Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 509

Cronica Vãii Jiului Joi, 5 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

CER INJECÞIA

LETALÃ

Funcþionarii nu primesc prime de Crãciun anul acesta >>> PAGINA A 3-A Sãrbãtoare la Biserica Sf. Varvara

Sute de oameni s-au închinat la moaºtele Sfinþilor Constantin ºi Elena >>> PAGINA A 4-A

Scutece, varzã ºi cauciucuri în reþelele de canalizare >>> PAGINA A 5-A

Nu vor avea luminã de sãrbãtori >>> PAGINA A 6-A

Scandal între ºoferul unui maxi taxi ZMK ºi taximetriºtii din Vulcan >>> PAGINA A 7-A

Minuni, de ziua ”campionilor vieþii” >>> PAGINILE 8-9

ai în glumã, mai în serios câþiva pacienþi din Petroºani cer sã li se administreze injecþia letalã. Mai multe controale ale Curþii de Conturi au scos la ivealã anumite probleme ale sistemului medical. Din cauza nesincronizãrii bazelor de date, medicii de familie ºi implicit pacienþii sunt puºi în postura de a returna anumite sume de bani. În acest caz se aflã ºi a familie din municipiul Petroºani. >>> PAGINA A 3-A

Indicatoare rutiere pentru turiºtii indolenþi >>> PAGINA A 12-A

Prinºi sub tone de pãmânt >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013 ai în glumã, mai în serios M câþiva pacienþi din

Petroºani cer sã li se administreze injecþia letalã. Mai multe controale ale Curþii de Conturi au scos la ivealã anumite probleme ale sistemului medical. Din cauza nesincronizãrii bazelor de date, medicii de familie ºi implicit pacienþii sunt puºi în postura de a returna anumite sume de bani. În acest caz se aflã ºi a familie din municipiul Petroºani. ”În 29 noiembrie 2012 soþia mea a fost internatã la Urgenþã dusã la Spital cu Salvarea. În urma investigaþiilor au internat-o la secþia Recuperare, ea are probleme cu inima ºi am fost nevoit sã vin la medicul de familie sã iau reþeta ºi sã o duc la spital pentru cã acolo nu aveau medicamente. La un an de zile, în cursul lunii noiembrie

Cer injecþia letalã

2013 ni s-a imputat aceastã reþetã de acum un an. Nu ºtiu cu ce motiv. Medicamentele are dreptul sã le ridicãm de la medicul de familie, nu avem de unde sã plãtim, eventual sã ne trimitã ministrul douã injecþii letale sã termine cu noi. Medicul ne familie a sãltat din umeri ºi mi-a zis sã fac reclamaþie, cui sã fac, voi face o sesizare la ministrul sãnãtãþii, dar ãºtia mari

nu îi intereseazã de noi amãrâþii. Eu trebuie sã despãgubesc medicul de familie cã a imputat suma. Nu ºtiu ce sã fac, voi face ratã ca sã îi dau banii în rate. Am 608 lei pensie de boalã, nu ºtiu cum ne vom descurca în cazul acesta. Voi mânca hârtie igienicã cu cartofi, sã se punã Nicolaescu în locul meu”, a spus ªerban Raicu soþul pacientei. Medicul de familie spune cã acest caz nu este singular. În urma verificãrilor efectuate de Curtea de Conturi cabinetului i s-a imputat suma de peste 1500 de lei. ”Am avut un control de la Casa de Asigurãri de Sãnãtate trimis în urma unor sesizãri fãcute de Curtea de Conturi prin care se aratã cã anumiþi pacienþi erau internaþi, dar au primit reþete de la noi fiind în perioada internãrii. În mod normal, pe timpul internãrii, pacientul trebuie sã fie consultat de medicii specialiºti

din spital ºi sã se acorde tratamentul adecvat, din pãcate nu se întâmplã aºa din cauza lipsei de fonduri ºi atunci vin la noi ºi fãrã sã ne spunã cã sunt internaþi vin pentru reþeta lunarã. Noi am eliberat acele reþete

ºi ne-am trezit cã în acea perioadã ei erau internaþi, dar o mare problemã existã în sistemul informatic. Acest SIUI care ar fi trebui sã ne sesizeze cã pacinetul este internat ºi noi atunci ºtiam cã nu trebuie sã eliberãm reþetã, acest SIUI doarme”, a declarat ªtefan Gheorghiu, medic de familie. Pacienþii sunt puºi în situaþia de a retuna banii aferenþi reþetelor pentru o lunã sau trei luni, asta deºi ei au fost internaþi doar câteva zile. ”Este vorba de soþia, care a fost internatã la Fizioterapie ºi este vorba de 116,05 lei, ceea ce este o problemã cã se imputã reþeta pe o lunã chiar dacã pacienta a stat internatã 7 zile. Pe lângã contravaloarea reþetei pe o lunã se imputã ºi serviciul”, a mai spus medicul de familie.

Medicul de familie trebuie sã restituie Casei de Asigurãri de sãnãtate peste 1500 de lei. Aceºti bani vor fi recuperaþi de la pacienþii care au beneficiat de reþete în timp ce au fost spitalizaþi. ”Mai am câteva cazuri, am douã reþete imputate pentru 3 luni ºi pacienta a stat într-o secþie de Ortopedie patru zile. Pentru patru zile trebuie sã achitãm contravaloarea medicamentelor pentru trei luni, nu este normal, acea pacientã dacã nu îºi ia tratamentul poate sã decedeze”, a mai precizat sursa citatã În primã fazã, Casa de Asigurãri de Sãnãtate va reþine banii medicilor de familie, care ulterior vor fi recuperaþi de la pacienþi. pentru a-ºi recupera banii, medicii de familie vor accepta ºi plata în rate. Monika BACIU

Funcþionarii nu primesc prime de Crãciun anul acesta

nul acesta, angajaþii din sectorul bugetar nu vor primi prime ºi bonusuri de Crãciun, ci, în unele instituþii se vor da cel mult niºte tichete cadou. La primãriile din Valea Jiului, primarii au anunþat deja cã nici nu se pune problema unor prime, ci mai degrabã a unor plase cu dulciuri pentru copiii lor. La Uricani, primarul Dãnuþ Buhãescu spune cã nu poate ºi nici nu are voie sã facã mai mult. “ Nu le permite legea. Noi nu am dat aceste prime nici anul trecut, pentru cã ni s-a spus clar cã

nu avem voie. Vom da cadouri pentru copiii salariaþilor, pentru acest lucru am ºi alocat deja banii”, a declarat edilul de la Uricani. Nici la Vulcan, primarul Ile nu va da prime angajaþilor tot din acelaºi considerent, iar la Aninoasa nici nu se pune problema de aºa ceva. Doar pentru faptul cã reuºesc sã-ºi încaseze salariul curent, funcþionarii de aici se vãd norocoºi. ªi Municipiul Lupeni stã rãu la acest capitol. “Eu aº da cu dragã inimã câte o primã de sfârºit de an funcþionarilor pentru cã meritã, dar nu avem de unde. Am aprobat însã fonduri pentru 2000 de cadouri pentru copiii din municipiu, cadouri de care vor beneficia ºi copiii funcþionarilor” ne-a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Luiza ANDRONACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decmebrie 2013

Sãrbãtoare la Biserica Sf. Varvara

Sute de oameni s-au închinat la moaºtele Sfinþilor Constantin ºi Elena

ute de oameni s-au închinat la moaºtele Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena, la Biserica Sfânta Varvara din Petroºani, de hramul acesteia. Iar pentru credincioºi, bãrbaþii parohiei au pregãtit bucate tradiþionale de post, fierte în ceaune pe foc de lemn, aºa cum se obiºnuieºte din moºi strãmoºi. A fost sãrbãtoare la Biserica Sfânta Varvara din cartierul Aeroport al municipiului Petroºani. Pe de o parte, a fost hramul bisericii, iar pe de altã parte, aici a avut loc un moment de înaltã simþire spiritualã: racla cu pãrticele din moaºtele Sfinþilor

Împãraþi Constantin ºi Elena a poposit pentru prima datã la Petroºani, iar credincioºii au þinut sã ia parte la acest important moment. Delegaþia care a însoþit racla cu Sfintele Moaºte este condusã de cãtre Preasfinþitul Pãrinte Varsanufie Prahoveanul, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureºtilor, iar sfintele moaºte au ajuns la Petroºani marþi seara la biserica ”Sfânta Mare Muceniþã

Varvara”. În dimineaþa zilei de prãznuire a Sfintei Mari Muceniþe Varvara, în data de 4 decembrie, un sobor de ierarhi, preoþi ºi diaconi a oficiat Sfânta Liturghie la biserica ”Sfânta Mare Muceniþã Varvara” din Petroºani, la care au luat parte sute de

aºa ceva nu puteam rata. Pentru noi cred cã o datã în viaþã se întâmplã aºa ceva. E un moment unic”, a spus o credincioasã. „Am venit la slujbã, sã vedem sfintele moaºte, sã fim ºi noi în rând cu lumea, cum se spune. E foarte important pentru noi cã sfintele moaºte sunt aici”, spune o altã femeie pe care faptul cã are deja 82 de ani nu a împiedicat-o sã vinã, ca de fiecare datã, la bisericã. Alþii îºi spune speranþa cã Dumnezeu îi va ajuta sã se facã bine, ei sau familiile lor. La slujbã a participat ºi primarul

credincioºi. Oamenii mãrturisesc cã nici frigul ºi nici boala nu i-ar fi putut þine departe de bisericã în aceastã zi importantã. „Am venit cu gânduri bune, ca de fiecare datã. Pentru noi e o onoare ca Sfintele moaºte sã fie aduse la Petroºani. Nu am avut niciodatã aºa ceva. Cât de bolnavã aº fi fost,

municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, care a þinut sã fie în mijlocul credincioºilor în aceastã zi importantã pentru comunitate. „Astãzi este o mare sãrbãtoare religioasã în special pentru cei din Valea Jiului, pentru mineri. Este Sfânta Muceniþã Varvara, este practic Ziua Minerilor ºi de fiecare

datã eu particip la aceste slujbe religioase, la aceste evenimente cu mare drag, cu mare respect ºi condescendenþã faþã de cei care au lucrat ºi lucreazã în subteran”, a declarat Tiberiu Iacob – Ridzi care este de pãrere cã prezenþa, în premierã, a Sfintelor moaºte la Petroºani este mai mult decât binevenitã pentru comunitate.

