CVJ NR. 519, JOI 19 DECEMNRIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 519

Cronica Vãii Jiului Joi, 19 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Apa nu se va scumpi în Valea Jiului

Pericol în Valea Jiului!

Focarul de hepatitã s-ar putea transforma într-o epidemie >>> PAGINA A 3-A

Mina Petrila, muzeu sau teren viran? >>> PAGINA A 4-A

Adãpostul de câini de la Uricani a fost finalizat >>> PAGINA A 5-A

”La voi e veselie, la noi se plânge” >>> PAGINA A 5-A

Patru tone de aur ºi 20 de argint de la Certej >>> PAGINA A 7-A ApaServ la ora bilanþului

Investiþii importante din surse proprii ºi încasãri mai mari în anul 2013

>>> PAGINILE 10-11

C

el puþin nu la început de an, chiar dacã toate celelalte utilitãþi se vor scumpi, dã asigurãri directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului.

Acesta ºi-a þinut promisiunea ca în anul 2013 preþul serviciilor de apã ºi canal sã nu creascã. Conducerea operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului ºi-a fãcut bilanþul pe anul 2013, iar în mare mãsurã a reuºit sã-ºi îndeplineascã obiectivele propuse la început de an. >>> PAGINA A 11-A

Troc de Crãciun: Porc contra iPhone sau tabletã >>> PAGINA A 12-A

Fabrica moºului fabricã darurile >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

Pericol în Valea Jiului!

Focarul de hepatitã s-ar putea transforma într-o epidemie

N

u mai puþin de 14 cazuri de hepatita A au fost descoperite în decurs de o lunã de zile, aproape toate fiind localizate într-un bloc de la marginea Petrilei.

Boala se poate rãspândi însã în toatã Valea Jiului din cauza vânzãtorilor care nu respectã normele de igienã.

Maximilian GÂNJU

Copii ºi adulþi au ajuns la spitalul din Vulcan, la Secþia de Boli Infecþioase, din cauza bolii mâinilor murdare, iar acesta ar

putea fi doar începutul. Boala poate fi transmisã uºurinþã iar „cãrãuºii” sunt chiar vânzãtorii din magazinele alimentare ori de panificaþie. Aproape fãrã excepþie, aceºtia au

uitat cã legea îi obligã sã poarte mãnuºi de unicã folosinþã când umblã cu alimentele iar dacã le este atrasã atenþia de cãtre cumpãrãtori se aratã extrem de iritaþi.

Un singur vânzãtor

C

ele mai multe incendii în sezonul rece sunt provocate de neatenþia oamenilor, dar mai ales de folosirea instalaþiilor improvizate, fie cele electrice, fie cele de încãlzire. În judeþul Hunedoara, pânã acum, pompierii au avut multe intervenþii de acest fel.

„In principal, incendiile in sezonul rece sunt cauzate de aceste instalaþii defecte sau improvizate. Si, o a

doua cauza este si necurãþarea corespunzãtoare a coºurilor de fum”, a afirmat Anemona Doda, reprezentant mass media ISU Hunedoara.

Reprezentanþii

Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã spun cã oamenii trebuie sã þinã cont de o serie de mãsuri de prevenþie, pentru a nu se ajunge la o situaþie nefericitã.

Sute de pachete cu cârnaþi ºi jumãri iau calea Europei zilnic

P

erioada sãrbãtorilor de iarnã înseamnã nu doar bucurie ºi prilej de a petrece, ci gândurile se îndreaptã mai ales spre cei dragi, care sunt departe.

Luiza ANDRONACHE Aºa se face cã firmele de curierat din Valea Jiului ºi nu numai, au sute de comenzi de onorat zilnic în aceste zile. Oamenii pun în pachete câte ºi mai câte, de la slãninã, cârnaþi pânã la haine, electronice ºi jucãrii. Pachetele

ajung atât în þarã, cât ºi în strãinãtate, la românii plecaþi în toatã Europa. “ Cel mai des în aceste

zile avem de dus pachete în þãri precum Italia, Spania sau Franþa.

Bineînþeles, avem de onorat comenzi pentru toatã Europa, dar în acestea trei, solicitarile sunt mai multe. Ne strãduim sã le livrãm pe toate la timp”, ne-a declarat

manevreazã alimente, produsele de panificaþie etc, fãrã a purta mãnuºile de unicã folosinþã, sunt sancþionaþi cu amendã de 600 de lei. Atât este prevãzut pentru aceastã abatere.

Din punctul meu de vedere sancþiunea nu are rolul de a-i corecta, este prea micã.

Permanenþã la Spitalul de Urgenþã Petroºani

U

Incendii din cauza instalaþiilor improvizate

Luiza ANDRONACHE

bolnav ar putea la rândul lui sã bage în spital zeci de persoane, însã acest lucru nu pare sã-i conºtientizeze de pericol. Nici amenzile ºi avertismentele inspectorilor CSVSA Petroºani nu-i prea sperie. „În momentul în care sunt prinºi cã

Noi Facem controale repetate pe aceastã linie”, a explicat ºeful Circumscripþiei Sanitar Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor Petroºani, dr. Octavian Popescu.

Deja focarul de hepatitã din Petrila pare cã a ajuns ºi în Petroºani dupã ce un nou caz de îmbolnãvire a fost descoperit la bãieþel de opt ani.

n lucru este cert. De sãrbãtori, ca în fiecare an de altfel, Spitalul de la Petroºani va funcþiona la capacitate maximã, cu toate cadrele medicale disponibile, asta pentru a face faþã valului mare de adresãri în Serviciul de Urgenþã.

Luiza ANDRONACHE “În cadrul S.U.P., activitatea este permanantã pe liniile de gardã. Astfel, totul este asigurat, iar gãrzile sunt completate cu cine anume este de servici pânã inclusiv în data de 3 ianuarie. Deci, perioada este acoperitã din

reprezentantul zonal al unei firme de curierat. Dar, sunt ºi români care preferã metoda clasicã de a trimite colete, adicã prin poºtã. In oficiile poºtale din Valea Jiulu , în ultimele zile încep sã se înregistreze cozi tot mai mari, pentru cã oameni vin fie pentru a pune pachete, fie pentru a le ridica. Totuºi,au existat ºi ani în care destinatarii nu au venit la timp pentru a ridica pachetele, aºa cã sarmalele sau jumãriile din interior s-au stricat. Fluxul maxim al tranzitului de colete se înregisteazã sãptãmâna aceasta.

punct de vedere al permanenþei” , au declarat reprezentantii Spitalului de Urgenþã Petroºani.

M

ãnâncã liniºtit!

Spitalul este deschis Dacã situaþia o va impune, numãrul de medici ºi de asistente

se va suplimenta. Ce se va întâmpla în zilele de sãrbãtoarea este previzibil. Cazuistica este aceeaºi an de ani, respectiv toxiinfecþii alimentare din cauza abuzului de mâncare, care vin cu zecile de altfel, come alcoolice sau agresiuni în urma bãtãilor de stradã sau a scandalurilor conjugale.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

Mina Petrila, muzeu sau teren viran?

A

r trebui demolatã din temelii ºi apoi locul sãdit cu gazon.

Aºa prevede proiectul de închidere al Minei Petrila, dar responsabilii sectorului Închideri de Mine sperã sã o transforme în muzeu, iar o parte a clãdirilor sã devinã utile altor scopuri.

Primele clãdiri au fost deja demolate, printr-un exerciþiu, care a adunat la Petrila zeci de curioºi, dar ºi presa. Acum acest fenomen s-ar vrea stopat, minerii sunt lãsaþi sã scoatã cãrbune, iar clãdirile de la suprafaþa Minei Petrila ar trebui recuperate. Asta spun ºi responsabilii sectorului de închideri mine din Valea

Jiului, însã, proiectul prevede altceva. „Suntem în relaþii foarte bune cu primãria Petrila.

Am menþinut legãtura, iar edilii urmau sã constituie o comisie la nivelul Consiliului Local al oraºului Petrila, cu care sã meargã la Ministerul Economiei pentru a demara discuþiile în vederea rãmânerii unor clãdiri pentru mult-discutatul muzeu, sau niºte clãdiri istorice, care sã rãmânã în picioare.

Deocamdatã suntem la nivel de discuþii, iar lucrãrile de închidere pe care le avem preconizate pentru 2014 nu vor afecta aceste clãdiri de care vorbim, aºa încât sã mai dãm un termen de discuþii la nivel de primãrie, societate ºi chiar ministerele de resort”, a precizat Aurel

Anghel, directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului.

La Petrila au venit ºi tineri studenþi la arhitecturã, ori la arte ºi au creionat un

proiect care ar putea deveni realitate. Deocamdatã, însã, cei care rãspund de minã, recunosc cã în plan este doar demolarea. „Deci, în planul de închidere, da, sunt cuprinse toate clãdirile.

Toate clãdirile care sunt aferente minei Petrila, trebuie demolate”, a conchis Aurel Anghel.

Minele care se închid, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani, mai au activi 1.941 de mineri, dintre care 4 vor pleca cu actualul val de disponibilizare, iar în anul 2014, de la aceaste 3 mine pleacã alþi 261 de ortaci.

Ion Barbu, renumitul om de culturã, a gândit, împreunã cu studenþii care au elaborat o strategie pentru Petrila, un plan de revitalizare a spaþiului care acum aparþine unitãþii miniere aflatã pe ultima sutã de metri.

Totuºi, dacã ideea va fi luatã în calcul, în clãdirile de la suprafaþã ale minei va putea fi mutat întreg centrul administrativ al oraºului, cu primãria, poliþia localã ºi chiar un muzeu al minei.

Acum, atât primãria, cât ºi poliþia sunt la celãlalt capãt al oraºului, în clãdiri vechi ºi prea mici, iar oamenii au de parcurs oraºul de la un capãt la altul, dacã au treaburi administrative de rezolvat.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

Adãpostul de câini de la Uricani a fost finalizat

N

u mai puþin de 90 de câini fãrã stãpân vor putea fi adãpostiþi în adãpostul de la Uricani ce va fi inaugurat astãzi. Un adãpost mai mult decât necesar, dupã cum explicã vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint.

