CVJ, Nr 507 Marti 3 decembrie 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 507

Cronica Vãii Jiului Marti, 3 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Octavian Pãtraºcu, omul care a slujit lui Arsenie Boca

Metanul din subteran subiect de interes pentru companii private >>> PAGINA A 3-A

Biserici în sãrbãtoare de Sfânta Varvara >>> PAGINA A 4-A

Investiþie pentru pacienþi >>> PAGINA A 5-A

1 ianuarie 2014 Taxe mãrite la Petroºani >>> PAGINA A 5-A Situaþie alarmantã la Petrila

Peste 30% din locatarii imobilelor unde s-a depistat hepatita nu au apã potabilã >>> PAGINA A 7-A

Într-un colþ de Petroºani, s-a împãrþit ”suflet de român” >>> PAGINILE 8-9

Au furat steagurile de pe strada Unirii >>> PAGINA A 11-A

Ziua Naþionalã serbatã prin sport

A

vrut sã îl cunoascã de tânãr, dar Securitatea i-a îndepãratat. Pãrintele Octavian Pãtraºcu e o istorie vie ºi omul care a slujit la înmormântarea Sfântului Ardealului, Arsenie Boca. Povestea este una atractivã ºi plinã de însemnãtate, dar poate cã prea puþin spusã. >>> PAGINA A 10-A

>>> PAGINA A 12-A

Staþiuni aproape pline de sãrbãtori >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decembrie 2013

Metanul din subteran subiect de interes pentru companii private

F

osta Companie Naþionalã a Huilei a urmãrit sã extragã metanul din stratul de cãrbune, însã lipsa banilor a stopat toate proiectele. Nici Complexul Energetic Hunedoara nu-ºi permite în prezent asemenea investiþii, însã sunt alte firme care ar vrea sã exploateze aceastã resursã.

Maximilian GÂNJU La sediul Complexului Energetic Hunedoara din Petroºani este organizatã, la începutul sãptãmânii viitoare, o întâlnire între mai mulþi specialiºti care are exact aceastã temã, adicã extragerea metanului din subteran. Potrivit directorului adjunct al CEH, Nicolae Drãgoi, sunt firme interesate de extracþia metanului. „Luni o sã avem la sediul CEH o întâlnire

an. Luni vom discuta, ºi am înþeles cã ar fi ceva care ar dori sã vinã ºi sã se

T

ransportatorii minerilor, licenþã de la CJH. Consilierii judeþeni au aprobat atribuirea licenþelor de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale. La nivelul Vãii Jiului este vorba de o societate din judeþul Gorj, J&R Car care ºi-a deschis punct de lucru la Petrila. Societatea gorjeanã a obþinut licenþã de la CJH pentru patru trasee.

Societatea are licenþã de transport pentru perioada 29.11-31.12.2013 pentru a trasnporta minerii din cadrul CEH pe rutele Petroºani – S.E.H. Lonea, Petroºani – Mina Paroºeni, Petroºani – S.E.H. Vulcan ºi Aninoasa – E.M. Uricani.

Transportul judeþean

P

rofit

Vechiul proiect al fostei CNH arãta cã ar putea fi foarte profitabil sã se extragã gazul metan din stratul de cãrbune, dar intenþia a fost tardivã,

Resurse Minerale pentru exploatarea zonei Iscroni, unde se aflã stratul 13 al EM Aninoasa, bogat în metan. Dupã stratul 13 firma a mai concesionat un perimetru la Lupeni Sud, unde a ºi montat primele foreze.

Totuºi, chiar dacã deþine perimetre, CEH nu are puterea financiarã de extragere a gazului din straturile de cãrbune, dar existã o soluþie. S-a fãcut chiar ºi un proiect, aflat ce-i drept în faza

T

de cercetare, derulat în colaborare cu Institutul Naþional de Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã - INSEMEX Petroºani. Datele tehnice aratã cã investiþiile în acest domeniu se recupereazã în aproximativ 20 de ani, iar în 10 ani apare profitul.

pe aceastã temã, atât noi cât ºi cei de la Societatea Naþionalã Închideri Mine. Va fi ºi specialistul Chiril, care se ocupa de acest proiect pe investiþii pentru captarea gazului metan din subter-

În legalitate pentru încã o lunã

Monika BACIU

intereseze”, a declarat ieri - luni, Nicolae Drãgoi.

miniere, care încã îi aparþin. Totuºi, prioritare sunt investiþiile în retehnologizarea diviziei miniere, astfel cã banii pentru asemenea proiecte ar putea exista abia dupã ce Complexul va fi modernizat. „Noi vrem sã dãm drumul la ceva concret ºi dacã vedem cã se miºcã treaba putem face ºi altceva.

Trebuie însã sã facem acele investiþii de 56 de milioane, sã avem de unde porni”, explicã directorul adjunct al CEH.

de persoane prin curse regulate speciale poate fi efectuat de catre operatorii de transport rutier care au încheiat un contract cu un beneficiar sau cu cel care a angajat serviciul de transport, în baza licenþelor de traseu ºi a caietelor de sarcini eliberate de autoritãþile administraþiei publice de la nivel judeþean în a

cãror razã administrativã se aflã traseul respectiv, cu avizul Autoritãþii Rutiere Române – A.R.R. În urmã cu o lunã de zile, patru societãþi care au câºtigat contracte pentru transportul minerilor au fost amendate de Autoritatea Judeþeanã de Transport Hunedoara.

în condiþiile în care majoritatea perimetrelor miniere sunt deja concesionate de cãtre o firmã americanã. ªi dacã s-ar apuca astãzi de un asemenea proiect, CEH ar putea extrage metanul doar de pe o suprafaþã de 30 la sutã din perimetrele

atonãri

Prima societate care ºi-a anunþat intenþia de a extrage metanul din stratul de cãrbune a apãrut în anul 1998, iar un an mai târziu a ºi obþinut acordul de la Agenþia Naþionalã pentru

Investiþie la Electrocentrale Paroºeni

C

omplexul Energetic Hunedoara reabiliteazã reteaua de termoficare exterioarã si interioarã la cladirea Atelier Exploatare Chimica - S.E. Paroseni.

Monika BACIU Entitatea energeticã a demarat procedurile de achiziþie a materialelor necesare pentru reabilitarea reþelei de termoficare.

Contractul are o valoare de puþin peste 40 de mii de lei.

Scopul contractului este achiziþia de materiale ºi fitinguri nece-

sare pentru racordarea tuturor clãdirilor aferente Atelierului Exploatare Chimicã din cadrul Complexului Energetic HunedoaraTermocentrala Paroºeni la reþeaua de termoficare cu agent secundar. Durata contractului este de 15 zile începând de la data atribuirii contrac-

tului sau de la data emiterii ordinelor de începere a serviciilor sau lucrãrilor.

Centrala Paroºeni este situatã pe terasa inferioarã de pe malul drept al Jiului, în apropierea oraºului Vulcan, la 8-10 m de calea feratã VulcanParoºeni-Lupeni.Acest amplasament a fost determinat de existenþa numeroaselor exploatãri de carbune din zonã. Este situat pe drumul naþional DN 66 A ce face legãtura între Craiova ºi Tg. Jiu.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decmebrie 2013

Biserici în sãrbãtoare de Sfânta Varvara

D

ouã biserici sunt în sãrbãtoare ºi ambele sunt la Petroºani ºi poartã hramul sfintei muceniþe Varvara. Atât la catolici cât ºi la ortodocºi sunt aºteptaþi oaspeþi de vazã, iar credincioºii au ocazia sã se reculeagã la moaºtele unor sfinþi.

Diana MITRACHE

Biserica ortodoxã Sfînta Varvara de la Petroºani intrã în sãrbãtoare ºi cum altfel dacã nu la hram sunt aºteptaþi preoþi din toate colþurile þãrii. În plus, credincioºii vor avea ocazia sã se reculeagã la icoana fãcãtoare de minuni a sfinþilor Constantin ºi Elena. Slujbele încep de marþi seara, iar în ziua de sãrbãtoare, slujba va fi oficiatã de episcopul Devei ºi Hunedoara, preasfinþitul Gurie. „Ca ºi anii trecuþi, presfinþitul episcop Gurie cinsteºte credincioºii ºi biserica noastrã ºi toþi oamenii din Valea Jiului, venind ºi slujind liturghia arhiereascã la hramul bisericii noastre. Anul acesta,însã,e ceva deosebit, cã la invitaþia presfinþiei sale ,preafericitul Patriarh Daniel a

rânduit ca sã ne trimitã cu acest prilej ºi icoana fãcãtoare de minuni a sfinþilor împãraþi Constantin ºi Elena. (....) Ele vor fi aduse marþi dupã-amiazã în jurul orei 17,00 când va începe ºi slujba. (...) Miercuri dimineaþa la ora 9,00 vaîncepe acatistul sfinþilor ºi apoi Sfânta Liturghie

Arhiereascã în cadrul cãreia va fi hirotonit un tânãr teolog pentru un post de preot paroh în Valea Jiului”, a declarat Octavian Pãtraºcu, preot ortodox, ctitor al Bisericii Sf. Varvara, a cãrei piatrã de temelie a fost pusã în 4 decembrie 1994.

La Biserica ortodoxã, delegaþia care aduce icoanele cu moaºtele sfinþilor este condusã de preasfinþitul VARSANUFIEe, episcop vicar patriarhal, însoþit de doi pãrinþi arhimandriþi, diaconi ºi un sobor de preoþi.

Nici biserica catolicã nu este mai prejos ºi biserica ce poartã acest hram, într-un oraº mineresc cum este Petroºaniul,

va oficia douã slujbe, iar la ceremonii sunt aºteptaþi peste 20 de preoþi. „E obiceiul ca în aceastã zi sã vinã ºi mai mulþi credincioºi ºi mai mulþi preoþi.

Aproape 20 de preoþi vor veni ºi anul acesta la hram. O sã fie la 11,30 liturghie în limba românã ºila ora 17,00 în limba maghiarã.