âncare de post fiartã M la foc de lemn Iar pentru credincioºii care au asistat la slujbã ºi s-au închinat la moaºtele Sfinþilor Constantin ºi Elena,

reprezentanþii Bisericii Sfânta Varvara au pregãtit circa 400 de porþii de mâncare de post, fiartã la foc de lemn, în ceaune, de cãtre bãrbaþii comunitãþii, aºa cum cere tradiþia. „Maestru bucãtar” – un momârlan de aproape 81 de ani, care spune cã de cel puþin 60 de ani pregãteºte bucatele tradiþionale. „Am pregãtit fasole, pãsat ºi varzã acrã, curechi cum spunem noi, toate de post. Mâncarea se face cu ulei, cu margarinã, atât punem. Mâncarea neapãrat se face pe grãtar, pe foc de lemne, iar pãsatul cu margarinã, ulei ºi zahãr. Toatã mâncarea o facem de post”,a explicat Ioan Ciurea. Car men COSMAN

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013

Scutece, varzã ºi cauciucuri în reþelele de canalizare

auciucuri ºi arcuri de maºini. Nu este vorba de vreun service auto, ci de câteva din obiectele pe care muncitorii de la ApaServ Valea Jiului le-au gãsit în reþelele de canalizare. De câte ori canalizarea refuleazã oamenii solicitã vidanja pentru a debloca aceste cãi. Însã mare este surpiza muncitorilor atunci când identificã în reþelele de canalizare diferite obiecte. ”Avem foarte multe exemple ºi am putea scrie rânduri bune cu ce gãsim în canalizare. începând de la cauciucuri de maºini, oamenii gãsesc de cuviinþã sã le bage în reþelele de canalizare. Mai pot aduga faptul cã sau gãsit bolovani, pet-uri

Conductele de apã trebuie protejate pe timp de ger

ºi alte lucruri, arcuri de maºini. De curând sunt probleme în Vulcan unde oamenii considerã cã reþeaua de canalizare este ghena de gunoi ºi atunci o folosesc ca atare. Lucrurile acestea ne creeazã grave probleme de exploatare pentru cã reþelele de canalizare menajere au fost proiectate pentru acest scop ºi nu pentru gunoi menajer. Cred cã este rea-voinþã,

nu ºtiu ce altceva sã zicem”, a declarat Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. Toate aceste lucruri aruncate în locurile necorespunzãtoare ne costã pe noi toþi. ”Ne costã pe noi ca societate, costã mediul pentru cã o astfel de problemã cauzeazã înfundãri ºi deversãri ºi în cele din urmã ne costã pe noi toþi”, a mai spus sursa citatã. Muncitorii de la ape au mai gãsit ºi altfel de obiecte în reþelele de canalizare. Fie cã e vorba de scutece pentru copii, mopuri sau varzã muratã, sunt cazuri în care oamenii aruncã aceste lucruri la voia întâmplãrii. Monika BACIU

esponsabilii SC ApaServ Valea Jiului atrag atenþia abonaþilor asupra faptului cã odatã cu scãderea temperaturilor foarte mult existã riscul ca reþelele de alimentare cu apã potabilã sã îngheþe. Acest lucru poate duce la avarierea serioasã a reþelei ºi întreruperea cu alimentare cu apã. ”Ca în fiecare an la începutul perioadei reci infor-

mãm abonaþii cã existã acest risc de a îngheþa anumite componente a instalaþiilor cu apã, mã refer la reþelele interioare unde din cauza uºilor deschise sau a lipsei acestora cu desãvârºire poate afecta reþelele de alimentare cu apã. Informãm ºi atragem atenþia cã reþelele interioare

sunt ale locatarilor ºi recomandãm izolarea instalaþiilor interioare, închiderea uºilor, închiderea geamurilor la casa scãrilor cã nu mai avem încãlzire pe casa scãrii ºi acum suntem vulnerabili sã pãþim aºa ceva dacã nu avem grijã de instalaþii”, a declarat Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. Costurile reparaþiilor se pot ridica la sume mari, însã cel mai neplãcut aspect este cel al sistãrii furnizãrii apei potabile. ”Nu pot sã spun cât poate costa, diferã de la o situaþie la alta, existã niºte costuri, existã pericolul de a nu avea apã, ceea ce este foarte grav, pânã când reþelele se reparã sau se dezgheaþã”, a mai spus sursa citatã. Locatarii sunt sfãtuiþi sã protejeze conductele de apã cu materiale termoizolante pentru ca acestea sã nu îngheþe.

AGA va decide pentru Costel Avram

dunarea Generalã a Acþionarilor de la societatea care distrubuie apa în Valea Jiului se întruneºte, vineri, pentru a lua câteva decizii. Una dintre ele este cea potrivit cãreia Costel Avram a fost propus pentru a face

parte din rândul celor 5 membri AGA. Asta dupã ce a fost ales director adjunct interimar. Potrivit preºedintelui Consiliului de Administraþie de la Apa Serv Valea Jiului, Sorin Radu, decizia va fi luatã la sfârºitul sãptãmânii, în urma unei ºedinþe ce va avea loc

la sediul societãþii din Petroºani. „Vineri este ziua în care modificãm statutul de funcþionare al SC Apa Serv Valea Jiului. Este vorba despre regulamentul de funcþionare, iar una dintre propuneri vizeazã ca în rândul celor 5 membri ai Consiliului de Administraþie sã facã

Monika BACIU parte ºi Costel Avram, care a fost numit director interimar în data de 2 decembrie. Sigur, avem în vedere performanþele manageriale ºi OG 109/2011, iar AGA urmeazã sã o valideze”, a precizat Sorin Radu, preºedintele CA al SC Apa Serv Valea Jiului. Costel Avram a avut mandat de conducere pânã în data de 1 decembrie, iar din data de 2 decembrie este director general interimar. Concursul pentru ocuparea postului va avea loc în a doua jumãtate a lunii decembrie. Diana MITRACHE

6 Actualitate

ai bine de trei sferturi din cartierul Iscroni din Aninoasa nu mai are curent electric din cauza datoriilor cãtre furnizorul de electricitate. Pentru cã de fiecare datã când erau decuplaþi, oamenii se rebranºau singuri la reþeaua de electricitate, furnizorul, pentru a stopa furturile, a tãiat

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013

Nu vor avea luminã de sãrbãtori

toate branºamentele direct de la stâlpi. Tragedia este cã printre cei care nu mai au luminã se aflã ºi familii care au în îngrijire

copii ºi ºi-au fãcut angajamente de platã, însã nu au plãtit lunã de lunã. Acum ºi-ar face alte contracte, însã costurile sunt cu mult mai mari. Au de achitat o garanþie, branºamentul dar ºi drumurile pânã la Deva, pentru cã în Valea Jiului nu mai existã nici un centru al furnizorului de electricitate. „Numai eu ºtiu cum ne mai descurcãm ºi ce punem în gurã. Am

plãtit tot timpul datoriile cãtre utilitãþi, sã nu am probleme. Acum suntem obligaþi sã trãim pe întuneric din cauzã cã ne-au tãiat curentul. Nu am nici o datorie la ei, dar pentru cã vecinii nu ºi-au plãtit facturile ne-au tãiat pe toþi de la stâlp. Am fost la sã mã rebranºeze, dar mi-au spus cã trebuie sã merg la Deva. Eu de unde sã scot atâþia bani cã de abia am cu ce sã-mi hrãnesc

nepoþii. Suntem amãrâþi ºi nu ne bagã nimeni în seamã. Dacã alþii furã curent sau au datorii noi cu ce suntem vinovaþi”, spune Gheorghe Hãrãstãºan, unul dintre locuitorii cartierului.

