CVJ, Nr 522 marti 24 decembrie 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 522

Cronica Vãii Jiului Marti, 24 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cronica Vãii Jiului vã ureazã

URMÃTORUL NUMÃR AL COTIDIANULUI NOSTRU APARE LUNI, 6 ianuarie 2014 SÃRBÃTORI FERICITE!

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

Ajutor pentru anul 2014 - 2% direcþionaþi pentru Avram este cu capul pe ”Salvaþi Copiii” Petrila ”Costel umeri. În ce priveºte acest 2% care s-a oferit sã i-l dea lui, adicã Asociaþiei Rosa Multiflora Petroºani, chiar un membru al Consiliului de Administraþie al Apa Serv, ar fi existat discuþii. De aceea am spus cã este cu capul pe umeri, pentru cã a dat semnalul cã nu vrea ºi cã ar fi indicat sã fie direcþionaþi acolo unde este nevoie stringentã. Este de apreciat. Pe mine nu mã poate bãnui nimeni cã am vreun interes, pentru cã sunt profesor în Timiºoara, dar am familia la Petroºani”- a declarat Marius Duinea.

Ileana FIRÞULESCU Sãrbãtoarile au mirajul lor, mai ales în comportamentul oamenilor. S-a întâmplat în aceastã lunã sã întâlnim oameni care nu-ºi recunoºteau amicii: parcã nu e el, nu-i cunosc latura asta... Cam aºa s-a întâmplat ºi în cazul a trei PSD-iºti ºi vreo doi PPDD-iºti de frunte din estul Vãii Jiului care - vâzând câte cãrþi s-au editat, câte acþiuni culturale au avut loc, câte cadre didactice ºi copii au fost premiaþi, câte persoane talentate au fost puse în valoare, în ultimul an, toate cu contribuþia majorã a Asociaþiei Rosa Multiflora Petroºani – au hotãrât sã direcþioneze cei 2% din impozitul pe venit cãtre aceastã Asociaþie pentru ca aceasta sã-ºi continue activarea talentelor Vãii Jiului ºi promovarea celor existente.

Din spusele unui profesor care a dorit acest lucru am aflat cã preºedintele Asociaþiei Rosa Multiflora, Costel Avram l-a rugat sã direcþioneze aceºti bani cãtre Asociaþia ”Salvaþi Copiii” Petrila-Hunedoara, pentru cã ajutând aceºti copii ar ajuta o întreagã comunitate.

Deºi o parte a salariaþilor Apa Serv au dorit ºi ei sã-ºi direcþioneze contribuþia cãre Asoaciaþia Culturalã a directorului lor, tocmai pentru a-ºi aduce ºi ei o contribuþie cât de micã pentru a continua acþiunile în spaþiul public, li s-a spus cã nu are nevoie, dar cã ar vrea ca acest procent sã meargã cãtre aceeaºi Asociaþie Salvaþi Copiii. Zis ºi fãcut!

Mulþi dintre salariaþii Apa Serv au optat pentru direcþionarea banilor cãtre Salvaþi Copiii. ”Avram este cu capul pe umeri. Sper sã rãmânã aºa, cã

totuºi asemenea simpatie pe care ºi-o atrage, e îmbãtãtoare.

Este extrem de activ, scena publicã s-a animat odatã cu apariþia

lui pe scena politicã localã, dar ºi ca director la Societatea de apã. Eu nu l-am bãnuit de atâta energie ºi voinþã. În ce priveºte

acest 2% care s-a oferit sã i-l dea lui, adicã Asociaþiei Rosa Multiflora, chiar un membru al Consiliului de Administraþie al

Apa Serv, ar fi existat discuþii. De aceea am spus cã este cu capul pe umeri, pentru cã a dat semnalul cã nu vrea ºi cã ar fi indicat sã fie direcþionaþi acolo unde este nevoie stringentã. Este de apreciat. Pe mine nu mã poate bãnui nimeni cã am vreun interes, pentru cã sunt profesor în Timiºoara, dar am familia la Petroºani”- a declarat Marius Duinea.

Direcþionarea acestot bani cãtre Asociaþia Salvaþi Copiii Petrila este un ajutor pe termen de un an pentru copiii Petrilei...

Sãrbãtori fericite!

Autovehicule de ultimã generaþie pentru jandarmii montani hunedoreni

N

u mai puþin de 21 de autovehicule capabile de intervenþie în zonele montane au fost achiziþionate de Jandarmeria Românã, ºi vor deservi posturile ºi secþiile de jandarmi montani inclusiv cele hunedorene.

Maximilian GÂNJU Autospecialele capabile sã opereze în zone greu accesibile indiferent de anotimp vor ajunge ºi la jandarmii montani din judeþul Hunedoara.

Jandarmeria a achiziþionat 21 de autovehicule în cadrul unui proiect din care 12 autospeciale 4x4, 8 UTV-uri ºi un snow mobil.

O astfel de dotare constituie o premierã sub aspectul modelelor ºi specializãrii mijloacelor achiziþionate, iar autospecialele

vor asigura un necesar imediat de intervenþie în mediul montan al structurilor de jandarmerie, fiind prevãzute cu accesorii specializate pentru deplasarea pe teren accidentat greu accesibil, atât în condiþii de iarnã, cât ºi de varã, pentru salvarea

ºi transportarea persoanelor care beneficiazã de serviciile jandarmeriei, au precizat reprezentanþii instituþiei.

Repartizarea acestor mijloace auto la nivel naþional a avut în vedere, în primul rând, gradul de ocupare turisticã ºi afluxul de vizitatori în staþiunile montane ºi balneare cele mai importante, acolo unde structurile de jandarmi desfãºoarã în mod foarte vizibil misiuni în sprijinul populaþiei, autoritãþilor locale ºi al turiºtilor români ºi

strãini.

Autovehiculele au fost achiziþionate în baza unui proiect derulat ºi finanþat în parte de Elveþia (1.600.000 CHF contribuþie elveþianã ºi 282.352,94 CHF contribuþia României) ºi care are ca obiective majore: dezvoltarea capacitãþilor Jandarmeriei Române de gestionare a manifestaþiilor publice de amploare ºi a manifestãrilor sportive de dimensiune internaþionalã ºi consolidarea securitãþii cetãþenilor ºi a mediului înconjurãtor în zonele montane, pentru o dezvoltare turisticã durabilã.

Cele 21 de autovehicule achiziþionate au fost repartizate cãtre structuri ale Jandarmeriei Române din 7 judeþe, astfel: Braºov, Prahova, Dâmboviþa, Hunedoara, Suceava, Maramureº, Harghita ºi Centrul de Jandarmi Montan Sinaia.

4 Diverse

Cronica V達ii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

Praznicul Naºterii Domnului uneºte an de an întreaga creºtinãtate în jurul peºterii în care S-a nãscut Hristos.

La ceas de sãrbãtoare, am deosebita plãcere de a vã adresa, în numele poliþiºtilor hunedoreni ºi al meu personal, cele mai sincere urãri de sãnãtate, prosperitate ºi împlinirea tuturor dorinþelor.

Fie ca Naºterea Mântuitorului sã vã aducã liniºte, cãldurã ºi armonie în suflet.

Crãciun Fericit ºi un An Nou plin de împliniri! ªEFUL INSPECTORATULUI, Comisar ºef de poliþie DUMITRU LIVIU GABRIEL

Aurel ANGHEL - director general SNIMVJ

Diverse 5

6 Actualitate entru prima datã, România P va trebui sã facã faþã, anul viitor, administrãrii în paralel pe de-o parte a fondurilor europene alocate prin actualul Cadru Financiar Multianual (MFF) ºi a celor aferente noului MFF pentru perioada 20142020, a arãtat deputatul european Iuliu Winkler (UDMR, PPE), la Oradea, într-o conferinþã de presã.

"Anul 2014 va pune autoritãþile publice locale ºi centrale din România, administraþiile locale ºi întregul sistem al autoritãþilor de management al fondurilor de dezvoltare regionalã ºi aferente Politicii Agricole Comune (PAC) agricole în faþa unei provocãri nemaiîntâlnite. Acestea vor trebui sã administreze în paralel fondurile UE aferente actualului

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

România va trebui sã facã faþã administrãrii fondurilor europene

MFF pentru Politica de Coeziune ºi pentru Politica Agricolã Comunã (PAC), dar în acelaºi timp vor trebui sã demareze administrarea resurselor aferente noului MFF 2014-2020. Este o situaþie nouã, deoarece România a aderat la UE la începutul aplicãrii MFF 20072013", a declarat parlamentarul european. În opinia sa, aceastã situaþie va necesita o mobilizare deosebitã a actorilor cu atribuþii.

"Cunoaºtem foarte bine problemele legate

de slaba capacitate administrativã, acestea provocând situaþia în care România se aflã pe ultimul loc în privinþa gradului de absorbþie a fondurilor europene", a afirmat Winkler.

P

ãsuire de un an

El a amintit faptul cã în privinþa fondurilor pentru dezvoltarea regionalã, Parlamentul European a adoptat regula N+3, care înseamnã cã România a mai

Pachete pentru 150 de nevoiaºi

îi ajut pe 300 de oameni cu pachete cu alimente pentru ca aceºtia sã aibã ce pune pe masã”, a declarat Adrian Rus. Adrian Rus se numãrã printe puþinii oameni de afaceri din Petroºani care sprijinã, cu regularitate, comunitatea localã, iar în ultimii ani a fost alãturi de oamenii aflaþi în dificultate.

Marius MITRACHE

N

u mai puþin de 300 de nevoiaºi se vor bucura de un Crãciun mai bunã dupã ce Adrian Rus, patronul magazinului Plus din Petroºani le-a oferit pachete cu alimente.

Deja, pentru omul de afaceri din Petroºani a devenit o tradiþie în a oferi de sãrbãtori pachete cu alimente oamenilor cu posibilitãþi materiale ºi financiare mai reduse.

câºtigat încã un an pentru absorbþia banilor nefolosiþi din alocãrile anilor anteriori, bani care vor putea fi utilizaþi pânã în 2016 inclusiv.

"Ca atare, autoritãþile vor continua sã administreze resurse financiare aferente cadrului bugetar actual în paralel cu demararea noii generaþii de programe din noul MFF. În acest context, este regretabilã întârzierea în finalizarea proiectului de Acord de Parteneriat cu UE, pentru care Ministerul Afacerilor Europene a cerut o derogare pânã la sfârºitul lunii ianuarie 2014.

Situaþia creatã ne aratã cã obþinerea de la Comisia Europeanã a acreditãrilor necesare pentru pornirea noilor programe va întârzia provocând întârzieri în lanþ. (...) În ceea ce priveºte noua PAC, 2014 este anul pregãtirii instituþiilor în vederea aplicãrii noilor prevederi de la 1 ianuarie 2015 ", a explicat deputatul european al UDMR. Iuliu Winkler a participat, la Viiºoara, la o întâlnire cu primarii ºi viceprimarii UDMR din judeþul Bihor.

“Trebuie sã facem ceva ºi pentru semenii noºtri. Nu este pentru prima datã când vin oameni mai nevoiaºi ºi îi ajut.

