Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 520

Cronica Vãii Jiului Vineri, 20 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Tradiþii ºi superstiþii de Sãrbãtoarea Ignatului z Ce nu ai voie sã faci în aceastã zi

Evaluate la aproape douã milioane,

Lichidatorul judiciar vinde bunurile societãþii patronate de Simota >>> PAGINA A 3-A

Valea Jiului are un nou modul SMURD >>> PAGINA A 4-A

Crãciun ca-n Valea Jiului la Mondo TV >>> PAGINA A 5-A

Ofertele le scot banii din buzunare >>> PAGINA A 7-A

Se ”creºte viitorul” primului oraº falimentar >>> PAGINILE 8-9

O jumãtate de veac, cu înþelepciune >>> PAGINILE 8-9

Lucreazã la foc continuu >>> PAGINA A 12-A

Un nou premiu pentru Toma Coconea >>> PAGINA A 16-A

Straja nu mai are locuri libere, Parângul încã aºteptã turiºti >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013

Evaluate la aproape douã milioane,

Lichidatorul judiciar vinde bunurile societãþii patronate de Simota

unurile lui Simota evaluate la peste un milion de lei noi. Un lichidator judiciar din Deva scoate la licitaþie bunurile deþinute de Atomis International Prod SRL.

Mai exact, sunt scoase la vânzare mai multe spaþii de producþie ºi un chioºc din incinta stadionului Jiul Petroºani. Valoarea la care au fost evaluate bunurile se ridicã la suma de 1.768.920 de lei. Astfel, licidatorul judiciar scoate la licitaþie halã ºi grup administrativ, situat în Petroºani, str. Cãrbunelui al cãror preþ de pornire este de 460.350 lei +tva. Mai sunt scoase la vânzare teren ºi construcþii (Depozit Unio) evaluate la preþul de pornire de 475.200 lei ºi teren cu platformã balastatã ºi acestea fiind evaluate la preþul de pornire de 471.300 lei + tva. Alte bunuri deþinute de Atomis International Prod SRL scoase la licitaþie sunt o garsonierã cu preþ de pornire de 58.500 de lei ºi

Evazioniºtii, în vizorul organelor de control

u au scãpat nici pe sfârºit de an, pentru cã poliþiºtii au stat cu ochii pe ei. Evazioniºtii au fost prinºi, în urma unei acþiuni de amploare care a avut loc la nivel naþional. Poliþiºtii au constatat peste 190 de infracþiuni ºi au aplicat 3.270 de sancþiuni contravenþionale în cadrul activitãþilor desfãºurate sãptãmânã trecutã, la nivel naþional, pentru prevenirea evaziunii fiscale. Poliþiºtii din cadrul structurilor teritoriale, sub coordonarea Direcþiei de Investigare a Fraudelor - I.G.P.R., cu sprijinul Direcþiei de Ordine Publicã ºi al Direcþiei Rutiere, au efectuat controale la agenþii economici din marile complexe comerciale, privind legalitatea operaþiunilor ºi circuitelor comerciale derulate de societãþi, pentru prevenirea ºi combaterea evaziunii fiscale. De asemenea, poliþiºtii au verificat respectarea legislaþiei în domeniul transportului de

mãrfuri. „Activitãþile au vizat identificarea ºi tragerea la rãspundere a persoanelor care se sustrag de la plata taxelor aferente cãtre

bugetul de stat, prin desfãºurarea comerþului cu mãrfuri alimentare (carne, produse din carne congelate ºi legumefructe), alcool, bãuturi alcoolice, þigãri ºi obiecte ornamentale pentru sãrbatorile de iarnã”, spun reprezentanþii IGPR. În acest sens, poliþiºtii au verificat 2.396 de societãþi comerciale ºi 4.697 de persoane fizice. Au fost constatate 192 de infracþiuni, dintre care 71 de evaziune fiscalã.

Cercetãrile sunt continuate în cadrul dosarelor penale pentru stabilirea întregii eventuale activitãþi infracþionale. De asemenea, ca urmare a neregulilor constatate, au fost aplicate 3.270 de sancþiuni contravenþionale, în valoare totalã de 1.815.907 de lei.”Ca mãsurã complementarã, au fost indisponibilizate 198.157 de kg. de legume ºi fructe, 16.700 de kg. de mãrfuri din categoria carne ºi produse din carne congelate, 18.815 litri de alcool ºi bãuturi alcoolice, 77.700 de þigarete ºi 275.760 de obiecte ornamentale, a cãror provenienþã legalã nu a putut fi justificatã ºi nu erau înregistrate în evidenþele contabile ale societãþilor verificate”, mai spun sursele citate anterior. Car men COSMAN

o casã cu anexe din Deva al cãror preþ de pornire este de 265.500 lei +tva. Lichidatorul judiciar mai vinde la licitaþie un Chioºc, situat în Petroºani, în incin-

ta Stadionului Jiul la preþul de pornire de 38.070 lei. Licitaþia publicã va avea loc în data de 17 ianuarie 2014. Monika BACIU

Cabliºti hunedoreni, amendaþi de CNA

dministratorii unei societãþi de cablu din judeþul Hunedoara trebuie sã rãspundã în faþa oamenilor legii pentru cã retransmiteau programele unor televiziuni fãrã avizele legale. Consiliul Naþional al Audiovizualului (CNA) a amendat cu 10.000 de lei societatea de cablu Nellynet SRL, pentru cã retransmite fãrã a avea aviz un numãr de 31 de televiziuni în societatea Certeju de Sus din judeþul Hunedoara. Totodatã, CNA a decis sã sesizeze ºi Poliþia în cazul acestui cablist. În total, au fost sancþionate patru societãþi de cablu pentru retransmiterea ilegalã a televiziunilor. Sancþiunile au fost aplicate în baza articolului 74, alineatul 1 din Legea audiovizualului, potrivit cãruia "Retransmisia de servicii de programe de cãtre distribuitorii de servicii se va face numai pe baza avizului eliberat de Consiliu". Alineatul 3 din acelaºi articol prevede cã "Distribuitorii de servicii pot modifica structura ofertei de servicii de programe retransmise numai cu acordul Consiliului". (Car men COSMAN )

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013

Valea Jiului are un nou modul SMURD ” Acest modul SMURD este foarte important, acesta dovedeºte faptul cã autoritãþile administraþiei publice locale din judeþul Hunedoara prezintã interes pentru a avea un serviciu

pentru Situaþii de Urgenþã. Astfel, la inaugurare a fost prezent ºi Viorel Demean, inspector ºef al ISU Hunedoara. ”Am operaþionalizat la 12-lea echipaj SMURD din judeþul

rapid ºi eficient cum este SMURD-ul”, a declarat preºedintele Asociaþiei Salvital, Andrei Mihuþ. Modulele SMURD sunt gãzduite în sediile pompierilor din subordinea Inspectoratului

Hunedoara, maºina este deservitã de 12 paramedici, aºa cum am vãzut în fiecare an, misiunile paramedicilor sunt în creºtere ºi este un lucru îmbucurãtor cã la Petrila s-a deschis al

Demean. Anul acesta la nivelul Vãii Jiului au fost inaugurate douã module SMURD. Primul a fost cel de la Lupeni, urmând cel de la Petrila.

Salvital, probleme financiare

putem recupera sumele restante pentru cã am avut acord între noi ºi pe calea instanþei sper sã recuperãm aceºti bani”, a mai precizat sursa citatã. Asociaþia Salvital are de recuperat sume importante de bani. Sunt parteneri care nu au achitat contribuþiile de ani de zile, însã cu toþii beneficiazã de serviciile SMURD.

ncã un modul SMURD în Valea Jiului. Începând de joi la Petrila funcþioneazã noul modul SMURD, cel de-al patrulea la nivelul Vãii Jiului. Autoritãþile locale au reuºit sã finalizeze acest proiect ambiþios ºi sã inagureze noul serviciu care va deservi cetãþenii localitãþii. Monika BACIU

”Astãzi suntem în cadrul formaþiei de pompieri de la Lonea unde începând de astãzi va funcþiona ºi serviciul SMURD, am trimis patru tineri din oraºul Petrila, absolvenþi de facultate ºi ºoferi profesioniºti la specializare douã luni la Oradea ºi începând

de astãzi au intrat în pâine ºi fac parte din echipa SMURD a oraºului Petrila. Avem maºina noastrã, avem formaþia noastrã”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. La inaugurare a fost prezent ºi vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint. Asociaþia Salvital funcþioneazã în baza contribuþiilor instituþiei judeþene, a

autoritãþilor locale ºi a alltor instituþii. ”Consider cã e un efort semnificativ pe care, pe aceastã crizã, îl fac autoritãþile, atât cele judeþene cât ºi autoritãþile locale. Cred cã e un exemplu de urmat pentru celelalte primãrii din Valea Jiului contribuþia pe care Primãria oraºului Petrila ºi Consiliul

Local o dau SMURDului e cea mai mare din Valea Jiului, e una care e de naturã sã poatã susþine din punct de vedere financiar salariile paramedicilor, celelalte cheltuieli sunt suportate de Asociaþia Salvital, de cãtre Consiliul Judeþean care este cel mai important contributor al acestei asociaþii, însã rolul Consiliului Judeþean ºi al Primãriei nu este doar

patrulea modul din Valea Jiului. Aceastã operaþionalizare scade timpul de rãspuns în acordarea primului ajutor pentru cetãþenii acestei comunitãþi. este un efort depus din partea Primãriei, nu foarte uºor ºi trebuie sã continue”, a declarat Viorel

cel social ºi atunci se creeazã ºi locuri de muncã. Sunt patru noi paramedici care au fost angajaþi, sperãm sã fie mai mulþi în viitor ºi sperãm ca serviciile pe care acest modul SMURD le vor acorda sã fie de calitate. Cred cã ar fi bine sã nu avem nevoie de serviciile lor, dar ºi pentru dezvoltarea staþiunii de schi care se doreºte la Petrila este important acest modul”, a declarat vicepreºedintele CJH, Tiberiu Balint. La nivelul judeþului Hunedoara sunt funcþionale 12 module SMURD. Majoritatea dintre acestea funcþioneazã sub autoritatea Asociaþiei Salvital.

ificultãþi economice pentru Asociaþia Salvital. Salveazã vieþi în fiecare zi, iar munca lor nu este rãsplãtitã. Vorbim de paramedicii SMURD care activeazã în subordinea Asociaþiei Salvital care se confruntã cu probleme financiare. Totul se datoreazã unora dintre asociaþi care nu plãtesc contribuþia anualã. Monika BACIU

”Anul acesta dificultãþile economice ne fac sã stãm la fel ca ºi anul trecut. Datoriile cele mai mari le are

Primãria municipiului Lupeni, cu care ne aflãm în proces la momentul actual”, a declarat Andrei Mihuþ, preºedintele Asociaþiei Salvital.

