Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 511

Cronica Vãii Jiului Luni, 9 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Au trecut 23 de ani...

DEGEABA

Le-au pus instalaþiile pe cablu „în braþe” >>> PAGINA A 3-A Aºteaptã avizele

Demersuri pentru dezvoltarea domeniului schiabil din masivul ªureanu >>> PAGINA A 4-A

Atenþie de unde cumpãraþi porcul! >>> PAGINA A 6-A

Sentinþã amânatã pentru foºtii ºefi de la Mina Petrila >>> PAGINA A 7-A

Binefãcãtorul anonim a fost deconspirat >>> PAGINILE 8-9 Încântaþi de ospitalitatea gazdelor ºi frumuseþea naturii

Peste 40 de libieni pregãtiþi la Petroºani de specialiºtii INSEMEX >>> PAGINA A 10-A

Drumuri închise, incidente auto ºi ninsori puternice >>> PAGINA A 15-A

upã „învãlmãºeala” din Decembrie 1989 românii au sperat cã teritoriul danubiano – carpato – pontic va reintra pe fãgaºul normal iar România va redeveni ce a fost în perioada interbelicã. Respectiv þara clasatã pe locul 9 (ca nivel de dezvoltare) în Europa acelor vremuri. Nimic mai fals! Cameleonii politici s-au decolorat din roºii (unii mai pãstreazã, totuºi, ºi astãzi culoarea steagului pe care erau inscripþionate secera ºi ciocanul) în toate culorile curcubeului (trecând prin portocaliu, galben sau mov) dar nãravurile au rãmas aceleaºi. >>> PAGINA A 11-A

Prima zãpadã adevãratã din acest an, a adus sute de turiºti în Valea Jiului >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decembrie 2013

Le-au pus instalaþiile pe cablu „în braþe”

Partenerii privaþi au denunþat contractul de asociere cu Primãria Petroºani când ningea mai frumos afarã!

romiteau o mai bunã administrare a domeniului schiabil din Parâng, dar s-au retras din asocierea cu Primãria Petroºani chiar la debutul sezonului de iarnã. Partenerii privaþi ai municipalitãþii, Kranz Eurocenter,a denunþat parteneriatul încheiat la începutul acestui an ºi a lãsat primãria sã se descurce cum poate cu telescaunul ºi celelalte instalaþii date în administrare, chiar dacã municipalitatea nu poate face angajãri!

Pârtii mai bune ºi bãtãtorite, tunuri de zãpadã artificialã ºi, neapãrat, instalaþii de transport pe cablu funcþionale. De asta spuneau, la începutul anului, edilii din Petroºani cã vor avea parte turiºtii, odatã cu darea în administrare a domeniului schiabil din Parâng cãtre o firmã privatã, Kranz Eurocenter Piteºti. Numai cã…surprizã. În parâng totul pare ciclic ºi în defavoarea turismului ºi, la debutul sezonului de iarnã, când afarã ninge ca în poveºti, societatea ce primise în administrare telescaunul, dar ºi alte bunuri din Parâng realizate în urma implementãrii proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil, s-a retras din asociere.

anii au rupt asocierea?!

Iar nemulþumirile pan sã vinã exact de la

bani. „Noi aveam niºte datorii la ei, de prin august, pe care o sã le plãtim, însã, în aceastã lunã. În plus, pentru firmã era o pierdere (n.r. contractul), nu aveau nici un câºtig”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Rizi. Municipalitatea cautã acum soluþii pentru preluarea telescaunului ºi a celorlalte bunuri, dar ºi pentru plata clor care deservesc instalaþia de transport pe cablu. Angajãrile sunt îngheþate, însã edilul spune cã o soluþie se va gãsi în cel mai scurt timp. „Toate bunurile revin la SPADPP, iar sãptãmâna viitoare vom gãsi o soluþie ºi din punct de vedere juridic pentru preluarea angajaþilor. Probabil vom face o asociere cu Piaþa, care are personalitate juridicã”, a mai spus Tiberiu Iacob – Ridzi.

n parteneriat ce pãrea avantajos

La începutul acestui an, dupã un sezon turistic dezastruos, Primãria Petroºani a decis o asociere în participaþiune cu una dintre societãþile din

grupul care implementeazã ºi programul de dezvoltare a domeniului schiabil, finanþat din fonduri guvernamentale, Kranz Eurocenter Piteºti „Era necesarã o astfel de hotãrâre, pentru a putea sã punem în valoare ceea ce se poate din amenajarea

Transportul energeticienilor, licitat pentru doi ani

ransport pentru angajaþii CEH. Complexul Energetic Hunedoara achizþioneazã servicii transport public de persoane prin curse regulate speciale (transport salariati) pe rutele: Hunedoara - Termocentrala Mintia, tur- retur si Brad-Termocentrala Mintia, tur – retur. Contractul are o valoare estimativã de 380 de mii de lei, urmând a fi valabil doi ani de la data semnãrii acestuia. Obiectul achiziþiei este prestarea de servicii transport public de persoane prin curse regulate speciale (transport salariaþi), pentru perioada 01.01. 2014 31.12.2015, pe urmãtoarele rute, ºi anume: Hunedoara - Termocentrala Mintia, tur- retur ºi

domeniului schiabil din Parâng. Acesta este scopul acestei asocieri. (…) Anul trecut aþi vãzut beneficiile dãrii în folosinþã a pârtiei B, sigur, nici zãpada nu ne-a ajutat foarte mult în acest an, dar unul din motive a fost ºi acesta cã n-am avut o formã prin care sã putem sã gestionãm lucrurile legate de pârtie”, a explicat la momentul respectiv primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Practic, sezonul a fost torpilat din cauza pârtiilor nebãtãtorite sau a instalaþiilor de schi nefuncþionale, ceea ce a trimis turiºtii spre alte staþiuni montane. Potrivit contractului de asociere, toate încasãrile realizate

în urma exploatãrii instalaþiilor de transport pe cablu trebuaiu fi depuse zilnic la casieria SPADPP din cadrul Primãriei Petroºani, într-un cont special. Repartizarea beneficiului se fãcea dupã achitarea tuturor cheltuielilor generate de exploatarea domeniului schiabil, iar cotele de participare la profit ºi pierdere au fost stabilite la 88,76% Primãria Petroºani, reprezentând procentul lucrãrilor achitate cãtre Kranz Eurocenter, respectiv 11,24% societatea privatã, reprezentând procentul lucrãrilor neachitate de cãtre municipalitate. Car men COSMAN

Brad-Termocentrala Mintia, tur - retur. Pentru traseul 1, ºi anume Brad – Termocentrala Mintia (tur – retur) cu urmãtoarele staþii Brad (piata) – Brad (poºtã) – Brad (complex oraº nou) - Luncoiu de Jos – Vãliºoara - Sãliºtioara – Fornãdie –bejan- Termocentrala Mintia este nevoie de un microbuz minim-18 locuri. Pentru cel de-al doilea traseu cuprins între Hunedoara – Termocentrala Mintia (tur –retur) cu urmãtoarele staþii, Hunedoara (cantina ICSH) – Hunedoara (Gambrinus) – Hunedoara (Hotel Rusca) – Hunedoara (artima) – Hunedoara Lukoil – Peºtiº – Cristur – Termocentrala Mintia este necesar un autobuz – minim 40 de locuri. Primul traseu are o distanþã de 32 de kilometri, în timp ce al doilea 28 de kilometri. Societãþile care se prezintã la licitaþie sunt nevoite sã îndeplineascã anumite condiþii impuse de conducerea CEH. Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decmebrie 2013