Acum, în pragul sãrbãtorii naºterii lui Isus m-am gândit sã

Parlamentarul european a afirmat cã, anul 2013, a fost unul rodnic din punct de vedere al rezultatelor în Parlamentul European, arãtând cã în noile politici de dezvoltare regionalã ºi în cea agricolã comunã, dar ºi în celelalte capitole ale MFF 20142020, României i-au

fost alocate mai multe fonduri decât pentru perioada actualã.

"Prevederile legate de flexibilitatea MFF ºi revizuirea acestuia la jumãtatea perioadei bugetare sunt foarte importante din perspectiva regiunilor din România care vor putea sã beneficieze de finanþãri mai multe ºi mai bine orientate pe structura nevoilor reale de dezvoltare", a adãugat Winkler.

M.GÂNJU

Au cam uitat de taxe

C

ei plecaþi la muncã în strãinãtate au rãmas cu mult în urmã în ceea ce priveºte achitarea impozitelor ºi taxelor locale.

Din acest motiv amatorii de a le achiziþiona locuinþele scoase la vânzare riscã sã plãteascã de douã ori preþul apartamentelor. „Persoanele plecate în strãinãtate, în special în Spania, nu ºi-au mai plãtit de ani buni impozitele. Prin urmare, cei care vor sã le cumpere apartamentele sau garsonierele constatã cu uimire cã au de achitat ºi datoriile strânse la curent, gunoi, apã, etc ºi atunci preþul de achiziþie al locuinþei saltã biniºor”, spun inspectorii de la Impozite ºi Taxe Locale Petroºani. (M. GÂNJU) GÂNJU)

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

Datini, tradiþii ºi obiceiuri

Crãciun ºi Anul Nou s-au a p r o p i a t ªi din cer ne vine Sfântul Î m p ã r a t

„T

radiþiile au fost ºi vor rãmâne întotdeauna parte din viaþa noastrã. Fãrã ele ne-am pierde identitatea ºi am simþi cã rãtãcim fãrã nici un sens.”

Cãrþile sfinte vorbesc despre „plimbarea vremii”.

Cuvântul ne este cunoscut ºi cunoscut ne este ºi înþelesul. El se referã la fãgãduinþa lui Dumnezeu de a ne trimite un mântuitor care nu este altul decât Fiul lui Dumnezeu. Acesta va veni numai atunci când „se va împlini vremea”.

Aceastã sosire, credinþa în venirea unui mântuitor era fruct copt: îngerul adusese buna vestire prin Fecioara Maria care se cutremurase toatã ºi, smeritã, acceptase taina, cu adevãrat mare pentru toatã creºtinãtatea.

Aºadar, „plinirea vremii” avusesese loc ºi Iisus Hristos a venit în lume cu chip asemenea nouã. Cei trei Magi, conduºi de steaua luminoasã, au plecat în cãutarea Mariei ºi au sfârºit prin a se prosterna ºi ei în faþa Noului Nãscut, aducându-i daruri de seamã, daruri împãrãteºti.

Noi? Noi trecem prin viaþã lãsând urme ºi peceþi, lãsând totul cum am primit, alþii poate îmbogãþind ºi împlinind cu ceva, de jur împrejur, prin timp, prin urmaºi, dupã cum cu nostalgie îmi povesteºte scriitorul nostru petrilean, Ioan Dan Bãlan. Noi? Noi ne trezim cu visul aparte al trecerii peste an, în sunet de colindã: „Bunã dimineaþa la Moº Ajun, bunã dimineaþa la Moº Ajun a lui Crãciun!”

Vã colind ºi eu, astãzi, în paginile „Cronicii Vãii Jiului”, colind tot colectivul jurnalului, amicii, prietenii ºi toatã suflarea Vãii Jiului.

Colind toþi sponsorii ºi iubitorii de culturã, de frumos din Valea Jiului:

Bunã seara gospodari, Bunã seara boieri mari!

Am venit sã colindãm În sara Crãciunului, La casa românului.

Dumnezeu cu Sfântul Petru Se luarã ºi s-au dus.

Pe urmuþa stelelor ªi pe crângul cerului, În mijlocul satului, La casa bogatului.

Bunã seara, bogat mare!

Azi e zi de sãrbãtoare, Gata-i cina de cinare?

Cina-i gata pentru noi Nu pentru sãraci ca voi.

Dumnezeu cu Sfântul Petru Se luarã ºi s-au dus.

Pe urmuþa stelelor ªi pe crângul cerului, La marginea satului, La casa sãracului.

Bunã seara, sãrac mare!

Azi e zi de sãrbãtoare, Gata-i cina de cinare?

Cât avem e puþintel Dar poftiþi pe lângã el.

Cã-i din darul Domnului, La masa creºtinului!

Dumnezeu cu Sfântul Petru Ospãtarã ºi s-au dus.

Pe urmuþa stelelor, În înaltul cerului Unde-i tronul Domnului. * *

*

Pomul Crãciunului George Coºbuc Tu n-ai vãzut pãdurea, copile drag al meu, Pãdurea iarna doarme, c'aºa vrea Dumnezeu. ªi numai câte-un viscol o bate uneori,

Ea plânge atunci cu hohot, cuprinsã de fiori. ªi tace-apoi ºi-adoarme, când viscolele pier, În noaptea asta însã, vin îngerii din cer. ªi zboarã'ncet de-alungul pãdurilor de brad, ªi cântã'ncet; ºi mere ºi flori din sân le cad.

Iar florile s'aninã de ramuri pânã jos ªi-i cântec ºi lumina ºi-aºa e de frumos!

Iar brazii se deºteaptã, se mirã asta ce-i, Se bucurã ºi cântã ca îngerii ºi ei.

Tu n-ai vãzut pãdurea, copile drag al meu, Dar uite ce-þi trimite dintr'însã Dumnezeu.

Un înger rupse-o creangã din brazii cu fãclii, Aºa cum au gãsit-o, cu flori ºi jucãrii.

Departe într-un staul e'n faþã-acum Isus, ªi îngerii, o, câte ºi câte iau adus.

Dar el e bun ºi'mparte la toþi câþi îl iubesc, Tu vino, ºi te'nchinã, zi: "Doamne-þi mulþumesc".

* *

*

Sus la poarta Raiului Sus la poarta Raiului, poarta Raiului Paºte turma Tatãlui, turma Tatãlui.

Linu-i lin ºi iarã lin, bate vântul frunza lin Lin ºi iarã lin.

Dar la turmã cine sta, cine cine sta Sta chiar Maica Precista, Maica Precista.

Linu-i lin ºi iarã lin, bate vântul frunza lin Lin ºi iarã lin.

Lângã ea un legãnel, da un legãnel

Cu un copilaº în el, copilaº în el.

Linu-i lin ºi iarã lin, bate vântul frunza lin Lin ºi iarã lin.

Copilaºul când plangea, puiul când plângea Maica Sfântã-l legãna, Maica-l legãna.

Linu-i lin ºi iarã lin, bate vântul frunza lin Lin ºi iarã lin.

Copilaºul când dormea, puiul când dormea Maica Sfântã lin cânta, Maica lïn cânta.

Linu-i lin ºi iarã lin, bate vântul frunza lin Lin ºi iarã lin.

Petru Bolog - Cimpa

8 Actualitate

S

În aºteptarea lui Moº Crãciun

crisori cu destinaþia Laponia, Finlanda sau Polul Nord au ajuns la oficiile poºtale. Nu vor tablete, telefoane mobile sau alte gadgeturi de ultimã generaþie, ci vor jucãrii de pluº ºi alte lucruri adecvate vârstei lor.

Aflaþi la vârsta copilãriei, a viselor ºi a naivitãþii specifice celor mici, sunt copii care încã mai cred în Moº Crãciun. ªi pentru asta i-au scris ºi scrisori prin care îi cer Moºului diferite jucãrii. ”Da i-am scris scrisoare.

Vreau sã îmi aducã un microfon.

Am fost cuminte. Am dus scrisoarea la Poºtã”, spune un bãieþel. ”I-am scris scrisoare lui Moº Crãciun ºi vreau sã îmi aducã multe animale cu funcþii, sã se miºte, sã latre. Am fost cuminte, cred cã voi primi tot ce am scris pentru cã eu sunt fatã ºi fetele sunt mai cuminþi. am pus scrisoarea pe pervaz ºi mi-a luat-o”, spune o fetiþã.

Au fost ºi copii care au fost foarte ocupaþi ºi nu au avut timp sã îi scrie lui Moº Crãciun, dar se bazeazã pe instinctele acestuia ºi sperã cã Moºul le va aduce darurile mult dorite. ”Nu am apucat, nu am avut timp. Aº vrea ca Moºul sã îmi aducã cel mai mult un unicorn care se pune cu un bãþ, i-am mai cerut o maimuþicã”, spune o fetiþã. ”Nici eu nu am apucat sã scriu. Eu mi-aº dori un cãluþ care are de mâncare, un morcov ºi când aude un zgomot se sperie ºi trebuie sã îl liniºtesc. Mai vreau o poºetuþã care se coloreazã cu carioci ºi sã îmi pun toate lucrurile cã în poºetã nu prea încap ºi

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

mi-aº dori un set cu acþibilduri care se coloreazã ºi se lipesc. Eu consider cã am fost cuminte”, spune o altã fetiþã.

Ajunul Crãciunului se apropie, iar toþi copiii i-au scris scrisori lui Moº Crãciun. Sau aproape toþi copiii. Fie cã au fost cuminiþi, fie cã au mai fãcut mici greºeli toþi picii sperã ca Moºul sã le aducã darurile pe care ºi le doresc. Unii dintre copii au lãsat scrisorile adresate cãtre Moº Crãciun pe pervazul geamurilor, alþii însã le-au dus direct la poºtã pentru a fi siguri cã Moºul va primi scrisorile lor.

Reprezentanþii Oficiului Poºtal din Petroºani au spus cã au gãsit în cutiile poºtale nenumãrate scrisori adresate Moºului. ”Se întâmplã des ca în aceastã perioadã sã gãsim nenumãrate scrisori adresate lui Moº Crãciun”, spun reprezentanþii Poºtei.

Scrisori cu destinaþia Finlanda, Laponia sau Polul Nord au ajuns la oficiile poºtale.

Copiii i-au scris Moºului, ca sã fie siguri cã vor primi cadourile dorite. Scrisorile timbrate corect, care au ºi adresã trecutã pe plic ajung la destinaþie.

Pe celelalte însã, factorii poºtali le pun la pãstrare, într-un loc special destinat lui Moº Crãciun. Cu siguranþã, acesta le va citi pe toate ºi le va aduce copiilor cuminþi cadourile mult visate.

Monika BACIU

rãciunul a devenit sãrbãC toare legalã în multe

þãri abia în secolul al XIX-lea. Nu au existat brazi împodobiþi ºi colinde dintotdeauna. Pânã la faima actualã de personaj retras în Laponia, care într-o noapte face înconjurul lumii pentru a împãrþi daruri, Moº Crãciun a parcurs un drum lung.

Reprezentãrile lui Moº Crãciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel cã între imaginea acestuia în vechea culturã popularã de frate mai bogat ºi mai inimos al lui Moº Ajun - ºi imaginea contemporanã de personaj iubit de copii existã mari diferenþe.

