CVJ Nr 506 luni 2 decembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 506

Cronica Vãii Jiului Luni, 2 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Uricani 2011 Avocaþii cer extinderea urmãririi penale

”Seara lupului”, la Petrila >>> PAGINA A 3-A

1 Decembrie, la Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Mariana Mateescu, din nou în boxa acuzaþilor >>> PAGINA A 5-A

Hranã rece, de sãrbãtori >>> PAGINA A 6-A

Magneþii dau iama în capacele de canal montate pe bani europeni >>> PAGINA A 7-A

Proiectele cu chinezii, analizate de Guvern în ianuarie >>> PAGINILE 8-9

România, te iubim! >>> PAGINA A 10-A

Senatorii ºi ”clãdirea” unor asociaþii >>> PAGINA A 11-A

Drapelul þãrii, arborat pe Vârful Parângul Mare

S

untem în faþa unui proces inchizitoriu. Acestea au fost cuvintele avocatului Daniel Ionaºcu în faþa instanþei de la Petroºani, unde, vineri, 29 noiembrie, la Judecãtorie a avut loc un nou termen în dosarul ”Uricani 2011”. Avocaþii pãrþilor inculpate au solicitat extinderea urmãririi penale ºi asupra lui Ioan Toacsen, acesta fiind cel care a schimbat permisele de lucru de la Mina Uricani. >>> PAGINILE 8-9

>>> PAGINA A 12-A

Proiect pentru drumul spre Parâng >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decembrie 2013

Î

n seara de Sântandrei, când lupii vorbesc, la Petrila, au avut loc, în cascadã, manifestãri de educaþie ºi culturã la Clubul Copiilor susþinute de liberali.

Simpoziunul, cu o temã despre care se credea cã s-a spus tot ce se putea spune, a fost o adevãratã surprizã pentru sala arhiplinã... Au fost prezenþi ºi ”s-au manifestat” cum numai ei ºtiu, scriitori, participanþi la festivalul de autor ”Toamna Bobocului”, dupã care a fost lansatã oficial fanfara tinerilor petrileni. ªi ziua nu s-a terminat...

La Petrila, Clubul Copiilor, au avut loc evenimente în cascadã. Organizaþia Femeilor Liberale, condusã de Doiniþa Maria Bãlãnesc, consilier local, a organizat simpozionul ”Familia, prima ºansã a fiecãrui copil”.

Iniþial participanþii, care au umplut pânã la refuz sala care gãzduia manifestarea, s-au comportat precum elevii la ºcoalã de unde trebuie sã afle cum ºi ce este cu familia în viaþa copiilor, dar ºi ce responsabilitãþi uriaºe au pãrinþii în sãnãtatea societãþii viitoare.

Femei ºi bãrbaþi cu copii, tineri, cadre didactice, reprezentanþi ai unor asociaþii, ONG-uri, altele decît cele de facturã politicã au fost gradual ”prinºi” de modul inedit de prezentare ºi interacþiune a celor ce au

susþinut tema simpozionului ce pentru mulþi pãrea sã nu mai aducã noutãþi. Nici nu ar mai fi fost, pentru cã tot ce se putea spune despre agresivitate, violenþã, toleranþã, iubire sau lipsa ei, educaþie ºi lipsa ei etc., s-a spus. Dar, la

Petrila, s-au gãsit modalitãþi noi de a capacita atenþia pe aceastã temã, de a redeschide canale noi spre sufletul ºi mintea auditorului.

”Seara lupului”, la Petrila

Acurateþea, umorul ºi prezentarea unei idei în mod alert, pe sistemul ”fiecare propoziþie - o informaþie”, un alt fel de a redescoperi familia ºi importanþa ei. A fost un regal al

talentului în comunicare oferit de Alina Hoarcã Codrea.

O altã prezentare remarcabilã a fost aceea a prof. Beatrice Andrei. Ideea de a aduce într-un simpozion, cu asemenea temã, experimentul Jenne Elliott, ”ochi albastri – ochi cãprui”, care a fost ecranizat sub titlul ”Eye of the storm”, a impresionat sala. A plia un asemenea subiect pe tema simpozionului a fost dovada unei ingeniozitãþi remarcabile, cu nuanþe ºi înþelesuri care nu puteau fi bãnuite a exista...

Preºedintele PNL Petrila, Costel Avram, aflat printre oamenii din salã, a fost la rândul sãu impresionat de abordarea simpozionului, drept pentru care a invitat scriitorii, care urmau a avea o întâlnire cu cititorii în cadrul ”Toamnei

Bobocului”... Este vorba de membri ai Uniunii Scriitorilor, dar ºi scriitori ºi poeþi în plinã ascensiune – Marian Boboc, Aurel Pantea, Ion Lascu, Virgil Todeasã ºi Daniel Dãianu. Aceºtia au citit poezii care au avut ca temã femeia ºi

Tinerii social democraþi învaþã sã nu mai aibã trac în faþa mulþimilor

T

inerii social democraþi din patru judeþe, respectiv Hunedoara, Caraº-Severin, Timiº ºi Arad ºi-au dat întâlnire la Deva, unde au participat la o amplã dezbatere politicã pe tema comunicãrii.

Potrivit vicepreºedintelui TSD Dacian Ciodaru, scopul acestei întâlniri, unde invitaþi au fost ºi colegi social- democraþi din Cluj, Argeº, Braºov Olt ºi Bucureºti a fost acela de a-i învãþa pe tineri sã comunice, respectiv sã vorbeascã, fãrã trac, în faþa unei sãli pline cu oameni. “Am avut o dezbatere

iubirea...

Politic 3

În sala Clubului Copiilor a intrat apoi un grup de tineri ”înarmaþi” cu instrumente muzicale ºi stative cu patituri... Este nou înfiinþata fanfarã a tinerilor petrileni coordonatã de Andrei Savu, fanfarã susþinutã din umbrã de liberali.

De asemenea, festivalul de autor ”Toamna Bobocului”, manifestare a scriitorului ºi jurnalistului Marian Boboc, susþinutã tot de liberali, respectiv Costel Avram prin Asociaþia Rosa Multiflora Petroºani, a avut în program întâlnirea scriitorilor cu cititorii, tot la Clubul Copiilor din Petrila.

Ileana FIRÞULESCU

politicã pe problemele tinerilor unde fiecare din cei peste 120 de participanþi au luat cuvântul la microfon. A fost o acþiune interesantã în condiþiile în care foarte mulþi au luat cuvântul pentru prima data în faþa unor oameni”, spune Dacian Ciodaru. Pe lângã pregãtirea în a învãþa sã comunice în faþa mulþimii, tinerii social democraþi din cele patru judeþe ºi-au prezentat ºi acþiunile pe care le-au desfãºurat pe parcursul anului 2013, un fel de bilanþ al organizaþiilor de tineret.

“Dacã vreþi organizaþiile ºi-au prezentat acþiunile pe care le-au avut în ideea de a învãþa unii de la alþii, iar pe viitor sã încercãm sã avem o comunicare pe regiune”, a mai spus Ciodaru.

De precizat cã la dezbaterea tinerilor social- democraþi a luat parte ºi preºedintele TSD Mihai Sturzu, respective secretarul general al TSD, Gabriel Petrea.

Marius MITRACHE

4 Actualitate

Z

iua Naþionalã a fost un bun prilej de a sãrbãtori româneºte. La Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a arborat un Drapel uriaº în Parcul Central Carol Schreter, iar dupã ceremonialul militar, oamenii au fost invitaþi sã deguste din mâncarea tradiþionalã româneascã: fasole cu sau fãrã cârnaþi, dupã cum fiecare a þinut sau nu Postul Crãciunului în aceastã zi. „Ziua Naþionalã a României este pentru fiecare dintre noi, o zi a bucuriei, a recunoºtinþei ºi a mândriei. Este ziua în care ne sãrbãtorim þara, ne cinstim înaintaºii ºi ne bucurãm alãturi de toþi semenii noºtri. Cu aceastã ocazie deosebitã pentru noi toþi am onoarea stimaþi cetãþeni, sã vã urez un sincer „La mulþi ani”. Fie ca în aceastã zi, sã ne simþim trecutul ºi prezentul ca fiind un destin care ne va conduce spre un viitor mai

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decmebrie 2013

1 Decembrie la Petroºani tuturor locuitorilor Vãii Jiului ºi tuturor românilor cele mai sincere felicitãri ºi urãri de sãnãtate, bunãstare, prosperitate ºi succes.

Fie ca îndemnul la unitate ºi demnitate al înaintaºilor noºtri sã fie un exemplu pentru noi toþi, în prezent ºi în anii care vor urma.

bun. La mulþi ani, Petroºani! La mulþi ani, România!”, sunt cuvintele pe care Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani le-a adresat celor din acest oraº de Ziua Naþionalã. ªi Monica Iacob Ridzi a vrut sã le transmitã tuturor o urare de Ziua Naþionalã: „În fiecare an de Ziua Naþionalã, noi, românii, trãim momente cu o încãrcãturã spiritualã specialã. În urmã cu 95 de ani la 1 Decembrie 1918, înaintaºii noºtri au reuºit

sã împlineascã Marea Unire Naþionalã.

Evocarea acestei zile

alul nostru naþional.

Cu prilejul Zilei Naþionale a României

ne obligã pe toþi sã privim cu responsabilitate, cu demnitate ºi cu recunoºtinþã la moºtenirea lãsatã de cei care au fãurit ide-

am onoarea de a transmite tututor locuitorilor din Colegiul pe care-l reprezint în Parlamentul României,

Diplome de longevitate pentru performerii cãsniciei la Petroºani

Pe lângã tradiþionala premiere a cuplurilor care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, Primãria municipiului Petroºani intenþioneazã sã mai acorde, la finalul acestui an, o recompensã pentru cele mai

La mulþi ani !”, Monica Iacob Ridzi, deputat.

Cu ocazia Zilei Naþionale a României, în Parcul Central “Carol Schreter” din Petroºani, au fost servite peste 3000 de porþii de fasole cu cârnaþi, dar ºi ceai fierbinte, atmosfera fiind întreþinutã de formaþii ºi cântãreþi de muzicã popularã din zonã.

longevive familii din comunitatea localã a Petroºaniului.