Conducerea asociaþiei îºi pune speranþele în instanþele de judecatã pentru cã rãu-platnicii au fost trimiºi în instanþã. ”Eu consider cã

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013

Crãciun ca-n Valea Jiului la Mondo TV

n seara de ajun, începînd cu ora 16:00, Mondo TV prezintã “Crãciun ca-n Valea Jiului. Emisiunile realizate în ideea promovãrii ºi susþinerii Vãii Jiului au devenit o tradiþie pentru Mondo TV, iar la fel ca ºi în anii precedenþi, colindele artiºtilor de muzicã popularã din zonã ºi nu numai, a crailor sau a fluieraºilor, promit un Crãciun plin de tradiþie ºi culoare.

pe micul ecran în Ajunul Crãciunului. Dacã anul trecut am înregistrat în Masivul Parîng, în acest an sîntem în vest, la Cîmpul lui Neag, vatrã istoricã, sat de oameni

Luiza ANDRONACHE Colinde, obiceiuri, joc ºi voie bunã. Acestea sunt ingrendientele care promit sã îi þinã pe telespectatori în fata televizioarelor în dupã-amiaza ºi seara de Ajun. Mondo TV a pregãtit o emisiune cu totul specialã publicului din Valea Jiului, la fel ca în fiecare an.

Ediþia din 2013 s-a filmat intr-u cadru de excepþie, la poalele

Retezatului, în curtea unui localnic de la Cîmpul lui Neag, respectiv Cornel Todea. “ªi în acest an, Mondo TV, ca de fiecare datã încã din primul an de emisie, aduce obiceiul din Valea Jiului

gospodari. Telespectatorii noºtrii vor putea urmãri cum este aºteptatã sãrbãtoarea Naºterii Mîntuitorului Isus Hristos într-o ogradã de oameni gospodari, de momîrlani de aici”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Ionuþ

Cât costã meniul tradiþional de sãrbãtori

eniul pentru masa de Crãciun poate costa pânã la 500 de lei, suma fiind de cel puþin 370 de lei dacã se preferã preparate tradiþionale, în timp ce o masã mai uºoarã, fãrã porc, scoate din buzunar minimum 220 de lei. O masã tradiþionalã de Crãciun - care cuprinde tobã, caltaboº, ºuncã, cârnaþi, lebãr, brânzã, ouã umplute, salatã de boeuf, piftie de porc, sarmale,

fripturã, cozonac ºi o prãjiturã - poate costa o familie între 370 ºi 500 de lei. Astfel, pentru aperitivul tradiþional, costurile ajung pânã la 100 de lei, din care

se pot cumpãra 500 grame de tobã (între 10 ºi 15 lei), caltaboº (opt lei), ºuncã (între 16 ºi 20 de lei), cârnaþi (între 15 ºi 30 de lei), lebãr (ºapte lei) ºi 200 de grame de telemea (20 de lei). Pentru o porþie de 10 ouã umplute se adaugã 20 de lei, iar o porþie de salatã boeuf poate costa pânã la 40 de lei (1,9 lei un kilogram de morcovi, 2 lei un kilogram de cartofi, 3,5 lei jumãtate de kilogram de rãdãcinã de pãtrunjel ºi jumãtate de pãstârnac, 7 lei o cutie de mazãre ºi între

Dragotesc, producãtorul emisiunii ºi managerul Mondo TV. Pe lîngã obiceiurile ºi tradiþiile locului, emisiunea va fi presãratã din plin cu momente de veselie. Artiºtii care promit sã îmbie armonios obiceiul cu veselia sînt Andrada ºi Marinicã Paul, Ilena Berki ºi mulþi alþii. Emisiunea Crãciun

20 ºi 23 de lei un kilogram de piept de pui). Pentru piftia de porc ar trebui alocat un buget de 30 de lei , iar sarmalele ºi carnea pentru fripturã adaugã în costul total 7080 de lei. Orice masã tradiþionalã de Crãciun include ºi cozonac, acesta putând fi cumpãrat cu 7,89 de lei, produs de o firmã româneascã, dar ºi cu 91,25 de lei, pentru unul ceva mai mare, produs de o firmã italianã. Dacã desertul se completeazã cu o prãjiturã, fãcutã în casã sau cumpãratã, costul meniului poate creºte cu 30-40 de

ca-n Valea Jiului prezentatã de Adina Risipitu ºi Ramona Grunwald, va fi difuzatã marþi, pe 24 decembrie, începînd cu ora 16:00. Mondo TV îºi propune prin acest gen de emisiuni sã promoveze valorile Vãii Jiului, oamenii simpli care reuºesc sã ducã tradiþia acestor locuri mai departe.

lei. Bãutura pentru masa de Crãciun urcã ºi ea costul meniului. Acesta poate, astfel, chiar sã depãºeascã 500 de lei, având în vedere cã o sticlã de pãlincã se vinde la preþuri cuprinse între 38 ºi 85 de lei, iar o sticlã de vin poate fi cumpãratã cu sume cuprinse începând cu 10 lei. Un meniu mai uºor poate costa între 220 ºi 400 de lei, în funcþie de produsele alese ºi de mãrci. Un cozonac ºi o sticlã de vin cresc costul total al meniului, în varianta "light" a acestuia, cu o sumã între 20 ºi 100 de lei. Mediafax

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013

Poºta închisã de sãrbãtori

Aviz celor care primesc sau trimit pachete!

ompania Naþionalã Poºta Românã informeazã cã, în perioada sãrbãtorilor de iarnã, Crãciun ºi Anul Nou, programul de lucru al subunitãþilor poºtale va fi urmãtorul: - În ziua de 24 decembrie 2013, în mediul urban se va asigura programul de lucru cu publicul, între orele 8.00 - 16.00. - În ziua de 31 decembrie 2013, în mediul urban se va asigura programul de lucru cu publicul, între orele 8.00 - 14.00. - În zilele de 25 ºi 26 decembrie 2013 ºi respectiv 1 ºi 02 ianuarie 2014, toate sub-

unitãþile poºtale din mediul urban ºi rural vor fi închise. În zilele de 24 ºi 31 decembrie 2013, societãþile comerciale bancare asigurã program normal de lucru cu publicul, situaþie în care Sucursala Servicii Express va asigura ºi activitatea de distribuire ºi colectare la sucursalele bancare. Presa cotidianã ºi periodicã apãrutã în

zilele de 25 ºi 26 decembrie 2013, respectiv 01 ºi 02 ianuarie 2014 va fi distribuitã în zilele de 27 decembrie 2013 (mediul urban ºi rural), respectiv 3 ianuarie 2014 (mediul urban reºedinþã de judeþ). În plus, poºtaºii ne sfãtuiesc sã avem în vedere care sunt zilele

în care nu se lucreazã, iar cei care trimit pachete cu mâncare sau alimente perisabile, sã calculeze corect timpii. Acelaºi lucru este valabil ºi pentru cei care au de primit pachete ºi care sunt sfãtuiþi sã vinã în zilele lucrãtoare sã ºi le ridice. Asta pentru cã, din experienþa anilor trecuþi, zeci de pachete rãmân în depozit în perioada sãrbãtorilor de iarnã ºi pânã ce poºtaºii îºi reiau activitatea, alimentele se stricã. Diana MITRACHE