Aºteaptã avizele

Demersuri pentru dezvoltarea domeniului schiabil din masivul ªureanu

dministraþia localã de la Petrila a avansat în ceea ce priveºte demersurile pentru obþinerea tuturor avizelor de dezvoltare a domeniului schiabil din ªureanu. A fost înaintatã documentaþia cãtre instituþiile abilitate, iar acum se aºteaptã avizele. ”Sunt finalizate lucrãrile topografice pentru pãrþile de schi, au fost verificate de cei de la Direcþia Silvicã, atât terenul pentru pârtia de schi cât ºi terenul pe care vrem sã îl dãm la schimb. Acteptam sã primim avizul documentaþiei dupã care documentaþia va fi înaintatã cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor care la fel va avea un punct de vedere, dupã care va fi înaintatã cãtre Ministerul Pãdurilor pentru a se promulga o hotãrâre de guvern în vederea scoaterii din fondul forestier respectiv a schimbului de terenuri pe care le-am propus pentru domeniul schiabil Sureanu. Sper cã pânã în primãvara sã finalizãm chestiunea asta ce þine de avize, acte ºi hotãrâri de guvern. Estimez undeva luna aprilie, mai dupã care vom trece la execuþie, vor începe defriºãrile ºi se vor începe lucrãrile la linia de telescaun ºi amenajarea pãrþilor de schi. Sper cã anul viitor pe vremea asta sã tãiem pamblica la linia de telescaun din Sureanu ºi cel puþin o pârtie sau douã sã fie funcþionale. Avem prevãzutã o pârtie de

sãniuº la baza telescaunului, cu siguranþã aceea va fi gata ºi linia de telescaun” a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. În zona unde vor fi amenajate pârtiile ºi se va monta instalaþia pe cablu nu vor fi contruite cabane. Acestea vor fi amenajate de investitori privaþi în zona Lunca Florii. ”Deocamdatã nu ne-am propus sã construim în zona respectivã pentru cã terenul nu ne permite sã facem lucrãri de acest gen, în zona avem doar fond forestier ºi ca sã-l scoatem din fondul forestier terenul pentru a construi cabane sau pensiuni este foarte costisitor, constructile vor fi în partea de jos începând din Cheile Taii respectiv zona Lunca Florii. Acolo sunt doar

terenuri private ºi cei care vor construi sunt doar investitori privaþi. Vom face un plan urbanistic acolo pentru a fi o mini staþiune cu un plan urbanistic bine gândit, sã nu fie construcþii aiurea cum sunt în alte zone. Asta este ºi miza noastrã, de asta insistãm atât de mult sã ne înscriem ºi noi în oraºele cu staþiunile turistice pentru cã din punct de vedere al pensiunilor noi în oraºul Petrila nu avem deocamdatã nicio locaþie ºi cred cã dupã ce vom reuºi construcþia în domeniul schiabil Sureanu vor apãrea pensiuni ºi hoteluri în zonã” a mai precizat sursa citatã.

În ceea ce priveºte introducerea utilitãþilor la spaþiile de cazare ce vor urma sã fie ridicate în zona respectivã responabilii primãriei Petrila au soluþii. ”Deocamdatã vom merge pe fose septice ºi pe instalaþii de epurare a apei sau de preluare a apelor uzate individuale. Pentru apã potabilã avemo soluþie, energia electricã o avem pentru cã avem linia dusã pânã la cabana Lunca Florii, în zona avem în construcþie o mini hidrocentrala care va produce curent electri ºi la o înþelegere cu investitorul ne-a promis cã va duce linia de curent electric pânã

Planuri îndepãrtate

eprezentanþii Primãriei Petrila îºi fac deja planurile pentru perioada 20142020 atunci când Uniunea Europeanã alocã fonduri pentru dezvoltare. Planurile sunt multe, iar cei de la Petrila îºi doresc sã transforme total faþa localitãþii.

undeva în zona Gura Popii ºi cred cã cât de cât utilitãþile necesare în acest moment sunt asigurate în zonã” mai spune Jurca. La Petrila, staþiunea va fi dezvoltatã, practic, de acelaºi investitor care a construit ºi pe partea de Alba. Anul trecut,e dilii de aici au încheiat un contract de asociere cu investitorii care au realizat domeniul schi-

”Ne pregãtim pentru perioada de finanþare 2014-2020, voi scrie niºte proiecte, unul dintre acestea ar fi planul de dezvoltare urbat Tunel- cap de linie Petrila prin care ne dorim sã asfaltãm toate strãduþele cuprinse între cap de linie Petrila ºi tunel, vrem sã reabilitãm zona centralã a oraºului, parcul copiilor ºi partea cealaltã de complex, peste drum de Cãprioara. Vrem sã reabilitãm Centrul de Asistenþã Socialã din cap de linie Petrila, vrem sã amenajãm niºte trasee pentru bicicliºti pe malul Jiului” a declarat Vasile Jurca viceprimarul oraºului Petrila.

abil de la ªureanu ºi, în acelaºi timp, au fost demarate demersuri pentru modificarea ºi completarea Legii 526 pentru cuprinderea în anexe ºi a domeniului schiabil spre Petrila, adicã partea spre ªureanu. Documentaþia a fost depusã al minister, iar rezultatele sunt favorabile. Monika BACIU

În perioada de dezvoltare 2014-2020 mina Petrila îºi va înceta activitatea. În cadrul strategiei administraþia localã are în vedere punerea la dispoziþia investitorilor terenuri pentru desfãºurarea de activitãþi de producþie astfel încât acest lucru sã compenseze închiderea unitãþii miniere. În aceastã perioadã, toate administraþiile locale din Valea Jiului lucreazã la planurile de dezvoltare pentru urmãtoarea perioadã, 20142020. Peste câteva sãptîmâni se va face scadenta pentru proiectele implementate în decada 2007-2013. Monika BACIU

Cronica V達ii Jiului | Luni, 9 Decembrie 2013

Publicitate 5

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decembrie 2013

Vin sãrbãtorile ºi cresc imprumuturile

ãrãcia în care se aflã multe familii din Valea Jiului aduc profit CAR-urilor ºi caselor de amanet. Oamenii îºi pun la mezat bunurile sau se împrumutã pentru a avea bani de sãrbãtori. Maximilian GÂNJU

Fie cã este vorba de bãnci, case de ajutor sau în ultimã instanþã amanet, mulþi locuitori din cele ºase localitãþi ale Vãii Jiului sperã cã vor avea o masã îmbelºugatã de sãrbãtori cu ajutorul unui împrumut. Alþii îºi scot la mezat bunurile mai de preþ în târgul de vechituri din Petroºani ºi chiar dacã

primesc mai puþin decât au dat pe ele sunt mulþumiþi. „Putem spune cã în perioada sãrbãtorilor creºte destul de mult numãrul persoanelor care apeleazã la serviciile noastre. De obicei în timpul anului avem un numãr constant de clienþi dar in aceastã perioadã vine foarte multã lume. Oameni îºi lasã la amanet , bijuterii de aur, cercei, brãþãri

lãnþiºoare, dar ºi aparate electronice cum ar fi telefoane mobile” spun angajaþii caselor de amanet.

Atenþie de unde cumpãraþi porcul!

edicii veterinari ne sfãtuiesc sã avem mare grijã de unde cumpãrãm carnea de porc. Asta pentru cã s-au înmulþit foarte mult numãrul celor care acum sacrificã aceste animale, iar Ignatul ne face sã cãutãm carnea „eco”. Numai cã acest produs trebuie expertizat ºi abia apoi consumat. Diana MITRACHE Potrivit medicilor din Valea Jiului, zona aceasta a fost cândva focarul þãrii în urmã cu mai mulþiani ºi tocmai de aceea suntem sfãtuiþi sã fim precauþi. „Evoluþia invaziei cu Trichinelozei la om, la scara întregului teritoriu al Vãii Jiului, a cunoscut profunde implicaþii economice, sociale, sanitare,

propulsând zona în fruntea poluãrii parazitare în România ºi în întreaga Europã a anilor 1989-2000. Aici s-au înregistrat 2.511 cazuri clinice de îmbolnavire la populaþia umanã, în rândul cãreia au fost semnalate ºi cazuri de mortalitate. Nivelul cel mai crescut al imbolnãvirilor de trichinelozã în zonã a fost atins în anul 1991, când s-au

înregistrat 570 cazuri, 37,3% din totalul de 1.527 cât au fost pe întreg teritoriul þãrii. Incidenþa cea mai mare a infestãrii omului s-a semnalat la categoria de vârstã cuprinsã între 20 ºi 64 de ani (70,9%), perioada cea mai prolificã a activitãþii umane. Trichineloza a evoluat excepþional de rar la copiii pânã la un an (2 cazuri)”, a precizat într-un studiu, dr. Gheorghe Cristea, medic specialist de la Centrul Sanitar

Nu doar acestea sunt luate cu asalt în perioada sãrbãtorilor. Foarte mulþi pensionari preferã sã se

Veterinar ºi Pentru Siguranþa Alimentelor din Vulcan. Medicii spun cã prezenþa acestei boli ar putea chiar sã nu fie depistatã, iar cei care au un sistem imunitar bun sã nici nu o dezvolte. Tocmai de aceea suntem sfãtuiþi sã facem analiza cãrnii de proc proaspãt sacrificat, mai ales cã oamenii din Valea Jiului obiºnuiesc sã creascã în gospodãrii aceste animale pentru Crãciun. „Prezenþa parazitului în organismul uman nu se

însoþeºte întotdeauna de o simptomatologie evidentã. Purtãtorii sãnãtoºi sunt depistaþi numai cu ocazia unor focare de trichinelozã declarate; unii dintre ei, deºi au consumat carne infestatã în ace-