Carmen COSMAN

Un adãpost modern, ce întruneºte toate cerinþele europene din domeniu va fi inaugurat la Uricani de oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara, în subordinea cãruia funcþioneazã Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân.

Adãpostul pentru câini este situat pe un teren ce a aparþinut fostei Mine Valea de Brazi, acum dezafectatã, în zona Puþului 8, departe de casele localnicilor.

Pentru amenajarea adãpostului, aleºii locali din Uricani au dat în folosinþã gratuitã, cãtre Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân, pe o perioada de 25 de ani, un teren în suprafaþã de 1500 mp, situat în incinta fostei Mine Valea de Brazi. „Adãpostul este la standardele cerute de legislaþia în domeniu ºi este mai mult decât necesar pentru cã în Vestul Vãii Jiului nu

avem niciunul..

Acesta va deservi Lupeniul, Uricaniul ºi, parþial, municipiul Vulcan”, a declarat vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint. Adãpostul are o capacitate de 90 câini, în 22 de padocuri.

Aici vor fi aduºi maidanezii, vor fi deparazitaþi, sterilizaþi ºi crotaliaþi. Asta, însã, doar pentru moment pentru cã oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara vor sã dubleze capacitatea adãpostului de la Uricani.

Au obþinut deja încã un teren în aceeaºi zonã de la Primãria Uricani, iar pe bugetul de anul viitor va fi prinsã ºi investiþia în extinderea acestuia, a mai spus Tiberiu Balint. În judeþul Hunedoara funcþioneazã 8 adãposturi ale Serviciului judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân, care pentru acets an a avut un buget de 17 milioane de lei.

”La voi e veselie, la noi se plânge”

Î

n timp ce SC Apa Serv Petroºani oferea petrecerea în cinstea angajaþilor, la o întreprindere de alãturi se înmânau ”plicurile cu ºomajul”. Cârcotaºii veºnic nemulþumiþi, trataþi cu atenþii de invidiat, au fost puºi la punct de un concediat al CONSMIN: ”Voi nu apreciaþi ce aveþi. La voi e veselie, pe când la noi se plânge, pentru cã se impart plicurile de ºomaj”.

Ileana FIRÞULESCU

O parte din salariaþii Apa Serv Petroºani s-au arãtat supãraþi cã prima de sfârºit de an acordatã de societate este micã ºi cã directorul Costel Avram cheltuie banii organizându-le petreceri.

Ca urmare, în 17 decembrie, când jocul, cântul de calitate, mâncarea, vinul fiert, þuica, ceiul au fost oferite salariaþilor, mulþi, foarte mulþi au lipsit de la manifestarea organizatã în cinstea lor, ca semn

de apreciere ºi consideraþie, pe buzunarul ºi sponsorizãrile obþinute de directorul Avram. Zicerea unor salariaþi cã ”mai bine ne dãdea banii ãia de petrecere, sã-i fi adãugat la primã”, nu stã în picioare pentru cã nu existã cadru legal pentru aºa ceva.

Râsetele ºi voia bunã din curtea SC Apa Serv inundau spaþiul societãþilor vecine. La o întreprindere alãturatã se împãrþiserã ”plicuri cu trimiterea în ºomaj”. Tristeþea unei

asemenea veºti în prag de sãrbãtori a fost profundã, iar prin colþuri de încãperi se auzeau plânsete… ”Ce vreþi mãi? Voi nu apreciaþi ce aveþi. Preþuiþivã directorul, nu-ol mai înjuraþi, indiferent de ce culoare politicã e, pentru cã se gândeºte ºi la voi. V-a scos din datorii, v-aþi luat salariile, nu v-a disponibilizat, acum vã dã ºi prime ºi petreceri care vã unesc…

La voi e veselie, pe când la noi se plânge pentru cã se impart plicurile de ºomaj. E tristeþe ºi plâns”- a dojenit un salariat al CONSMIN pe unul dintre cârcotaºii Apa Serv.

Se spune cã atunci când nu vrei sã pierzi ce ai, este bine sã te uiþi ºi în sus, la cei cu situaþii bune, dar ºi în jos la cei care sunt sãraci lipiþi pentru cã ”nu le-a ieºit” în viaþã, nu pentru cã sunt mai slabi ca noi.

Energia produsã de ApaServ, contract pentru 2014

20

de procente în plus faþã de anul 2012.

Aceasta este cifra energiei produse de ApaServ anul acesta. Societatea de apã din Valea Jiului a produs energie electricã prin cele douã microhidrocentrale, iar aceasta a fost vândutã.

Monika BACIU ”ApaServ a produs în anul 2013 din punct de vedere energetic cu 20% mai mult decât în anul 2012. Au fost mai multe conjuncturi care au dus la aceastã creºtere ºi încheiem pe plus, valoric vorbind am produs cu un leu mai mult decât am consumat. A fost un an bun ºi pentru 2014 ne propunem puþin mai mult”, a declarat Florin Donisã, director tehnic SC ApaServ Valea Jiului.

Preþul la care ApaServ a vândut energia produsã a

fost de peste 200 de lei.

Pentru anul ce urmeazã societatea de apã are deja un contract, însã la un preþ

mai mic faþã de cel de anul acesta. ”În primele trei luni contractul bilateral s-a încheiat pe un preþ de 230 de lei, la vremea respectivã era peste medie, iar urmãtoarele luni pânã la sfârºitul anului am avut un contract de 200 de lei. De asemenea a fost

peste medie. Deja a fost încheiat contractul pe platforma OPCOM la licitaþie la care au participat trei societãþi ºi preþul pentru anul 2014 este de 170,3 lei. Tendinþa de scãdere a preþului la energie este la nivel naþional ºi oricum în condiþiile date media este mai micã decât am tranzacþionat”, a mai precizat

sursa citatã.

Apa Serv Valea Jiului are douã microhidrocentrale care produc energie electricã. Astfel, în anul 2012, societatea a fost prima din þarã care a fost independentã din punct de vedere energetic.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

Dacii ne-au lãsat moºtenire tradiþiile sãrbãtorilor de iarnã

M

ulte dintre credinþele ºi obiceiurile ce se practicã ºi astãzi de Crãciun ºi Anul Nou îºi au originea în ritualuri practicate de strãmoºii daci, înainte de trecerea la creºtinism. Astfel, cu prilejul solstiþului de iarnã, pe 21 decembrie, preoþii daci oficiau ritualuri religioase, dat fiind faptul cã soarele guverna calendarul dacic. În sanctuarele circulare din templele dacice, comunitãþile se adunau pentru a participa la diversele ritualuri menite sã asigure trecerea linã ºi fãrã necazuri de la un an la altul.

Ileana FIRÞULESCU Anul Nou la daci era sãrbãtorit timp de ºapte zile, interval considerat necesar pentru înnoirea timpului ºi pentru trecerea ritualicã de la un moment la altul. Cu prilejul solstiþului de iarnã, pe 21 decembrie, preoþii daci oficiau ritualuri religioase, dat fiind faptul cã soarele guverna calendarul dacic, deºi astrul zilei nu avea rang de divinitate. În sanctuarele circulare din templele dacice, comunitãþile se adunau pentru a participa la diversele ritualuri menite sã asigure trecerea linã ºi fãrã necazuri de la un an la altul, de la un moment solar la altul, conform sincaveche.ro. Nu se ºtie cu certitudine modalitatea de oficiere a ritualurilor de cãtre preoþii daci, dar istoricii au putut stabili

cã se sacrificau tot felul de animale, cu excepþia lupului (animal sacru în mitologia dacã). În grota de la ªinca Veche, unde se presupune cã a existat un

templu dacic în timpurile din vechime, preoþi daci vor fi oficiat simultan în sanctuarele de la Racoº, ªinca Veche sau Sarmisegetuza, pentru întâmpinarea Anului Nou, ºi pentru tranziþia de la întuneric la

luminã.

Se pare cã jocul urºilor cu prilejul Anului Nou, atât de rãspândit pe tot cuprinsul României este moºtenit de la strãmoºii daci. Ursul

Existã douã interpretãri ale înnoirii anului la daci. Una conform cãruia anul nou era sãrbãtorit la

era considerat animal sacru, ca ºi lupul, iar dansul ritualic cu rostogolirea animalelor, bãtutul, moarea lor, urcatul pe toiag ºi învierea miraculoasã, oferã o reprezentare metaforicã a succesiunii anotimpurilor.

sfârºitul toamnei ºi începutul iernii, cu principalele momente la 30 noiembrie ºi 6 decembrie.

Pe de altã parte, atât pentru daci cât ºi pentru romani, anul calendaristic începea la 1 martie, nu aºa

31 ianuarie 2014, când se intrã din nou în pauzã. Vacanþa intersemestrialã este

de sâmbãtã, 1 februarie 2014 pânã duminicã, 9 februarie 2014.

Vine vacanþa!

D

e vineri, dupã terminarea cursurilor, elevii intrã în vacanþã ºi asta pânã în data de 6 ianuarie, când se reîntorc în bãnci.

De vacanþa de iarnã beneficiazã circa 55.000 de elevi hunedoreni.

Carmen COSMAN

Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaþiei Naþionale, vacanþa de iarnã este

programatã de sâmbãtã, 21 decembrie 2013 pânã duminicã, 5 ianuarie 2014.

Cursurile reîncep luni, 6 ianuarie 2014 ºi continuã pânã vineri,

cum îl sãrbãtorim noi astãzi la 1 ianuarie.

Numele lunilor corespundea de fapt numãrului aferent fiecãreia. Septembrie era clar luna a ºaptea, octombrie a opta, noiembrie a noua, iar decembrie a zecea. În cadrul obiceiurilor de Anul Nou, moºtenite de la daci, se remarcã ºi colindul sau jocul cerbului.

Urmând un model asemãnãtor cu cel al caprei, jocul cerbului este unul ce impresioneazã prin fastuozitatea cu care este împodobit personajul.

Pentru vechii daci, cerbul era simbol al

soarelui, iar în mitologia româneascã, reprezintã puritatea ºi dreptatea, scrie sincaveche.ro.