Astfel, în luna decembrie vor fi acordate diplome de fidelitate familiilor care au împlinit cel puþin 60 de ani de cãsnicie. În acest sens, primarul Tiberiu Iacob Ridzi invitã familii care au cel puþin 60 de ani de cãsnicie sã se înscrie, în vederea participãrii la acest eveniment, la Primãria municipiului Petroºani. Detalii suplimentare se pot obþine la Biroul de Relaþii Publice al Primãriei Municipiului Petroºani.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decembrie 2013

Mariana Mateescu, din nou în boxa acuzaþilor

F

ostul director al spitalelor din Lupeni ºi Vulcan, Mariana Mateescu, vine din nou, luni, în faþa judecãtorilor de la Petroºani, acolo unde se judecã procesul în care este judecatã pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

Prejudiciul este calculat la 70.000 de lei.

70.000 de lei.

Dupã ce a descoperit faptele, conducerea spitalului a formulat o plângere penalã împotriva fostului manager, iar procurorii au decis trimiterea acesteia în judecatã pentru abuz în serviciu.

Carmen COSMAN Dosarul a ajuns pe rolul Judecãtoriei Petroºani încã de la începutul lunii iunie, dar pânã acum magistraþii au pronunþat doar amânãri ale termenelor de judecatã, din diverse motive.

Mariana Mateescu a fost acþionatã în judecatã de administraþia publicã din Lupeni ºi Direcþia de Sãnãtate Publicã a judeþului

Hunedoara, fiind acuzatã de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Cele douã pãrþi civile vor sã recupereze suma de 70.000 de lei, despre care susþin cã au fost cheltuite de fostul director al

Spitalului Municipal Lupeni.

Potrivit reprezentanþilor administraþiei publice locale este vorba de un dosar de asistenþã juridicã în valoare totalã de 150.000 de lei, din care nu se pot justifica

Dupã ce a plecat de la Spitalul Municipal Lupeni, Mariana Mateescu a preluat funcþia de manager al Spitalului Municipal Vulcan, de unde a fost demisã în luna martie a acestui an.

Laboratoarele de prãjituri ºi cofetãriile - în atenþia inspectorilor

C

ircumscripþia Sanitar Veterinarã ºi Pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani din cadrul DSV Hunedoara ºi-a intensificat acþiunile de control în unitãþile de alimentaþie publicã, dat fiind faptul cã sãrbãtorile sunt foarte aproape. Inspectorii sanitar-veterinari spun cã verificãrile au scop preventiv ºi vor sã elimine riscul unor îmbolnãviri ale populaþiei.

Maximilian GÂNJU „Controalele au vizat pânã de curând depozitele en-gros ºi urmeazã laboratoarele

de prãjituri ºi cofetãriile. Vrem sã vedem în ce condiþii îºi desfãºoarã activitatea ºi dacã respectã toate normele astfel ca populaþia sã nu aibã de

suferit”, spune ºeful CSVSA Petroºani, dr.

Octavian Popescu. Pe de altã parte, inspectorii sanitar-veterinari recomandã oamenilor sã evite achiziþionarea

Jefuitã de doi minori

M

inorii care au jefuit, la finele lunii trecute, un magazin din municipiul Petroºani, de unde au furat þigãri în valoare de 250 de lei, sunt ºi autorii unei alte tâlhãrii. Doi dintre tineri au jefuit o octogenarã tot luna trecutã.

Maximilian GÂNJU Adolescenþii din municipiul Vulcan au comis fapta în data de 3 noiembrie 2013, însã abia spre sfãrºitul lunii au fost prinºi de poliþiºtii din Petroºani dupã ce, alãturi de alþi doi tineri au furat dintr-un magazin situat în centrul Petroºaniului, nu mai puþin de 20 de pachete de þigãri.

Dupã ce au fost prinºi minorii au recunoscut cã iau furat unei femei în vârstã de 80 de ani, suma de 60 de lei, actele ºi un telefon mobil. „În urma activitãþilor desfãºurate, poliþiºtii Biroului Investigaþii Criminale Petroºani i-au identificat pe A. ª., de 15 ani, din Petroºani ºi P. A., de 16 ani, din Vulcan, cu privire la care s-a stabilit faptul cã, în data de

de produse alimentare de la cunoºtinþe.

Aici ar fi vorba în special de prãjituri, cozonaci ori torturi. „Ar fi bine sã fie evitatã cumpãrarea de produse din locuri neautorizate ºi la preþuri mai mici, deoarece acestea s-ar fi putea dovedi a fi periculoase pentru sãnãtate. Sfatul este sã nu ia prãjituri sau torturi fãcute acasã sau în laboratoare de ocazie. Dacã se cumpãrã un produs dupã principiul „vecina, vara sau prietena face un tort bun”, în primul rând se încalcã legile în vigoare ºi apoi nu se ºtie ce ingrediente folosesc patiseriile de ocazie, iar oamenii pot avea de suferit”, mai spun inspectorii.

03.11. a.c., în jurul orei 16:45, în timp ce se aflau pe strada Pinului din Petroºani, i-au sustras unei femei în vârstã de 80 de

ani, din Petroºani, poºeta care conþinea un telefon mobil ºi un portmoneu cu documente ºi suma de 60 de lei.

Pentru comiterea faptei, cei doi minori nu au exercitat acte de violenþã asupra pãrþii vãtãmate”, a declarat inspector principal Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii au reuºit recuperarea telefonului mobil, iar minorii sunt cercetaþi în libertate pentru furt calificat.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decembrie 2013

Hranã rece, de sãrbãtori

Porcul Ghiþã va guiþa pentru ultima datã tot în spatele blocului

D

O

in data de 24 decembrie Cantina de Ajutor Social din Petroºani intrã în vacanþã. Mai exact, deoarece ºi angajaþii cantinei Minei Petrila, de unde vine hrana, vor avea parte de câteva zile libere cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã, beneficiarii cantinei din Colonie vor primi hranã rece.

amenii din Valea Jiului sacrificã porcii tot ca ºi pânã acum, pentru cã deºi la Petroºani existã un asomator într-un punct de sacrificare amenajat de câþiva ani, nimeni nu ºi-a manifesta intenþia de a-l utiliza.

Luiza ANDRONACHE

“Punctul de sacrificare este pregãtit ºi poate sã funcþioneze oricând. Este dotat cu tot ceea ce trebuie, inclusiv cu asomator, dar din pãcate, nimeni nu a vrut sã-l utilizeze în anii trecuþi în perioada Crãciunului”,a declarat Ioan Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani.

Asomatorul din punc-

C

ele douã zile de dezlegare la peºte de la sfârºitul sãptãmânii trecute au însemnat manã cereascã pentru pescãriile din Valea Jiului.

Cum sâmbãtã ºi duminicã, în calendarul ortodox s-a arãtat dezlegarea, oamenii, oricât de avuþi sau neavuþi ar fi fost, mãcar într-una din zile tot au pus pe masã un peºte fript cu mãmãliguþã ºi mujdei de usturoi. Vânzãrile la pescãrii sau la magazinele alimentare care au avut peºte, au început încã de vineri seara. Cei care postesc s-au pregãtit cu o searã înainte pentru ziua de sâmbãtã, iar în cele douã zile, nici nu mai vorbim. Mirosul de peºte prãjit s-a simþit în toate scãrile de bloc.

“De fiecare datã când este dezlegare, cumpãrãm ºi noi peºte, odatã pentru cã

tul de sacrificare a fost solicitat mai ales la Paºte, atunci când în piaþã veneau ciobani cu sute de miei.

Acum, însã, de Crãciun, porcii se vând în special la mica înþelegere ºi nu în târguri.

Mulþi oameni preferã sã meargã în gospodãria proprietarului, pentru cã aºa mai pot negocia la preþ. Foarte puþini oameni aduc purceii la vânzare în pieþe ºi

chiar mai puþini aleg sã-i sacrifice în abatoare, pentru cã ar trebui sã scoatã bani în plus din buzunar.

Aºa se facã cã în curând, dacã ne era dor, ne vom trezi din nou cu noaptea în cap, undeva la ora 5:30 – 6:00, vrem -

nu vrem, cu guiþãturi în tot cartierul, dupã ce “vecinul” se va apuca sã-ºi taie porcul în spatele blocului.

Apoi, dupã “omor”, undeva pe la prânz urmeazã pomana defunctului, stropitã din belºug cu tuicã fiartã.

Aceasta va fi acordatã pentru perioada 24 decembrie 2013 – 6 ianuarie 2014. „Persoanele care îºi iau hrana de la cantina din Colonie vor primi, pe perioada sãrbãtorilor de iarnã, hranã rece. Porþiile le vor fi acordate înainte de sãrbãtoarea Crãciunului iar cantina îºi va relua activitatea normalã dupã data de 6 ianuarie 2014”, a precizat Cristina Mraz, director executiv Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Petroºani.

Week-end profitabil pentru patronii de pescãrii În prezent, la cantina din Colonie, sunt oferite zilnic 145 de porþii de mâncare caldã.

De acestea beneficiazã, în principal, persoanele domiciliate în blocul din preajma cantinei, respectiv cele din blocul de locuinþe sociale.

Mir cea NISTOR

aºa este tradiþia, iar apoi ºi pentru cã este sãnãtos”, a declarat tanti Maricica din Vulcan. “Când posteºti ºi mãnânci numai legume ºi fructe, zilele de dezlegare la peºte sunt aºteptate. Parcã atunci peºtele este ºi mai gustos”, a mai spus o doamnã, care stãtea la rând sã cumpere peºte de la un magazin alimentar din Vulcan.

De altfel, anticipând numãrul mare de cereri, patronii de

magazine ºi pescãrii s-au aprovizionat cu marfã din plin cu câteva zile înainte.

“Cel mai bine am dat macroul file ºi merluciul. Mã aºteptam sã vând mai mult pãstrãv, dar vãd cã nu a fost aºa”, a afirmat un patron din Vulcan.

Duminicã, însã, chiar dacã a fost 1 Decembrie, Ziua Naþionalã, în jurul orei 11, de-abia dacã mai gãseai ceva de cumpãrat. În congelatoare au rãmas doar

peºtii întregi la care lumea nu s-a înghesuit prea tare. Însã, din fericire, în Postul Crãciunului, dezlegare la peºte este în fiecare sâmbãtã ºi duminicã, plus în alte zile din timpul sãptãmânii, aºa cã vânzãrile vor creºte din nou. De fapt, sãptãmâna aceasta vor fi cele mai multe din acest post, respectiv în 3, 5, 6, 7 ºi 8 decembrie.

Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decembrie 2013

Magneþii dau iama în capacele de canal montate pe bani europeni

N

ici bine nu s-au finalizat lucrãrile de extindere a reþelelor de canalizare în Aninoasa, cã magneþii au ºi pus ochii pe capacele de canal. Reprezentanþii furnizorului de apã din Valea Jiului, împreunã cu poliþiºtii încearcã sã dea de urma hoþilor ºi sã rezolve problema.

Locuitorii din Aninoasa au canalizare chiar ºi pe strãzile unde localnicii nu au mai sperat cã aceastã problemã se va rezolva vreodatã, graþie unui proiect derulat de ApaServ Valea Jiului SA cu finanþare europeanã. Numai cã magneþii s-au gândit sã aibã încã un profit ºi au început sã fure, din greu, capacele de canal de pe stradã. „În aceastã dimineaþã am finanþare în urmãtorii ani, Apa ºi acestea fiind considerate obiective de investiþii cu canalizarea, prioritate redusã. de localitãþi în lux în 28 aºteptarea alimentãrii cu apã ºi canalizare secolul XXI În secolul vitezei, alimenta-

S

erviciile uzuale pentru marea majoritate, lux pentru alþii ºi prioritate redusã pentru Guvern. Alimentarea cu apã potabilã ºi canalizarea sunt considerate utilitãþi de lux în secolul XXI. Mai multe localitãþi din judeþul Hunedoara nu beneficiazã de aceste servicii absolut uzuale în lumea în care trãim.

Se pare cã prea curând aceste localitãþi nici nu vor avea acces la alimentarea cu apã potabilã sau la canalizare, ci poate în urmãtorii ani. Ministerul Dezvoltãrii Regionale a publicat o listã cu obiectivele de investiþii ce urmeazã a primi

rea cu apã potabilã este o necesitate nu un lux. Pentru responsabilii de la Ministerul Administraþiei ºi Dezvoltãrii

Regionale aceste servicii sunt de importanþã redusã. Astfel locuitorii a 28 de localitãþi din judeþul Hunedoara mai au de aºteptat pânã când vor benefi-

primit deja a treia notã de constatare privind furtul capacelor de canal în Aninoasa.

Cam de sãptãmâna trecutã a început sã se manifeste acest fenomen, în zona Stadionului ºi a primelor colonii”, a declarat Florin Donisã (foto), director tehnic SC ApaServ Valea Jiului SA. Din stocurile existente, reprezentanþii furnizorului de apã ºi servicii de canalizare a reuºit sã înlocuiascã 4 capace. În plus, poliþiºtii din Aninoasa i-au sprijinit cu niºte capace confecþionate din tablã, care sã

cia de servicii de alimentare cu apã ºi canalizare. Este vorba atât de unele localitãþi mari, precum Simeria, Geoagiu sau Haþeg cât ºi de localitãþi componente ale unor poli urbani mai mari.

D

rumuri ºi poduri în aºteptare

În acelaºi document sunt puse în aºteptare mai multe proiecte de reabilitare a unor drumuri ºi poduri. Printre acestea se numãrã ºi reabilitarea podului de la Aninoasa, în cauzã fiind vorba de podul peste Jiul de Vest la Iscroni. În ceea ce priveºte modernizarea unor drumuri comunale ºi acestea vor fi amânate în vederea alocãrii de finanþare în urmãtorii ani. este vorba de drumurile comunale pe teritoriul administrativ al comunei Luncoiu de Jos 0+7001+740, 1,04 km sau cele de pe raza localitãþilor Romos ºi Zam. Monika BACIU

acopere „capcanele” din carosabil. Cei de la ApaServ au cerut ºi sprijinul primãriei din localitate pentru cã, mai devreme sau mai târziu, acele capace sustrase vor ajunge la centrele de fier vechi ºi, în plus, au fãcut plângeri penale la Poliþia Aninoasa pentru depistarea fãptaºilor.

L

a Petroºani, capacele se furã cu zecile „ªi la Petroºani este o adevãratã problemã. În trei zile consecutiv au fost sustrase 27 de capace de canal. Din fericire, aici, pentru înlocuirea lor, avem sprijinul Primãriei Petroºani”, a mai spus Florin Donisã. Ca sã nu îi mai tenteze pe hoþii de

fier vechi, noile capace sunt din material compozit, însã problema este cã sunt foarte scump. Astfel, în funcþie de greutatea la care rezistã, un asemenea capac costã între 100 ºi 150 de euro.

La aceastã sumã se adaugã costurile de montare, care nu sunt deloc mici. Astfel, este nevoie de o placã de beton în care sã fie încastrat acest noi capac, care costã la rândul ei circa 1.000 de lei. Iar ca efecte, pe lângã paguba în sine ºi pericolul de accidente, directorul tehnic al ApaServ Valea Jiului SA atrage atenþia cã existã riscul înfundãrii reþelelor de canalizare, iar reparaþiile constituie o altã problemã majorã.

Car men COSMAN

8 Actualitate

Uricani 2011 - Avocaþii cer extinderea urmãririi penale S

untem în faþa unui proces inchizitoriu. Acestea au fost cuvintele avocatului Daniel Ionaºcu în faþa instanþei de la Petroºani, unde, vineri, 29 noiembrie, la Judecãtorie a avut loc un nou termen în dosarul ”Uricani 2011”.

Avocaþii pãrþilor inculpate au solicitat extinderea urmãririi penale ºi asupra lui Ioan Toacsen, acesta fiind cel care a schimbat permisele de lucru de la Mina Uricani. ”Cadrul procesual nu este deplin. Programul de revizii ºi reparaþii din 5-6 fabruarie 2011 s-a constatat cã operaþi-

D

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decembrie 2013

unea la transformator trebuia sã aibã loc în data de 6.2.2011 ºi înlocuirea materialului din siloz în 5.2.2011.

Toacsen a modificat aceste permise de lucru.

Vina efectivã pentru transferul de la ora 14 se datoreazã exclusiv lui Toacsen. Acesta a cerut schimbarea permiselor de lucru, astfel solicitãm

extinderea cercetãrii penale asupra lui Toacsen”, a spus avocatul Daniel Ionaºcu în faþa instanþei.

Procurorul prezent la termenul de vineri a considerat cã nu se impune extinderea urmãrii penale. ”Nu se impune extinderea procesului penal”, a spus procurorul bazându-se pe anumite coduri de procedurã penalã.

Avocatul Ionaºcu nu a fost de acord cu spusele procurorului, acuzând faptul cã procesul este unul inchizito-

riu, pentru cã sunt inculpate persoane care nu sunt rãspunzãtoare

Proiectele cu chinezii, analizate de Guvern în ianuarie

upã ce românii ºi chinezii au semnat, la Bucureºti, mai multe acorduri de colaborare, Guvernul va analiza evoluþia proiectelor semnate cu China în ianuarie.

Premierul Victor Ponta i-a anunþat pe miniºtri cã partenerii chinezi "ne dau, dar nu ne bagã-n traistã". "E foarte important ce urmeazã. Am semnat documente, am pornit lucruri importante. Ne dau, dar nu ne bagã-n traistã, motiv pentru care - acum e decembrie - în ianuarie, la un moment dat, în cursul unei ºedinþe de guvern, vreau sã facem o ºedinþã separatã, cum se implementeazã proiectele pe care le-am semnat, care merg bine, care s-au blocat, ca sã le deblocãm, ce reuºim sã realizãm din intenþiile bune ºi din proiectele demarate, acela va fi într-adevãr lucrul care conteazã", a spus Victor Ponta De asemenea, Primul Ministru le-a cerut miniºtrilor care au proiecte cu China sã "meargã rapid ºi pragmatic" în direcþiile convenite.

România ºi China au semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinþarea în comun a unui parc tehnologic ºi reluarea exportului de bovine pentru reproducþie ºi carne de porc cãtre China, dar ºi mai multe documente de colaborare în

pentru evenimentul de la mina Uricani din anul 2011.

Ultima bursã din 2013 la Petroºani

N

energie, inclusiv în domeniul nuclear ºi termoelectric.

A

cord pentru Mintia

Acordurile dintre cele douã pãrþi s-au semnat cu ocazia vizitei la Bucureºti a prim-ministrul chinez, Li Keqiang, care a venit în þara noastrã împreunã cu o importantã delegaþie de oameni de afaceri. În acest context, directorul Complexului Energetic

Hunedoara a parafat cu preºedintele companiei China National Electric Engineering o înþelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la Sucursala Electrocentrale Deva – Termocenhtrala Mintia. Practic, este vorba despre retehnologizarea grupului 4 ºi realizarea instalaþiei de desulfurare la grupurile 3 ºi 4, o investiþie de aproximativ 220 de milioane de euro. „Este ceea ce am început sã facem încã de la începutul acestui an, procedura pe care am demarat-o încã de când am venit la Conducerea Complexului Energetic Hunedoara. S-au concretizat discuþiile ºi suntem acum în faza preliminarã semnãrii contractului. Împreunã cu partea chinezã ne-am luat angajamente cã acest proiect va continua”, a declarat directorul Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache.

Car men COSMAN

u au fost mulþi angajatori, dar nici ºomerii nu s-au înghesuit la bursã. În Hunedoara, vineri, a fost ultima bursã a locurilor de muncã din acest an, dar puþini au fost cei care ºi-au gãsit un loc de muncã.

Nu mai puþin de 36 de locuri de muncã au fost „licitate” la bursa de la Petroºani, dar ºomerii care au venit, nu prea au gãsit ceea ce cãutau. Au fost puþini cei care au venit, iar ºi mai puþini s-au declarat optimiºti. „Îmi caut de lucru, dar... Sunt calificat ca lucrãtor silvic,am diplomã, dar de o lunã de zile tot caut ceva ºi nimic”, spunea un ºomer care a venit vinerea trecutã la bursã. „Eu aº cãuta ceva ca dulgher, dar am vãzut afarã afiºat un singur post. Din

”Vom face un referat cãtre Ministerul Public ºi o adresã oficialã la varã vreau sã mã angajez ºi tot de atunci sunt ºi ºomer indemnizat”, spunea un alt ºomer, care e trecut de 50 de ani ºi greu îºi mai gãseºte ceva de lucru.

Angajatorii au venit cu oferte din domeniul vânzãrilor, al serviciilor, dar au fost ºi oameni care au cãutat personal calificat ca sã angajeze un barman. „Au venit cu CV-uri. Momentan unul singur avea calificare. Caut sã angajez om, dar de o lunã nu gãsesc. E puturoasã lumea ºi nu vrea sã lucreze, asta e!”, a spus un angjator, proprietar al unei locaþii din Petroºani.