Sunt invitaþi toþi cei care cinstesc pe Sfânta Varvara, ca sã obþinã harul acesta de la bisericã de la bunul Dumnezeu în cinstei sfintei”, a menþionat ºi Ianos Szasz, preot la Biserica

Catolicã Sfânta Varvara din Petroºani.

Bisericile poartã hramul Sfintei Varvara, ocrotitoarea

celor ce trudesc în subteran, iar credincioºii, indiferent de religie sunt invitaþi la slujbã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decembrie 2013

Investiþie pentru pacienþi

P

roiect de 14 milioane de lei, ajuns la final. Autoritãþile locale, reprezentanþii Spitalului de Urgenþã din Petroºani, dar ºi alte oficialitãþi au participat, luni, la un seminar de finalizare a proiectului ”Reabilitare, modernizare ºi achiziþionare echipamente pentru ambulatoriul de specialitate al Spitalului de Urgenþã Petroºani”.

isaje, reabilitare, pereþi, tavane, pardoseli, încãperi, holuri. A fost asigurat iluminatul artificial, s-a fãcut o instalaþie de încãlzire prin sistemul de convectoare ºi de ventilaþie. Beneficiari suntem noi toþi, deºi sperãm sã nu avem nevoie de aºa ceva, l-

Monika BACIU Beneficiarii acestui proiect sunt în primul rând pacienþii. ”În primul rând beneficiarul direct este pacientul. În primul rând datoritã condiþiilor decente ºi elegante în care vor fi consultaþi ºi în al doilea rând datoritã aparaturii care a fost adusã în cadrul ambulatoriului de specialitate, aici discutând de computerul tomograf.

Pe de altã parte beneficiari suntem ºi cei din corpul medical al Spitalului de Urgenþã Petroºani pentru cã ne putem desfãºura activitãþii în condiþii decente ºi elegante ºi cu aparaturã de calitate bunã”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu.

Ambulatoriul de

prevede reparaþiile capitale ale spitalului de Urgenþã din Petroºani. În ceea ce priveºte aceastã investiþie lucrurile se complicã. specialitate al Spitalului de Urgenþã Petroºani funcþioneazã în structura spitalului ºi asigurã servicii medicale prin cabinete de specialitate. Aici au avut loc mai multe lucrãri care au schimbat total faþa ºi dotarea unitãþii. ”În primul rând au fost lucrãri de reabilitare atât în interior cât ºi în exterior, s-a realizat întregul sistem de faþadã, au fost realizate lucrãri de fin-

”Avem speranþe cã se va finaliza ºi reparaþia capitalã a spitalului, respectiv dotarea Spitalului de Urgenþã Petroºani. diferenþa mare între cele douã proiecte este faptul cã acest proiect s-a desfãºurat ºi finalizat prin intermediul Primãriei , a fost pe bani europeni cu o parte a finanþãrii pe banii Consiliului Local, iar celãlalt proiect pentru întregul spital se desfãºoarã cu bani de la Ministerul Sãnãtãþii cu o parte din fonduri de la Consiliul Local.

Diferenþa este una foarte mare valoricã.

Dacã proiectul pe ambulatoriu s-a cifrat la 4,2 milioane de euro, proiectul pe întregul spital este undeva la 41 de milioane de euro, bani care ar trebui sã vinã de la Ministerul Sãnãtãþii. Dacã vor veni ºi ritmul în care vor veni e foarte greu de stipulat”, a mai precizat managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani.

Proiectul a fost finanþat prin RegioProgramul Operaþional Regional, Axa prioritarã3Îmbunãtãþirea infrastructurii sociale. Banii au venit de la Uniunea Europeanã, bugetul naþional ºi cel local.

am dotat cu echipamente medicale. Cea mai importantã realizare este computerul tomograf sunt ºi alte echipamente, sunt aspiratoare chirurgicale, lasere”, a declarat Paulina Dragoº, managerul de proiect.

Tot pentru pacienþi, în primul rând, existã ºi un proiect care

1 ianuarie 2014

Taxe mãrite la Petroºani

V

eºti proaste pentru contribuabilii din Petroºani.

Prima zi a noului an va aduce creºteri de taxe ºi impozite. Consilierii locali de la Petroºani au aprobat în ultima ºedinþã a Consiliului Local indexarea taxelor ºi a impozitelor cu 16 procente. Astfel, începând cu anul 2014, petroºãnenii vor plãti taxe ºi impozite mai mari.

Monika BACIU ”În ultima ºedinþã a Consiliului Local s-a aprobat creºterea taxelor ºi a impozitelor locale cu 16% asta deoarece în anul 2013 pentru cã primãria nu a înregistrat arierate am putut sã menþinem nivelul impozitelor ºi taxelor pentru anul 2013 la nivelul celor înregistrate în anul

2012, însã aceastã derogare era valabilã numai pentru un an fiscal, astfel cã

începând cu 1 ianuarie 2014 vom fi obligaþi sã creºtem impozitele ºi taxele

locale conform hotãrârii de consiliu”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Pentru contribuabili creºterea taxelor ºi a impozitelor nu înseamnã un lucru bun, însã pentru bugetul local... ”Teoretic înseamnã mai mulþi bani în condiþiile în care ne-am raporta la acelaºi grad de încasare”, a mai precizat sursa citatã.

Anul acesta, municipiul Petroºani a fost singura localitate din Valea Jiului unde nu au fost majorate taxele ºi impozitele locale.

De anul viitor situaþia se va schimba.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decembrie 2013

Spectacol de Ziua Internaþionalã a Copiilor cu Dizabilitãþi

S

pectacol realizat de copiii speciali. Copiii cu dizabilitãþi de la Casa Pollicino ºi de la ªcoala Generalã IG Duca din Petroºani sunt invitaþii autoritãþilor locale.

Astãzi, 3 decembrie la nivel mondial se celebreazã Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu Dizabilitãþi.

Monika BACIU “Mâine la nivel mondial se serbeazã Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu Dizabilitãþi pe care ºi noi Primãria municipiului Petroºani dorim sã o serbãm cum se cuvine ºi ca atare am adresat o invitaþie celor de la Casa Pollicino ºi celor de la ºcoala IG Duca care

vor aduce copii cu nevoi speciale ce vor presta un mic moment artistic ºi cãrora noi le vom da niºte pacheþele cu dulciuri pentru efortul care îl depun”, a declarat Dorina Niþã, viceprimar municipiul Petroºani.

Copiii de la Casa Pollicino au rãspuns prezent invitaþiei, iar aceºtia vor oferi celor

prezenþi un mic spectacol.

“Este foarte important. Evenimentul de mâine este Ziua Mondialã a Persoanelor cu Dizabilitãþi, copiii din cadrul centrului de zi pentru copii cu dizabilitãþi Petroºani, Casa Pollicino la invitaþia Primãriei Petroºani vor participa toþi copiii din centru la o micã

manifestare care practic este o serbare a lor, a copiilor ºi a persoanelor cu dizabilitãþi.

Este o bucurie ºi este deja o tradiþie, pentru cã de trei ani Primãria Petroºani oragnizeazã ºi noi participãm în

Sãptãmâna Educaþiei Globale la ªcoala Gimnazialã Nr.7 din Petroºani

C

a în fiecare an, la sfârºitul lunii noiembrie, la ªcoala Gimnazialã Nr.7 din Petroºani s-au derulat activitãþi în cadrul Sãptãmânii Educaþiei Globale. Tema din acest an, „Adoptã un stil de viaþã durabil!”a fost generoasã, fiind surprinse aspecte ale armoniei ºi echilibrului interior.

Iniþiatorii proiectului, câteva cadre didactice de la aceastã instituþie, au propus câteva activitãþi interesante, care i-au stimulat pe elevi sã se implice cu deosebit interes.

Expoziþia-concurs de creaþii plastice, cu titlul „Copil ca tine sunt ºi eu!”, a fost adresatã elevilor din ciclul primar. Într-o simfonie de culori, copiii au reprezentat fericirea sau tristeþea copilului de pretutindeni.

Conceptul „de a învãþa sã trãim împreunã” promovat de UNESCO, a fost surprins cu mãiestrie, cu inocenþã, dar ºi cu multã seriozitate de cãtre elevii din clasele I-IV. Doamna prof.

Mikloº Mihaela, împreunã cu un juriu format din elevi ai claselor gimnaziale au acordat premii ºi diplome micilor pictori.

Consiliul Elevilor ªcolii

Gimnaziale Nr.7 din Petroºani a luat parte la dezbaterea cu tema „Cu mâinile curate”, care le-a avut ca ºi coordonatoare pe doamnele prof. Rãdoi Mihaela ºi prof. Sîrbu Cristina. În cadrul acestei dezbateri, psihologul ºcolii le-a vorbit elevilor despre egalitatea de ºanse, toleranþã, solidaritate ºi diversitate.

Tot la aceastã dezbatere a fost prezent domnul Stana Marinel, agent principal în cadrul Poliþiei Petroºani. Câteva reguli ce trebuie respectate, câteva legi care îi privesc pe copii, dar ºi câteva sfaturi le-au fost transmise copiilor prezenþi, toate acestea contribuind la integritatea ºi siguranþa lor ºi a celor din jur.

Pentru elevii cu cerinþe educaþionale speciale s-a derulat activitatea „Discriminarea doare! Sã luptãm împotriva discriminãrii!”. Au fost vizionate filme în tematica activitãþii ºi s-au organizat douã ateliere de lucru.

Elevii ºcolii, sub directa supraveghere a prof.

Ciurea Frãguþa ºi a prof. Pop Alina, au vizitat Centrul

Pollicino, unde s-au jucat ºi au realizat lucrãri practice în echipã cu copiii de acolo, dovedind din nou cã între ei nu existã nicio barierã. „Educaþia este un drept al omului, dar reprezintã ºi o premisã pentru obþinerea dezvoltãrii durabile. Noi, oamenii, suntem singurii care ne putem ajuta, adaptându-ne la noile condiþii, transformându-ne viaþa, astfel încât sã ne protejãm. Trebuie sã-i învãþãm pe copii sã devinã persoane responsabile, sã înþeleagã cã numai dacã eºti educat poþi sã trãieºti un viitor durabil.”, a þinut sã precizeze doamna prof.

