CVJ NR. 510, VINERI 6 DECEMBRIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 510

Cronica Vãii Jiului Vineri, 6 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

LEGENDA LUI MOª NICOLAE z Cine a fost el ºi de ce împarte cadouri pe 6 decembrie

Sfântul Nicolae sã vã cãlãuzeascã paºii, sã vã aducã bucurie în suflet ºi sã fie întotdeauna cu dumneavoastrã, cei ce purtaþi acest nume.

LA MULÞI ANI! Mircea Ioan Moloþ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

Partidul Poporului se scufundã de la o zi la alta >>> PAGINA A 3-A

Metehnele minereºti cauzeazã accidente la suprafaþã >>> PAGINA A 3-A

Tradiþia nãruitã de modernism >>> PAGINA A 4-A

A pornit Fabrica lui Moº Crãciun >>> PAGINA A 5-A

κi încãlzesc locuinþa cu deºeuri >>> PAGINA A 6-A Împreunã sub lama buldozerului

Preparaþia Petrila va fi pusã la pãmânt odatã cu exploatarea minierã

M

oº Nicolae, adorat de copii pentru cadourile aduse an de an, este de fapt Sfântul Nicolae, un personaj real. Sfântul Nicolae a fost un episcop din Myra, iar ziua de 6 decembrie îi este închinatã lui, deoarece se crede cã a încetat din viaþã la aceastã datã, în anul 342, dupã ce a fost întemniþat pe vremea în care creºtinii erau persecutaþi. >>> PAGINILE 8-9

>>> PAGINA A 7-A

Turismul ”alb” îngropat de cel ”negru” >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decembrie 2013

Partidul Poporului se scufundã de la o zi la alta Neîncrederea în PP-DD a plecat "de jos", exact de la cei care la început au crezut cã acest partid va fi unul al poporului. Când, atât pe plan local, cât ºi pe plan naþional, lumea nu mai avea încredere în nici un partid politic, a apãrut PP-DD. Speranþa oamenilor de rând cã se mai poate schimba ceva în România.Toate femeile care urmãreau OTV-ul, ºi nu numai, au avut încredere cã Dan Diaconescu e un om al poporului, cãruia îi pasã.

Se pare cã nu a fost tocmai aºa.

Pe plan local, neîncrederea în acest partid a început sã se manifeste mai devreme.

Un exemplu în acest sens este vicepreºedintele PP-DD Lupeni, care a sesizat anumite nereguli încã din campania electoralã. Au existat mai multe

A

ccidentul de muncã ce a avut loc marþi în zona Dãrãneºti în urma cãruia trei persoane au fost rãnite, dupã ce s-a surpat malul, în timp ce lucrau la extinderea sistemului de canalizare, se încadreazã la categoria accidentelor colective de muncã.

Acest lucru se datoreazã faptului cã trei persoane au fost rãnite în urma acestui accident. ”Ne-am deplasat la faþa locului datoritã faptului cã se pãrea a fi un accident grav ºi se fãcea sub supravegherea noastrã cercetarea, dar având în vedere cã în final sunt trei acci-

conducerii filialei din Lupeni, astfel încît însoþitã de dovezi, a fost cerutã retragerea sprijinului politic al acestuia, direct la Bucureºti. Aceastã cerere nu a fost soluþionatã, iar cealaltã parte a conducerii partidului, a fost exclusã de cãtre domnul Uilacan.

Astfel, în cadrul ºedinþei pentru alegerea preºedintelui judeþean a organizaþiei de femei au fost predate peste 40 de carnete de membrii (foto jos), iar alte neînþelegeri, multe minciuni ºi lucruri care erau paralele cu ideologia noului partid. Într-o înregistrare fãcutã preºedintelui partidului filiala Lupeni, Aurel Uilacan, acesta spunea: "...eu nu mã duc acolo la sediul partidului ca sã pierd vremea. Eu nu mã duc nicicum, o sã votez cu altul... ºi nici pe Vochiþoiu nu îl votez... pentru mine sunt un rahat... partidul ãsta nu

zeci au fost arse. În opinia ex-organizaþiei de femei PP-DD Lupeni, acesta nu a fost un partid politic, ci vocea poporului, o voce care mai apoi a fost sugrumatã. Vedem cu toþii ce se întîmplã atît la nivel local, cît ºi naþional ºi realizãm de ce Dan Diaconescu a fost huiduit de 1 decembrie la Alba Iulia.

Am sperat cu toþii ºi am fost minþiþi frumos.Vorbã lui Caragiale ºi a cetãþeanului sau turmentat: "Eu...pentru cine votez?...”

Adela DEMIAN

face nimic pentru nimeni.

Speranþã... în cine v-aþi pus speranþa?... Partidul ãsta nu face nimic pentru nimeni”. Cã mai apoi, dumnealui, sã voteze mãrirea cu 16% a taxelor ºi impozitelor locale. A fost în mãsurã sã facã ãsta dat fiind faptul cã sprijinit de PP-DD a ajuns consilier local. Acest mod de a se comporta a fost considerat neadecvat de cãtre restul

Metehnele minereºti cauzeazã accidente la suprafaþã

dentaþi cu incapacitate temporarã de muncã se va încadra ca ºi accident colectiv, ca atare am preluat cercetarea.

Am aºteptat pentru cã cei doi care s-au prezentat la spital au fost lãsaþi acasã urmând sã meargã la medicii de familie ºi trebuia sã vedem dacã vor avea incapacitate temporarã de muncã sau

vor putea reveni la muncã. Având în vedere cã toþi trei sunt în incapacitate de muncã se încadreazã în accident colectiv ºi accidentul colectiv se cerceteazã de cãtre ITM”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului.

Ancheta este în desfãºurare, iar inspectorii ITM nu se pot pro-

nunþa dacã accidentul s-a produs din cauza erorii umane. ”Nu putem sã ne antepronunþãm este clar cã dacã s-a surpat malul susþinerea nu a fost corespunzãtoare.

Din ce a vãzut colegul meu la faþa locului era ceva ce rãmãsese dintre susþinere, dar exista o susþinere a malului, dar dacã a cedat nu era corespunzãtoare. Va trebui din audieri sã vedem ce s-a lucrat, cum s-a lucrat, dacã s-a lucrat corect, cum prevedea proiectul susþinerea malului ca ºi tehnologie, dacã s-a respectat tehnologia. În urma cercetãrii va rezulta cu claritate dacã sunt abateri ºi care sunt acestea”, a mai spus

sursa citatã.

Potrivit inspectorilor ITM majoritatea accidentelor de acest gen din Valea Jiului se datoreazã neatenþiei lucrãtorilor. Majoritatea dintre aceºtia sunt foºti mineri, iar ei sunt obiºnuiþi cu asigurarea tavanului aºa cum se face în subteran. ”La nivel naþional cele mai multe accidente s-au produs anul acesta datoritã surpãrilor de maluri. Din pãcate ºi în Valea Jiului cele mai multe accidente grave s-au produs datoritã surpãrii malurilor. S-a mediatizat ºi la nivel local ºi la nivel naþional, am fãcut instruiri cu angajatorii, cu lucrãtorii desemnaþi

pe partea de SSM, ori se minimalizeazã riscul.

Existau discuþii cã foarte mulþi din cei care lucreazã la canalizare ar fi lucrat în minã ºi sunt obiºnuiþi cu riscurile.

Oamenii sunt obiºnuiþi în minã cã riscul vine de sus ºi atunci asigurã deasupra capului, în minã nebandajarea pereþilor nu duce la surpare, poate cã nu conºtientizeazã suficient riscurile”, a mai precizat Ileana Bodea. În cursul acestui an trei muncitori ºi-au pierdut viaþa, fiind victime ale surpãrilor de pãmânt, în timpul executãrii unor lucrãri la reþeaua de canalizare a municipiului Vulcan.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decmebrie 2013

Iluminatul ornamental pornit în ajun de Moº Nicolae

L

Tradiþia nãruitã de modernism

egenda lui Moº Nicolae e legatã rimarul Tiberiu Iacob Ridzi a dat startul de nuieluºa ruptã sãrbãtorilor de iarnã la Petroºani. Mii de dintr-un copãcel, cu beculeþe colorate ºi sute de metri de ghirlande scopul de a-i avertiza care împodobesc municipiul Petroºani au fost pe copiii rãi, sã se folosite în acest an de edilii localitãþi, iar ieri seara cãiascã. Tradiþionala luminile au fost pornite în urma unei ceremonii nuieluºã e acum devenitã deja tradiþie. împopoþonatã, coloratã ºi nimeni nu mai crede Evenimentul a adunat cã e un obiect de care mulþi locuitori în cel mai trebuie sã te fereºti.

P

mare parc al Petroºaniului, dornici sã asiste la pornirea iluminatului ornamental, iar dupã pãþania de anul trecut, edilii au avut ceva emoþii. În decembrie 2012, întrerupãtorul care trebuia sã aprindã luminile n-a funcþionat, ceea ce i-a dat emoþii primarului Tiberiu Iacob Ridzi. „Anul acesta sper sã porneascã iluminatul din prima, sã nu mai pãþim ca anul trecut”, a spus edilul. Copiii care au asistat în parc la aprinderea beculeþelor din bradul de Crãciun au primit ºi vizita ajutoarelor lui Moº Nicolae care le-au împãrþit dulciuri.

Potrivit edilului, ornamentele ce anul acesta vor decora localitatea cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã au fost achiziþionate în ani trecuþi, iar pentru acest an s-au

fãcut doar completãri.

Municipalitatea nu a renunþat nici la vechile decoraþiuni, astfel cã anul acesta sunt împodobite de sãrbãtoare ºi strãzi care în trecut nu au avut parte de iluminat ornamental, inclusiv sensurile giratorii din municipiul Petroºani.

Maximilian GÂNJU

Nuieluºele tradiþionale sunt acum beþiºoare strident colorate, sclipicioase ºi cu diferite figurine.

Nimeni nu mai þine cont de tradiþii ºi acum se cautã cele mai ornamentate beþiºoare, fãrã sã mai þinã cineva cont de tradiþii. Asta o recunosc ºi vânzãtorii care spun cã s-au adaptat cerinþelor pieþei ºi le ºi convine mai mult, pentru cã astfel ornate beþele se vând mai bine ºi mai scump. „ A venit tradiþia ca sã le facem mai împopoþonate ºi mai scumpe, nu la un leu, sau 1,5 lei. Nimeni nu mai vrea un bãþ simplu. Unul mai clasic este considerat acum unul care sã nu aibã multe zorzoane, dar pot sã spun cã oamenii le cumpãrã pe cele în formã de bastonaºe, cã le par mai adevãrate”, spune o vânzãtoare din Petroºani, în timp ce o alta vine clar sã completeze ideea modernismului, care ia locul tradiþiilor. „Odatã cu timpul ºi lumea se mai specializeazã. Acum trebuie sã fie cât mai frumos, mai ochios, sã ne atragã, sã fie deci sofisticate. Nu e cine ºtie ce câºtig pentru noi, faþã de cât investim în ele.

Cred cã ãsta e ultimul an în care mai fac beþiºoare sã vând”, spune o altã precu-

peaþã.