Aceasta a fost ultima bursã din anul 2013 pentru ºomerii din întreg judeþul Hunedoara. Judeþul nostru este singurul

procurorul de caz ca sã spunã opinia clarã ºi sã ajungã la CSM. Este un proces inchizitoiu în care inculpaþii sunt þãrani ºi Toacsen e boierul. E vinovat pentru cã el a semnat schimbarea permiselor de lucru”, a mai spus Ionaºcu. ªi ceilalþi avocaþi ai inculpaþilor au fost de acord cu extinderea urmãririi penale împotriva lui Ioan Toacsen, motivând cã acesta a decis schimbarea permiselor de lucru.

Instanþa a respins solicitarea, motivând cã inculpaþii beneficiazã de prezumþia de nevicare a organizat, lunar, pe tot parcursul acestui an, burse pentru ºomeri, în condiþiile în care rata ºomajului este mare.

La finalul bursei, responsabilii din Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara spun cã au fost contactaþi un numãr de 141 angajatori în vederea participãrii la bursã ºi au participat efectiv un numãr de 34 agenþi economici. Oferta de locuri de muncã a numãrat 257 de posturi, dar au fost selectate 150 persoane în vederea încadrãrii ºi au fost încadrate efectiv în muncã 108 persoane, dintre care 14 persoane cu studii superioare.

Diana MITRACHE

novãþie. ”Deliberând asupra cererii, instanþa o respinge, (...) persoanele trimise în judecatã sunt nevinovate de comiterea faptelor”, a precizat judecãtorul.

S

chimbare de experþi

Tot la termenul de vineri s-a solicitat înclouirea a doi experþi, unul pe motive de sãnãtate, iar cel de-al doilea pe motiv cã nu cunoaºte minele cu specific zgrizutos.

Ilie Matei, expertul de la Petroºani a solicitat înclouirea sa pe motiv cã suferã de anumite probleme de sãnã-

A

tate, temporare.

La solicitarea avocaþilor aceastã cerere a fost respinsã, pe considerentul cã pânã în ianuarie 2014, problemele de sãnãtate ale expertului se vor rezolva.

Pentru cel de-al doilea expert din judeþul Gorj, ºi anume Nicolae Bercea s-a solicitat înlocuirea pe considerentul cã acesta a depus o cerere prin care motiveazã cã nu are cunoºtinþe legate de minele cu specific zgrizutos. Acesta deþine douã specializãri ºi anume electromecanicã ºi maºini ºi echipamente miniere. Instanþa a admis aceastã solici-

tare urmând a fi numit un alt expert tot din judeþul Gorj pe nume Ioan Ivancu care are o triplã specializare, construcþii miniere, geologia resurselor miniere ºi maºini ºi echipamente miniere.

A

udierea martorilor

La termenul din data de 29 noiembrie au fost audiaþi ºi martorii.

Primul martor care a fost audiat a fost Paula ªtefãnicã. Aceasta a rãspuns întrebãrilor avocaþilor a ºi precizat ce s-a întâmplat în acea zi fatidicã de 5 februarie 2011.

Monika BACIU

Recalificarea, o ºansã pe piaþa muncii

junºi ºomeri dupã ani buni în care au practicat meseria lor de bazã, mulþi hunedoreni aleg sã se recalifice într-o altã profesie, iar cei mai mulþi dintre aceºtia sunt tinerii. Cel puþin aºa reiese din evidenþele Agenþiei Judeþene de Ocupare a Forþei de Muncã Hunedoara.

Deºi terminã o facultate, mulþi ºomeri nu au ºanse de angajare decît prin recalificare Ospãtar, barman, patiser, coafeza ori manichiurista sunt doar cîteva dintre meseriile pe care le aleg hunedorenii atunci cînd vãd cã meseria lor de bazã nu mai are niciun viitor ºi se decid sã îºi facã o nouã specializare.

Oamenii preferã sã o ia de la capãt ºi sã înveþe una dintre aceste meserii, cu toate cã mulþi dintre ei au studii superioare ºi au avut cu totul alte aºteptãri de la viaþã. Agenþia de Ocupare a Forþei de Munca Hunedoara organizeazã cursuri de recalificare pentru hunedorenii ºomeri. “Avem cazuri care nu sunt deloc puþine de persoane care dupã ce absolvã o instituþie de învãþãmînt superior, accepta ulterior sã desfãºoare alte activitãþi sau fac cursuri de calificare, pentru cã, sigur, din ceva trebuie sã trãieºti în ziua de astãzi ºi trebuie sã ai o calificare pentru ceea ce faci”, a declarat Vasile Iorgovan, director executiv A.J.O.F.M. Hunedoara.

Cele mai solicitate meserii sînt ospãtar sau barman pentru bãrbaþi ºi

coafeze sau manichiuriste pentru femei.

Agenþia de Ocupare a Forþei de Munca este cel mai mare furnizor de formare profesionalã din Vestul þãrii.

“De la noi în general se pleacã cu cunoºtinþe solide ºi asta se vede ºi din faptul cã circa 50 – 55 % din absolvenþii cursurilor de calificare se angajeazã în termen de 12 luni ”, a mai declarat directorul A.J.O.F.M. Hunedoara.

Aceste cursuri de recalificare sînt accepate mult mai uºor de cãtre persoanele tinere, cu vîrsta de pînã în 35 de ani, în timp ce hunedorenii care au trecut de 50 de ani accepta mai greu sã urmeze o nouã specializare. De asemenea, mulþi tineri aleg sã facã aceste cursuri pentru a obþine o diplomã valabilã oriunde în Uniunea Europeanã. Astfel, li se deschide o nouã perspectivã pe piaþa muncii, oriunde în strãinãtate.

Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

Uricani 2011 - Avocaþii cer extinderea urmãririi penale S

untem în faþa unui proces inchizitoriu. Acestea au fost cuvintele avocatului Daniel Ionaºcu în faþa instanþei de la Petroºani, unde, vineri, 29 noiembrie, la Judecãtorie a avut loc un nou termen în dosarul ”Uricani 2011”.

Avocaþii pãrþilor inculpate au solicitat extinderea urmãririi penale ºi asupra lui Ioan Toacsen, acesta fiind cel care a schimbat permisele de lucru de la Mina Uricani. ”Cadrul procesual nu este deplin. Programul de revizii ºi reparaþii din 5-6 fabruarie 2011 s-a constatat cã operaþi-

D

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decembrie 2013

unea la transformator trebuia sã aibã loc în data de 6.2.2011 ºi înlocuirea materialului din siloz în 5.2.2011.

Toacsen a modificat aceste permise de lucru.

Vina efectivã pentru transferul de la ora 14 se datoreazã exclusiv lui Toacsen. Acesta a cerut schimbarea permiselor de lucru, astfel solicitãm

extinderea cercetãrii penale asupra lui Toacsen”, a spus avocatul Daniel Ionaºcu în faþa instanþei.

Procurorul prezent la termenul de vineri a considerat cã nu se impune extinderea urmãrii penale. ”Nu se impune extinderea procesului penal”, a spus procurorul bazându-se pe anumite coduri de procedurã penalã.

Avocatul Ionaºcu nu a fost de acord cu spusele procurorului, acuzând faptul cã procesul este unul inchizito-

riu, pentru cã sunt inculpate persoane care nu sunt rãspunzãtoare

Proiectele cu chinezii, analizate de Guvern în ianuarie

upã ce românii ºi chinezii au semnat, la Bucureºti, mai multe acorduri de colaborare, Guvernul va analiza evoluþia proiectelor semnate cu China în ianuarie.

Premierul Victor Ponta i-a anunþat pe miniºtri cã partenerii chinezi "ne dau, dar nu ne bagã-n traistã". "E foarte important ce urmeazã. Am semnat documente, am pornit lucruri importante. Ne dau, dar nu ne bagã-n traistã, motiv pentru care - acum e decembrie - în ianuarie, la un moment dat, în cursul unei ºedinþe de guvern, vreau sã facem o ºedinþã separatã, cum se implementeazã proiectele pe care le-am semnat, care merg bine, care s-au blocat, ca sã le deblocãm, ce reuºim sã realizãm din intenþiile bune ºi din proiectele demarate, acela va fi într-adevãr lucrul care conteazã", a spus Victor Ponta De asemenea, Primul Ministru le-a cerut miniºtrilor care au proiecte cu China sã "meargã rapid ºi pragmatic" în direcþiile convenite.

România ºi China au semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinþarea în comun a unui parc tehnologic ºi reluarea exportului de bovine pentru reproducþie ºi carne de porc cãtre China, dar ºi mai multe documente de colaborare în

pentru evenimentul de la mina Uricani din anul 2011.

Ultima bursã din 2013 la Petroºani

N

energie, inclusiv în domeniul nuclear ºi termoelectric.

A

cord pentru Mintia

Acordurile dintre cele douã pãrþi s-au semnat cu ocazia vizitei la Bucureºti a prim-ministrul chinez, Li Keqiang, care a venit în þara noastrã împreunã cu o importantã delegaþie de oameni de afaceri. În acest context, directorul Complexului Energetic

Hunedoara a parafat cu preºedintele companiei China National Electric Engineering o înþelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la Sucursala Electrocentrale Deva – Termocenhtrala Mintia. Practic, este vorba despre retehnologizarea grupului 4 ºi realizarea instalaþiei de desulfurare la grupurile 3 ºi 4, o investiþie de aproximativ 220 de milioane de euro. „Este ceea ce am început sã facem încã de la începutul acestui an, procedura pe care am demarat-o încã de când am venit la Conducerea Complexului Energetic Hunedoara. S-au concretizat discuþiile ºi suntem acum în faza preliminarã semnãrii contractului. Împreunã cu partea chinezã ne-am luat angajamente cã acest proiect va continua”, a declarat directorul Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache.

Car men COSMAN

u au fost mulþi angajatori, dar nici ºomerii nu s-au înghesuit la bursã. În Hunedoara, vineri, a fost ultima bursã a locurilor de muncã din acest an, dar puþini au fost cei care ºi-au gãsit un loc de muncã.