„A

dunã” cãrbune

Pentru a face rost de un ban în plus pentru mâncare, bãtrânul împreunã cu soþia lui merg dupã cãrbuni pe

Primãria Petroºani - Norocul depinde ºi de oraºul Moº Crãciun în care locuieºti pentru copiii sãraci L a Uricani

etru mulþi copii din Petroºani, cadourile de Moº Nicolae ºi Moº Crãciun sunt doar vise frumoase. Familiile lor sunt prea sãrace pentru a le aduce o razã de bucurie cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, aºa cã edilii se vor transforma din nou în Moº Crãciun pentru copiii nevoiaºi. Mii de cutii de ciocolatã vor fi împãrþite ºi în acest an la toate ºcolile din Petroºani, cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, spune cã de aceste cadouri dulci vor beneficia peste 3000 de copii, iar pentru micuþii care provin din familii sãrace cadourile vor fi mai consistente. „Aºa cum am fãcut ºi în anii precedenþi, pentru copiii cu probleme speciale sau situaþii deosebite din punct de vedere economic, Primãria Municipiului Petroºani le oferã cadouri. Este vorba de dulciuri, suc, în general toate lucrurile care îi bucurã pe cei mici. Mulþi dintre ei sunt în situaþia în care primesc doar de la noi astfel de cadouri ºi atunci bucuria lor este cu foarte mare ºi a noastrã în acelaºi timp”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Car men COSMAN

Asistaþii sociali ºi însoþitorii persoanelor cu handicap de la Uricani vor avea bani de sãrbãtori, pentru cã primãria va aloca pânã la finalul lunii bani pentru salarii ºi indemnizaþii din bugetul local. “ Nu avem altã soluþie, vom face asta, nu-i putem lãsa pe bieþii oameni fãrã bani în prag de sãrbãtori, chiar dacã de la începutul anului nu au fost alocaþi bani sufi-

cienþi”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Aici, în cel mai vestic oraº al Vãii sunt câteva zeci de persoane care aºteaptã sã îºi primeascã indemnizaþiile.

a Lupeni

De departe, cea mai mare problemã se înregistreazã la Lupeni. Aici, zeci de familii vor avea sãrbãtori sumbre, pentru cã primãria din localitate pur ºi simplu nu are

atâta putere financiarã încât sã suporte din bugetul local plata atâtor indemnizaþii ºi salarii. Totuºi, primarul Cornel Resmeriþã a precizat cã va face tot posibilul ca mãcar în prag de Crãciun sã gãseascã o soluþie de moment sau parþialã, pentru ca acei oameni sã aibã ce pune pe masã.

care mai apoi îi vând în schimbul a 7-8 lei sacul. Spune cã nu furã din vagoanele care trec prin staþia de lângã cartierul lor ci adunã ce cade din garnituri. „Adun ce nu iau cei care furã din vagoane. Descarcã ºi apoi adunã o parte din cãrbuni, restul lasã printre linii. Nu avem ce sã facem. ªtiu cã nu avem voie, dar altfel murim de foame. Nu am nici mãcar un colþ de pâine sã le dau copiilor sã mãnânce, iar de când ne-au tãiat curentul este ºi mai rãu. Am vrea sã avem mãcar de sãrbãtori, sã aibã ºi nepoþeii luminã în casã. Stãm toatã ziua la lumânare ca vai de noi”, mai spune bãrbatul. Maximilian GÂNJU

a Aninoasa

ªi la Aninoasa este disperare. Aici, deºi mai sunt câteva sãptãmâni pânã la Crãciun, nu se ºtie nici mãcar dacã cei aproape 40 de însoþitori ai persoanelor cu handicap vor vea bani cât sã cumpere ceva pentru masa de sãrbãtori. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013

Scandal între ºoferul unui maxi taxi ZMK ºi ine spune cã rãzboiul dintre taximetriºtii din Vulcan C ºoferii de maxi-taxi ºi taximetriºti este încheiat, greºeºte. Dacã înainte se duceau lupte aproape de gherilã între taximetriºti, în special cei de la Petrila, cu cei de la Petroºani, care îi aveau drept aliaþi pe cei de la ZMK, iar asta ziua în amiaza mare ºi în plinã stradã, acum confruntãrile au loc mai mult la ceas de searã ºi se pare cã s-au mutat spre vestul Vãii Jiului. Luiza ANDRONACHE De fiecare datã pentru aceste divergenþe au fost reclamaþi doar taximetriºtii, dar realitatea poate avea ºi altã versiune uneori. La sfârºitul sãptãmânii trecute, într-o searã, aproape de ora 18:00, ºoferul unui maxi taxi ZMK cu numãrul de inmatriculare HD 07 NGK,

care circa din direcþia Petroºani-Uricani, pleacã din staþia Piaþa Victoriei - Petroºani spre Vestul Vãii Jiului. Pe drum, însã, aproape de staþia Parângu - Aeroport, observã un taximetrist de Vulcan, ilegal sau legal, nu ºtim însã, cu numarul de inmatriculare HD 88 JON, care a oprit la semnul unei femei. Atunci, ºoferul de maxi taxi a accele-

rat pânã într-acolo, apoi a oprit în dreptul taximetristului de Vulcan, paralel cu aripa stângã a Daciei Logan, a coborât geamul din partea pasagerului ºi a început sã-l înjure viguros pe taximetrist, Fiindcã era parcat la doar câþiva centimetri de portiera taxiului, ºoferul de la ZMK, întãrâtat bine probabil de gândul cã nimeni nu-i poate face nimic, a deschis portiera din dreapta, lovind în repetate rânduri portiera din stânga faþã a Loganului, distrugând oglinda retrovizoare a acestuia. “Ce dracu’ cauþi aici, zi, ce faci aici? ”, strigã ºoferul de maxi taxi în timp ce lovea cu portiera proprie cea a taxiului. Nu a primit nicio replicã, ci

ºi-a vãzut de drum, iar taxiul la fel, la un moment dat depãºindu-l. Însã, în staþia de la Piaþã de la Vulcan, numitã ºi drept cea de la fosta cantinã, erau nu mai puþin de 6 taximetriºti vulcãneni care îl aºteptau. Aºa se face cã sub ochii cãlãtorilor a început scandalul, care putea degenera într-o adevãratã bãtaie sângeroasã. Taximetriºtii au cerut ºoferului sã deschisã portiera, iar el a repli-

cat cã are geamul deschis ºi poate auzi. Atunci a început un tãvãlug de înjurãturi. “Bãh, de ce nu ai vorbit frumos, ce dacã era în staþia voastrã, fãcea ºi el un ban?! Da’ aºa trebuie sã faci, sã distrugi tu maºina? Ai pus tu bani la maºina aia, ºtii cât de greu s-a luat?”, au fost cuvintele cele mai decente adresate de taximetriºtii vulcãneni ºoferului de pe maxi taxi. La un moment dat,

Pregãtiþi pentru creºterea producþiei de energie

eteorologii anunþã cea mai grea iarnã din ultimii zeci de ani. În acest context, cererea de energie va creºte în urmãtoarea perioadã date fiind ºi temperaturile care s-au înregistrat în cursul nopþii de marþi spre miercuri când mercurul în termomentre a scãzut în Valea Jiului sub -10 grade. În aceastã perspectivã responsabilii Complexului Energetic Hunedoara spun cã sunt pregãtiþi. Monika BACIU ”Deocamdatã ne încadrãm, suntem cu peste 300 de mii de tone în stoc, vom vedea ºi vom lua deciziile în momentul în care va creºte consumul. Pânã acum din

programul nostru am mãrit producþia cu 20% pe divizia noastrã au reuºit ºi colegii de închideri sã mãreascã cu 10%, vom vedea în funcþie de cererea din iarnã dacã va fi nevoie de mai mult cãrbune.

Intenþionãm sã achiziþionãm cãrbune doar din România ca sã nu

cum nici tânãrul ºofer de la ZMK nu se lãsa, chiar dacã era încolþit ºi depãºit numeric, a replicat ceva, drept pentru care doi, trei taximetriºti au ocolit dubiþa ºi au deschis portiera din partea dreaptã. În momentul acesta, ºoferul de maxi taxi a încercat sã porneascã maºina, accelerând puþin, cu gândul de a-i speria pe cei 6, 7 inºi. În tot acest timp, cãlãtorii din dubiþã care mergeau în Vestul Vãii Jiului, erau de-a dreptul îngroziþi. Dupã alte câteva minute de înjurãturi ºi explicaþii, taximetriºtii au plecat de lângã dubiþã, iar ºoferul de maxi taxi ºi-a vãzut de drum. Aºa se face cã în prezent, cine spune cã pe drumurile ºi staþiile din Valea Jiului nu se mai duc lupte, înseamnã cã nu circulã cu mijlocul de transport în comun. mai fie nevoie sã importãm”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. Complexul Energetic Hunedoara are nevoie de peste 600 de mii de tone de huilã pentru a trece peste perioada de iarnã. Reprezentanþii entitãþii spun cã aceste cantitãþi vor fi asigurate exclusiv de la minele din Valea Jiului.

Tichete de masã pentru angajaþii Universitãþii Petroºani

onducerea Universitãþii Petroºani, deºi a avut mai puþine fonduri alocate de minister anul acesta, iar veniturile proprii au fost ºi mai puþine, va face totuºi o bucurie angajaþilor în prag de sãrbãtoare. Luiza ANDRONACHE “Avem în plan acordarea unor tichete de masã pentru angajaþii noºtrii. Ne-am

gândit la 22 de bonuri pentru fiecare salariat, în valoare totalã de 2057 de lei pe persoanã”, a declarat Dacian Ciodaru, director general administra-

tiv la Universitatea Petroºani Aºa se face cã de acest Crãciun, cei care lucreazã la Universitate se pot considera norocoºi cã vor primi un astfel de adaos, fie ºi sub forma unor tichete, în condiþiile în care ceilalþi bugetari

nu vor beneficia decât de câteva plase cu dulciuri pentru copii lor.