Nici cumpãrãtorii nu mai ºtiu de tradiþie ºi dacã e la modã, atunci aleg unul care sã atragã privirea. Vechea nuieluºã vopsitã cu bronz ºi cu fundiþã din hârtie creponatã e doar o amintire a unor vremuri mai bune. „Înainte aveau alt farmec sãrbãtorile. Acum ne limitãm doar la un beþiºor de care gãsim mai ieftin.

Înainte aºteptam cu mare drag ºi e pãcat cã pierdem din tradiþii”, ne asigurã o doamnã care a negociat pentru câteva beþiºoare pe care sã le dãruiascã nepoþilor.

Un singur precupeþ a venit la piaþã cu nuiele tradiþionale, iar în Petroºani a fost ºi singurul care a stat mai mult cu ele, pentru cã lumea vrea beþiºoare cu figurine, betealã ºi mult sclipici.

Cândva, în seara de ajun de Sfântul Nicolae, pãrinþii puneau în ghetuþe o nuieluºã ruptã din pom, vopsitã cu bronz ºi care simboliza teama de a face boacãne. Modernismul, însã, i-a locul tradiþionalismului ºi piaþa impune marca.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decembrie 2013

A pornit Fabrica lui Moº Crãciun Z

eci de oameni, tineri, copii ºi voluntari ai diferitelor organizaþii din Valea Jiului au pornit Fabrica lui Moº Crãciun la Petroºani. De vineri, pânã de Crãciun, oricine poate face donaþii ºi pentru asta nu trebuie decât sã meargã la cortul din Parcul central Carol Schreter.

Cu motoarele turate la maxim, cu oaspeþi veniþi tocmai din

Germania ºi mulþi voluntari, Fabrica lui Moº Crãciun a pornit sã

facã daruriu. Sub genericul „Dãruieºte din puþinul tãu, puþin”, organizatorii sperã sã realizeze pânã la Crãciun sute de pachete pe care sã le împartã copiilor la care altfel Moº Crãciun nu va veni. „Este al treilea an în care facem aceastã acþiune, denumitã Fabrica lui Moº Crãciun, de

aceastã datã sub egida ProUrbis. Ei sunt cei care organizeazã, noi îi sprijinim. Cred cã cel mai important este ca, prin aceastã acþiune sã încercãm sã sensibilizãm comunitatea spre a-ºi îndrepta atenþia în special cãtre copiii care nu au tot ceea ce le trebuie ºi cred cãle facem o mare bucurie, acum de Crãciun, dacã vom colecta aceste cadouri pentru ei, iar

Festival concurs „Klavier art” la Petroºani

E

diþia a doua a unui festival concurs de muzicã clasicã, în special pian, va avea loc la Petroºani în acest weekend. În concurs intrã cei mai buni copii din toatã þara ºi miza e cu atât mai mare cu cât din Petroºani sunt unii dintre premianþii de necontestat din România.

Festivalul – concurs Klavier Art adunã cei mai talentaþi muzicieni, care vin sã se întreacã ºi sã ne demonstreze cã muzica rãmâne o artã. În acest sfârºit de sãptãmânã, aici ajung copii din cele mai importante centre ºi licee de profil din întreaga þarã, care vor sã-ºi

demonstreze talentul. „În acest an, noi, ªcoala gimnazialã I.G.Duca, cu sprijinul al administraþiei locale, organizãm acest festival concurs, care este la a doua ediþie, dar prima organizatã de cãtre noi. Vor veni copii care studiazã pianul din 8 judeþe, sau 8 zone importante ale þãrii. Avem copii talentaþi de la licee cu tradiþie, respectiv Dinu Lipati ºi George Enescu, de la Târgoviºte, Gheorghieni, Lugoj, Deva ºi copiii noºtri care meritã acest festival. Noi spunem cã sunt deosebiþi ºi au rezultate deosebite”, a declarat Ncoleta Demeter, directorul ªcoalii I.G Duca Petroºani, unul dintre organizatori.

Vineri dupã-amiazã are loc deschiderea festivalului, iar

atunci va avea loc ºi vernisarea unei expoziþii la sala de marmurã a primãriei din Petroºani.

Este vorba despre Constantin Silvestru, eminent susþinãtor al creaþiei enesciene, dar ºi un concert al copiiilor care au câºtigat prima ediþie, printre care se numãrã ºi cei din Petroºani. Sâmbãtã va fi Gala laureaþilor, dar cei interesaþi vor putea sã participe la recitalul la vioarã ºi pian.

Diana MITRACHE

pe de altã parte, toatã aceastã acþiune se desfãºoarã cu voluntari. Sunt oameni ºi cred cã ei ne dau un exemplu foarte bun”, a spus, în deschiderea fabricii, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

municipiului Petroºani.

Fabrica a pornit, voluntarii se vor muta la cortul din parc ºi nu ne rãmâne decât sã dãruim puþin din puþinul nostru.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decembrie 2013

Magazine goale de Crãciun, din cauza accizei

A

κi încãlzesc locuinþa cu deºeuri

M

ai multe familii din municipiul Petroºani pun pe foc haine la mâna a doua deoarece este mai ieftin decât dacã s-ar încãlzi cu cãrbuni sau lemne.

Aºa se face cã de mai mulþi ani, pentru o parte a locuitorilor cartierului Colonie, resturile de la depozitele second hand sunt manã cereascã.

Cu câþiva lei pe zi îºi asigurã cãldura în case, iar dacã nu ar mai avea deºeurile de la depozitele second hand, mulþi ar îngheþa în case. Magazinele de haine second hand au devenit soluþia salvatoare pentru multe familii din cartierul Colonie din Petroºani pentru a ieºi din iarnã. Oamenii cumpãrã la preºuri mici sute de kilograme de haine, în special încãlþãminte, cu care îºi încãlzesc casele pe timp de iarnã. Lovite de sãrãcie, aceste familii, în schimbul a câþiva lei îºi asigurã cãldura în toatã casa în fiecare zi, ceea ce n-ar reuºi dacã ar

cumpãra cãrbuni sau lemn. „Nu avem bani de lemne sau cãrbune, iar gazul nu a ajuns pânã în Colonie ºi nu am avea cu ce sã-l plãtim chiar dacã ar fi.

Ardem haine pentru a ne încãlzi casa ºi pentru gãtit mâncarea.

Hainele le luãm de la second-hand, acolo unde dãm 1 leu pentru un sac. Sacul cu papuci este mai scump, dar ard mai mult ºi dau cãldurã ”, spune Aurelia, o femeie care a trecut prin trei ierni cu deºeurile nevândute la second-hand. „Ultima datã am cumpãrat 20 de saci cu vechituri care cred cã ne ajung vreo patru sãptãmâni”, spune ºi Adriana Cãldare.

Fãrã sã vrea aceste familii fac ºi un serviciu depozitelor de haine la mâna a doua. Pe lângã cã plãtesc ceea ce în mod normal aceste firme ar arunca, sãracii le scapã ºi de cheltuiala cu transportul la groapa de gunoi. Asta dacã nu le aruncã la adãpostul nopþii pe malurile Jiului, cum s-a mai întâmplat.

Maximilian GÂNJU

m putea rãmâne fãrã marfã în galantare de Crãciun.

Ameniþarea vine de la transportatori, care vor astfel sã protesteze.

Transportatorii de mãrfuri anunþã cã vor intra în grevã pe o perioadã nedeterminatã începând de luni, 9 decembrie, pentru a protesta faþã de acciza de 7 eurocenþi introdusã de guvern la combustibili, potrivit unui comunicat intitulat "Magazinele pot ramane goale in perioada sarbatorilor de iarna" ºi semnat de Augustin Hagiu, preºedintele Confederatiei Nationale Rutiere.

Potrivit HotNews, decizia a fost luatã în urma unei reuniuni care a avut loc în 29 noiembrie, la Sibiu, ºi la care au participat reprezentanþi ai transportatorilor din 24 de judeþe precum si lideri ai Asociatiei Patronale a Transportatorilor din

Arabii, potenþiali investitori pentru realizarea aeroportului de la Sãuleºti

perator priO vat pentru realizarea aeropor-

tului de la Sãuleºti.

Consiliul Judeþean Hunedoara are în plan construirea unui aeroport în localitatea Sãuleºti, de lângã Deva.

Potrivit reprezentanþilor Consiliului Judeþean investiþia ar urma sã fie realizatã în cadrul unui parteneriat public-privat. Acum responsabilii CJH cautã investitorul care sã investeascã în construirea aerogãrii ºi apoi sã administreze aeroportul "Ideea construirii

unui aeroport o considerãm bunã ºi este doritã de cetãþenii din judeþul Hunedoara.

Felul în care poate fi pusã în practicã este un parteneriat public-privat, în aºa fel încât un operator (de transport, n.r.) sã vinã ºi sã opereze, dupã ce vom construi acest aeroport, ºi sã-l facã rentabil.

Pentru cã dacã doar construim un aeroport, ca sã rãmânã acolo o pistã ºi niºte clãdiri, fãrã sã se susþinã singur din punct de

vedere economic, nu este o rezolvare", a declarat vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint.

Reprezentanþii CJH spun cã existã posibilitatea ca potenþialul investitor sã provinã din Quatar sau Arabia Sauditã. Ideea construirii unui aeroport inter-

naþional lângã Deva a fost avansatã ºi în urmã cu mai bine de cinci ani, studiul de fezabilitate realizat atunci estimând cã realizarea proiectului va costa 90 de milioane de euro.

Potrivit documentelor, aeroportul ar urma sã aibã o pistã în lungime de 2.000 de metri, ce ar fi permis aterizarea ºi decolarea unor avioane de tipul Airbus. Terminalul de pasageri, pista ºi construcþiile anexe ar fi urmat sã ocupe o suprafaþã de 100 de hectare, pe spaþiul ocupat acum de Aeroclubul "Dacia" Deva.

Monika BACIU

Arad, Federaþiei Operatorilor Români de Transport, Federaþiei Transportatorilor Europa, Asociaþiei Transportatorilor Rutieri în Construcþii, Breslei Marilor Transportatori din Cluj ºi Asociaþiilor transportatorilor rutieri de mãrfuri din Maramureº, Transilvania, Moldova ºi Constanþa, patronate

suplimentare de 7 eurocenþi + TVA la combustibil.

"Astfel 'amortizarea' celor 7 cenþi pe fondul presupuselor predicþii privind scãderea cotaþiei internaþionale a barilului este o aberaþie ºi un non-sens atâta timp cât, într-o asemenea situaþie, în þãrile europene preþul carburanþilor va fi mai mic decât în România, fapt ce aruncã ºi mai mult

membre al Confederaþiei Naþionale Rutiere.

Transportatorii acuzã autoritãþile ºi în mod special Ministerul Transporturilor cã au refuzat "sã accepte dialogul constructiv".

Aceºtia afirmã cã "nu pot înþelege ºi nici nu pot accepta explicaþiile lipsite de logicã prin care Guvernul încearcã sã justifice abuzul comis " prin introducerea accizei

transportatorii români în afara competiþiei din piaþa europeanã ºi regionalã", spun transportatorii.

Transportatorii se declarã nemulþumiþi ºi de faptul cã, deºi vor trebui sã suporte noi impozite, Guvernul a ales sã construiasca autostrãzi "în afara fluxurilor ºi coridoarelor de transport comercial", care vor fi ºi "mai mult ca sigur taxate".