Tot de la daci au rãmas obieceiurile cetelor de tineri ºi cea a piþãrãilor…

Multe dintre credinþele pãstrate pânã astãzi prin colþuri de Românie îºi au originea în ritualuri practicate de strãmoºii daci, înainte de trecerea la creºtinism. Odatã cu creºtinarea, multe din obiceiuri s-au transformat sau au primit ºi o semnificaþie creºtinã sporind astfel în complexitate, altere au rãmas nealterate.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

Patru tone de aur ºi 20 de argint de la Certej

nivel naþional jumãtatea anului 2013 a fost caracterizatã prin ample proteste împotriva acestor metode de exploatare nici proiectul de la Certej nu a trecut neobservat.

Activiºtii pentru protecþia mediului au reacþionat imediat ºi spun cã proiectul presupune folosirea a peste 1.600 de tone de cianuri de sodiu, iar exploatarea, care se va face pe o suprafaþã de 450 de hectare, sar suprapune peste un sit natural protejat, Natura 2000.

Canadienii vor începe exploatãrile aurifere de la Mina Certej

E

ldorado Gold Corporation va demara, în curând, exploatãrile aurului de la Certej.

Canadienii au primit avizul de mediu pentru exploatarea aurului, iar acum aceºtia mai au nevoie doar de autorizaþia de construcþie.

Aceasta este necesarã pentru redeschiderea Minei Certej.

Monika BACIU Exploatarea auriferã se va face pe bazã de cianurã, conform pesurse.ro, iar canadienii de la Eldorado Gold Corporation ar urma sã extragã anual patru tone de aur ºi peste 20 de tone de argint.

Reprezentanþii Eldorado Gold Corporation anunþau la începutul lunii septembrie cã în prima parte a trimestrului al patrulea vor începe explorarea zãcãmintelor Brad, Deva ºi Muncel din judeþul Hunedoara.

Tot atunci canadienii au anunþat cã au finalizat lucrãrile de

foraj la exploatarea de la Certej.

Acordul de mediu pentru exploatarea aurului obþinut în anul 2012 de la Agenþia Regionalã pentru Protecþia Mediului Timiºoara a fost contestat în instanþã chiar de Ministerul Mediului. Între timp, compania s-a conformat ºi a reuºit sã dovedeascã faptul cã s-a aliniat standardelor de mediu

P

roteste ºi pentru aurul de la Certej Compania canadianã va extrage aurul ºi aurgintul pe bazã de cianuri, iar cum la

Zeci de mii de tineri încheie anul ºomeri

P

este 620.000 de persoane, dintre care aproape 86.000 de absolvenþi, au intrat în ºomaj în anul 2013, cei mai mulþi fiind înregistraþi în lunile iulie - 83.836 ºi octombrie - 72.285, informeazã Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM), citatã de Mediafax.

Potrivit datelor centralizate de Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã (ANOFM), în 11 luni ale anului au fost înregistrate 619.841

de persoane nou intrate în sistemul de ºomaj, ceea ce înseamnã cã numãrul acestora va depãºi 620.000 pânã la sfârºitul anului. Cele mai multe persoane

Bugetarii mai puþini cu vreo 5.400

N

umãrul total de posturi ocupate în sistemul bugetar a scãzut cu 204 în octombrie 2013, comparativ cu luna anterioarã, pânã la 1.183.404, ºi cu peste 5.400 de la începutul anului, potrivit datelor publicate pe site-ul Departamentului pentru Buget. În perioada ianuarie octombrie, numãrul total de posturi ocupate în administraþie s-a redus cu 5.429, de la 1.188.833 - în ianuarie 2013, la 1.183.404 zece luni mai târziu. În administraþia centralã, în octombrie 2013, numãrul de posturi ocupate a fost mai mic cu 20 faþã de luna precedentã ºi cu 4.071 faþã de începutul anului. Astfel, numãrul de

bugetari din administraþia centralã a ajuns la

512.586, conform datelor publicate pe site-ul guvernamental. În cadrul instituþiilor finanþate integral de la bugetul de stat, numãrul posturilor ocupate a scãzut cu 65 în octombrie, faþã de luna anterioarã, însã a crescut cu 9.213 din ianuarie pânã în octombrie, pânã la

nou înregistrate ca ºomeri au fost în lunile iulie - 83.836, octombrie - 72.285 ºi ianuarie - 61.132. În ce priveºte numãrul de ºomeri înregistrat în fiecare lunã, cei mai mulþi au fost în ianuarie - 513.349, februarie - 510.409, noiembrie - 507.607 ºi martie - 492.427.

Lunile cu cei mai puþini ºomeri au fost septembrie 428.866, iunie 438.110 ºi august 443.610.

un total de 328.661.

Numãrul de posturi ocupate în octombrie a crescut cel mai mult la Ministerul Apãrãrii Naþionale, cu 358, iar cea mai mare reducere a avut loc la Ministerul Administraþiei ºi Internelor, unde acesta s-a redus cu 188 în aceeaºi lunã. În adminstraþia publicã localã, numãrul de posturi

Din numãrul total de ºomeri nou înregistraþi în acest an, 85.972 au fost absolvenþi, cei mai mulþi solicitând acest statut în lunile iulie (39.091), august (14.989), septembrie (13.640) ºi octombrie (6.095). Dintre absolvenþii care au intrat în sistemul de ºomaj, 67.568 au finalizat o formã de învãþãmânt liceal ºi 15.989 o formã de învãþãmânt universitar, a precizat ANOF.

ocupate a scãzut în octombrie cu 184, de la 671.002 - în septembrie la 670.818 - o lunã mai târziu.

Raportat la începutul anului, numãrul de posturi ocupate s-a redus cu 1.358, de la 672.176 - în ianuarie 2013, la 670.818 - în octombrie 2013.

AGERPRES

8 Actualitate

De Crãciun, cozonacul românesc - opt milioane în þarã, douã milioane în strãinãtate

Nucile mai scumpe decât kilogramul de carne

Î

N

ucile din pieþe, scumpe înainte de sãrbãtori. Comercianþii profitã de faptul cã se apropie sãrbãtorile ºi încearcã pe cât posibil sã îºi mãreascã profitul. E vremea nucilor, iar prãjiturile sau cozonacii au acest ingredient care le face mai savuroase.

In piata centralã din Petroºani, nucile in coaja se vându cu preþuri cuprinse între 8 ºi 15 lei kilogramul, în schimb cele curãþate au preþuri între 25 ºi 30 de lei.

Comercianþii spun cã preþurile sunt la fel ca cele de anul trecut, însã nici aºa cumpãrãtorii nu se înghesuie. ”Am pãstrat aceleaºi preþuri.

Avem nuci ºi în coajã, dar ºi curãþate. Normal cã alea curãþate sunt mai scumpe pentru cã e mult de lucru la ele, pânã le spargi, pânã scoþi miezul care trebuie sã fie intact. E greu.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

Oamenii nu prea vin sã cumpere ºi cei care vin iau câte jumãtate sau câte un sfert de kilogram. Sunt care le cumpãrã gata curãþate pentru cã e mai avantajos, dar mulþi

cumpãrã în coajã, chiar dacã la urmã rãmân cu o cantitate mai micã”, spune un comerciant din piaþa

centralã din Petroºani.

Gospodinele cumpãrã nuci pentru cozonaci, fãrã de care Crãciunul nu are are aceaºi mireasmã. În casã, în Ajunul Crãciunului trebuie sã fie miros de sarmale ºi de cozonaci. ”Am cumpãrat jumãtate de kilogram de nuci mãcinate pentru cã ies mai bine, chiar dacã sunt mai scumpe. Cele necurãþate sunt mai ieftine, dar dupã ce le sparg nu prea mai rãmân cu mare lucru. Am luat jumãtate de kilogram ca sã fie pentru cozonac”, spune o gospodinã.

Alte gospodine sunt însã mai norocoase. Au

nuci în curte, iar astfel nu sunt nevoite sã le cumpere de la piaþã. ”Noi avem nuci în curte deci nu mai dãm banii pe ele la piaþã. Aºa mereu ne facem stocul ºi peste an în zilele mai reci spargem nuci, le curãþãm ºi le depozitãm în loc rece ºi uscat ºi avem peste iarnã.

Noi suntem o familie numeroasã ºi facem mulþi cozonaci ºi prãjituri cu nucã”, spune o gospodinã. În prag de srãbãtori nucile au preþuri mai mari decât kilogramul de carne, însã pentru gospodinele care pregãtesc cozonacii acasã, nucile sunt ingredientele care fac produsul mai gustos.

Monika BACIU

ntreprinderi de panificaþie din Valea Jiului au vândut pânã acum peste 9000 de cozonaci asociaþiilor, întreprinderilor, partidelor politice, care au organizat acþiuni de ajutorare sau cadouri pentru salariþii proprii. În strãitatate, ”cozonacul românesc este privit în lume precum Dacia, este ieftin ºi bun”, dupã spusele preºedintelui Rompan.

Deºi multã lume spune cã nu existã cozonac mai bun ca acela fãcut acasã, producãtorii din domeniu nu se plâng de vânzarea cozonacilor în aceastã perioadã premergãtoare sãrbãtorilor de iarnã.

Avalanºa de acþiuni de ajutorare ºi oferirea de

cadouri salariaþilor au fãcut ca vânzãrile sã creascã, spun reprezentanþi a patru întreprinderi de profil care au dorit sã-ºi pãstreze anonimatul.

Am adunat vânzãrile ”en gros”declarate de aceºtia ºi a rezultat 9.200 de cozonaci vân-

duþi de la începutul lunii. ”Am vândut chiar ºi 200 de cozonaci unei singure persoane, pentru salariaþii unei societãþi. Apoi sunt cei care ajutã familii mai sãrace. Merge relativ bine. Sigur este loc ºi de mai bine, dar perioada de vârf va fi sfârºitul acestei sãptãmâni ºi începutul celei care vine”- a declarat patronul unei societãþi de panificaþie.

La nivelul þãrii, conform zf.ro românii vor cumpãra în aceastã perioadã a Crãciunului

circa 8 milioane de cozonaci. ªi strãinãtatea a început sã apreciaze produsul românesc.

