CVJ NR. 518, MIERCURI 18 DECEMBRIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 518

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 18 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

2013

ÎN VALEA JIULUI

Voluntar german - un an la Petroºani >>> PAGINA A 3-A

Cadou suprizã pentru angajaþii Apa Serv Valea Jiului >>> PAGINA A 4-A

Familii de jumãtate de secol >>> PAGINA A 5-A

Buhãescu are dorinþe administrative, turistice ºi spirituale >>> PAGINA A 6-A Pe cine trimite Ponta la Curtea Constituþionalã

Toni Greblã ex-asociatul puºcãriabilului Alin Simota >>> PAGINA A 7-A

Atenþie la þurþuri! >>> PAGINA A 10-A

Libienii ºi prima lor zãpadã din Petroºani >>> PAGINA A 11-A

2

013 a fost un an cu veºti bune ºi rele pentru Valea Jiului - un loc uitat de lume ºi parcã au fost atât de puþini politicieni care ne-au vizitat încât se vede cã nu avem alegeri. Singurii care ne-au arãtat cã, dincolo de negura adâncului ar fi ceva luminã, sunt chinezii ºi ei au promis cã dau ceva bani ca sã mai existe minerit ºi, deci, viaþã aici. Am încercat sã dezvoltãm turismul, dar nu ne-a ieºit, iar sportul este în declin total, mai ales dupã arestarea spectaculoasã ºi „neaºteptatã” a lui Alin Simota. >>> PAGINILE 8-9

Prime pentru angajaþii “SNÎMVJ” >>> PAGINA A 11-A

Parângul, preluat iar de Kranz >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

Voluntar german - un an la Petroºani

A

terminat liceul anul acesta în Germania ºi deja vorbeºte româneºte. Are o familie acolo ºi face muncã de voluntariat în Petroºani, unde, de la tãiatul lemnelor, la servitul mesei face orice pentru copiii sãrmani. Janosch Jotten îi uimeºte pe toþi cei pe care îi întâlneºte ºi acum, de Crãciun e departe de casã, dar aproape de copiii noºtri.

Diana MITRACHE A venit la Petroºani, pentru cã misiunea de voluntar este una nobilã ºi pe tinerii din strãinãtate nu-i sperie astfel de experienþe. Janosch locuieºte deja aici ºi timp de un an va sta în centrul Maria Stein al fundaþiei Caritas din Petroºani ºi nu se dã deoparte de la nimic.

Limba o stãpâneºte cât sã facã lecþiile cu cei mici ºi serveºte masa, face focul ºi ajutã la orice este nevoie, pentru cei 55 de copii sãrmani de la acest centru. Ce face o zi întreagã, ne

povesteºte chiar acum. „Dimineaþa, mã întâlnesc cu cei care muncesc aici, de douã ori pe sãptãmânã mã vãd cu familiile copiilor, sã vãd cum mai sunt, iar în alte zile, fac tot ce trebuie în casã. Pregãtesc masa, iar când ajung copiii, servesc masa, dupã care îi ajut la teme. Eu

încerc sã îi ajut cât pot, dar din cauzã cã e mai greu ºi încã nu vorbesc foarte bine limba românã, îi ajut mai mult la matematicã. Alteori, stau cu copiii ºi ne distrãm împreunã”, ne povesteºte Janosch.

A ajuns la noi, dintr-o întâmplare, pentru cã aºa a decis

firma de voluntariat, dar îi place aici ºi acum, de Crãciun se gândeºte la familia lui.

Nu e uºor sã fii departe de ai tãi, mai ales de sãrbãtori, dar Janosch ºtie cã face bine aici ºi cã acest bine i se va întoarce ºi lui, ca voluntar. „Pentru mine e ok.

Mã pot descurca. E mai greu acum, cã vine Crãciunul, dar pot vorbi cu familia, cu prietenii. Mama a fost foarte confuzã. Pe de o parte e fericitã pentru mine, dar pe de altã parte, este mama ºi ºtiu cã îi e greu ºi e poate tristã acum, dar tata e un tip tare ºi o va încuraja”, a mai adãugat Janosch.