HOTNEWS

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decembrie 2013

Împreunã sub lama buldozerului

Preparaþia Petrila va fi pusã la pãmânt odatã cu exploatarea minierã

J

umãtate din clãdirea fostei Preparaþii a Cãrbunelui Petrila, care nu a fost demolatã în aceastã primãvarã, va rãmâne la stadiul de ruinã pânã la demolarea clãdirilor în care acum funcþioneazã Mina Petrila.

Carmen COSMAN În primãvara acestui an, o parte a clãdii preparaþiei de cãrbune, una dintre cele mai vechi din Valea Jiului, a fost pusã la pãmânt dupã douã zile în care firma ce se ocupã de demolare a încãrcat explozibil între ziduri. Cealaltã parte, însã, adicã aproape jumãtate, a rãmas în picioare, ºi nici nu va fi dãrâmatã pânã când nu se vor demola ºi clãdirile Minei Petrila, pentru cã operaþiunea le-ar pune pe acestea în

pericol. „Se va demola ºi cealaltã parte a Preparaþiei, dar cel mai probabil va intra în acelaºi program cu Mina Petrila. Dacã ar fi dãrâmatã acum, riscã sã afecteze ºi celelate clãdiri, care sunt destul de aproape de aceasta”,a explicat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Dupã demolare, terenul pe care a funcþionat Preparaþia Petrila va fi pus la dispoziþia administraþiei publice, iar acesta îl va concesiona eventu-

alilor investitori care vor dori sã-ºi dezvolte aici afaceri.

pe punctul de a ajunge istorie. În anul 1927 a fost pusã în funcþiune prima uzinã de preparare. Din ea s-au mai pãstrat douã turnuri de apã.

Ulterior, Uzina de Preparare a Cãrbunelui s-a modernizat, iar în 1982 a fost pusã în funcþiune o uzinã nouã. În anul 2003 s-a renunþat la prepararea cãrbunelui

mai bine de 150 de ani, fiind prima minã din Valea Jiului. A intrat într-un accentuat declin dupã cele douã explozii devastatoare din 15 noiembrie 2008, când a început sã funcþioneze la doar o treime din capacitate. Nu s-a mai redresat niciodatã ºi a fost inclusã pe lista minelor neviabile, alãturi de Uricani ºi Paroºeni, ºi administratã de Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului.

Mina Petrila este prima care se va închide, dintre cele trei mine neviabile.

I

storia demolatã Preparaþia de la Petrila a fost una dintre primele din Europa, dar acum este

A crescut salariul, nu ºi traiul

S

tatisticile aratã cã românii au primit mai mulþi bani. Asta, însã, nu se reflectã ºi în nivelul de trai, pentru cã statisticile sunt influenþate de cei cu venituri ºi aºa foarte mari.

Câºtigul salarial mediu nominal net a fost de 1.615 lei, în creºtere faþã de luna precedentã cu 6 lei (0,4%), potrivit datelor publicate joi de Institutul Naþional de Statisticã (INS) ºi citate de Agerpres. În luna octombrie 2013, câºtigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.232 lei, cu 0,4% mai mare decât în luna septembrie 2013.

Valorile cele mai mari ale câºtigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în intermedieri financiare (3.829 lei), iar cele mai mici în hoteluri ºi restaurante (900 lei). Indicele câºtigului salarial real pentru luna octombrie 2013 faþã de luna precedentã, calculat ca raport între indicele câºtigului salarial nominal net ºi indicele

din raþiuni economice, dar ºi de mediu, mai ales cã Preparaþia Petrila era unul dintre marii poluanþi ai Râului Jiu. Clãdirea unde a funcþionat preparaþia a fost datã de cãtre administraþia din Petrila unei firme din Timiºoara care are obligaþia de a demola ºi, ulterior, de a ecologiza fostul perimetru minier. În ceea ce priveºte Mina Petrila, aceasta va trebui închisã, iar perimetrule cologizat pânã în anul 2018.

Exploatarea Minierã Petrila ºi-a început activitatea în urmã cu

preþurilor de consum, a fost de 100,1%. În luna octombrie 2013, în majoritatea activitãþilor din sectorul economic, nivelul câºtigului salarial mediu net a înregistrat uºoare creºteri faþã de luna septembrie

2013, ca urmare a acordãrii de prime, sume din profitul net ºi din alte fonduri (inclusiv tichete de masã), drepturi în naturã ori realizãrii de producþii ori încasãrilor mai mari (în

funcþie de contracte). De asemenea, creºterile câºtigului salarial mediu net au fost influenþate în unele activitãþi economice ºi de disponibilizãrile de salariaþi cu câºtiguri salariale mici.

Cele mai semnificative creºteri ale câºtigului salarial mediu net au fost de 13,2% în alte activitãþi extractive, între 3,5% ºi 6,5% în activitãþi de producþie cinematograficã, video ºi de programe de televiziune (inclusiv înregistrãri audio ºi activitãþi de editare muzicalã; activitãþi de difuzare ºi transmitere de programe), extracþia minereurilor metalifere, colectarea ºi epurarea apelor uzate, fabricarea de mobilã, fabricarea altor mijloace de transport, fabricarea articolelor de îmbrãcãminte, intermedieri financiare (cu excepþia

activitãþilor de asigurãri ºi ale fondurilor de pensii), între 2,5% ºi 3,5% în alte activitãþi industriale, fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie, industria metalurgicã, activitãþi de poºtã ºi de curier, captarea, tratarea ºi distribuþia apei, activitãþi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activitãþi de asigurare ºi fonduri de pensii), tipãrirea ºi reproducerea pe suporturi a înregistrãrilor, industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii, fabricarea altor produse din minerale nemetalice.

Scãderile câºtigului salari-

al mediu net faþã de luna precedentã au fost cauzate de acordarea în luna precedentã a primelor ocazionale, plãþii sumelor din alte fonduri (inclusiv tichete de masã).

Cele mai semnificative scãderi ale câºtigului salarial mediu net au fost de 26,1% în extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale, respectiv cu 17,7% în fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului, între 5% ºi 7,5% în activitãþi de servicii anexe extracþiei, extracþia cãrbunelui superior ºi inferior, fabricarea produselor din tutun, telecomunicaþii.

8 Traditii

M

oº Nicolae, adorat de copii pentru cadourile aduse an de an, este de fapt Sfântul Nicolae, un personaj real. Sfântul Nicolae a fost un episcop din Myra, iar ziua de 6 decembrie îi este închinatã lui, deoarece se crede cã a încetat din viaþã la aceastã datã, în anul 342, dupã ce a fost întemniþat pe vremea în care creºtinii erau persecutaþi. Cu excepþia Maicii Domnului, chipul Sfântului Nicolae a fost ilustrat în sute de mii de albume ºi de icoane, mai mult decât al oricãrui sfânt.

Apãrãtor al credinþei în Iisus, protector al comercianþilor, cãlãtorilor, fetelor nemãritate, al mireselor ºi mai ales al copiilor ºi ºcolarilor, Sfântul Nicolae este unul din cei mai îndrãgiþi sfinþi din întreaga lume, pentru cã el rãspunde la fiecare rugãciune, aducând câte o surprizã copiilor ºi celor necãjiþi.

Istoricul sãrbãtorii Legendarul Moº Nicolae a existat cu adevãrat. El s-a nãscut în jurul anilor 280, în localitatea Patara Lichiei ( pe teritoriul Turciei de astãzi), trecând la viaþa veºnicã în jurul anului 354, în localitatea Mira (astãzi Demre, din Turcia), situatã la circa 4 km de Malul Mãrii Mediterane.

Tânãrul Nicolae a fost unicul fiu al unei familii înstãrite ºi a urmat studii la cele mai importante instituþii de învãþãmânt din acele timpuri.

Dupã moartea pãrinþilor Teofan ºi Nona, Nicolae ºi-a împãrþit averea sãracilor ºi a întemeiat Mânãstirea Sion, în apropiere de capitala

Traditii 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decembrie 2013

LEGENDA LUI MOª NICOLAE

Cine a fost el ºi de ce împarte cadouri pe 6 decembrie provinciei, unde s-a ºi cãlugãtit. Totodatã, dupã trecerea la cele veºnice a unchiului sãu (fratele mamei sale), arhiepiscopul cetãþii Mira din localitatea Lichia, tânãrul Nicolae a fost numit în locul acestuia, printr-o minune. Arhiereii þinutului s-au rugat la Dumnezeu sã-i ajute sã-l gãseascã pe cel mai vrednic care sã preia aceastã demnitate.

Cãrþile religioase dedicate Sfântului Nicolae menþioneazã cã unul dintre episcopi a avut un vis premonitoriu: un bãrbat care purta o aureolã de sfânt a spus cã va fi ales arhiereu acela care va intra primul în bisericã, în ziua urmãtoare. Un episcop a urmãrit cine a intrat primul în bisericã în acea zi ºi Sfântul Nicolae a fost alesul.

Documentele vremii spun cã în anul 303, Împãratul roman Diocleþian le-a cerut supuºilor sã-l venereze ca pe un zeu. Cu preþul unei pedepse aspre, Nicolae a cinstit creºtinãtatea ºi a propovãduit dreapta

credinþã, opunându-se dorinþei împãratului.

Cu aceeaºi tãrie, Sf.Nicolae a pledat pentru dreapta credinþã combãtând erezia lui Arie la primul Sinod convocat de împãratul Constantin cel Mare la data de 20 mai 325 d.H, Sinod care s-a întrunit în localitatea Niceea. În rândul invitaþilor, la înaltul for religios a participat ºi Arhiepiscopul Nicolae, dar ºi ereticul Arie care tãgãduia divinitatea lui Iisus ºi susþinea cã Hristos este numai un om înzestrat cu puteri supranaturale.

Sfântul Nicolae se temea cã ereticul Arie poate fi luat în serios de participanþii la Sfântul Sinod ºi, furios, el ºi-a încheiat propria pledoarie cu un gest aspru, pãlmuindu-l pe Arie. Pentru acest gest, Sfinþii pãrinþi i-au luat omoforul arhieriei, fiind întemniþat pentru câþiva ani.

Se spune cã, de atunci a apãrut obiceiul ca toþi copiii neascultãtori sã primeascã în ghetuþe un beþiºor, care sã-i cuminþeascã.

Data trecerii la cele veºnice a Sfântului Nicolea este incertã. În opinia unor teologi, Sfântul Nicolae a trecut la cele veºnice în anul 354 ; alte surse religioase spun cã Sfântul Nicolae a fost înmormântat la data de 6 decembrie în anul 352 în Mânãstirea Sionului, ctitoritã de el.

Din anul 1087, moaºtele Sfântului Nicolae au fost duse de negustorii italieni în Catedrala Sfântul Nicolae din oraºul Bari, unde vin sã se roage pelerini din lumea întreagã. Câteva pãrticele au rãmas ºi în localitatea Mira Lichiei, unde i-a pãstorit multã vreme pe credincioºii din acea zonã. În Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureºti existã moaºte ale Sfântului Nicolae, mai precis mâna cea dreaptã a Sfântului.

Alesul odor a fost dãruit sfântului lãcaº de voievodul Mihai Viteazul, cu câteva luni înainte ca el sã fie ucis.