Nu mai puþin de 36 de locuri de muncã au fost „licitate” la bursa de la Petroºani, dar ºomerii care au venit, nu prea au gãsit ceea ce cãutau. Au fost puþini cei care au venit, iar ºi mai puþini s-au declarat optimiºti. „Îmi caut de lucru, dar... Sunt calificat ca lucrãtor silvic,am diplomã, dar de o lunã de zile tot caut ceva ºi nimic”, spunea un ºomer care a venit vinerea trecutã la bursã. „Eu aº cãuta ceva ca dulgher, dar am vãzut afarã afiºat un singur post. Din

”Vom face un referat cãtre Ministerul Public ºi o adresã oficialã la varã vreau sã mã angajez ºi tot de atunci sunt ºi ºomer indemnizat”, spunea un alt ºomer, care e trecut de 50 de ani ºi greu îºi mai gãseºte ceva de lucru.

Angajatorii au venit cu oferte din domeniul vânzãrilor, al serviciilor, dar au fost ºi oameni care au cãutat personal calificat ca sã angajeze un barman. „Au venit cu CV-uri. Momentan unul singur avea calificare. Caut sã angajez om, dar de o lunã nu gãsesc. E puturoasã lumea ºi nu vrea sã lucreze, asta e!”, a spus un angjator, proprietar al unei locaþii din Petroºani.

Aceasta a fost ultima bursã din anul 2013 pentru ºomerii din întreg judeþul Hunedoara. Judeþul nostru este singurul

procurorul de caz ca sã spunã opinia clarã ºi sã ajungã la CSM. Este un proces inchizitoiu în care inculpaþii sunt þãrani ºi Toacsen e boierul. E vinovat pentru cã el a semnat schimbarea permiselor de lucru”, a mai spus Ionaºcu. ªi ceilalþi avocaþi ai inculpaþilor au fost de acord cu extinderea urmãririi penale împotriva lui Ioan Toacsen, motivând cã acesta a decis schimbarea permiselor de lucru.

Instanþa a respins solicitarea, motivând cã inculpaþii beneficiazã de prezumþia de nevicare a organizat, lunar, pe tot parcursul acestui an, burse pentru ºomeri, în condiþiile în care rata ºomajului este mare.

La finalul bursei, responsabilii din Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara spun cã au fost contactaþi un numãr de 141 angajatori în vederea participãrii la bursã ºi au participat efectiv un numãr de 34 agenþi economici. Oferta de locuri de muncã a numãrat 257 de posturi, dar au fost selectate 150 persoane în vederea încadrãrii ºi au fost încadrate efectiv în muncã 108 persoane, dintre care 14 persoane cu studii superioare.

Diana MITRACHE

novãþie. ”Deliberând asupra cererii, instanþa o respinge, (...) persoanele trimise în judecatã sunt nevinovate de comiterea faptelor”, a precizat judecãtorul.

S

chimbare de experþi

Tot la termenul de vineri s-a solicitat înclouirea a doi experþi, unul pe motive de sãnãtate, iar cel de-al doilea pe motiv cã nu cunoaºte minele cu specific zgrizutos.

Ilie Matei, expertul de la Petroºani a solicitat înclouirea sa pe motiv cã suferã de anumite probleme de sãnã-

A

tate, temporare.

La solicitarea avocaþilor aceastã cerere a fost respinsã, pe considerentul cã pânã în ianuarie 2014, problemele de sãnãtate ale expertului se vor rezolva.

Pentru cel de-al doilea expert din judeþul Gorj, ºi anume Nicolae Bercea s-a solicitat înlocuirea pe considerentul cã acesta a depus o cerere prin care motiveazã cã nu are cunoºtinþe legate de minele cu specific zgrizutos. Acesta deþine douã specializãri ºi anume electromecanicã ºi maºini ºi echipamente miniere. Instanþa a admis aceastã solici-

tare urmând a fi numit un alt expert tot din judeþul Gorj pe nume Ioan Ivancu care are o triplã specializare, construcþii miniere, geologia resurselor miniere ºi maºini ºi echipamente miniere.

A

udierea martorilor

La termenul din data de 29 noiembrie au fost audiaþi ºi martorii.

Primul martor care a fost audiat a fost Paula ªtefãnicã. Aceasta a rãspuns întrebãrilor avocaþilor a ºi precizat ce s-a întâmplat în acea zi fatidicã de 5 februarie 2011.

Monika BACIU

Recalificarea, o ºansã pe piaþa muncii

junºi ºomeri dupã ani buni în care au practicat meseria lor de bazã, mulþi hunedoreni aleg sã se recalifice într-o altã profesie, iar cei mai mulþi dintre aceºtia sunt tinerii. Cel puþin aºa reiese din evidenþele Agenþiei Judeþene de Ocupare a Forþei de Muncã Hunedoara.

Deºi terminã o facultate, mulþi ºomeri nu au ºanse de angajare decît prin recalificare Ospãtar, barman, patiser, coafeza ori manichiurista sunt doar cîteva dintre meseriile pe care le aleg hunedorenii atunci cînd vãd cã meseria lor de bazã nu mai are niciun viitor ºi se decid sã îºi facã o nouã specializare.

Oamenii preferã sã o ia de la capãt ºi sã înveþe una dintre aceste meserii, cu toate cã mulþi dintre ei au studii superioare ºi au avut cu totul alte aºteptãri de la viaþã. Agenþia de Ocupare a Forþei de Munca Hunedoara organizeazã cursuri de recalificare pentru hunedorenii ºomeri. “Avem cazuri care nu sunt deloc puþine de persoane care dupã ce absolvã o instituþie de învãþãmînt superior, accepta ulterior sã desfãºoare alte activitãþi sau fac cursuri de calificare, pentru cã, sigur, din ceva trebuie sã trãieºti în ziua de astãzi ºi trebuie sã ai o calificare pentru ceea ce faci”, a declarat Vasile Iorgovan, director executiv A.J.O.F.M. Hunedoara.

Cele mai solicitate meserii sînt ospãtar sau barman pentru bãrbaþi ºi

coafeze sau manichiuriste pentru femei.

Agenþia de Ocupare a Forþei de Munca este cel mai mare furnizor de formare profesionalã din Vestul þãrii.

“De la noi în general se pleacã cu cunoºtinþe solide ºi asta se vede ºi din faptul cã circa 50 – 55 % din absolvenþii cursurilor de calificare se angajeazã în termen de 12 luni ”, a mai declarat directorul A.J.O.F.M. Hunedoara.

Aceste cursuri de recalificare sînt accepate mult mai uºor de cãtre persoanele tinere, cu vîrsta de pînã în 35 de ani, în timp ce hunedorenii care au trecut de 50 de ani accepta mai greu sã urmeze o nouã specializare. De asemenea, mulþi tineri aleg sã facã aceste cursuri pentru a obþine o diplomã valabilã oriunde în Uniunea Europeanã. Astfel, li se deschide o nouã perspectivã pe piaþa muncii, oriunde în strãinãtate.

Luiza ANDRONACHE

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decmebrie 2013

România, te iubim!

C

e este 1 decembrie pentru cei mai mici dintre noi? Nimic mai simplu! De asta ne-au convins copiii de la ªcoala Carmen Sylva, care au organizat un spectacol dedicat Zilei Naþionale, în ultima zi de ºcoalã a sãptãmânii trecute.

Diana MITRACHE Nu ºtiu ei prea bine ce e lupta pe front, nici cine a unit þara asta, dar ºtiu ce înseamnã 1 Decembrie. E meritul dascãlilor lor, care nu au lãsat ca aceastã zi sã nu fie marcatã aºa cum se cuvine. ªi fiecare îºi explicã în felul sãu, patriotismul. „Asãzi este ziua în care noi

interpretãm de 1 Decembrie, Ziua României”, ne-a lãmurit o fetiþã, în timp ce un bãieþel o completeazã: „Am venit sã interpretez cântece de 1 Decembrie. Ziua de 1 Decembrie este Ziua României”, spune el. Sunt micuþi, dar simt cã e importantã aceastã zi ºi tocmai de aceea au venit la bib-

liotecã. „Ziua Naþionalã a României a fost aleasã astãzi pentru cã, cu mulþi ani în urmã, în ziua de astãzi, s-a unit 3 oraºe ºi sa format 1 Decembrie ºi am venit aici pentru un mic spectacol”, aîncercat sã ne dea lãmuriri o altã fetiþã.

Gazde le-au fost cei de la Biblioteca Municipalã Petroºani, care au ales sã marcheze astfel acest eveniment în sala de lecturã. „Astãzi am sãrbãtorit Ziua Naþionalã ºi cei 95 de ani de la Marea Unire împreunã cu copiii de la ªcoala Carmen Sylva. În fiecare an avem evenimente, iar de aceastã datã am ales ªcoala Carmen Sylva”, a

spus Delia Grosu, bibliotecarã.

Evenimentul a fost organizat de Violeta Chirilã, Rozalia Cucu ºi Maria Agavriloaie, care i-au adus

la Biblioteca municipalã pe copiii din clasele a III-a ºi a IV-a, pentru a recita poezii ºi a cânta Deºteaptã-te, române!

Titluri de excelenþã pentru ºcolile din judeþul Hunedoara

ª

apte unitãþi de învãþãmînt profesional ºi tehnic din judeþul Hunedoara au primit titluri de excelentã.

Este vorba despre ºcolile care au participat la proiectul lansat de Consorþiul Regional pentru Învãþãmînt ºi Ocupare Vest, care a avut drept scop promovarea calitãþii educaþiei prin implicare din partea mediului economic ºi a autoritãþilor locale ºi judeþene.

Mircea NISTOR Luiza ANDRONACHE

În cadrul proiectului s-au înscris 19 unitãþi de învãþãmînt din Regiunea Vest, dintre care ºapte din judeþul Hunedoara. Începînd din luna aprilie a acestui an, ºcolile au fost permanent monitorizate de cãtre agenþii economici, reprezentanþii autoritãþilor locale ºi judeþene.

Monitorizarea s-a fãcut pe patru arii de excelenta respectiv spirit inovativ ºi viziune, dezvoltarea ºi utilizarea resurselor, parteneriatele cu piaþa muncii, comunitatea ºi relevanta ofertei de formare a ºcolii. Cele mai bune unitãþi au fost recompensate cu titluri de excelentã. “ Sunt foarte mulþumitã de rezultatele la nivel regional ºi evident pentru judeþul Hunedoara. Sunt

mulþumitã de faptul cã 19 unitãþi ºcolare au rãspuns la aceasta invitaþie”, a declarat Ildiko Patko, primvicepreºedinte Consorþiul Regional pentru Învãþãmînt ºi Ocupare Vest Unitãþile de învãþãmînt participante din judeþul Hunedoara au primit titluri de excelentã în trei dintre cele patru arii, mai exact douã titluri pe aria de excelenta dezvoltarea ºi utilizarea resurselor, ºase titluri în domeniul parteneriatele cu piaþa muncii ºi alte douã în aria relevanta ofertei de formare a ºcolii.