Gherlan Monteola, directoarea ªcolii Gimnaziale Nr.7 din Petroºani. „Sãptãmâna Educaþiei Globale“ este o iniþiativã lansatã de Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei ºi încurajeazã elevii ºi cadrele didactice, dar ºi diverse grupuri de tineri sã exploreze activitãþi educaþionale pentru cetãþenie globalã. Reprezintã o oportunitate pentru a aborda probleme legate de diversitate ºi inegalitate la nivel local, cât ºi la nivel global, cu o înþelegere a problemelor de bazã ale cetãþeniei globale ºi responsabilitãþii. În anul 1999 a avut loc prima „Sãptãmânã a Educaþiei Globale” la Strassbourg. Cu acea ocazie au fost promovate, în statele membre, activitãþi ºcolare dedicate atenuãrii sãrãciei ºi excluderii sociale.

calitate de invitaþi la aceastã serbare. Este un eveniment deosebit, iar pentru copii este un lucru cu însemnãtate deosebitã. Ei au înþeles deja cã sunt preþuiþi ºi cã tot ceea ce ei pot oferi este apreciat de cei pentru care le oferã acest spectacol.

Mâine vom avea o manifestare scurtã, dar extrem de plãcutã pentru cei ce vor veni sã ne vadã”, a declarat Florentina Presecan, director Casa Pollicino Petroºani.

Pentru acþiunea copiilor speciali autoritãþile locale de la Petroºani au alocat suma de 2000 de lei. În 1992 Adunarea Generalã a ONU a fãcut apel la statele membre sã marcheze

pe data de 3 decembrie Ziua Mondialã a Persoanelor cu Dizabilitãþi pentru ca aceste persoane sã fie tot mai mult integrate în societate (Rezoluþia 47/88).

Astfel, Ziua Internaþionalã a Persoanelor cu Dizabilitãþi are ca obiectiv promovarea înþelegerii problemelor legate de dizabilitate ºi mobilizarea susþinerii demnitãþii, drepturilor ºi bunãstãrii persoanelor cu dizabilitãþi.

Prin aceasta se încearcã, de asemenea, sensibilizarea opiniei publice cu privire la avantajele care ar rezulta din integrarea persoanelor cu dizabilitãþi în fiecare aspect al vieþii politice, sociale, economice ºi culturale.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decembrie 2013

Situaþie alarmantã la Petrila

Peste 30% din locatarii imobilelor unde s-a depistat hepatita nu au apã potabilã Monika BACIU Nu apa a dus la îmbolnãvirea persoanelor din Petrila cu hepatitã.

Reprezentanþii SC ApaServ Valea Jiului împreunã cu cei de la Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara au testat calitatea apei potabile din imobilele din Petrila acolo unde a izbucnit un focar de hepatitã A. Dupã testarea apei s-a con-

statat cã aceasta se încadreazã în parametri normali.

“Am fost înºtiinþaþi de aceastã situaþie, împreunã cu Direcþia de Sãnãtate Publicã am fãcut toate demersurile necesare ca sã eliminãm orice suspiciune privind sursa apa. În aceste blocuri locuiesc oameni care nu au apã din mai multe motive, fie sunt debranbºaþi pentru

neplatã, fie nu au fãcut demersurile pentru a-ºi realiza alimentarea cu apã.

Dupã cele verificate de noi împreunã cu Direcþia de Sãnãtate Publicã s-a constat cã toate lucrurile în ceea ce ne priveºte sunt în regulã”, a declarat Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului. În Valea Jiului mai sunt ºi alte imobile cu

astfel de probleme însã responsabilii societãþii de apã pun accentul pe cele din Petrila. „Sunt în Valea Jiului blocuri parþial debranºate. Le nominalizãm pe cele de la Petrila pentru cã aproximativ 30 la sutã din ele sunt debranºate”, a mai spus sursa citatã. În cele patru imobile de la Petrila unde

sãptãmânile trecute a izbucnit acel focar de hepatitã sunt 360 de apartamente dintre care 139 nu beneficiazã de apã potabilã.

Mai mult responsabilii ApaServ spun cã primãria Petrila le-a

oferit posibilitatea acestor locatari sã apeleze la un ajutor constând în plata a 3 metri cubi de apã însã proprietarii imobilelor nu s-au dovedit foarte interesaþi de acest aspect.

Contribuþia de 2% pentru proiectul european al ApaServ a fost asiguratã

C

onsiliul Judeþean Hunedoara a aprobat contribuþia de 2% din valoarea proiectului ce vizeazã extinderea ºi reabilitarea reþelelor de apã potabilã din Valea Jiului implementat de SC ApaServ Valea Jiului SA. Suma va fi plãtitã de ADI „Apa valea Jiului”.

Carmen COSMAN Prima parte a proiectului a fost deja implementatã ºi în curând se vor finaliza lucrãrile de execuþie, dar, pentru ca toþi locuitorii Vãii Jiului sã beneficieze de reþele de apã ºi canalizare, urmeazã partea a doua acestui proiect. Furnizorul de apã potabilã din Valea Jiului funcþioneazã în directa subordine a CJ Hunedoara, iar consilierii judeþeni au decis aprobarea proiectului “Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþul

Hunedoara (Valea Jiului)” precum ºi cofinanþarea în sumã de 2.867.839 lei, reprezentând 2% din valoarea totalã a proiectului (fãrã TVA), conform anexei la prezenta. Preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a explicat cã suma de 2.867.839 lei este contribuþia de la bugetele locale ale tuturor unitãþilor administrativ – teritoriale beneficiare ale investiþiilor cuprinse în proiect.

Cofinanþarea localã de 2.867.839 lei reprezintã 2% din valoarea eligibilã a proiectului ºi

este suportatã din bugetele membrilor Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã „APA VALEA JIULUI”, respectiv Judeþul Hunedoara, Municipiul Lupeni, Municipiul Petroºani, Municipiul Vulcan, Oraºul Aninoasa, Oraºul Petrila, Oraºul Uricani. „Pentru buna desfãºurare ºi funcþionare a serviciilor în sistemul de alimentare cu apã ºi canalizare, pentru respectarea angajamentelor asumate de România ºi pentru încadrarea în Directiva europeanã de mediu 91/271/EEC sunt necesare investiþii importante a cãror valoare depãºeºte capacitatea financiarã a operatorului de

apã din Valea Jiului. Soluþia pentru finanþarea acestor investiþii a fost accesarea finanþãrii din cadrul Programului Operaþional Sectorial „Mediu”, Axa Prioritarã 1- Extinderea ºi modernizarea sistemelor de apã ºi apã uzatã”, a explicat preºedintele CJ Hunedoara. În plus, dupã depunerea de cãtre SC Apa Serv Valea Jiului SA a studiilor de prefezabilitate aferente infrastructurii de apã ºi apã uzatã în Valea Jiului, Ministerul Mediului ºi

Pãdurilor a încheiat contractele cu firmele de consultanþã pentru pregãtirea proiectelor. S-a întocmit ºi aprobat Master Planul care cuprinde necesarul de investiþii, iar printr-o hotãrâre a Consiliului Judeþean Hunedoara, Judeþul Hunedoara s-a asociat cu unitãþile administrativ-teritoriale din Valea Jiului în vederea constituirii Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã „APA VALEA JIULUI”.

Peºtii din Pãstrãvãria de la Roºcani vor avea „urmaºi”

T

radiþia creºterii pãstrãvilor las Roºcani, în comuna Dobra, merge mai departe.

Direcþia Silvicã Hunedoara cautã deja icre embrionate pentru pãstrãvul curcubeu.

Carmen COSMAN Direcþia Silvicã Hunedoara vrea sã achiziþioneze, prin lic-

itaþie publicã, nu mai puþin de 100.000 de bucãþi de icre embrionate de pãstrãv curcubeu, pentru Pãstrãvãria Roºcani.

Pentru acest contract s-a alocat suma de aproape 11.000 de lei, dar valoarea este estimativã.

La Roºcani creºterea pãstrãvilor este deja o tradiþie, iar în pãstrãvãria ce aparþine de Direcþia Silvicã cresc douã soiuri de pãstrãvi, respectiv cel indigen, pentru repopularea

pâraielor, ºi pãstrãvul - curcubeu, originar din Danemarca, pentru comercializare.

Potrivit datelor oficiale, lungimea pãstrãvului-curcubeu variazã de la 23 la 90 cm, iar peltele cântãreºte în medie un kilogram ºi jumãtate.

De la Pãstrãvãria Roºcani – ce aparþine de ocolul Silvic Dobra, anual se comercializeazã aproximativ 13 tone de pãstrãv.

8 Actualitate

Într-un colþ de Petroºani, s-a împãrþit ”suflet de român” oi oameni ai Petroºaniului au D iniþiat marcarea zilei de 1 Decembrie printr-o manifestare privatã Petroºaniului, pentru a asculta muzica specificã acestei zile, pentru o porþie de fasole cu cârnaþi, un vin fiert, ceai sau þuicã fiartã ºi pentru a socializa. De bucatele oferite cu aceastã ocazie au avut parte ºi taximetriºtii staþionaþi în Petroºani-Nord, comerciaþii de la chioºcurile din zonã ºi trecãtorii. ”Sper ca asemenea acþiuni sã se

ºi au reuºit sã spargã gheaþa încremenirii noastre în a aºtepta ca autoritãþile sã ne ofere. A fost câtec, joc ºi voie bunã, a fost fasole cu cârnaþi, vin ºi þuicã fiartã, ceaiuri ºi sucuri, au fost tineri premiaþi ai Petroºaniului care au fãcut ca oamenii sã se prindã în Hora Unirii, în joc ºi sã cânte alãturi de ei. Au fost serviþi ºi taximetriºtii din staþii, comercianþii, trecãtorii ºi cãlãtorii ce coborau sau urcau în maºinile de transport în comun…

Se spune cã românilor le lipseºte iniþiativa, îndrãznela de a-ºi lua în propriile mâini soarta ºi se complac în a aºtepta de la autoritãþi sã le facã ordine în viaþã. Din aceastã cauzã, noi, ca popor ºi þarã nu reuºim sã ne smulgem din postura de þarã aflatã la marginea civilizaþiei.