La rândul sãu, domnitorul român a primit sfântul odor în semn de preþuire de la Cardinalul oraºului Bari. De sute de ani, aceastã relicvã îi ocroteºte pe bucureºteni, sãvârºind multe minuni în viaþa celor care se roagã cu evlavie la Sfântul Ierarh sã-i scape de necazuri. „ Din vremea când era arhiereu, Sfântul Nicolae a rãmas în legendã în legãturã cu un vãduv foarte sãrac, tatãl a trei fete pe care l-a scãpat de mizerie ºi de pãcat.

Tatãl lor voia sã le trimitã spre desfrânare, sã-ºi câºtige existenþa din practici ruºinoase; aflând despre aceastã situaþie dramaticã, Sfântul Nicolae le-a aruncat pe fereastrã, discret, mai multe pungi

cu galbeni sã le fie de trebuinþã, salvându-le astfel pe fete sã pãcãtuiascã.

Cu banii primiþi, tatãl le-a ºi mãritat. De atunci s-a perpetuat spiritul dãrniciei al înaltului ierarh, care oferã daruri, în schimbul cuminþeniei sufleteºti ºi trupeºti.

Sfântul Nicolae a fost plin de iubire faþã de oameni, iubire izvorâtã din dragostea faþã de Dumnezeu, care L-a fãcut sensibil la problemele semenilor ºi la rugãciunile lor, în viaþa de toate zilele. ªi în Biserica Sfânta Vineri Nouã din Bucureºti (B-dul Nicolae Titulescu) existã un fragment din moaºtele Sfântului Nicolae; aici credincioºii se roagã cu veneraþie ºi încredre în ajutorul Ierahului Nicolae, ne spune pãrintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot în sfântul lãcaº.

Tradiþii pentru spor ºi sãnãtate În tradiþia popularã, Sf. Nicolae este protectorul comercianþilor, al cãlãtorilor, marinarilor, fetelor nemãritate ºi sãrace, al mireselor ºi mai ales al copiilor mici ºi al ºcolarilor. Moº Nicolae are alte atribuþii decât cele ale sfântului: apare pe un cal alb, aluzie la prima zãpadã care cade la începutul iernii, pãzeºte Soarele care încearcã sã se strecoare pe lângã el spre tãrâmurile de miazãnoapte pentru a lasã lumea fãrã lumina ºi cãldurã, este iscoada lui Dumnezeu pe lângã Drac, ajutã vãduvele, orfanii ºi fetele sãrace la mãritat, este stãpânul apelor ºi salveazã de la înec corãbierii ºi apãrã soldaþii pe timp de rãzboi, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor. În tradiþia

popularã, dacã ninge de moº Nicolae, anul care vine va aduce rod bogat în grãdini ºi pe ogoare.Este bine ca un bulgãre din aceastã zãpadã sã fie adus în casã ºi sã fie pus într-un vas. Dupã ce acesta se topeºte, apa rezultatã se pune în glastrele cu flori, pentru ca membrii familie sã petreacã iarna cu sãnãtate ºi spor în munca lor.

Sf. Nicolae, SânNicoarã în calendarul popular, este reprezentat ca un bãtrân cu barba albã, ilustrând în acest fel semnele îmbãtrânirii timpului calendaristic, dublate ºi prin plasarea sãrbãtorii sale în ultima lunã a anului ºi în anotimpul rece.

La români, Moº Nicolae s-a instalat mai întâi la oraºe ºi foarte târziu la sate ºi nu s-a suprapus peste ceilalþi doi moºi: Moº Ajun ºi Moº Crãciun.

Sân-Nicoarã este un personaj cu o prestanþã deosebitã în calendarul popular, fapt evident prin multitudinea de calitãþi care i s-au adãugat în timp.

Sãrbãtoarea din aceastã zi prefigureazã victoria

binelui ºi a luminii asupra forþelor nefaste, asa cum ni se aratã în credinþele populare conform cãrora în aceastã zi „se întoarce noaptea la ziuã cu cât se suceºte puiu-n gãoace”.

Obiceiul cadourilor în ghete îºi are orginea în legenda celor trei surori sãrace ajutate de Sfântul Nicolae sã se cãsãtoreascã. Sfântul Nicolae a aflat într-o zi cã un tatã din Mira, îndurerat cã nu-ºi poate mãrita fiicele pentru cã nu avea bani, dorea sã le ia zilele ºi apoi sã-ºi punã capãt vieþii.

Sfântul Nicolae a fost impresionat ºi a poruncit slugilor sale sã ia câteva pungi cu galbeni ºi sã le strecoare în casa acelei familii.

Punguþele au fost strecurate pe hornul ºemineului, aºa cã, de

atunci, se atârnã ciorapi lângã el de Moº Nicolae sau de Moº Crãciun. De atunci, în fiecare noapte a Sfântului Nicolae, cei dragi ºi în special copiii primesc daruri de la Sfântul Nicolae.

Moº Nicolae este, de fapt, adevãratul Moº Crãciun, mai ales în tradiþia Bisericii. Moº Crãciun, aºa cum îl ºtim noi - îmbrãcat în haine roºii, având barbã ºi o sanie trasã de reni, a fost inventat la începutul secolului al XX-lea. Numele de Santa Claus (Moº Crãciun) provine din termenul olandez Sinterklaas, prescurtarea de la Sinter Niklaas - Sfântul Nicolae.

Moº Nicolae este sãrbãtorit cu precãdere în Olanda, dar ºi în Belgia, Luxemburg, Germania, Elveþia, Austria ºi zone ale Italiei ºi Franþei influenþate de cultura germanicã.

cum în tradiþia românã, Sinterklass merge pe un cal alb - zeul Odin mergea ºi el prin cer cu calul sãu gri, Sleipnir.

Sinterklass le oferã copiilor ciocolatã, precum Odin le oferea oamenilor litere-rune.

Sinterklaas are mai multe ajutoare, cu feþe înnegrite de funingine, care ascultã pe la coºurile caselor sã afle dacã copiii sunt buni sau rãi ºi sã îi raporteze Moºului - zeul Odin avea doi corbi, Huginn ºi Muninn, care îi spuneau lui Odin ce se întâmpla prin lume. ªi la olandezi, precum la români, copii pun în seara de 5 decembrie, în Ajun, ghetuþele în faþa ºemineului sau a uºii casei, în aºteptarea cadourilor primite de la Moº Nicolae. În ghetuþe, micuþii pun ºi câte un morcov sau un mãr, pentru calul Moºului.

Sfântul Nicolae are trãsãturi comune, la popoarele germanice cu zeul Odin, venerat în nordul ºi vestul Europei înainte de creºtinism.

Astfel încât, sãrbãtoarea Moºului are ºi câteva elemente pãgâne: pre-

În Belgia, pe lângã morcovul ºi mãrul din ghetuþem oferite calului, copii mai pun o cutie de bere pentru ajutorul lui Moº Nicolae, denumit Zwarte Piet, ºi o canã de cafea pentru Sfântul Nicolae.

Peste 800.000 de români îºi serbeazã onomastica

este 800.000 de P români îºi serbeazã astãzi ziua numelui de sãrbãtoarea Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie.

Din cei 817.066 de români a cãror onomasticã este legatã de sãrbãtoarea Sfântului Nicolae, 534.639 sunt bãrbaþi, iar 282.427 sunt femei. Etimologia numelui îºi are origine în cuvântul "victorie" (nika=victorie).

Majoritatea româncelor aflate sub protecþia acestui sfânt poartã prenumele de Nicolleta sau Nicoletta (194.147 de persoane), urmate de cele care poartã prenumele de Niculina sau Nicolina (58.246 de persoane).

Semnificativ este ºi numãrul celor care rãspund la familiarul

Neculiþã/ Niculiþa/ Nicoliþa/ Necoliþa (18.216). În acelaºi timp, 4.234 de românce rãspund la prenume exotice, cum ar fi Nicola, Nikola, Nicole sau Nikole. Nicuþã sunt strigate 1.488 de femei, iar 1.068 Nicula sau Necula.

Între bãrbaþii sãrbãtoriþi, peste jumãtate sunt Nicolae sau Nicolaie (351.386). Prenumele de Niculai/Neculai este purtat de 68.181 de români, 43.069 rãspund la diminutivul de Nicuºor, iar 26.297 sunt, simplu, Nicu. În acelaºi timp, 37.535 de bãrbaþi poartã numele de Niculae sau Niculaie, iar 5.477 cetãþeni români sunt Miklos.

Marius MITRACHE

8 Traditii

M

oº Nicolae, adorat de copii pentru cadourile aduse an de an, este de fapt Sfântul Nicolae, un personaj real. Sfântul Nicolae a fost un episcop din Myra, iar ziua de 6 decembrie îi este închinatã lui, deoarece se crede cã a încetat din viaþã la aceastã datã, în anul 342, dupã ce a fost întemniþat pe vremea în care creºtinii erau persecutaþi. Cu excepþia Maicii Domnului, chipul Sfântului Nicolae a fost ilustrat în sute de mii de albume ºi de icoane, mai mult decât al oricãrui sfânt.

Apãrãtor al credinþei în Iisus, protector al comercianþilor, cãlãtorilor, fetelor nemãritate, al mireselor ºi mai ales al copiilor ºi ºcolarilor, Sfântul Nicolae este unul din cei mai îndrãgiþi sfinþi din întreaga lume, pentru cã el rãspunde la fiecare rugãciune, aducând câte o surprizã copiilor ºi celor necãjiþi.

Istoricul sãrbãtorii Legendarul Moº Nicolae a existat cu adevãrat. El s-a nãscut în jurul anilor 280, în localitatea Patara Lichiei ( pe teritoriul Turciei de astãzi), trecând la viaþa veºnicã în jurul anului 354, în localitatea Mira (astãzi Demre, din Turcia), situatã la circa 4 km de Malul Mãrii Mediterane.

Tânãrul Nicolae a fost unicul fiu al unei familii înstãrite ºi a urmat studii la cele mai importante instituþii de învãþãmânt din acele timpuri.

Dupã moartea pãrinþilor Teofan ºi Nona, Nicolae ºi-a împãrþit averea sãracilor ºi a întemeiat Mânãstirea Sion, în apropiere de capitala

Traditii 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decembrie 2013

LEGENDA LUI MOª NICOLAE

Cine a fost el ºi de ce împarte cadouri pe 6 decembrie provinciei, unde s-a ºi cãlugãtit. Totodatã, dupã trecerea la cele veºnice a unchiului sãu (fratele mamei sale), arhiepiscopul cetãþii Mira din localitatea Lichia, tânãrul Nicolae a fost numit în locul acestuia, printr-o minune. Arhiereii þinutului s-au rugat la Dumnezeu sã-i ajute sã-l gãseascã pe cel mai vrednic care sã preia aceastã demnitate.

Cãrþile religioase dedicate Sfântului Nicolae menþioneazã cã unul dintre episcopi a avut un vis premonitoriu: un bãrbat care purta o aureolã de sfânt a spus cã va fi ales arhiereu acela care va intra primul în bisericã, în ziua urmãtoare. Un episcop a urmãrit cine a intrat primul în bisericã în acea zi ºi Sfântul Nicolae a fost alesul.