CE revizuieºte cadrul legislativ aferent ajutoarelor de stat

omisia Europeanã a lansat, în data de 18 decembrie 2013, o consultare publicã privind revizuirea cadrului legislativ aferent ajutoarelor de stat pentru mediu ºi energie, în cadrul iniþiativei de modernizare a legislaþiei comunitare în materie de ajutor de stat. Monika BACIU Revizuirea îºi propune sã faciliteze atingerea de cãtre statele membre a obiectivelor UE de mediu ºi energie aferente anului 2020, stabilind în acest context condiþiile pe baza cãrora ajutoarele de stat vor fi considerate de cãtre COM compatibile cu principiile Pieþei Interne. Obiectivul consultãrii vizeazã colectarea opiniilor tuturor celor interesaþi, respectiv autoritãþile administraþiei publice, operatorii economici ºi asociaþiile acestora. Prezentele Orientãri se aplicã ajutorului pentru susþinerea protecþiei mediului în toate sectoarele reglementate

de Tratatul CE. Acestea se aplicã, de asemenea, sectoarelor supuse normelor comunitare specifice privind ajutorul de stat (prelucrarea oþelului, construcþiile navale, autovehiculele, fibrele sintetice, transportul, cãrbunele, agricultura ºi pescuitul), cu condiþia ca aceste norme specifice sã nu conþinã dispoziþii contrare. Consiliul European s-a angajat în mod ferm ºi independent ca Uniunea Europeanã sã reducã

cu cel puþin 20 % emisiile de gaze cu efect de serã pânã în 2020, faþã de 1990. Acesta a subliniat, de asemenea, necesitatea creºterii eficienþei energetice în Uniunea Europeanã astfel încât sã se atingã obiectivul de economisire a 20 % din consumul de energie al Uniunii Europene în comparaþie cu estimãrile pentru 2020, ºi a susþinut un obiectiv obligatoriu constând într-un segment de 20 % de energii regenerabile

din consumul energetic global al Uniunii Europene pânã în 2020, precum ºi un obiectiv minim obligatoriu de 10 % care trebuie realizat de toate statele membre pentru segmentul de biocombustibili din consumul global de benzinã ºi motorinã pentru transport în Uniunea Europeanã pânã în 2020. Activitãþile economice pot avea efecte negative asupra mediului, nu în ultimul rând prin poluare. În anumite cazuri, în lipsa unei intervenþii guvernamentale, întreprinderile pot evita sã suporte costul integral al daunelor ecologice provocate de activitatea pe care o desfãºoarã. În consecinþã, piaþa nu alocã în mod eficient resursele, întrucât producãtorul nu þine seama de efectele externe (negative) ale producþiei, care sunt suportate de societate în ansamblu.

CFR Cãlãtori suplimenteazã numãrul de trenuri în perioada Sãrbãtorilor de iarnã

FR Cãlãtori introduce suplimentar în circulaþie 14 trenuri pentru adaptarea capacitãþii de transport la solicitãrile traficului de cãlãtori prilejuit de Sãrbãtorile de iarnã. Potrivit unui comunicat al companiei trenurile suplimentare vor circula în perioada 25 decembrie 2013 — 5 ianuarie 2014. De asemenea, pe toatã perioada Sãrbãtorilor de iarnã, trenurile care circulã pe cele mai utilizate rute din Bucureºti spre Craiova, Braºov, Bicaz, Botoºani, Iaºi, Timiºoara, Baia Mare, Arad, Suceava, Vatra Dornei vor fi suplimentate cu aproximativ 50 de vagoane clasã, vagoane de dormit ºi cuºete. Totodatã, trenurile care fac legãtura între staþiunile de pe Valea Prahovei ºi principalele oraºe ale þãrii vor fi suplimentate cu vagoane. În zilele cu trafic redus de cãlãtori din

intervalul 25 decembrie 2013 — 4 ianuarie 2014 vor fi anulate unele trenuri InterRegio, precum ºi trenuri Regio, acestea urmând sã fie comunicate în staþiile de plecãri/sosiri. CFR Cãlãtori precizeazã cã în zilele de 23 ºi 30 decembrie programul agenþiilor de voiaj va fi unul obiºnuit de lucru, iar în zilele de 24, 27, 31 decembrie 2013 ºi 3 ianuarie vor fi deschise toate agenþiile de voiaj CFR în intervalul orar 8.00 — 15.30, iar în zilele de 25, 26 decembrie ºi 1 ºi 2 ianuarie agenþiile vor fi închise.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013

n ciuda crizei, magazinele de electronice ºi electrocasnice din Petroºani au clienþi aproape la fel ca ºi în perioada sãrbãtorilor din anii trecuþi, iar vânzãrile sunt peste aºteptãri. Reprezentanþii unitãþilor economice recunosc vânzãrile din ultimele zile au depãºit previziunile iar în plus, au rãmas surprinºi sã constate cã bunurile au fost achitate cu banii jos ºi nu prin rate. Trecerea cea mai mare au avut-o produsele electronice, în special tele-

Hoþ de brazi prins la Vulcan

n locuitor din Alba a fost prins U cu 75 de brazi în

municipiul Vulcan, din Valea Jiului. Poliþiºtii spun cã omul transporta pomii de Crãciun într-o maºinã ºi avea documente pentru mai puþin cu 20 de brazi ºi nici restul nu erau în regulã. „Din verificãrile efectuate, poliþiºtii au stabilit faptul cã bãrbatul deþinea documente de însoþire pentru 55 pomi de Crãciun, iar pentru ceilalþi 20 nu a

Ofertele le scot banii din buzunare

vizoarele, aparatele DVD, dar ºi produsele electrocasnice cum ar fi frigidere sau aparate de încãlzit. „S-a cumpãrat bine, au mers produsele electronice la putut prezenta niciun document. De asemenea, poliþiºtii au stabilit faptul cã pomii de Crãciun pentru care au fost prezentate documente de însoþire nu aveau aplicate marcajele securizate. Ca urmare, faþã de conducãtorul auto a fost luatã mãsura sancþionãrii contravenþionale cu amendã un cuantum de 2.000 de lei precum ºi mãsura confiscãrii celor 75 pomi de Crãciun, care au fost predaþi Ocolului Silvic Lupeni”, a declarat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. ªoferul maºinii este din Alba ºi are 30 de ani, iar el a fost prins în Vulcan de o patrulã de poliþie, dar s-a ales cu marfa confiscatã ºi cu amendã. Diana MITRACHE

ofertã”, spun comercianþii.

arabe pline, cumpãrãtori puþini

Dacã la electronice vânzãrile merg, în Piaþa

Centralã din Petroºani încã nu s-a pornit nebunia. Deºi era de aºteptat ca lumea sã dea nãvalã pentru a cumpãra cele necesare Crãciunului acest lucru încã nu s-a întâmplat. Spre deosebire de anii anteriori când nu aveai loc sã arunci un ac din cauza numãrului mare de cumpãrãtori, în acest an, atmosfera din piaþã este una de acalmie. “Anul trecut, pe vremea asta, de exemplu, îmi trebuiau 5 minute ca sã fac drumul de la intrarea în hala centralã ºi pânã la

Studenþii aºteptaþi în Germania la lucru

tudenþii sunt aºteptaþi la lucru în Germania. Selecþia se va face la Bucureºti, iar dosarele se depun la începutul anului viitor. Agenþia Municipalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Bucureºti a anunþat organizarea selecþiei pentru studenþii ºi masteranzii care doresc sã desfãºoare o activitate lucrativã pe teritoriul Germaniei

pe perioada vacanþei de varã (minim 2 luni). Pot participa studenþii ºi masteranzii care urmeazã cursuri la zi, la o facultate de stat sau particularã, acreditatã conform legii, colegiu tehnic, colegiu. Depunerea dosarelor ºi susþinerea testului de limba germanã va avea loc în perioada 06.01.2014 - 14.02.2014, în intervalul luni - joi, orele 9.00 - 15.00 ºi vineri orele 9.00 - 12.30 la AMOFM Bucureºti, strada Spãtaru Preda nr. 12, corp clãdire A, parter, sector 5.Pentru alte detalii puteþi suna la numerele de telefon 021.337.21.94 sau 0758.236.632. Diana MITRACHE

MasterChef de Bârcea Mare

ucate pregãtite cu mãiestrie au fost jurizate la sfârºitul cursului de formare pentru meseria de bucãtar, iar asta nu oriunde. 13 deþinuþi ºi-au luat diplomele în meseria care, sperã ei sã le aducã dupã eliberare un loc de muncã într-un restaurant. Proba practicã a examenului a umplut bucãtãria Centrul de Formare Profesionalã din Deva de arome care mai de care mai îmbietoare. Deþinuþii s-au întrecut în pregãtirea unor reþete sofisticate cum ar fi pãstrãv la cuptor pe pat de legume, ruladã de piept de pui cu legume, ciuperci umplute sau gustoasele tarte cu fructe. „Am învãþat foarte multe reþete noi, iar din acestea am putut sugera chiar ºi noi, din ceea ce ne interesa”, a declarat deþinutul George Vancea. “M-am simþit exact ca afarã. A fost foarte, foarte interesant acest curs, iar mie îmi ºi

birou. În acest an parcurg acelaºi traseu în doar 1 minut. Acest lucru spune, de fapt, totul despre scãderea numãrului de cumpãrãtori”, spun comercianþii. Nici în pieþele din celelalte localitãþi ale Vãii Jiului, în aceste zile, lumea nu se calcã în picioare pentru a achiziþiona cele necesare Crãciunului. ªi totuºi, de mâine ºi pânã în Ajun de Crãciun este de aºteptat ca lumea sã se calce iarãºi în picioare pentru cã toþi vor ºi cred cã vor cumpãra „proaspãt”. Maximilian GÂNJU

place. Vreau ca asta sã fac ºi când mã eliberez”, a spus un alt deþinut, Vasile Crãciun. Cel care a îndrumat paºii deþinuþilor timp de 500 de ore pentru a ajunge în final la prepararea unor reþete deosebite, spune cã acest curs a fost primit

foarte bine de deþinuþii care ºi-au dorit sã obþinã o diplomã de bucãtar. “Au fost mai interesaþi decât ceilalþi cursanþi de pânã acum. Cei mai mulþi s-au descurcat foarte bine, iar 3, 4 dintre ei chiar foarte bine. Ei sunt pregãtiþi sã fie angajaþi, mai rãmâne doar sã gãseascã oameni care sã le poatã da o nouã ºansã dupã ce vor fi eliberaþi”, a declarat ºi Vasile