Se vor exporta aproximativ douã milioane de cozonaci în perioada Crãciunului, în þãri precum Spania, Italia sau SUA, iar valoarea încasãrilor este estimatã la circa opt milioane de euro, a declarat pentru Mediafax Aurel Popescu, preºedintele

Crãciun, acasã la Moº Crãciun

Mai mulþi petroºãneni vor petrece Crãciunul în Laponia rãciun în Laponia. Ce poate fi mai C special decît petrecerea sãrbãtorilor de iarnã alãturi de Moº Crãciun, sau pe sania trasã de reni, sau în fabrica lui Moº Crãciun alãturi de elfi. Agenþiile de turism din Petroºani oferã sejururi în þara lui Moº Crãciun, în Laponia, adicã o cãlãtorie în timp la Cercul Polar pentru a retrãi clipele minunate ale copilãriei.

"În ceea ce priveºte Crãciunul au ales destinaþii din România, iar cei pretenþioºi care vor sã le ofere copiilor lor o experienþã de neuitat au ales Tara lui Moº Crãciun, Laponia unde sunt organizate ºi excursiile zonei specifice unde pot fi traºi pe sanie de niºte câini

husky sau excursii cu papucii speciali de iarnã. Sunt alte vacanþe decît cele din România în timp ce chiar dacã sîntem într-o zonã de munte oamenii considera cã trebuie sã iasã din monotonia acasta au ales Maramureºul, Bãile Felix pentru frumuseþea locurilor

respective în perioada aceasta", a declarat Gabriela ªipoº, reprezentant agenþie de turism.

Sunt petroºãneni care au cumpãrat astfel de vacante pentru ei, dar în primul rînd pentru copii. Spectacolul feeric ºi straniu al Aurorei Boreale, pes-

cuitul la copcã sau pîrtiile nesfîrºite de schi reprezintã cîteva din motivele pentru care Laponia este destinaþia idealã pentru sãrbãtorile de Crãciun. ”Sînt cîþiva petroºãneni care vor pleca în Laponia ºi sunt foarte entuziasmaþi, îi aºteptam pe toþi sã vinã sã ne caute, sã le prezentãm destinaþia cã poate aºa vor fi mai deschiºi la aceastã cãlãtorie. Magia sãrbãtorilor este alta cu Moº Crãciun alãturi de tine”, a mai spus reprezentantul agenþiei de turism.

Pachete pentru excursiile din Laponia sunt, în principal, pentru cei care dispun de resurse financiare.

Preþurile pleacã de la 1399 de euro/per-

soana ºi cuprind transportul cu avionul, cinã festivã de Crãciun, cazare în hoteluri de patru stele, 15 pîrtii de schi care dispun de nocturnã.

M

agie ºi distracþie

Pachete spre Laponia include o excursie ”În cãutarea lui Moº Crãciun” ºi o ”Întîlnire cu Moº Crãciun ºi familia sa”.

Cei mici vor fi fascinaþi de mãiestria elfilor la Fabrica de Jucãrii ºi îi vor putea decora singuri prãjiturele în patiseria doamnei Crãciun.

Arcadele comerciale din satul Moºului sînt pline de suveniruri cu specific finlandez, iar pe lista facilitaþilor nu lipsesc spa-urile, tratamentele wellness ori cluburile de bowling.

Peisajele fascinante ale Laponiei pot fi vãzute din sania trasã de husky, iar cei care vor

asociaþiei din domeniul panificaþiei Rompan.

"Cozonacul românesc este privit în lume precum Dacia. Este ieftin ºi bun", a spus Popescu.

Preþul mediu de export al unui cozonac este de patru euro.

Reprezentantul patronatului din panificaþie estimeazã cã firmele româneºti vor exporta în perioada Crãciunului aproximativ opt milioane de cozonaci.

"Exportãm în þãri cu comunitãþi de români, precum Spania sau Italia, dar ºi în state precum SUA, Canada, Germania sau Belgia.

Au început sã meargã foarte bine ºi exporturile în Republica Moldova", a adãugat Popescu. În mod obiºnuit, într-o lunã se produc în România cam 800.000 de cozonaci.

De Paºte, în schimb, vânzãrile se apropie de opt milioane, deci la mivelul unui an vânzãrile vor depãºi 24 de milioane de bucãþi, respectiv puþin mai mult de un cozonac de persoanã pe an.

Ileana FIRÞULESCU petrece în Þara lui Moº Crãciun vor învãþa cum sã struneascã cîinii pentru cã le place sã fie rãsfãþaþi. la fermã vor putea sã înveþe sã mînuiascã o sanie trasã de reni pentru ca apoi sã poatã conduce atelajul aproximativ doi kilometri. Mai mult decît atît, vor putea sã piloteze snow-mobilul prin pãdurile încovoiate de zãpadã ori peste lacurile îngheþate pentru o amintire de neuitat despre natura minunatã a Laponiei.

Amatorii de pescuit care aleg o aventurã cu snow-mobilul în jurul staþiunii Levi vor avea ocazia de a sparge gheaþa unui lac pentru a încerca sã prindã peºte la copcã. Toate aceste ingrediente duc la vacanþa pefectã pentru petrecerea sãrbãtorilor de Crãciun, chiar acasã la Moº Crãciun.

Monika BACIU

8 Actualitate

De Crãciun, cozonacul românesc - opt milioane în þarã, douã milioane în strãinãtate

Nucile mai scumpe decât kilogramul de carne

Î

N

ucile din pieþe, scumpe înainte de sãrbãtori. Comercianþii profitã de faptul cã se apropie sãrbãtorile ºi încearcã pe cât posibil sã îºi mãreascã profitul. E vremea nucilor, iar prãjiturile sau cozonacii au acest ingredient care le face mai savuroase.

In piata centralã din Petroºani, nucile in coaja se vându cu preþuri cuprinse între 8 ºi 15 lei kilogramul, în schimb cele curãþate au preþuri între 25 ºi 30 de lei.

Comercianþii spun cã preþurile sunt la fel ca cele de anul trecut, însã nici aºa cumpãrãtorii nu se înghesuie. ”Am pãstrat aceleaºi preþuri.

Avem nuci ºi în coajã, dar ºi curãþate. Normal cã alea curãþate sunt mai scumpe pentru cã e mult de lucru la ele, pânã le spargi, pânã scoþi miezul care trebuie sã fie intact. E greu.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

Oamenii nu prea vin sã cumpere ºi cei care vin iau câte jumãtate sau câte un sfert de kilogram. Sunt care le cumpãrã gata curãþate pentru cã e mai avantajos, dar mulþi

cumpãrã în coajã, chiar dacã la urmã rãmân cu o cantitate mai micã”, spune un comerciant din piaþa

centralã din Petroºani.

Gospodinele cumpãrã nuci pentru cozonaci, fãrã de care Crãciunul nu are are aceaºi mireasmã. În casã, în Ajunul Crãciunului trebuie sã fie miros de sarmale ºi de cozonaci. ”Am cumpãrat jumãtate de kilogram de nuci mãcinate pentru cã ies mai bine, chiar dacã sunt mai scumpe. Cele necurãþate sunt mai ieftine, dar dupã ce le sparg nu prea mai rãmân cu mare lucru. Am luat jumãtate de kilogram ca sã fie pentru cozonac”, spune o gospodinã.

Alte gospodine sunt însã mai norocoase. Au

nuci în curte, iar astfel nu sunt nevoite sã le cumpere de la piaþã. ”Noi avem nuci în curte deci nu mai dãm banii pe ele la piaþã. Aºa mereu ne facem stocul ºi peste an în zilele mai reci spargem nuci, le curãþãm ºi le depozitãm în loc rece ºi uscat ºi avem peste iarnã.

Noi suntem o familie numeroasã ºi facem mulþi cozonaci ºi prãjituri cu nucã”, spune o gospodinã. În prag de srãbãtori nucile au preþuri mai mari decât kilogramul de carne, însã pentru gospodinele care pregãtesc cozonacii acasã, nucile sunt ingredientele care fac produsul mai gustos.

Monika BACIU

ntreprinderi de panificaþie din Valea Jiului au vândut pânã acum peste 9000 de cozonaci asociaþiilor, întreprinderilor, partidelor politice, care au organizat acþiuni de ajutorare sau cadouri pentru salariþii proprii. În strãitatate, ”cozonacul românesc este privit în lume precum Dacia, este ieftin ºi bun”, dupã spusele preºedintelui Rompan.

Deºi multã lume spune cã nu existã cozonac mai bun ca acela fãcut acasã, producãtorii din domeniu nu se plâng de vânzarea cozonacilor în aceastã perioadã premergãtoare sãrbãtorilor de iarnã.

Avalanºa de acþiuni de ajutorare ºi oferirea de

cadouri salariaþilor au fãcut ca vânzãrile sã creascã, spun reprezentanþi a patru întreprinderi de profil care au dorit sã-ºi pãstreze anonimatul.

Am adunat vânzãrile ”en gros”declarate de aceºtia ºi a rezultat 9.200 de cozonaci vân-

duþi de la începutul lunii. ”Am vândut chiar ºi 200 de cozonaci unei singure persoane, pentru salariaþii unei societãþi. Apoi sunt cei care ajutã familii mai sãrace. Merge relativ bine. Sigur este loc ºi de mai bine, dar perioada de vârf va fi sfârºitul acestei sãptãmâni ºi începutul celei care vine”- a declarat patronul unei societãþi de panificaþie.

La nivelul þãrii, conform zf.ro românii vor cumpãra în aceastã perioadã a Crãciunului

circa 8 milioane de cozonaci. ªi strãinãtatea a început sã apreciaze produsul românesc.

Se vor exporta aproximativ douã milioane de cozonaci în perioada Crãciunului, în þãri precum Spania, Italia sau SUA, iar valoarea încasãrilor este estimatã la circa opt milioane de euro, a declarat pentru Mediafax Aurel Popescu, preºedintele

Crãciun, acasã la Moº Crãciun

Mai mulþi petroºãneni vor petrece Crãciunul în Laponia rãciun în Laponia. Ce poate fi mai C special decît petrecerea sãrbãtorilor de iarnã alãturi de Moº Crãciun, sau pe sania trasã de reni, sau în fabrica lui Moº Crãciun alãturi de elfi. Agenþiile de turism din Petroºani oferã sejururi în þara lui Moº Crãciun, în Laponia, adicã o cãlãtorie în timp la Cercul Polar pentru a retrãi clipele minunate ale copilãriei.