îndatoreze pentru lunile care urmeazã la C.A.R doar pentru a îºi permite sã cumpere cele necesare pentru sãrbãtori. „Mai ales persoanele în vârstã vin în aceastã perioadã. Nu scot sume foarte mari, majoritatea scot cât pentru a putea sã cumpere ce au nevoie pentru Crãciun. Aceºti bani pe care îi scot acum trebuie returnaºi în lunile ce vin” spun ºi angajaþii de la casele de ajutor. „Eu am o pensie de 600 de lei, ce pot sã cumpãr de banii ãºti? Situaþia ne obligã sã scoatem bani de la C.A.R pentru a cumpãra mâncare. Dupã ce trec sãrbãtorile punem banii ãºtia înapoi iar la anul facem la fel”, spun vârstnicii.

leaºi condiþii ca ºi persoanele îmbolnãvite, nu au nici cea mai mica modificare a formulei leucocitare”,ne mai avertizeazã specialiºtii. Trichineloza apare ca focar în Valea Jiului în anul 1988, când dintr-un numar de 433 porci examinaþi în oraºele Vulcan ºi Petroºani, sunt gãsiþi infestaþi un numãr de 12, reprezentand 2,77%. Începand din acest an, s-a înregistrat o creºtere permanentã ºi continuã a acestei

boli. Extensivitatea trichinelozei ºi receptivitatea omului ºi animalelor la aceastã perfidã maladie a cunoscut o evoluþie îngrijorãtoare în Valea Jiului în ultimii 25 de ani, cu implicaþii socio-economice, sanitare ºi de mediu ambiant deosebite. În toþi aceºti ani s-au examinat clinic toate persoanele care s-au îmbolnãvit, li s-au fãcut examene de laborator ºi au fost tratate în spital sau ambulatoriu.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decembrie 2013

Bunicã ºi nepot omorâþi ºi apoi incendiaþi

ouã persoane, bunicã ºi nepot au fost gãsite moarte, vineri dimineaþa, într-o casã din Haþeg, judeþul Hunedoara. Trupurile celor doi erau parþial carbonizate. Procurorii au vãzut cã sunt semne care arãtau cã au fost omorâþi. Criminalii au fost prinºi la mai puþin de 24 de ore ºi ºi-au recunoscut fapta. O bãtrânã de 79 de ani a fost omorâtã în bãtaie, iar nepotul ei a fost înjunghiat ºi pentru a ascunde dubla crimã, autorii, doi tineri de 17 ºi respectiv 28 de ani, au dat foc locuinþei. Descoperirea macabrã a fãcut-o chiar mama tânãrului ucis care a crezut cã au murit din cauza focului izbucnit în locuinþã. Procurorii ºi poliþiºtii au vãzut însã

cã nu se leagã ceva ºi au început o anchetã pentru omor, iar la nici 24 de ore au reuºit sã dea de autori. „În urma probatoriului administrat, s-a reuºit identificarea cu operativitate a doi suspecþi, Florin M., de 28 de ani ºi M. I., de 17 ani, ambii din Haþeg, cu privire la care anchetatorii au stabilit cã fãceau parte din anturajul victimei de 28 de ani, împreunã cu care

au consumat, la locuinþa acestuia, bãuturi alcoolice, dupã, care, pe fondul unui conflict spontan, i-au aplicat acestuia mai multe lovituri cu un cuþit de bucãtãrie, în timp ce victimei în vârstã de 79 de ani i-au aplicat lovituri cu un corp contondent ºi i-au produs decesul prin compresiune toracicã. În prima fazã luându-se în calcul, ca ipotezã de lucru, o

moarte accidentalã, datoratã intoxicãrii cu monoxid de carbon. În cursul cercetãrii la faþa locului, echipa de criminaliºti a identificat mai multe indicii – inclusiv urme de violenþã pe corpurile celor douã victime – care au condus la concluzia unei morþi violente.

Sentinþã amânatã pentru foºtii ºefi de la Mina Petrila

agistraþii de la Curtea de Apel Craiova nu au ajuns încã la nici un verdict în ceea ce priveºte tragedia de la Mina Petrila din noiembrie 2008 ºi au amânat cu douã sãptãmâni pronunþarea sentinþei în acest dosar. Pedepsele urmau sã fie anunþate în data de 6 decembrie, dar instanþa a amânat pronunþarea pentru data de 19 decembrie. Curþea de Apel Craiova a judecat recursurile formulate împotriva sentinþei Tribunalului Gorj, dar cauza a mai ajuns o datã pe la aceastã instanþã de judecatã. Reamintim cã, în data de 11 mai 2012,

magistraþii din Craiova au dispus casarea sentinþei ºi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, instanþã care menþinuse sentinþele pronunþate de Judecãtoria Târgu Jiu. Dupã rejudecare, pedepselor celor trei foºti ºefi ai minei Petrila s-au redus faþã de sentinþa iniþialã. Astfel, fostul director Aurelian Necula a fost

condamnat la 6 ani ºi 6 luni închisoare, Roºu Gheorghe – fost inginer ºef securitate minierã a fost condamnat la 4 ani închisoare, iar Ungur Dan ªtefan - ºeful staþiei de salvare minierã tot la 4 ani închisoare. Iniþial, Judecãtoria Târgu Jiu l-au condamnat, în noiembrie 2010, pe Aurelian Necula, la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei ºefi au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã din 15 noiembrie 2008 în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori. Atât inculpaþii, cât ºi Parchetul ºi rudele victimelor au formulat recurs împotriva sentinþei pronunþate de magistraþii gorjeni în data de 13 decembrie 2012. Car men COSMAN

Dupã comiterea dublei crime, cei doi suspecþi au incendiat mobilierul camerei în care se aflau victimele, în încercarea de a distruge probele materiale ale faptei ºi a-i induce în eroare pe anchetatori”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu din cadrul

Parlamentul vrea sã-ºi transfere competenþele ANI

rupul parlamentar al PSD a transmis un proiect de lege cãtre Birourile reunite ale Parlamentului, care aparent are simplul rol de a modifica statutul senatorilor ºi deputaþilor. Însã, în esenþã, aleºii vor sã iasã de sub jurisdicþia Agenþiei Naþionale de Integritate (ANI). În reali-

IPJ Hunedoara. Cei doi suspecþi ºiau recunoscut faptele ºi au fost arestaþi preventiv pentru omor deosebit de grav. Cei doi riscã pedeapsa cu închisoarea între 15 ºi 25 de ani sau detenþia pe viaþã. Maximilian GÂNJU

tate aleºii vor sã transfere aceste competenþe Parlamentului ºi sã stabileascã singuri dacã sunt incompatibili sau în conflict de interese. Aceasta nu este prima incercare de a scapa de Agentia Nationala de Integritate. Relevant este cã primul act legislativ adoptat de noul Parlament în ianuarie 2013 abroga articolele din legea Agenþiei Naþionale de Integritate care se refereau la regiimul incompatibilitãþilor ºi conflictele de interese pentru senatori ºi deputaþi. Noul Proiect de lege este semnat atât de liderii Puterii, cât ºi de parlamentarii Opoziþiei, printre care toþi liderii de grupuri parlamentare.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decembrie 2013

40 de oameni în toatã firea au colindat 110 copiii

n seara de dinaintea Îsãrbãtorii Sfântului

Nicolae, un convoi de maºini a sosit la Organizaþia Salvaþi Copiii Petrila. Circa 40 de liberali au colindat, au împãrþit daruri, ºi au avut, la rândul lor, parte de surprize. Pentru a spulbera diferenþele dintre cel ce dãruieºte ºi cel ce primeºte, oaspeþii au deschis seria colindelor cu o adaptare a cunoscutei melodii ”La toþi n-i greu”.... ”Gãtaþi-vã curþile/ªi deschideþi porþile/ Cã venim la voi/ Colind-amândoi... Trec anii unu ºi unu/ Nu ne iartã pe nici-unul/Sã treacã frumoºi cu voi sãnãtoºi!” Luna decembrie este luna când generozitatea oamenilor este activatã considerabil ºi se împarte bucurie. În ajun de Moº Nicolae, un grup de vreo 40 de liberali au poposit la Organizaþia Salvaþi Copiii Filiala Hunedoara, cu sediul la Petrila, pentru a oferi o atenþie ºi pentru a colinda cei 110 copii ºi tineri ai centrului. Colindãtorii, încãrcaþi cu plase-cadou, au fost primiþi cu urale în semn de bun venit. ªi

mine ºi ne-am bucurat ºi în momentele frumoase. Mã bucur tare mult sã fiu aici alãturi de voi ºi vã mulþumesc din suflet cã veniþi ºi mã colindaþi în fiecare an la Cãminul de bãtrâni, la bunicuþii mei, ºi aduceþi un gând frumos. Sã ascultaþi de acestã echipã este cema mai grozavã. La mulþi

ani ºi tot ce vãdoriþi vouã ºi familiilor voastre! – a spus Doru Codrea, fost profesor, vreo cinci ani, la Salvaþi Copiii. ”Am trãit momente emoþionante. Nu cunoºteam amãnunte despre Oraganizaþia Salvaþi Copiii, despre oamenii ºi copiii de aici,

despre rezultatele lor, dar ºi despre colegii liberali, care mã surprind plãcut pe zi ce trece. Ideea ºi efortul au fost ale Doiniþei Bãlãnesc, apoi i s-au alãturat ºi alþi colegi. Repet, personal am fost foarte impresionat”- a declarat preºedintele PNL Petrila, Costel Avram.