Toþi îl privesc pe Janosch cu respect, mai ales cã deja pricepe orice i se spune în limba românã ºi el, ca ºi toþi ceilalþi care au venit pânã acum, sunt exemple demne

de urmat pentru tinerii de aici. „Voluntarul pe care îl avem anul acesta, stã un an de zile ºi ne ajutã în activitatea noastrã de la cele douã centre din Petroºani. În afarã de schimbul intercultural, putem spune cã experienþa cu persoanele din Germania a fost de bun augur pentru voluntarii noºtri de aici, deoarece conceptul de voluntariat din afara þãrii este mult mai dezvoltat ºi foarte mulþi practicieni, care vin la noi de la facultatea de ªtiinþe, au avut de învãþat de la ei.

Altfel, putem spune cã ne dau o nouã viziune asupra vieþii, asupra socialului ºi un nou model inovativ de abordare a problemelor sociale”, a declarat Alexandru Kelemen, coordonator al Centrului Caritas, care îl are ca oaspete de Janosch.

Janosch nu va fi acasã de Crãciun, dar va împodobi mai mulþi brazi la Festivalul brazilor, pe care îi va dãrui unor copii sãrmani. Le va duce cadouri ºi de la el toþi vor învãþa cum e sã trãieºti pentru a-i bucura pe cei nevoiaºi.

Dar din dar, de la copii, pentru copii

A

u cântat, au colindat ºi au dus din puþinul lor, câte ceva, altor copii. Nu sunt cei mai înstãriþi, dar poate cã tocmai în asta a constat „frãþia”, acum în prag de Crãciun, când copiii dela ªcoala nr. 7 din Petroºani au mers cu daruri ºi spectacol la cei de la Salvaþi Copiii, din Petrila.

Diana MITRACHE Au cântat, au colindat ºi au dus din puþinul lor, câte ceva, altor copii. Nu sunt cei mai înstãriþi, dar poate cã tocmai în asta a constat „frãþia”, acum în prag de Crãciun, când copiii dela ªcoala nr. 7 din Petroºani au mers cu daruri ºi spectacol la cei de la Salvaþi Copiii, din Petrila. Acþiunea a fost pusã la cale de câte-

va cadre didactice, care sau dus cu un spectacol de colinde, dar au pus câte ceva în mici cadouri pe care le-au oferit celor de la centrul din Petrila. „Sãrbãtorile de iarnã reprezintã un bun prilej de a ne ajuta semenii. Spiritul plin de cãldurã al Crãciunului te imbie la mãrinimie ºi te face sã fii mai darnic. Aºadar, cu ocazia Crãciunului, Centrul Salvaþi Copiii din Petrila a fost gazda spectacolului caritabil organizat de elevii ªcolii gimnaziale nr 7 din Petroºani”, au spus cei care au organizat surpriza.

Profesoarele Gabriela Stan, Mariana Forgaci ºi Crina Pãcurariu au fost cele care i-au dus pe copii la Petrila ºi acolo au anunþat, aºa cum s-au priceput ei, sosirea iernii, cu sãrbãtorile atât de aºteptate. “Pentru cã ne mai despart câteva zile de sãrbãtoarea

Crãciunului, copiii ºi au dorit sã ofere celor aflaþi în nevoie mici daruri.

Este vorba despre pachete cu dulciuri, jucãrii de pluº, lapte ºi mere, acestea din urmã fiind primite de cãtre elevi la ºcoalã, prin programul guvernamental, dar ele au fost donate micuþilor de la centrul din Petrila”, au mai spus organizatorii evenimentului.

Astfel, elevii au prezentat un spectacol al datinilor ºi obiceiurilor specific sãrbãtorilor de iarnã, au cântat colinde, iar la rândul lor, au fost ºi ei colindaþi de cãtre cei mici de la centru.

4 Actualitate

D

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

Cadou suprizã pentru angajaþii Apa Serv Valea Jiului

acã primele au fost mai mici faþã de anul trecut, conducerea operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului s-a gândit sã le ofere o suprizã angajaþilor. O petrecere de Crãciun, care sã-i adune pe toþi laolaltã dupã un an deloc uºor.