"În ceea ce priveºte Crãciunul au ales destinaþii din România, iar cei pretenþioºi care vor sã le ofere copiilor lor o experienþã de neuitat au ales Tara lui Moº Crãciun, Laponia unde sunt organizate ºi excursiile zonei specifice unde pot fi traºi pe sanie de niºte câini

husky sau excursii cu papucii speciali de iarnã. Sunt alte vacanþe decît cele din România în timp ce chiar dacã sîntem într-o zonã de munte oamenii considera cã trebuie sã iasã din monotonia acasta au ales Maramureºul, Bãile Felix pentru frumuseþea locurilor

respective în perioada aceasta", a declarat Gabriela ªipoº, reprezentant agenþie de turism.

Sunt petroºãneni care au cumpãrat astfel de vacante pentru ei, dar în primul rînd pentru copii. Spectacolul feeric ºi straniu al Aurorei Boreale, pes-

cuitul la copcã sau pîrtiile nesfîrºite de schi reprezintã cîteva din motivele pentru care Laponia este destinaþia idealã pentru sãrbãtorile de Crãciun. ”Sînt cîþiva petroºãneni care vor pleca în Laponia ºi sunt foarte entuziasmaþi, îi aºteptam pe toþi sã vinã sã ne caute, sã le prezentãm destinaþia cã poate aºa vor fi mai deschiºi la aceastã cãlãtorie. Magia sãrbãtorilor este alta cu Moº Crãciun alãturi de tine”, a mai spus reprezentantul agenþiei de turism.

Pachete pentru excursiile din Laponia sunt, în principal, pentru cei care dispun de resurse financiare.

Preþurile pleacã de la 1399 de euro/per-

soana ºi cuprind transportul cu avionul, cinã festivã de Crãciun, cazare în hoteluri de patru stele, 15 pîrtii de schi care dispun de nocturnã.

M

agie ºi distracþie

Pachete spre Laponia include o excursie ”În cãutarea lui Moº Crãciun” ºi o ”Întîlnire cu Moº Crãciun ºi familia sa”.

Cei mici vor fi fascinaþi de mãiestria elfilor la Fabrica de Jucãrii ºi îi vor putea decora singuri prãjiturele în patiseria doamnei Crãciun.

Arcadele comerciale din satul Moºului sînt pline de suveniruri cu specific finlandez, iar pe lista facilitaþilor nu lipsesc spa-urile, tratamentele wellness ori cluburile de bowling.

Peisajele fascinante ale Laponiei pot fi vãzute din sania trasã de husky, iar cei care vor

asociaþiei din domeniul panificaþiei Rompan.

"Cozonacul românesc este privit în lume precum Dacia. Este ieftin ºi bun", a spus Popescu.

Preþul mediu de export al unui cozonac este de patru euro.

Reprezentantul patronatului din panificaþie estimeazã cã firmele româneºti vor exporta în perioada Crãciunului aproximativ opt milioane de cozonaci.

"Exportãm în þãri cu comunitãþi de români, precum Spania sau Italia, dar ºi în state precum SUA, Canada, Germania sau Belgia.

Au început sã meargã foarte bine ºi exporturile în Republica Moldova", a adãugat Popescu. În mod obiºnuit, într-o lunã se produc în România cam 800.000 de cozonaci.

De Paºte, în schimb, vânzãrile se apropie de opt milioane, deci la mivelul unui an vânzãrile vor depãºi 24 de milioane de bucãþi, respectiv puþin mai mult de un cozonac de persoanã pe an.

Ileana FIRÞULESCU petrece în Þara lui Moº Crãciun vor învãþa cum sã struneascã cîinii pentru cã le place sã fie rãsfãþaþi. la fermã vor putea sã înveþe sã mînuiascã o sanie trasã de reni pentru ca apoi sã poatã conduce atelajul aproximativ doi kilometri. Mai mult decît atît, vor putea sã piloteze snow-mobilul prin pãdurile încovoiate de zãpadã ori peste lacurile îngheþate pentru o amintire de neuitat despre natura minunatã a Laponiei.

Amatorii de pescuit care aleg o aventurã cu snow-mobilul în jurul staþiunii Levi vor avea ocazia de a sparge gheaþa unui lac pentru a încerca sã prindã peºte la copcã. Toate aceste ingrediente duc la vacanþa pefectã pentru petrecerea sãrbãtorilor de Crãciun, chiar acasã la Moº Crãciun.

Monika BACIU

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

ApaServ la ora bilanþului

Investiþii importante din surse proprii ºi încasãri mai mari în anul 2013

S

ocietatea de apã ºi canal din Valea Jiului, ApaServ Valea Jiului SA, încheie anul 2013 cu rezultate nesperat de bune.

Directorul general Costel Avram a fãcut un bilanþ al acestui an ºi a vorbit despre investiþiile realizate, dar ºi despre problemele pe care le-a întâmpinat în activitate.

Carmen COSMAN

Una peste alta, vorbim despre un an prolific, în care ApaServ a reuºit sã recupereze din creanþe, a fãcut numeroase investiþii inclusiv din resurse proprii ºi, în plus, a reuºit sã devinã independentã din punct de vedere energetic.

Potrivit directorului general al societãþii, Costel Avram, important este cã s-au fãcut paºi importanþi pentru apropierea de cetãþeni.

Reclamaþiile au fost soluþionate cu mult mai multã operativitate ºi asta în condiþiile în care vorbim despre mii de intervenþii la reþelele de apã ºi canalizare. “Timpul de soluþionare s-a redus cu peste 30%. S-a intervenit prompt pe sistemele de alimentare cu apã ºi cele de apã uzatã. Pierderile de apã au scãzut. În anul 2013 s-a intervenit de 1.650 de ori, iar lucrãrile de intervenþii la reþelele de apã au fost în valoare de aproape 1.100.000 de lei. La reþelele de canalizare au fost 1.600 de intervenþii pe Valea Jiului, în valoare de peste 730.000 de lei”, a declarat Costel Avram.

De asemenea, au fost vizate lucrãrile de reabilitare a reþelelor de apã ºi

canalizare. În anul 2013 prin investiþii proprii ale ApaServ s-a intervenit la reþelele de apã ºi canalizare ºi au fost reabilitaþi 14,2 kilometri de reþea. În 2012 lungimea a fost de 13,8 kilometri, iar în 2011 – de 7,8 km. Astfel, în Petrila vorbim despre 2,7 kilometri de reþea reabilitaþi, în Petroºani – 3,8 km, Aninoasa 1,1 km, Vulcan – 2,4 km, Lupeni – 2,7 km, iar la Uricani – 1,1 km.

ducere, respectiv Staþiile de tratare Valea de Peºti ºi Zãnoaga, iar diferenþa se livreazã în sistemul energetic naþional ºi se valorificã pe piaþa de energie.

anul cu 170,3, în condiþiile în care la ora aceasta se vinde cu 120 – 130 de lei MW. Preþul a scãzut, sigur, dar stãm foarte bine”, a mai arãtat directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA. Iar veºtile sunt îmbucurãtoare pe mai departe: se construieºte al treilea MHC, la Vulcan, din fonduri proprii ale societãþii. La ritmul actual de construcþie, cel mai târziu

auto al societãþii sunt strict monitorizate prin GPS. De asemenea, au fost achiziþionate douã autospeciale, aºa încât fiecare localitate în parte este deservit de cãtre o autospecialã ceea ce duce la reducerea costurilor de deplasare la locul intervenþiei, dar ºi a timpului de rãspuns la solicitãrile clienþilor. Probleme au fost, însã, la staþiile de tratare a apei, iar aici bãtãi de cap le-au dat cei care exploateazã lemnul pe raza localitãþii Petrila. Astfel, la Valea de Peºti s-a funcþionat fãrã oprire ºi fãrã reactivi. La fel ºi la Braia, unde staþia a fost opritã fix 60 de

I

ndependenþã energeticã Unul dintre serviciile cu rezultate extrem de bune a fost cel Mecano – Energetic. Mai precis, este vorba despre serviciul care a reuºit sã vândã pe bursã energie la preþuri competitive. Iar astfel s-a asigurat, e drept dublat de investiþiile în microhodrocentrale, independenþa energeticã a societãþii de apã. “Din cantitatea de energie produsã, o parte se utilizeazã la locul de pro-

Societatea noastrã este independentã energetic, adicã producem mai multã energie decât consumãm.

Pe piaþa OPCOM, am vândut în primele 3 luni cu 230 MW, plus certificatele verzi, iar de la 1 aprilie avem contract cu 200 de lei, în condiþiile în acre acum este 140 de lei megawatt - ul.

Pentru anul 2014, societatea noastrã a fost deja la Bucureºti ºi am vândut pe tot

la începutul lunii februarie ºi aceasta va produce energie. ªi tot la investiþii realizate este inclus noul Laborator Metrologic, ce funcþiona în condiþii improprii.

Þ

apinarii dau mari bãtãi de cap În paralel cu investiþiile realizate s-a urmãrit reducerea costurilor. Dina cest motiv, maºinile din parcul

ore. La Zãnoaga, în schimb, staþia a funcþionat cu reactivi – acre sã asigure potabilitatea apei – 866 de ore ºi a fost opritã 328 de ore. La Jieþ, reactivi s-au folosit 268 de ore, iar opritã a fost 80 de ore. La Taia 818 ore s-a funcþionat cu reactivi ºi a fost opritã 440 de ore. „ªi la Jieþ, ºi la Taia ºi la Zãnoaga, datoritã exploatãrilor de lemne vedeþi ce s-a întâmplat. A trebuit sã cheltuim bani.

Sunt costuri foarte mari”, a explicat Costel Avram.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

D

atornicii, acþionaþi în judecatã La ora actualã, SC ApaServ Valea Jiului SA nu înregistreazã nicio datorie restantã la bugetul de stat, nu are nici un leu credit, chiar dacã trãieºte din încasãri. Iar de recuperat are destul, chiar dacã gradul de încasare a facturilor a crescut simþitor.

Soldul creanþelor a scãzut în 2013 cu 16 milioane de lei, adicã un procent de aproape 10%.

Gradul de încasare la facturile curente este în procent mediu de 70%, faþã de 54% anul trecut.