8 Actualitate

Dan Codrea rememorat ”F la Muzeul Mineritului

uzeul Mineritului expune ultimele fotografii ale jurnalistului Dan Codrea, trecut în nefiinþã la începutul anului trecut. Este vorba despre ansamblul de fotografii care înfãþiºeazã statuile minerilor din mai multe localitãþi ale Vãii Jiului, iar expoziþia a fost vernisatã la aproape doi ani de la trecerea în nefiinþã a colegului nostru jurnalist. Aºa cum am constatat cu toþii, sau scurs doi ani de la vernisajul expoziþiei lui Dan Codrea, cel care în decembrie 2011 a expus 13 fotografii cu mineri. Organizatorii, responsabilii de la Muzeul Mineritului, spun cã acestea sunt potrivite pentru a marca ziua de Sfânta Varvara, ziua în care minerii sunt la loc de cinste, aºa cum i-a pus Dan Codrea. „Ne-am gândit ca la

etatea dacicã Sarmizegetusa Regia îºi închide porþile pânã la primãvarã. În toatã aceastã perioadã, monumentul cuprins în patrimoniul UNESCO va fi supus unor ample operaþiuni de întreþinere de cãtre administratorii sãi.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013

împlinirea a doi ani de la ultima lui expoziþie 13 mineri, care a avut loc în 2 decembrie 2011 sã rememorãm ºi cei doi ani scurºi de la trecerea lui Dan Codrea în nefiinþã ºi Ziua de 4 decembrie, Ziua Sfintei Muceniþe Varvara. Am considerat oportun ºi necesar sã ne nreamintim de un bun prieten al nostru, Dan Codrea”, a declarat Anca Fotãu, responsabil al Muzeului Mineritului. Fotografiile cu cele 13 ipostaze în care au fost surprinºi minerii au fost realizate de Dan Codrea în ultima sa lunã de viaþã ºi, din pãcate, el nu a mai apucat sã o vadã pe simeze. Mai mult, cifra 13 nu i-a purtat noroc ºi jurnalistul s-a stins în ianuarie 2012, la doar o lunã dupã ce pe simezele Muzeului Mineritului au fost expuse fotografiile sale. Prietenii au venit în 4 decembrie 2013 sã îºi aducã aminte de el, aºa cum era în zilele în care scria la ziar. Diana MITRACHE

oaie verde baraboi/ I.G.Duca e la voi/ ªi-o sã vã colinde tare/ Sã nu vã mai doarã-n ºale!” cântec joc ºi voie bunã, cadouri ºi premieri, la Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Socialã de la PetrilaLonea, casa celor 44 de persoane cu vârste cuprinse între 23 ºi 93 de ani. Directorul Doru Codrea i-a numit pe cei aflaþi în grija sa ”adevãraþi campioni ai vieþii”. Mascota manifestãrii a fost o fetiþã de 2 ani, de la Apartamente sociale familiale.

Samizegetusa Regia închisã pentru turiºti pânã în primãvarã „Cetatea Sarmizegetusa Regia se va redeschide, pentru public, la 1 martie 2014. În aceastã perioadã vom desfãºura mai multe activitãþi de întreþinere, între care se numãrã ºi îndepãrtarea mai multor copaci

bãtrâni, ce sunt prãbuºiþi la pãmânt”, a declarat administratorul parcului arheologic Sarmizegetusa Regia, Vladimir Brilinsky. În plus, nici porþiunea de drum judeþean dintre microhidrocentrala Godeanu ºi cetatea

Sarmizegetusa Regia nu va fi accesibilã, aceasta fiind închisã, printr-o hotãrâre a Consiliului Judeþean Hunedoara. Cetatea dacicã de la Samizegetusa Regia este administratã de Consiliul Judeþean Hunedoara din primãvara acestui an, iar CJ Huendoara a instituit un regulament de vizitare al monumentului. În plsu, s-a introdus ºi o taxã, ceea ce a permis o monitorizare precisã a numãrului de turiºti. Într-o jumãtate de an Sarmizegetusa Regia a fost vizitatã de 27.600 de oameni. Car men COSMAN

Minuni, de ziua ”campionilor vieþii” Georgeta Oniciu au aplaudat îndelung dând astfel greutate evidenþierii ºi certitudinea directorului cã nu s-a înºelat… Tot cu aceastã ocazie au fost felicitaþi public asistaþii nãscuþi în luna noiembrie ºi început de decembrie, lucru ce i-a fãcut cu adevãrat fericiþi

O zi plinã de emoþie, de cântec, joc ºi voie bunã, dar ºi de colinde ce pãreau rugãciuni ºi balade, s-a consumat de Ziua Internaþionalã a

Persoanelor cu Dizabilitãþi, la Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Socialã Petrila-Lonea. Centrul de la Lonea, casa a 44 de persoane cu vârste cuprinse între

23 ºi 93 de ani, a fost gazda copiilor de la ºcolile I.D. Sîrbu Petrila, ªcoala nr. 5 structurã a Liceului Constantin Brâncuºi, de la Salvaþi Copii, ªcoala I.G.Duca Petroºani ºi de la apartamentele sociale. Toþi au colindat, au cântat despre România ºi români, au jucat ºi au oferit atenþii spectatorilor - oamenilor în vârstã, care au lãcrimat copleºiþi de emoþii, celor mai puþin împovãraþi de ani, care au aplaudat frenetic dupã ce au cântat alãturi de copii etc. – dulciuri, iconiþe, cãciuli, felicitãri cu ciocolatã etc.

le sta alãturi ºi a le însenina viaþa ”adevãraþilor campioni”, Doru Codrea, directorul Centrului de Îngrijire ºi Asistenþã Socialã Petrila-Lonea, a colindat, a cântat alãturi de elevi ºi tineri, a premiat ºcolile prezente, a decernat titlul de cel mai bun salariat al centrului – Georgeta Oniciu, infirmierã. La acordarea diplomei, cei care sunt îngrijiþi de

pe cei ce au venit pe lume prin anii 1924, 1927, 1937… dar ºi pe cei tineri.

Senin ºi mereu zâmbitor, omul ce pare a avea chemare pentru a

Directorul Doru Codrea i-a numit pe cei aflaþi în grija sa ”adevãraþi campioni ai vieþii”, care meritã stima ºi respectul nostru, al tuturor. Codrea a precizat cã fãrã colectivul cãminului de la Lonea, aceºti oameni nu ar fi avut parte de

zile senine, pentru cã nu oricine poate fi salariat într-o asemenea instituþie. De apreciat tonul întregii manifestãri, care a fost unul optimist ºi vesel de genul: ”Foaie verde baraboi/ I.G.Duca e la voi/ ªi-o sã vã colinde tare/ Sã nu vã mai doarã-n ºale!” ”Mascota” manifestãrii a fost o fetiþã de 2 ani, Angelica, membrã

Bazã sportivã pentru acceptarea deponeului

azã sportivã la B Bãcia. Consiliul Judeþean Hunedoara are în vedere realizarea unei baze sportive pe raza comunei Bãcia. Autoritãþile au ºi identificat amplasamentul unde ar urma sã fie realizatã baza sportivã. ”In condiþiile în care, în general, principalele elemente de infrastructurã edilitarã sunt asigu-

rate la un standard mulþumitor (infrastructurã publicã de drumuri, apã, canalizare, alimentare cu gaze naturale, televiziune prin cablu, etc), Consiliul Local al Comunei Bãcia a propus aprobarea unui acord de colaborare cu Consiliul Judeþean Hunedoara în vederea realizãrii unei baze sportive de interes judeþean la Bãcia, care sã deserveascã întreaga zonã, sã conducã la revigorarea activitãþilor

sportive ºi sã constituie un pol de cooperare intercomunitarã al viitoarei conurbaþii”, se aratã în documentele CJH. De precizat este faptul cã pe raza comunei Bãcia va fi realizat ºi deponeul ecologic. ”Amplasamentul comunei Bãcia în cadrul Conurbaþiei Corvina, precum ºi proiectarea/ execuþia unor elemente ale viitorului sistemului judeþean de management

a unui apartament social familial. Copila a cerut sã fie luatã în baraþe de oricine îi acorda atenþie. Un alt bãiat, tot de la apartamentul social, a interpretat o cântare-baladã cu umor ºi extrem de expresiv în transmiterea mesajelor - fiind vorba de pãcatele Evei ºi ale lui Avram - încât a fost aplaudat îndelung la ”scenã deschisã”.

”Sunt adevãrate minuni copiii ãºtia”- a afirmat, din scaunul cu rotile, Toto, un bãrbat nins de ani, cu ochii plini de lacrimi. Cei care au sprijit manifestarea de la Petrila, de Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu Dizabilitãþi, au fost Clubul Copiilor Petrila, Asociaþia Roza Multiflora, Meladidecor SRL. Ileana FIRÞULESCU al deºeurilor pe amplasamente aflate raza comunei Bãcia, determinã o perspectvã de dezvoltare privilegiatã a comunei în cadrul conurbaþiei ºi judeþului, în ideea modernizãrii spaþiului rural periurban ºi eliminãrii diferenþelor de confort faþã de mediul urban”, se mai aratã în documente. Baza sportivã se va întinde pe o suprafaþã de 6.500 de metri pãtraþi ºi este situat în intravilanul comunei. Monika BACIU

8 Actualitate

Dan Codrea rememorat ”F la Muzeul Mineritului

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013

O zi plinã de emoþie, de cântec, joc ºi voie bunã, dar ºi de colinde ce pãreau rugãciuni ºi balade, s-a consumat de Ziua Internaþionalã a

Persoanelor cu Dizabilitãþi, la Centrul de Îngrijire ºi Asistenþã Socialã Petrila-Lonea. Centrul de la Lonea, casa a 44 de persoane cu vârste cuprinse între

pe cei ce au venit pe lume prin anii 1924, 1927, 1937… dar ºi pe cei tineri.