Documentele vremii spun cã în anul 303, Împãratul roman Diocleþian le-a cerut supuºilor sã-l venereze ca pe un zeu. Cu preþul unei pedepse aspre, Nicolae a cinstit creºtinãtatea ºi a propovãduit dreapta

credinþã, opunându-se dorinþei împãratului.

Cu aceeaºi tãrie, Sf.Nicolae a pledat pentru dreapta credinþã combãtând erezia lui Arie la primul Sinod convocat de împãratul Constantin cel Mare la data de 20 mai 325 d.H, Sinod care s-a întrunit în localitatea Niceea. În rândul invitaþilor, la înaltul for religios a participat ºi Arhiepiscopul Nicolae, dar ºi ereticul Arie care tãgãduia divinitatea lui Iisus ºi susþinea cã Hristos este numai un om înzestrat cu puteri supranaturale.

Sfântul Nicolae se temea cã ereticul Arie poate fi luat în serios de participanþii la Sfântul Sinod ºi, furios, el ºi-a încheiat propria pledoarie cu un gest aspru, pãlmuindu-l pe Arie. Pentru acest gest, Sfinþii pãrinþi i-au luat omoforul arhieriei, fiind întemniþat pentru câþiva ani.

Se spune cã, de atunci a apãrut obiceiul ca toþi copiii neascultãtori sã primeascã în ghetuþe un beþiºor, care sã-i cuminþeascã.

Data trecerii la cele veºnice a Sfântului Nicolea este incertã. În opinia unor teologi, Sfântul Nicolae a trecut la cele veºnice în anul 354 ; alte surse religioase spun cã Sfântul Nicolae a fost înmormântat la data de 6 decembrie în anul 352 în Mânãstirea Sionului, ctitoritã de el.

Din anul 1087, moaºtele Sfântului Nicolae au fost duse de negustorii italieni în Catedrala Sfântul Nicolae din oraºul Bari, unde vin sã se roage pelerini din lumea întreagã. Câteva pãrticele au rãmas ºi în localitatea Mira Lichiei, unde i-a pãstorit multã vreme pe credincioºii din acea zonã. În Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureºti existã moaºte ale Sfântului Nicolae, mai precis mâna cea dreaptã a Sfântului.

Alesul odor a fost dãruit sfântului lãcaº de voievodul Mihai Viteazul, cu câteva luni înainte ca el sã fie ucis.

La rândul sãu, domnitorul român a primit sfântul odor în semn de preþuire de la Cardinalul oraºului Bari. De sute de ani, aceastã relicvã îi ocroteºte pe bucureºteni, sãvârºind multe minuni în viaþa celor care se roagã cu evlavie la Sfântul Ierarh sã-i scape de necazuri. „ Din vremea când era arhiereu, Sfântul Nicolae a rãmas în legendã în legãturã cu un vãduv foarte sãrac, tatãl a trei fete pe care l-a scãpat de mizerie ºi de pãcat.

Tatãl lor voia sã le trimitã spre desfrânare, sã-ºi câºtige existenþa din practici ruºinoase; aflând despre aceastã situaþie dramaticã, Sfântul Nicolae le-a aruncat pe fereastrã, discret, mai multe pungi

cu galbeni sã le fie de trebuinþã, salvându-le astfel pe fete sã pãcãtuiascã.

Cu banii primiþi, tatãl le-a ºi mãritat. De atunci s-a perpetuat spiritul dãrniciei al înaltului ierarh, care oferã daruri, în schimbul cuminþeniei sufleteºti ºi trupeºti.

Sfântul Nicolae a fost plin de iubire faþã de oameni, iubire izvorâtã din dragostea faþã de Dumnezeu, care L-a fãcut sensibil la problemele semenilor ºi la rugãciunile lor, în viaþa de toate zilele. ªi în Biserica Sfânta Vineri Nouã din Bucureºti (B-dul Nicolae Titulescu) existã un fragment din moaºtele Sfântului Nicolae; aici credincioºii se roagã cu veneraþie ºi încredre în ajutorul Ierahului Nicolae, ne spune pãrintele Valentin Fotescu, Doctor în Teologie, preot în sfântul lãcaº.

Tradiþii pentru spor ºi sãnãtate În tradiþia popularã, Sf. Nicolae este protectorul comercianþilor, al cãlãtorilor, marinarilor, fetelor nemãritate ºi sãrace, al mireselor ºi mai ales al copiilor mici ºi al ºcolarilor. Moº Nicolae are alte atribuþii decât cele ale sfântului: apare pe un cal alb, aluzie la prima zãpadã care cade la începutul iernii, pãzeºte Soarele care încearcã sã se strecoare pe lângã el spre tãrâmurile de miazãnoapte pentru a lasã lumea fãrã lumina ºi cãldurã, este iscoada lui Dumnezeu pe lângã Drac, ajutã vãduvele, orfanii ºi fetele sãrace la mãritat, este stãpânul apelor ºi salveazã de la înec corãbierii ºi apãrã soldaþii pe timp de rãzboi, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor. În tradiþia

popularã, dacã ninge de moº Nicolae, anul care vine va aduce rod bogat în grãdini ºi pe ogoare.Este bine ca un bulgãre din aceastã zãpadã sã fie adus în casã ºi sã fie pus într-un vas. Dupã ce acesta se topeºte, apa rezultatã se pune în glastrele cu flori, pentru ca membrii familie sã petreacã iarna cu sãnãtate ºi spor în munca lor.

Sf. Nicolae, SânNicoarã în calendarul popular, este reprezentat ca un bãtrân cu barba albã, ilustrând în acest fel semnele îmbãtrânirii timpului calendaristic, dublate ºi prin plasarea sãrbãtorii sale în ultima lunã a anului ºi în anotimpul rece.

La români, Moº Nicolae s-a instalat mai întâi la oraºe ºi foarte târziu la sate ºi nu s-a suprapus peste ceilalþi doi moºi: Moº Ajun ºi Moº Crãciun.

Sân-Nicoarã este un personaj cu o prestanþã deosebitã în calendarul popular, fapt evident prin multitudinea de calitãþi care i s-au adãugat în timp.

Sãrbãtoarea din aceastã zi prefigureazã victoria

binelui ºi a luminii asupra forþelor nefaste, asa cum ni se aratã în credinþele populare conform cãrora în aceastã zi „se întoarce noaptea la ziuã cu cât se suceºte puiu-n gãoace”.

Obiceiul cadourilor în ghete îºi are orginea în legenda celor trei surori sãrace ajutate de Sfântul Nicolae sã se cãsãtoreascã. Sfântul Nicolae a aflat într-o zi cã un tatã din Mira, îndurerat cã nu-ºi poate mãrita fiicele pentru cã nu avea bani, dorea sã le ia zilele ºi apoi sã-ºi punã capãt vieþii.

Sfântul Nicolae a fost impresionat ºi a poruncit slugilor sale sã ia câteva pungi cu galbeni ºi sã le strecoare în casa acelei familii.

Punguþele au fost strecurate pe hornul ºemineului, aºa cã, de

atunci, se atârnã ciorapi lângã el de Moº Nicolae sau de Moº Crãciun. De atunci, în fiecare noapte a Sfântului Nicolae, cei dragi ºi în special copiii primesc daruri de la Sfântul Nicolae.

Moº Nicolae este, de fapt, adevãratul Moº Crãciun, mai ales în tradiþia Bisericii. Moº Crãciun, aºa cum îl ºtim noi - îmbrãcat în haine roºii, având barbã ºi o sanie trasã de reni, a fost inventat la începutul secolului al XX-lea. Numele de Santa Claus (Moº Crãciun) provine din termenul olandez Sinterklaas, prescurtarea de la Sinter Niklaas - Sfântul Nicolae.

Moº Nicolae este sãrbãtorit cu precãdere în Olanda, dar ºi în Belgia, Luxemburg, Germania, Elveþia, Austria ºi zone ale Italiei ºi Franþei influenþate de cultura germanicã.

cum în tradiþia românã, Sinterklass merge pe un cal alb - zeul Odin mergea ºi el prin cer cu calul sãu gri, Sleipnir.

Sinterklass le oferã copiilor ciocolatã, precum Odin le oferea oamenilor litere-rune.

Sinterklaas are mai multe ajutoare, cu feþe înnegrite de funingine, care ascultã pe la coºurile caselor sã afle dacã copiii sunt buni sau rãi ºi sã îi raporteze Moºului - zeul Odin avea doi corbi, Huginn ºi Muninn, care îi spuneau lui Odin ce se întâmpla prin lume. ªi la olandezi, precum la români, copii pun în seara de 5 decembrie, în Ajun, ghetuþele în faþa ºemineului sau a uºii casei, în aºteptarea cadourilor primite de la Moº Nicolae. În ghetuþe, micuþii pun ºi câte un morcov sau un mãr, pentru calul Moºului.

Sfântul Nicolae are trãsãturi comune, la popoarele germanice cu zeul Odin, venerat în nordul ºi vestul Europei înainte de creºtinism.

Astfel încât, sãrbãtoarea Moºului are ºi câteva elemente pãgâne: pre-

În Belgia, pe lângã morcovul ºi mãrul din ghetuþem oferite calului, copii mai pun o cutie de bere pentru ajutorul lui Moº Nicolae, denumit Zwarte Piet, ºi o canã de cafea pentru Sfântul Nicolae.

Peste 800.000 de români îºi serbeazã onomastica

este 800.000 de P români îºi serbeazã astãzi ziua numelui de sãrbãtoarea Sfântului Nicolae, pe 6 decembrie.

Din cei 817.066 de români a cãror onomasticã este legatã de sãrbãtoarea Sfântului Nicolae, 534.639 sunt bãrbaþi, iar 282.427 sunt femei. Etimologia numelui îºi are origine în cuvântul "victorie" (nika=victorie).

Majoritatea româncelor aflate sub protecþia acestui sfânt poartã prenumele de Nicolleta sau Nicoletta (194.147 de persoane), urmate de cele care poartã prenumele de Niculina sau Nicolina (58.246 de persoane).

Semnificativ este ºi numãrul celor care rãspund la familiarul

Neculiþã/ Niculiþa/ Nicoliþa/ Necoliþa (18.216). În acelaºi timp, 4.234 de românce rãspund la prenume exotice, cum ar fi Nicola, Nikola, Nicole sau Nikole. Nicuþã sunt strigate 1.488 de femei, iar 1.068 Nicula sau Necula.

Între bãrbaþii sãrbãtoriþi, peste jumãtate sunt Nicolae sau Nicolaie (351.386). Prenumele de Niculai/Neculai este purtat de 68.181 de români, 43.069 rãspund la diminutivul de Nicuºor, iar 26.297 sunt, simplu, Nicu. În acelaºi timp, 37.535 de bãrbaþi poartã numele de Niculae sau Niculaie, iar 5.477 cetãþeni români sunt Miklos.

Marius MITRACHE

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decmebrie 2013

Magazinele sunt pline de cadouri, aºa cã Moºul va avea de unde sã ne aducã daruri, chiar ºi cu întârziere

L

a munte se anunþã ninsori, strãzile s-au împodobit, magazinele la fel, iar vânzãtorii au scos deja pe tarabe ºi la standuri cadouri care mai de care!

Adevãrule este cã...dacã nu a venit pânã acum din lipsã de timp, Moº Nicolae sigur ajunge ºi la noi!