Dar bani mai sunt suficient de încasat de la consumatori. „Avem 162 de miliarde de lei, faþã de 185 de miliarde, cât era valoarea creanþelor când am preluat conducerea societãþii.

Numai Spitalul din petroºani are de achitat un miliard de lei. Ce sã fac, sã opresc apa la spital?!

Societãþile de termoficare de la Vulcan ºi Lupeni au de platã 50 de miliarde de lei vechi. Sunt în faliment, ne-am înscris la masa credalã, dar ºansele sunt zero sã recuperãm sumele.

La asociaþiile de proprietari avem creanþe de 25 de miliarde, la abonaþii casnici – 84 de miliarde de lei”, a detaliat Avram sumele pe care ApaServ le are de încasat. Iar împotri-

va datornicilor s-au luat mãsuri ferme. Sunt aproape 16.000 de somaþii de platã întocmite pentru debite restante, au fost debranºate de la reþea 162 de scãri de bloc, din care 103 au fost rebranºate dupã plata mãcar a unei pãrþi din suma datoratã. În plus, s-a ajuns la acþiuni în instanþã împotriva rãu – platnicilor.

Apa nu se va scumpi în Valea Jiului

C

el puþin nu la început de an, chiar dacã toate celelalte utilitãþi se vor scumpi, dã asigurãri directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului.

Acesta ºi-a þinut promisiunea ca în anul 2013 preþul serviciilor de apã ºi canal sã nu creascã.

Maximilian GÂNJU

Sunt 1927 de dosare noi în 2013, din care 1600 sunt acþiuni promovate împotriva debitorilor pentru creanþe de 25 de miliarde de lei, dar ºi 312 plângeri penale pentru furt de apã. În plus, în peste 1000 de cazuri s-au formulat cereri de executare, iar la aceastã orã, în total, la executorii judecãtoreºti sunt 2812 dosare.

Sã nu uitãm, însã, cã anul 2013 a adus facilitãþi pentru abonaþi, aºa încât plata facturilor sã poatã fi fãcutã mai simplu ºi sã fie eliminate cozile de la centrele de încasare. Iar dacã 2013 aduce un bilanþ pozitiv, anul viitor vor continua investiþiile ºi sunt prevãzute 8 miliarde de lei vechi doar din resurse proprii.

Conducerea operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului ºi-a fãcut bilanþul pe anul 2013, iar în mare mãsurã a reuºit sãºi îndeplineascã obiectivele propuse la început de an.

Unul principal asumat de directorul general Costel Avram, a fost acela ca regia sã funcþioneze fãrã a scumpi apa, chiar dacã la jumãtatea anului majoritatea societãþilor similare din þarã au operat majorãri. „Nu a fost deloc uºor sã funcþionãm însã ne-am þinut promisiunea fãcutã cãtre oamenii din Valea Jiului ºi nu am mãrit preþul la apã ºi canal. ªi începutul anului 2014 ne va gãsi cu acelaºi preþ, însã nu pot face o promisiune pentru restul anului. Vom face o analizã în ianuarie ºi apoi vom putea vorbi concret ºi dupã ce vom discuta cu primãriile ºi Consiliul Judeþean.

Cert este cã anul va începe fãrã scumpirea apei”, a declarat Costel

Avram, director general SC Apa Serv Valea Jiului. O altã realizare a actualei conduceri este reducerea întrun singur an a creanþei pe care o

avea de încasat regia cu peste 2 milioane de lei, însã cel mai important este cã a funcþionat cu banii din veniturile proprii fãrã a avea nevoie de împrumuturi. „Apa Serv nu are nici un leu datorie la bugetul de stat, nu a primit bani de la acþionari ºi a funcþionat doar din banii încasaþi pe ceea ce a produs. În plus am reuºit sã reducem datoriile pe care trebuie sã le încasãm de la consumatori de la circa 180 de miliarde de lei vechi la 160 de miliarde.

Într-un an de zile este destul de bine”, a precizat directorul societãþii.

Costel Avram spune cã s-a mai reuºit prin politica de debranºare a datornicilor ºi recuperarea unor restanþe importante, dar mai ales o creºtere a la achitarea facturilor curente. Totuºi, chiar dacã a fost

cã de ce nu am recuperat datoria.

Omul a ajuns la executor judecãtoresc ºi i s-a pus poprire pe pensie. I s-a reþinut 1200 de lei din pensie pentru o datorie de 200 de lei, diferenþa a mers la executor. Omul a venit cu cuponul de pensie la mine, nu are din ce sã plãteascã. Am ºi oprit executarea silitã, o sã plãtesc de la mine pentru cã nu e drept ca omul

nevoit sã-i debranºeze pe datornici, în unele cazuri Avram considerã cã actualele reglementãri legale cu privire la recuperarea creanþelor nu sunt tocmai perfecte. „Legea este proastã ºi vã dau ºi un caz concret. A venit la mine un pensionar cu o datorie de 200 de lei la apã. A ajuns în instanþã pentru executare silitã, pentru cã aºa cere legea. Eu nu pot face nimic pentru cã vine Curtea de Conturi ºi-mi spune

sã achite 1200 de lei pentru o datorie de 200. Noi practic nu aveam ce face, aºa este legea”, a mai explicat Avram.

Apa Serv Valea Jiului ºi-a pregãtit pentru anul 2014 mai multe proiecte de investiþii cu fonduri proprii în valoare de peste 800 de mii de lei, iar în paralel deruleazã un proiect de 40 de milioane de euro, fonduri europene.

Un al doilea proiect de 89 de milioane de euro va fi implementat tot din 2014 dupã ce a fost aprobat.

L

ege strâmbã

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

Troc de Crãciun: Porc contra iPhone sau tabletã

C

e nu face românul pentru un porc numai bun de pregãtit pentru masa de Crãciun? Unii îºi golesc puºculiþa, aºa încât masa tradiþionalã sã fie cât mai îmbelºugatã. Alþii, în schimb, renunþã la autoturisme, televizoare, centrale de mâna a doua, tablete sau chiar iPhon pentru „Ghiþã”.

Carmen COSMAN Porcul de Crãciun nu se mai cumpãrã din piaþã, ci direct de pe Internet. Site-urile de profil sunt pline de anunþuri, preþurile sunt avantajoase ºi toþi comercianþii ar putea sã jure cã porcii din coteþe au fost crescuþi ca la carte, numai cu

hranã sãnãtoasã.

“Vând în perioada sãrbãtorilor de iarnã porci crescuþi cu cereale, cu greutatea de 70- 120 de kg.

Preþul pe kg viu este de: - 11 lei la cei peste 100 kg ºi 12 lei la cei între 70- 100 kg; Pentru cine doreºte se poate face ºi examenul trichineloscopic al cãrnii gratu-

it”, spune unul dintre vânzãtori. Un altul, din Haþeg, vinde pentru 1.600 de lei un porc din rasa Marele alb, în vârstã de 11 luni, „crescut cu porumb ºi cartofi”. La Cãlan, porcul de 60 de kilograme se vinde cu „550 lei fix, fãrã negocieri”. ªi sunt doar câteva exemple, dar porcul de Crãciun

e atât de preþuit luna aceasta, încât unii ar renunþa la gadgeturi pentru un grasul pe masa de Crãciun ºi au

reînviat trocul. Unii cumpãrãtori oferã la schimb o centralã termicã la mâna a doua, un televizor full HD,

Deva are prea multe panouri publicitare

P

anourile publicitare au ajuns o problemã în judeþ, pentru cã în partea de nord, cel puþin, sunt deja prea multe. În Valea Jiului încã nu ne confruntãm cu aceastã. La Deva, însã majoritatea panourilor publicitare trebuie desfiintate pentru ca ori sunt amplasate in locuri care pun in pericol traficul rutier, ori incalca flagrant normele de construire, in acest caz punand in pericol si viata pietonilor.

Luiza ANDRONACHE Cu toate acestea, printro ordonanta de urgenta, Guvernul Ponta consfinteste ilegalitatile, adica amana, pana in 2015, demolarea panourilor publicitare nelegale si cu probleme.

Reºedinþa de judeþ este pouatã vizual din cauza

panourilor pubicitare, iar majoritatea acestora ar trebui desfiinþate. Declaraþia este oficialã ºi a fost fãcutã de arhitectul ºef Angela Kalauz, în cadrul dezbaterii publice organizate de Primãria Deva pe tema stabilirii regulamentului ºi a cadrului juridic pentru modul în care se poate face publicitate în acest oraº.

Dezbaterea publicã a avut loc într-o salã aproape goalã, devenii nefiind interesaþi de acest subiect, chiar dacã la primãrie plouã cu reclamaþii la adresa panourilor pubicitare care obstrucþioneazã vizibiltatea semafoarelor, atât din partea cetãþenilor cât ºi a conducãtorilor auto.

In Valea Jiulu, aceasta

industrie nu s-a dezvoltat atât de bine in ultimii asa cum s-a intamplat in alte orase, iar previziunile la acest moment nu arata imbucurator pentru cei care investesc in activitati de marketing de acest tip.

Potrivit regulamentului local privind amplasarea ºi autorizarea mijloacelor de publicitate , sunt instituite mai multe tipuri de zone în care pot fi popularizate aceste materiale. Astfel, existã zone de publicitate lãrgitã, restrânsã, dar ºi zone în care amplasarea materialelor publicitare este strict interzistã. „În temei legal în Deva existã trei zone naturale în care

un laptop sau o tabletã. Iar inul dintre cei care au pus anunþuri pe net este gata sã renunþe la scuter pentru un porc.

Dar nici vânzãtorii nu se lasã mai prejos ºi nu vor neapãrat bani pentru porcii scoºi la vânzare pe net.