Toþi angajaþii SC Apa Serv Valea Jiului, de la “cel care trage la cheie ºi pânã la ºef, cel care stã la birou”, dupã cum îi place sã spunã chiar directorului general al societãþii, au fost invitaþi ieri-marþi la o petrecere în curtea societãþii, unde pe lângã gustãrile oferite de organizator, au putut asculta colinde, iar copiii lor l-au primit pe Moº Crãciun la bradul împodobit din curtea regiei. Petrecerea organizatã de directorul general Costel Avram pentru angajaþii Apa Serv, dar ºi pentru familiilor lor, a avut ºi un alt scop, de a-i lega pe oameni de societate, de a-i face sã sã simtã cã dupã un an instovitor “cineva se gândeºte ºi la ei”, dupã cum a spus Costel Avram.

“Am vrut sã-i aduc pe oameni sã fie împreunã cu copiii ºi sã le dau cadourile sub bradul împodobit în curtea societãtii. Apoi sã ciocnim un pahar de vin fiert ºi sã luãm masa împreunã. Am vrut sã fim toþi la un loc, indiferent dacã este vorba de muncitorul care trage la cheie ori de ºef”, a spus Avram.

T

inu Veresezan a întreþinut atmosfera Petrecerea a fost deschisã de un grup de colindãtori de la Clubul

Copiilor din Petrila care i-au încântat pe toþi cei prezenþi în curtea societãþii.

Mai apoi Ansamblul Folcloric „Bujorii Muntelui” i-au invitat pe angajaþi la horã ca dupã masa pregãtitã la ceaun ºi vinul fiert, angajaþii sã poatã juca pe muzica lui Tinu Vereºezan, surpriza directorului Avram. Printre invitaþii de marcã au fost ºi primarii din Petroºani ºi Vulcan, dar ºi directori de instituþii publice cu care Apa Serv colaboreazã.

Primarul din Petroºani le-a urat angajaþilor sãrbãtori fericite. „Acum Apa Serv este altceva. Atât din punct de vedere economic, organizatoric, proiectele pe care le derulaþi sunt foarte importante pentru Valea Jiului ºi sunt convins cã împreunã cu Costel Avram veþi reuºi sã lke duceþi la bun sfârºit. Vã doresc sãrbãtori fericite, la mulþi ani ºi multã sãnãtate”, a spus ºi

Angajaþii de la ApaServ i-au primit cu bucurie pe primii colindãtori

C

urtea societãþii de distribuþie a apei din Valea Jiului, SC ApaServ, s-a umplut ieri de copiii de la ªcoala Generalã Numãrul 6 Petroºani care le-au vestit angajaþilor societãþii, bucuria sãrbãtorilor de iarnã.

Directorul SC ApaServ Valea Jiului, i-a primit pe micuþii colindãtori cu braþele deschise, dar ºi cu multã emoþie.Ei sunt primul grup de colindãtori care au trecut pragul societãþii de apã, iar

lângã Bradul de Crãciun, copiii le-au oferit gazdelor momente emoþionante ºi au vestit cu bucurie Naºterea Domului Isus Hristos, alãturi de urãrile pentru un An Nou fericit. Ca-n fiecare an, în

preajma Sãrbãtorilor de iarnã, angajaþii de la ApaServ Valea Jiului primesc cu bucurie colindul celor mari, dar ºi al celor mici.

Marius MITRACHE

primarul Iacob-Ridzi.

Directorul societãþii a stat de vorbã ºi a ciocnit un pahar de vin fier cu angajaþii, iar la final le-a urat sãrbãtori fericite.

„Vã mulþumesc pentru acest an, vreau sã vã urez dumneavoastrã dar ºi celor pe care îi aveþi acasã, sãrbãtori fericite. Sã dea Dumnezeu ca anul 2014 sã fie unul mai bun ºi sã fim sãnãtoºi. Dacã suntem sãnãtoºi le vom duce pe toate. Din suflet vreau sã vã mulþumesc”, a fost urarea directorului general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

Maximilian GÂNJU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

u spatele gârbovit ºi cu C pãrul nins mai multe

cupluri au demonstrat ce înseamnã familia.

Sunt alãturi de peste jumãtate de secol, iar viaþa nu le-a oferit mereu doar lucruri bune. Au trecut ºi prin rele, însã necazurile le-au sudat relaþia.

