce ani la rând, turiºtii care urcau în staþiunea montanã Parâng se loveau de aglomeMãcar ar avea unde munci ºi raþia din zona telescaunului, acum reprezentanþii miile de mineri disponibilizaþi Primãriei Petroºani au dispus ca doi agenþi de la de-a lungul anilor...

Mir cea NISTOR Poliþia Localã sã asigure bunul mers al lucrurilor.

P

rimarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã a convocat consilierii locali, vineri, pentru a aproba majorarea preþului la gigacaloria furnizatã populaþiei. ”Þinând cont de adresa nr 630/07.02.2013 a S.C. Universal Edil prin care solicitã modificarea hotãrârii consiliului Local a municipiului Lupeni, nr. 19/2012, pentru aprobarea preþului local de referinþã pentru energia termicã furnizatã populaþiei municipiului Lupeni prin sisteme centralizate începând cu

Iniþiativa, unicã la nivel naþional, a ajuns ºi în Valea Jiului care dacã strânge necesarul de semnãturi, 100.000 din 25% din judeþele þãrii, intrã pe masa de lucru a Parlamentului.

Proiectul de modificare a Codului Muncii, autori fiind fostul ministru al Muncii, prof.dr. Alexandru Athanasiu ºi prof.dr.Oana Cazan, elaborat de Blocul Naþional Sindical prin ”Biroul pentru observarea pieþei Muncii ºi a calitãþii locurilor de muncã” , este un proiect cofinanþat de Uniunea Europeanã prin Programul Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane ”Investeºte în oameni”.

Proiectul urmeazã paºii iniþiativei cetãþeneºti, unica de acest fel în România,

La sfârºit de sezon,

Preþ mai mare, la gigacalorie, la Lupeni

Actualitate 9

anul 2012”, se aratã în documentele primãriei municipiului Lupeni.

Astfel, se cere aprobarea noului preþ de referinþã al energiei termice facturatã populaþiei municipiului Lupeni în sumã de 223,42 lei/Gcal.

Anul trecut în luna februarie, preþul gigacaloriei stabilit de consiliul local a fost de 222,18 lei cu TVA inclus. ”Am votat împotrivã pe considerentul cã suntem în plinã iarnã ºi nu putem modifica regulile în timpul jocului. Suntem la început de februarie, iarna încã îºi produce efectele, nu consider oportun majorarea preþului energiei termice tocmai acum, mai ales cã oamenii, la început de iarnã, ºtiau un preþ, acum au altul... Din pãcate proiectul a trecut fiind votat de majoritate”, scrie consilierul local Cristian Roºu (PDL) pe blogul partidului din care face parte.

Monika BACIU

Un poliþist a lovit maºina de la medicinã legalã

inþã, în memoria sa, parcul Central Petroºani a fost numit parcul Carol Schreter, la fel ºi strada pe care el a locuit Luiza ANDRONACHE

Mãsura a fost luatã la sfârºitul sezonului de iarnã. ”Doi poliþiºti locali se vor afla în zona telescaunului din masivul Parâng ºi vor acþiona pentru fluidizarea circulaþiei ºi pentru a nu se parca în mod neregulamentar ºi a stânjeni circulaþia celorlalte autovehicule”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Traficul spre Parâng a fost mereu un calvar pentru turiºti. Asta ºi din cauza faptului cã în zonã nu existã parcãri special amenajate, iar cei care urcã cu autoturismele pânã în zona telescaunului se vãd în postura de a-ºi lãsa maºinile de-a lungul drumului. De cele mai multe ori, cozile se întindeau pe kilometri întregi.

Monika BACIU

De ce trebuie modificat Codul Muncii? Pentru cã legislaþia actualã a muncii de pe plaiurile mioritice este o legislaþie voluntaristã, nelegitimã prin modul în care a fost adoptatã ºi care contrazice normative europene ºi internaþionale.

Drepturile lucrãtorilor sunt reprimate în prezent, iar acest fapt va conduce în viitorul apropiat la disoluþia coeziunii sociale. Prin modificãrile propuse de experþi se încearcã eliminarea intereselor partizane, pe principiul ”sã ne

fie bine acum”, fãrã sã se þinã seama de viitor ºi de interesul tuturor pãrþilor de pe piaþa muncii.