Ghinieº, lector în cadrul AJOFM. De altfel, cursul de formare pentru meseria de bucãtar se bucurã de o mare popularitate în rândul persoanelor lipsite de libertate din Penitenciarul Bârcea Mare. “Vom organiza acest curs ºi în anul 2014, pentru cã a prins foarte bine, iar tot

pentru anul viitor mai vrem sã facem o colaborare ºi pe alte meserii din domeniul construcþiilor”, a afirmat Vasile Iorgovan, director executiv AJOFM Hunedoara. În ultimii ani, unii dintre deþinuþii care au urmat acest curs au avut ºansa sã se angajeze ca bucãtari atât în þarã, cât ºi peste hotare. Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013

e la începutul lunii decembrie, Aninoasa a rãsunat de colinde, cânt ºi voie bunã, copiii ºi dascãlii lor þin cu demnitate steagul sus pentru a pãstra valorile culturale, pentru a nu lãsa talentele sã se iroseascã. Aici se poartã o luptã acerbã – prin proiecte ºi implicare la maxim – împotriva abandonului ºcolar, drept pentru care cadrele didactice au fãcut o demonstraþie de forþã pentru a arãta cã Aninoasa este vie. Luna decembrie a fost luna în care copiii ºi cadrele didactice din primul oraº falimentar al României au þinut steagul sus ºi au demostrat cã Aninoasa e vie, doar cã oamenii ei trec printr-un moment greu. Cadrele didactice de la ªcoala ”Sfânta Varvara” nu se lasã ºi îºi îndeplinesc menirea implicându-se în

proiecte iniþiate chiar de ei prin care copiii Aninoasei sã fie puºi în valoare, dar mai ales se zbat pentru a preveni abandonul ºcolar. Cu alte cuvinte, dascãlii de aici ”cresc viitorul”… Aºa se face cã timp de patru zile au fost ”Zilele ªcolii Sf. Varvara Aninoasa, perioadã în care s-au întâmplat multe. Au avut loc acþiuni cultural, artistice,

sportive, concursuri serioase de eseuri cu tematica ”Director pentru o zi”, desene ”ªcoala mea pentru viitorul meu”, eseuri literare despre România, concursuri de muzicã popularã ºi uºoarã, concurs de culturã generalã, concurs Power Point, de ºah, de împletuturi ”Micul meºteºugar” etc. Cei mici au reascultat legenda Sfântei Varvara,

Se ”creºte viitorul” primului oraº falimentar apoi marcatã de criza economicã, apariþia abandonului ºcolar este inevitabilã. Chiar dacã din situaþiile celor douã ºcoli, abandonul ºcolar se aflã într- un procent mic, premisele pentru creºterea acestuia sunt tot mai mari. Acesta se datoreazã situaþiei precare a multor elevi privind îmbrãcãmintea ºi rechizitele, lipsa pacheþelului, stãri depresive sau conflictuale, apatie în participarea la ore ºi ocrotitoarea minerilor ºi a ºcolii lor ºi au depus flori ºi coroane la Troiþa din localitate. La eveniment au fost invitaþi ºi fostii profesori ai ºcolii, unii dintre ei aflaþi la o vârstã venerabilã, care care au educat generaþii ºi au avut un aport major la prestigiul ºcolii. Diplome de excelenþã au primit 12 cadre didactice pensionare. Printre cei prezenþi au fost Dumitru Cornea, Petru Mirea, Eufrosina Banyai, Olga Vrãjitoru

ºi Zoiþa Prisecaru. Iniþiatoarea proiectului a fost prof. înv. primar Elena Pascu, sprijitã de cadrele didactice. Aceliaºi profesori au iniþiat de ceva vreme un alt proiect educaþional considerat extrem de important pentru copiii Aninoasei, care are ca obiectiv prevenirea abandonului ºcolar ºi se numeºte ”Dupã ºcoalã, pentru ºcoalã”. ”Într- un oraº, în care drama socialã cauzatã de închiderea minei ºi

O jumãtate de veac, cu înþelepciune

u lucrat la minã, au construit oraºele Vãii Jiului ºi joi dimineaþã au fost primiþi de edilii oraºului Petrila pentru a sãrbãtori o jumãtate de veac, ca familii. De 15 ani, Ilie Pãducel a adus zâmbete pe chipurile celor care au ajuns la 50 de ani de cãsnicie ºi aºa a fãcut ºi acum. Au fost ani mulþi, o viaþã de om alãturi, au trãit vremuri grele, nu a fost uºor, au construit ceea ce noi avem astãzi ºi au pus bazele unor familii excepþionale. Pentru asta au fost premiaþi de edili. Este vorba despre 11 cupluri din Petrila, care au venit punctuali sã primeascã urãrile edililor

locali cu care au ciocnit un pahar de ºampanie. Cel care ia întâmpinat a fost primarul Ilie Pãducel, cel care îi cunoaºte personal aproape pe toþi, încã de pe vremea când erau colegi la minã. „Pentru Primãria oraºului Petrila este din nou sãrbãtoare. Avem deosebita plãcere de a avea lângã noi pe distinºii domni, care au împlinit 50 de ani de cãsnicie. Cu peste 15

ani în urmã, am luat aceastã iniþiativã ºi am propus Consiliului Local sã sãrbãtorim toate familiile care împlinesc aceºti ani ºi sã le aducem un gram de bucurie, la împlinirea acestei frumoase vârste împreunã. Suntem mândri cu aceºti oameni”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila, care a fost coleg cu mulþi dintre cei din salã. Nu a fost uºor ºi mai toþi

neparticiparea la acþiunile ºcolare, lipsa pregãtirii temelor ºi lecþiilor.

ºi-au amintit cã au lucrat în minã, pe ºantierele care ridicau blocuri, au trãit vremuri grele, dar poate cã secretul a fost tocmai acest lucru. Fiecare cuplu a mers mai departe ºi din secretele lor ne-au împãrtãºit ºi nouã. „Secretul este cã nu ne-am certat. ªi dacã ne-am certat în familie a trecut. Ea a zis, una, eu alta ºi am ajuns la concluzia cã trebuie sã le depãºim. Depãºind astea, româneºte zis, ne-am vãzut de treabã. Au venit copiii, a trebuit sã merg la minã, sã aduc bani acasã. Am lucrat la minã 22 de ani, iar la Petrila am venit în 1970, iar 10 ani am lucrat la Iaºi”, ne/a declaratr Dumitru Bargan, acum pensionar, care recunoaºte cã a lucrat chiar ºi dupã pensie, deºi a plecat de la minã, unde a fost foarte greu. ªi soþia sa îl completeazã, dar pãrerea unanimã este aceeaºi, legatã de înþelegerea reciprocã. „Au trecut 50 de ani, cu bine, cu rãu, am mers înainte. Voi, tinerii trebuie sã fiþi calmi ºi sã nu luaþi în seamã tot ce se

În cadrul proiectului existã acþiuni de prevenþie prin identificarea ºi monitorizarea a douã grupe de elevi din ciclul primar de la cele douã ºcoli, ºi care se desfãºoarã dupã orele de curs” – spune prof. înv. primar Elena Pascu. Copiii din acest proiect se bucurã de susþinerea unor oameni de bine datoritã seriozitãþii cadrelor didactice. Asociaþia ”Pro Aninoasa” a fost creatã pentru a se alãtura ºcolii în proiecte ºi acþiuni. Parteneri în acest

petrece în jur. Sã lãsaþi, totuºi, mai moale, cã dacã e altfel, nu rezolvi nimic”, ne sfãtuieºte ºi Ileana Bargan. Nici nu mai ºtiu cum a trecut timpul ºi aceºti oameni recunosc cã au fost norocoºi sã stea unul alãturi de celãlalt ºi la fel sã fie ºi acum. „A trecut repede ºi uºor cã am ºtiut ce sã facem de tineri. Am iertat, cã dacã nu ierþi, nu ajungi mai departe. Asta e reþeta, cã dacã vrei sã þii casa, trebuie sã ierþi mult”, ne îndeamnã Maria

demers pentru punerea în valoare a elevilor sunt Inspectoratul ªcolar Judeþean Deva, Consiliul Judeþean Hunedoara, Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului-Hunedoara, Parohiile ortodoxe ºi romano-catolice din oraºul Aninoasa. Ca urmare, ºi la aceºti elevi a venit Moº Crãciun cu cadouri, iar Aninoasa a rãsunat de colinde, de cânt ºi joc. Aceºti copii ºi dascãlii lor sunt dovada cã Aninoasa e vie! Ileana FIRÞULESCU

Turiþa, iar soþul sãu Irimia, cu care ºi-a ridicat diploma de fidelitate susþine cã nu în secrete de nedescifrat stã cãsnicia perfectã, ci în oamenii care ºtiu sã se accepte unul pe celãlalt. Dupã ce au primit diplome, ºampanie, ciocolatã, flori ºi câte 500 de lei, cele 11 cupluri au asistat la un spectacol de colinde, pe care l-au susþinut cei mai tineri locuitori ai oraºului Petrila. Diana MITRACHE

Actualitate 9

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013

O jumãtate de veac, cu înþelepciune

neparticiparea la acþiunile ºcolare, lipsa pregãtirii temelor ºi lecþiilor.

Actualitate 9

10 Traditii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013

Tradiþii ºi superstiþii de Sãrbãtoarea Ignatului z Ce nu ai voie sã faci în aceastã zi

laiul sãrbãtorilor de iarnã, care se întinde pe parcursul a trei sãptãmâni, începe în 20 decembrie cu Sãrbãtoarea Ignatului. În religia creºtin-ortodoxã este prãznuit, în aceastã zi, Sfântul Mucenic Ignatie Teoforu, urmaº al apostolilor, patriarh al Bisericii Antiohiei ºi ucenic al Sfântului Evanghelist Ioan. Acesta a suferit multe chinuri pentru cã nu s-a lãsat întors de la credinþa în Hristos ºi a fost aruncat leilor, care l-au devorat, oasele lui fiind duse în Antiohia ºi venerate ca moaºte. Ziua de 20 decembrie este cunoscutã ºi sub numele "Ignatul porcilor", când mulþi români, mai ales din mediul rural, conform unei vechi tradiþii, sacrificã porcul pentru masa de Crãciun ºi celelalte sãrbãtori care urmeazã pânã la Sfântul Ion. Sacrificarea porcului de Crãciun este o dovadã a modului în care o practicã pãgânã a ajuns sã se asocieze cu o sãrbãtoare creºtinã, scrie Agerpres.

itualul sacrificãrii...