Zeci de cupluri care au aniversat anul acesta peste 50 de ani de cãsnicie au fost premiate de municipalitatea de la Petroºani. ”În februarie anul viitor, dacã trãim împlinim 51 de ani de cãsnicie. Au trecut ºi cu urcuºuri ºi cu coborâºuri, ºi cu bine ºi cu greu. Au trecut, am tras la aceeaºi cãruþã ºi au mers pânã la urmã. Secretul este sã mai închidem pliscul ºi noi femeile ºi altãdatã ºi bãrbaþii când nu au dreptate ºi sã lãsãm sã treacã ºi de la unii ºi de la ceilalþi ca sã meargã bine, altfel...înþelegerea conteazã. Întotdeauna ne-am înþeles foarte bine ºi cu bãtrânii am trãit 33 de ani, cu pãrinþii ei, nu am avut certuri, am trecut peste toate, peste multe am trecut”, spune o familie care a aniversat 50 de ani de cãsnicie anul acesta.

Pentru prima datã în acest an au fost premiate ºi familiile care au împlinit cel puþin 60 de ani de cãsnicie. Toate aceste familii ne-au demonstrat cã valorile de bazã ale societãþii existã încã. ”Au trecut ºi aºa ºi aºa, jumi – juma. Am trecut cu

Familii de jumãtate de secol

bine, prin muncã, în gospodãrie. Nici eu nu ºtiu care este secretul unei cãsnicii aºa lungi.

Le recomand tinerilor care vor sã îºi întemeieze o familie sã fie cuminþi, sã îºi vadã de gospodãrie”, spune o altã familie ”Avem 63 de cãsnicie, în 28 septembrie am aniver-

sat. Au trecut foarte repede, aºa ni se pare nouã acum, a fost ºi bine ºi greu, dar le-am învins pe toate.

Niciodatã nu am fost despãrþiþi. suntem deja ºi strãbunici, suntem foarte mândri, am emoþii. Au fost

zile ºi zile ºi rele, dar le-am învins pe toate. Le spun nepoþilor sã fie cumpãtaþi, sã se înþeleagã unul cu altul ºi sã fie maleabili”, spune o familie care a împlinit 63 de ani de cãsnicie.

Soþii au atât aminitiri plãcute cât ºi mai puþin plãcute. Pentru toþi însã cele mai mari bucurii au fost atunci când li s-au nãscut copiii sau nepoþii. ”Am fãcut 60 de ani de cãsnicie în octombrie, am sãrbãtorit cu familia, dar fãrã nepoþi pentru cã sunt plecaþi în altã parte. A fost bine, înþelegere, certuri niciodatã, soþul meu a fost un bãrbat extraordinar ºi a fost bine ºi am ajuns la 60 de ani ºi sã dea Dumnezeu sã mai trãim încã vreo 10 ani. am o întâmplare nefericitã. Îmi aduc aminte când ne-am cãsãtorit cã eu eram deportatã ºi atunci ne-am cãsãtorit la Vatra Dornei, el era militar la DGSM ºi atunci ne-am cãsãtorit, fericire a fost când am nãscut fetiþa, când s-au nãscut nepoþii, o fatã ºi un bãiat a fost cea mai mare bucurie. Ne mai sunã ºi ei de unde sunt plecaþi, suntem bucuroºi ºi fericiþi, cu Dumnezeu înainte ne descurcãm”, spune o altã familie.

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi a fost cel care a premiat familiile longevive. ”Pentru prima datã premiem familiile cu 60 de ani de cãsnicie, au fost douã cupluri care au 63 ºi 64 de ani, pe cei care au trecut de 60 de ani de cãsnicie o sã îi invitãm în fiecare an sã sãrbãtoreascã acest moment

pentru cã este o mare performanþã. Eu cred cã este foarte important sã ne pãstrãm valorile ºi bucuria mea este cu atât mai mare cu cât vãd cã existã numeroase familii, în fiecare an premiem în jur de 40 de familii care împlinesc 50 de ani de cãsnicie pentru o comunitate destul de micã cum este Petroºaniul este o

performanþã ºi este speranþa cã valorile adevãrate ºi tradiþiile nu sunt pierdute.