Broºura ºi materialele de informare aduc multe noutãþi ce ar putea schimba substanþial condiþiile de muncã, eficienþa economicã, ducându-te cu gândul la zicala care pãrea a fi un ideal ”al actorilor” de pe piaþa munci: „adevãrata afacere este cea din care câºtigã ambele pãrþi”. Inclusiv respectul, dar ºi întreaga economie! ”Este o iniþiativã ce a luat naºtere ca urmare a demersurilor fãcute, din anul 2012, de Blocul Naþional Sindical ºi Federaþia Energetica. Proiectul are ca scop un sprijin real pentru salariaþi, iar la iniþiativã pot participa toþi cetãþenii cu vârste de peste 18 ani. Foarte multe articole se referã la drepturile

timp ce se afla la volanul maºinii personale. Omul legii va sta pieton 60 de zile, din cauzã cã nu a adaptat viteza la condiþiile de drum ºi a lovit maºina serviciului de medicinã legalã ºi o alta parcatã în centrul municipiului Deva.

Poliþistul se afla în afara orelor de

n om al legii din Hunedoara a rãmas U fãrã permis, dupã ce a provocat un accident în lanþ. Una dintre maºinile lovite aparþine Serviciului de Medicinã legalã Deva.

25 februarie 2013 Orele 19.00 Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Poliþistul este angajat al Serviciului Criminalistic din IPJ Hunedoara ºi vineri a rãmas fãrã permis de conducere. Totul din cauza accidentului pe care l-a provocat în

salariaþilor, la modul de abordare, la relaþiile corecte cu patronatele, la îndatoriri ºi de o parte ºi de alta, la salarii, etc.

Cert este cã foarte multe articole din acest proiect vin sã reglementeze situaþii care nu au fost clare sau nu au fost deloc.

Urmeazã sã facem demersuri, în sensul informãrii salariaþilor ºi membrilor noºtri, apoi cetãþenii.

Pe aceastã cale, facem apel la toþi cetãþenii sã participe, prin semnãturile lor, la acestã amplã iniþiativã cetãþeneascã pentru a îmbunãtãþi relaþiile de pe piaþa muncii” – a declarat Zoltan Lacataº, preºedinte LSMVJ. De precizat cã Proiectul de modificare a codului Muncii face parte dintr-un amplu studiu – cinci volume – ”Piaþa muncii, între eficienþã economicã ºi echitate socialã”, studiu ce aratã realitãþi româneºti îngrijorãtoare, dar care dã soluþii ce nu par a fi greu de implementat ºi care ne-ar alinia þãrilor civilizate, acolo unde românii migreazã.

Ileana FIRÞULESCU

program, în timpul liber când a provocat accidentul. Potrivit purtãtorului de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu, Evenimentul rutier s-a produs pe o arterã din Deva, dar, din fericire, nu sunt victime, ci doar pagube materiale. Douã maºini, respectiv, Dacia Logan condusã de poliþist ºi cea de medicinã legalã sunt avariate, iar maºina din parcare puþin zgâriatã. Poliþiºtii confirmã faptul cã la volanul maºinii era un angajat al IPJ Hunedoara, aflat în timpul sãu liber, care a produs accidentul rutier.

El a fost sancþionat cu 420 de lei ºi a rãmas fãrã permis pentru urmãtoarele 60 de zile. Poliþistul implicat în accident este agent ºi este încadrat ca fotograf criminalist la Serviciul Criminalistic al Poliþiei Judeþene Hunedoara.

Diana MITRACHE

Vine Ponta în Valea Jiului sau nu?

Arestat preventiv dupã ce ºi-a terorizat foºtii socri

ª

i-a terorizat foºtii socri, profitând de faptul cã sunt în vârstã ºi locuiesc într-o zonã izolatã Parâng, dar în cele din urmã a fost prins de poliþiºti ºi reþinut preventiv.