...porcului în preajma sãrbãtorilor Crãciunului aminteºte de jertfele de animale practicate de popoarele vechi (egipteni, greci, romani) în perioadele de trecere de la un an sau anotimp la altul. Într-un moment cum

este cel de la cumpãna dintre vechiul an ºi cel nou se miza pe funcþia regeneratoare a sacrificiului. Prin acest sacrificiu, echivalent semantic al anului ce se încheie, o nouã viaþã se naºte, aceea a noului an. În credinþa vechilor daci, porcul era sacrificat ca simbol al divinitãþii întunericului, care slãbea puterea Soarelui în cea mai scurtã zi a anului, la solstiþiul de iarnã. Pentru a veni în ajutorul Soarelui, oamenii sacrificau porci. Dupã aceea, ziua începea sã creascã ºi Crãciunul devenea o sãrbãtoare a luminii ºi a vieþii. Obiceiul tãierii porcului din ziua de Ignat îºi aflã rãdãcinile în tradiþiile antichitãþii romane. Lumea romanã practica acest sacrificiu la Saturnalii, între 17 ºi 30 decembrie, consacrându-l lui Saturn, la origine zeu al semãnãturilor. Porcul însuºi era

socotit ca întruchipare a acestei divinitãþi, a cãrei moarte ºi reînviere se consumã la cumpãna dintre ani. Este însã vorba de un transfer al obiceiului, de la data la care se celebra iniþial Anul Nou în lumea romanã, începutul primãverii, al semãnatului, la sãrbãtorile ce precedau Calendele lui Janus, adicã la Saturnalii. În desfãºurarea sacrificãrii porcului se respectau anumite condiþii de timp ºi spaþiu. Sacrificarea nu poate fi începutã înainte de ivirea zorilor ºi nici nu poate depãºi apusul soarelui. Trebuie sã aibã loc pe luminã, întrucât numai lumina poate þine la distanþã, prin puterea ei arzãtoare, spiritele malefice, ce-ar încerca sã anuleze virtuþile sacrificiului. Totodatã, locul ales pentru tãierea porcului este supus unui ritual de purificare, fiind

tãmâiat ºi stropit cu apã sfinþitã sau cu apã neînceputã, pentru a îndepãrta duhurile necurate. În zilele noastre, tãierea porcului este un prilej de reunire a familiei, deoarece participã de obicei toþi membrii ei, iar pentru copii este un prilej de veselie ºi joacã. De cu searã, oamenii pregãtesc câteva cuþite bine ascuþite, o butelie de gaz sau paie — pentru pârlit, vasele în care vor pune carne, slãninã ºi ºoric. Bãrbaþii sunt cei care se ocupã de sacrificarea animalului, iar tradiþia cere ca acela care taie porcul sã fie un om curat, care înainte de sacrificiu trebuie sã meargã la Bisericã, sã se spovedeascã, pãrintele iertându-i ºi pãcatul uciderii porcului. În unele regiuni chiar ºi gospodãria este sfinþitã înainte de sacrificare. Se spune cã femeile nu au voie sã participe la tãierea porcului nici

mãcar pentru a turna bãuturã în paharele bãrbaþilor, deoarece, fiindu-le milã, animalul nu poate muri. Rolul femeilor începe în momentul în care carnea de porc ajunge pe masa din bucãtãrie, pentru a fi preparatã. Dupã sacrificare, porcul este spãlat ºi se rostesc cuvintele: ''Carnea ta sã fie/ Carne aurie''. Apoi, animalul este pârlit pe primele paie secerate în varã, puse deoparte, special pentru Ignat. În foc mai sunt aruncate ramuri de lemn câinesc ºi de iasomie, ca sã iasã ºoricul aromat. Se obiºnuieºte ca, dupã ce este gata de pârlit, sã se punã un þol peste porc ºi sã se suie pe el cei mici, sã se veseleascã, pentru ca porcul sã fie mâncat cu poftã. Tot atunci se ia bãºica porcului ºi se pun grãunþe în ea, dupã care se pune la uscat. Se zice cã dupã câtã gãlãgie face bãºica, atâta veselie ºi bucurie va fi în casã.

omana porcului

Femeia, de obicei, se ocupã de împãrþirea cãrnii pe categorii, dar numai dupã ce bãrbatul face semnul crucii cu cuþitul pe fruntea animalului zicând: ''Doamne ajutã sã-l mâncãm sãnãtoºi'' ºi terminã de tranºat porcul. Se pune deoparte carne pentru cârnaþi, caltaboºi, tobã, pentru friptura de la ''pomana porcului''. Picioarele se folosesc pentru piftie. Se spune cã românul ºtie sã foloseascã fiecare bucatã din porc, mai mult decât orice naþie din lume care mãnâncã acest fel de carne. Începând de la urechi ºi coadã, mâncate de obicei de copii, la carnea macrã ºi slãnina pusã la afumat, pânã la intestinele folosite pentru a fi umplute cu carnea tocatã, totul este folosit de gospodina casei pentru bucatele din care toþi vor degusta la masa din ziua Naºterii Domnului.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013 Dupã tranºarea ºi sortarea cãrnii, gospodina casei pregãteºte o masã, numitã tradiþional "pomana porcului", pentru toþi oamenii care au ajutat la tãierea porcului. Astfel, într-un ceaun mare, de tuci, se prãjeºte carne din porcul proaspãt sacrificat, tãiatã din toate pãrþile porcului: muºchi, ficat, slãninã, coastã. Odatã cu friptura, gospodina face ºi o mãmãligã mare, cât sã ajungã pentru toþi mesenii ºi, în mijlocul mesei, pune ºi un castron cu murãturi. De obicei, masa se aºazã în curte, în faþa casei, se mãnâncã în picioare ºi, alãturi de mâncare, se bea þuicã fiartã. ''Pomana porcului'' se împarte comunitãþii, sãracilor, dar mai mult apropiaþilor. O parte din bucatele gãtite din carnea porcului se duce preotului. Este, de fapt, ceea ce a mai rãmas din obiceiul strãvechi al oferirii ofrandelor pentru îmbunarea spiritelor rele ºi adunarea celor bune care sã fereascã gospodãria de primejdii. Ignatul cade întotdeauna în plin post al Crãciunului dar uneori obiceiurile ºi tradiþiile, ca acestea de Ignat, sunt atât de puternic înrãdãcinate încât nu pot fi oprite nici chiar de regulile foarte stricte impuse de Bisericã. Din restul cãrnii se preparã produsele destinate sãrbãtorilor de Crãciun, Anul Nou ºi Boboteazã: cârnaþi, piftie, tobã, caltaboºi, carne friptã. Totodatã, o parte se conservã pentru a fi consumatã peste an. Nimeni nu se atinge însã de preparate decât dupã ce, în dimineaþa de Crãciun, o parte din ele sunt împãrþite de femei,

la vecini sau la bisericã, pentru morþii familiei.

biceiuri ºi superstiþii

În tradiþia româneascã întâlnim o serie de obiceiuri ºi superstiþii legate de Ignat. Astfel, în ajunul Ignatului se fierbe grâu, capul familiei îl tãmâiazã ºi îl binecuvânteazã. Din acest grâu fiert mãnâncã toþi membrii familiei, iar ce rãmâne se dã dimineaþa la pãsãri.

strigoi. De asemenea, ea se foloseºte ºi pentru tratarea unor boli ale porcilor, oilor ºi viþeilor. De asemenea, ea se foloseºte ºi pentru tratarea unor boli ale porcilor, oilor ºi viþeilor. Diferite organe ale porcului sacrificat sunt utilizate ca remedii în tratarea unor boli ale omului sau animalelor, în practici magice de vindecare a unor boli atribuite deochiului, spiritelor malefice, ca adjuvant în vrãji ºi farmece.

ziua de Ignat nu este permisã nicio altã activitate, ziua întreagã trebuind dedicatã doar tãierii, sortãrii ºi preparãrii specialitãþilor din carne de porc. Singura activitate permisã în ziua de Ignat este tãiatul porcului. Se credea cã prestarea oricãrei alte munci — spãlatul rufelor, cusutul, torsul lânii, mãturatul casei — atrãgea dupã sine pedepsirea celor care încãlcau normele sãrbãtoririi. Dacã în inima porcu-

stropeau pe frunte ori îºi desenau dorinþele: o inimã pentru iubire, o cruce pentru curãþenie sufleteascã sau un pom pentru a fi roditoare. În casã este adusã mai întâi cãpãþâna porcului cu râtul înainte, ca sã meargã bine treaba în gospodãrie. Între Ignat ºi Crãciun, femeile nu trebuie sã toarcã, ele piseazã grâu ca sã aibã pânã la Crãciun. Din ele se fac un fel de turte, numite ''cârpele Domnului Hristos'', cu miere ºi nuci, pe care le mãnâncã în ajunul Crãciunului. Sãrbãtoarea trebuie þinutã cu sfinþenie de femeile însãrcinate, pentru a naºte prunci întregi la trup ºi minte.

nãtoarea divinitatea rãzbunãtoare

În seara de Ignat se ia un dovleac, i se taie coada ºi se pãstreazã, pentru cã se spune cã este bun pentru leac de bube dulci la copii. Se spune cã în aceastã noapte vrãjitoarele umblã sã ia belºugul casei, de aceea se presarã mei ºi sare împrejurul casei, al hambarelor ºi al curþii. Dacã porcul este negru, se ia o bucatã din untura lui ºi se duce la bisericã de Boboteazã, sã fie sfinþitã de preot. Apoi poate fi folositã de cei care au dureri de picioare sau junghiuri. Tot cu unturã de porc negru tãiat la Ignat era uns trupul celui bãnuit cã ar putea ajunge

espre ficatul porcului se spune ca este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare.