preºedinta OFL Petrila.

pentru a atenua diferenþele sociale, pentru a-i face pe copii ºi tineri sã se simtã confortabil moral, liberalii Petrilei, în frunte cu preºedintele lor, Costel Avram, au transformat în colind melodia ”La toþi n-i greu”, care a fost prima

lume multã/Binele-i cu voi/Cu voi ºi cu noi/ Cã bogat îi greu/ ªi sãrac e rãu/ Nici nu ºtii cum e mai bine/Cã la toþi n-i greu./Gãtaþi-vã curþile/ªi deschideþi porþile/ Cã venim la voi/ Colind-amândoi... Trec anii unu ºi unu/

ºi au dat un adevarat spectacol cu acestã ocazie. Emoþiile nu au lipsit... Doru Codrea, directorul Centrului de Îngrijire ºi Asistenþã Socialã, Cãminul de bãtrâni, a þinut sã spunã celor 110

”Despre aceastã searã... m-am liniºtit ºi cred cã au simþit asta toþi cei prezenþi. Am cântat colinzi, noi oameni mari, la peste 100 copii care ne sorbeau din priviri ºi aºteptau de la noi o vorbã bunã. Se ºtie cã <sufletul se vindecã atunci când eºti în prejma copiilor>”- a declarat Doiniþa Bãlãnesc,

”Nu prea ne sunt deschise porþile ºi atunci când niºte oameni grozavi ca dumneavoastrã le deschid, categoric bucuria este extraordinarã. Vã întorcem toate gândurile bune. ªi dumneavoastrã aveþi nevoie de un colind frumos, sã vinã Moºul cu tot ce vã doriþi, cu pace în suflet,

avut parte de o masã servitã în condiþii speciale pentru ei, chiar în ziua de Sf. Nicolae. Sponsorul care a oferit copiilor ciorbã de periºoare, sarmale, prãjituri ºi fructe, a vrut sã rãmânã anonim, ceea ce s-a ºi întâmplat pânã la finalul acþiunii de binefacere. Acesta a cerut membrilor PNL Petrila sã identifice copiii din familii cu probleme financiare mari, apoi a controlat mâncarea, sala în care urmau sã vinã copiii, a dat instrucþiuni ºi dus a fost! Copiii au fost serviþi

de profesoare, juriste, mame, toate membre PNL, iar bãrbaþii liberali erau atenþi la cei mici, ajutându-i ºi socializând... Au existat copii care au mâncat ºi câte douã porþii, iar atitudinea lor în faþa mâncãrii a fãcut ca mulþi ochi sã se umezeascã... La final, fiecare copil a plecat cu câte un pacheþel acasã pentru cã mâncarea a fost totuºi prea multã. ”Ce anonim, doamnã?! Vã spun eu, ca sã nu mai fie anonim, pentru cã asemenea oameni meritã toatã stima ºi trebuie sã fie

cu bucurii pentru copiii dumneavoastrã, cu bucurii pentru toþi copiii. Vã mulþumim mult, mult, mult ºi Moºul sã vã rãsplãteascã!” – au fost cuvitele adrestate oapeþilor de Valeria Popescu, preºedintele Organizaþiei Salvaþi Copiii Filiala Hunedoara, cu sediul în Petrila. Ileana FIRÞULESCU

Binefãcãtorul anonim a fost deconspirat

nonimul, care a A oferit o masã festivã celor 50 de

din programul oaspeþilor. ”Bunã sara, Doamneajutã/Oameni buni ºi

Nu ne iartã pe niciunul/Sã treacã frumoºi cu voi sãnãtoºi!!...” Nici copii ºi tinerii nu s-au lãsat mai prejos

copii prezenþi cã ºi el ”a crescut” ca ei... ”Am foarte mari emoþii sã fiu aici în mijlocul vostru. Poate mulþi dintre voi nu mã mai cunosc pentru cã am plecat de mult dintre voi. Poate dl. Sârbu mã mai cunoaºte... Dragii mei, eu nu am fost beneficiarul acestui centru, dar pot sã spun cã am crescut ºi eu în centrul acesta alãturi de o echipã grozavã, care a fost o adevãratã familie pentru mine, a fost alãturi de mine de copil, ca sã spun aºa, de când am venit în acest centru. ªi m-am însurat ºi au fost alãturi de mine, ºi am avut ºi un copilaº ºi au fost alãturi de

copii proveniþi din familii defavorizate ale Petrilei, a fost devoalat de preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, sub pretextul cã asemenea oameni sunt un exemplu pentru societate ºi trebuie sã li se acorde respect. 50 de copii ai unor familii defavorizate au

un exemplu pentru societate. Este vorba de doctorul Octavian Popescu, un om deosebit pentru care am tot respectul” – a declarat Costel Avram, liderul liberalilor din Petrila. Octavian Popescu este arhicunoscut printre oameni ca fiind cel care nu a refuzat vreodatã o cerere de ajutorare. Întotdeauna a cerut sã fie pãstratã discreþia în ce privesc faptele sale considerând cã acestea fac parte din normalitate. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decembrie 2013

40 de oameni în toatã firea au colindat 110 copiii

n seara de dinaintea Îsãrbãtorii Sfântului

preºedinta OFL Petrila.

Binefãcãtorul anonim a fost deconspirat

nonimul, care a A oferit o masã festivã celor 50 de

din programul oaspeþilor. ”Bunã sara, Doamneajutã/Oameni buni ºi

Nu ne iartã pe niciunul/Sã treacã frumoºi cu voi sãnãtoºi!!...” Nici copii ºi tinerii nu s-au lãsat mai prejos

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decmebrie 2013

Încântaþi de ospitalitatea gazdelor ºi frumuseþea naturii

Peste 40 de libieni pregãtiþi la Petroºani de specialiºtii INSEMEX

u mai puþin de 42 de libieni de la o mare companie petrolierã se bucurã în aceste zile de prima zãpadã din viaþa lor, de munte ºi de frumuseþile Vãii Jiului ºi ale þãrii noastre. Cele 42 de persoane se aflã la Petroºani la un curs de pregãtire susþinut de specialiºtii INCD – INSEMEX Petroºani. Dupã mai multe luni de pregãtire a acþiunii, în care s-au purtat discuþii cu angajatorul, dar ºi cu Ambasada României în Libia, nu mai puþin de 42 de libieni au ajuns la Petroºani, la un curs de pregãtire de specialitate susþinut de specialiºtii INSEMEX. Pentru cei mai mulþi dintre cursanþi este pentru prima datã când îºi pãrãsesc þara ºi sunt încântaþi de munte, de zãpada vãzutã tot pentru prima datã sau de locurile unde gazdele lor i-au dus în vizitã. „Nu a fost greu sã-i aducem, a fost greu sã stabilim formele

contractuale cu ei pe care le-am demarat de la începutul acestui an. Ideea a plecat de al români care lucreazã în Libia, care au efectuat ºi ei cursurile la noi la institut ºi le-au spus libienilor cã ar fi bine sã cunoascã ºi ceea ce noi încercãm sã instruim pe domeniile noastre. La vremea aia era vorba despre instruirea libienilor de la o mare companie petrolierã în ceea ce priveºte echipamentele antiex. Ulterior, în urma vizitelor pe care le-au fãcut reprezentanþii companiei la noi la Institut în trei etape au considerat – dupã ce le-am prezentat institutul ºi ce putem sã le oferim pentru ei, pentru compania lor – cã

în prima fazã ar fi bine sã îºi instruiascã oamenii în ceea ce priveºte salvarea, activitatea de intervenþie în anumite situaþii pe platformele lor petroliere”, povesteºte directorul INCD INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu, cum s-a ajuns la aceastã acþiune de anvergurã ce constituie o premierã pentru institutul de la Petroºani.