Un bãrbat de 37 de ani, recidivist, a vrut sã se rãzbune pe foºtii lui socri, de necaz cã soþia a divorþat de el. Fapta s-a petrecut în data de 28.01.2013, în jurul orei 19.00 ºi bãrbatul a profitat de faptul cã deja afarã era întuneric. A intrat peste cei doi oameni prin forþarea uºii de acces, fãrã sã-i fie teamã cã va fi vãzut de cineva, pentru cã locuinþa este situatã într-o zona izolatã din Masivul Parâng – zona Stoeniþa, pe care i-a ameninþat ºi i-a agresat fizic. Agresorul a fost prins de poliþiºti în acest sfârºit de sãptãmânã ºi a fost reþinut pentru 24 de ore. Ulterior, a fost prezentat Judecãtoriei Petroºani, care a emis pe numele acestuia mandat de arestare preventivã pentru o perioadã de 29 zile, pentru sãvârºirea infracþiunilor de lipsire de libertate în mod ilegal, lovire sau alte violenþe, ameninþare ºi violare de domiciliu în formã calificatã, fiind depus în Centrul de Reþinere ºi Arest Preventiv Deva.

Car men COSMAN

V

ictor Ponta nu vine în Valea Jiului. În Petroºani au apãrut zvonuri potrivit cãrora premierul României Victor Ponta ºi ministrul Administraþiei Liviu Dragnea vor sosi la Petroºani la jumãtatea lunii martie. Aceste zvonuri sunt însã infirmate de liderii PSD Petroºani ºi chiar de primul ministru Victor Ponta.

Monika BACIU ”Noi nu ºtim sã vinã domnul prim ministru în Valea Jiului”, au declarat surse din rândul PSD

Petroºani.

Primul ministru al României, Victor Ponta a fost contactat de redactorii cotidianului Cronica Vãii Jiului pentru a confir-

ma sau infirma prezenþa sa în Valea Jiului în luna martie.

Acesta însã a negat aceste zvonuri, spunând cã nu are planificatã nicio vizitã oficialã în capitala Vãii Jiului.

Existã însã ºi informaþii potrivit cãrora în aceastã perioadã se pun la punct pregãtirile pentru vizita lui Victor Ponta ºi a lui Liviu Dragnea ce va avea loc în în municipiul Petroºani dupã jumãtatea lunii martie.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013

Vom afla câþi ºi care suntem maxim o lunã vom afla câþi suntem ºi ce etnii Locuitorii judeþului Hunedoara ar Îtrebuinreprezentãm. sã afle la finele lunii martie, rezultatele recensãmântului din octombrie 2011.

Diana MITRACHE Deocamdatã, sunt doar câteva date publice, iar numãrãtoarea este încã în desfãºurare. Asta spun cei care au organizat întreg scrutinul din zonã ºi care spun cã pânã va fi gata statistica, ne putem baza pe datele preliminarii.

„În mod normal, dacã s-ar respecta HG 1502/ 2009, privind efectuarea recensãmântului, ar trebui ca la 31 martie acest an sã avem absolut toate datele. ªtiu cã în ianuarie s-au pus pe site-ul Institutul de statisticã rezultatele parþiale, dar aºa cum ºtiu, mai e încã de lucru ºi

poate cã la 31 martie vor fi gata, deºi,personal, cred cã se va mai lucra câteva luni”, a declarat Adrian Negoe, secretar al Primãriei Petroºani.

Datele preliminarii din Hunedoara relevã faptul cã în acest judeþ trãiesc cam 396.253 de oameni ºi cã femeile sunt mai multe

Recomadãri carosabil umed În condiþiile unui carosabil umed sau alunecos (acoperit cu zãpadã, gheaþã sau polei), pentru a preîntâmpina producerea unor evenimente rutiere nedorite, poliþiºtii le recomandã conducãtorilor de autovehicule: • sã reducã viteza de deplasare, în condiþi-

ile unui carosabil acoperit cu polei, gheaþã, zãpadã bãtãtoritã sau mâzgã ºi sã circule cu o vitezã de maximum 30km/h în localitãþi ºi 50km/h în afara acestora; • sã pãstreze în mers o distanþã suficient de mare faþã de vehiculul din faþã, pentru a putea opri în condiþii de siguranþã;

Radare 11.02.2013

• sã-ºi asigure o bunã vizibilitate curãþând parbrizul, luneta ºi geamurile laterale ale autovehiculului ºi sã asigure buna funcþionare a ºtergãtoarelor de parbriz ºi a sistemului de climatizare ºi dezaburire; • sã echipeze autovehiculul cu pneuri corespunzãtoare sezonului rece; • sã nu frâneze sau

decât bãrbaþii.