Sângele animalului, amestecat cu mei ºi lãsat sã se usuce, este bun pentru afumat copiii când se sperie sau când au guturai. Pãrul de porc se pãstreazã ºi cu el se afumã copiii atunci când se crede cã sunt deochiaþi. Cu el se afumã ºi adãposturile vitelor, pentru a le proteja de atacul animalelor sãlbatice. Tradiþia spune cã în

lui se gãseºte mult sânge ''îngheþat'', este semn cã stãpânul va avea noroc la bani. Splina porcului este cea care indicã durata iernii: dacã splina este groasã în capãt, e semn cã va fi o iarnã grea, cu multã zãpadã, iar dacã este subþire, aratã cã va fi iarna sãracã în omãt, iar anul nou nu va fi îmbelºugat. În anumite zone le þãrii este obiceiul ca stãpânul casei sã ia din sângele scurs din porc ºi sã deseneze o cruce pe fruntea copiilor, pentru ca aceºtia sã creascã rumeni ºi sãnãtoºi. Fetele din casã ºedeau deoparte ºi, când cei care lucrau la tãiatul porcului nu erau atenþi, furau sânge ºi se

Pedepsele aplicate celor consideraþi vinovaþi de nerespectarea interdicþiilor - cãzãturi, opãrit, dureri ale membrelor inferioare - erau atribuite unei divinitãþi rãzbunãtoare, ce patrona sãrbãtoarea: Inãtoarea. Se spunea ca Inãtoarea era o femeie bãtrânã, urâtã, lacomã ºi cu apucãturi de cãpcãun, "mânca lumea". În acelaºi timp, în poveºtile ce circulau în satul din sudul Moldovei, la începutul secolului al XX-lea, ea apãrea ca o fiinþã vicleanã, ce încerca sã le ispiteascã pe femei sã lucreze, dupã care le opãrea sau le devora. Pentru a contracara acþiunile ei malefice ºi a o împiedica sã se apropie de casã, femeia "ispititã" trebuia sã iasã, la miezul nopþii, în curte ºi sã imite cântecul cocoºului,

repetându-l de trei ori. Se credea cã, auzind cântecul cocoºului, Inãtoarea se retrãgea speriatã. Aºadar, în acest ceremonial, se conta pe rolul protector al cocoºului — chiar dacã era vorba numai de imitarea sunetelor lui — care, în calitate de animal solar, avea puterea de a exorciza spiritele malefice. Dupã ce îndeplinea acest ritual de apãrare, femeia trebuia sã intre în casã ºi sã stingã focul, ca Inãtoarea sã nu fie atrasã de luminã ºi sã revinã. Ea cautã lumina focului, întrucât locul pe unde putea intra era hornul casei. Dacã era întuneric, ea nu reuºea sã gãseascã calea de acces cãtre interiorul locuinþei ºi pleca definitiv. Dar, pânã sã pãrãseascã satul, ea încerca sã se rãzbune pe oricine îi ieºea în cale. De aceea, se spunea cã este bine ca, pe tot parcursul zilei de Ignat, oamenii sã poarte sau sã aibã asupra lor inele, cercei, monede sau orice alt obiect metalic. Fiind încãrcate cu energie, obiectele metalice puteau þine la distanþã de om duhurile ostile lui. Metalul bara trecerea Inãtoarei, împiedicând-o sã se apropie de cel pe care îl întâlnea în peregrinãrile ei diurne sau nocturne pe pãmânt. Dupã credinþele comunitãþilor rurale din Banat, Inãtoarea putea fi împiedicatã sã se apropie de casã dacã în dimineaþa de Ignat, dupã ce se tãia porcul, se înconjura de trei ori curtea cu o cârpã aprinsã. Fumul degajat de cârpa aprinsã o forþa sã se îndepãrteze. Sursa: realitatea.net

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013

I-au prins cu brazii de Crãciun în tren

tenþie de unde vã procuraþi brazii de Crãciun ca sã nu plãtiþi amenzi. Patru persoane au fost amendate cu câte 2.000 de lei fiecare de cãtre poliþiºtii de la transporturi feroviare dupã ce au fost prinºi cã transportau brazi, proaspãt tãiaþi ºi nemarcaþi cu sigiliul prevãzut în normele privind circulaþia materialelor lemnoase. Cei patru au fost prinºi de poliþiºti ca urmare a unei sesizãri venitã de la personalul trenului interregio care circula pe relaþia Craiova-Petroºani prin care se preciza faptul cã din staþia Lainici a urcat un grup de persoane care nu au plãtit biletul de cãlãtorie ºi care aveau asupra lor pomi de Crãciun (brazi albi). Cei patru contravenienþi au fost conduºi la sediul Postului de Poliþie T.F. Petroºani,

unde au fost sancþionaþi contravenþional cu suma de 2.000 lei de persoanã, iar cei 23 de brazi de Crãciun au fost ridicaþi în vederea confiscãrii ºi predaþi celui mai apropiat Ocol Silvic.

ontroale ºi în pieþe

Poliþiºti din cadrul Biroului Combaterea Delictelor Silvice din cadrul IPJ Hunedoara au început verificãrile

Târg de artã

n zilele urmãtoare, în Petroºani, va putea fi vizitatã o nouã expoziþie de artã. Mircea NISTOR Manifestarea, una devenitã deja tradiþionalã, se va derula sub titulatura „Târgul de artã” ºi va reuni lucrãri realizate de artiºti plastici din Petroºani, Deva, Hunedoara, Haþeg, Petrila ºi Lupeni. „Vernisajul expoziþiei va avea loc joi cu

oraºul Cãlan, a fost identificat un bãrbat de 42 de ani, din comuna Vadu Moºilor, judeþul Alba, care comercializa 3 pomi de Crãciun din specia

începere de la ora 17:00. La manifestare vor fi prezentate lucrãri semnate de mai mulþi pictori ºi sculptori din Valea Jiului sau din alte localitãþi hunedorene. Acesta poartã denumirea de „târg” deoarece lucrãrile expuse pot fi achiziþionate de cãtre iubitorii de artã.

privind legalitatea comercializãrii pomilor de Crãciun. La prima acþiune mai mulþi comercianþi de pomi de Crãciun au fost sancþionaþi. Astfel, în târgul organizat în În ceea ce priveºte expoziþia propriu-zisã eu consider cã ea poate fi catalogatã drept un cadou fãcut de artiºtii plastici locuitorilor din Valea Jiului, cu ocazia Sfintelor Sãrbãtori de sfârºit de an”, a declarat Robert Hummel, unul dintre organizatorii acþiunii. Manifestarea este organizatã de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani ºi Autoritatea Naþionalã pentru Sport ºi Tineret.

molid, fãrã a fi marcaþi cu sigiliul crotaliu, conform legislaþiei în

vigoare. Bãrbatul a fost sancþionat contravenþional ºi s-a luat mãsura confiscãrii pomilor de Crãciun. Tot în târgul din oraºul Cãlan, poliþiºtii l-au identificat pe pe un alt bãrbat, de 41 de ani, din comuna Poiana Vadului, judeþul Alba, care comercializa doi pomi de Crãciun din specia brad fãrã a fi marcaþi

cu sigiliu crotaliu. ªi în acest caz poliþiºtii au aplicat o sancþiune contravenþionalã în valoare de 2.000 lei, iar, brazii au fost confiscaþi. ªi în piaþa agro-alimentarã din Deva poliþiºtii au efectuat controale, dar aici nu au fost constatate nereguli. Controalele vor continua ºi în perioada urmãtoare.