fost acceptat de Companie. Acest program se desfãºoarã pe 4 sãptãmâni ºi cuprinde în special instruire pentru salvare, utilizând aparatele individuale de protecþie, cu parte teoreticã ºi parte practicã în poligonul ºcolii de salvare de al Institut. Au þinut neapãrat sã cuprindem ºi un modul despre stingerea incendiilor ºi în acest sens am gãsit înþelegere la inspectorul ºef al Inspectoratului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã, Viorel Demean, care cu uni-

Petroºani, iar patronul acestuia, Raj Tunaru, a adus special pentru ei de la Constanþa un bucãtar arab pentru a asigura mâncarea pe care ºi-o doresc. În plus, sunt reprezentanþi ai institutului care îi asistã în permanenþã. „Concluzia este cã se simt foarte bine în Petroºani, majoritatea nu îºi imaginau cum este. Pentru toþi este pentru prima datã când ies din Libia. La sugestia conducerii Companiei, pe lângã programul strict de instruire care þin

tatea de Pompieri de al petroºani vor prezenta o parte teoreticã ºi una demonstrativã în ceea ce priveºte stingerea incendiilor”, a mai spus directorul INSEMEX, Constantin Lupu.

neapãrat sã îl respecte, le-am fãcut ºi un program special de week-end, de vizite, de plimbãri. ªi domnul primar a avut o întâlnire cu reprezentanþii acestui grup, le-a povestit despre sãrbãtorile noastre de iarnã ºi o sã participãm împreunã cu ei la toate manifestãrile din aceastã lunã”, a mai arãtat sursa citatã. Iar de Sfânta Varvara au fost al peºtera Bolii. O surprizã mai mult decât plãcutã pentru libieni, care au fost extrem de entuziaºti, la fel ca atunci când au fost la Cabana Rusu ºi

cooptat în I SU, program

Împreunã cu oficialii Companiei s-a stabilit numãrul de persoane participante la program ºi durata cursului, iar în final s-a ajuns la un numãr de 42 de cursanþi care au venit în douã zile consecutive în România, pe mãsurã ce au obþinut viza pentru România. Sunt 42 de angajaþi de al Compania Mellitah Oil din Tripoli, care are nu mai puþin de 7.000 de angajaþi. „Cei de la Mellitah Oil îºi doresc ca oamenii lor sã cunoascã ceea ce se cunoaºte pe plan european ºi mondial. Programul de instruire a fost stabilit cu reprezentanþii Companiei la vizitele efectuate la Institut, a

ericiþi sã vadã prima zãpadã

Dincolo de pregãtirea propriu – zisã, care nu este deloc uºoarã, gazdele acestui curs, reprezentanþii INSEMEX s-au preocupat ca libienii sã nu ducã lipsã de nimic atâta timp cât sunt la noi în þarã. Sunt cazaþi cu toþii al Hotel

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

au vãzut prima datã zãpadã. Grupul a mai fost la Salina de la Turda, la Sibiu, la Pasul Vâlcan unde au urcat cu telegondola. Iar libienii s-au îndrãgostit de zona noastrã montanã, de frumuseþile naturii ºi de tradiþii.

ale deschisã spre noi C acþiuni similare

Iar la finalul stagiului de pregãtire, libienii vor prezenta un raport cãtre compania – angajatoare, care va conþine punctul de vedere legat de instruire dar ºi de ospitalitatea gazdelor. Cei de al INCD INSEMEX ºtiu cã viitorul acþiunilor de acest gen depinde de atitudinea lor ºi cã, dacã oamenii vor fi mulþumiþi de pregãtirea de specialitate ºi de tot ce li se oferã se deschide calea spre noi colaborãri. „Este primul grup din lume pe care îl instruim la noi. Este o mândrie pentru INSEMEX ºi din acest motiv am insistat atât de mult sã prindem la sfârºit de an acest grup. Eu am convingerea, aºa cum am pregãtit aceastã instruire, cã în viitorul apropiat vor mai veni grupuri pentru instruire în acest domeniu ºi mai avem încã solicitãri pentru instruire în ceea ce priveºte echipamentele antiex. Probabil ºi în acest domeniu vom avea alte grupuri”, a declarat Constantin Lupu. Însã primii libieni sosiþi al INSEMEX s-au simþit atât de bine încât reprezentanþii lor au anunþat cã în ianuarie este mai mult decât posibil ca alte 50 de persoane sã vinã la noi, la instruire, ori, din douã în douã luni sã vinã câte un grup. Un câºtig nu numai pentru INSEMEX, dar ºi pentru comunitate. Car men COSMAN

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decembrie 2013

Au trecut 23 de ani... degeaba D

În acest timp, Þara a mers din rãu în mai rãu, devenind o simplã piaþã de desfacere pentru firmele din vest sau est. Singurul lucru cu care s-ar putea lãuda românii ar fi intrarea în NATO ºi UE, dar acesta ar fi venit de la sine pentru cã a fost motivul pentru care românii au fost „revoluþionaþi”. Nu de alta dar vesticii aveau nevoie de resursele materiale sau minerale ºi de forþa de muncã din Est dar ºi de mutarea gardului de protecþie (a cortinei de fier) cât mai departe de ei... Adicã pânã la graniþa dintre români ºi alþi români (cei din actuala Republicã Moldova). În fapt, în 23 de ani, pentru omul de rând nu s-a schimbat nimic în bine. Mai exact, nu mai avem industrie, agricultura merge din inerþie, sportul este varzã, bunul simþ a dispãrut, învãþãmântul ºi sãnãtatea sunt la pãmânt, ºamd. În schimb, au apãrut lucruri noi cum ar fi, de exemplu, televiziunile care transmit programe, în special,

de inspiraþie mondenã ºi imbecilizante. Plus o nouã generaþie de politicieni, în fapt, nepoþii celor de

dinainte de 1989.

alea Jiului, vraiºte, dupã 23 de ani! Douã (simple) cifre pot fi dovada a ceea ce s-a petrecut în Valea Jiului în ultimii 23 de ani. Acestea sunt 55.000 ºi 7.000. Adicã numãrul celor care munceau în minerit în 1990, respectiv în 2013. Iar viitorul nu se anunþã deloc mai roz pentru cã se pregãtesc noi disponibilizãri de personal ºi închideri de mine. Dupã primele disponibilizãri minereºti, de la debu-

tul cãrora s-au împlinit, în luna septembrie a acestui an, 16 ani ºi în urma cãrora aproape 20.000 de

mineri au renunþat la un serviciu sigur, Guvernul României a promis lansarea unui numãr impresionant de „oportunitãþi” pentru miile de proaspeþi ºomeri (în 1997) din Valea Jiului. Pentru început, „Valea Plângerii” a fost declaratã „zonã specialã”, ocazie cu care micii afaceriºtii locali s-au transformat în marii oameni de afaceri de astãzi, prin unele inginerii „afaceristice” mai mult sau mai puþin legale. Mai apoi, pentru a-i ajuta tot pe foºtii mineri ºi a le gãsi un loc de muncã, cineva „de sus” a venit cu alte

idei strãlucite ºi anume acelea de a construi prin Valea Jiului autostrãzi peste autostrãzi, hidrocentrale peste hidrocentrale, sau chiar un tunel de metrou între Petroºani ºi Masivul Parâng, lucrãri care ar fi trebuit sã „absoarbe” între 5.000 ºi 7.500 de ºomeri. Ce s-a realizat ºi ce nu s-a realizat din toate aceste proiecte „faraonice” ºtie astãzi toatã lumea. Adicã nimic! Zero barat!

nica variantã la extincþia mineritului (încã) o himerã Dupã ce toate celelalte proiecte au cãzut unul dupã altul, în luna iulie a anului 1999 cuiva i-a venit ideea sã transforme Valea Jiului într-un paradis turistic, odatã cu demararea unui Program de Dezvoltare Localã prin Integrare Europeanã, etapa I, proiect „Valea Jiului - Zonã turisticã”,

proiect sprijinit chiar de cãtre primul ministru din acea vreme. Astfel, în urmã cu 14 ani, Fundaþia „România - Generaþia Urmãtoare” lansa în colaborare cu alte instituþii mai mult sau mai puþin centrale, un proiect de constituire a Companiei de Turism „Valea Jiului”. Printre co-fondatori se aflau „reprezentanþii autorizaþi ai comunitãþii locale ºi investitori reali în domeniu”. Cât de autorizaþi ºi cât de reali au fost toþi aceºtia se vede bine acum, la împlinirea a 14 ani de la demararea proiectului care a adus tot atâtea locuri de muncã pentru foºtii mineri, cât ºi celelalte iniþiative ale guvernanþilor de ieri ºi de azi. Nici Valea nu s-a transformat (încã) în „paradis turistic” ºi nici disponibilizaþii nu s-au ales cu un loc de muncã în sectorul turistic.