Totuºi, încet-încet lucrurile se miºcã, în ciuda ”apostrofãrilor” celor ce nu fac nimic, dar criticã: ”s-a gãsit ºi ãla sã concureze cu administraþia!” sau ”ce mare brânzã a fãcut ºi ãla?!” etc.

Aºa s-a întâmplat de 1 Decembrie, când, pentru prima datã, un grup privat a organizat sãrbãtorirea României,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decembrie 2013

public, la Petroºani.

Iniþiativa a fost a lui Octavian Popescu ºi

melodii cu puternic mesaj de neam ºi þarã, de credinþã, iubire ºi apartenenþã. Adelina

înmulþeascã în anii urmãtori, pentru cã sunt convins cã toþi simþim româneºte ºi este important sã ne ºi manifestãm. În asemenea ocazii se împarte bucuria ºi se produc apropieri între oameni” – a declarat gazda evenimentului, Costel Postolache.

Ileana FIRÞULESCU

emoþionat audienþa.

Dacã te-ai nãscut în România/Ai pe viaþã suflet de roman/Uiþi de

Porcul Ghiþã, sacrificat în stil tradiþional de 1 Decembrie

M

ii de porci vor fi sacrificaþi în gospodãriile din întreg judeþul în zilele urmãtoare.

Ca ºi în anii trecuti, asomarea reprezintã în continuare o practicã strãinã pentru cei care de sarbatori se vor înfrupta cu bunatati din carne de porc.

Nici bine nu a început luna, cã deja purceii au început sã fie sacrificaþi. De 1 Decembrie, chiar în zorii zilei, la Vulcan, cel puþin, unii oameni în loc sã se odihneascã mai mult, cã oricum era zi liberã, au trebuit sã se trezeascã vrând - nevrând mai repede.

Printre blocuri, “gospodarii” cartierului, încãlziþi bine cu þuicã fiartã încã de când zorii abia mijeau, au început sã-l execute pe bietul Ghiþã. Din nefericire pentru locatarii zonei, guiþãturile bietului animal de vreo 100 de kg au durat în jurul de 10 minute, dupã care acesta a capitulat.

La acest moment, judeþul Hunedoara are douã abatoare autorizate, în care animalele pot fi sacrificate în condiþii impuse de UE, dar ºi un punct de sacrificare în Valea Jiului.

Acestea sunt dotate atât cu asomator electric, cât ºi cu pistol cu glonþ captiv, care face ca animalul sa-ºi piardã cunoºtinþa înainte de a fi sacrificat propriuzis. Pe principiul, “eu l-am crescut, înseamnã cã e sãnãtos”, oamenii din Valea Jiului nici nu se gândesc sã-ºi asomeze râmãtorul, ci îl executã tradiþional, dupã care se apucã de pregãtit pomana defunctului, de multe ori înainte de a mai aºtepta rezultatul analizelor la trichinelozã.

Luiza ANDRONACHE

Din 100 de medalii Cultul Eroilor ”Regina Maria”, 12 au revenit Vãii Jiului

A

sociaþia Naþionalã Cultul Eroilor „Regina Maria” aflatã sub patronajul Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi al Patriarhiei Române, a medaliat 12 membri ai sãi din Valea Jiului, din totalul de 100 din întreaga þarã. Trei dintre aceºtia sunt civili, iar nouã sunt cadre militare ãn rezervã. Medaliile sunt din cupru aurit, iar diplomele sunt semnate de preºedintele ANCE, general mr.(r) prof.univ.dr. Visarion Neagoe.

Costel Postolache, cãrora li s-au alãturat prietenii. Pe terasa Café Victoria din Petroºani Nord, tineri de la Clubul Copii au intonat Imnul României, au interpretat

Lupan, Sergiu Gabriel, Georgiana Andreea Crîmu, Raluca Ardelean, coordonaþi de prof. Mihaela Cioc, au fãcut ca românii prezenþi la manifestare sã se prindã în Hora Unirii, sã cânte alãturi de ei ºi sã joace româneºte.

La fel s-a întâmplat când multiplul premiat Andrei Popa, a interpretat ”Suflet de roman”, care a

toate, laºi ºi bogãþia/Când te cheamã sângele strãbun…

Cei prezenþi au avut liber la microfon pentru a transmite mesaje românilor, ºi nu au fost puþine. Pe lângã urãri, s-au dat ºi sugestii de cum ºi ce ar trebui sã facem pentru a ne fi mai bine…

La manifestre s-au perindat, pânã la cãderea serii, locuitori ai

Asociaþia Naþionalã Cultul Eroilor „Regina Maria” a editat 100 de medalii din cupru aurit pentru a-ºi decora, pentru merite deosebite, membrii sãi din þarã, cu ocazia a 95 de ani de la Marea Unire. În Valea Jiului au fost acordate 12 din cele 100 de medalii.

Ceremonia a avut loc la Vulcan, municipiul cu cele mai ample manifestãri de Ziua României.

Din cele 12 persoane medaliate, trei au fost decorate pe parte civilã ºi nouã cadre militare în rezervã. Civilii

au fost primarul Vulcanului, Gheorghe Ile, viceprimarul Cristian Meriºanu ºi Costel Postolache, consilier local Petroºani. Cadrele militare, care au fost medaliate, au fost comandantul

Garnizoanei Gorj - Ilie Constantin, care este din Vulcan, comandantul Cultul Eroilor Vulcan - Dan Vasile, Constantin Fulga, Ion Leviþchi, Sanda Virgil,

Pavel Coita, Uþã Vodã, Teodor Poruº ºi Adrian Ronai. ”Pentru mine este o onoare ºi o surprizã plãcutã sã primesc o asemenea medalie” – a declarat Costel Postolache. Acesta ne-a relatat cã sunt mai mulþi cetãþeni ai Vãii Jiului care fac parte din Asociaþia Cultul Eroilor ”Regina Maria”. Pentru a fi membru al Asociaþiei trebuie sã te înscrii ºi sã-þi plãteºti cotizaþia ºi sã fii activ.

Asociaþia Naþionalã Cultul Eroilor „Regina Maria” a fost înfiinþatã

în anul 1991, iar ministrul Apãrãrii Naþionale de atunci, generalul Niculae Spiroiu, prin Ordinul nr. 5706, din 31.10.1992, pune organizaþia sub patronajul Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Printr-o hotãrâre a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, Pãrintele Patriarh devine pãrintele spiritual al acestei organizaþii ºi în multe ocazii acesta oficiazã personal serviciul divin dedicat celor cãzuþi în rãzboaie.

Asociaþia Naþionalã

Cultul Eroilor „Regina Maria” are filiale în toate judeþele þãrii, precum ºi în municipiul Bucureºti.

Pentru a antrena întreaga societate civilã la activitatea de cinstire a eroilor, Asociaþia Naþionalã Cultul Eroilor „Regina Maria” a încheiat protocoale de colaborare cu asociaþii neguvernamentale.

De asemenea, are o colaborare strânsã cu Oficiul Naþional pentru Cultul Eroilor.

Din anul 1997, asociaþia reediteazã ”România Eroicã”, revista chematã, aºa cum spunea Regina Maria, „sã vorbeascã viitorimii despre jertfele ºi izbânzile noastre, despre frumuseþea virtuþilor ºi despre nezdruncinata tãrie a sufletului românesc, unul indivizibil de-a pururi.”

Deviza Asociaþiei Naþionale Cultul Eroilor “Regina Maria”: NEAMUL ESTE ETERN PRIN CULTUL EROILOR! Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Într-un colþ de Petroºani, s-a împãrþit ”suflet de român” oi oameni ai Petroºaniului au D iniþiat marcarea zilei de 1 Decembrie printr-o manifestare privatã Petroºaniului, pentru a asculta muzica specificã acestei zile, pentru o porþie de fasole cu cârnaþi, un vin fiert, ceai sau þuicã fiartã ºi pentru a socializa. De bucatele oferite cu aceastã ocazie au avut parte ºi taximetriºtii staþionaþi în Petroºani-Nord, comerciaþii de la chioºcurile din zonã ºi trecãtorii. ”Sper ca asemenea acþiuni sã se

ºi au reuºit sã spargã gheaþa încremenirii noastre în a aºtepta ca autoritãþile sã ne ofere. A fost câtec, joc ºi voie bunã, a fost fasole cu cârnaþi, vin ºi þuicã fiartã, ceaiuri ºi sucuri, au fost tineri premiaþi ai Petroºaniului care au fãcut ca oamenii sã se prindã în Hora Unirii, în joc ºi sã cânte alãturi de ei. Au fost serviþi ºi taximetriºtii din staþii, comercianþii, trecãtorii ºi cãlãtorii ce coborau sau urcau în maºinile de transport în comun…

Se spune cã românilor le lipseºte iniþiativa, îndrãznela de a-ºi lua în propriile mâini soarta ºi se complac în a aºtepta de la autoritãþi sã le facã ordine în viaþã. Din aceastã cauzã, noi, ca popor ºi þarã nu reuºim sã ne smulgem din postura de þarã aflatã la marginea civilizaþiei.

Totuºi, încet-încet lucrurile se miºcã, în ciuda ”apostrofãrilor” celor ce nu fac nimic, dar criticã: ”s-a gãsit ºi ãla sã concureze cu administraþia!” sau ”ce mare brânzã a fãcut ºi ãla?!” etc.

Aºa s-a întâmplat de 1 Decembrie, când, pentru prima datã, un grup privat a organizat sãrbãtorirea României,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decembrie 2013

public, la Petroºani.

Iniþiativa a fost a lui Octavian Popescu ºi

melodii cu puternic mesaj de neam ºi þarã, de credinþã, iubire ºi apartenenþã. Adelina

înmulþeascã în anii urmãtori, pentru cã sunt convins cã toþi simþim româneºte ºi este important sã ne ºi manifestãm. În asemenea ocazii se împarte bucuria ºi se produc apropieri între oameni” – a declarat gazda evenimentului, Costel Postolache.