Senin ºi mereu zâmbitor, omul ce pare a avea chemare pentru a

Bazã sportivã pentru acceptarea deponeului

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decmebrie 2013

Egalizare a vârstelor de pensionare pentru femei ºi bãrbaþi

roiectul de lege care prevede cã femeile nãscute dupã 1970 se vor pensiona la 65 de ani începând din 2035, când va fi egalizatã vârsta de pensionare pentru femei ºi bãrbaþi, la un stagiu complet de cotizare de 35 de ani ºi minim de 15 ani, a fost avizat, miercuri, de Guvern. Proiectul, propus de Ministerul Muncii, modificã Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Atingerea acestor vârste de pensionare se va realiza prin creºterea gradualã a

vârstelor standard, în raport cu data naºterii. Astfel, în perioada ianuarie 2011 - ianuarie 2015, vârsta de pensionare a femeilor va creºte de la 59 de ani la 60 de ani, iar cea a bãrbaþilor, de la 64 la 65 de ani.

Dupã ianuarie 2015 va continua creºterea gradualã a vârstei de pensionare doar pentru femei, de la 60 la 63 de ani pânã în anul 2030, fiind reglementatã ºi creºterea stagiului minim de cotizare la 15 ani, atât pentru femei, cât ºi pentru bãrbaþi. Începând din ianuarie 2035, femeile se vor pensiona, ca ºi bãrbaþii, la 65 de ani, la un stagiu complet de cotizare de 35 de ani ºi un stagiu minim de cotizare de 15 ani.

Mãsura se va aplica femeilor nãscute dupã decembrie 1970. În perioada ianuarie 2011 - ianuarie 2015, stagiul minim de cotizare va creºte de la 13 la 15 ani, atât pentru femei, cât ºi pentru bãrbaþi. De asemenea, stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani pentru femei ºi bãrbaþi, urmând ca pânã în ianuarie 2015 stagiul complet de cotizare pentru femei sã creascã de la 28 la 30 de ani, iar pentru bãrbaþi de la 33 la 35 de ani. Dupã aceastã perioadã va continua creºterea gradualã numai pentru femei, de la 30 la 35 de ani pânã în 2030. În nota de fundamentare care însoþeºte proiectul de Lege pus în dezbatere publicã se aratã cã egalizarea vârstelor de pensionare se circumscrie Recomandãrilor de þarã ale Comisiei Europene transmise României.

Nu face peºtele, cât amenda

rei pescari s-au ales cu amenzi, dupã ce au fost suprinºi în flagrant de jandarmi. Oamenii erau pe Mureº ºi, culmea! Au prins niºte peºtimici. Acesta a fost ºimotivul pentru care au fost sancþionaþi: dimensiunea „prãzii”. Diana MITRACHE

„Pe timpul desfãºurãrii unui control comun în data de 3 decembrie a.c., jandarmii hunedoreni ºi reprezentanþii ANPA au depistat pe malul râului Mureº, trei bãrbaþi care prinseserã mai mulþi peºti cu dimensiunile mai mici decât cele prevãzute de legislaþia în vigoare. Cei trei pescari domiciliaþi în Deva, Hunedoara ºi Hãrãu, au fost sancþionaþi

SONDAJ: Douã treimi dintre români, de acord cu exploatarea resurselor naturale, dar cu respectarea condiþiilor de mediu

proximativ douã treimi dintre români sunt de acord cu explorarea ºi exploatarea resurselor naturale, dar numai cu respectarea condiþiilor de mediu, relevã un sondaj de opinie realizat de Inscop Research. Rugaþi sã îºi exprime acordul sau dezacordul faþã de explorarea resurselor naturale ale României, 65,2% din totalul celor investigaþi se pronunþã în favoarea explorãrii resurselor naturale, în timp ce 28,1% se opune acestei activitãþi, iar 6,7% nu ºtiu sau nu rãspund la aceastã întrebare. De asemenea, 61,9% din populaþia României se pronunþã

în favoarea exploatãrii resurselor naturale în vederea valorificãrii, în timp ce 29,8% se declarã împotriva activitãþii de exploatare, iar 8,3% nu ºtiu sau nu rãspund. Conform sondaju-

lui, 45,9% dintre respondenþi se declarã de acord cu exploatarea resurselor naturale dacã se respectã normele europene de mediu, în timp ce 6,9% sunt de acord cu explorarea în orice condiþii.

"Majoritatea românilor sunt de acord cu exploatarea resurselor naturale, cea mai mare parte dintre aceºtia sprijinind aceastã activitate dacã sunt respectare condiþiile de mediu. Acesta pare a fi marele câºtig al manifestãrilor din ultimele luni — conºtientizarea populaþiei cu privire la importanþa protejãrii mediului înconjurãtor, relevatã ºi de faptul cã doar 6,9% nu sunt

interesaþi de problemele de mediu în cazul unei exploatãri. Este o schimbare calitativã în bine a universului valoric al românilor. Altfel spus, românii înþeleg avantajele exploatãrii, sunt de acord cu exploatarea, dar doresc condiþii de mediu stricte, conform standardelor europene. În plus, mai vor implicarea companiilor româneºti, existând un orizont de aºteptare uriaº cu

contravenþional, valoarea sancþiunilor fiind de 300 lei. Jandarmii ºi reprezentanþii Agenþiei Naþionale

pentru Pescuit ºi Acvaculturã recomandã sã se respecte legislaþia din acest domeniu”, au precizat într-un comunicat de presã jandarmii hunedoreni. privire la reducerea preþurilor la energie dacã exploatãm resursele naturale ale þãrii", susþine Remus ªtefureac, director INSCOP. Pe de altã parte, politicienii au respins la începutul acestei sãptãmâni modificarea Legii Minelor, care ar fi putut duce la o serie de investiþii în activitatea de expoatare, cu toate cã membrii Guvernului au majorat cu 28 la sutã cuantumul taxelor anuale pentru activitãþile miniere, respectiv prospecþiune, explorare ºi exploatare.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013

Minerii ºi energeticienii, aceleaºi prime de Crãciun

torilor de iarnã pentru mineri ºi energeticieni, dar ºi valoarea cadourilor pentru copii”, a declarat Petre Nica, presedinte Sindicatul Muntele. Liderii minerilor spun ca primele pentru mineri si energeti-

cieni nu vor fi diferentiate anul acesta. “ În acest an, adaosurile ca ºi valoare netã, vor fi la fel. Asta pentru cã toþi suntem angajaþii aceleiaºi unitãþi, chiar dacã lucrãm pe contracte colective de muncã diferite. Crãciunul este la fel pentru fiecare copil ºi pentru fiecare salariat din cadrul Complexului Energetic Hunedoara”, a mai adougat Nica. Este cunoscut faptul cã în anii trecuþi, cel puþin, existau diferenþe foarte mari între primele energeticienilor ºi ale minerilor, asta înainte ca aceºtia sã fie uniþi în cadrul unei singure instituþii.

Petroºani. Bonurile ce urmeazã a fi returnate au valoarea totalã de circa 200.000 de lei. „Societatea localã de termoficare are contracte ºi cu asociaþiile de proprietari. Acolo unde administratorii asociaþiilor au predat deja bonurile de cãrbune cu valori mai mari de 205,28 de lei, trebuie sã vinã la noi ºi sã le ridice, apoi sã le dea înapoi oamenilor care le-au depus. Pot sã spun cã valoarea totalã a

bonurilor pe care trebuie sã le returnãm, la acest moment, este de aproape 200.000 de lei”, a mai spus Ovidiu Muntean. În ceea ce-i priveºte pe pensionarii minieri situaþia lor, în privinþa „nebuniei” bonurilor de cãrbune, este ceva mai simplã. Aceºtia nu mai primesc bonuri ci bani dar numai dupã ce-ºi duc chitanþele (la mina neviabilã la care sunt arondaþi) din care sã rezulte cã au achitat contravaloarea facturii la termoficare.

inerii si energeticienii vor beneficia si anul acesta de prime de Craciun, dar si de pachete cu dulciuri pentru copiii lor. Peste cateva zile incep negocierile in acest sens. Luiza ANDRONACHE Incepand de saptamana viitoare demareaza negocierile dintre sindicate si conducerile Complexului Energetic Hunedoara si Societatea Nationala de Inchideri Mine Valea Jiului, privind primele salariatilor din domeniul minier si al energiei. “ Am stabilit pentru data de 16

decembrie o întâlnire administraþie – sindicat, unde vom negocia atât adaosul salarial oferit cu ocazia sãrbã-

Uite bonul, nu e bonul

onurile de cãrbune cu valori mai mari de 205,28 de lei trebuie sã fie returnate unitãþilor miniere de la care au fost primite. Aici, este vorba despre cele de 321,3 lei, ºi 305 lei / raþia. Mai exact, cei care au primit respectivele bonuri trebuie sã meargã la societatea de termoficare, sã le ridice ºi sã facã un alt drum la mina de la care le-au primit. Mircea NISTOR

„În urma adresei primite de la Complexul Energetic Hunedoara, am reluat primirea bonurilor de cãrbune însã, într-adevãr, a apãrut o problemã, pentru cã bonurile au valori modificate. Noi primim doar bonuri în valoare de 205,28 de lei / raþia în timp ce, pânã acum, au fost eliberate bonuri cu alte valori – 321,3 sau 305 lei /raþia. Acestea din urmã, care le-au

fost predate beneficiarilor de gratuitãþi din cadrul unitãþilor miniere componente ale Complexului Energetic Hunedoara, vor trebui sã fie preluate înapoi ºi predate la unitãþile miniere de la care au fost eliberate. De acum înainte vom primi doar bonuri de cãrbune în valoare de 205,28 de lei / raþia”, a declarat Ovidiu Muntean, director SC termoficare SA