Luiza ANDRONACHE Încã de luna trecutã, magazinele ºi centrele comerciale sau pregãtiti pentru cea mai împortatã lunã de peste an, în care vânzãrile la aproape orice, cresc.

Patronii magazinelor de suveniruri ºi obiecte de artizanat au studiat tendinþele în materie de cadouri anul acesta, iar acum, încã de luni, 2 decembrie, au ºi scos marfa în vitrine ºi pe tarabe. “ Magazinul este împodobit încã de sãptãmâna trecutã, iar luminile, la fel, le-am montat de curand.

De asemenea, avem ºi multe standuri care s-au orientat spre comercializarea de produse care se cautã în aceastã perioadã, de Moº Nicolae”, ne-a declarat reprezentantul unui magazin din Petrosani.. ªi, trecând de la magazine, la piaþã, ºi aici au apãrut vânzãtorii ambulanþi care vând de la jucãrii, cos-

metice, haine ºi pânã la nelipsitele beþe împodobite, care s-au dat in aceasta dimineaþa de 6 Decembrie mai ales copiilor care nu au fost cuminþi.

Preþul unui astfel de bãþ a fost intre 2 la 5 lei, în funcþie de cum a fost de împodobit ºi colorat.

Vom împodobi din nou brazii româneºti

P

ânã acum doi, trei ani, fiþele din afarã erau cele care dictau tonul în materie nu doar de modã, ci ºi de ceea ce se purta, preta sau potrivea chiar ºi la sãrbãtori importante din viaþa noastrã.

Luiza ANDRONACHE De Crãciun, spre exemplu, brazii albi aduºi din Finlanda, Suedia sau chiar din Rusia, erau la mare cãutare, iar comercianþii vindeau mai bine pomii de import decât cei româneºti.

Pe când cei albi, strãini, se vindeau toþi, ai noºtri, verzi ºi falnici, ajungeau la ghena de gunoi. Dar, iatã cã acum se poartã din nou brazii verzi de soi românesc, autentic 100%. Comercianþii

care au venit în Valea Jiului anul trecut, cel putin, au ºi avut vânzãri, chiar si cu douã sãptãmâni inainte de Crãciun.

Anul acesta se arata a fi la fel de bun, daca nu si mai si. La Petroºani, în Piaþa Centralã, cel puþin, brazii se vor vinde pânã în ajunul Crãciunului.

Oamenii, dacã nu

cumpãrã in prima faza un pom, vin mãcar ºi întreabã de preþurile care diferã în funcþie de înãlþime.

Unul de 1, 20 – 1, 50 m va costa undeva la 45 de lei, iar

Prima avarie. Urmeazã ºi altele?

L

ocuitorii Vãii Jiului racordaþi la sistemul centralizat de încãlzire de la termocentrala Paroºeni au fost nevoiþi sã stea douã zile ºi o noapte în frig. Întreruperea furnizãrii agentului termic pentru încãlzirea locuinþelor ºi a apei calde menajere s-a datorat unei avarii apãrute la magistrala de termoficare în zona gãrii din Vulcan.

Mircea NISTOR “Ne cerem scuze celor circa 2.500 de abonaþi ai noºtri dar decizia de întrerupere a furnizãrii de agent termic ºi apã caldã menajerã nu a fost luatã de cãtre noi ci de cãtre conducerea SE Termocentrala Paroºeni. Aceasta s-a datorat unei avarii apãrute la magistrala de termoficare în preajma Staþiei CFR din Vulcan.

Avem promisiuni cã pânã în dimineaþa zilei de vineri vom avea cãldurã la para-

metri optimi. Sper, de asemenea, ca pe viitor sã nu mai fie înregistrate ºi alte avarii de acest gen”, a spus Ovidiu Muntean, director SC Termoficare SA Petroºani. În toatã Valea Jiului câteva zeci de mii de oameni au stat în frig dar cei mai afectaþi au fost elevii care, de la studenþi ºi pânã la copiii de grãdiniþã, au fost nevoiþi sã punã o hainã în plus pe ei, în timpul orelor de curs.

“A fost cam frig aºa cã am fost nevoiþi sã-i þinem pe copii cu

hainele de stradã pe ei ºi sã facem o serie de jocuri care aveau ca principal subiect de activitate miºcarea.

Norocul este cã micuþii sunt plini de neastâmpãr aºa cã au trecut cu bine ºi peste lipsa de cãldurã. În parantezã fie spus, dintre cei 25 de copii din clasa mea, nu mai puþin de 9 sunt absenþi pentru cã au contactat viroze respiratorii ºi sunt bolnavi”, a declarat educatoarea de la una dintre grãdiniþele din Petroºani.

Federaþia Sindicatelor Libere din Învãþãmânt a amânat greva generalã pentru al doilea semestru al anului ºcolar

F

ederaþia Sindicatelor Libere din Învãþãmânt (FSLI) a amânat declanºarea grevei generale pânã în al doilea semestru al anului ºcolar, întrucât consultarea membrilor FSLI nu a putut fi încheiatã înainte de dezbaterea proiectului bugetului de stat în plenul Parlamentului.

"Scandalul politic la nivel înalt generat tocmai de acest proiect de lege a condus la adoptarea, în mod nejustificat, a Legii Bugetului de Stat pe anul 2014, dupã mai puþin de 20 de ore de dezbatere în Parlament. Având în

vedere timpul scurt pe care l-au avut la dispoziþie sindicatele afiliate pentru a-i consulta pe toþi cei 173.000 de membri, nu s-a reuºit consultarea în integralitate a tuturor acestora. Conform datelor primite de la sindicatele afiliate, din

cei aproximativ 70 la sutã din membrii consultaþi, aproximativ 50 la sutã s-au exprimat pentru declanºarea grevei generale începând cu 9 decembrie 2013", se aratã în comunicatul citat.

FSLI a precizat cã o grevã generalã se poate declanºa dacã cel puþin 50 la sutã din totalul membrilor de sindicat îºi exprimã opþiunea pentru aceastã formã de protest, astfel încât amânarea ei este obligatorie în acest context.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT unul la 2 metri sau 2, 10 m, costã cam 75 de lei.

LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decembrie 2013

Au vrut medic pentru copiii cu deficienþe, dar nu a venit nimeni la consultaþie!

S-

au temut cã rãmân fãrã medic pentru copiii lor la Petroºani dar, când autoritãþile locale ºi judeþene s-au dat peste cap sã rezolve aceastã problemã nimeni nu a venit la consultaþie. În schimb, sunt dispuºi sã meargã la Hunedoara!

Carmen COSMAN Colaborarea dintre oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, ºi managerul Spitalului de

Urgenþã Petroºani, Alin Vasilescu, a dus la rezolvarea problemei ridicate de pãrinþii copiilor cu deficienþe, care reclamau cã sunt nevoiþi sã meargã la Deva sau la Hunedoara, dupã ce singurul specialist în

psihiatrie pediatricã din Petroºani s-a pensionat. Astfel, doctorul de la Petroºani a fost de acord sã revinã, într-o formã de colaborare la SUP de la data de 1 ianuarie, iar pânã atunci vicepreºedintele CJ

Hunedoara, Tiberiu Balint, a gãsit o formã de continuitate.

Practic, în datele de 5 ºi 12 decembrie, de la ora 11.30, medical de la Spitalul Municipal Hunedoara a fost de accord sã vinã la Petroºani pentru consultaþii. Joi a fost prima zi dar… surprizã: niciun pacient! “Mi-am îndeplinit promisiunea ºi astãzi am adus medicul specialist, o

asistentã ºi un psiholog la Petroºani, dar nu a fost niciun pacient. De fapt, cred ca nevoia era … o psihozã.

Nu a fost astãzi nimeni. Vor veni ºi în data de 12 decembrie, sper sã aibã cineva

nevoie de ei, dacã nu, cu atât mai bine.

Dar vreau sã vã spun cã la Hunedoara sunt înscriºi la consultaþie 4 copii din Valea Jiului”, a declarat vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint.

Primarii, singurii responsabili reali de insuficienþa banilor pentru salariile însoþitorilor persoanelor cu handicap!

M

ai multe primãrii s-au plâns în repetate rânduri cã nu mai au bani pentru salariile însoþitorilor persoanelor cu handicap ºi cã, la rectificãrile bugetare, au primit fonduri prea puþine. Dar, în timp ce edilii aruncã pisica la Guvern sau la Consiliul Judeþean, vicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint, le demonstreazã cã este datoria administraþiilor locale sã se asigure de integralitatea necesarului acestor sume.

Carmen COSMAN Tiberiu Balint, vicepreºedinte al CJ Hunedoara, atrage atenþia cã, pe sfârºit de an, din nou oficialii primãriilor vor da vina pe CJ Hunedoara pentru neputinþa de a achita sumele care se cuvin însoþitorilor persoanelor cu handicap sau asistaþilor social.

Acesta vrea de fapt sã tragã un semnal de alarmã, aºa încât primarii sã înþeleagã cã sunt singurii responsabili. „Potrivit prevederilor legale, Consiliul Judeþean alocã prin hotãrâre comunelor, oraºelor ºi municipiilor sume pentru achitarea arieratelor provenite

din neplata cheltuielilor de funcþionare ºi/ sau de capital, în ordinea cronologicã a vechimii arieratelor, pentru susþinerea programelor de dezvoltare localã ºi pentru susþinerea proiectelor de infrastructurã care necesitã cofinanþare localã. Nu alocã bani pentru salariile însoþitorilor persoanelor cu handicap, aceºtia au statutul de angajaþi ai acelor primãrii”, a subliniat Tiberiu Balint.

C

onsiliile locale trebuie sã îºi prindã sumele în buget!

De asemenea, aces-

ta spune cã, printr-o ordonanþã de urgenþã adoptatã în acest an, Guvernul a stabilit negru pe alb o chestiune deja cunoscutã, ºi anume metoda de finanþare pentru personalul plãtit din fonduri publice: „Finanþarea sistemului de protecþie a copilulu ºi a centrelor de asistenþã socialã a persoanelor cu handicap se asigurã de la bugetul de stat, din sume defalcate din TVA în proporþie de cel mult 75% din necesarul stabilit de

din sume defalcate de TVA, în proporþie de cel mult 75% din necesarul de fonduri stabilit în numãrul de beneficiari comuniact de unitãþile administrativ – teritoriale”. Altfel spus, în momentul în care o primãrie nu comunicã sumele necesare ºi toþi beneficiarii, ºi sumele alocate de la bugetul de stat sunt mai mici. Iar pentru finanþarea integralã a acestor chetuieli, mai spune legea, autoritãþile locale au obligaþia sã aloce

sume din bugetele locale, dar nu mai puþin de 25%. Adicã, la construcþia bugetului, fiecare administraþie localã are obligaþia sã-ºi prevadã cel puþin 25% din sumele necesare plãþiib acestor drepturi în bugetul propriu. Abia apoi vine sumele pentru investiþii sau alte cheltuieli, aºa încât la jumãtatea anului sã nu se trezeascã cã nu mai dispun de banii necesari pentru plata acestor drepturi.