Ileana FIRÞULESCU

emoþionat audienþa.

Dacã te-ai nãscut în România/Ai pe viaþã suflet de roman/Uiþi de

Porcul Ghiþã, sacrificat în stil tradiþional de 1 Decembrie

M

ii de porci vor fi sacrificaþi în gospodãriile din întreg judeþul în zilele urmãtoare.

Ca ºi în anii trecuti, asomarea reprezintã în continuare o practicã strãinã pentru cei care de sarbatori se vor înfrupta cu bunatati din carne de porc.

Nici bine nu a început luna, cã deja purceii au început sã fie sacrificaþi. De 1 Decembrie, chiar în zorii zilei, la Vulcan, cel puþin, unii oameni în loc sã se odihneascã mai mult, cã oricum era zi liberã, au trebuit sã se trezeascã vrând - nevrând mai repede.

Printre blocuri, “gospodarii” cartierului, încãlziþi bine cu þuicã fiartã încã de când zorii abia mijeau, au început sã-l execute pe bietul Ghiþã. Din nefericire pentru locatarii zonei, guiþãturile bietului animal de vreo 100 de kg au durat în jurul de 10 minute, dupã care acesta a capitulat.

La acest moment, judeþul Hunedoara are douã abatoare autorizate, în care animalele pot fi sacrificate în condiþii impuse de UE, dar ºi un punct de sacrificare în Valea Jiului.

Acestea sunt dotate atât cu asomator electric, cât ºi cu pistol cu glonþ captiv, care face ca animalul sa-ºi piardã cunoºtinþa înainte de a fi sacrificat propriuzis. Pe principiul, “eu l-am crescut, înseamnã cã e sãnãtos”, oamenii din Valea Jiului nici nu se gândesc sã-ºi asomeze râmãtorul, ci îl executã tradiþional, dupã care se apucã de pregãtit pomana defunctului, de multe ori înainte de a mai aºtepta rezultatul analizelor la trichinelozã.

Luiza ANDRONACHE

Din 100 de medalii Cultul Eroilor ”Regina Maria”, 12 au revenit Vãii Jiului

A

sociaþia Naþionalã Cultul Eroilor „Regina Maria” aflatã sub patronajul Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi al Patriarhiei Române, a medaliat 12 membri ai sãi din Valea Jiului, din totalul de 100 din întreaga þarã. Trei dintre aceºtia sunt civili, iar nouã sunt cadre militare ãn rezervã. Medaliile sunt din cupru aurit, iar diplomele sunt semnate de preºedintele ANCE, general mr.(r) prof.univ.dr. Visarion Neagoe.

Costel Postolache, cãrora li s-au alãturat prietenii. Pe terasa Café Victoria din Petroºani Nord, tineri de la Clubul Copii au intonat Imnul României, au interpretat

Lupan, Sergiu Gabriel, Georgiana Andreea Crîmu, Raluca Ardelean, coordonaþi de prof. Mihaela Cioc, au fãcut ca românii prezenþi la manifestare sã se prindã în Hora Unirii, sã cânte alãturi de ei ºi sã joace româneºte.

La fel s-a întâmplat când multiplul premiat Andrei Popa, a interpretat ”Suflet de roman”, care a

toate, laºi ºi bogãþia/Când te cheamã sângele strãbun…

Cei prezenþi au avut liber la microfon pentru a transmite mesaje românilor, ºi nu au fost puþine. Pe lângã urãri, s-au dat ºi sugestii de cum ºi ce ar trebui sã facem pentru a ne fi mai bine…

La manifestre s-au perindat, pânã la cãderea serii, locuitori ai

Asociaþia Naþionalã Cultul Eroilor „Regina Maria” a editat 100 de medalii din cupru aurit pentru a-ºi decora, pentru merite deosebite, membrii sãi din þarã, cu ocazia a 95 de ani de la Marea Unire. În Valea Jiului au fost acordate 12 din cele 100 de medalii.

Ceremonia a avut loc la Vulcan, municipiul cu cele mai ample manifestãri de Ziua României.

Din cele 12 persoane medaliate, trei au fost decorate pe parte civilã ºi nouã cadre militare în rezervã. Civilii

au fost primarul Vulcanului, Gheorghe Ile, viceprimarul Cristian Meriºanu ºi Costel Postolache, consilier local Petroºani. Cadrele militare, care au fost medaliate, au fost comandantul

Garnizoanei Gorj - Ilie Constantin, care este din Vulcan, comandantul Cultul Eroilor Vulcan - Dan Vasile, Constantin Fulga, Ion Leviþchi, Sanda Virgil,

Pavel Coita, Uþã Vodã, Teodor Poruº ºi Adrian Ronai. ”Pentru mine este o onoare ºi o surprizã plãcutã sã primesc o asemenea medalie” – a declarat Costel Postolache. Acesta ne-a relatat cã sunt mai mulþi cetãþeni ai Vãii Jiului care fac parte din Asociaþia Cultul Eroilor ”Regina Maria”. Pentru a fi membru al Asociaþiei trebuie sã te înscrii ºi sã-þi plãteºti cotizaþia ºi sã fii activ.

Asociaþia Naþionalã Cultul Eroilor „Regina Maria” a fost înfiinþatã

în anul 1991, iar ministrul Apãrãrii Naþionale de atunci, generalul Niculae Spiroiu, prin Ordinul nr. 5706, din 31.10.1992, pune organizaþia sub patronajul Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Printr-o hotãrâre a Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, Pãrintele Patriarh devine pãrintele spiritual al acestei organizaþii ºi în multe ocazii acesta oficiazã personal serviciul divin dedicat celor cãzuþi în rãzboaie.

Asociaþia Naþionalã

Cultul Eroilor „Regina Maria” are filiale în toate judeþele þãrii, precum ºi în municipiul Bucureºti.

Pentru a antrena întreaga societate civilã la activitatea de cinstire a eroilor, Asociaþia Naþionalã Cultul Eroilor „Regina Maria” a încheiat protocoale de colaborare cu asociaþii neguvernamentale.

De asemenea, are o colaborare strânsã cu Oficiul Naþional pentru Cultul Eroilor.

Din anul 1997, asociaþia reediteazã ”România Eroicã”, revista chematã, aºa cum spunea Regina Maria, „sã vorbeascã viitorimii despre jertfele ºi izbânzile noastre, despre frumuseþea virtuþilor ºi despre nezdruncinata tãrie a sufletului românesc, unul indivizibil de-a pururi.”

Deviza Asociaþiei Naþionale Cultul Eroilor “Regina Maria”: NEAMUL ESTE ETERN PRIN CULTUL EROILOR! Ileana FIRÞULESCU

10 Actualitate

A

vrut sã îl cunoascã de tânãr, dar Securitatea i-a îndepãratat.

Pãrintele Octavian Pãtraºcu e o istorie vie ºi omul care a slujit la înmormântarea Sfântului Ardealului, Arsenie Boca. Povestea este una atractivã ºi plinã de însemnãtate, dar poate cã prea puþin spusã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decmebrie 2013

Octavian Pãtraºcu, omul care a slujit lui Arsenie Boca Pãrintele Octavian Pãtraºcu a vrut sã primeascã binecuvântarea Sfântului Ardealului, Arsenie Boca, încã de tânãr, dar vremurile le-au fost potrivnice.

A fost la un pas sã îi întindã mâna, dar a ascultat sfaturile celor

din preajma sa.

La 75 de ani încã i se umezesc ochii când vorbeºte despre acea zi în care îºi pusese mari speranþe, dar care s-au nãruit cu un simplu semn. „Îmi amintesc cã l-am cunoscut în anul 1956. Terminasem liceul ºi aveam dorinþa de a susþine examen la Teologie ºi atunci, auzind cã vine în Petroºani, fiind invitat de pãrintele protopop de atunci Traian Moºic, cu care era în relaþii foarte apropiate, l-am rugat pe pãrinte sã mã prezinte ºi pe mine, cã voiam sã îi cer binecuvântare pentru acest gând al meu. (...) Ne-am dus la garã

Administraþia de la Lupeni, în aºteptarea noului an

P

roiecte pentru 2014.

Administraþia localã de la Lupeni aºteaptã anul 2014, pentru a demara mai multe proiecte pentru comunitate. În perioada 2014-2020 România va putea accesa fonduri europene, iar municipalitatea de la Lupeni nu vrea sã se lase mai

prejos. ”Noi am ºi depus un proiect foarte important pentru localitatea noastrã, refacerea drumului naþional de la intrarea în municipiul Lupeni ºi din spre Vulcan ºi din spre Uricani.

Proiectul conþine refacerea a tot ceea ce înseamnã drumuri, trotuare ºi îmi doresc din tot sufletul dacã la anul vom termina lucrãrile la Palatul Muncitoresc sã începem lucrãrile la cinematograf”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.

La Lupeni au loc în prezent mai multe lucrãri. Este vorba de reabilitarea Palatului Cultural, reabilitarea, dotarea ºi modernizarea ambulatoriului de specialitate ºi refacerea infrastructurii rutiere din localitate.

Monika BACIU

sã îl întâmpinãm ºi eu am stat puþin mai în spate. Pãrintele s-a dus, l-a îmbrãþiºat ºi i-a spus de mine. (...) L-a sfãtuit sã nu mã apropii de el cã zicea el, dacã vine acum la mine, nu cred cã mai are posibilitatea sã meargã la Teologie”, îºiaminteºte cu emoþie Octavian Pãtraºcu, preot ortodox care a slujit toatã viaþa în Petroºani.