Vor recupera zilele libere

or lucra mai puþin cu câteva zile, dar vor recupera în anul viitor. Asta e valabil pentru bugetari care ar putea fi liberi în zilele de 27 decembrie ºi 3 ianuarie, pentru cã vor fi zile de vineri. Diana MITRACHE Guvernul a stabilit cã zilele de 24 ºi 31 decembrie vor fi libere. Potrivit Codului muncii, în ultima lunã a anului, erau libere doar zilele de 1 decembrie Ziua Naþionalã a României, care cade într-o zi de duminicã. precum ºi 25 ºi 26 decembrie - prima ºi a doua zi de Crãciun. Decizia este valabilã pentru salariaþii din sectorul public, care ar mai avea ºi douã zile de vineri libere, ele urmând sã fie recuperate în prima lunã a anului viitor. „Dacã ceea ce se dis-

care urmeazã sã aparã se vor stabili ºi datele în care urmeazã sã fie recuperate. Dacã seva lãsa la latitudinea conducãtorilor de instituþii, atunci domnul primar va stabili prin dispoziþie, zilele de sâmbãtã din ianuarie în care urmeazã sã fie recuperate”, a declarat Jr. Adrian Negoe, secretar Primãria Petroºani. În 2013, zilele nelucrãtoare stabilite de legislaþia muncii au fost: 1 ºi 2 ianuarie; prima ºi a doua zi de Paºti, 1 mai; prima ºi a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului – 15 august. Mai rãmâne

cutã acum la nivel guvernamental se va transpune ºi într-o Hotãrâre de Guvern, atunci ar urma ca zilele de 27 decembrie ºi 3 ianuarie 2014 sã fie declarate zile libere, urmând sã fie recuperate în cursul lunii ianuarie. Probabil cã în Hotãrârea de Guvern

doar ziua de Sfântul Andrei – 30 noiembrie; 1 decembrie – Ziua Naþionalã a României; prima ºi a doua zi de Crãciun, respectiv 25 ºi 26 decembrie. În plus, ar mai fi zilele de vineri 27 decembrie ºi vineri 3 ianuarie, când ar putea fi declarate tot zile nelucrãtoare.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013

Indicatoare rutiere pentru turiºtii indolenþi

aosul din perioada din staþiunea montanã Straja se datoreazã oamenilor. Aceasta este pãrerea investitorilor care spun cã oamenii sunt cei care duc la producerea haosului. În timp ce Consiliul Judeþean Hunedoara vrea sã implementeze împreunã cu cabanierii din Straja un sistem de parcãri, sunt ºi cabanieri care încearcã tot posibilul sã îºi atragã turiºtii, prin orice metode fãrã a þine cont e nimic. Monika BACIU

”Bariera nu este ceva nou în Straja, eu am pus-o pentru cã m-am gândit demult, de trei ani. Problema este aceea cã oamenii nu înþeleg cã în perioada aglomeratã nu poþi parca oriunde, trebuie sã respecþi niºte reguli pentru cã trebuie sã-þi petreci niºte zile frumoase fãrã nervi ºi atunci am gândit cã de la intrarea în staþiune este o barierã care se va închide în perioada aglomeratã. Anul

acesta ne-am gândit nici sã nu o închidem doar atât sã existe bun simþ, laºi omul sã urce, îºi lasa bagajul ºi vine înapoi ºi o lãsã în

Euro a sãrit la 4,47 lei

oul conflict dintre Palatul Cotroceni ºi Palatul Victoria, datorat deciziei preºedintelui Bãsesc de a nu aproba memorandul cu FMI, a continuat sã afecteze ºi ieri evoluþia monedei naþionale. Cursul euro a urcat de la 4,4684 lei la 4,4715 lei, aproape cu 1% mai sus decât cursul de la începutul sãptãmânii. Dacã marþi dimineaþã cotaþiile euro au urcat aproape de 4,48 lei, pentru ca pe finalul zilei sã coboare spre 4,46 lei. Piaþa valutarã s-a deschis ieri în jurul valorii de 4,46 lei, urmatã de o creºtere la un maxim de 4,4740 - 4,4760 lei, pentru ca la ora 14:00 cotaþiile sã fie de 4,4670 – 4,47 lei. Volumele de tranzacþionare au fost mai mari decât cele cu se obiºnuise piaþa în ultimele trei luni.

Deprecierea leului ar trebui sã fie limitatã, având în vedere cã actualul acord cu FMI este unul de tip preventiv. Însã ea s-ar putea menþine în cazul în care datele economice care vor fi publicate în SUA, la finalul sãptãmânii, ar indica posibilitatea ca Rezerva Federalã sã reducã programul sãu de relaxare cantitativã. În piaþa la termen de la Sibiu, preþul futures al euro pentru scadenþa lunarã a urcat la 4,4650 lei, dupã ce în urmã cu câteva zile coborâse la 4,44 lei. Cursul dolarului american a coborât la 3,29 faþã de 3,2936

parcare pentru cã în parcare este loc, parcãrile erau goale jos ºi oamenii lasa maºinile sus. Cu 50 de maºini se blocheazã toatã

lei în ºedinþa precedentã. În schimb, francul elveþian a crescut de la 3,6352 la 3,64 lei, medie care reprezintã cel mai ridicat nivel de dupã 30 septembrie. Perechea euro/dolar era stabilã, cotaþiile plasându-se în apropierea pragului de 1,36 dolari, pentru ca dupã ora 14:00 cotaþiile sã scadã spre 1,3550 dolari. Investitorii erau prudenþi, înainte de ºedinþa de politicã monetarã a BCE, care se va desfãºura astãzi ºi de publicarea mâine a datelor privind piaþa muncii din SUA. La Sibiu, euro se tranzacþiona pentru scadenþa de mâine la 1,3578 – 1,3599 iar pentru martie la 1,355 dolari. Preþul futures al unciei de aur cu scadenþa lunarã cobora la 1.214 – 1.225 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 15:00

Straja. Sper cã ºi consiliul local sã dea niºte atribuþii jandarmeriei ºi poliþie locale în care sã fie amendaþi cei care parcheazã în acea zonã”, a declarat Emil Pãrãu, investitor. Investitorii ºi cabanierii spun cã anul acesta în Straja vor fi montate mai multe indicatoare rutiere. ”Se vor pune semne în cadrul staþiunii, de la est ºi pânã la tunel, semne de interzis pentru parcare, atâta tot drumul sã rãmânã liber. Sunt ºi cabanieri care au pe siteurile lor prezentate parcãri ºi care în realitate nu au niciun fel de parcare. Nu poþi

nici sã îi opreti la barierã pentru cã nu am fãcut-o nici pânã acum pentru cã omul vine cu un copil mic, cu bagaje, dacã ar exista un mijloc de transport în comun ar fi altceva dar se pare cã în Lupeni oamenii nu au nevoie de bani pentru cã nu se gândesc la aºa ceva. Din punctul meu de vedere pe viitor acestea ar putea fi solutile, un transport local sau sã-i laºi sã urce cu maºina dar sã aibe bunul simþ sã o aducã înapoi în parcare. Excepie sunt cei care au cabane sus, mai sus de cabana veche, care ºi aceia trebuie sã beneficieze pentru cã distanþa este de aproape un kilometru, ºi aceia plãtesc impozite ºi au nevoie de turiºti. Jos în parcãri sunt undeva

Lumina Crãciunului

umina Crãciunului se va aprinde din nou în Peºtera Bolii. În perioada sãrbãtorilor de iarnã, înaintea Crãciunului, în Peºtera Bolii va avea un loc nou concert. Potrivit responsabililor Peºterii evenimentul va avea loc în data de 21 decembrie. Monika BACIU ”Eu ºtiu cã în data de 21 decembrie în Peºtera Bolii va avea loc concertul de Crãciun. Am înþeles

cã va participa Episcopul Devei ºi Hunedoarei PS Gurie ºi Episcopul de la Mehedinþi”, a declarat Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei

la 200 de locuri care sunt fãcute de doi ani de zilesa sperãm cã ºi fie în fiecare zi aglomerat de maºini în Strajã dar noi facem atât caz pentru patru, cinci zile pe an, douã, trei weekend-uri în perioada sãrbãtorilor ºi mai sunt vacanþele copiilor”, mai spune sursa citatã. Reprezentanþii CJ Hunedoara spun cã dacã o structurã de cazare are douã lucuri de parcare, atunci în munte vor urca, la structura respectivã, doar douã maºini. La intrarea pe drumul judeþean ce duce spre Straja se va pune o barierã, iar cei care au dreptul de a urca în munte cu maºina o vor face pe baza unor tichete agreate de administratorul drumului judeþean. Petro Aqua. ªi feþele bisericeºti ale judeþului Hunedoara au anunþat la Biserica Sfânta Varvara din Petroºani cu ocazia Hramului cã vor încerca sã participe la acest eveniment devenit deja tradiþie. An de an în Peºtera Bolii se organizeazã concertul înaintea sãrbãtorilor de Crãciun. Demersul artistic al MondoTv este susþinut de Comexim R Lupeni, Petro Aqua ºi Salvamont Lupeni.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013