Printre acestea sunt ºi douã licee din Petroºani, respectiv Colegiul Economic „Hermes” ºi Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”. În ianuarie 2014 se va lansa cea de-a doua ediþie a acestei competiþii, astfel ca unitãþile de învãþãmînt

care nu s-au înscris în acest an, au o ºansã anul viitor pentru a demonstra cã sunt cele mai bune. “„Aceastã recunoaºtere a meritelor Colegiului Economic Hermes constituie o evaluare a activitãþii depuse de întreg colectivul unitãþii, cadre didactice, personal didactic auxiliar, în colaborare strânsã cu elevii, pãrinþii, agenþii economici ºi comunitatea localã. Titlurile de excelenþã constituie o recunoaºtere a activitãþii noastre ºi ne aduc un plus de valoare pe piaþa unitãþilor ºcolare”, a declarat Margareta Trif, profesor CE „Hermes” Petroºani.

Dupã cum au pre-

cizat reprezentanþii unitãþii ºcolare, obþinerea distincþiilor le va fi utilã atât cadrelor didactice cât ºi elevilor. „Cele trei titluri de excelenþã le

vor fi utile atât actualilor noºtri elevi cât ºi celor de clasa a VIII-a care, atunci când se vor gândi ce instituþie

licealã vor sã urmeze, vor opta mai repede pentru instituþia noastrã ºcolarã pentru cã avem un plus de val-

oare”, a mai spus Margareta Trif.

Din Valea Jiului, câte un titlu de excelenþã au revenit Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroºani, Colegiului Tehnic „Mihai Viteazu” Vulcan ºi Liceului Tehnologic Lupeni. Concursul destinat unitãþilor de învãþãmânt profesional ºi tehnic a fost lansat, în acest an, de cãtre Consorþiul Regional CRIO Vest.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decembrie 2013

Senatorii ºi ”clãdirea” unor asociaþii S

enatorii, între activitãþi de voluntariat ºi altele aducãtoare de foloase financiare. Senatorii din judeþul Hunedoara sunt membri fondatori ai diferitelor asociaþii. Judeþul Hunedoara numãrã patru senatori.

Doi dintre aceºtia deþin calitatea de membri fondatori ai unor asociaþii, ceilalþi deþin calitãþi de membru în alte organizaþii de unde obþin ºi beneficii financiare.

În cadrul partidului acesta deþine calitatea de preºedinte la PSD Deva, vicepreºedinte în cadrul organizaþiei judeþene a PSD ºi membru în cadrul Consiliului Naþional al

PSD.

A

sociat unic la propria firmã Dorin Pãran este cel de-al patrulea sen-

Monika BACIU

M

ariana Câmpeanu, membru fondator al unei asociaþii politice Mariana Câmpeanu a fost aleasã de locuitorii din colegiul Haþeg-Þinutul Pãdurenilor pentru a-i reprezenta în Parlamentul României.

Ministrul muncii este membru fondator al Institutului de Teorie Politicã ºi Educaþie Democraticã ”Institutul liberal IC Brãtianu”.

De pe urma acestei calitãþi Mariana Câmpeanu nu are niciun beneficiu financiar.

Iniþiativa fondãrii sale aparþine Partidului Naþional Liberal, în conformitate cu prevederile legii menþionate, dar statutul sãu este acela de instituþie independentã, persoanã juridicã de drept privat cu scop nepatrimonial.

Prin vocaþia sa institutul este un for de dezbatere, cercetare, educaþie ºi informare dedicat problematicii liberale clasice ºi contemporane precum ºi culturii democratice în

general.

Mariana Câmpeanu este membru fondator al Institutului alãturi de Crin Antonescu, Daniel Chiþoiu, Mircea Ioan Moloþ sau alte personalitãþi politice cu viziune liberalã.

Senatorul mai deþine calitatea de asociat la BRD unde deþine 200 de pãrþi sociale.

Valoarea acestora este de 1622 de lei. În cadrul Partidului Naþional Liberal Mariana Câmpeanu deþine funcþia de membru în Biroul Politic Naþional.

V

ochiþoiu, printre fondatorii unei asociaþii pescãreºti Nou-intratul în Parlament, Haralambie Vochiþoiu se mândreºte cu faptul cã deþine calitatea de

membru fondator al unei asociaþii.

Acesta, alãturi de alte persoane a fãcut posibilã înfiinþarea asociaþiei Pescarilor Sportivi ”Pro Pescar”.

Potrivit declaraþiei de interese, Vochiþoiu nu obþine beneficii financiare de la aceastã asociaþie. În cadrul PP-DD, Vochiþoiu deþine calitatea de preºedinte de organizaþie judeþeanã ºi vicepreºedinte al Biroului Permanent Naþional.

P

reºedinte al secþiei de handbal Cosmin Nicula, senatorul de Valea Jiului, deþine calitatea de preºedinte al CSM Bucureºti –Secþia de Handbal Feminin. Nici acesta nu este retribuit în aceastã calitate pe care o ocupã.

ator al judeþului Hunedoara.

Acesta nu se numãrã printre membrii fondatori ai niciunei asociaþii culturale, sportive sau politice. În schimb, senatorul deþine calitatea de asociat unic la o societate din municipiul Deva care de fapt este o agenþie imobiliarã.

Valoarea pãrþilor sociale deþinute la societate este de 2000 de lei.

Pãran deþine calitate de membru în Delegaþia Permanentã PNL atât la nivelul judeþului Hunedoara cât ºi la nivel naþional.

Pregãtiþi pentru a-i primi pe colindãtori

85

de mii de lei pentru sãrbãtorile de iarnã.

Consilierii judeþeni au alocat suma de 85 de mii de lei pentru finanþarea acþiunilor ce se vor desfãºura în perioada Sãrbãtorilor de Iarnã 2013.

Monika BACIU ”Precizãm cã aceste acþiuni de sfârºit de an sunt un bun prilej de a promova tradiþiile populare specifice zonei noastre, manifestarea obiceiurilor de iarnã constituind o practicã des întâlnitã la nivelul instituþiilor publice, cu aceste ocazii”, se aratã în documentele CJH. Consiliul Judeþean Hunedoara a primit an de an colindãtori, pe care i-a rãsplãtit cu cadouri, iar anul acesta lucrurile nu diferã. Pentru organizarea sãrbãtorilor de iarnã s-a alocat de la buget suma de 85.000 de lei, iar în aceºti bani sunt incluse ºi cadourile pentru cei are vor veni sã-i colinde pe reprezen-

tanþii judeþului. Reprezentanþii CJ Hunedoara spun cã trebuie respectate ºi promovate tradiþiile populare specifice zonei legate de sãrbãtorile de iarnã. Anul trecut, consilierii judeþeni au alocat aceeaºi sumã pentru sãrbãtorile de iarnã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decembrie 2013

Drapelul þãrii, arborat pe Vârful Parângul Mare

M

ai mulþi jandarmi montani din judeþul Hunedoara au parcurs un traseu extrem de dificil înfruntând vântul puternic ºi gerul, pentru a arbora drapelul þãrii, de Ziua Naþionalã, pe vârful Parângul Mare.

Maximilian GÂNJU A devenit un obicei pentru jandarmii montani din Parâng, ca de Ziua Naþionalã a României, sã parcurgã un traseu periculos ºi deloc uºor pentru a duce drapelul þãrii la altitudinea de 2519 metri, pe Vârful Parângul Mare. În acest an jandarmilor li s-au alãturat ºi un voluntar al Asociaþiei Pro Prâng pe lângã salvamontiºtii din staþiune. Drumul

pânã la locul unde a fost arborat drapelul a durat ºapte ore. „Traseul a fost extrem de dificil, mai greu decât anul trecut, dar efortul a meritat.

Sunt mândru cã sunt român ºi cã am putut arbora drapelul naþional deasupra norilor”, a declarat plutonierul major Cristian Cernãianu, unul dintre jandarmii montani participanþi la aceastã acþiune.

Gerul nãprasnic ºi viscolul le-a îngreunat misiunea temerarilor

însã nu s-au dat bãtuþi. „Traseul strãbãtut de trei jandarmi montani, doi salvamontiºti ºi un voluntar s-a desfãºurat pe o vreme deloc prietenoasã, cu vânt puternic, un strat consisntent de zãpadã viscolitã ºi temperaturã cu mult sub 0°

naþional. Dupã ºapte ore, au atins cota 2.519 ºi au fixat hampa drapelului de borna care marcheazã vârful montan”, a declarat cpt. Nicolae

Astfel, de ieri de 1 Decembrie, Drapelul Naþional al României, ridicat de trei jandarmii motani, doi salvamontiºti ºi un voluntar din Parâng, fluturã la cea mai mare înãlþime de pe teritoriul þãrii.. Vârful

Rãducu, purtãtor de cuvânt IJJ Hunedoara.

Traseul de întoarcere, deºi a durat mai puþin, a fost la fel de dificil.

Parângul Mare este cel mai înalt vârf din România, dupã vârfurile montane din munþii Fãgãraº.

retrage din Kandahar, de pe front, dar supravieþuirea zilnicã acolo e altceva decât ne imaginãm noi, cei care îi vedem pe soldaþii români doar la televizor.

Asta au vrut realizatorii documentarului sã scoatã în evidenþã, iar expoziþia foto va rãmâne pe simezele cafenelei Aztek o bunã vreme.

C. Efectul de frig a fost amplificat de vântul care sufla cu putere. În data de 30 noiembrie, în jurul orei 08.00, cei ºase români au pornit din staþiunea Parâng cãtre vârful Parângul Mare, purtând cu ei drapelul

Ziua României cu imagini din rãzboi

Z

iua României a fost sãrbãtoritã puþin în avans, la finele sãptãmânii trecute cu imagini cu rãzboiul din deºertul din Afganistan. Protagonist a fost Ilie Pintea, cel care ºi-a mutat expoziþia de fotografii surprinse pe un front adevãrat, într-o cafenea din centrul Petroºaniului.

Diana MITRACHE A invitat câþiva prieteni, ziariºti, dar ºi oameni de afaceri, ori din administraþia localã ºi, ca sã vedem ce înseamnã România pe un front de luptã, a proiectat în atmosfera cafenelei, la un pahar de vin, filmul realizat de el ºi colegul sãu de la Radio România Actualitãþi, Mario Balint: România în Afganistan.