Astfel cã femeile reprezintã peste 51 % din totalul locuitorilor ce au mai rãmas în Hunedoara, iar cele mai multe trãiesc la oraº.

Densitatea cea mai mare o regãsim la Deva, unde sunt

peste 940 de locuitori/ km pãtrat,iar apoi urmeazã Hunedoara, Orãºtie, Lupeni ºi Vulcan.

Asta în timp ce la þarã, în localitatea Bulzeºtii de sus sunt doar puþin peste 2 locuitori pe km pãtrat.

sã vireze brusc ºi sã foloseascã cu precãdere frâna de motor; • sã respecte semnalizarea rutierã, precum ºi semnalele ºi indicaþiile agenþilor de politie rutierã.

Restricþii apã Luni 11 februarie 2013

- Uricani, între orele 9,00 13,00. Zona afectatã oraºul Nou. Motivul

restricþiei remediere pierdere pe str.

Muncii bl. 29.

Mulþumim pentru înþelegere.

DN 7 Deva - Sântuhalm * DN 7 Mintia - Sãcãmaº * DN 7 Ilia Gurasada - Zam * DN 68 A Sãcãmaº Dobra * DN7 Mintia – Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7 Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam * Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Cãinelul de Jos – Bejan * Aninoasa DN 66 ºi DN 66 A

Consiliul Judeþean Hunedoara Program birou Petroºani Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00 - Preºedinte CJ Vineri 10:00 - 14:00

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP Este posibil sã aveþi probleme în relaþiile sentimentale ºi pe plan financiar. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã grãbiþi. Vã puteþi baza pe sfaturile prietenilor apropiaþi. Seara sunteþi invitat la rude, unde vã simþiþi foarte bine ºi uitaþi de grijile cotidiene

S-ar putea ca un prieten sã vã reproºeze cã nu vã plãtiþi datoriile la timp. Pãstraþi-vã calmul ºi stabiliþi-vã clar prioritãþile. Nu refuzaþi ajutorul unei rude mai în vârstã! Spre searã, luaþi o hotãrâre importantã într-o problemã sentimentalã.

Entuziasmul pe care îl arãtaþi la serviciu vã poate atrage invidia unui coleg. S-ar putea sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã, pentru cã acordaþi prea multã atenþie carierei. Încercaþi sã clarificaþi cu calm toate neînþelegerile!

Sunt ºanse sã se producã evenimente neaºteptate, care marcheazã schimbãri favorabile în viaþa dumneavoastrã. Dorinþa de afirmare ºi activitatea intelectualã intensã vã conduc spre succes, atât în societate, cât ºi la serviciu.

S-ar putea sã aflaþi cã trebuie sã plecaþi într-o delegaþie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi cearta, pentru cã s-ar putea sã se termine rãu! Începeþi ziua cu entuziasm ºi multã ambiþie.

Vã faceþi remarcat în societate ºi colaboraþi foarte bine cu cei din jur. Dorinþa de afirmare ºi voinþa puternicã vã ajutã sã încheiaþi o afacere profitabilã, pe termen lung. Nu fiþi prea critic cu partenerul de viaþã.

Din dorinþa de a obþine venituri suplimentare, riscaþi sã neglijaþi relaþiile sentimentale ºi sã vã certaþi cu partenerul de viaþã.

Gândiþi-vã bine înainte de a lua o hotãrâre importanta. Încercaþi sã gãsiþi o cale de mijloc între sentimente ºi bani!

Aveþi ºanse sã obþineþi rezultate deosebite cu prilejul unei cãlãtorii de afaceri. Evitaþi discuþiile aprinse. Dupã-amiazã reuºiþi sã faceþi rost de bani pentru a continua o lucrare în casã, începutã mai demult.

Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

Dupã-amiazã aveþi succes în societate ºi colaboraþi foarte bine cu persoanele mai tinere. Nu faceþi nici o promisiune dacã nu sunteþi sigur cã vã puteþi þine de cuvânt!

Dimineaþa sunteþi irascibil ºi s-ar putea sã vã purtaþi nedelicat cu persoana iubitã. Controlaþi-vã, pentru cã riscaþi sã provocaþi o ceartã. Folosiþi-vã potenþialul intelectual, care este la cote maxime astãzi!

Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în interes familial. Nu ezitaþi. S-ar putea sã aflaþi lucruri care vã vor folosi în afaceri. Profitaþi de acest moment favorabil!

Dimineaþa survin schimbãri neprevãzute, care vã dau peste cap toate planurile. Ascultaþi-vã intuiþia. Nu vã lansaþi în speculaþii! Puteþi avea succes atât pe plan social, cât ºi material.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013

Burse speciale pentru copiii minerilor morþi în subteran

L

a 5 ani de la tragedia de la Mina Petrila, Guvernul spijinã familiile minerilor care ºi-au pierdut viaþa în adâncurile subteranului. Conform unei Hotãrâri a Guvernului, act publicat în Monitorul Oficial din 4 februarie anul curent se modificã Hotãrârea Guvernului nr. 1.467/2008 privind acordarea unor mãsuri de sprijin familiilor afectate de explozia care a avut loc în data de 15 noiembrie 2008 la Exploatarea Minierã Petrila, judeþul Hunedoara.

Monika BACIU Astfel, copiii din familiile persoanelor decedate în explozia care a avut loc la Exploatarea Minierã Petrila, prevãzuþi în anexa nr. 2, beneficiazã de burse speciale pe durata ºcolarizãrii.

Cuantumul bursei speciale este de 180 lei/lunã pentru învãþãmântul preºcolar, primar ºi gimnazial; 230 lei/lunã pentru învãþãmântul liceal, postliceal ºi profesional; 290 lei/lunã pentru învãþãmântul universitar.

Guvernul a explicat cã aceastã corecþie era

necesarã din cauzã cã Ministerul Educaþiei Naþionale atribuia burse speciale, pe durata ºcolarizãrii, unui numãr de 15 preºcolari, elevi ºi studenþi, ale cãror familii au fost afectate de explozia de la Exploatarea Minierã Petrila, dar HG nr.

1467/2008 nu a cuprins ºi nivelul de învãþãmânt terþiar nonuniversitar (postliceal), chiar dacã preciza cã bursa specialã se acordã pe toatã perioada ºcolarizãrii. Prin urmare, noul act normativ face rectificarea necesarã, astfel încât tinerii în

cauzã sa poatã primi bursã specialã.

ragedia de la T Mina Petrila, pe

exploziei. MECTS a primit de la Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale un memoriu din partea conducerii de la ªcoala Generalã “I.D.Sîrbu”, Petrila, judeþul Hunedoara, prin care se

cuprins prin H.G. Nr. 145/2010 la poziþia 16 în „Lista cu copiii din familiile afectate de explozia de la Exploatarea Minierã Petrila, judeþul Hunedoara, care beneficiazã de burse ºcolare

solicitã bursã specialã conform H.G.Nr. 1467 din 19 noiembrie 2008, pentru elevul Bîlbã Dacian Cristian, al cãrui tatã a fost rãnit în explozia de la Exploatarea Minierã Petrila ºi care a decedat în data de 24 noiembrie 2008, la scurt timp dupã aprobarea hotãrârii, mai sus amintitã. În consecinþã, elevul Bîlbã Dacian Cristian a fost

speciale” din Anexa 2 a H.G.Nr. 1467 din 19 noiembrie 2008.

Identificarea ºi susþinerea acestor copii ºi tineri reprezintã o parte integrantã a politicilor educaþionale promovate de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului ºi vizeazã aplicarea unor principii fundamentale: egalitate de ºanse ºi dreptul la o educaþie de calitate.

lista Guvernului ºi în anul 2012

În urma exploziei care a avut loc în data de 15 noiembrie 2008 la Exploatarea Minierã Petrila, judeþul Hunedoara, Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale a acordat sprijin financiar familiilor afectate, materializat prin H.G. nr..1467/19 noiembrie 2008. Prin aceastã hotãrâre MECTS, în calitate de coiniþiator, atribuie burse speciale, pe durata ºcolarizãrii, unui numãr de 15 preºcolari, elevi ºi studenþi ai cãror pãrinþi au decedat în urma

Materializarea unui astfel de demers se înscrie pe linia programelor de sprijin social preconizate ºi dezvoltate de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului. Prezentul proiect de act normativ urmãreºte acordarea unui sprijin financiar denumit bursa ºcolarã specialã copilului care solicitã sprijin în urma decesului pãrintelui în explozia de la Exploatarea Minierã Petrila, judeþul Hunedoara, începând cu anul ºcolar 2012-2013. Începând cu anul ºcolar 2012-2013, suma necesarã acordãrii bursei ºcolare speciale pentru un copil din învãþãmântul preºcolar, provenit din familiile care au suferit de pe urma exploziei de la Exploatarea Minierã Petrila, judeþul Hunedoara, va fi finanþatã de la bugetul de stat, prin Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului ºi va fi indexatã anual prin ordin al ministrului Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului.