Arsenie Boca era urmãrit de Securitate ºi nu a vrut sã îi facã vreun rãu tânãrului care spera sã devinã preot. Anii au trecut, de-a lungul vieþii, cei doi s-au mai întâlnit sporadic, dar cel mai important este cã Octavian Pãtraºcu a devenit preot ºi a fãcut parte din soborul care l-a înmormântat pe Arsenie Boca la Prislop. ªi asta nu e tot, preotul Pãtraºcu este ºi cel care a aflat vestea morþii celui pe care l-a respectat ca pe un sfânt. „Anii au trecut ºi în 29 noiembrie 1989 eram la Episcopia Aradului, duminicã dimineaþa

pentru Sfânta Liturghie ºi suna telefonul insitent, în birou la înalt preasfinþitul Timotei. Eu auzind, mi-am permis sã merg ºi am ridicat telefonul ºi era maica stareþã Polinaria, prima dupã reînfiinþarea Mãnãstirii Prislopului, care, cu glasul emoþionat, mi-a spus vestea cã a decedat pãrintele Arsenie ºi cã în testamentul sfinþiei sale este insitentã dorinþa de a fi înhumat la Prislop”, remomoreazã preotul.

Soarta a fãcut ca pãrintele Pãtraºcu sã ducã mesajul Episcopiei Aradului la înmormântarea pãrintelui Arsenie Boca, la care a slujit alãturi de ceilalþi preoþi. Nu va uita niciodatã acele zile ºi crede cã, vreodatã, Arsenie Boca va ajunge sã fie pus în rândul sfinþilor. „Am participat personal ºi la slujba de prohodire a pãrintelui. A trebuit sã rostesc ºi un cuvânt de învãþãturã ºi mângâiere ºi a fost ºi acest prilej pentru care am mulþumit la Dumnezeu, care le-a

rânduit aºa cum a vrut.

Erau mulþi preoþi din þarã, din zona Fãgãraºului, de la biserica unde pãrintele a pictat 15 ani, lângã Bucureºti ºi mulþi alþii, printre care chiar pãrintele Daniel, actualul episcop al românilor din Serbia, care atunci slujea la Prislop ºi era chiar ucenic al pãrintelui Arsenie Boca”, a mai adãugat pãrintele Octavian Pãtraºcu.

Pãrintele spune cã asta l-a apropiat ºi maimult de Prislop ºi nu rateazã nicio ocazie de a ajunge acolo, când vrea sã se roage Sfântului Ardealului.

Toate s-au petrecut în anii de dinaintea Revoluþiei ºi era cu atât mai greu sã stai în preajma unui om, care era extrem de bine pregãtit, de care Securitatea se temea ºi pe care îl supraveghea atent, chiar pânã în buza gropii în ultima sa zi pe pãmânt. „Ceea ce prima era trãirea sa duhovniceascã.

Oriunde mergea lãsa ceva în urma sa ºi lumea rãmânea uimitã de puterea sa. El este deja considerat de mulþimea credincioºilor sfânt, Sfântul Ardealului ºi la Prislop e cel mai mare pelerinaj din zona noastrã ºi mulþi oameni care se roagã cu adevãrat primesc ºi acum binecuvântarea pãrintelui. La vremea cuvenitã, când Dumnezeu va orândui ºi va îngãdui, va fi ºi canonizat ºi prin hotãrârea Sfântului Sinod”, a conchis pãrintele Octavian Pãtraºcu.

Diana MITRACHE

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decembrie 2013

Au furat steagurile de pe strada Unirii

S

ocoteala cu steagurile dã cu rest din cauza hoþilor, care la Petroºani au furat drapelele. Nu mai puþin de 15 bucãþi de steaguri tricolore au dispãrut, iar culmea fatalitãþii, acestea erau amplasate fix pe strada Unirii.

Poate cã acesta este ºi socoteala hoþilor, care au decis cã au nevoie de aceste steaguri, iar administraþia localã spune cã e pentru prima datã când se întâmplã aºa ceva ºi sperã cã hoþii

au fost doar adevãraþi patrioþi care le-au amplasat în preajma locuinþelor lor. „Este vorba despre 15 steaguri de pe raza municipiului Petroºani.

Au fost furate de pe strada Unirii în

noaptea de 30 spre 1 decembrie. Sperãm cã, mãcar dacã tot le-au luat, le-au aºezat pe la ei pe la geamuri ºi fe-

Sãrbãtori „finale” în valoare de 134.000 de lei

L

una decembrie, în municipiul Petroºani, va fi una „plinã” din punct de vedere al manifestãrilor organizate de cãtre primãria localitãþii.

Astfel, dupã celebrarea, pe 1 decembrie, a Zilei Naþionale a României va urma marcarea (pe 3 decembrie) a Zilei Internaþionale a Persoanelor cu Dizabilitãþi, pentru care a fost alocatã suma de 2.000 de lei. În parantezã fie spus, cu ocazia Zilei Naþionale a fost utilizatã (de la bugetul local) suma de 37.000 de lei. Manifestãrile vor continua cu premierea cuplurilor

care au împlinit în acest an 5 decenii de cãsnicie precum ºi (în premierã) a celor ajunse la 60 de ani de trai în comun. Pentru cele douã acþiuni au fost alocate 7.500, respectiv 11.000 de lei. Cei care au ajuns la aceste, cu adevãrat, performanþe vor fi recompensaþi cu „Diplome de fidelitate” ºi câte 300 de lei / cuplu, respectiv „Diplome de longevitate” ºi câte 500 de lei / cuplu.

Sãrbãtorile de final de an vor continua cu un festival de colinde, ediþia a IV-a, la care vor participa corurile de la biserici, de la unitãþile de învãþãmânt precum ºi cele ale instituþiilor publice din localitate. În data de 24

restre ºi le-au dat o utilitate. Este prima datã când se întâmplã asta la Petroºani, sau cel puþin când este

decembrie, îºi vor face apariþia ºi piþãrii, în cadrul unui proiect menit a pãstra tradiþiile dedicate Sfintelor Sãrbãtori ale Crãciunului.

Pentru aceste douã acþiuni au fost alocaþi 4.500, respectiv 5.000 de lei. Tot cu ocazia Crãciunului va fi organizatã ºi Sãrbãtoarea Pomului de Crãciun care va consta în acordarea de pachete de dulciuri colindãtorilor, preºcolarilor ºi elevilor din clasele 0-VIII, copiilor de la Casa Pollicino, Centrului de Zi „Maria Stein”, „Speranþa pentru Colonie”, celor cu handicap grav, copiilor aflaþi în plasament ºi tutelã, celor de la Grãdiniþa „Samariteanul”, ªcoala „Din Amici”, Centrului de orientare, supraveghere ºi sprijinire a reintegrãrii sociale a copilului „Cuore”, precum ºi persoanelor cu probleme sociale. Pentru aceastã sãrbãtoare a fost acordatã, de cãtre Consiliul Local al municipiului Petroºani, suma de 47.000 de lei.

Ultima manifestare organizatã de cãtre primãrie ºi consiliul local din Petroºani, în acest an, va fi „Revelionul în aer liber”, manifestare care va fi „sponsorizatã” cu suma de 20.000 de lei.

Mir cea NISTOR

vorba despre un numãr aºa de mare. Poate cã se mai furau unul, douã, dar acum sunt lipsã 15 bucãþi”, a

Zile libere de sãrbãtori

B

ugetarii vor beneficia de zile libere care vor lega Crãciunul ºi Anul Nou de week-end. Astfel, Guvernul urmeazã a declara zilele de 27 decembrie 2013 ºi 3 ianuarie 2014 drept zile libere.

Acestea ar urma sã fie recuperate în prima lunã a anului viitor. Totuºi, instituþiile publice, inclusiv cele fiscale de colectare a taxelor ºi impozitelor locale, vor funcþiona

Actualitate 11 declarat Dorina Niþã, viceprimara al municipiului Petroºani.

Autoritãþile locale spun cã drapelele au dispãrut de pe stâlpii de pe strada Unirii, dar ºi de pe ºoseaua de centurã ce merge paralel cu acest drum.

Practric, strada este în Cartierul Aeroport ºi nu existã sistem de supraveghere video, iar oamenii care locuiesc acolo au constatat asta abia duminicã spre prânz, dar nu au crezut cã sunt furate.

Diana MITRACHE

ºi pe perioada sãrbãtorilor de iarnã. În schimb, în ceea ce priveºte primele, bugetarii vor „sta ceva mai prost” dupã cum au precizat reprezentanþii Guvernului.

Ultimele zile libere de care au beneficiat românii au fost în 30 noiembrie, când a fost celebrat Sfântul Apostol Andrei ºi 1 decembrie – Ziua Naþionalã a României.

Din pãcate, acestea au „cãzut” sâmbãtã, respectiv duminicã.

Potrivit prevederilor Codului Muncii, în acest an, românii urmau sã beneficieze, în total, de 12 zile libere legale. 10 dintre acestea au fost deja „epuizate” , ultimele 2 fiind programate pe 25 ºi 26 decembrie, cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori ale Crãciunului.

Mir cea NISTOR

ASTÃZI SE IA APA! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru marþi, 3 decembrie 2013, în oraºele: z Aninoasa, între orele 9,00 - 18,00. Zona afectatã: str. Bujorului, Costeni, Bãnciloni. Motivul restricþiei: remediere unei pierderi pe reþeaua de distribuþie de pe strada Bujorului. z Vulcan, între orele 9,00 - 14,00. Zona afectatã: Cartier Sohodol. Motivul restricþiei: demontare apometre pentru verificare metrologicã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decembrie 2013

Ziua Naþionalã serbatã prin sport

L

a mulþi ani România, la mulþi ani români! Acesta a fost mesajul unui petroºãnean care de ziua naþionalã, pe 1 decembrie, a ales sã alerge de la Petrila pânã la Petroºani cu drapelul în mânã.

Marius Budai a ales aceastã metodã ca una simbolicã pentru a marca Ziua Naþionalã a României.

Monika BACIU ”Asociaþia SanMontan trebuia sã organizeze un mara-

al asociaþiei.

Pornesc de aici ºi voi ajunge în faþa primãriei Petroºani, pentru cã e ziua

ton din Petrila cãtre Petroºani. datoritã faptului cã nu am reuºit sã obþinem toate autorizaþiile nu mai are loc acþiunea pe asociaþie, dar steagul trebuie dus ºi atunci m-am gândit sã îl duc eu ca membru

naþionalã ºi am considerat cã ar fi cel mai indicat sã o sãrbãtorim aºa, în felul nostru. La anu vreau sã o facem mult mai frumos”, a declarat Marius Budai, maratonist.