de ani ºi 25.000 de locuitori „pierduþi” Una peste alta, dupã 23 ani de „proiecte futuriste”, zona a rãmas într-adevãr una defavorizatã (aveau ceva dreptate guvernanþii în anul 1997 când i-au pus aceastã pecete), iar foºtii mineri, sãtui sã mai aºtepte multpromisele locuri de muncã au ales calea exilului, ajungând în prezent sã lucreze prin Italia sau Spania ca muncitori necalificaþi. Mãrturie stã reducerea numãrului populaþiei din Valea Jiului cu aproape 25.000 de

locuitori în, doar, ultimii 10 ani... În acest timp, deºi naþia românã a ajuns un neam sãturat (sãtul) de gargara politicienilor, aceºtia se încãpãþâneazã sã rãmânã la putere. Fie cã este vorba despre deputaþi, senatori, prim-ministru, preºedinte (proveniþi din întregul curcubeu politic). Apropo: aceºtia, oricum, ar fi ajuns ºi pe cale naturalã la putere (fiind vorba despre copiii, nepoþii, ginerii, finii sau lacheii foºtilor componenþi ai Marii Adunãri Naþionale) fãrã a mai fi nevoie de executarea cuplului Ceauºescu, în urmã cu 23 de ani, în chiar Sfânta zi de Crãciun... Dupã „învãlmãºeala” din Decembrie 1989 românii au sperat cã teritoriul danubiano – carpato – pontic va reintra pe fãgaºul normal iar România va redeveni ce a fost în perioada interbelicã. Respectiv þara clasatã pe locul 9 (ca nivel de dezvoltare) în Europa acelor vremuri. Nimic mai fals! Cameleonii politici s-au decolorat din roºii (unii mai pãstreazã, totuºi, ºi astãzi culoarea steagului pe care erau inscripþionate secera ºi ciocanul) în toate culorile curcubeului (trecând prin portocaliu, galben sau mov) dar nãravurile au rãmas aceleaºi. La fel ºi nepriceperea sau mai bine zis dezinteresul (în afarã, bineînþeles, de interesul propriu) în conducerea destinelor naþiei române.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decembrie 2013

Cadouri pentru copiii sãrmani

oº Nicolae a venit la Petroºani îmbrãcat în “galben”. De fapt copiii sãrmani dintr-un centru de zi au primit cadouri de la membrii PNL, care ºi-au fãcut un adevãrat obicei din a veni aici cu cadouri, chiar ºi atunci când nu e sãrbãtoare. Diana MITRACHE

În seara în care în oraº erau aprinse luminile de sãrbãtoare, iar toþi copiii aºteptau cu ghetuþele curate sã vinã Moºul la ei, cei de la Centrul de Orientare, Supraveghere ºi Sprijinire a Reintegrãrii Sociale CUORE au primit o vizitã neaºteptatã ºi asta

s-a putut citi pe chipurile lor. “Noi am vrut sã fim mesagerii moºului Nicolae ºi le-am adus copiilor din acest centru cadouri. Bucuria cititã pe chipul acestor copii înseamnã sãrbãtoare în adevãratul sens al cuvântului! Aceasta este o bucurie venitã din suflet ºi care te face la rândul tãu sã te bucuri în acelaºi fel de

lucurile mãrunte care reuºeºti sã le faci pentru oamenii din jurul tãu”, a declarat Dorina Niþã, preºedinta PNL Petroºani, care a fost însoþitã în aceastã misiune de preºedinta OFL, Carmen Negrici. Aºa cum au fãcut mereu în ultimele lunii, membrii PNL au promis copiilor cã vor mai veni ºi cã vor discuta chiar ºi cu Moº Crãciun, pentru ca pânã atunci sã fie cuminþi.

„Lucrezia Borgia”, în dar de Moº Nicolae

iesa de teatru „Lucrezia Borgia”, într-o interpretare de excepþie, care a avut-o în rolul principal pe Nicoleta Bolcã, a fost darul pentru locuitorii din Petroºani, de Moº Nicolae. Nicoleta Bolcã, împreunã cu colegii sãi, a fãcut sã rãsune de aplauze scena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, chiar de ziua ei. Diana MITRACHE Directorul teatrului a urcat pe scenã chiar de Sfântul Nicolae ºi a fãcut-o cu talent ºi a pus întreg sufletul sãu în reprezentaþia fãcutã cadou de membrii PNL. „În sala Teatrului Dramatic Ion D. Sîrbu din Petroºani a avut o nouã reprezentaþie de prestigiu, prin piesa

Lucrezia Borgia, de Victor Hugo. Iniþiativa a aparþinut organizaþiei municipale a PNL Petroºani care a dorit astfel sã ofere, cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, nu doar cadouri constând în alimente, fructe sau dulciuri celor mai puþin norocoºi, ci ºi hranã spiritualã pentru cei ce iubesc arta ºi frumosul. Sala a fost plinã, semn cã mulþi au apreciat gestul iniþiatorilor, iar piesa s-a încheiat cu un moment prelungit cu aplauze, flori ºi cadouri, dedicate domniºoarei director

al teatrului, Nicoleta Bolcã, ce a þinut sã joace personajul principal al piesei chiar de ziua ei de nume”, a declarat Dorina Niþã, preºedinta PNL Petroºani. Piesa de teatru a fost extrem de gustatã

de cei care au venit în seara de sãrbãtoare la teatru, iar aplauzele necontenite în semn de mulþumire, au dat mãsura gestului fãcut de cei care s-au gândit ºi la hrana spiritualã a locuitorilor din Petroºani.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decembrie 2013

Surprinzãtor, dar oamenii din Valea Jiului încã mai cumpãrã felicitãri de sãrbãtori

n era comunicaþiilor ºi a transmiterii informaþiilor într-un mod extrem de rapid, încã mai sunt nostalgici care de sãrbãtori, cel puþin, vor sã îi felicitate pe cei dragi ºi sã le transmitã gândurile bune pe calea clasicã. Luiza ANDRONACHE Felicitãrile au început sã aparã din aceste zile pe rafturile magazinelor de biroticã, papetãrii, librãrii, dar mai ales în Oficiile Poºtale ºi chiar la preþuri modice. Chiar dacã pare un

efort sã cumpãrãm o carte poºtalã, sã o scriem, iar apoi sã o expediem, gândul cã aceasta va rãmâne ºi peste ani spre pãstrare, parcã meritã tot. ªi, surprinzãtor, sunt mulþi oameni care însã fac asta. “Mesajul electronic este rapid, se transmite uºor, dar din

pãcate este lipsit de conþinut. Este frumos, cu toþii îl copiem de pe internet, dar parcã nu este nimic din suflet. Însã, atunci când scrii douã rânduri sau un simplu La Mulþi Ani, o faci cu sufletul, pentru cã depui un efort, iar

acest mesaj va dãinui peste ani”, ne-a spus o doamnã de vârsta a II-a. Preþul unei felicitãri începe de la 80 de bani ºi poate ajunge pânã la 2, 5 sau 3 lei, în funcþie de dimensiune.

În vizitã la centrul “Salvaþi Copiii” Petrila

arcã ieri vedeam cum dispare încetul cu încetul verdeaþa din jurul nostru ºi se dezbracã arborii de coroanele lor. Frunzele multicolore parcã se aºeazã în straturi formând covoare întinse pe pãmânt. Crengile goale iau parcã forme ciudate, îndreptându-se spre cer. Dar iatã cã aceastã imagine pe cât de regretatã, pe atât de plãcutã, când pe cer norii gri se apropie unii de alþii, de parcã ºi-ar da mâna ºi la comandã neauzitã, încep sã aparã dansând zgolbii, primii fulgi de zãpadã. Sã fi venit oare iarna? Da! Cu siguranþã ºi acest anotimp întradevãr vine cu cea dintâi ºi cea mai frumoasã sãrbãtoare la români, sãrbãtoarea Sfântului Nicolae. El era un om luminat, care iubea foarte mulþi copii ºi a trãit între anii 284 – 305. Pentru deosebita sa bunãtate a fost fãcut arhiereu, cinstind creºtinãtatea ºi propovãduind dreapta credinþã. În toate zilele vieþii sale, dar ºi dupã moarte nu a uitat de copii, de oameni sãraci, dând cu îndestulare ale sale faceri de bine, celor lipsiþi ºi izbãvindu-i de tot felul de primejdii ºi