Tradiþiile contemporane despre "sfântul" Crãciun, despre Moºul "darnic ºi bun", "încãrcat cu daruri multe" sunt printre puþinele influenþe livreºti pãtrunse în cultura popularã de la vest la est ºi de la oraº la sat.

Mai mult de un mileniu, creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou în ziua de Crãciun (25 decembrie) în imediata apropiere a Solstiþiului de iarnã: la Roma pânã în secolul al XIII-lea, în Franþa pânã în anul 1564, în Rusia pânã în vremea þarului Petru cel Mare, în Þãrile Române pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea.

La români amintirea acelor vremuri este încã proaspãtã, de vreme ce în unele sate bãnãþene ºi transilvãnene ziua de 1 ianuarie se numeºte Crãciunul Mic, nu Anul Nou. În spaþiul sud-est european, Crãciunul a fost o sãrbãtoare solstiþialã, când oamenii celebrau divinitatea solarã.

Termenul de "moº" indicã vârsta zeului adorat, care trebuie sã moarã ºi sã renascã împreunã cu timpul calendaristic. Peste sãrbãtoarea autohtonã a Crãciunului s-au suprapus Saturnaliile romane (la începutul mileniului 1 î.H. zeul Saturn se celebra între 17 ºi 23 decembrie).

lui P ovestea Moº Crãciun

Din vechime se ºtie cã Maica Domnului, fiind cuprinsã de durerile naºterii, i-a cerut adãpost

lui Moº Ajun. Motivând cã este sãrac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat paºii spre fratele lui mai mic ºi mai bogat, Moº Crãciun. În unele legende populare ºi colinde, Moº Ajun apare ca cioban sau baci la turmele fratelui. Cine a fost acest personaj atât de important? În cultura popularã româneascã, Crãciun apare ca personaj cu trãsãturi ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii ºi zeii din basme, dar are ºi calitãþi tipic umane. Este bãtrân (are o barbã lungã) ºi bogat (de vreme ce are turme ºi dare de mânã), dar face ºi figurã apocrifã ("S-a nãscut înaintea tuturor sfinþilor", fiind "mai mare peste ciobanii din satul în care s-a nãscut Hristos").

Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile ºi mituri. Calendarul þãranului român", legendele Naºterii ne invitã în peisajul etnografic al unui sat pastoral, unde trãiau Moº Ajun ºi Moº Crãciun, care avea case mari ºi multe grajduri.

Pe neaºteptate, în viaþa lor apare o femeie necunoscutã care, simþind cã i-a venit vremea sã nascã, le cere ajutorul. Dacã primul o refuzã, cel de-al doilea îi întinde o mânã.

Neºtiind însã cã femeia este Maica Domnului, nu o primeºte în casã ºi o trimite sã nascã în grajdul vitelor.

Crãciuneasa o ajutã sã nascã, fãrã ºtirea soþului ei, dar este pedepsitã apoi de el cu tãierea mâinilor din coate. Când Crãciun aflã cã în grajdul sãu s-a nãscut Domnul Iisus, se cãieºte ºi îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind "primul creºtin", "Sfântul cel mai bãtrân", "soþul femeii care a moºit-o pe Maria". Se spune cã el s-a cãit atât de mult, încât a doua zi ºi-a împãrþit întreaga avere copiilor sãraci, de unde tradiþia de a face daruri de Crãciun, mai ales copiilor. În satele de pe Valea Mureºului, Crãciunul este încã legat de anumite credinþe populare care se pãstreazã ºi în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri îºi are originile într-o legendã pe care numai bãtrânii o mai cunosc.

Crãciunul este singurul cuvânt în limba românã care desemneazã Naºterea Domnului. Legendele spun cã Moº Crãciun era un cioban rãu, care nu a vrut

UN CRÃCIUN FERICIT!

sã o lase pe Maica Domnului sã nascã în staulul sãu. În satul Harpia, oamenii cred cã dacã primul care intrã în casã de Crãciun este un bãrbat este un semn de bunãstare ºi sãnãtate pentru anul urmãtor.

Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii þin masa întinsã toatã noaptea.

Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crãciun care se pãstreazã cel mai bine în toate satele româneºti. Pe lângã mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în aceastã zi sunt legate de cultul fertilitãþii ºi de atragerea binelui asupra gospodãriilor. În unele sate se pãstreazã ºi un alt obicei: cel mai în vârstã membru al familiei trebuie sã arunce în faþa colindãtorilor boabe de grâu ºi de porumb.

Bãtrânii spun cã dacã boabele peste care au trecut colindãtorii vor fi date gãinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, cã vor avea o recoltã foarte bunã în anul urmãtor dacã vor amesteca sãmânþa pe care o vor pune în brazdã cu boabele folosite în ajun la primirea colindãtorilor.

O

liver Cromwell a interzis colindele de Crãciun Unul dintre cele mai îndrãgite obiceiuri de Crãciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis cã muzica este

nepotrivitã pentru o zi solemnã cum este Crãciunul a fost Oliver Cromwell, care în secolul al XVII-lea a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creºtin de Crãciun este "Jesus refulsit omnium", compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea.

Cea mai veche transcriere dupã un colind englezesc este unul scris de Ritson, în 1410. În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunþat cu o zi înaintea Crãciunului cã orga bisericii sale s-a stricat ºi nu poate fi reparatã la timp pentru slujba de Crãciun. Foarte trist din aceastã pricinã, el s-a apucat sã scrie trei piese care sã poatã fi cântate de cor, acompaniat la chitarã. Una dintre ele era "Silent Night, Holy Night", care azi este cântatã în peste 180 de limbi de milioane de persoane.

cuvine. Percepþia cea mai rãspânditã era cã ei se purtau precum persoana cu care aveau de a face, fiind fie rãutãcioºi, fie drãguþi. În Evul Mediu, mai degrabã aºteptau daruri decât sã le facã. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiriduºii au devenit prieteni ai lui Moº Crãciun.

Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius sau Rydberg, au combinat cele douã trãsãturi oarecum contradictorii ale personajelor: ei îi prezentau pe spiriduºi puþin rãutãcioºi, dar buni prieteni ºi ajutoare de nãdejde ale lui Moº Crãciun. Unii spun cã sunt 13 spiriduºi, alþii sunt convinºi cã este vorba de nouã, alþii ºase. Dar unde locuiesc?

S

Povestea lui Dr. Seuss cu siguranþã este una dintre cele mai frumoase ºi cunoscute, rãutãciosul spiriduº verde fiind o figurã emblematicã în special în SUA. În Ajunul Crãciunului, Whoville se pregãteste de sãrbãtoare într-o atmosfera plina de veselie. Singurul care nu participã este Grich care nu suporta sãrbãtoarea Crãciunului.

Izolat de mic de restul oamenilor din cauza urâþeniei lui, Grinch trãieste într-o peºterã cu

piriduºii nu au fost mereu prietenii Moºului Cândva, spiriduºii furau cadourile de sub brad , nu le aduceau. Ideea de spiriduºi de Crãciun vine din credinþa strãveche cã gnomii pãzeau casa omului de spiritele rele. Spiriduºii au fost iubiþi ºu urâþi, pentru cã, deºi uneori se purtau cu bunãvoinþã, puteau foarte uºor sã se transforme în fiinþe rãutãcioase ºi nesuferite, atunci când nu erau trataþi cum se

C

um a furat Grinch Crãciunul

Max, câinele sãu, urând tot ce are legãturã cu oamenii ºi, implicit, Crãciunul.

Este înspãimântãtor, rãutãcios ºi urãºte Sãrbãtorile de Iarnã, aºa cã decide sã fure Crãciunul ºi toate bucuriile care vine cu acest prilej.

Grinch s-a sãturat de atât de multã fericire, aºa cã are de gând sã se costumeze în Moº Crãciun, sã fure cadourile, brazii, decoraþiile, bucatele tradiþionale... sã fure Crãciunul Povestitorul însã crede cã totul se datora faptului cã Grinch avea inima cu douã marsuri mai mici. El îi ura pe locuitorii orãºelului ºi îi spune lui Max, cãþelul sãu, cã vrea sã împiedice venirea Crãciunului din cauza zgomotului de a doua zi zgomot pe care îl ura foarte tare. Grinch se gândeºte la jucãriile copiilor ºi la instrumentele care fãceau un zgomot de nesuportat pentru el, dar ºi la cum vor sãrbãtorii locuitorii din Whoville cu mâncãruri alese ºi bunãtãþi. Dupã aceea vor face lucrul pe care îl urãºte cel mai tare: toþi se adunã, cu mic cu mare, ºi în timp ce clopotele bat, þinându-se de mânã vor începe sã cânte.

Cu cât se gândea mai mult Grinch îºi dorea ºi mai tare sã împiedice venirea Crãciunului. Când Max nimereºte în zãpadã

ºi pare a fi costumat în Moº Crãciun, Grinch-ului îi vine o idee îngrozitoare, dar minunatã pentru el.

Aºa cã îºi fãcu un costum de Moº Crãciun ºi îl deghizã pe Max în ren, dupã care îl înhãmã la sania încãrcatã cu saci goi ºi plecã spre oraº.

Toþi locuitorii dormeau liniºtiþi fãrã sã ºtie cã el se afla acolo când sania ajunse în oras. Grinch urcã în prima casã cu saci goi. Dupã ce coborî pe horn luã mai întâi ºosetele ºi apoi toate decoraþiunile de brad ºi cadourile. Dupã aceea intrã în camera copilaºilor ºi le luã dulciurile ºi goli ºi frigiderul. La final luã ºi bradul. Când încercã sã plece cu bradul, apãru micuta Cindy Lou de doar 2 ani, trezitã din somn de un glob care cãzuse din brad. Ea îl intrebã de ce le ia lucrurile. Grinch îi spuse atunci cã vrea sã repare bradul pentru cã are o luminiþã stricatã ºi o trimise înapoi în camera ei. Nu lãsã nimic de mâncare ºi apoi plecã ºi în celelalte case ºi fãcu la fel.

Când încã toatã lumea dormea Grinch a terminat de luat tot ºi urcã cu toatã prada în vârful muntelui Crumpit, unde locuia.

Aºtepta acolo sã audã plânsetul celor din oraº, dar auzi însã cum locuitorii cântau împreunã. Toþi cântau, þinânduse de mânã, chiar dacã nu aveau cadouri. Grinch nu a putut opri Crãciunul sã vinã ºi se întreba cum de a fost posibil... poate Crãciunul înseamnã ceva mai mult decât cadouri? ªi pentru prima data Grinch simþi ceva ciudat.... oare ce s-a întâmplat? Când vãzu cã sania cu tot ce furase urma sã cadã în prãpastie acesta alergã sã o opreascã... ºi o minune se întâmplã: inima lui a crescut cu trei mãsuri ºi Grinch, plin de iubire, întâmpinã dimineaþa ºi minunata sãrbãtoare total schimbat ºi se întoarse în oraº cu tot ce luase. Mai mult, seara tãie chiar el friptura.

Bun venit Crãciunului care va exista mereu atâta timp cât îl vom întâmpina cu inimile deschise, þinându-ne de mânã!