Pe lângã acest exemplu viu pe care îl avem cu familiile care au depãºit 50 ºi 60 de ani de cãsnicie spun cã a fost o mare bucurie pentru mine cã într-o duminicã când am fost la slujbã la bisericã am vãzut foarte mulþi copii care au venit sã se împãrtãºeascã aduºi de mamele lor ceea ce este un lucru extraordinar”, a declarat vizibil emoþionat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

13 familii care au împlinit 60 de ani de cãsnicie au primit din partea municipalitãþii un plic cu 500 de lei, iar familiile de jumãtate de secol au primit 300 de lei.

Toþi au ciocnit însã un pahar de ºampanie.

Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

Revoluþionarii se întâlnesc la primãria Petroºani

C

a în fiecare an, revoluþionarii din Petroºani sunt invitaþi la Primãria Municipiului Petroºani, la o cupã de ºampanie, unde vor depãna amintiri din acele vremuri tulburi ale istoriei noastre.

Carmen COSMAN Cei acre au strigat „Jos Comunismul” pe strãzile din Petroºani în timpul revoluþiei din anul 1989 sunt invitaþi ºi anul acesta la primãria Petroºani sã depene amintiri, la o cupã de ºampanie, ºi sã marcheze, astfel, acel important moment din istoria noastrã recentã.

Evenimentul va avea loc în data de 23 decembrie, la sediul administeraþiei pub-

lice.

De la an la an, numãrul celor care au þinut sã fie prezenþi la aceste manifestãri a fost parcã tot mai mic, iar întâlnirile nu au mai avut nimic din emoþionantele momente din acel decembrie însângerat.

La Petroºani nu s-a tras ºi nu a curs sânge, dar totuºi a fost revoluþie, oamenii au ieºit pe strãzi în numãr destul de mare, aºa cã existã ºi revoluþionari.

O mânã de oameni care nici acum nu s-au

împãcat, parcã, cu trecutul ºi care nu au îngropat dupã atâta amar de vremuri animozitãþile dintre ei.

Este, practic, aceeaºi situaþie pe care o regãsim în întreaga þarã, unde

Buhãescu are dorinþe administrative, turistice ºi spirituale va cãlãtorii unde se va putea. ªi, tot pentru 2014, Buhãescu mai are ºi dorinþe de ordin spiritual. “ Sigur, acuma dacã prind un fel de “ bombã”, o reducere, o ocazie de a face o excursie cu 300 de euro all inclusive într-o staþiune, naº spune nu. ªi, mi-aº

P

rimarul de la Uricani are multe dorinþe pentru anul viitor ºi se gândeºte deja cum sã ºi le împlineascã. Începând de la accesarea de finanþãri pentru proiecte de vizeazã dezvoltarea localitãþii ºi pânã la vacanþe la preþ reduce, edilul le are pe toate în gând.

Luiza ANDRONACHE Dãnuþ Buhãescu are multe planuri pentru anul care stã sã vinã.

De departe, spune el, cele mai importante sunt legate de activitatea sa ca primar, de finalizarea proiectelor

începute, dar ºi de demararea altora noi. Însã, ºi când vine vorba de viaþa personalã, edilul are o dorinþã, respectiv aceea de a vizita Republica Moldova. “Sunt moldovean la bazã ºi cu atât mai mult vreau sã ajung acolo. Sunt

revoluþionarii sunt fãrâmiþaþi în diverse asociaþii care de care mai legitime ºi mai reprezentative. În Petroºani cel mult 10 persoane au certificat de revoluþionar.

curios sã vãd Chiºinãul. Moldova e

parte din þara noastrã.

Am la mânã un tricolor pe care l-am primit de la prefectul judeþului Gorj, un bãiat foarte tânãr, ºi îl port pânã când ajung acolo, în Republica Moldova. Îmi doresc mult ”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani.

Amator de vacanþe la preþ redus, primarul uricãnean spune cã dacã se iveºte ocazia,

mai dori ºi altceva, sã ajung mai des la bisericã, pentru cã este foarte important sã ne îngrijim de suflet ºi de viaþa spiritualã ”, a mai spus Buhãescu.