Prinºi sub tone de pãmânt D

oi bãrbaþi care lucrau la introducerea canalizãrii pe strada 1 Decembrie din Petroºani, în zona UMIROM, au fost prinºi sub un mal de pãmânt. Pompierii din Petroºani s-au deplasat imediat la faþa locului pentru a ajuta victimele. Unul dintre muncitori a fost eliberat repede de sub malul de pãmânt de cãtre colegii lui, în timp ce pentru a doua persoanã operaþiunea

uvernul a amânat discutarea normelor metodologice la legea privind gestionarea câinilor fãrã stãpân. Decizia de amânare a fost luatã pentru ca reprezentanþii ANSVSA ºi cei ai autoritãþilor locale sã se punã în deplin acord cu privire la unele aspecte privind normele de aplicare ale legii, au precizat sursele citate. Preºedintele Autoritãþii Naþionale Sanitare Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mãnãstireanu, a declarat pe 16 noiembrie pentru AGERPRES cã potrivit proiectului privind normele metodologice de aplicare a OUG

a fost mult mai dificilã. Muncitorul este captiv sub tone de pãmânt, de la brâu în jos, iar pompierii au fost nevoiþi sã stabilizeze mai întâi malul de

pãmânt pentru a nu se surpa în continuare peste victimã. Cei doi bãrbaþi au ajuns la spital pentru îngrijiri medicale de specialitate, iar accidentul ar putea fi

cercetat ºi de ITM, în funcþie de gravitatea rãnilor suferite de cei doi muncitori. Inspectorii ITM spun cã vor verifica accidentul, doar dacã se va dovedi cã este unul grav.„În momentul în care am aflat de eveniment, ne-am deplasat la faþa locului. Este un accident destul de grav ºi am putea sã îl cercetãm. Dacã nu vor fi probleme, atunci cercetarea se va face de cãtre angajator. Noi sperãm sã nu fie nimic grav”, a declarat, imediat dupã producerea accidentului, Ileana Bodea, ºefa Serviciului de Securitate în Muncã din ITM Petroºani. Este cel de-al treilea accident de acest gen produs în ultimele luni în Valea Jiului. Anul acesta, trei muncitori care lucrau tot la introducerea canalizãrii, dar în Vulcan, au murit în urma a douã accidente similare. Car men COSMAN

Maidanezii, tot pe strãzi 155/2001 privind gestionarea câinilor fãrã stãpân, modificatã prin Legea 258/2013, toþi câinii cu stãpân din România vor trebui identificaþi ºi înregistraþi în decurs de ºase luni de la intrarea în vigoare a normelor metodologice. Acesta a mai precizat cã normele metodologice de aplicare a OUG 155 privind gestionarea câinilor fãrã stãpân includ ºi normele de sterilizare ºi identificare a câinilor din gospodãriile populaþiei, iar acestea prevãd decontarea cheltuielilor doar pentru proprietarii care nu au posibilitãþi financiare pentru realizarea sterilizãrii ºi identificãrii animalelor. Potrivit sursei citate, normele privind gestionarea câinilor fãrã stãpân încurajeazã

foarte mult adopþia propriu-zisã ºi adopþia la distanþã, precum ºi procedura de recuperare a câinilor pierduþi de stãpânii lor. ANSVSA a intrat ºi într-un parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe prin care ambasadele. De asemenea, în normele metodologice se prevãd clar ºi atribuþiile ONG-urilor de profil care pot sã concesioneze activitatea ºi pot veni în sprijinul

autoritãþilor locale prin programe de gestionare a câinilor fãrã stãpân. Nu în ultimul rând, fiecare administraþie publicã localã va trebui ca în termen de 30 de zile sã îºi întocmeascã obligatoriu un plan de acþiune referitor la suprafaþa teritoriului administrativ, numãrul estimativ de câini, necesarul de personal, infrastructura necesarã, iar aceste planuri vor fi controlate periodic de

CEH nu mai vrea cãrbuni de import

u vom mai importa cãrbuni ºi, dacã e necesar, mai mãrim producþia. Declaraþiile îi aparþin directorului general al Complexului Energetic Hunedoara, care a afirmat cã a reuºit la ambele divizii miniere sã creascã acum producþia. „Vom lua decizii concret, atunci când ne va creºte consumul. Pânã acum, din programul nostru, ammãrit producþia cu 20% pe divizia noastrã. Au reuºit ºi colegii de la închideri sã mãreascã cu 10%. Vom vedea, în funcþie de cererea din iarnã, dacã va fi nevoie de mai mult cãrbune, dar intenþionãm sã achiziþionãm cãrbune doar din România,sã nu mai fim nevoiþi sã importãm”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Minerii dau cãrbuni, dar ca sã se încãlzeascã cu aceºti cãrbuni este o problemã. Paradoxul a fost creat de inadvertenþele legate de preþ ºi de prevederile Constractului Colectiv de Muncã. „Cu bonurile de cãrbune este o problemã. A fost în Contractul Colectiv de Muncã al SNH o neclaritate în formulare, iar pânã vom reuºisã facem noul contract, le-am dat la nivelul de pânã acum, adicã la 69 de lei”, a mai spus Daniel Andronache, care a menþionat cã de anul viitor va fi un singur contract pe ramurã, atât pentru energeticieni, cât ºi pentru mineri. Diana MITRACHE cãtre inspectorii sanitar veterinari. Tot administraþiile publice locale sunt obligate sã încheie în termen de 60 de zile contracte cu medicii veterinari, organizaþi în

condiþiile legii, "pentru cã ei sunt singurii care pot asigura tratamentele, vaccinãrile, microcipãrile în adãposturi ºi în cadrul serviciilor specializate" AGERPRES

14 Program & Horoscop

10:30 Dosar România 11:30 Dispãruþi fãrã urmã (r) 12:00 Europa mea (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r) 18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:15

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Poveºti din jurul lumii Teleshopping Fete de mãritat Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Regina cumpãrãturilor Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Bãiat de treabã Trãsniþii

9:55 Business B1 la zi 10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cãutãtorii de mistere 12:00 Cãutãtorii de mistere 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Arest la domiciliu 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fotbal Cupa României: Steaua - Oþelul 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter

21 martie *** 20 aprilie Schimbãrile de care aveþi parte pe plan sentimental sunt benefice. În societate, aveþi o vervã deosebitã ºi puteþi lega cu uºurinþã prietenii noi. Nu este exclus sã stabiliþi o relaþie care va evolua rapid cãtre cãsãtorie. Nu neglijaþi problemele de serviciu.

10:30 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului (r) 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa vã reîntâlniþi cu o persoanã cu care nu v-aþi vãzut de mult timp. Relaþiile cu prietenii ºi cu rudele sunt foarte bune. Rezolvaþi problemele de familie pe care le-aþi tot amânat. Puteþi sã þineþi cont de intuiþie, dar nu neglijaþi sfaturile unei femei.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dacã aveþi ocazia sã plecaþi într-o cãlãtorie cu persoana iubitã, ar fi bine sã nu staþi pe gânduri, pentru cã o micã escapadã poate aduce un suflu nou relaþiei. Nu vã implicaþi în afaceri. Astãzi existã riscul sã nu aveþi noroc de parteneri prea corecþi. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 2012: Supernova

23 iulie *** 22 august

Este o zi favorabilã deciziilor importante. Puteþi sã vã faceþi planuri serioase în ceea ce priveºte relaþiile sentimentale. Nu vã ocupaþi de afaceri, pentru cã flerul nu vã ajutã prea mult. Este posibil sã reîntâlniþi un prieten vechi.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa s-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã, care vã farmecã. Fiþi prudent ºi modest. În privinþa afacerilor, ar fi bine sã nu riscaþi nimic. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

Sunteþi inventiv, bine dispus ºi gata sã întindeþi o mânã de ajutor oricui are nevoie. Reuºiþi sã vã afirmaþi la locul de muncã. Relaþiile cu prietenii ºi familia sunt foarte bune. Spre searã, sunteþi romantic ºi nu este exclus sã faceþi un cadou.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi ºanse sã cumpãraþi un obiect de valoare, dorit de multã vreme de întreaga familie. Dupãamiazã este posibil sã vã schimbaþi programul din cauza unor probleme de serviciu.

Cei din jur vã apreciazã pentru atitudinea deschisã pe care o aveþi. Relaþiile parteneriale au o evoluþie foarte bunã. Sunteþi dispus sã vã ajutaþi colegii ºi sã le oferiþi sfaturi utile.

23 noiembrie *** 20 decembrie Se anunþã o zi deosebitã, cel puþin pe plan sentimental. La o petrecere, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã deosebitã. S-ar putea ca atracþia sã fie reciprocã ºi sã ajungeþi la o prietenie durabilã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa sunteþi dezamãgit din cauza unui eºec financiar ºi deveniþi indiferent la tot ce se întâmplã în jur. Fiþi mai optimist ºi mai activ. Dupã-amiazã, s-ar putea ca o rudã sã vã facã o surprizã plãcutã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunt ºanse sã faceþi un pas foarte important în viaþã. Pãstraþi-vã calmul ºi mergeþi înainte, dacã sunteþi hotãrât. Ar fi bine sã nu neglijaþi problemele profesionale.