8 Actualitate

S

În aºteptarea lui Moº Crãciun

crisori cu destinaþia Laponia, Finlanda sau Polul Nord au ajuns la oficiile poºtale. Nu vor tablete, telefoane mobile sau alte gadgeturi de ultimã generaþie, ci vor jucãrii de pluº ºi alte lucruri adecvate vârstei lor.

Aflaþi la vârsta copilãriei, a viselor ºi a naivitãþii specifice celor mici, sunt copii care încã mai cred în Moº Crãciun. ªi pentru asta i-au scris ºi scrisori prin care îi cer Moºului diferite jucãrii. ”Da i-am scris scrisoare.

Vreau sã îmi aducã un microfon.

Am fost cuminte. Am dus scrisoarea la Poºtã”, spune un bãieþel. ”I-am scris scrisoare lui Moº Crãciun ºi vreau sã îmi aducã multe animale cu funcþii, sã se miºte, sã latre. Am fost cuminte, cred cã voi primi tot ce am scris pentru cã eu sunt fatã ºi fetele sunt mai cuminþi. am pus scrisoarea pe pervaz ºi mi-a luat-o”, spune o fetiþã.

Au fost ºi copii care au fost foarte ocupaþi ºi nu au avut timp sã îi scrie lui Moº Crãciun, dar se bazeazã pe instinctele acestuia ºi sperã cã Moºul le va aduce darurile mult dorite. ”Nu am apucat, nu am avut timp. Aº vrea ca Moºul sã îmi aducã cel mai mult un unicorn care se pune cu un bãþ, i-am mai cerut o maimuþicã”, spune o fetiþã. ”Nici eu nu am apucat sã scriu. Eu mi-aº dori un cãluþ care are de mâncare, un morcov ºi când aude un zgomot se sperie ºi trebuie sã îl liniºtesc. Mai vreau o poºetuþã care se coloreazã cu carioci ºi sã îmi pun toate lucrurile cã în poºetã nu prea încap ºi

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

mi-aº dori un set cu acþibilduri care se coloreazã ºi se lipesc. Eu consider cã am fost cuminte”, spune o altã fetiþã.

Ajunul Crãciunului se apropie, iar toþi copiii i-au scris scrisori lui Moº Crãciun. Sau aproape toþi copiii. Fie cã au fost cuminiþi, fie cã au mai fãcut mici greºeli toþi picii sperã ca Moºul sã le aducã darurile pe care ºi le doresc. Unii dintre copii au lãsat scrisorile adresate cãtre Moº Crãciun pe pervazul geamurilor, alþii însã le-au dus direct la poºtã pentru a fi siguri cã Moºul va primi scrisorile lor.

Reprezentanþii Oficiului Poºtal din Petroºani au spus cã au gãsit în cutiile poºtale nenumãrate scrisori adresate Moºului. ”Se întâmplã des ca în aceastã perioadã sã gãsim nenumãrate scrisori adresate lui Moº Crãciun”, spun reprezentanþii Poºtei.

Scrisori cu destinaþia Finlanda, Laponia sau Polul Nord au ajuns la oficiile poºtale.

Copiii i-au scris Moºului, ca sã fie siguri cã vor primi cadourile dorite. Scrisorile timbrate corect, care au ºi adresã trecutã pe plic ajung la destinaþie.

Pe celelalte însã, factorii poºtali le pun la pãstrare, într-un loc special destinat lui Moº Crãciun. Cu siguranþã, acesta le va citi pe toate ºi le va aduce copiilor cuminþi cadourile mult visate.

Monika BACIU

rãciunul a devenit sãrbãC toare legalã în multe

þãri abia în secolul al XIX-lea. Nu au existat brazi împodobiþi ºi colinde dintotdeauna. Pânã la faima actualã de personaj retras în Laponia, care într-o noapte face înconjurul lumii pentru a împãrþi daruri, Moº Crãciun a parcurs un drum lung.

Reprezentãrile lui Moº Crãciun s-au schimbat de-a lungul vremii, astfel cã între imaginea acestuia în vechea culturã popularã de frate mai bogat ºi mai inimos al lui Moº Ajun - ºi imaginea contemporanã de personaj iubit de copii existã mari diferenþe.

Tradiþiile contemporane despre "sfântul" Crãciun, despre Moºul "darnic ºi bun", "încãrcat cu daruri multe" sunt printre puþinele influenþe livreºti pãtrunse în cultura popularã de la vest la est ºi de la oraº la sat.

Mai mult de un mileniu, creºtinii au sãrbãtorit Anul Nou în ziua de Crãciun (25 decembrie) în imediata apropiere a Solstiþiului de iarnã: la Roma pânã în secolul al XIII-lea, în Franþa pânã în anul 1564, în Rusia pânã în vremea þarului Petru cel Mare, în Þãrile Române pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea.

La români amintirea acelor vremuri este încã proaspãtã, de vreme ce în unele sate bãnãþene ºi transilvãnene ziua de 1 ianuarie se numeºte Crãciunul Mic, nu Anul Nou. În spaþiul sud-est european, Crãciunul a fost o sãrbãtoare solstiþialã, când oamenii celebrau divinitatea solarã.

Termenul de "moº" indicã vârsta zeului adorat, care trebuie sã moarã ºi sã renascã împreunã cu timpul calendaristic. Peste sãrbãtoarea autohtonã a Crãciunului s-au suprapus Saturnaliile romane (la începutul mileniului 1 î.H. zeul Saturn se celebra între 17 ºi 23 decembrie).

lui P ovestea Moº Crãciun

Din vechime se ºtie cã Maica Domnului, fiind cuprinsã de durerile naºterii, i-a cerut adãpost

lui Moº Ajun. Motivând cã este sãrac, el a refuzat-o, dar i-a îndrumat paºii spre fratele lui mai mic ºi mai bogat, Moº Crãciun. În unele legende populare ºi colinde, Moº Ajun apare ca cioban sau baci la turmele fratelui. Cine a fost acest personaj atât de important? În cultura popularã româneascã, Crãciun apare ca personaj cu trãsãturi ambivalente: are puteri miraculoase, ca eroii ºi zeii din basme, dar are ºi calitãþi tipic umane. Este bãtrân (are o barbã lungã) ºi bogat (de vreme ce are turme ºi dare de mânã), dar face ºi figurã apocrifã ("S-a nãscut înaintea tuturor sfinþilor", fiind "mai mare peste ciobanii din satul în care s-a nãscut Hristos").

Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul volumului "Zile ºi mituri. Calendarul þãranului român", legendele Naºterii ne invitã în peisajul etnografic al unui sat pastoral, unde trãiau Moº Ajun ºi Moº Crãciun, care avea case mari ºi multe grajduri.

Pe neaºteptate, în viaþa lor apare o femeie necunoscutã care, simþind cã i-a venit vremea sã nascã, le cere ajutorul. Dacã primul o refuzã, cel de-al doilea îi întinde o mânã.

Neºtiind însã cã femeia este Maica Domnului, nu o primeºte în casã ºi o trimite sã nascã în grajdul vitelor.

Crãciuneasa o ajutã sã nascã, fãrã ºtirea soþului ei, dar este pedepsitã apoi de el cu tãierea mâinilor din coate. Când Crãciun aflã cã în grajdul sãu s-a nãscut Domnul Iisus, se cãieºte ºi îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind "primul creºtin", "Sfântul cel mai bãtrân", "soþul femeii care a moºit-o pe Maria". Se spune cã el s-a cãit atât de mult, încât a doua zi ºi-a împãrþit întreaga avere copiilor sãraci, de unde tradiþia de a face daruri de Crãciun, mai ales copiilor. În satele de pe Valea Mureºului, Crãciunul este încã legat de anumite credinþe populare care se pãstreazã ºi în prezent, iar obiceiul de a oferi daruri îºi are originile într-o legendã pe care numai bãtrânii o mai cunosc.

Crãciunul este singurul cuvânt în limba românã care desemneazã Naºterea Domnului. Legendele spun cã Moº Crãciun era un cioban rãu, care nu a vrut

UN CRÃCIUN FERICIT!

sã o lase pe Maica Domnului sã nascã în staulul sãu. În satul Harpia, oamenii cred cã dacã primul care intrã în casã de Crãciun este un bãrbat este un semn de bunãstare ºi sãnãtate pentru anul urmãtor.

Pentru a atrage binele asupra caselor lor, oamenii þin masa întinsã toatã noaptea.

Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crãciun care se pãstreazã cel mai bine în toate satele româneºti. Pe lângã mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în aceastã zi sunt legate de cultul fertilitãþii ºi de atragerea binelui asupra gospodãriilor. În unele sate se pãstreazã ºi un alt obicei: cel mai în vârstã membru al familiei trebuie sã arunce în faþa colindãtorilor boabe de grâu ºi de porumb.

Bãtrânii spun cã dacã boabele peste care au trecut colindãtorii vor fi date gãinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, cã vor avea o recoltã foarte bunã în anul urmãtor dacã vor amesteca sãmânþa pe care o vor pune în brazdã cu boabele folosite în ajun la primirea colindãtorilor.

O

liver Cromwell a interzis colindele de Crãciun Unul dintre cele mai îndrãgite obiceiuri de Crãciun, colindatul, era pe vremuri interzis. Cel care a decis cã muzica este

nepotrivitã pentru o zi solemnã cum este Crãciunul a fost Oliver Cromwell, care în secolul al XVII-lea a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creºtin de Crãciun este "Jesus refulsit omnium", compus de St. Hilary din Poitiers, în secolul al IV-lea.

Cea mai veche transcriere dupã un colind englezesc este unul scris de Ritson, în 1410. În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunþat cu o zi înaintea Crãciunului cã orga bisericii sale s-a stricat ºi nu poate fi reparatã la timp pentru slujba de Crãciun. Foarte trist din aceastã pricinã, el s-a apucat sã scrie trei piese care sã poatã fi cântate de cor, acompaniat la chitarã. Una dintre ele era "Silent Night, Holy Night", care azi este cântatã în peste 180 de limbi de milioane de persoane.

cuvine. Percepþia cea mai rãspânditã era cã ei se purtau precum persoana cu care aveau de a face, fiind fie rãutãcioºi, fie drãguþi. În Evul Mediu, mai degrabã aºteptau daruri decât sã le facã. Abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea spiriduºii au devenit prieteni ai lui Moº Crãciun.

Scriitorii scandinavi, cum ar fi Thile, Toplius sau Rydberg, au combinat cele douã trãsãturi oarecum contradictorii ale personajelor: ei îi prezentau pe spiriduºi puþin rãutãcioºi, dar buni prieteni ºi ajutoare de nãdejde ale lui Moº Crãciun. Unii spun cã sunt 13 spiriduºi, alþii sunt convinºi cã este vorba de nouã, alþii ºase. Dar unde locuiesc?

S

Povestea lui Dr. Seuss cu siguranþã este una dintre cele mai frumoase ºi cunoscute, rãutãciosul spiriduº verde fiind o figurã emblematicã în special în SUA. În Ajunul Crãciunului, Whoville se pregãteste de sãrbãtoare într-o atmosfera plina de veselie. Singurul care nu participã este Grich care nu suporta sãrbãtoarea Crãciunului.