La atmosfera de sãrbãtoare naþionalã a participat ºi personalul localului, care a arborat un steag imens tricolor ºi alte

zeci de steaguri mai mici au fost montate pe fiecare masã.

Toþi cei prezenþi au apreciat ideea de a urmãri documentarul realizat în Afganistan ºi mulþi chiar au afirmat cã îl invidiazã în sensul pozitiv pe colegul nostru Ilie

Pintea cã a avut curajul, nebunia ºi ºansa de a filma acolo.

Anul viitor, trupele româneºti se vor

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decembrie 2013

Asociaþia Valea Jiului - 1 decembrie 2013

11 ani (de fapt 6), 2 preºedinþi, 0 realizãri

Î

n aceastã lunã, dacã ar mai fost în „viaþã”, Asociaþia Valea Jiului (AVJ) ar fi împlinit 11 ani de existenþã. Înfiinþatã în decembrie 2002, asociaþia ce avea un numãr interminabil de membri fondatori, a plecat la drum cu planuri ºi promisiuni numeroase ºi seducãtoare dar, trãgând linie, dupã un deceniu, activitatea acesteia se poate caracteriza prin doar douã cuvinte: zero barat.

Mircea NISTOR

„Foarte mulþi au crezut cã suntem un mini-guvern care va rezolva toate problemele Vãii Jiului. Iatã cã nu a fost aºa...”, declara cu puþin timp înainte de a pãrãsi Valea, în urmã cu 8 ani, Octavian Costescu, fostul Guvernator al zonei, dar ºi primul preºedinte al AVJ, douã funcþii îndeplinite cu un succes egal de

mare ºi eficient. „Dupã trei ani de la înfiinþare plecãm tot de la zero.

Pânã în prezent, în mod concret nu s-a fãcut absolut nimic. În rest, nici nu vreau sã mã pronunþ, pentru cã nu-mi place sã arunc cu noroi în cei care au fost aici înaintea mea.

De acum încolo însã, tot ce depinde de mine, va fi realizat. Eu nu am venit aici aiurea, doar ca sã fac permanent plimbãri între Bucureºti ºi

Petroºani”, declara la momentul numirii în funcþia de preºedinte (în decembrie 2005) ºi Ludovic Fodor, cel deal doilea ºi ultimul preºedinte al AVJ.

I

dei destule, reuºite nule

Printre primele lucruri pe care ºi le propusese sã le rezolve urmaºul lui Costescu la Asociaþia Vãii Jiului se numãrau refacerea spitalului din Lupeni, demararea lucrãrilor la celebrul drum ce ar urma sã lege (într-un viitor nebulos) oraºul Uricani de Bãile Herculane sau aducerea din Austria a douã instalaþii de teleschi, pentru Straja ºi Parâng. „Povestea cu refacerea spitalului din Lupeni dateazã de ani de zile, dar pânã acum s-a tot bãtut apa în piuã. Cele aproximativ 32 de miliarde de lei necesare

lucrãrilor urmeazã sã soseascã în zilele imediat urmãtoare (n. r.

2006), de la Ministerul Sãnãtãþii. Mi-am propus sã reîncepem lucrãrile la drumul Uricani - Herculane, drum care prezintã un interes enorm pentru Guvernul României, pentru cã odatã ºi odatã tot va trebui sã rezolvãm ºi povestea asta cu Valea Jiului Zonã Turisticã. În principiu, am obþinut acceptul Bãncii Mondiale ca banii necesari sã soseascã în aceastã primãvarã (n.r.

2006), iar lucrãrile sã fie finalizate în doi ani.

Potrivit studiilor, suma necesarã ar fi de 1,5 2 milioane de euro.

Totodatã, am vorbit ºi cu reprezentanþii firmei austriece care a instalat telegondola de pe dealul Cetãþii din Deva sã aducã niºte instalaþii de schi mai vechi, la preþuri rezonabile ºi care sã fie instalate în Parâng ºi Straja. Din ceea ce am vãzut pânã acum, infrastructura lasã foarte mult de dorit în aceste douã staþiuni montane”, spunea Ludovic Fodor, în urmã cu 8 ani de zile.

Pe de altã parte, la momentul instalãrii în

fotoliul de preºedinte al AVJ, Fodor susþinea cã numai unitã, Valea Jiului va avea acces la unele finanþãri oferite de cãtre Banca Mondialã. „Una este când se vorbeºte despre un proiect destinat unei comunitãþi de 30.000 - 40.000 de oameni ºi alta este când este vorba despre o comunitate de 150.000 de oameni, când finanþarea poate fi obþinutã mult mai uºor. Sper sã realizez un acord de colaborare între toate primãriile din zonã pentru a putea vorbi la Banca Mondialã de programe destinate unor comunitãþi mari, de peste 100.000 de locuitori”, declara în anul 2006 fostul preºedinte.

F

ie-i þãrâna uºoarã!

Câte dintre promisiunile fãcute de cãtre Octavian Costescu ºi Ludovic Fodor s-au ºi împlinit în fapte se ºtiu ºi se vãd bine cu ochiul liber. Lucrãrile la Drumul Naþional Uricani - Bãile Herculane au demarat, dar nu datoritã AVJ ºi

Modul SMURD pentru Petrila

O

raºul Petrila va avea modul SMURD. Totul a fost posibil, dupã ce administraþia localã a convenit sã suporte cheltuielie ºi sumele alocate pentru acest serviciu sunt cele mai mari din întreaga Vale a Jiului.

Diana MITRACHE În aceastã lunã, consilierii de la Petrila ºi-au dat acordul pentru a se asocia cu Asociaþia Salvital ºi astfel a luat naºtere primul modul SMURD din acest oraº. Potrivit responsabililor din Consiliul Judeþean Hunedoara, consilierii de aici au alocat cea mai mare sumã pentru acest serviciu, sumã ce

este calculatã la numãrul de locuitori. „Acordul de colaborare s-a semnat în 25 XI 2013, între primãria Petrila ºi Asociaþia Salvital, iar scopul acestui acord este crearea unui modul SMURD la Petrila. Ce este de menþionat asupra acestui acord, implicarea primãriei Petrila. (...) Printr-o HCL, datã la sfârºitul lunii octombrie, au aprobat cotizaþia pe care

nici nu au fost încã încheiate, spitalul din Lupeni a fost refãcut, dar nu datoritã AVJ, staþiunile turistice din Valea Jiului ºi drumurile cãtre acestea sau mai dezvoltat ceva, dar nu datoritã AVJ, iar dintre proiectele menite a duce la dezvoltarea Vãii Jiului nici unul nu a fost realizat de cãtre „specialiºtii” angajaþi la AVJ. În plus, nici localitãþile Vãii nu s-au unit într-o comunitate de 150.000 de oameni... În parantezã fie spus, în ultimii 11 ani ºi numãrul locuitorilor zonei a scãzut continuu, ajungând în prezent la doar (aproximativ) 120.000.

Concluzie: AVJ a funcþionat pânã în anul 2009 (adicã vreo 6 ani de zile) ºi a adus beneficii doar câtorva „bãieþi deºtepþi” care au jonglat cu fondurile puse la dispoziþia asociaþiei.

Petrila urmeazã sã o plãteascã la Salvital ºi care este cea mai mare din Valea Jiului. Dacã alte localitãþi au cotizaþia aprobatã de 5 lei pe locuitor, Petrila a aprobat 9 lei pe locuitor, sumã care va fi îndestulãtoare pentru funcþionarea acestui modul SMURD la Petrila”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedinte CJ Hunedoara. În acest moment, în Valea Jiului, SMURD are module la Petroºani, la Lupeni ºi la Vulcan ºi la Petrila vor fi 4 paramedici, alþi 4 angajaþi care acum fac cursuri de specializare ºi o maºinã. Modulul din Petrila va fi funcþional din luna ianuarie, când se preconizeazã cã numãrul angajaþilor ar putea sã creascã la 13.

14 Program & Horoscop

10:30 Ora Regelui (r) 11:30 Profesioniºtii... (r) 12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

7:00 ªtirile dimineþii 7:55 Business B1 la zi 8:00 ªtirile dimineþii 8:55 Business B1 la zi 9:00 ªtirile dimineþii 9:55 Business B1 la zi 10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Filantropica (r) 11:15 Cãutãtorii de mistere 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 La Bloc - Dupã 10 ani & Povestea din spatele serialului 15:00 Masterchef - Proba celebritãþii (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Triplu X - 2 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã astãzi aveþi multe probleme de rezolvat. Reuºiþi sã faceþi în casã schimbãri ce contribuie la îmbunãtãþirea atmosferei. Dupã-amiazã sunteþi tentat sã cumpãraþi un obiect de valoare.

Fiþi cumpãtat, pentru cã nu este o zi favorabilã investiþiilor.

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Steaua Petrolul 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua Petrolul 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 13:45 Rezumat Champions League 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Champions League 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi foarte ambiþios ºi reuºiþi sã finalizaþi o lucrare importantã.

Dupã-amiazã aveþi ocazia sã vã afirmaþi în societate. S-ar putea sã luaþi iniþiative pentru care veþi fi admirat. Aveþi grijã sã nu neglijaþi problemele de familie!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa aveþi o stare de spirit excelentã, astfel încât relaþiile cu cei din jur decurg fãrã probleme.

Aveþi ºanse de reuºitã în activitãþile casnice ºi în societate.

Singurul lucru care vã nemulþumeºte este situaþia financiarã.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Maramureº, tradiþie ºi credinþã 15:45 Rãtãciri (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r)

21

23 iulie *** 22 august Sunteþi apreciat pentru eforturile depuse la serviciu. Puteþi sã finalizaþi tot ce aþi început. Pe plan financiar, s-ar putea sã nu staþi tocmai bine, dar sunteþi hotãrât sã întoarceþi lucrurile în favoarea dumneavoastrã. Profitaþi de toate ocaziile care vã ies în cale.

Dimineaþa este posibil ca relaþiile sentimentale sa fie mai tensionate. Nu vã faceþi griji! O rudã mai în vârstã vã ajutã sã înþelegeþi cã aºa-zisele probleme sunt create de o persoanã invidioasã. Culegeþi roadele unei investiþii inspirate.

23 august *** 22 septembrie Sunteþi foarte ambiþios ºi reuºiþi sã finalizaþi tot ce v-aþi propus.