nevoi. A fost un grabnic ajutãtor cercetãtor al celor necajiþi, mângâietor al celor ce plâng, hrãnitorul celor flãmânzi, povãþuitorul celor orbi, bine dãtãtorul ºi mare fãcãtor de minuni. Ne-a rãmas întipãrite în minute pilda celor trei fecioare. Din pricina sãrãciei tatãl lor vroia sã le dea la desfrânare. Cele trei fete s-au rugat lui Dumnezeu, iar Sf. Nicolae, noaptea în ascuns le-a dat 3 legãturi de galbeni de aur, izbãvindu-l pe tatãl ºi pe cele 3 fete de cãderea în pãcat ºi de sãrãcie. Pentru a cinsti numele acestui sfânt ºi

pentru a trãi în spiritul acestei sãrbãtori, elevii clasei a VII-A de la C.N.I „Carmen Sylva” Petroºani însoþiþi de diriginta clasei: profesor Mazilu Ramona Magdalena ºi de reprezentantul Comitetului de pãrinþi doamna Ivan Luminiþa, ne-am gândit sã vizitãm centrul de zi Petrila: „Salvaþi Copiii”. Noi am considerat cã este necesar sã le venim în ajutor cu un sfat bun, cu mici daruri dar ºi cu dragostea ºi nevoia de a le împãrtãºi din preocupãrile noastre, din gândurile noastre de viitor. Cea mai mare satisfacþie a noastrã a

fost aceea de a-i vedea pe copii cã sunt fericiþi, veseli, senini cu mai puþine complexe ºi cu o mai mare capacitate de comunicare. Considerãm cã implicarea noastrã ºi a personalului din cãmin, corelarea eforturilor tuturor, amplificã rezultatele pozitive obþinute atunci când apar tulburãri afective sau de altã naturã. Am constatat cã de un real folos este programul de educaþie al acestor copii, care pe lângã caracterizãrile lor personale, specifice particularitãþilor de vârstã ºi individuale, cuprinde ºi sugestii de implicare în activitãþi educative, timpul acordat copiilor din punct de vedere cantitativ ºi calitativ, sensibilizarea pãrinþilor la identificarea nevoilor reale ale copiilor, la relaþiile cu cei din afara mediului familial. Þinând cont de faptul cã tradiþiile ºi obiceiurile unui popor dãinuie atâta timp cât înaintaºii le lasã cu zestre urmaºilor, noi vom încerca sã fim alãturi de aceºti copii nu numai cu ocazia acestor sãrbãtori, ci ori de câte ori se va ivi prilejul. Prof. Mazilu Ramona Magdalena C.N.I „Carmen Sylva” Petroºani

Pachete cu bunãtãþi prin Poºtã

erioada sãrbãtorilor de iarnã înseamnã nu doar bucurie ºi prilej de a petrece, ci gândurile se îndreaptã mai ales spre cei dragi, care sunt departe. Astfel, în oficiile poºtale din Valea Jiului , în urmãtoarele zile vor fi cozi tot mai mari, pentru cã oameni vor veni fie pentru a pune pachete, fie pentru a le ridica. Luiza ANDRONACHE “Vreau sã pun un pachet la Poºtã pentru fata mea care este la Bucureºti. De Crãciun ºtiu cã nu poate sã vinã acasã pentru cã lucreazã ºi în data de 24. Îi voi pune ºi eu ce am, niºte mâncare pe care o bag mai întâi în pungi termoizolante, apoi ºi niºte haine”, a declarat un bãrbat din Vulcan. “Am venit la Poºtã sã ridic un pachet. Bãiatul meu care este în Spania mi-a trimis un cadou, ala ca de Moº Nicolae”, a spus ºi o domanã din acelaºi

oraº. Oamenii pun de toate în pachete, dar cel mai des bucate pentru masa de Crãciun. Nu de puþine ori, în anii trecuþi s-a întâmplat ca aceste coletele sã conþinã cârnãciori, carne de porc ºi chiar sticle cu vin sau þuicã din gospodãriile proprii. Însã, fluxul maxim al tranzitului de pachete se va înregistra de sãptãmâna aceasta.

14 Program & Horoscop

10:30 Ora Regelui (r) 11:30 Profesioniºtii... (r) 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 13:55 Ia-mã acasã de Crãciun! 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Fete de mãritat 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:30 Iubiri secrete 20:30 B.D. la munte ºi la mare

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Apropo TV (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Masterchef - Proba celebritãþii (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Centurion 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã la serviciu nu prea aveþi spor la treabã ºi nu reuºiþi sã vã mulþumiþi ºefii. Nu vã ambiþionaþi sã terminaþi o lucrare pretenþioasã. Dacã vedeþi cã nu vã iese cu nici un chip, lãsaþi-o pe mâine! Altfel, riscaþi sã faceþi o greºealã costisitoare.

10:35 Doamne de poveste 10:40 Teleshopping 10:55 Maricruz (r) 11:55 Doamne de poveste 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Oþelul Galaþi Steaua 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Oþelul Galaþi Steaua 12:00 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Roma Fiorentina 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Roma Fiorentina 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 UCL Magazin 16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Digi Sport Special 18:30 Fotbal: CFR Cluj Sãgeata Nãvodari 19:15 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Nu prea reuºiþi sã vã stabiliþi o listã de prioritãþi. Pe de o parte, ar trebui sã terminaþi o lucrare importantã, iar pe de altã parte, sunteþi presat de o problemã financiarã. Acordaþi mai multã atenþie activitãþilor profesionale. Evitaþi speculaþiile de orice fel!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa sunteþi exagerat de optimist ºi intenþionaþi sã cereþi o mãrire de salariu. Este puþin probabil sã aveþi câºtig de cauzã, ba s-ar putea chiar sã vã alegeþi cu sarcini suplimentare. Nu sunteþi prea convingãtor ºi nu reuºiþi sã gãsiþi argumente. 9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Patru inimi nebune (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

23 iulie *** 22 august

O problemã de naturã sentimentalã vã stricã buna dispoziþie ºi este posibil sã deveniþi morocãnos. Puteþi avea succes pe plan profesional, însã numai dacã depuneþi un efort deosebit. Evitaþi speculaþiile ºi nu vã lãsaþi influenþat de prejudecãþi.

23 august *** 22 septembrie

S-ar putea sã rãmâneþi fãrã bani din cauza unor reparaþii urgente în casã. Cel mai mult vã supãrã faptul cã nu mai puteþi pleca întro cãlãtorie. Nu încercaþi sã meºteriþi nimic prin casã! Este de preferat sã apelaþi la cineva care se pricepe.

Vã bate gândul sã porniþi o micã afacere. Puneþi la punct toate detaliile, înainte de a trece la acþiune! Nu vã pripiþi, pentru cã riscaþi sã luaþi decizii greºite.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Nu reuºiþi sã faceþi ce v-aþi propus, din cauza obstacolelor care vã apar în cale. Nu daþi vina pe membrii familiei pentru nereuºitele de azi! Pur ºi simplu, simþul practic vã lipseºte aproape total.

S-ar putea sã nu vã iasã toate planurile aºa cum doriþi. Un prieten vã propune sã colaboraþi într-o afacere de pe urma cãreia puteþi câºtiga bine. Evitaþi orice fel de speculaþii. Aveþi parte de o searã romanticã.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi pus în situaþia de a lua o hotãrâre importantã pe plan sentimental. Un bãrbat mai în vârstã vã ajutã cu sfaturi preþioase. Nu staþi prea bine cu simþul practic.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi destul de confuz ºi aveþi puþine ºanse sã porniþi afacerea pe care o planificaþi. Nu insistaþi. Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi de rutinã. Este posibil sã vã petreceþi seara alãturi de persoana iubitã.romanticã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa s-ar putea sã aveþi o micã problemã sentimentalã. Cu o vorbã bunã, puteþi dezamorsa uºor o situaþie tensionatã. Pe plan financiar, nu staþi prea bine. Aveþi rãbdare ºi evitaþi speculaþiile

21 februarie *** 20 martie S-ar putea sã îi reproºaþi partenerului de viaþã cã a cheltuit prea mult. Pãstraþi-vã calmul ºi fiþi mai flexibil. Este bine sã vedeþi întotdeauna jumãtatea plinã a paharului ºi sã nu vã supãraþi din motive mãrunte!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decembrie 2013

Drumuri închise, incidente auto ºi ninsori puternice

ai multe drumuri au fost închise, iar Valea Jiului ºi întreg judeþul Hunedoara a fost sub cod galben pe toatã durata week-endului. Traficul s-a desfãºurat dificil din cauza zãpezii, iar unele porþiuni de drun au fost închise. Diana MITRACHE