Izolat de mic de restul oamenilor din cauza urâþeniei lui, Grinch trãieste într-o peºterã cu

piriduºii nu au fost mereu prietenii Moºului Cândva, spiriduºii furau cadourile de sub brad , nu le aduceau. Ideea de spiriduºi de Crãciun vine din credinþa strãveche cã gnomii pãzeau casa omului de spiritele rele. Spiriduºii au fost iubiþi ºu urâþi, pentru cã, deºi uneori se purtau cu bunãvoinþã, puteau foarte uºor sã se transforme în fiinþe rãutãcioase ºi nesuferite, atunci când nu erau trataþi cum se

C

um a furat Grinch Crãciunul

Max, câinele sãu, urând tot ce are legãturã cu oamenii ºi, implicit, Crãciunul.

Este înspãimântãtor, rãutãcios ºi urãºte Sãrbãtorile de Iarnã, aºa cã decide sã fure Crãciunul ºi toate bucuriile care vine cu acest prilej.

Grinch s-a sãturat de atât de multã fericire, aºa cã are de gând sã se costumeze în Moº Crãciun, sã fure cadourile, brazii, decoraþiile, bucatele tradiþionale... sã fure Crãciunul Povestitorul însã crede cã totul se datora faptului cã Grinch avea inima cu douã marsuri mai mici. El îi ura pe locuitorii orãºelului ºi îi spune lui Max, cãþelul sãu, cã vrea sã împiedice venirea Crãciunului din cauza zgomotului de a doua zi zgomot pe care îl ura foarte tare. Grinch se gândeºte la jucãriile copiilor ºi la instrumentele care fãceau un zgomot de nesuportat pentru el, dar ºi la cum vor sãrbãtorii locuitorii din Whoville cu mâncãruri alese ºi bunãtãþi. Dupã aceea vor face lucrul pe care îl urãºte cel mai tare: toþi se adunã, cu mic cu mare, ºi în timp ce clopotele bat, þinându-se de mânã vor începe sã cânte.

Cu cât se gândea mai mult Grinch îºi dorea ºi mai tare sã împiedice venirea Crãciunului. Când Max nimereºte în zãpadã

ºi pare a fi costumat în Moº Crãciun, Grinch-ului îi vine o idee îngrozitoare, dar minunatã pentru el.

Aºa cã îºi fãcu un costum de Moº Crãciun ºi îl deghizã pe Max în ren, dupã care îl înhãmã la sania încãrcatã cu saci goi ºi plecã spre oraº.

Toþi locuitorii dormeau liniºtiþi fãrã sã ºtie cã el se afla acolo când sania ajunse în oras. Grinch urcã în prima casã cu saci goi. Dupã ce coborî pe horn luã mai întâi ºosetele ºi apoi toate decoraþiunile de brad ºi cadourile. Dupã aceea intrã în camera copilaºilor ºi le luã dulciurile ºi goli ºi frigiderul. La final luã ºi bradul. Când încercã sã plece cu bradul, apãru micuta Cindy Lou de doar 2 ani, trezitã din somn de un glob care cãzuse din brad. Ea îl intrebã de ce le ia lucrurile. Grinch îi spuse atunci cã vrea sã repare bradul pentru cã are o luminiþã stricatã ºi o trimise înapoi în camera ei. Nu lãsã nimic de mâncare ºi apoi plecã ºi în celelalte case ºi fãcu la fel.

Când încã toatã lumea dormea Grinch a terminat de luat tot ºi urcã cu toatã prada în vârful muntelui Crumpit, unde locuia.

Aºtepta acolo sã audã plânsetul celor din oraº, dar auzi însã cum locuitorii cântau împreunã. Toþi cântau, þinânduse de mânã, chiar dacã nu aveau cadouri. Grinch nu a putut opri Crãciunul sã vinã ºi se întreba cum de a fost posibil... poate Crãciunul înseamnã ceva mai mult decât cadouri? ªi pentru prima data Grinch simþi ceva ciudat.... oare ce s-a întâmplat? Când vãzu cã sania cu tot ce furase urma sã cadã în prãpastie acesta alergã sã o opreascã... ºi o minune se întâmplã: inima lui a crescut cu trei mãsuri ºi Grinch, plin de iubire, întâmpinã dimineaþa ºi minunata sãrbãtoare total schimbat ºi se întoarse în oraº cu tot ce luase. Mai mult, seara tãie chiar el friptura.

Bun venit Crãciunului care va exista mereu atâta timp cât îl vom întâmpina cu inimile deschise, þinându-ne de mânã!

10 Spiritualitate Iubiþi credincioºi, Vãzându-l pe Pruncul Iisus în iesle, vãzând-o pe Maica Domnului îngrijindu-L cu tandrã afecþiune maternã, vãzându-l pe Dreptul Iosif însoþindu-i cu atâta grijã protectivã, înþelegem care ar fi climatul emoþional care trebuie sã fie specific familiilor care se doresc a fi creºtine; acest climat trebuie sã fie caracterizat de o singurã energie dominantã: dragostea, exersatã atât pe orizontalã (între membrii familiei), cât ºi pe verticalã (cu Dumnezeu). Nu trebuie uitat cã dimensiunea orizontalã a iubirii izvorãºte din dragostea care-L coboarã pe Dumnezeu ºi-L face Om. Doar aceastã dragoste dumnezeiascã se face cu adevãrat scut ºi adãpost firii omeneºti. Sub aripa dragostei dumnezeieºti, ne spune colinda, Pruncul este în aºa fel ocrotit, încât „vântul bate, nu-L rãzbate, / Neaua ninge, nu-L atinge / Laudaþi ºi cântaþi / ªi vã bucuraþi!” (colindul „Astãzi s-a nãscut Hristos”).

Dragostea adunã la un loc cerul ºi pãmântul!

Colinda înregistreazã cã, odatã cu Întruparea lui Dumnezeu în ieslea Betleemului, lumea cereascã coboarã alãturi de Maica Sfântã pentru a alcãtui un sobor al dragostei ocrotitoare pentru Noul-Nãscut: „Cine Îi

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

†GURIE, prin harul lui Dumnezeu, Episcop al Devei ºi al Hunedoarei, Preacucernicului cler, Preacuviosului cin monahal ºi Dreptmãritorilor creºtini: caldã îmbrãþiºare cu prilejul Crãciunului, ºi sfânt îndemn spre a face paºi fermi spre mântuirea adusã în lume de Pruncul Hristos, Cel nãscut astãzi în iesle!

Maica Pruncului Iisus – o invitaþie la echilibru, discreþie ºi cumpãtare - Femeia creºtinã – izvorul dragostei jertfelnice pentru familie -

cânta, cine-L preamãrea? / Îngerii din cer venirã, / Vesele cântãri doinirã / Pruncului Iisus, / Micului Stãpân” (colindul „Ce-aþi vãzut pãstori?”); „Copilaºul când plângea, / Puiul când plângea, / Maica

Sfântã lin cânta, / Maica lin cânta. / Linu-i lin ºi iarãºi lin, / Bate vântul frunza lin, / Lin ºi iarãºi lin” (colindul „Sus la Poarta Raiului”).

Doar dragostea care L-a fãcut pe Dumnezeu sã Se nascã ºi sã creascã pe pãmânt (în lumea noastrã) poate genera dragostea care sã þinã veºnic casa soþilor ºi care sã aducã naºterea

de copii. Dragostea ne poate ajuta sã percepem corect, pozitiv, realitatea. Dacã vedem realitatea înconjurãtoare cu ochii „îndrãgostitului”, lumea este fermecãtoare, iar viaþa – cu adevãrat – vrednicã de a fi trãitã.

Dacã o privim „cu ochelarii” omului egocentric, lumea este o „vale a plângerii”, un adevãrat iad, ºi „mai bine ar fi fost sã nu ne fi nãscut”. Energia dragostei schimbã deci percepþia realitãþii.

Cu cât iubim mai mult, cu atât îmbibãm cu mai mult sens existenþa noastrã ºi a semenilor. Cu cât suntem fiinþe reci, neatinºi la inimã de flacãra iubirii, cu atât suntem mai nefericiþi, mai paralizaþi în acþiuni, mai dezamãgiþi de viaþã, mai lipsiþi de poftã de a continua, având drept „dogmã” inconºtientã a propriei existenþe convingerea cã „viaþa nu meritã sã fie trãitã!...”.

Dar ce este dragostea? Este energia care îmbibã cu sens întreaga existenþã! „Dumnezeu (Însuºi) este dragoste” afirmã Apostolul iubirii (I Ioan 4, 8). Când dragostea omeneascã se înstrãineazã de Dumnezeu, Izvorul veºnic ºi nesecat al iubirii, atunci ea devine sãracã, neputincioasã ºi se epuizeazã sub aripa timpului 1) (sub eroziunea unei interrelaþionãri de rutinã, a superficializãrii raporturilor, a atenuãrii respectului reciproc, a neîncrederii 2) , a unei intimitãþi rãu înþelese, a supra-saturaþiei pãcãtoase). Dar dragostea este ºi regenerabilã, prin întoarcerea la Dumnezeu în expe-

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

rienþa rugãciunii, în exerciþiul postului, în gustarea înþelepciunii ascunse din cuvintele Scripturii ºi ale Sfinþilor Pãrinþi 3), în spatele cãrora se ascunde o autenticã experienþã duhovniceascã ºi de viaþã. Se poate întreþine prin gesturi gingaºe 4) constante 5) . „Cine sta cu El, / Domnul mititel? / Sta Maria, Maica Sfântã, / Sta Iosif cu faþa blândã, / Sta ºi se-nchina!” (colindul „Ce-aþi vãzut pãstori?”).

Dreptmãritori creºtini, Dragostea care face nemuritoare unitatea dintre soþi poate fi ameninþatã ºi slãbitã atunci când viaþa familiei se înstrãineazã de sfinþenie. Când soþii consimt la o viaþã în care plãcerea pãtimaºã reprezintã singura raþiune ce-i þine la un loc, dragostea se destramã. În mod deosebit femeia, soþiamamã, este chematã sã susþinã dragostea autenticã. Soþia-mamã este un adevãrat preot al familiei!

Ea trebuie sã fie intransigentã cu perspectiva pãtrunderii subtile a oricãrei patimi 6) în propria casã; în aceastã privinþã ea are rolul de înger pãzitor al vetrei casei! Ea trebuie sã ºtie cã orice patimã începe prin a fi o simplã distracþie.

Printre cele mai primejdioase, dar ºi mai uºor de pãtruns patimi în viaþa soþilor, care macinã dragostea ºi unitatea familiei, se numãrã beþia. Fericitul Ieronim atrage atenþia în acest sens: „Vinul va fi întrebuinþat cu mãsurã, potrivit cu vârsta, cu sãnãtatea ºi cu temperamentul fiecãruia”. Este adevãrat cã apetitul de vin poate apãrea pentru a compensa un gol afectiv, un sentiment de diluare a iubirii, când apare o demotivare

interioarã. Ulterior însã, patima ia un control feroce al vieþii: beþivul dobândeºte reacþii de nebun, nu-ºi mai este propriul lui stãpân 7) Iarã Irod împãrat, / Vãzând cã s-a înºelat, / Foarte rãu s-a necãjit / Oaste mare a pornit, / În Betleem a intrat, / Mulþi coconi mici a tãiat. / Pân’ la paisprezece mii, / Toþi prunci, mãrunþei copii,/ De doi ani ºi mai în jos, / Ca sã taie pe Hristos. / Muri în blestem de norod, / Nefiind el bucuros / De naºterea lui Hristos (colindul „Trei crai de la Rãsãrit!”).