Acceptã ºi un schimb avantajos de ambele pãrþi. ªi în funcþie de greutate, crescãtorul care face oferta vrea aparaturã performantã ºi, mai ales, iPhon. Astfel, pentru un iPhone 5S, de exemplu, se poate lua la schimb un porc de 180-200 de kilograme.

amplasarea materialelor publicitare este interzisã, respectiv Pãdurea Bejan, situl Natura 2000 ºi Dealul Cetãþii. La acestea se mai adaugã ºi zonele istorice: Bulevardul 1 Decembrie 1918, Piaþa Unirii ºi o porþiune din strada Mihai Eminescu în zona Mãnãstirii Franciscane. Pe de altã parte, strada Avram Iancu este consideratã o zonã de protecþie a zonei protejate de publicitate ºi nici aici nu vor fi amplasate materialele comerciale”, susþine arhitectul-ºef al Primãriei Deva, Angela Kalauz. În conformitate cu acest regulament, panouri sau bannere publicitare nu vor putea fi amplasate nici în zone intersecþiilor semaforizate.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

Moda brãþãrilor cu simbol - creaþii unice, hand made

C

u toþii am admirat multitudinea brãþãrilor de pe mâna vedetelor autohtone, ori de peste Ocean.

Toate VIP-urile, femei sau bãrbaþi, au una, douã, ori mai multe astfel de creaþii pe mânã, fiecare cu simbolistica lor. O astfel de modã a prins ºi la oamenii de rând ºi nu puþini sunt cei care acum comandã aºa ceva.

Diana MITRACHE Roxa este o tânãrã din Vulcan, care a studiat o serie de tehnici de împletire, metode inedite ºi acum realizezã adevãrate opere de artã. Agãþate la mânã, dau un aspect îngrijit ºiconferã o eleganþã aparte, dar tehnica nu a inventato ea. A gãsit-o în tratate de specialitate pe Internet ºi totul a pornit din plãcerea de

a crea ceva frumos, dar ºi pentru cã o astfel de îndeletnicire „te scoate din ale tale”. „Totul a pornit acum vreo 3 ani, când am fãcut câteva astfel de creaþii, dar atunci mergeam mai mult pe bijuterii din pietre semipreþioase. Apoi am studiat pe net mai multe tehnici de împletire ºi am gãsit chiar la un second hand o brãþarã, cred cã de pe afarã adusã.

Am stat ºi am descifrat modul de împletire al ºnurului ºi aºa am reuºit sã fac noi ºi noi modele.

Sunt chiar tehnici care peste ocean, în America sunt abordate de designeri celebri în domeniu ºi pe care am încercat sã le

adaptez aici”, spune Roxa, tânãra creatoare din Vulcan, care mãrturiseºte cã iniþial a creat doar pentru a se relaxa.

Tehnicile i-au devenit comune, a învâþat lucruri noi, a descoperit tehnici noi, a cumpãrat de pe internet piese, pietre, bucãþi de material ºi acum are chiar comenzi. „Nu e mult, dar sunt tinere interesate de ceea ce fac eu. ªi, trebuie sã mãrturisesc, am cãutat mereu sã aleg piese care sã simbolizeze ceva. Nu e oricum aleasã brãþara ºi cei care ºtiu simbolistica unei bufniþe, ori a unui infinit, aleg în cunoºtinþã de cauzã.

La noi abia acum încep tinerii sã deprindã acest lucru ºi creez astfel de exemplare pentru oricine doreºte”, a mai adãugat tânãra, care s-a autoeducat ºi a fost propiul sãu dascãl ºi recunoaºte cã realizarea acestor brãþãri îi dau confortul

7000 de euro, apartament executat de fisc

C

hilipiruri înainte de Crãciun. Administraþiile financiare din þarã îi executã silit pe rãu-platnici.

Fiscul ºi bãncile scot la licitaþie apartamente, maºini ºi multe alte obiecte ce au fost recuperate de la datornici.

Printre oferte se numãrã un apartament de douã camere cu puþin peste 7000 de euro ºi un autoturism Audi A6 Quattro cu nici mãcar 500 de euro.

Monika BACIU

P

etroºani, apartament la 7000 de euro Printre apartamentele scoase la vânzare de administraþiile financiare se numãrã ºi un apartament din municipiul Petroºani. mai exact, acesta este cap de listã, fiind cel mai ieftin imobil scos la licitaþie. Apartamentul de 38 de metri pãtraþi

se vinde cu 7537 de euro. Pe aceeaºi listã apar mai multe apartamente ºi garsoniere, cele din urmã

fiind evaluate undeva la 28 de mii de euro în capitala þãrii.

La nivelul municipiului Petroºani aparta-

mentele cu douã camere se vând cu preþuri cuprinse între 15.000-30 de mii de euro în funcþie de zone ºi dotãri.

O

ferte speciale

Sunt ºi proprietari care au nevoie urgentã de bani, iar din aceste motive ei vând urgent imbolul. Sub oferta ultimelor sãptãmâni proprietarii oferã apartamente ºi la preþuri de sub 7000 de euro însã zona în care acestea sunt amplasate nu este centralã. În ultima lunã preþurile imobilelor din capitala Vãii Jiului au crescut cu câteva procente.

psihic de care are nevoie.

Roxa a adoptat tehnica Shambala, o tehnicã tibetanã budistã pe care a gãsit-o ºi a studiat-o mult, iar acum toate creaþiile ei au ceva din acest model. Are sute de creaþii ºi fiecare are simbolul ei, pe care, aºa cum spune ea, dacã îl alegi în

cunoºtinþã de cauzã, efectul asupra psihicului e cu totul altul.

Pe Roxa o gãsiþi la o adresã simplã de facebook ºi tot acolo primeºte ºi comenzile de la pasionaþi, contra unor sume modice, la adresa https://www.facebook.com/roxa.bijuterii/photos?ref=ts.

Deputaþii scot apicultorii în afara legii

C

amera Deputaþilor a adoptat Legea Apiculturii, însã aceasta conþine prevederi care încalcã Constituþia. În acest context, apicultorii îi cer preºedintelui Traian Bãsescu sã nu promulge legea. În Legea Apiculturii votatã de deputaþi se prevede cã doar apicultorii care vor prezenta un carnet de stupinã avizat de asociaþia din care trebuie sã facã parte vor putea sã îºi desfãºoare activitatea legal. Or, Constituþia prevede cã "cetãþenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate ºi în alte forme de asociere". "În acest context, o persoanã fizicã sau

juridicã care practicã sau va dori sã practice activitatea de apiculturã va avea obligaþia, împotriva voinþei sale ºi a dreptului la libera asociere garantat de Constituþia României, sã se asocieze!", susþin apicultorii, într-o scrisoare transmisã preºedintelui Românie, Traian Bãsescu, prin care îi cer acestuia sã nu promulge legea în forma adoptatã de deputaþi. (evz.ro)

14 Program & Horoscop

10:30 Dosar România (r) 11:30 Dispãruþi fãrã urmã (r) 12:00 Europa mea (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 13:55 Ia-mã acasã de Crãciun!

14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r) 18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:15

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Poveºti din jurul lumii Teleshopping Iubirea, bat-o vina Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Regina cumpãrãturilor Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Cireaºa de pe tort Catwoman Trãsniþii

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Ce n-a vãzut Parisul! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Secrete din trecut 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 New York Taxi 22:15 Tanti Florica 23:15 Castelul bântuit

21 martie *** 20 aprilie Zi favorabilã studiului, cãlãtoriilor în interes profesional ºi comunicaãii cu persoane importante.

Starea de spirit este bunã ºi vã ajutã sã depãºiþi cu uºurinþã o deziluzie sentimentalã. Sunteþi foarte activ pe plan social.

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Îmi place sã-þi mulþumesc 20:15 David

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 13:30 UCL Magazin 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport 15:15 ªtirile Digi Sport 15:30 Fotbal Club 16:00 Fotbal: Sãgeata Nãvodari - Braºov 16:45 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal: Sãgeata Nãvodari - Braºov 17:45 Flash interviu 18:00 Fotbal: Universitatea Cluj - Oþelul

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se pare cã aveþi îndoieli în privinþa unei afaceri. Intuiþia vã este un aliat de nãdejde. Puteþi obþine o sumã importantã de bani de la o rudã apropiatã. Nu trataþi cu superficialitate problemele de la locul de muncã!

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

În prima parte a zilei, alergaþi dupã documentele necesare pentru o tranzacþie imobiliara. Întâmpinaþi mici obstacole, dar reuºiþi sã vã descurcaþi. Se pare cã sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli mari, care vã cam afecteazã bugetul.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Fãrã bãrbaþi...sau nu!

21

23 iulie *** 22 august Reuºiþi sã vã redresaþi bugetul cu ajutorul unei sume considerabile, pe care o primiþi la serviciu.

Puteþi sã vã faceþi planuri pentru o cãlãtorie în interes propriu ºi planuri de investiþii pe termen lung. Dupã-amiazã este posibil sã fiþi invitat la prieteni.

Dacã aveþi de susþinut un examen, nu vã faceþi griji! ºansa este de partea dumneavoastrã. De asemenea, sunt favorizate cãlãtoriile ºi deciziile importante.

Dupaãamiazã, în urma unei discuþii, hotãrâþi sã plecaþi într-o cãlãtorie.

23 august *** 22 septembrie Vã cumpãraþi un obiect de valoare, cu ajutorul unei rude apropiate. La serviciu, ºefii vã apreciazã rezultatele, mai ales dupã ce reuºiþi sã rezolvaþi o problemã delicatã. Evitaþi speculaþiile financiare.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi foarte hotãrât ºi reuºiþi sã terminaþi cu bine o activitate importantã, începutã zilele trecute. Este momentul sã culegeþi roadele muncii depuse în ultima vreme. Nu este exclus sã obþineþi avantaje materiale.

Sunteþi ambiþios, iar asta se simte atât în activitatea profesionalã, cât ºi în relaþiile parteneriale. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi uºor problemele de serviciu ºi de acasã. Daþi dovadã de mult tact ºi aveþi rãbdare.

23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi succes în afaceri ºi puteþi sã finalizaþi lucrãri începute cu mai mult timp în urmã. Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi o problemã financiarã. Este o zi favorabilã comunicãrii cu persoana iubitã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunt favorizate relaþiile cu partenerii de afaceri. Activitãþile începute astãzi au mari ºanse de reuºitã. Este o perioadã favorabilã afacerilor ºi investiþiilor. Aveþi posibilitatea sã rezolvaþi probleme financiare dificile.