Bãrbatul care a participat la semi-mara-

ton s-a întâlnit cu primarul municipiului Petroºani cãreia i-a înmânat drapelul. ”Este foarte important pentru cã prin acest mic gest s-a fãcut un mare lucru, prin exemplul lor se dã un exemplu ºi celorlaþi români ºi cetãþeni ai Petroºaniului cã a fi român înseamnã sã îþi faci treaba bine acolo unde eºti pus, sã pui

suflet ºi pasiune în tot ceea ce faci ºi sã fi un exemplu pentru ceilalþi din toate punctele de vedere, iar maratoniºtii asta au fãcut astãzi”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Diplome de longevitate pentru performerii cãsniciei la Petroºani

P

e lângã tradiþionala premiere a cuplurilor care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, Primãria municipiului Petroºani intenþioneazã sã mai acorde, la finalul acestui an, o recompensã pentru cele mai longevive familii din comunitatea localã a Petroºaniului.

Astfel, în luna decembrie vor fi acordate diplome de fidelitate familiilor care au împlinit cel puþin 60 de ani de cãsnicie. În acest sens, primarul Tiberiu Iacob Ridzi invitã familii care au cel puþin 60 de ani de cãsnicie sã

se înscrie, în vederea participãrii la acest eveniment, la Primãria municipiului Petroºani.

Detalii suplimentare se pot obþine la Biroul de Relaþii Publice al Primãriei Municipiului Petroºani.

La mulþi ani România ºi o viaþã mai bunã. Asta le-a trasmis Marius Budai românilor de pretutindeni la terminarea semi-maratonului. ”De la Primãrie pânã la Petrila am alergat vreo 40 de minute, nu a fost greu, am fãcut ceva sã fie simbolic.

Preferinþa noastrã a fost sã fim un grup întreg. La mulþi ani România, la mulþi anu tuturor românilor ºi o viaþã mai bunã”, a mai spus maratonistul.

Membrii asociaþiei SanMontan au fost alãturi de Marius Budai pe tot parcursul traseului. ”Am vrut sã marcãm aceastã sãrbãtoare naþionalã, printro alergare pe asfalt, pe ºosea, marcând astfel acest eveniment important care scoate în evidenþã patrio-

tismul ºi tot ce înseamnã sã fi român.

Asociaþia noastrã îndeamnã pe toatã lumea la miºcare.

Noi avem o asociaþie de turism de aventurã ºi de sport în naturã sau în orice condiþii”, a declarat Erika Santa, membru al asociaþiei.

Acest semi-maraton este primul de asemenea gen la nivelul Vãii Jiului. Membrii Asociaþiei San Montan spun cã anul viitor acþiunea va fi una mult mai complexã.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decembrie 2013

De 5 ani, 1 Decembrie se petrece ca-n Valea Jiului C a în fiecare an de cinci ani încoace, Mondo TV a realizat ºi acum, de 1 Decembrie, o emisiune maraton, cu invitaþi unul ºi unul, filmatã în Dealul Institutului. S-a gãtit fasole, ansamblurile locale ºi artiºtii din zonã au întreþinut atmosfera, iar invitaþii au plecat acasã bine-dispuºi.

Startul manifestãrilor de Ziua Naþionalã a României în Valea Jiului, anul acesta l-a dat tot Mondo TV prin emisiunea maraton

care s-a transmis live din Dealul Institutului.

Invitaþii au fost unul ºi unul, primarii din Vale, artiºti locali, dar ºi consacraþi, ansambluri

artistice plus maratoniºti. Încã din zorii zilei, echipele Mondo Tv au început pregãtirile pentru transmisia care an de an are loc la Universitatea Petroºani ºi la care mii de oameni din Valea Jiului ºi-au fãcut un obicei din a se uita în dimineaþa zilei de 1 Decembrie. “Ca în fiecare an de cand Mondo TV produce ediþia specialã de 1 Decembrie, din semnalele pe care le avem, telespectatorii au rãspuns bine la iniþiativa noastrã ”, ne-a declarat producãtorul Ionuþ Drãgotesc.

Rând pe rând, invitaþii au intrat în platoul din zona Universitãþii Petroºani, unde au vorbit de patriotism, tradiþii ºi bucuria de a fi împreunã la ceas de sãrbãtoare. Printre aceºtia menþionãm primarii Tiberiu Iacob Ridzi, Gheorghe Ile, Ilie Pãducel, dar ºi de-

putatul Cristian Resmeriþã sau directorul Apa Serv, Costel Avram, coordonatorul PNL Valea Jiului.

Astfel de producþii, cu asemenea desfãºurare de forþe sunt greu de realizat, o recunosc ºi cei de la Mondo TV. Însã, rezultatul ºi feedback-ul din partea telespectatorului, meritã orice efort. “Pentru noi, televiziunea, însemnã ºi altceva decât o masã ºi câteva scaune între patru pereþi. Suntem singurul post din Valea Jiului care poate ºi reuºeste sã producã emisiuni de

Lanþ de infracþiuni

A intrat cu maºina direct în gardul Salvamin

U

n puºti teribilist din Petroºani a reuºit sã comitã un lanþ întreg de infracþiuni dupã ce a plecat la drum fãrã sã aibã permis de conducere.

Adolescentul, în vârstã de 17 ani, s-a urcat la volan sã dea o turã prin oraº, dar pe

acest timp, în afara tiparelor ”, a mai spus Ionuþ Drãgotesc.

Atmosfera din platoul emisiunii de 1 Decembrie, a fost una plinã de bunã-dispo-

pregãtit fasole la ceaun în platoul emisiunii. ªi, în cursul lunii decembrie, Mondo Tv mai pregãteºte telespectatorilor câteva producþii de excepþie. “Printre altele, avem în plan spectacolul produs de MONDO TV în Pestera Bolii, numit “ Lumina Crãciunului, vom face o emisiune specialã de Crãciun, care anul acesta se va realiza în munte, dar ºi alte producþii filmate în satele de momârlani din Valea Jiului ”, a mai adãugat managerul

ziþie, dar ºi tradiþionalism ºi patriotism.

Printre altele, transmisia a fost presãratã cu dansuri, cântece populare, dar ºi muzicã folk. Cele douã prezentatoare, Adina Risipitu ºi Ramona Grunwald, au intrat ºi mai bine în atmosfera de sãrbãtoare, au stat de vorbã cu invitaþii, dar ºi cu bucãtarii, momârlani de-ai locului, care au

Mondo TV pentru Cronica Vãii Jiului.

De menþionat este faptul cã trustul Mondo Tv & Mondo FM este o instituþie media care anul acesta în data de 29 octombrie a împlinit 5 ani de existenþã, iar într-un timp relativ scurt, a reuºit sã se impunã pe piaþa audiovizualã din Valea Jiului.

Luiza ANDRONACHE

strada Lunca din municipiul Petroºani a pierdut controlul maºinii ºi a intrat direct în gardul împrejmuitor al SALVAMIN Petroºani. Poliþiºtii care au cercetat cazul au decsoperit însã cã accodentul a fost doar vârful de aisberg. „În urma verificãrilor s-a stabilit cã autoturismul nu are drept de circulaþie în România, asigurarea ºi inspecþia tehnicã periodicã fiind expirate. De asemenea, conducãtorul auto nu poseda permis de conducere. În cauzã, s-a întocmit dosar penal pentru comiterea

infracþiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul care nu are drept de circulaþie în România, precum ºi pentru conducerea unui autovehicul fãrã a poseda permis de conducere”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Car men COSMAN

14 Program & Horoscop

10:30 Distractis - Distilat de comedie (r) 11:30 Charlot boxer (r) 12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România (r) 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Interes general 20:00 Telejurnal

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 La volan 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Interviurile Adevãrul ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Povestea Lindei McCartney 12:00 Cãutãtorii de mistere 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Vocea României (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Masterchef - Proba celebritãþii 22:45 ªtirile Pro TV 23:15 Dexter

21 martie *** 20 aprilie Vã faceþi remarcat în societate ºi colaboraþi foarte bine cu cei din jur. Dorinþa de afirmare ºi voinþa puternicã vã ajutã sã încheiaþi o afacere profitabilã, pe termen lung. Nu fiþi prea critic cu partenerul de viaþã.

10:30 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 14:30 Rezumat EHF Champions League 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Rezumat Europa League 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Începeþi ziua plin de inspiratie.

Folosiþi-o pe plan profesional ºi în afaceri. Relaþiile sentimentale pot fi foarte bune dacã nu îi faceþi reproºuri nejustificate persoanei iubite. Dupã-amiazã, vã viziteazã un prieten care vã cere un împrumut.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa sunteþi irascibil ºi s-ar putea sã vã purtaþi nedelicat cu persoana iubitã. Controlaþi-vã, pentru cã riscaþi sã provocaþi o ceartã. Folosiþi-vã potenþialul intelectual, care este la cote maxime astãzi!

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sandokan, tigrul Malaezie (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite

21

23 iulie *** 22 august

Entuziasmul pe care îl arãtaþi la serviciu vã poate atrage invidia unui coleg. S-ar putea sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã, pentru cã acordaþi prea multã atenþie carierei. Încercaþi sã clarificaþi cu calm toate neînþelegerile!

23 august *** 22 septembrie

Din dorinþa de a obþine venituri suplimentare, riscaþi sã neglijaþi relaþiile sentimentale ºi sã vã certaþi cu partenerul de viaþã.

Gândiþi-vã bine înainte de a lua o hotãrâre importantã. Încercaþi sã gãsiþi o cale de mijloc între sentimente ºi bani!

Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în interes familial. Nu ezitaþi. S-ar putea sã aflaþi lucruri care vã vor folosi în afaceri. Profitaþi de acest moment favorabil! Puteþi avea succes atât pe plan social, cât ºi material.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunt ºanse sã se producã evenimente neaºteptate, care marcheazã schimbãri favorabile în viaþa dumneavoastrã. Dorinþa de afirmare ºi activitatea intelectualã intensã vã conduc spre succes.