Atitudinea faþã de omul în stare de ebrietate trebuie sã fie înþeleaptã: „Beþivul nu se ceartã ºi nu se sfãtuieºte decât atunci când este treaz” ºi „omului beat sã-i baþi în strunã” – stipuleazã înþelepciunea popularã. Beþia este foarte periculoasã ºi pentru cã, pe termen lung, ea duce la sãrãcie: beþivul este devoratorul mijloacelor de întreþinere, abdicând de la îndatorirea sa de susþinãtor al familiei; din generator de resurse pentru familie el devine consumatorul dominant dintr-o casã.

Propria patimã nesãþioasã devine totalitarã ºi atotdistrugãtoare. „Numa’ omu’ pãcãtos / Le-a fãcut toate pe dos / El uºa a încuiat, / Lãcaº Domnului n-a dat!” (colindul „Din Raiul cel luminos!”).

Soþia-mamã este cea capabilã sã menþinã în familie un climat emoþional compatibil cu rugãciunea, meditaþia, pacea etc.

8) Ea trebuie sã ºtie sã fie un izvor continuu de dragoste ºi dãruire, un balsam ce alungã întristarea ºi amãrãciunea. Graþie feminitãþii ei, poate emana delicateþe ºi sensibilitate, pregãtind inimile pentru primirea harului.

Spiritualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013 În plan secundar trebuie sã se manifeste vocaþia ei de gospodinã, puterea de a se exprima în arta culinarã, exerciþiul igienei casei, preocuparea pentru curãþenie ºi cochetãria aranjamentului locuinþei. Ierarhia prioritãþilor nu trebuie rãsturnatã. Femeia trebuie sã se situeze la punctul de intersecþie a vocaþiilor Martei ºi Mariei. „Cine coasã la fereastrã / O coroanã prea frumoasã? / Este Maica lui Hristos, / Mesia, chip luminos. / Coroanã de îngeraº / Pentru Iisus copilaº, / Coroanã de trandafiri, / Ce aveau sã fie spini (colindul „Coroanã de trandafiri!”). În familia de origine oamenii îºi petrec întreaga copilãrie ºi o mare parte a tinereþii.

Aici ei trãiesc un timp dilatat, întrucât atât traumele, cât ºi bucuriile par infinite în copilãrie, interminabile, nesfârºite. „Copile, cu ochi senini, / Tu iarãºi vii printre

strãini, / În peºterã cu paie reci / Tu capul iarãºi þi-l apleci. / Sã te jertfeºti de mila lor, / Copil cu suflet plin de dor / Copilule, sãr-

1) Aceasta pentru cã noi, oamenii, nu suntem surse (ontologice), izvoare ale dragostei, ci doar „canale” ale ei, cãi de comunicare a dragostei. Ea izvorãºte din Dumnezeu ºi spre ea suntem noi „programaþi” sã tânjim.

Este o „hranã” a psihicului care, ignoratã pe termen lung, anihileazã robusteþea psihicã ºi nevrotizeazã fiinþa umanã.

2) Neîncrederea în celãlalt este la fundamentul geloziei; gelozia este o „iubire” patologicã, posesivã, desfigurantã: „Ca iadu-i de grozavã gelozia!” – exclamã Cântarea Cântãrilor (8, 6). Gelozia îl tortureazã pe celãlalt, prin continuã învinuire, iar viaþa celor doi devine o prigoanã perpetuã (cu extensie în viaþa publicã); „Gelozia este tiranul regatului iubirii! – scria Cervantes; ea este cancerul dragostei conjugale; dacã nu va fi stârpitã la timp, va duce la

man copil, / Curat ca roua din april. / De câtã vreme tu petreci / La uºa inimilor reci, / Dar câþi þi-or mai descuia azi / Copil cu

lacrimi pe obraji…” (colindul „Copile, cu ochi senini!”).

Percepþia timpului este diferitã în copilãrie faþã de maturitate. Tocmai de aceea climatul, atmosfera, trãirile din copilãrie îºi pun amprenta definitiv asupra unui om, marcându-l psihic, pozitiv sau negativ, pentru întreaga viaþã. „Noapte de vis, cu bucurii, / Ne simþim iar copii / Lângã bradul cel minunat / Toþi cu dragoste ne-am adunat / Noapte sfântã ai sosit / Visul ni l-ai împlinit” (colindul „Noapte de vis”).

Dragii mei creºtini hunedoreni, Sfântul Apostol Petru ne propune grija pentru omul interior, transferul ferm ºi explicit al accentului de pe exterior pe interior: „Podoaba voastrã sã nu fie cea din afarã dezintegrarea familiei”.

Montesquieu îi compãtimea pe cei geloºi: „Existã oameni foarte nenorociþi, pe care nimeni nu-i consoleazã: bãrbaþii geloºi; alþii pe care toatã lumea îi urãºte: bãrbaþii geloºi; alþii pe care toþi oamenii îi dispreþuiesc: tot bãrbaþii geloºi”. Iar Boileau sfãtuieºte: „Fugiþi totdeauna de gelozie / A firilor vulgare, urâtã frenezie!”.

3) Prietenul cel mai bun este întotdeauna soþul, iar consolarea „cea mai întreagã”, soþia!

– spunea Tudor Arghezi.

Bãrbatul ºi muierea într-o glãsuire sã petreacã ºi dragostea între ei neclintitã sã se gãseascã – afirmã o zicalã popularã.

Femeia câºtigã inima bãrbatului ei mai puþin prin frumuseþea sa ºi mai mult prin bunele purtãri – zicea Sf. Ambrozie al Mediolanului; Thomas Morus reia ideea ºi o nuanþeazã: Soþia câºtigã dragostea soþului mai

puþin prin farmece trupeºti, ºi mai mult prin purtare cinstitã, prin blândeþe ºi respect”.

4) Darurile fac dragostea efervescentã; ele trebuie sã „puncteze” traseul vieþii ºi sã indice momentele de reper, memorabile (ziua de naºtere, onomastica religioasã, ziua cãsãtoriei, ziua primei întâlniri etc.).

Sfântul Grigore de Nazianz spune cã „nu valoarea darului, ci intenþia celui care dã, aceasta naºte meritul”. Cf. Pr. Gheorghe Paschia, Familia ºi raporturile dintre membrii ei, în revista „Biserica Ortodoxã Românã”, Bucureºti, nr. 5-6/1982, p. 102.

5) Ajutorul reciproc la treburile gospodãreºti zideºte comuniunea între soþi: „E o adevãratã frumuseþe ºi o putere tare aºezatã bine, rãsplãtitoare cu fapta pentru cei ce se ajutã unii cu alþii” – scrie Clement Alexandrinul. „Bãrbatul este cheia casei”, iar „o femeie vred-

– împletirea pãrului, atârnatul podoabelor de aur ºi îmbrãcarea hainelor –, ci sã fie omul cel tainic al inimii, întru nestricãcioasa podoabã a duhului blând ºi liniºtit, care este de mare preþ înaintea lui Dumnezeu.

Cã aºa se împodobeau odinioarã sfintele femei care nãdãjduiau în Dumnezeu” (I Petru 3, 3-5). Deci Apostolul propune ieºirea femeii creºtine din climatul concurenþial specific lumii profane, în care „conteazã cine aratã mai bine”, iar acest „mai bine” e stabilit dupã criterii pur pãmânteºti, dupã valori perisabile.

Adevãratele valori, cele cereºti, sunt cele pe care Mântuitorul le-a proclamat în lume.

Iatã ce adevãruri subtile proclamã colindul „Sara Crãciunului nost’”: „Iar oamenii din cetate / I-au rãspuns cu rãutate: / «Du-te, du-te ºi ne lasã / Cã n-ai loc la noi în casã!». / Atunci

nicã este coroana ei”. Ibidem, p. 103.

6) Pãrintele Dumitru Stãniloae ne învaþã cã orice patimã este o reorientare (greºitã) a elanului infinit pus de Dumnezeu în fiinþa noastrã (spre a fi atraºi „magnetic” de Divin), spre lucruri finite, trecãtoare, perisabile, puþin valoroase sau chiar dãunãtoare.

7) „Beþia este diavolul voluntar care se introduce în suflet prin plãceri” – spune Sf. Vasile cel Mare în Omilia contra beþiei.

Sfântul Ioan Gurã de Aur îl citeazã pe Seneca: „Beþia este o nebunie de bunã voie, o trãdare a gândurilor, o nenorocire ridiculizatã, o boalã expusã batjocurii, o îndrãcire de bunã voie ºi mai grea decât nebunia!”.

8) Este perfect adevãratã ºi reciproca: o femeie certãreaþã constituie o povarã psihicã strivitoare pentru soþ, stârpind nenumãrate energii: „Mai bine

Preasfânta Fecioarã / Ieºi din oraº afarã. / ªi-au ajuns la cei sãraci, / La un grajd cu niºte vaci. / Sosi vremea la Maria, / Ca sã nascã pe Mesia. / ªi-a nãscut un prunc frumos / ªi-L numea Iisus Hristos. / Care, cu puterea Sa, / Va înþelepþi lumea!”.

Sã ne ajute Dumnezeu pe toþi sã urmãm exemplul de smerenie ºi echilibru al Maicii Domnului, sã convertim valorile pãmânteºti în valori cereºti, sã ne umplem inimile de dragoste ºi casele de bucurie sfântã, urmând îndemnului colindelor: „Sculaþi creºtini degrabã / ªiaduceþi un prinos / ªi faceþi loc la masã / Micuþului Hristos!...”.

Sãrbãtori fericite! ºi „La mulþi ani!”

†Gurie, Episcopul Devei ºi al Hunedoarei

sã locuieºti în pustiu decât cu o femeie certãreaþã ºi care îþi face necaz” (Pilde 21, 19). Cearta presupune revãrsarea în casa preotului a unor energii satanice rãvãºitoare: cuvinte grele, insulte, sudalme, poate chiar injurii. Sfântul Ioan Gurã de Aur atenþioneazã: „Nu vã certaþi între voi, cãci nimic nu poate fi mai amar decât cearta, nimic nu poate fi mai supãrãtor ca zâzania dintre bãrbat ºi femeie, cãci certurile ºi luptele pe tãcute contra persoanelor iubite sunt pline de amãrãciune” (Explicarea Epistolei cãtre Efeseni, Omilia a 20-a). „Mai bine pâine neagrã cu dragoste curatã, decât albã ca zãpada ºi plinã de sudalme”. Pr. Gheorghe Paschia, art. cit., p.

105. Cearta este antecamera divorþului, a înstrãinãrii interioare, prelungirea climatului de tensiune dintr-o casã constituind semnalul unei despãrþiri apropiate.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica V達ii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

C

Dragã Moº Crãciun, A fost un an greu. Incredibil de greu, în care am cunoscut ºi binele ºi rãul sub toate aspectele.