Dimineaþa intraþi în posesia unui câºtig financiar consistent ºi aveþi ocazia sã vã afirmaþi pe plan social. Relaþiile cu persoana iubitã sunt excelente ºi vã înþelegeþi bine cu prietenii.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãri importante pe plan sentimental ºi social. Colaboraþi foarte bine cu cei din jur ºi puteþi avea succes în societate. Feriþi-vã de exagerãri.

Nu vã asumaþi nici un risc, pentru cã puteþi pierde o afacere.

Deºi aveþi o zi încãrcatã, reuºiþi sã faceþi faþã cu succes tuturor problemelor. Lipsa banilor vã deranjeazã, dar nu reprezinta un obstacol de netrecut. Bazaþi-vã pe intuiþie. Pentru hotãrâri consultaþi-vã cu partenerul de viaþã!

23 noiembrie *** 20 decembrie Reuºiþi sã rezolvaþi o problemã sentimentalã care nu vã dã pace de la o vreme. Dimineaþa, un prieten vã propune sã intraþi întro afacere pe care a demarat-o de curând.

21 ianuarie *** 20 februarie

Se pot produce schimbãri importante, mai ales pe plan social ºi sentimental. Colaboraþi foarte bine cu partenerii de afaceri ºi vã întâlniþi cu persoane importante.

Dupã-amiazã faceþi o investiþie pentru cãmin.

21 decembrie *** 20 ianuarie Puteþi avea succes într-o scurtã cãlãtorie de afaceri. Fiþi prudent ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerii de afaceri.

Dupã-amiazã reuºiþi sã clarificaþi o problemã sentimentalã.

21 februarie *** 20 martie Survin mai multe schimbãri de program. Nu vã faceþi griji, pentru cã totul va ieºi bine! Aveþi ocazia sã cunoaºteþi o persoanã mai în vârstã, care vã ajutã sã rezolvaþi o problemã profesionalã. Consultaþi-vã cu partenerul.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decembrie 2013

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Record naþional: La Arsenal Park a fost realizatã cea mai mare picturã muralã 3D

P

e lângã complexul turistic cu specific militar, unic la nivel naþional, Arsenal Park, de lângã Orãºtie, a mai bifat o realizare menitã sã atragã vizitatori: cea mai mare picturã 3D pe un perete realizatã vreodatã în România.

Romina Faur, reprezentantul Arsenal Park a povestit cum a plecat totul ºi cum s-a ajuns la aceastã realizare. «În urmã cu 3 ani a avut loc proiectul EXPOzid, în colaborare cu Facultatea de Arte Plastice din România. Tinerii studenþi ºi masteranzi au realizat picturi murale desemnând principalele obiective turistice din zonã. Dar acum, am dus arta la alt nivel: în cadrul parcului au fost realizate picturi murale

3D, unice în þarã», spune Romina Faur.

Prima dintre ele a fost realizatã pe peretele din spatele MIG-ului aflat în parc, MIG care a fost practic punctul de plecare în realizarea lucrãrii.

Astfel, s-a creat un cadru natural, autentic, iar perspectiva oferitã de autor este una extrem de realistã. Cea de-a doua picturã este însã cea mai impresionantã ºi reprezintã 4 aparate de zbor româneºti, unele la dimensiuni apropiate de cele reale,

reunite, desemnând cea mai mare picturã 3D pe un perete, realizatã vreodatã în România.

Pictura are o lungime de 30 m ºi o înãlþime de 5 m, iar zidul delimiteazã practic zona amfiteatrului în aer liber. Autorul picturii murale 3 D este Filip Mrvelj, autor care a intrat în Cartea Recordurilor pentru cel mai mare graffiti 3D din lume. ”Iubesc avioanele.

Iar fiecare vizitator

al parcului trebuie sã fie mândru de avioanele din dotarea armatei române.

De exemplu, în pictura de 150 mp, avem douã MIG-uri 21, un MIG 25 Lancer ºi un MIG 29 Sniper. Aceastã picturã trebuie sã fie privitã ca fiind educaþionalã: îi învãþãm pe vizitatori puþinã istorie”, a declarat Mrvelj.

Arsenal Park este un complex turistic de vacanþã cu 3

Ceas stradal, la Petroºani

A

dministraþia localã de la Petroºani are în vedere amplasarea unui ceas stradal în centrul localitãþii. În momentul de faþã în capitala Vãii Jiului nu existã niciun astfel de obiect. ”Este un proiect de hotãrâre, e o idee mai veche, e vorba de un ceas stradal, probabil vom prinde bani pe bugetul de anul viitor ºi în limi-

VÂNZÃRI

ÎNCHIRIERI

Ofer spre închiriere apartament cu douã camere mobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã. Chiria la faþa locului.

Telefon: 0722.156.113

Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

stele pe epoleþi, unul dintre puþinele obiective cu tematicã militarã din Europa.

Cele 88 de hectare pe care se întinde Arsenal Park oferã nenumãrate oportunitãþi: aventurã, muzeu militar în aer liber, teren de joacã într-un cadru natural dezarmant.

Arsenal Park este astfel o tabãrã de antrenament, o bazã de expediþii turistice, o oazã de relaxare ºi în acelaºi timp, un furnizor de adrenalinã.

Car men COSMAN

ta posiblitãþilor vom finanþa acest lucru.

Sugestia mea a fost în sensul giratoriu cu drumul spre Parâng în Petroºani Nord pentru cã o zonã pietonalã ºi auto foarte circulatã ºi cred cã acolo ar fi cel mai potrivit loc”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Ceasul împreunã cu avionul ºi locomotiva ar urma sã fie câteva dintre simbolurile municipiului Petroºani. Pentru amplasarea ceasului stradal vor fi alocaþi bani în bugetul de anul viitor.

Monika BACIU

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm.

Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Decembrie 2013

Telegondola va funcþiona normal

T

elegondola din Straja va funcþiona în condiþii normale în acest sezon. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, dã asigurãri cã în acest an instalaþia de transport pe cablu spre staþinea montanã Straja va funcþiona în condiþii normale, fãrã ca aceasta sã fie opritã.

Monika BACIU ”Telegondola va funcþiona la parametrii normali. Am ºi avut o discuþie cu constructorii, am avut o discuþie cu cel mai important om care a fãcut investiþii masive în staþiunea Straja. Am avut discuþii cu toþi oamenii de decizie din staþiunea Straja ºi nu vom avea probleme cu telegondola pe perioada iernii. Probleme vor fi odatã cu terminarea iernii, dar eu sper cã iarnã sã þinã tot mai mult ºi staþiunea sã meargã cât mai bine”, a declarat Cornel Resmeriþã primarul municipiului Lupeni Reprezentanþii municipalitãþii se gândesc sã valorifice potenþialul turistic al staþiunii pe toatã perioada anului. În prezent, în Straja activitãþile din afara sezonului de iarnã sunt aproape inexistente.

D

upã ce a fost plimbat de la administraþia localã la cea judeþeanã ºi tot aºa, drumul spre Parâng, de la Rusu, ar putea intra pe o finanþare externã. Un consilier judeþean din Valea Jiului spune cã va face tot posibilul sã prindã finanþare externã ºi sã încurajeze astfel turismul de varã.

Diana MITRACHE

”M-am gândit foarte mult în acest interval de timp, putem sã facem totul foarte benefic, putem sã facem ºi Straja foarte beneficã pe toate cele patru anotimpuri pentru cã sunt pîrtii de schii ºi în afara sezonului. ªi în Straja am început o investiþie foarte frumoasã ºi beneficã pentru comunitatea noastrã, ºi îºi va scoate pânã la urmã banii înapoi ºi statul va avea doar de câºtigat de pe urma acestor staþiuni turis-

tice care sunt în Valea Jiului”, a mai precizat sursa citatã.

Anul trecut a fost inauguratã telegondola ce leagã municipiul Lupeni de staþiunea montanã Straja.

De atunci ºi pânã acum au existat nenumãrate discuþii în ceea ce priveºte aceastã instalaþie.

Constructorul a dorit la un moment dat sã demonteze telegondola ºi sã o mute în altã parte pe motiv cã nu ºi-a primit banii.

Oferte turistice de sãrbãtori

N

e vine sau nu sã credem, dar mai este circa o lunã pânã la sãrbãtorile de iarnã, aºa cã siteurile de turism precum ºi agenþiile afiºeazã deja oferte care mai de care mai tentante pentru luna decembrie.

Luiza ANDRONACHE Aºa se face cã un sejur la Viena de Crãciun de 3 nopþi poate ajunge undeva la 350 de euro.

Dar, nici sãrbãtorile în stil tradiþional din þara noastrã nu sunt mai prejos, ci se vând destul de bine în aceastã perioadã.

O vacanþã de circa 5 zile în Maramureº, spre exemplu, poate începe de la 800 de lei, iar preþul poate

Proiect pentru drumul spre Parâng

urca în funcþie de condiþile de cazare sau beneficiile oferite de gazde.

Iar, pentru cei mai exotici, croazierele de Revelion, cel puþin, sunt la

mare cãutare, mai ales dacã vrei ceva special, de neuitat, iar banii nu sunt o problemã.

O oferã afiºatã de un site de specialitate

De la Rusu în sus spre Parâng, drumul este impracticabil pe timp de iarnã, iar vara se poate urca doar cu maºini de teren. Porþiunea respectivã de carosabil este drum judeþean ºi un consilier din Petroºani s-a gândit sã îl promoveze pentru a gãsi soluþia financiarã ca sã îl asfalteze. „Personal, îmi asum aceastã responsabilitate de a insista pentru ca acest drum, în viitoarele axe de finanþare sã fie prins, în aºa fel încât ultimul drum nemodernizat al Consiliului Judeþean din Valea Jiului sã ajungã ºi el aºa cum trebuie. Sã fie utilizabil. Cred cã acest lucru va ajuta turismul, mai ales pen-

aratã cã o vacanþã de 7 zile pe un vas superb în Caraibe, poate ajunge, la preþul standard la 490 de euro.

Dar, în acest preþ nu este inclus transportul cu avionul pânã la portul de îmbarcare, bacºiºul personalului pentru fiecare zi, bãuturile alcoolice sau excursiile pe þãrm.

tru perioada de varã, cã iarna e destul de greu sã fie practicat, dar pentru varã este foarte important”, a declarat Adrian Zvâncã, consilier Judeþean.

De la Rusu spre staþiunea

Parâng, drumul e mereu închis circulaþiei ºi vara poate fi urcat doar cu maºini de teren. Tocmai lipsa unei cãi de acces, alta decât telescaunul, face ca turismul sã stagneze, iar din acest motiv, artera ar trebui amenajatã.