Lucreazã la foc continuu

ofetarii din Petroºani lucreazã fãrã încetare pentru sãrbãtori dupã ce au primit comenzi mai mari decât se aºteptau. Maximilian GÂNJU Laboratoarele de prãjituri dar ºi brutãriile vor lucra la foc continuu pânã în ajuns de Crãciun dupã ce foarte mulþi localnici au renunþat sã mai stea în faþa cu orele în bucãtãrie. În plus, cofetãriile oferã prãjituri de casã la preþuri considerate bune de multe gospodine. „Sau fãcut comenzi pentru prãjituri asortate

încã de la Sf. Nicolae. Începând cu data de 23 ºi pânã în ajunul Crãciunului la prânz, cei care au dat comandã sunt programaþi sã vinã dupã ele. Preþul ajunge pânã la 30 de lei pe kilogram ºi ceea ce primesc nu diferã deloc cu ceea ce ar face gospodinele în casã”, a spus unul dintre cofetari. Mai multe laboratoare din Petroºani nici mãcar nu mai primesc

comenzi pentru cã nu le-ar putea onora. Astfel cã, cererea este acoperitã de laboratoarele clandestine. Inspectorii sanitar-veterinari avertizeazã însã cã oamenii îºi pun sãnãtatea în pericol dacã se aprovizioneazã din locuri neautorizate ºi care nu pot fi controlate. De altfel, reprezentanþii CSVSA Petroºani au demarat încã de la începutul lunii decembrie controale în laboratoarele de prãjituri dar ºi la cofetãrii pentru a se constata dacã existã vreun pericol pentru consumatori.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013

Turiºtii sovietici ºi Revoluþia din Decembrie 1989 din Petroºani

n zilele urmãtoare, revoluþionarii din Petroºani se vor întâlni, din nou, pentru a marca cei 24 de ani scurºi de la rãsturnarea de la putere a familiei Ceauºescu, dar ºi de la izbânda rãscoalei din Decembrie 1989. Cu aceastã ocazie, foºtii luptãtori vor rememora ºi faptul cã în zilele Revoluþiei, numãrul turiºtilor veniþi din fosta Uniune Sovieticã era neobiºnuit de mare. Mircea NISTOR Unii dintre aceºtia fuseserã cazaþi la hotelurile din localitate, alþii se plimbau prin munþi, iar unii se aflau doar în tranzit, cu toþii fiind preocupaþi se pare, de vizitarea frumuseþilor naturale ale Vãii Jiului. "În zilele Revoluþiei, la Hotelul Petroºani, aflat la doar câteva zeci de metri de primãria pe care o ocupaserãm noi, erau cazaþi numeroºi cetãþeni sovietici, care veniserã cu mai multe maºini marca Lada. Între timp însã, actele lor de înregistrare au dispãrut fãrã urmã ºi aceºtia nu mai figurau în registrul hotelului. Fiecare dintre noi ºtie mai multe treburi pe care însã nu le putem spune. Eu, poate, voi vorbi despre misterele Revoluþiei, doar dupã

ce voi trece de vârsta de 75 de ani", a precizat V. P. "ªi eu m-am întâlnit în zilele acelea cu mai mulþi cetãþeni sovietici. Unii dintre ei s-au oprit în parcarea de la UMIROM ºi îºi încãlzeau cu un primus mâncarea. Erau aproape 20, unii vorbeau perfect româneºte, alþii deloc. Numerele de înmatriculare ale maºinilor erau scrise cu litere ºi cifre albe pe fond negru. Noi i-am rugat sã plece pentru cã se aflau în parcarea unei întreprinderi ºi aceºtia au plecat spre defileul Jiului. Pe unde au trecut maºinile alea au apãrut dezinformãri ºi alarme false. Mã întreb de ce ºi acum dupã 24 ani încã nu se spune adevãrul despre Revoluþie. Eu nu am fost un revoluþionar adevãrat, ci

mi-am fãcut doar datoria, pentru cã am fost consemnat la uzinã", a declarat G. B. "Am vãzut ºi eu prin zona Polatiºte

niºte persoane îmbrãcate în combinezoane de camuflaj, cam cum sunt îmbrãcaþi soldaþii noºtri din Afganistan. Unii spuneau despre ei cã sunt ruºi", a precizat un alt participant la evenimentele din Decembrie 1989 din Petroºani. Cât este adevãr ºi cât nu, ar fi trebuit sã verifice "unele" organe competente la timpul potrivit dar, dupã cum

ei 170 de ani scurºi de la naºterea preotului Avram Stanca vor fi marcaþi, la sfârºitul acestei sãptãmâni, în Petroºani. Astfel, sâmbãtã, 21 decembrie, cu începere de la ora 11 va avea loc o slujbã de pomenire, la mormântul acestuia. Mircea NISTOR Printre cei ce urmeazã a fi prezenþi vor fi ºi colindãtorii din clasa a III-a A de la ªcoala Generalã „Avram Stanca”, îndrumaþi de profesoara Nicoleta Silveºan. Duminicã, 22 decembrie, cu începere de la ora 11:30 va fi prezentat, la bisericã, un Cuvânt

despre viaþa ºi lucrarea pãrintelui Avram, urmat de un

xecutivul a aprobat ordonanþa de urgenþã care stabileºte cã pensiile acordate în perioada 2011-2013 vor fi recalculate în baza unor indici de corecþie de 1,12 ºi, respectiv 1,7, potrivit Biroului de Presã al Guvernului. cãror drepturi de pensie s-au deschis între 1 ianuarie 2012 ºi 22 ianuarie 2013. De asemenea, actul normativ creeazã cadrul legal pentru acordarea sumei de 80 de milioane de lei în vederea finanþãrii proiectelor Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Moldova

este cã în Petroºani, în zilele Revoluþiei, au fost înregistrate doar câteva focuri de armã rãzleþe ºi nu a fost contabilizat nici un mort. "Cel mai important este cã nu am avut morþi. În rest, rãmân misterele Revoluþiei, cum sunt ºi cele legate de asasinarea preºedintelui american J.F. Kennedy", a mai spus V. P.

Avram Stanca, 170 de ani de la naºtere

Pensii recalculate prin decizia Guvernului

OUG reglementeazã indicii de corecþie pentru drepturile de pensie ale unor persoane care sau pensionat dupã cum urmeazã: 1,12 pentru persoanele ale cãror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 — 31 decembrie 2011 ºi 1,17 pentru persoanele ale

susþin revoluþionarii din Petroºani, acest subiect nu a interesat pe nimeni dintre cei cu care au stat "de vorbã". Una peste alta, deºi de la revolta din decembrie au trecut 24 de ani, unora dintre revoluþionari le este încã fricã sã vorbeascã despre evenimentele la care au fost martori direcþi. Pe de altã parte, principalul

privind implementarea programului de asistenþã tehnicã ºi financiarã în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro acordat de þara noastrã Chiºinãului. Cele 80 de milioane de lei ce

urmeazã sã fie alocate Guvernului de la Chiºinãu de cãtre Executivul de la Bucureºti sunt destinate unor programe de educaþie, pentru dezvoltarea infrastructurii, a modului de pregãtire a copiilor în Moldova. (Agerpres)

program religios susþinut de Ansamblul folcloric „Crãiºorii

Parângului” de la la ªcoala Generalã „Avram Stanca” (coordonat de profesoara Elena Rodica Moldovan) ºi Grupul coral folcloric „Doruleþul” de la ªcoala Generalã Nr. 5 din Vulcan, dirijat de profesoara Doina Bughe. Preotul Avram Stanca s-a nãscut în anul 1843, a decedat în 1916 ºi a fost ctitorul primei ºcoli româneºti din Petroºani (1877) precum ºi al bisericii ortodoxe „Sfântul Ierarh Nicolae” din Petroºani, în anul 1900.

14 Program & Horoscop

10:30 37° C (r) 11:20 ANDOnevralgicul de sâmbãtã (r) 11:25 37° C (r) 12:00 România deºteaptã 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Legenda viºinie (r) 13:25 M.A.I. aproape de tine 13:55 Ia-mã acasã de Crãciun! 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Finanþe ºi afaceri 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 17:30 18:00 19:00 19:30 20:30

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Sport, dietã ºi o vedetã Teleshopping Iubirea, bat-o vina Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Regina cumpãrãturilor Mondenii (r) Mondenii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Îngerul pãzitor

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Icomedy 22:30 Asterix ºi Obelix contra lui Cezar

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Secrete din trecut (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 New York Taxi (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Singur acasã 3 22:45 Box: Ciocanul “LuptãTHOR” 0:00 Mortal Kombat II: Anihilarea

21 martie *** 20 aprilie Entuziasmul de care daþi dovadã ar putea sã vã atragã invidia unor persoane din anturaj. Este posibil sã aveþi discuþii cu persoana iubitã, pentru cã petreceþi prea mult timp cu prietenii. Acordaþi mai multã atenþie familiei.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Profetul Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Viaþa fermierului (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Indienii din Cleveland

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Îmi place sã-þi mulþumesc 20:15 David

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Talk B1

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi în relaþiile sociale ºi sã fiþi atras într-un conflict. Evitaþi certurile. Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul prietenilor ºi al familiei, dacã vreþi sã terminaþi cu bine ce v-aþi propus.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Este posibil sã aveþi o zi tensionatã din cauza neînþelegerilor cu un coleg sau un partener de afaceri. Nu prea reuºiþi sã vã concentraþi. Ar fi bine sã amânaþi deciziile importante. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Special 11:30 Grila de Start 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Grila de Start 12:45 Campionii Digi Sport 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Campionii Digi Sport 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 UCL Magazin 14:45 Digi Sport Special 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Avanpremierã Ligue 1 17:00 Avanpremierã La Liga 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 Fotbal

*** 21 mai

Aveþi succes într-o cãlãtorie de afaceri, dar nu vã contraziceþi cu cei care vã însoþesc. Dupã-amiazã reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã mai veche. Pe plan financiar, nu este cazul sã vã faceþi griji. 10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

aprile

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz din cauza unor probleme de naturã sentimentalã ºi sã vã concentraþi mai greu. Puteþi câºtiga sume mici din colaborãri, dar fiþi prudent. Þineþi cont de sugestiile unei persoane cu experienþã!

10:45 11:00 12:00 13:15 13:30 14:30 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

Vã treziþi cu o stare de nervozitate nejustificatã ºi este posibil sã aveþi reacþii necontrolate faþã de cei apropiaþi. Riscaþi sã jigniþi o femeie ºi sã vã parã rãu mai tarziu. Nu încheiaþi afaceri ºi nu semnaþi documente oficiale.

23 august *** 22 septembrie Sunteþi destul de stresat de o lucrare pe care trebuie sã o terminaþi urgent. S-ar putea ca relaþiile sentimentale sã aibã de suferit dacã amânaþi o cãlãtorie planificatã mai demult. Partenerul de viaþã nu vã crede cã sunteþi cu adevãrat ocupat.