21 decembrie *** 20 ianuarie Optimismul cu care începeþi ziua vã ajutã sã suportaþi mai uºor grijile cotidiene, mai ales cele legate de lipsa banilor. În partea a doua a zilei, vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie lungã.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi nevoit sã vã schimbaþi programul, dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi, pentru cã schimbãrile vã avantajeazã. Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importantã, care vã va ajuta sã începeþi o activitate extraprofesionalã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

Incredibil: Autostopul interzis prin lege! NATALIA ARE

M

ãsurã incredibilã pe care Guvernul Ponta se grãbeºte sã o adopte, care va afecta mii de români.

Cãlãtoria cu autostopul – sau cum se spune popular „Ia-mã nene”! Va fi interzisã prin lege. ªoferii sunt pasibili de amenzi dacã nu se conformeazã.

Carmen COSMAN

de ordonanþã de urgenþã lansat în dezbatere pubS-au gãtat problemele licã de Ministerul þãrii, iar Guvernul a pus Transporturilor loveºte în ochii pe autostopiºti, care categoriile sociale sãrace, vor fi nevoiþi sã stea pentru care autostopul acasã sau sã meargã pe este de multe ori singura jos dacã nu au bani sã ºansã de a ajunge la destinaþia doritã. circule cu mijloacele de Potrivit proiectului legtransport în comun. În esenþã, la mijloc ar fi dor- islativ, persoanele fizice sau cele juridice nu vor inþa guvernanþilor de a stârpi transportul al mai putea realiza transnegru, numai cã proiectul port public de persoane cu un autoturism dacã nu respectã prevederilor Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi ºi în regim de Andreea Matei, are 14 ani ºi închiriere. Iar învaþã la ªcoala Gimnazialã Ministerul numãrul 7 din Petroºani. Recent Transporturilor a doctorii au diagnosticat-o cu lansat în dezleucemie acutã limfoblasticã. În batere publicã un prezent fetiþa este internatã în proiect de ordosecþia de Oncopediatrie a nanþã de urgenþã Spitalului Louis Þurcanu din tocmai pentru Timiºoara ºi urmeazã un modificarea Legii tratament. Pentru a se vindeca, nr 38/2003.

Andreea are nevoie de un Potrivit iniþiatotransplant de mãduvã osoasã, rilor acestui dar costul acestui tratament este rpoiect, actuala peste puterea financiarã a legislaþie „nu familiei Andreei. prevede dispoziþii Toþi cei care doresc sã-i pentru ofere o ºansã la viaþã Andreei sancþionarea pot dona în contul: respectivelor 4140496050385031 fapte care sã desdeschis la Banca Transilvania, curajeze aceste titular de cont Matei Ana. practici ilicite în activitãtile de

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

transport rutier de persoane; þinând seama de faptul cã menþinerea acestei stãri de fapt prin perpetuarea practicilor ilicite afecteazã profund activitatea întreprinderilor autorizate ºi mediul concurenþial, având un impact negativ inclusiv asupra bugetului de stat prin diminuarea veniturilor încasate ca urmare a neplãþii taxelor ºi impozitelor aferente activitãþilor de transport rutier de persoane neautorizate desfãºurate de cãtre persoane fizice ºi juridice; situaþia actualã reclamã o intervenþie imediatã pentru: întãrirea ºi perfecþionarea instrumentelor legale de combatere a activitãþilor de transport rutier de persoane neautorizate, inclusiv prin stabilirea unei sancþiuni contravenþionale având un puternic caracter disuasiv, de naturã a face intervenþia organelor abilitate mai eficientã; - eliminarea acelor practici în transportul rutier de persoane prin utilizarea autoturismelor, care afecteazã siguranþa circulaþiei rutiere; - garantarea unui

NEVOIE DE NOI!

mediu concurenþial corect pe piaþa transportului rutier de persoane”.

Aºa cã, guvernanþii pun biciul pe cei care iau autostopiºtii de pe marginea drumului, fie cã vorbim despre persoane fizice sau juridice.

A

menzi substanþiale

ªoferii care sunt prinºi ca iau cãlãtori la ocazie riscã amenzi substanþiale.

Astfel, constituie contravenþii ºi se sancþioneazã cu amendã de la 1.000 lei la 5.000 lei "efectuarea de transport public de persoane cu autoturism de cãtre persoanele fizice sau juridice fãrã respectarea prevederilor art. 7 (din Legea 38/2013). Articolul 7 din aceeaºi lege spune cã "Transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se poate executa numai de transportatori autorizaþi".

Colegii din aparatul propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara deplîng moartea prematurã a celui care a fost un minunat coleg ºi prieten,

TITEL NISTOR

ºi transmit sincere condoleanþe familiei îndoliate, în aceste momente deosebit de grele.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 Decembrie 2013

Tatuajul – nebunia modernismului – era practicat atuajul, în zilele noastre, a ajuns o adevãratã artã, de daci ca semn de nobleþe T dar mamaele din sate ºi commune încã se mai închinã sau scuipã în sân când vãd câte un tânãr sau o tânãrã care a ales sã poarte pe piele desene reprezentative pentru ei. Mulþi dintre cei care nu împãrtãºesc ideea tatuajului i-au numit pe ceilalþi ”nebunii vremurilor noi”, care nu mai ºtiu ce sã inventeze pentru a ieºi în evidenþã. Greºit!

Ileana FIRÞULESCU Tatuajul nu este o consecinþã a modernismului. Dacii, conform scriitorului, moralistului ºi filosofului antic Plutarh, se tatuau pentru cã tatuajul reprezenta un semn de nobleþe ºi era practicat de nobilime.

Prof. Mirela Lãscoiu a adunat, în Dacia Magazin, referiri ale istoricilor antici cu privire la obiceiuri ale poporului geto-dac, printre care este ºi tatujul, controversat în

zilele noastre ºi considerat ca o nebunie a vremurilor civilizate.

Se pare cã nu este nimic nou sub soare pentru cã aceastã practicã este veche de mii de ani pe aceste meleaguri.

Câteva referiri ale autorilor antici au ridicat o problemã ºi anume: practicau sau nu practicau geto-dacii tatuajul. Relatarea lui Clearh din Soloi, care a fost elevul lui Aristotel, ne spune: “nevestele sciþilor au tatuat trupurile femeilor trace - ale

acelor traci care locuiesc în vecinãtate la Vest ºi Nord - fãcând un desen cu ace. De aceea, dupã mulþi ani, femeile care fuseserã batjocorite au ºters urma nenorocirii lor într-un fel special, gravând desene ºi pe restul pielii, pentru ca semnul insultei ºi al ruºinii ce se afla pe ele, fiind socotit cã intrã în desenul ornamental, sã ºteargã ocara prin calificativul de podoabã.”

Tracii care locuiesc în vecinãtatea de nord a sciþilor sunt geto-

dacii, ºtiut fiind faptul cã autorii greci mai vechi care se referã la strãmoºii noºtri îi numeau cu apelativul generic de traci. Din relatarea discipolului lui Aristotel aflãm cã femeile sunt cele care se tatueazã ºi cã modelele ornamentale, socotite podoabe, se realizeazã cu ace. Pe de altã parte, de la Aristofan aflãm cã ºi bãrbaþii se tatuau, mai cu seamã fruntaºii acestora.

Relatând despre datinile tracilor, Herodot ne spune:”Tatuajul este socotit semnul neamu-

Fabrica moºului fabricã darurile

F

abrica lui Moº Crãciun pregãteºte cadourile. Frumos ambalate, darurile primite, în cadrul acþiunii denumitã Fabrica lui Moº Crãciun, vor ajunge pânã la sãrbãtori la oamenii nevoiaºi.

Pânã atunci, ajutoarele moºului sorteazã donaþiile ºi fabricã pachetele.

Diana MITRACHE Acþiunea din Parcul Centralº Carol Schreter s-a încheiat, iar fabrica lucreazã acum la capacitatea maximã.

Câteva ajutoare de nãdejde sorteazã hãinuþele, împacheteazã dulciurile, alimentele ºi jucãriile, care mai apoi ajung la copiii ºi familiile sãrmane din Petroºani.

Cei implicaþi în acest proiect sperã sã aducã sãrbãtoarea în casele a cel puþin 300 de oameni. „Nu pot spune azi un bilaþ pre-

cis al acþiunii de colectare.

Vinerea trecutã am terminat colectãrile, dar oamenii au mai venit ºi în aceastã sãptãmânã la primãrie cu pachetele. Se lucreazã acum la sortarea ºi confecþionarea pachetelor.

Eu cred cã acel þel pe care ni l-am propus îl atingem ºi vom dãrui cam 300 de pachete”, a declarat Eduard Wersanski, coordonatorul proiectului Fabrica lui Moº Crãciun.

Acesta este cel de

al treilea an consecutiv când Fabrica lui Moº Crãciun vine în sprijinul familiilor nevoiaºe, iar succesul reportat an de an le dã curaj voluntarilor sã repete gestul de fiecare datã.

lui ales, cel netatuat fiind considerat om de rând”. Strabo vorbind despre locuitorii de lângã Marea Adriaticã ne relateazã cã ei “se tatueazã întocmai ca ºi toate neamurile ilirice ºi trace.” De la Dion Chrysostomos aflãm cã în Tracia existã “femei libere pline de semne fãcute cu fierul roºu ºi care cu cât au mai multe semne ºi mai variate cu atât se aratã a fi mai nobile ºi din pãrinþi mai de ispravã.” Marele retor din Prusia spune cã tatuajul se realiza cu fierul roºu, pe când Clearh din Soloi scrie cã el se fãcea cu ace.

Se pare însã cã este vorba de aceeaºi tehnicã folositã ºi în zilele noastre de

împunsãturi fãcute cu ac înroºit în foc ºi înmuiat în diverºi coloranþi.

Plutarh, vorbind despre traci, ne spune cã aceºtia “pânã astãzi îºi tatueazã femeile.”

Deci obiceiul femeilor trace de a se tatua se va menþine pânã în veacul al doilea, vreme în care a trãit autorul celebrelor ”Vieþi paralele”.

Pe baza textelor scrise se poate spune cã tatuajul reprezenta un semn de nobleþe ºi cã era practicat doar de nobilime. În concluzie ºi la geto-daci se tatuau unii dintre oamenii de seamã, bãrbaþi, femei sau copii, tatuajul constituind o podoabã ºi un semn de nobleþe.