Un an frumos, dar ºi un an urât în aceeaºi mãsurã. Vreau sã primesc sãnãtate ºi un strop de bucurie. Atât cât vrei tu.

Cunoscuþilor mei vreau sã le aduci tot binele din lume. Sã fie liniºtiþi ºi sã aibã puterea de a iubi. Cei care au dragoste, ajutã-i sã o pãstreze, iar cei ce încã nu au gãsit-o, ajutã-i tu, Moºule, sã o gãseascã. Îmi doresc sãrbãtori liniºtite.

Cu zâmbete largi ºi adevãrate, cu oameni buni pe lângã mine.

Vreau liniºte sufleteascã ºi o vorbã bunã. Doresc tuturor sã poatã dãrui din inimã. ªi dacã nu cer prea mult, sub bradul meu, (dacã voi avea unul) în iarna asta aº vrea sã gãsesc lucrurile pe care mi le-am dorit mereu, dar pe care nu le-am avut niciodatã. Nu sunt multe ºi tu ºtii care sunt acelea, aºa cã nu le mai enumãr, pentru cã tu eºti bãtrânel ºi nu ai rãbdare. Nu cer viaþã lungã. Nu mi-o doresc. Vreau în schimb o viaþã mai plinã ºi mai fericitã. Nu cer oameni mai buni. Vreau sã devin eu unul!

Nu-mi mai rãmâne decît sã te rog ca fiecare lacrimã care mi-a cãzut vreodatã sã o faci uitatã, iar în locul ei sã pui un zâmbet larg Apoi, dacã tu chiar vrei, adumi un brad frumos (dacã poþi), pe care sã îl împodobesc cu vise în care zâmbetele nu se pierd niciodatã, iar tristeþea nici nu existã.

Te aºtept fie cã vii, fie cã nu...

olindul piþãrãilor va rãsuna ºi anul acesta pe strãzile din municipiul Petroºani ºi, mai apoi, în Parcul „Carol Schreter”, aºa cum se întâmplã deja de 11 ani încoace.

Colindãtorii vestesc Naºterea Mântuitorului într-un moment plin de tradiþii ºi încãrcãturã spiritualã, iar edilii din Petroºani le vor fi gazde.

Parcul „Carol Schereter” din Petroºani va rãsuna din nou, în data de 24 decembrie, de colindul piþãrãilor, primii vestitori ai naºterii lui Isus Hristos, pentru al unsprezecelea an consecutiv. Binecuvântaþi de preot, încã de dimineaþã, când participã la slujba religioasã, cetele de colindãtori pornesc apoi pe strãzile din Petroºani, în cãruþe sau caleºti trase de mândri cai, împodobiþi de sãrbãtoare, pentru ca ulterior sã se adune în Parcul Carol Schreter, acolo unde vor fi întâmpinaþi de edilii din Petroºani – gazdele acestora. acolo unde gazde

Colindul Piþãrãilor va rãsuna, din nou, în Parcul „Carol Schreter”

le-au fost, ca de fiecare datã, edilii din municipiul Petroºani, cei care þin an de an ca tradiþia sã fie dusã mai departe. ªi în acest an în parc sunt aºteptate, aºa cum s-a întâmplat în anii trecuþi, cete de colindãtori din Slãtinioara, de pe strada Coasta, din Dâlja, Livezeni sau Sãlãtruc, pentru cã pentru momârlani pãstrarea tradiþiilor este sfântã.

U

n obicei transmis din generaþie în generaþie

Obiceiul Piþãrãilor este pãstrat în comunitãþile de momârlani - populaþia

Cu dragoste, Luiza Andronache

Acord pentru Straja

S

taþiunea Straja are toate sansele sa devina una din cele mai mari si bine dezvoltate din tara. Incepand de acum, Consiliul Judetean va opune umarul la promovarea si dezvoltarea acesteia. Consiliul Judetean Hunedoara s-a asociat cu Asociatia Pro Straja.

Luiza ANDRONACHE Într-un cadru oficial, actul de asociere a fost semnat la Petrosani de catre vicepreºedintele Consiliului Hunedoara, Tiberiu Balint si presedintele Pro Straja,

Dorin Chiriþã. ªi, odatã cu semnarea acestui accord, staþiunea se poate dezvolta mai bine, mai ales ca va fi ajutata si de Consiliul Judetean. De altfel, primele semne ale înþelegerii dintre

cele douã entitãþi s-au vãzut de la târgul de turism de la Romexpo care a avut loc în aceastã toamnã. Atunci cea mai bine reprezentatã staþiune din judeþ a fost Straja.

bãºtinaºã din Valea Jiului încã de pe vremea dacilor ºi are ca semnificaþie sacrificiul adus Divinitãþii ca mulþumire pentru rodnicia holdelor ºi a pomilor. Piþãrãilor li s-au adãugat în timp „craii”, care anunþa, printr-o scenetã bine pusã la punct ºi repetatã sãptãmâni în ºir, naºterea pruncului Isus Hristos.

Adunaþi în cete, copiii ºi tinerii din sat îmbracã

straie populare, iar în noaptea de Ajun împodobesc steaguri cu clopoþei, nãframe multicolore, ciucuri ºi coroniþe de flori, pe care le agaþã pe prãjini, iar a doua zi dimineaþã pornesc, cãlare, la colindat. Cetele de piþãrãi sunt primite în gospodarii cu strigãte de veselie ºi daruri, iar obiceiul spune cã nimeni nu are voie sã cearã mai mult decât primeºte, altfel risca sã fie exclus din grup. Dupã împãrþirea darurilor, în ogradã se încinge dânsul tradiþional, denumit învârtita jieneascã, în acompaniament de fluiere.

Strigãturile care însoþesc jocul sunt învãþate de la cei mai în vârstã, care la rândul lor au fãcut parte din aceste cete de colindãtori. Potrivit credinþei populare, ei pot umbla liberi prin casele ºi curþile oamenilor pentru cã sunt purtãtori de noroc ºi fericire. Obiceiul s-a pãstrat în timp ºi, pentru frumuseþea tradiþiilor în municipiul Petroºani, cetele de piþãrãi din comunitãþile rurale din zona urbei pornesc pe strãzi colindul tradiþional.

Car men COSMAN

14 Program & Horoscop

10:00 Ia-mã acasã de Crãciun!

10:15 O noapte minunatã (r) 11:50 Colinde 11:55 Ia-mã acasã de Crãciun!

12:10 Spiritul Crãciunului 13:55 Ia-mã acasã de Crãciun!

14:00 Telejurnal 14:30 Retrospectiva sportivã 15:00 Teleshopping 15:30 Tezaur folcloric 17:25 Legendele palatului 18:05 Legendele palatului 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Interes general 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:10 Strada 29 23:00 Tezaur folcloric (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Teleshopping 11:20 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Frumoasa adormitã 22:00 De Crãciun cu Beethoven 0:00 O poveste de Crãciun

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Magia Crãciunului (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cupidonii Crãciunului 17:15 Singur acasã 4 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Masterchef - Proba celebritãþii 22:45 Tanti Florica 23:45 Concert Extraordinar de Crãciun: ªtefan Bãnicã “Alerg printre stele”

21 martie *** 20 aprilie Eºti mulþumit cã ai aceastã zi la dispoziþie, pentru cã o vei folosi perfect în avantajul tãu. Te afunzi în studiu, citeºti cãrþi una dupã alta, rãsfoieºti material documentar adunat pe birou în ultima perioadã, dar satisfacþia ta cea mai mare e cã informaþia se sedimenteazã uºor.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Cuceritorul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sandokan, tigrul Malaeziei (r) 15:45 Visul Regelui (r) 17:00 Tradiþii de la bunica 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Mary Poppins 23:00 Crãciun în Apuseni

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu 0:00 ªtirile B1

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:45 Casa Ibacka (r) 15:30 Suflet de gheaþã 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Cinema Acasã: Magia zãpezii 2

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Cucerirea Constantinopolului (r) 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Îmi place sã-þi mulþumesc 20:15 Cucerirea Constantinopolului 22:15 Moise 0:15 ªtirile Kanal D (r)

0:15 Dezvãluiri din lumea telenovelelor: Invidii din culise

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Disputele acestei zile sunt generate de diferenþele mari dintre oameni. Cã e vorba de diferenþele dintre sexe sau de vârstã, de la o generaþie la alta, e greu sã se ajungã la un consens, pentru cã fiecare tabãrã susþine cã are dreptate.

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Pentru interesele tale eºti capabil sã te lupþi pânã în pânzele albe, ca atare nu vei þine cont de piedici. Se vor ivi suficienþi oponenþi care vor încerca sã te tragã înapoi, sã te convingã cã nu ai dreptate, dar piedicile te motiveazã ºi mai mult.

23 septembrie *** 22 octombrie Banii sunt principalul impediment care nu te lasã sã duci la cãpãt un þel important. E nevoie de o infuzie majorã de capital, dar nu ai banii respectivi deocamdatã, iar a începe abia de acum sã aduni ceva, ar prelungi aºeptarea prea mult. Gãseºte rapid altã soluþie!

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi SportSpecial 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi SportSpecial 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Sãptãmâna de Handbal 19:00 Digi Sport National 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Liga 1 21:00 Top Gol Liga 1 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Italia

aprile

22

Este recunoscut talentul tãu de negociator ºi împãciuitor care poate aduce armonia chiar ºi în cele mai conflictuale situaþii.

Unde intervii tu azi, se face liniºte, deci foloseºte-þi din plin calitãþile de arbitru.

11:30 Teleshopping 12:00 În vitezã!

12:30 Teleshopping 13:00 Iubirea, bat-o vina 13:30 Teleshopping 14:00 Cireaºa de pe tort (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite 21:45 Sã crezi în Moº Crãciun 22:00 Mondenii 23:00 Trãsniþii 23:30 Focus Monden 0:30 Colindã de Crãciun

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Eºti plin de avânt încât, dacã te implici azi într-o activitate nouã care îþi pune cel mai bine în valoare calitãþile, vei ajunge foarte repede la rezultatul pe care îl visezi. Eºti apreciat ºi motivat.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dacã te simþi blocat în rutinã ºi monotonie, aruncã o privire înapoi, în trecut, ºi scoate la ivealã soluþii care au funcþionat foarte bine la vremea respectivã.

Adu-þi aminte de vechile succese ce pot deveni punctul de start.

Eºti un militant vehement pentru drepturile celor neajutoraþi, de aceea ai fi în stare sã te cerþi cu toatã lumea dacã un suflet are de suferit de pe urma rãutãþilor altora. Fie cã e vorba de un copil persecutat sau de un animal .

23 august *** 22 septembrie Plin de patos, dornic de acþiune, te concentrezi asupra unui noi direcþii de la care ai mari speranþe. Rezultatele depind de atitudinea pozitivã ºi entuziastã pe care o vei pãstra pe tot parcursul acestui drum, dar ºi de energia pe care o investeºti în toate etapele.

23 octombrie *** 22 noiembrie Chiar dacã planurile pe care þi le-ai fãcut pentru azi sunt complet rãsturnate de un detaliu neprevãzut, tu nu stai sã-þi plângi de milã ca sã cauþi de ce ai avut ghinion, ci îþi canalizezi imediat energia ºi atenþia spre o altã aventurã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Starea ta emoþionalã este legatã de apropierea unui eveniment aºteaptat cu interes maxim.