Ministerul Muncii în baza standardelor de cost calculate pentru beneficiari, pe tipuri de servicii sociale. La aliniatul 2 ºi 3 din art 20 se menþioneazã cã finanþarea drepturilor asistenþilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaþiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, se asigurã de la bugetul de stat

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decembrie 2013

Porcii sunt ºi pe internet A facere de sezon pe internet.

Dacã în perioada Paºtelui, mieii se vând pe internet, acum, în luna decembrie, crescãtorii de animale cautã sã-ºi vândã ºi porcii la fel.

Luiza ANDRONACHE Vrând, nevrând, în ultimii ani, oamenii au trebuit sã prindã din urmã tehnica ºi sã se conecteze la prezent.

Unora nu le parã rãu, mai ales cã pânã acum mulþi internauþi i-au cãutat în urma anunþurilor postate ºi le-au cumpãrat marfa.

Pentru asta, vânzã-

torul oferã ºi bonus tãiatul, pârlitul, iar dupã caz, chiar tranºarea. “ Am dat patru porci de la începutul lunii decembrie, anul acesta. Am început asta într-o zi, când fiica mea mi-a zis: mãi tãtuþã, nu ar fi bine sã facem noi ºi altfel, sã vindem pe internet? Atunci fata a bãgat pe internet ºi de atunci nu numai cã

am vândut de la mine din gospodãrie, dar am mai dat ºi de la vecini”, ne-a declarat nea’ Gicu, un negustor de porci din Cãlãraºi. Cazul acestui domn este unul fericit, însã sunt ºi negustori care nu prea au avut vânzãri pânã acum, iar Ghiþã, porcul românesc, crescut în gospodãrie, la þarã, se vinde parca mai bine la mica înþelegere, faþã în faþã.

Dar, pentru a-ºi convinge potenþialii cumpãrãtori, oamenii fac oferte aproape convenabile ºi sunt

Start la testãrile pentru trichinelozã

C

ircumscripþiile Sanitar - Veterinare din Valea Jiului au început examenele pentru descoperirea trichinelozei, dat fiind faptul cã s-a început sacrificarea porcilor pentru Crãciun, iar pericolul pentru populaþie este major în cazul consumului de carne fãrã analize de specialitate. Pânã acum nu s-a descoperit nici un caz de trichinelozã, însã pânã la Ignat mai este aproape jumãtate de lunã.

Maximilian GÂNJU Testele pentru stabilirea îmbolnãvirii de trichinelozã a animalelor sacrificate de gospodari sunt realizate atât de medicii veterinari concesionari din cele ºase localitãþii ale Vãii Jiului cât ºi de circumscripþiile din Petroºani ºi Vulcan, iar pânã în prezent nu a fost descoperit nici un caz de infestare cu parazitul care poate pune în pericol viaþa consumatorului. „Facem ºi noi analize la cererea doritorilor. Ele sunt realizate de

cãtre medicii concesionari în general, dar þin sã precizez cã este o analizã obligatorie.

Din statistica fãcute pe ultimii doi ani, incidenþa cazurilor pozitive (n.r.porci bolnavi de trichinelozã) este de 0,1 la sutã.

Cazurile care ridicã dubii la un examen clasic ne obligã la o analizã specialã care pune în evidenþã prezenþa parazitului.

Deci dupã analizã este imposibil sã ajungã carnea infestatã la consumator”, declarã, dr.

Octavian Popescu, ºeful Circumscripþiei Sanitar-veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor din Petroºani.

Potrivit acestuia pânã acum, în estul Vãii Jiului, situaþia este bunã ºi nu s-a descoperit nici un caz.

Valea Jiului a fost cunoscutã ca „polul trichinelozei din România” dupã ce în urmã cu 20 de ani înregistra la Crãciun peste 900 de cazuri de trichinelozã.

Vârful a fost în 1989-1990 când se înregistrau ºi 900 de cazuri pozitive.

dispuºi chiar sã mai lase la preþ. “ Nu prea am vândut pânã acum, am dat doar doi. Dar sper ca într-o sãptãmânã sã dau mai mulþi”, a spus un alt comerciant. “ Cred cã m-au sunat vreo 10 pânã acum din cei care doresc un porc. Dar nu au cumpãrat decât trei.

Oricum, dacã vreþi unul, eu îl tai, îl pârlesc, iar dacã mai daþi niºte bani, va spãlãm ºi maþele ”, a

mai afirmat ºi Vasile, un alt negustor din Gorj. Din pãcate, niciunul din comercianþii de pe internet nu oferã ºi transport, însã pentru a compensa

asta, oferã alte servicii. În Valea Jiului, niciun crescãtor nu s-a gândit la aceastã metodã de a-ºi vinde porcii, cel puþin pânã acum.

Valea Jiului, în lumini ºi culori

A

cum câteva zile, primarul Cornel Resmeriþã declara pentru Cronica Vãii Jiului cã pânã de Moº Nicolae, oraºul se va lumina de sãrbãtoare. Ei bine, acest lucru s-a întâmplat deja, iar asearã s-a împodobit ºi pomul din Parcul Copiilor.

Luiza ANDRONACHE “Am dat drumul la iluminat mai devreme în oraº, iar pomul îl vom face pânã în aceastã searã”, ne-a declarat ieri, edilul Lupeniului, Cornel Resmeriþã. În celelalte localitãþi ale Vãii Jiului, în mare parte, s-a pus în funcþiune iluminatul ornamental.

La Petroºani a fost petrecere mare asearã în Parcul Central Carol Schreter, la aprinderea instalaþiilor de iarnã. La Petrila, iluminatul este pus în funcþioneazã deja, iar la Vulcan la fel. La Aninoasa, însã, cum aici sunt douã, trei instalaþii în tot oraºul, cel mai probabil primarul va da dispoziþie sã fie montate în

curtea unei ºcoli, pentru ca cei mici sã simtã spiritul sãrbãtorilor, oarecum.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decembrie 2013

Angajatorii, în atenþia ITM

M

eteorologii anunþã o iarnã grea, poate cea mai grea din ultimii zeci de ani. Zilele trecute, în Valea Jiului, temperaturile peste noapte au scãzut sub 10 grade fapt ce a dus ca inspectorii ITM sã îi atenþioneze pe angajatori cu privire la normele pe care trebuie sã le respecte în ceea ce îi priveºte pe angajaþi.

Monika BACIU ”Deocamdatã nu am fãcut controale stricte pe acest domeniu, dar în cadrul controalelor noastre obiºnuite facem inspecþii unde urmãrim respectarea prevederilor legale din toate punctele de vedere. ªi cu aceastã ocazie trebuie sã îi avertizez pe angajatori cã nu trebuie sã aºtepte sã se ajungã la temperaturi extreme, la -20 de grade, sã asigure condiþii optime de muncã angajaþilor.

Acolo unde se deruleazã activitatea în spaþii închise trebuie sã asigure un microclimat corespunzãtor, undeva între 18 ºi 23 de grade în funcþie de efortul fizic.

Dacã se face efort poate fi mai mic de 20 de grade, dacã e static undeva la 22-23

de grade. Într-o încãpere legea e clarã.

Trebuie asigurate condiþii specifice de microclimat la locul de muncã”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. În ceea ce îi priveºte pe angajaþii care îºi desfãºoarã activitatea afarã normele de protecþie a muncii sunt mult mai stricte. Aceºtia trebuie sã poate echipament de protecþie corespunzãtor pe timp de ger.

”Când se lucreazã afarã ºi nu poþi sã asiguri încãlzirea existã prevederi ºi din acest punct de vedere. Cu cât scade temperatura scade la zero grade, coboarã sub zero grade automat trebuie dotarea cu echipament individual de protecþie, dotarea cu echipament complect de protecþie împotriva frigului se face la 20 de grade, dar pânã atunci existã niºte faze intermediare cu dotãri, cu cãmãºi de corp, cu veste matlasate.

Sunt anumite normative care specificã ce echipament are nevoie lucrã-

A

dministraþia Naþionalã de Meteorologie a emis o avertizare de cod galben de viscol ce vizeazã ºi judeþul Hunedoara.

Carmen COSMAN Avertizarea meteo intrã în vigoare vineri dimineaþa, de la ora 06.00, ºi dureazã pânã sâmbãtã, la ora 14.00. Meteorologii spun cã în zona de munte va ninge ºi se

U

n tânãr în vârstã de 21 de ani, administrator al unei societãþi comerciale din localitatea Cristur a fost reþinut de poliþiºtii Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Hunedoara fiind învinuit de evaziune fiscalã. juridice, în perioada iunie 2011 – iunie 2012. În plus, învinuitul a reþinut de la persoane

mare atenþie la dotarea cu echipamentul individual de protecþie, sã fie apt omul sã lucreze în astfel de condiþii”, a mai spus sursa citatã.

Când temperaturile coboarã sub -20 de grade atunci se aplicã alte prevederi mult mai stricte.

Judeþul Hunedoara intrã sub cod galben de viscol

va depune strat nou de zãpadã. Vântul va avea intensificãri, cu rafale de peste 70 de kilometri pe orã ºi pe crestele înalte de peste 100 de kilometri pe orã, viscolind zãpada.

ANM a precizat cã intensificãri ale vântu-

Administrator reþinut pentru evaziune fiscalã

În urma probatoriului administrat, poliþiºtii au stabilit cã suspectul, în calitate de administrator al unei societãþi comerciale din localitatea Cristur, s-a sustras de la plata obligaþiilor fiscale prin înregistrarea în evidenþa contabilã a unor operaþiuni comerciale fictive privind achiziþia de deºeuri feroase ºi neferoase de la diverse persoane

torul la zero grade, la -10 grade, de asemenea investigaþiile medicale. Omul trebuie sã fie apt pentru a lucra în temperaturi scãzute ºi aici e vorba de anumite afecþiuni care sunt incompatibile cu lucrul în astfel de condiþii, de genul circulaþie deficitarã, cardiaci. Trebuie foarte

fizice ºi nu a vãrsat la bugetul de stat impozitul pe veniturile realizate din valorificarea deºeurilor feroase ºi

neferoase, cauzând un prejudiciu total în cuantum de peste 1.000.000 lei.

Bãrbatul urmeazã sã fie prezentat Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara cu propunere de arestare preventivã.

lui vor fi ºi în zonele mai joase de relief din regiunile intracarpatice, dar la cote mai reduse (55 - 60 de

kilometri pe orã), iar ninsorile, slabe cantitativ, se vor semnala pe arii restrânse.

14 Program & Horoscop

9:45 Legendele palatului: Prinþesa Ja Myung 10:30 37° C (r) 11:20 ANDOnevralgicul de sâmbãtã (r) 11:25 37° C (r) 12:00 România deºteaptã 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Legenda viºinie (r) 13:25 M.A.I. aproape de tine 13:55 Ia-mã acasã de Crãciun!

14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:55 Oameni care au schimbat Lumea

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:30 Mica mireasã (r) 14:30 Viaþa fermierului (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Leningrad 23:15 Profetul (r) 0:30 Leningrad (r)

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decembrie 2013

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Icomedy 22:30 Ucenicul vrãjitor

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 17:30 18:00 19:00

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Sport, dietã ºi o vedetã Teleshopping Fete de mãritat Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Regina cumpãrãturilor Mondenii (r) Mondenii (r) Focus 18 Focus Sport

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa sunteþi nevoit sã luaþi o decizie dificilã: vi se propune o colaborare avantajoasã, dar partenerul de viaþã nu este de acord sã munciþi în plus. Gândiþivã bine înainte sa luati o hotãrâre! Nu faceþi excese alimentare.