Amânare în dosarul Petrila 2008 Minerii îºi primesc raþia de cãrbuni

P

rimul termen, prima amânare.

Vineri, pe rolul Curþii de Apel Craiova magistraþii trebuiau sã reanalizeze dosarul în care cei trei ºefi de la Mina Petrila sunt cercetaþi pentru ucidere din culpã. Acest lucru însã nu a fost posbil pentru cã mai multe pãrþi au cerut amânarea dosarului pentru o datã ulterioarã.

Monika BACIU ”Nu ne-am prezentat pentru cã s-au depus mai multe cereri de amânare. Data urmãtorului termen o vom afla luni”, a declarat pentru CRONICA VÃII JIULUI Ovidiu Filipescu, avocatul unuia dintre inculpaþi.

Dosarul a mai trecut o datã pe la Curtea de Apel Craiova. Magistraþii de aici au decis, în 11 mai 2012, casarea sentinþei ºi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, instantã care menþinuse sentinþele pronunþate de Judecãtoria Târgu Jiu. Magistraþii Tribunalului Gorj au dat sentinþa în cazul celor trei ºefi de la

Mina Petrila la sfârºitul lunii decembrie.

Astfel, pedepsele celor trei foºti ºefi ai minei Petrila s-au redus

fatã de sentinþa iniþialã.

Astfel, fostul director Aurelian Necula a fost condamnat la 6 ani ºi 6 luni închisoare, Roºu Gheorghe – fost inginer ºef securitate minierã a fost condamnat la 4 ani închisoare, iar Ungur Dan ªtefan – ºeful

staþiei de salvare minierã tot la 4 ani închisoare.

Iniþial, Judecãtoria Târgu Jiu l-au condamnat, în noiembrie 2010, pe Aurelian Necula, la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur la ºase ani ºi ºase luni de închisoare.

Cei trei ºefi au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã din 15 noiembrie 2008 în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori.

De precizat cã atât inculpaþii, cât ºi Parchetul ºi rudele victimelor au formulat recurs împotriva sentinþei pronunþate de magistraþii gorjeni în data de 13 decembrie 2012.

oþi angajaþii de la minele din Valea T Jiului primesc bonuri de cãrbune.

Conducerea Societãþii Naþionale a Huilei

le-a cerut minerilor sã se prezinte la unitãþile miniere, dacã au nevoie de aceste bonificaþii.

Diana MITRACHE „Având în vedere reorganizarea companiei, conducerea CNH-SA a hotãrât ca, pânã la data de 28 februarie 2013, fiecare salariat sã se prezinte la sucursala la care figura ca angajat la sfârºitul anului 2012, pentru a ridica bonurile de cãrbune cuvenite, urmând apoi sã le depunã spre a fi valorificate”, se aratã într-un comunicat remis presei de conducerea CNH. Minerii activi îºi folosec bonurile de cãrbune pentru a-ºi plãti fac-

turile la energia termicã furnizatã în sistem centralizat. Astfel, pânã la finele lunii februarie, fiecare angajat, indiferent de sucursala la care

lucreazã, sau la care s-a transferat în urma reorganizãrii activitãþii, va trebui sã meargã dupã bonuri la mina la care lucra în anul 2012.

12 Turism

M

ai ceva ca de Crãciun.

Turiºtii au luat cu asalt staþiunea Straja, care a fost plinã la capacitate maximã.

Iar Cupa Comexim la schi, o competiþie devenitã tradiþionalã, a întregit atmosfera de sãrbãtoare de pe pârtii.

De la cel mai mic, pânã la cel mai în vârstã, toatã lumea a fost pe pârtie sâmbãtã, în Staþiunea Straja.