Aveþi ºanse sã obþineþi rezultate deosebite cu prilejul unei cãlãtorii de afaceri. Evitaþi discuþiile aprinse. Dupã-amiazã reuºiþi sã faceþi rost de bani pentru a continua o lucrare în casã, începutã mai demult.

23 noiembrie *** 20 decembrie Este posibil sã aveþi probleme în relaþiile sentimentale ºi pe plan financiar. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã grãbiþi. Vã puteþi baza pe sfaturile prietenilor apropiaþi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Începeþi ziua cu entuziasm ºi multã ambiþie. Evitaþi discuþiile în contradictoriu. Dupã-amiazã aveþi succes în societate ºi colaboraþi foarte bine cu persoanele mai tinere. Nu faceþi nici o promisiune.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa survin schimbãri neprevãzute, care vã dau peste cap toate planurile. S-ar putea sã aflaþi cã trebuie sã plecaþi întro delegaþie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã.

21 februarie *** 20 martie S-ar putea ca un prieten sã vã reproºeze cã nu vã plãtiþi datoriile la timp. Pãstraþi-vã calmul ºi stabiliþi-vã clar prioritãþile. Nu refuzaþi ajutorul unei rude mai în vârstã!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decembrie 2013

Livezeni, dupã 33 de ani de la tragedie

Z

eci de oameni s-au adunat vineri dimineaþã la poarta minei Livezeni ca sã comemoreze minerii ºi militarii, care acum 33 de ani, piereau în subteran.

Vãduvele ortacilor rãpuºi vin din toate colþurile þãrii ºi nu conteazã vântul, ninsoarea, ori vremurile care le-au brãzdat chipurile îmbãtrânite. E ziua în care vin musai la troiþa pe care scrie numele bãrbaþilor lor.

Diana MITRACHE Sirena a anunþat ºi în acest an vestea tristã: s-au scurs 33 de ani de la tragedia în care la ora 16 ºi 25 de minute, o explozie de metan a curmat viaþa a 55 de

oameni din subteran. Erau mineri, ori militari ºi toþi au pierit sub suflul nemilos al deflagraþiei, iar cifrele sunt înfiorãtoare „Autoritãþile, cãlãii care ºtrangulau þara, au anunþat numai 49 de morþi. Într-o þarã proclamatã în Epoca De Aur, sufocatã de foame, frig ºi fricã, nu puteau declara doliu naþional. 27 de rãniþi, 19 civili ºi 8 militari, unii rãmaºi traumatizaþi pe viaþã, 75 de orfami de tatã, în locul cãruia au primit prin grija acelor criminali morali, pensii de mizerie. 36 de soþii înlãcrimate ºi disperate de ceea ce s-a întâmplat ºi de grija zilei de mâine”, a povestit Ioan Velica, cel care a prezidat ceremonialul..

Poate cã acea zi nu o vor uita niciodatã soþiile celor care au pierit. O parte dintre ele mai vin ºi acum la troiþa din curtea minei, pentru cã atât le-a mai râmas: numele bãrbaþilor lor pe o placã din marmurã. „Vin de la Revoluþie în fiecare an. Atunci s-a sfinþit troiþa ºi nu

ÎNCHIRIERI

Ofer spre închiriere apartament cu douã camere mobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã. Chiria la faþa locului.

Telefon: 0722.156.113

pot sã lipsesc. Am putut veni mereu ºi mereu am lacrimi în ochi.

Nu pot sã uit nimic!”, a spus Genoveva Bosoi, una dintre vãduve.

Dar poate cea mai pitoreascã prezenþã este cea a unei bãtrâne

care e sufletul acestui eveniment. Doamna Ana vine de la sute de km distanþã ºi e supãratã cã sunt prea puþini cei care fac acest efort, deºi poate cã stau în Petroºani. Unele dintre vãduve nu mai sunt în viaþã ºi poate cã altele sunt prea bolnave ca sã îndure frigul.

Pentru ea, însã, nu a contat vremea rea ºi tocmai din Moldova a venit mereu la minã, pentru cã acum 33 de ani a rãmas fãrã tatãl celor 3 fetiþe ale sale. Omul abia

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

fusese transferat de la Mina Petrila ºi în primul ºut la Livezeni a pierit. „De la Focºani vin an de an.

Am venit cu coliva în traistã, cu tot ce trebuie pentru parastas. Nu îmi e greu! Copiii mei aici au crescut ºi de asta mã leagã Valea Jiului.

De aici am luat salar, pensia de aici, copiii ºcoliþi aici, apartament am avut atunci de aici.

De asta mã leagã Valea Jiului, pânã când voi veni în bãþ”, spune Ana Rusu, vãduvã, care îºi aminteºte cã în acea zi, nici nu apucase sã despacheteze hainele.

Abia se mutase cu soþul ei ºi cele 3 fete într-un apartament de pe Strada Independenþei ºi soþul ei plecase în primul ºut la Mina Livezeni.

Pânã atunci lucrase la Petrila, dar a fost ºi primul ºi ultimul. Nu a mai apucat sã vadã apartamentul mobilat, iar doamna Ana a primit de lucru la minã, în locul lui. Avea trei fetiþe ºi nu uitã cã ani de zile le cãra cu ea pe shimburi la minã, iar ele dormeau pe unde apucau, cã le era teamã sã stea singure acasã.

Tragedia a lãsat durere ºi disperare în Valea Jiului, tocmai de aceea, an de an, aici la minã, în 29 noiembrie are loc aceastã comemorare.

Preoþii de la biserica ce poartã hramul Sfintei Varvara, ocroti-

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm.

Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

toarea minerilor, au oficiat slujba de pomenire, iar toþi cei prezenþi s-au recules la troiþa pe care au rãmas încrustate numele celor care au pierit în 29 noiembrie 1980, iar apoi au depus coroane de flori.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 3 Decembrie 2013

Ajutoarele lui Moº Crãciun ”se mutã” la Petroºani începând de joi

F

abrica lui Moº Crãciun îºi deschide porþile. Joi, în ajun de Moº Nicolae la Petroºani demareazã Campania de ajutorare a persoanelor aflate în situaþii deosebite. Deschiderea oficialã va avea loc joi la ora 11 la Sala de Marmurã a Primãriei municipiului Petroºani în prezenþa primarului Tiberiu Iacob Ridzi.

Monika BACIU ”Campania de sprijin a unor persoane aflate în situaþii deosebite din Municipiul Petroºani, desfãºuratã sub egida Fabrica lui MoºCrãciun, continuã ºi în acest an.

Scopul este unul umanitar, ºi anume acela de a ajuta

reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani. Începând de vineri, 06 decembrie, ora 10:00 va fi amplasat în Parcul Carol Shreter cortul pentru

ºi de a le dãrui un strop de bucurie, celor care nu au parte de un Crãciun fericit.

Astfel, cu ocazia apropierii sãrbãtorilor de iarnã, Forumul PRO URBIS Petroºani are deosebita plãcere de a vã invita la acþiunea caritabilã ,,FABRICA LUI MOª CRÃCIUN”, spun colectarea donaþiilor.

Darurile aduse din partea celor cu suflet se pot depune în perioada 06.12.2013-13.12.2013 în cadrul acþiunii de colectare ,,Dãruieºte din puþinul tãu”. ”În aceastã perioadã,

Staþiuni aproape pline de sãrbãtori

C

abanierii din Staþiunea Straja sunt gata pentru „valul” de turiºti care se anunþã de Crãciun. în Parâng lucrurile nu stau la fel de bine, însã speranþe sunt chiar dacã doar pentru cei care practicã turism la negru.

Maximilian GÂNJU Pregãtirile pentru primirea turiºtilor în staþiunea de schi de lângã Lupeni sau încheiat, iar în sãptãmâna Crãciunului se estimeazã cã mai toate cabanele vor fi pline.

Stratul de zãpadã nu este încã îndeajuns pentru a se putea schia, însã cabanierii au gãsit o soluþie pentru a compensa ºi au pornit turnurile de zãpadã artificialã. Cum meteorologii anunþã ninsoare, de sãrbãtori se

rugãm fiecare liceu sã ne ajute cu 5 voluntari, care sã preia donaþiile, între orele 13:00-15:00”, mai spun responsabilii campaniei. În perioada sãrbãtorilor de iarnã cu toþii suntem mai buni ºi ne aplecãm ºi asupra celor mai puþin norocoºi.

Acesta este ºi rolul campaniei ”Fabrica lui Moº

aºteaptã ca pe mai toate pârtiile existenþe în staþiune sã se poatã schia. „Cabanele sunt cam ocupate pe perioada sãrbãtorilor, dar se mai gãsesc locuri aºa cã turiºtii pot veni cu încredere.

Suntem gata cu pregãtirile ºi se anunþã ninsoare aºa cã vor fi condiþii pentru amenajarea pârtiilor.

Preþurile la cazare au fost menþinute ca ºi în anii trecuþi ºi sperãm la un sezon bun”, spun cabanierii. În Parâng se va putea schia de Crãciun sunt optimiºti cabanierii, însã nu

ºtiu dacã vor fi amenajate ºi pârtiile. Certurile repetate dintre ei au þinut în sezonul trecut mulþi turiºti departe de Parâng, asta dupã ce în urmã cu douã sezoane staþiunea de lângã Petroºani bãtea recordul în privinþa numãrului de schiori înregistraþi într-un week-end.

Totuºi, turiºtii care nu sunt pasionaþi de schi pot face ºi plimbãri montane în jurul staþiunii, salvamontiºtii ºi jandarmii montani permiþându-le accesul pe câteva trasee unde riscul de accidente este foarte scãzut.

Drumul judeþean care face legãtura între Petroºani ºi Staþiunea Parâng este deschis traficului doar pânã la punctul de îmbarcare al telescaunului.

Crãciun”.

Fabrica lui Moº Crãciun s-a derulat ºi în anii anteriori. Persoanele cu suflet au donat în pragul sãrbãtorilor de iarnã diferite produse pentru persoanele aflate în dificultate.