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului (r) Pe banii pãrinþilor Everest

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 22:00 23:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului (r) Pe banii pãrinþilor Everest

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1

10:30 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti!

0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 Avanpremierã Liga 1 16:30 Rezumat Franþa 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal masculin: Dinamo - HC Potaissa Turda 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:30 Fotbal: Concordia Chiajna - ACS Poli Timiºoara 21:15 Digi Sport Special 21:30 Fotbal: Concordia

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Reuºiþi sã terminaþi cu bine o activitate importantã. S-ar putea sã gãsiþi cu greu soluþii la problemele familiei. Nu este momentul sã cumpãraþi un obiect de valoare. Cel mai bine ar fi sã aºteptaþi pânã când veþi sta mai bine cu banii.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

ªefii vã apreciazã, dar sã nu vã aºteptaþi la felicitari din partea colegilor! Nu este momentul sã spuneþi chiar tot ce gândiþi.

Dupã-amiazã mergeþi în vizitã la o rudã mai în vârstã. Fiþi prudent în afirmaþii, dacã vreþi sã evitaþi o ceartã.

23 august *** 22 septembrie

Nu este recomandabil sã vã puneþi mari speranþe într-o afacere, pentru cã s-ar putea sã fiþi dezamãgit. Dimineaþa apar mai multe evenimente neprevãzute, care vã stricã planurile.

Micile probleme se rezolvã rapid.

S-ar putea sã nu mai plecaþi întro delegaþie, din cauza unei probleme de sãnãtate. ªefii vor înþelege situaþia. Evitaþi certurile, pentru a nu vã agrava situaþia.

Acceptaþi ideea cã trebuie sã vã odihniþi!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi probleme la serviciu, din cauza zvonurilor lansate de o femeie invidioasã. La nevoie, puneþi doi colegi faþã în faþã! Spre searã, vã regãsiþi liniºtea alãturi de partenerul de viaþã.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00

aprile

22

Intenþionaþi sã vã asumaþi mai multe responsabilitãþi la serviciu, dar vã temeþi cã ºeful nu va fi de acord. Relaþiile cu colegii de serviciu se anunþã tensionate.

Gândiþi-vã bine înainte de a acþiona. Stabiliþi-vã clar prioritãþile!

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 reguli 16:45 18:45 19:00 20:00 22:00 23:30

21

Intuiþia vã ajutã sã aflaþi de ce ºia schimbat un prieten atitudinea faþã de dumneavoastrã.

Temperaþi-vã nervozitatea, pentru cã nu rezolvaþi nimic certându-vã! Evitaþi speculaþiile.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Vã daþi seama cã o femeie din anturaj vã invidiazã. Nu este recomandabil sã provocaþi o discuþie. Ar fi bine sã daþi dovadã de mai multã discreþie. Odihniþivã mai mult.

S-ar putea sã fiþi nevoit sã luaþi o decizie dificilã cu privire la asocierea într-o afacere. Sfaturile unei persoane cu experienþã vã ajutã sã înþelegeþi cã avantajele financiare.

21 ianuarie *** 20 februarie

Relaþiile cu partenerul de viaþã ºi cu prietenii sunt excelente. Fiþi prudent în afaceri. Nu alergaþi dupã câºtiguri uºoare! Dupãamiazã petreceþi momente plãcute în compania celor dragi.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Primiþi un cadou cu valoare sentimentalã deosebitã. S-ar putea sã primiþi ºi de la serviciu o importantã sumã de bani. Nu sunt recomandate cãlãtoriile în interes personal. S-ar putea sã cheltuiþi prea mult.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decembrie 2013

Fonduri suplimentare pentru drumurile judeþene NATALIA ARE ”Executarea lucrãrilor uplimentare de fonduri pentru întreþinerea drumurilor NEVOIE DE de întreþinere ºi reparaþii S judeþene. Consiliul Judeþean Hunedoara a suplimentat a infrastructurii reprezenfondurile pentru programul de lucrãri de întreþinere ºi NOI! tate de reþeaua judeþeanã reparaþii drumuri ºi poduri judeþene, pe anul 2013, dar ºi transferarea unor bani pentru lucrãri de întreþinere a drumurilor judeþene.

Monika BACIU

sprijin ºi podeþe tubulare, pentru executarea de

lucrãri de întreþinere de îmbrãcãminþi asfaltice.

Conform fundamentãrii proiectului de hotãrâre aprobat de consilierii judeþeni în ultima ºedinþã, pentru efectuarea lucrãrilor de întreþinere curentã pe timp de iarnã, s-a propus ºi aprobat suplimentarea programului cu 113.000 lei. În plus, s-au transferat 80.607,45 lei, alocaþi iniþial pentru asigurarea esteticii rutiere, ziduri de

de drumuri ºi poduri ce se aflã în domeniul public al judeþului Hunedoara, menþinerea acesteia în stare tehnicã corespunzãtoare desfãºurãrii traficului, constituie o prioritate pentru Consiliul Judeþean Hunedoara”, se aratã în documentele CJH. Programul de lucrãri de întreþinere ºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene, pe anul 2013, a fost aprobat prin Hotãrârea nr. 60/2013 a CJ Hunedoara ºi modificat prin Hotãrârea nr.

180/2013 a aceleiaºi instituþii.

Peste 13.000 de lei pentru paza unui singur kilometru de autostrada

Î

n România nu doar construirea autostrãzilor ajunge la preþuri exorbitante, ce depãºesc cu mult media europeanã, ci chiar ºi paza lor. Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale cheltuieºte peste 13.000 de lei pentru paza unui singur kilometru din autostrada Deva - Orãºtie.

Carmen COSMAN

Nu mai puþin de 421.667 lei va achita CNADNR pentru protejarea patrimoniului Autostrãzii A1 pe tronsonul Deva – Orãºtie. O firmã din Timiºoara, WBC Box Guard, este cea care a câºtigat licitaþia organizatã de CNADNR, având de fapt singura ofertã declaratã admisibilã dintre cele trei societãþi care au prezentat oferte autoritãþii contractante. ªi nu este vorba despre punct de pazã fix, ci de „pazã prin patrulare” sau, altfel spus, o plimbare cu maºina de-a lungul ºi de-a latul autostrãzii.

Tronsonul Deva-Orãºtie face parte din Coridorul 4 Pan European, Nãdlac-Constanþa, ºi are o lungime de 32,5 kilometri.

Adicã, paza unui singur kilometri de autostrada costã CNADNR peste 13.177 lei.

E drept, reprezentanþii Companiei Naþionale de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale au fãcut ºi economii, pentru cã iniþial erau dispuºi sã plãteascã pentru aceste

costurile totale ale proiectului, care cuprinde 32,5 km de autostradã, s-au ridicat la 204 milioane euro, dintre care 113 milioane euro au fost acoperite din fonduri europene, iar 90 milioane de euro suportate de cãtre Guvernul României.

servicii 525.329 de lei.

Tronsonului de autostradã A1 cuprins între localitãþile Deva ºi Orãºtie a fost deschis circulaþiei, pe întreaga sa lungime, joi, 30 mai 2013. Lucrãrile la acest sector de drum au fost începute în aprilie 2011, iar

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm.

Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Decembrie 2013

Turismul ”alb” îngropat de cel ”negru” C

abanele ”albe” îngropate de turismul la negru. Economia ascunsã pe seama profitului gras este înfloritoare în Valea Jiului. În cele trei staþiuni montane se deruleazã proiecte de milioane de euro, iar cabanierii care sunt în legalitate, sunt puþini la numãr. Nici 90 nu sunt cei care funcþioneazã ”curat”, adicã legal... 89 de structuri de cazare.

Monika BACIU

Deºi în staþiunile montane din Valea Jiului sunt sute de cabane ºi pensiuni puþine dintre acestea au fost acreditate de Ministerul Turismului. Potrivit unei centralizãri care dateazã din luna noiembrie la nivelul Vãii Jiului sunt doar 86 de unitãþi de cazare.

tate, sunt mult mai multe care în plin sezon sunt pline de turiºti. Proprietarii lor susþin, însã, cã deþin cabana strict pentru folosul propriu. ªi chiar dacã nu e aºa, autoritãþile locale spun cã nu pot interveni

P

atru pensiuni la Uricani

Pe raza administrativ-teritorialã a oraºului Uricani sunt acreditate patru pensiuni turistice. Douã dintre acestea sunt în zona Cheile

Buþii, iar douã pe raza oraºului Uricani.

V

ulcan ºi Petrila

La Vulcan ºi La Petrila sunt acreditate câte 3, respectiv douã unitãþi de cazare.

La Vulcan cele trei pensiuni acreditate sunt în cea mai nouã staþiune montanã din Valea Jiului ºi anume în Pasul Vâlcan. Aici funcþioneazã undeva peste 50 de cabane însã doar trei au fost acreditate. Acestea au câte douã, respectiv trei

S

traja, fruntaºã la structurile de cazare Conform documentelor Ministerului Turismului în staþiunea montanã Straja sunt acreditate doar 56 de structuri de cazare. În staþiunea montanã de pe raza municipiului Lupeni sunt undeva la 250 de cabane însã dintre acestea nici mãcar jumãtate nu sunt acreditate. În Straja sunt structuri de cazare începând de la o stea sau floare pânã la pensiuni cu patru stele.

26

de cabane în Parâng

În cea mai veche staþiune montanã din Valea Jiului sunt acreditate doar 26 de unitãþi de cazare.

Astfel staþiunea montanã Parâng a fost detronatã de cea din Straja unde numãrul cabanierilor care au solicitat acreditare de la

Ministerul Turismului este dublu faþã de cel din Parâng. Ca ºi în Straja ºi în Parâng sunt sute de cabane ºi pensiuni. Toate însã pe perioada sezonului de iarnã oferã camere de închiriar iubitorilor sporturilor de iarnã. Dintre acestea, 26 de unitãþi de cazare, câteva

sunt pe raza municipiului Petroºani. Este vorba de hotelurile din Petroºani. În Staþiunea Parâng, acolo unde se implementeazã un proiect în valoare de 69 de milioane de euro, sunt 140 de cabane. Doar 26 au declaratã activitatea de turism, chiar dacã, în realistele. ªi în zona Petrila turismul începe sã se dezvolte. Aici sunt acreditate douã pensiuni turistice în zona Mija ºi Groapa Seacã.

Cele douã unitãþi de cazare au douã ºi trei stele.

Reprezentanþii Ministerului Turismului le recomandã turiºtilor sã opteze pentru locurile de cazare doar din unitãþile acreditate asta pentru cã acestea au girul ministerului în ceea ce priveºte condiþiile.

Legi ar fi, suficiente, dar trebuie doar aplicate cu maximã seriozitate de organele competente ale statului. ªi asta pentru cã activitatea de „turism la negru” implicã o serie de aspecte de naturã contravenþionalã, ori chiar penalã, cum ar evaziunea fiscalã. Dar, cum pânã acum nu am auzit de vreun cabanier condamnat pentru aceastã activitate ilegalã, economia subteranã din acest domeniu de activitate se poate dezvolta liniºtitã în continuare.