în apropierea localitãþii Orãºtie, ca urmare a Astfel, potrivit necordãrii de prioritate. CNADR, duminicã A avut loc o coliziune dimineaþã a avut loc un frontalã între douã autoambuteaj provocat de un turisme. Ca urmare a accident rutier, iar circuevenimentului rutier douã laþia rutierã a fost întrepersoane au fost rãnite uºor. Cerul este noros, ruptã maimulte zeci de înregistrând-se precipimunite la Orãºtie. taþii slabe sub forma de „Accidentul s-a produs ninsoare. Traficul a fost pe DN 7 la km. 367+400, la ora 8.55, întrerupt în vedrea efectuãrii cercetãrilor de Transmitem întreaga cãtre organele noastrã compasiune de poliþie, familiei îndoliate la pânã la ora trecerea in 09.45, când eternitate a circulaþia a fost reluatã în prof. univ. dr. ing. condiþii norPASCULESCU MIHAI, male”, se aratã pe site-ul un om de mare caracter si CNADR. înalt profesionalism. Sincere condoleanþe CONDUCEREA INCD INSEMEX PETROSANI Un gând de alinare si mângâiere pentru familia d-lui ing. Vlad PASCULESCU la ceas de grea încercare pricinuita de pierderea tatãlui, prof. univ. dr. ing. PASCULESCU MIHAI Dumnezeu sa-l odihneascã in pace Colectivul INCD INSEMEX Petroºani Ne alãturam durerii familiei colegului nostru ing. Vlad PASCULESCU, in aceste clipe dureroase pricinuite de trecerea in nefiinþã a tatãlui, prof. univ. dr. ing. PASCULESCU MIHAI

Mai multe drumuri spre sau dinspre Petroºani au fost blocate de zãpadã, iar cei de la Drumuri Naþionale susþin cã s-a circulat greu din cauza ninsorii pe DN 66 de la km 136+000 la km 154+000 între Petroºani ºi Baru Mare, unde zãpada avea pe carosabil 1 cm. La fel a fost ºi pe DN 7A de la km 50+000 la km 105+120 între Voineasa/VL ºi Petroºani/HD. Aici zãpada are între 1-3 cm. ªi pe Defileul Jiului

se circulã greu, aºa încât drumarii spun cã de la km 99+000 la km 126+000 între Bumbeºti Jiu ºi Petroºani, izolat zapada a mãsurat 1 cm. Drumarii spun cã ºiau fãcut treaba ºi cã pe sectorul de Drumuri naþionale ce aparþin de Deva s-a acþionat cu 11 utilaje ºi s-au rãspândit 59 de tone de material antiderapant pe DN 66, DN 66A, DN 68, DN 74 ºi pe porþiunea de pe A1.

Azi se ia apa! Restricþii S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Luni 09.12.2013 în oraºele: - Petroºani între orele 9.00-18.00. Zona afectatã: Petroºani Nord, Colonia, Str. Nicolae Bãlcescu, Avram

Iancu, Aleea Poporului, Aleea Trandafirilor, Piaþa Centralã Agroalimentarã, 9Mai, Cartier Carpaþi. Motivul restricþiei: Montare vanã regulatoare str. 1 decembrie zona Macarena. - Aninoasa între orele 9.00 - 12.00. Zona afectatã: Str. Cãtãneºti ºi utiliza-

VÂNZÃRI

Sincere condoleante!

Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Colectivul LABORATORULUI APLICATII INFORMATICE INCD INSEMEX Petroºani

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

tori din zona intersecþiei DN 66 cu DN 66A. Motivul restricþiei: Înlocuire conducta alimentare cu apã str. Cãtãneºti. Va multumim pentru înþelegere Conducerea S.C apa Serv Valea Jiului S.A

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 9 Decembrie 2013

Au colindat Fabrica lui Moº Crãciun

levii ªcolii Gimnaziale IG Duca din Petroºani au fost vineri spiriduºii lui Moº Crãciun. Împreunã cu dascãlii lor aceºtia au venit în Parcul Central din Petroºani unde i-au cântat câteva colinde lui Moº Crãciun ºi tuturor celor aflaþi în suferinþã. Cei mici au fost primii colindãtori ai Fabricii lui Moº Crãciun. Monika BACIU ”În primul rând pentru cã sunt sãrbãtori ºi în pragul sãrbãtorilor de iarnã trebuie sã fim buni. Învãþãm acest lucru de la cei mai mici pânã la cei mai mari. Acþiunea umanitarã Fabrica lui Moº Crãciun ne învaþã sã dãruim din puþinul nos-

tru ºi celor care poate în pragul acestor sãrbãtori nu pot sã aibã tot ce îºi doresc ºi atunci încercam sã fim alãturi de ei uneori cu colinde, alte ori cu gânduri bune, cu daruri, cu ce putem ºi noi” a declarat Elena Gârjob, profesoarã la Scoala Gimnaziala IG Duca din Petroºani. Cei mici spun cã au

venit în parc pentru a-l întâlni pe Moº Crãciun. ”Am venit sã-l vedem pe Moº Crãciun ºi sã-i cântãm niºte colinde. Ne place place foarte mult aici pentru cã nu am mai fost pânã acum” ne-a spus unul dintre copilaºii care au venit sã-l colinde pe Moº Crãciun. „Spiriduºii” lui Moº

Mii de oameni din Valea Jiului vor petrece Revelionul în stradã

a fel ca ºi în anii trecuþi, locuitorii municipiului Petroºani vor întâmpina noul an în stradã, la petrecerile în aer liber organizate de primãrii. De altfel, ºi pensionarii se vor bucura de o petrecere de Revelion.

fel de spectacol. În schimb, între Crãciun ºi Revelion, artiºtii Casei de Culturã Uricani vor susþine un recital pentru oamenii din localitate.

Crãciun au venit pentru a le transmite petroºãnenilor gândurile lor bune iar dascãlii acestora le-au spus cât de importante sunt aceste acþiuni pentru cei cãrora soarta nu a fost prea fericitã ºi care au nevoie de tot sprijinul semenilor. ”I-am învãþat pe copiii de la ºcoalã ca în aceastã zi sa deschis cortul în care împreunã cu pãrinþii pot sã

aducã donaþii de orice fel pentru cei nevoiaºi ºi atunci am venit ca sã consolidãm acest lucru, vãzând cortul ºi colindându-l pe Moºul dacã tot l-am gãsit aici” a mai declarat Elena Gârjob. Copiii au vestit cu bucurie sãrbãtorile de iarnã. Mai mult,pentru cã au fost cuminþi Moºul le-a dãruit ºi zãpadã, lucru care i-a bucurat pe cei mici.

Luiza ANDRONACHE Petroºenenii vor petrece în stradã la cumpãna dintre ani. Administraþia localã are ºi anul acesta în plan organizarea unei petreceri în aer liber în faþa Casei de Culturã. Deocamdatã, detaliile vizavi de artiºtii care îi vor distra pe petroºeneni nu sunt încã finalizate. De altfel, administraþiile locale au pregãtit o searã specialã ºi persoanelor de vârsta a 3-a, care vor avea petrecerea lor, fie înainte de Anul Nou cu câteva zile, fie chiar în seara de Revelion.

La Uricani, însã, anul acesta este primul în care nu va avea loc o petrecere în stradã la cumpãna dintre ani, pentru cã primarul Dãnuþ Buhãescu a afirmat cã nu sunt bani suficienþi în buget pentru a face un ast-

Prima zãpadã adevãratã din acest an, a adus sute de turiºti în Valea Jiului

rima zãpadã din acest an a adus turiºtii la munte, în staþiunile din Valea Jiului. Cei mai mulþi dintre ei au venit din alte zone ale þãrii, în special din zona Olteniei. Luiza ANDRONACHE În Parâng, spre exemplu, de vineri ºi pânã duminicã inclusiv, afluenþa turisticã a fost undeva la circa 100 de persoane, mai ales cã în prima parte a week-endului, stratul de

zãpadã mãsura peste 25 de cm. Duminicã, însã, lucrurile s-au schimbat puþin din cauza viscolului. În vestul Vãii Jiului, în staþiunea Straja, lucrurile au stat altfel.

Afluenþa turisticã de vineri dupã-masa ºi pânã duminicã a fost destul de mare, iar telegondola a funcþionat la parametrii normali. Aici s-a putut schia pe douã pârtii, iar din week-end-ul viitor, toate vor fi

funcþionale. ªi în Pasul Vâlcan au urcat turiºti, însã mai puþini. Aici existã o singurã pârtie amenajatã cu un singur teleschi, dar chiar ºi aºa, în vârf de sezon, turiºtii vin ºi schiazã.