23 octombrie *** 22 noiembrie Dimineaþa sunteþi uºor irascibil ºi riscaþi sã îi scãpaþi partenerului de viaþã o replicã nepotrivitã. Cereþi-vã scuze imediat ºi evitaþi cu orice preþ o ceartã! Nu este o zi bunã pentru afaceri, dar nici pentru întâlnirile cu prietenii.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Se pare cã sunteþi indispus din cauza unui eºec în afaceri. S-ar putea sã aveþi o discuþie mai aprinsã cu persoana iubitã, dacã vã schimbaþi planurile în ultima clipa.

Nu sunteþi într-o formã fizicã prea bunã ºi vã enervaþi foarte uºor. Nu este o zi favorabilã deciziilor importante sau planurilor de viitor. Nu semnaþi documente oficiale.

21 ianuarie *** 20 februarie

Nu este exclus sã aveþi discuþii în familie din cauza unor probleme financiare. Puteþi evita o situaþie neplãcutã dacã þineþi cont ºi de dorinþele celorlalþi. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, pentru cã riscaþi sã nu terminaþi.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Astãzi nu sunteþi prea comunicativ ºi ar fi bine sã amânaþi toate întâlnirile. Nu vã ocupaþi de probleme importante, care necesitã o bunã capacitate de comunicare. În schimb, puteþi sã rezolvaþi cu uºurinþã probleme.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013

Consiliul Judeþean inaugureazã Centrul Integrat Judeþean de Intervenþie Hunedoara

n prezenþa oficialitãþilor judeþene, se va inaugura astãzi pentru probe tehnice a Centrului Integrat Judeþean de Intervenþie Hunedoara (situat în municipiul Deva, Piaþa Unirii nr. 6). Acesta este al doilea Centru Integrat Judeþean de Intervenþie din þarã, dupã cel existent la Tg. Mureº, care este deja funcþional. Centrul – cel mai modern din þarã, beneficiind de dotãri tehnice ºi logistice de ultimã generaþie - a fost realizat de cãtre Consiliul Judeþean Hunedoara din fonduri europene ºi are ca scop conducerea ºi coordonarea acþiunilor de intervenþie asociate situaþiilor de urgenþã produse sau care au efect pe teritoriul judeþului Hunedoara. Centrul Integrat Judeþean de Intervenþie Hunedoara va reuni în aceeaºi locaþie un dispecerat integrat 112 în care îºi vor desfãºura

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã! Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

activitatea profesionalã structurile teritoriale ale I.P.J. Hunedoara, I.S.U. Hunedoara, I.J.J. Hunedoara ºi Serviciul de Ambulanþã Judeþean Hunedoara. Apelurile primite de la operatorii Oficiului Judeþean de Telecomunicaþii Speciale (S.T.S.) vor fi redirecþionate în timp real cãtre structura abilitatã din cadrul dispeceratului integrat ºi gestionate de cãtre structura sau structurile cu responsabilitate în acest sens, în funcþie de natura solicitãrii. Consiliul Judeþean Hunedoara va coordona din punct de vedere administrativ activitatea specificã centrului, asigurând spaþiul, dotarea logisticã ºi susþinerea financiarã necesare desfãºurãrii în condiþii optime a activitãþilor specifice acestuia. Totodatã Consiliul Judeþean va pãstra permanent

legãtura cu ºefii structurilor teritoriale ale M.A.I. ºi cu managerul S.A.J. Hunedoara ºi se va consulta cu aceºtia în ceea ce priveºte asigurarea bunei funcþionalitãþi a centrului. Prin iniþiativa reunirii în aceeaºi locaþie - în cadrul unui dispecerat integrat– a operatorilor 112 ai poliþiei, jandarmeriei, I.S.U. ºi ai Ambulanþei se doreºte reducerea timpul de intervenþie al structurilor abilitate ale statului la diferitele evenimente ce pun în pericol securitatea naþionalã, viaþa, proprietatea ºi sãnãtatea populaþiei ori mediul înconjurãtor, þinând cont de faptul cã schimbul de informaþii reprezintã o componentã esenþialã în creºterea calitãþii ºi eficienþei serviciilor oferite cetãþenilor. Inaugurarea Centrului Integrat Judeþean de Intervenþie Hunedoara îºi propune sã demareze efectuarea probelor tehnice ºi întocmirea documentelor juridice necesare, urmând în data de 11.02.2014 – ziua internaþionalã a 112 – sã aibã loc operaþionalizarea efectivã a acestuia.

Decret prezidenþial pentru patru noi judecãtori artru noi judecãtori îºi vor începe activitatea în instanþele din P judeþul Hunedoara. Este vorba despre candidaþi declaraþi admiºi la concursul de admitere în magistraturã. Carmen COSMAN Preºedintele României, Traian Bãsescu, a semnat decretele de numire în funcþia de judecãtor a urmãtoarelor per-

soane care au fost declarate admise la concursul de admitere în magistraturã organizat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în perioada 25 iunie 11 octombrie 2013.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Petru judeþul Hunedoara decretele vizeazã patru candidaþi declaraþi admiºi. Este vorba despre Cristina-Maria Mihail, pentru Judecãtoria Deva; AlexandruFlorin Zereº, de asemenea pentru Judecãtoria Deva; Raveca-Loredana Constantea Judecãtoria Hunedoara ºi Carmen-Ribana Toporan - Judecãtoria Petroºani.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 Decembrie 2013 încã multe pârtii ori spaþii de cazare suficiente, micuþa staþiune de lângã Vulcan este pregãtitã pentru a primi turiºtii care cautã în primul rând relaxare. Telegondola va funcþiona în acest sezon ºi turiºtii pot urca în Pasul Vâlcan. Micuþa staþiune va fi o bijuterie dupã finalizarea proiectului de dezvoltare care prevede legarea ei cu.

Straja nu mai are locuri libere, Parângul încã aºteptã turiºti

ii de turiºti sunt aºteptaþi sã-ºi petreacã sãrbãtorile de iarnã în cele trei staþiuni de schi din Valea Jiului. Atât în Straja, Parâng cât ºi micuþa staþiune Pasul Vâlcan, cabanierii sunt gata de a-ºi primi turiºtii. Zãpadã este cât sã se poatã schia, pârtiile sunt gata iar turiºtii ºi-au rezervat camerele. Maximilian GÂNJU De astãzi ºi pânã marþi, atât în Staþiunea Straja cât ºi în Parâng este forfotã mare, dupã ce turiºtii

care ºi-au fãcut rezervãri pentru a petrece Crãciunul la munte, încep sã urce în staþiuni. În staþiunea din vestul Vãii Jiului preþurile atât la cazare cât ºi la

utilizarea teleschiurilor ºi a pârtiilor au rãmas la nivelul de anul trecut, astfel cã turiºtii din vestul þãrii în special, au motive suficiente pentru a alege Valea Jiului în detri-

mentul staþiunilor din centrul þãrii. Se va putea schia de Crãciun în Straja chiar dacã se mai foloseºte pe alocuri turnurile de zãpadã, iar acest lucru a fãcut ca de sãrbãtori sã nu mai fie locuri libere. Unul dintre principalii investitori din Straja, afaceristul Emil Pãrãu are cabanele pline încã de la începutul lunii decembrie. Chiar dacã nu are

Un nou premiu pentru Toma Coconea

oma Coconea, camionul Vãii Jiului, a intrat în galeria celor mai de succes bãrbaþi din România. Acesta a primit trofeul Men of the Year din partea revistei Men’s Health. Carmen COSMAN Peste 400 invitaþi au luat parte la prima ediþie a galei Men’s Health Men of the Year pentru a-i sãrbãtori pe unii dintre cei mai de succes bãrbaþi din România în anul 2013, adevãrate modele de viaþã pentru cititorii revistei. Iar printre laureaþi se numãrã ºi campionul Vãii Jiului, Toma Coconea, cel care anul acesta a dovedit în douã competiþii extrem de grele cã limitele pot fi învinse cu tenacitate ºi multã

dãruir. Parapantistul Toma Coconea a devenit cunoscut pentru performanþele sale în

cadrul celei mai dure competiþii de anduranþã din lume, Red Bull X –Alps. În urmã cu trei ani,

Toma Coconea reuºea sã se claseze pe locul al doilea în concursul Red Bull X-Alps, iar anul acesta a încheiat competiþia pe locul zece, dupã ce, timp de 12 zile, a zburat cu parapanta 1.678 de kilometri, a parcurs pe jos sau în alergare 780 de kilometri ºi a dormit doar 4 ore pe noapte. Cea mai recentã performanþã a lui Coconea, supranumit ºi „ªoimul Carpaþilor” este prezenþa la maratonul „No Finish Line”, unde participanþii aleargã pentru o cauzã umanitarã. Cu peste 800 de kilometri alergaþi, Coconea s-a clasat pe locul I, din 1.596 de participanþi, la categoria lui de vârstã.

ierde teren

Nici în Staþiunea Parâng de lângã Petroºani preþurile nu au fost majorate în acest sezon, este zãpadã, iar schiorii ºiau fãcut apariþia chiar dacã nu în numãr foarte mare. Parângul pierde însã de la an la an turiºti pentru cã nu au condiþiile cele

mai bune pentru schi, iar serviciile lasã de multe ori de dorit. Pentru cã turismul „la negru” este principal în staþiunea de lângã Petroºani, turiºtii nemulþumiþi nu prea au opþiuni sã-i tragã la rãspundere pe cabanieri. Pe de altã parte, odatã cu sosirea turiºtilor au intrat în gardã atât salvamontiºtii cât ºi jandarmii montani. Aceºtia din urmã recomandã turiºtilor sã se echipeze corespunzãtor, sã nu se aventureze pe traseele montane ºi sã nu tulbure ordinea publicã.