Mii de oameni au urcat în week-end la munte, mai ales cã a nins încã de joi, iar pârtiile au fost numai bune pentru schi.

Cabanierii aproape au fost luaþi prin surprindere de numãrul mare al celor care au venit la munte ºi s-au cazat aici, iar parcãrile au fost pline ochi.

Mulþi au fost cei care au ales sã urce cu telegondola, despre care investitorii în turism spun cã a contribuit din plin la afluxul mare de turiºti veniþi din toate colþurile þãrii. Chiar ºi cei aflaþi pe pârtii au recunoscut cã de mult nu au mai vãzut atâta lume în aceastã staþiune hunedoreanã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 februarie 2013

Schi ºi distracþie pe pârtii

Mii de oameni au petrecut zilele libere în Straja

Comexim la schi, desfãºuratã pe Pârtia Constantinescu, a fost peste aºteptãri. Peste 300 de schiori amatori ori legitimaþi la un club de profil au concurat pentru premiile de peste 200 de milioane de lei vechi puse în joc, în ciuda frigului pãtrunzãtor ºi a vântului care a suflat sâmbãtã la munte.

Vedetele întrecerii au fost copiii, mulþi dintre ei au învãþat sã schieze ºi abia apoi sã meargã, dar ºi veteranii care coborau

Micuþa a obþinut „aurul” ºi anul trecut la aceeaºi cupã, pe când avea doar doi aniºori. „Cupa acesta a început în anul 1993 ºi aveam atunci circa 20 de copii ºi din an în an au venit mai mulþi. Am ajuns ca în acest an ºi avem 311 concurenþi din toatã þara ºi pentru noi este o mare bucurie. Mã aºteptam la mai puþini concurenþi, ca sã fiu sincer. Nu mã aºteptam sã ajungã la aproape 300.

Niciodatã nu au fost atât de mulþi ºi vãd cã, din an în an

Car men COSMAN Maximilian GÂNJU

P

este 300 de concurenþi s-au bãtut pentru premii ªi numãrul concurenþilor care s-au înscris al start la cea de a XX-a ediþie a Cupei

organizatorul competiþiei, omul de afaceri Emil Pãrãu. Au fost schiori din toatã þara, inclusiv de la cluburi de performanþã, pentru cã nu au fost interdicþii doar pentru amatori sau doar pentru schiorii de

performanþã. Cei mai emoþionaþi au fost concurenþii de la categoriile mici de vârstã, care au avut ºi un traseu mai scurt, cu mai puþine porþi de trecut, dar, de la 9 ani în sus toatã lumea a concurat în condiþii identice. „Începând de la 9 ani, pe care noi deja îi considerãm maturi în schiuri, vin chiar de sus ºi au în jude de 38 de porþi. Este un concurs destul de greu, mai ales pentru începãtori”, a mai spus Emil Pãrãu.

Atmosfera a fost una de competiþie adevãratã, iar de pe margine, susþinãtorii concurenþilor ºi-au frânt mâinile de emoþie, mai ales în cazul copiilor ori au fãcut zgomot cu vuvuzelele ori tãlãngile pregãtite din timp.

Frigul de afarã a mai fost înmuiat cu ceai fierbinte, distribuit direct pe pârtie.

piscurile montane încã de când schiurile însemnau douã doage de butoi dupã cum spune atletul veteran, Petru Ambruº (82 de ani), cel mai vârstnic concurent. Sandra (foto sus) este din Timiºoara, are trei ani ºi este cel mai tânãr concurent. ªi la ediþia din acest an a reuºit sã ocupe primul loc la categoria ei de vârstã. A început sã schieze ºi abia apoi sã meargã recunoaºte tatãl fetiþei, care vine cu ea în fiecare sezon la Straja.

sunt tot mai mulþi concurenþi. Probabil azi am bãtut recordul în România ca numãr de concurenþi. Înseamnã cã aceastã cupã este din ce în ce mai cãutatã în România. Pe de altã parte, în fiecare week-end vom organiza câte ceva pentru a atrage turiºti. Sãptãmâna viitoare vom avea Cupa Baloo (n.r. ursul din staþiune care este ºi mascotã) astfel ca turiºtii sã fie atraºi de Straja ºi sã se simtã bine ”, a declarat