21 februarie *** 20 martie Eºecul într-o afacere vã ambiþioneazã ºi sunteþi tentat sã vã asumaþi mai multe riscuri. Nu este cazul sã vã lãsaþi descurajat. Pur ºi simplu, nu este o zi bunã pentru afaceri. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013

Poliþiºtii informaþi despre noul Cod Penal

eci de poliþilºti din toatã Valea Jiului au venit la Petroºani pentru o adunare informalã. Este vorba despre prelucrarea noilor preevederi ale Codului Penal, care va intra în vigoare cel mai devreme în prima zi a lunii februarie. Diana MITRACHE Poliþiºtii din toatã Valea Jiului au aflat de la profesorul universitar Tiberiu Medeanu despre modificãrile apãrute în Codul Penal ce va intra în vigiare anul viitor. Întâlnirea a avut loc la sala de marmurã a Primãriei din Petroºani ºi acolo oamenii legii au aflat noutãþile. „Am prezentat o trecere în revistã a principalelor prevederi din noua legislaþie penalã, în special noul Cod Penal. Sunt câteva sute de modificãri ale unor articole ºi sunt câteva zeci de arti-

cole nou introduse, care desigur, vor suscita interes ºi dezbateri sub aspectul teoriei sau al practicii judiciare”, a declarat Tiberiu Medeanu, profesor uni-

versitar. Poliþiºtii care au participat au vrut sã afle amãnunte ºi sã se documenteze. Asta spune fostul procuror Medeanu, acum profesor universitar, care a mai adãugat cã noile prevederi intrã în vigoare anul care vine ºi deci timpul pentru a se pune la punct este scurt. Astfel, la Petroºani au fost discutate mai multe

Percheziþii la suspecþi de furturi din bancomate

inci persoane din Timiº sunt cercetate penal pentru cã ar fi furat bani din bancomatele unor bãnci din mai multe localitãþi hunedorene, dar ºi alte zone din þarã. Maximilian GÂNJU Poliþiºtii hunedoreni împreunã cu cei din Cluj ºi Timiº au fãcut ieri mai multe percheziþii domiciliare la suspecþii care locuiau în Timiºoara. „La data de 4 decembrie a.c., poliþiºtii Serviciului de Investigaþii Criminale din cadrul I.P.J. Cluj, împreunã cu cei de la I.P.J. Timiº ºi I.P.J. Hunedoara, sub coordonarea Direcþiei de Investigaþii Criminale - I.G.P.R., au

AZI SE IA APA! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru joi 5 decembrie 2013, în oraºele: Vulcan între orele 12,00 - 15,00. Zona afectatã: Str. Traian, Vasile Alecsandri. Motivul restricþiei: remediere pierdere str. Traian zona bl.A6 Lupeni între orele 8,00 - 16,00 Zona afectatã: Str. Eroilor, Revoluþiei, Avram Iancu, Dealu Roºu, Pârâul Roºia. Motivul restricþiei Montare vanã regulatoare presiune, str. Eroilor.

efectuat percheziþii la locuinþele a cinci persoane, cu vârste între 23 ºi 44 de ani, toate din municipiul Timiºoara, suspectate de furt calificat ºi distrugere. În fapt, cei cinci sunt suspectaþi cã, în luna iunie a.c., folosind un card aparþinând unei unitãþi bancare, ar fi efectuat mai multe retrageri frauduloase de sume cuprinse între 20 lei ºi 1.800 de lei, din ATM - uri situate în Sibiu,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

aspecte. „Am discutat probleme de aplicare începând de la sesizare, continuând cu conþinutul unor infracþiuni ºi pânã la finalizarea actelor de cercetare. Intrarea în vigoare a noilor prevederi este prevãzutã pentru data de 1 febriarie. Au existat pânã în prezent mai multe amânãri succesive, iar România ar reprezenta un pionerat în cazul în care ar fi o nouã amânare a intrãrii în vigoare a acestei legislaþii”, a mai adãugat profesorul Tiberiu Medeanu. Dupã intrarea în vigoare a noului Cod Penal vor fi aplicate o serie de modificãri în domeniul judiciar, iar o parte dintre cele care ar prevede pedepse mai mici pentru anumite infracþiuni au stârnit vii controverse. Acesta a fost ºimotivul pentru care intrarea sa în vigoare a fost amânatã de câteva ori.

Mediaº, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Deva, Alba Iulia, Orãºtie, Dobra ºi Simeria”, se aratã într-un comunicat al IGPR. Valoarea totalã a prejudiciului cauzat se ridicã, pânã în prezent, la aproximativ 40.000 de lei. În urma efectuãrii percheziþiilor, au fost ridicate mai multe mijloace de probã, iar suspecþii depistaþi au fost conduºi la sediul I.P.J. Cluj, pentru audieri, mai spun anchetatorii.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 5 Decembrie 2013

Soprana Felicia Filip/concert la Castelul Corvinilor

astelul Corvinilor din Hunedoara se aflã în curãþenie generalã încã de la finele lunii noiembrie pânã în 13 decembrie, însã fortãreaþa din Transilvania îºi va redeschide porþile cu un concert extraordinar susþinut celebra sopranã Felicia Filip. Maximilian GÂNJU În acest fel municipalitatea Hunedoara ºi conducerea castelului muzeu, vor sã se revanºeze faþã de cei care nu pot vizita castelul în care se spune cã a stat o vreme chiar marele Vlad Þepeº. Evenimentul este organizat pe data de 15 decembrie de Primãria Municipiului Hunedoara, iar concertul „Fata din vis” susþinut de Felicia Filip va avea loc în Sala Dietei din interiorul castelului. Concertul nu este însã unul gratuit, iar cei care doresc sã ia parte la un eveniment care se anunþã excepþional vor trebui sã achite un bilet al cãrui preþ este de 80 de lei. Castelul Corvinilor din Hunedoara a înregis-

trat, în acest an, un numãr foarte mare de turiºti ºi este considerat unul dintre simbolurile municipiului Hunedoara. Unic în România ca arhitecturã, monumentul este vizitat de mai ales turiºtii strãini dornici sã afle poveºtile de

monumentul hunedorean este pe locul doi. Castelul este mai înfricoºãtor chiar ºi decât Cernobîlul, în viziunea strãinilor, ºi devine o atracþie mai ales dupã ce s-a aflat ºi cã Vlad Þepeº a fost întemniþat în el. Istoricii au demonstrat

groazã þesute între zidurile monumentului. Prima poziþie a unui clasament întocmit de o prestigioasã firmã de turism este ocupat de Wat Rong Khun, din Thailanda, în privinþa clãdirilor înfricoºãtoare, iar

deja legãtura dintre Þepeº ºi Castelul Corvinilor de la Hunedoara.

lin de legende

Legendele legate de acest castel sunt multe

Nuieluºe de Moº Nicolae

radiþia nuieluºelor de pierde. În Piaþa Centralã din Petroºani au sosit deja comercianþii care oferã tradiþionalele nuieluºe de Moº Nicolae. Deºi preþurile sînt mici, vînzãtorii spun cã jordiþele nu se mai vînd ca în alþi ani. Monika BACIU ”Nu merge nimic deocamdatã. Preþurile sînt între 2 ºi 3 lei, negociabile. Nici nu mai ºtiu ce vor oamenii, cã nu cumpãrã. Sper sã vînd zilele astea. Încet-încet se pierde tradiþia”, spune una din vînzãtoare. Comercianþii au nuieluºe cu diferite ornamente pentru a satisface gusturile tuturor. Chiar ºi aºa

vînzãtorii cred cã vor rãmîne cu marfã pe tarabe dupã seara de Moº Nicolae. ”Au venit puþini oameni. Avem cu 5, cu 3 lei

ºi gustate de publicul care a venit în numãr mare ºi în acest an sã viziteze monumentul, mai ales cã s-a dovedit cã mitul lui Dracula e încã de maxim interes. Monumentul Este o construcþie impunãtoare, cu acoperiºuri înalte ºi divers colorate, cu turnuri ºi turnuleþe, ferestre ºi balcoane împodobite cu dantelara pietrei cioplite. Fiind una dintre cele mai mari ºi vestite proprietãþi ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaºte în timpul acestuia

nuieluºe, mai lãsam la preþ. Bastonaºele se cautã. Avem cu sîrmuliþe, cu inimoare, mai multe modele”, spune o altã vînzãtoare. Preþurile diferã în funcþie de complexitatea cu care au fost lucrate. Cele mai scumpe nuieluºe sunt cele care au agãþat un Moº Crãciun în vîrf. Cu toate cã cei mici au fost cuminþi pãrinþii spun cã o nuieluºe este binevenitã în casã, mai ales cã vine din partea lui Moº Nicolae. Legenda nuieluºei de mãr apare ºi în textul colindelor romaneºti. Probabil vã amintiþi cunoscutul refren "Florile dalbe, flori de mãr". Moº Nicolae le aduce copiilor dulciuri ºi alte daruri.

însemnate transformãri. El devine astfel o somptuoasã locuinþã, nu numai un punct strategic întãrit. Cu trecerea anilor, diverºii stãpâni ai castelului iau modificat înfãþiºarea, îmbogãþindu-l cu turnuri, sãli ºi camere de onoare. Galeria ºi donjonul - ultimul turn de apãrare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), rãmase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum ºi Turnul Capistrano (dupã numele lui Ioan de Capistrano, un vestit cãlugãr de la curtea castelului) reprezintã câteva dintre cele mai semnificative pãrþi ale construcþiei. În aripa

castelului numitã Matia se mai desluºeºte destul de vag, o picturã referitoare la legenda cu corbul de la care se zice cã îºi trag numele urmaºii lui Iancu de Hunedoara (Corvini). În curtea castelului, alãturi de capela ziditã tot în timpul lui Iancu de Hunedoara, se aflã o fântânã adâncã de 30 de metri. Conform legendelor, aceastã fântânã ar fi fost sãpatã de trei prizonieri turci, cãrora li s-a promis libertatea dacã vor ajunge la stratul de apã. Dar dupã 15 ani de trudã, când au terminat fântâna, stãpânii nu s-au þinut de cuvânt. Se spunea cã inscripþia de pe zidul fântânii înseamnã „Apã ai, inima n-ai”. În realitate, conþinutul descifrat de specialiºti este Cel care a scris aceastã inscripþie este Hasan, care trãieºte ca rob la ghiauri, în cetatea de lângã bisericã.