Pregãtiþi împreunã un moment care are un rol în destinul comun.

21 februarie *** 20 martie Nu te mai gândi la nimic altceva decât la lucrurile frumoase ale vieþii. Vin sãrbãtorile, deci trebuie sã alungi stãrile depresive care-þi mai dau târcoale ºi sã laºi inima sã se umple de bucurie, de speranþe noi, de vise frumoase.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

Studii de fezabilitate pentru liniile de troleibuz ºi parcurile acvatice din Valea Jiului

P

aºi înainte pentru mai multe proiecte de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara care vizeazã în primul rând Valea Jiului ºi care au o contribuþie semnificativã la dezvoltarea zonei.

Astfel, consilierii judeþeni au aprobat achiziþionarea ºi elaborarea documentaþiilor tehnico-economice la faza studiu de fezabilitate pentru complexul de agrement - Parc acvatic ”PETROAQUA” Petroºani; complexul de agrement - Parc acvatic ”AQUALUPE” Lupeni; modernizare DJ 687: SântuhalmHunedoara-Cãlan, tronson km 0+000-10+090 ºi tronson km 13+150-22+841; linie troleibuz Deva-Hunedoara; linie troleibuz

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: RO64BTRLRONCRT0230147301 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Petroºani-Uricani; linie troleibuz Petroºani-Petrila ºi baza sportivã din Bãcia.

Reamintim cã, anul trecut, Consiliul Judeþean Hunedoara s-a asociat cu Consiliul Local al Municipiului Petroºani, în scopul realizãrii în comun a proiectului de dezvoltare zonalã Complex de agrement - Parc acvatic ”PETROAQUA” Petroºani, respectiv cu Consiliul Local al Municipiului Lupeni în scopul realizãrii în comun al unui proiect de dezvoltare zonalã întitulat Complex de agrement Parc acvatic ”AQUALUPE” Lupeni. Asocierile au fost aprobate prin hotãrâri ale Consiliului Judeþean ºi, pentru a parcurge paºii urmãtori este necesarã elaborarea unor documentaþii tehnico-economice, faza studiu de fezabilitate. De asemenea, Consiliul Judeþean Hunedoara s-a asociat cu Consiliul Local al Comunei Bãcia în scopul realizãrii proiectului de investiþii de interes judeþean întitulat „Baza sportivã”, iar procedura este similarã celei privind parcurile acvatice. În ceea ce priveºte partea de infrastructurã, aceasta trebuie îmbunãtãþitã ºi modernizatã constant. „Prin atribuþiile ce îi revin, consiliul judeþean are în administrare întreaga reþea de

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

drumuri judeþene. Se fac eforturi mari în fiecare an pentru a îmbunãtãþi starea de viabilitate a drumurilor aflate în domeniul public al Judeþului Hunedoara precum ºi pentru a spori numãrul de kilometri de drumuri modernizate. Drumul judeþean DJ 687 care leagã Municipiul Deva de Municipiul Hunedoara ºi Oraºul Cãlan, pe care se înregistreazã un trafic record de autovehicule în prezent, are nevoie urgentã de lucrãri de modernizare pentru îmbunãtãþirea stãrii de viabilitate ºi creºterea gradului de confort ºi siguranþã a traficului auto. În acest scop este necesarã elaborarea documentaþiei tehnico-economice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivul de investiþii Modernizare DJ 687: SântuhalmHunedoara-Cãlan, tronson km 0+000-10+090 ºi tronson km 13+150-22+841”, a explicat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ.

Pe de altã parte, cele trei linii de troleibuz sunt considerate proiecte strategice. „În cadrul Planului de Dezvoltare Regionalã 2014-2020, programul de protecþie a mediului, cu posibilitãþi de finanþare în cadrul Programului Operaþional Regional 2014-2020, au fost propuse ca idei de proiecte strategice construirea de linii de troleibuz între municipiile Hunedoara ºi Deva, între municipiul Petroºani ºi oraºul Petrila, respectiv între municipiul Petroºani ºi oraºul Uricani. În acest scop este necesarã elaborarea unor documentaþii tehnico-economice, la faza studiu de fezabilitate, pentru obiectivele de investiþii linie troleibuz Deva-Hunedoara; linie troleibuz Petroºani-Uricani ºi linie troleibuz Petroºani-Petrila”, a mai arãtat Mircea Moloþ.

Car men COSMAN Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 24 Decembrie 2013

Libienii ºi-au luat diplomele

Maraton prin magazine

început numãrãtoarea inversã pânã când A Moº Crãciun va sosi, iar

ursanþii libieni veniþi la instruire C la INSEMEX Petroºani au intrat în posesia diplomelor. Dupã 4 sãptã-

magazinele sunt adevãrate furnicare zilele acestea.

Petroºãnenii au luat cu asalt magazinele ºi cautã cadouri pentru cei dragi. Fie cã e vorba de articole vestimentare, de jucãrii sau de alte obiecte de uz casnic, toate magazinele sunt pline în aceastã perioadã. Toþi comercianþii se bucurã de vânzãri ridicate în aceste zile. ”În weekend am avut cele mai multe vânzãri. S-au cumpãrat haine de femei, de bãrbaþi, de copii. Absolut orice.

Oamenii au venit ºi au cumpãrat. Se pare cã mai nou oferã drept cadou articole vestimanetare”, spune o vânzãtoare.

Raioanele destinate jucãriilor

mâni de cursuri aceºtia au primit atestatele de calificare drept „salvatori în medii toxice ºi explozive”. au fost cele mai cãutate. ”Moº Crãciun” le-a cumpãrat celor mici tot soiul de cadouri. ”Se cautã maºinile cu telecomandã, pãpuºile cu tot felul de accesorii, trenuleþele, animalele de pluº ºi orice este pentru copii. În aceastã perioadã a anului avem cele mai mari încasãri”, spune o vânzãtoare a unui magazin de jucãrii. ªi magazinele unde se comercilizeazã articole destinate sãrbãtorilor de iarnã au fost pline zilele acestea.

Cumpãrãtori au fost de toate vârstele.

”Am avut foarte multã lume.

Au cumpãrat de la articole mari precum brazii, pânã la globuri, betealã, lumânãri în suporþi de brad sau orice are legãturã cu Crãciunul. Se pare cã oamenii încã mai pãstreazã aceste tradiþii ale sãrbãtorilor de iarnã”, spune reprezentantul unui astfel de magazin.

Aceste zile au fost manã cereascã pentru comercianþii care au avut profit nesperat. În preajma sãrbãtorilor de iarnã sunt cele mai mari încasãri de peste an.

Monika BACIU

Poliþiºtii, cu ochii pe brutãrii

P

oliþiºtii sunt cu ochii pe firmele de panificaþie, pe care le-au controlat la sânge ºi au aplicat zeci de mii de amenzi, în urma unei ample acþiuni de verificare demarate din data de 1 septembrie.

Aproape 2.000 de infracþiuni au fost constatate ºi peste 64.500 de sancþiuni contravenþionale au fost aplicate de poliþiºti ca urmare a verificãrilor din domeniul operaþiunilor cu cereale ºi produse de panificaþie.

Numai în ultima sãptãmânã poliþiºtii au constatat 97 de infracþiuni ºi 3.054 de abateri contravenþionale.

Verificãrile au avut loc în toatã þara, pentru combaterea evaziunii în domeniul panificaþiei. Astfel, au fost demarate verificãri, de la producãtori pânã la cei care vând produsul finit cãtre populaþie, vizate fiind inclusiv zonele în care se

exportã cereale.

Poliþiºtii au efectuat 163.373 de controale, dintre care 37.535 la societãþi comerciale, 22.383 la persoane fizice, fiind verificate ºi 103.455 de mijloace de transport.

Astfel, au fost constatate 1.971 de infracþiuni, dintre care 1.247 prevãzute de Legea nr. 241/2005 privind prevenirea ºi combaterea evaziunii fiscale, fiind cercetate penal 1.702 de persoane. Au fost aplicate 64.662 de sancþiuni contravenþionale, dintre care 10.914 la Legea 12/1990 privind protejarea populaþiei împotriva unor activitãþi comerciale ilicite, 511 la O.U.G. 12/2006 modificatã pentru stabilirea unor mãsuri de reglementare a pieþei pe filiera cerealelor ºi a produselor procesate din cereale ºi 53.237 la alte acte normative, valoarea totalã a sancþiunilor contravenþionale aplicate, fiind de 28.251.882 lei.

Valoarea totalã a

bunurilor care au fost indisponibilizate în cadrul dosarelor penale ºi ca urmare a contravenþiilor constatate este de 30.761.155 de lei, fiind luate mãsuri de confiscare sau indisponibilizare a 115 mijloace de transport în valoare de 3.393.234 lei.

De asemenea a fost suspendatã/opritã activitatea la 56 de unitãþi de morãrit ºi panificaþie, în urma neregulilor constatate cu ocazia controalelor efectuate.

Potrivit IGPR, în ultima sãptãmânã, peste 4.300 de poliþiºti (dintre care 532 de investigare a fraudelor, 2.730 de ordine publicã, 888 rutieri, 97 de la transporturi ºi 97 de la alte structuri de poliþie) au acþionat la nivel naþional. Astfel, au fost efectuate 7.766 de controale, dintre care 1.735 la societãþi comerciale, 1.198 la persoane fizice, fiind verificate ºi 4.833 de mijloace de transport.

Poliþiºtii au constatat 97 de infracþiuni, dintre care 54 de evaziu-

ne fiscalã. 83 de persoane sunt cercetate penal, fiind suspectate de comiterea acestora.

De asemenea, au aplicat 3.054 de sancþiuni contravenþionale, dintre care 467 la Legea 12/1990 privind protejarea populaþiei împotriva unor activitãþi comerciale ilicite, 55 la O.U.G. 12/2006 pentru stabilirea unor mãsuri de reglementare a pieþei pe filiera cerealelor ºi a produselor procesate din cereale ºi 2.532 la alte acte normative.

Valoarea totalã a sancþiunilor contravenþionale aplicate se ridicã la 1.473.310 de lei. Valoarea totalã a bunurilor care au fost indisponibilizate în cadrul dosarelor penale ºi ca urmare a sancþiunilor contravenþionale aplicate este de 192.044 de lei.

Totodatã, au fost indisponibilizate 2 autovehicule, în valoare totalã de 70.000 de lei ºi a fost suspendatã/opritã activitatea la 3 unitãþi de morãrit ºi panificaþie.

Car men COSMAN

Dupã cum au precizat reprezentanþii Institutului Naþional de Cercetare ºi Dezvoltare din Valea Jiului, cei 42 de libieni veniþi de la firma Mellitah Oil and Gas cu sediul în Tripoli, au constituit un grup pilot pentru instruirea viitoare ºi a altor specialiºti în acelaºi domeniu de activitate. Pe de altã parte, libienii sunt interesaþi ºi de un curs de perfecþionare pentru echipamentele anti-explozive, pentru a se pune la curent cu toate cerinþele internaþionale referitoare la funcþionarea ºi întreþinerea acestor echipamente.

Mir cea NISTOR