Anul acesta , primarul de la Uricani a fost ºi în America, unde a fost invitat de Revista Românã pentru Administraþie Publicã Localã din România.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

Pe cine trimite Ponta la Curtea Constituþionalã

Toni Greblã- ex-asociatul puºcãriabilului Alin Simota

P

ropumerea PSD pentru funcþia de judecãtor al Curþii Constituþionale, senatorul PSD Toni Greblã, este un fost partener de afaceri al lui Alin Simpta, aflat acum în spatele gratiilor pentru cã ar fi coordonat un grup infracþional specializat în acte comise cu violenþã. Împreunã cu Simota a deþinut o firmã ce avea sediul în Voluntari – Ilfov, care a intrat în picaj dupã nici doi ani de activitate.

Carmen COSMAN Fostul prefect de Gorj, senatorul PSD Toni Greblã, a fost numit judecãtor la Curtea Constituþionalã, prin votul dat, luni, de plenul Senatului.

Candidatura sa a întrunit 123 de voturi "pentru", douã voturi "împotrivã" ºi o abþinere. Toni Greblã este de profesie avocat ºi a fost preºedinte al Comisiei juridice din Senat, în legislatura precedentã, iar din 2009, este membru în

aceastã comisie. Din 1990 pânã în 1993 a fost prefect al judeþului Gorj, dar a mai ocupat aceeaºi funcþie între anii 2000 ºi 2003. De asemenea, în perioada 2005 – 2008, Greblã a fost director general al Asociaþiei Patronale Miniere din România PATROMIN,a sociaþie condusã la vremea respectivã de directorul CNH Petroºani, Daniel Surulescu. Erau zilele de glorie ale

afacerilor pe care Alin Simota le derula prin firmele sale cu banii minerilor din Valea Jiului ºi tot momentele în care gãsea în Toni Greblã un nou partener de afaceri în „caracatiþa energeticã” pe care Simota ajunsese sã o patroneze printro încrengãturã de societãþi comerciale pe

care le deþinea direct sau prin interpuºi.

A

sociaþi la o firmã din Voluntari Alin Simota ºi Toni Greblã, care ocupa la ora respectivã funcþia de director al Asociaþiei Patronale Miniere, Patromin, au devenit asociaþi la SC Utilenergetica SA, cu sediul în Voluntari, judeþul Ilfov, care s-a înfiinþat în data de 4.05.2005.

Utilenergetica a funcþionat doar doi ani, timp în care se pare cã a derulat câteva afaceri în domeniul minier, ajungând ca în doar un an de activitate sã aibã o cifrã de afaceri de peste 1.000 de lei ºi, de la un singur angajat a ajuns la 17. A urmat imediat declinul ºi împotriva societãþii s-a început

executarea silitã, pentru datorii câtre bugetul de stat de aproape 1,3 miliarde de lei, iar în august 2007 aceasta a fost dizolvatã, dupã cum aratã datele vremii. La vremea respectivã, Alin Simota recunoºtea apropierea sa de exprefectul PSD de Gorj, dar spunea cã firma înfiinþatã împreunã nu a funcþionat. „Cu Toni Greblã am fãcut o firma de consultanþã, care nu a funcþionat ºi nici nu funcþioneazã. Nu ºtiu daca nu cumva este ºi închisã", declara în anul 2008 Alin Simota, în momentul în care a decis sã o ia pe urmele fostului sãu asociat ºi s-a aruncat în politicã.

Î

n arest preventiv

Aliun Simota se aflã în arest preventiv ºi

este judecat într-un dosar aflat pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia grei de închisoare. Gruparea infracþionalã este formatã din 14 persoane - din care face parte atât Alin Simota, fosta sa gardã de corp Cristian Litera, fosta soþie a lui Simota, Mirela Litera, precum ºi un poliþist. Cei 14 inculpaþi sunt acuzaþi prin rechizitoriul procurorilor DIICOT de constituirea unui grup infracþional organizat, lipsire de libertate, ºantaj în formã continuatã, cãmãtãrie în formã continuatã, trafic de persoane în formã continuatã, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave în formã continuatã, fals în declaraþii în formã continuatã, instigare la vãtãmare corporalã gravã.

A plâns ºi Moºul, au plâns ºi copiii, dar mai ales au plâns pãrinþii…

D

e la bradul de Crãciun, la hrana pentru sãrbãtori, îmbrãcãminte ºi pânã la jucãrii, la toate s-au gândit cele ºase femei ale OFSD Petroºani. O dubiþã a oprit la casa cu nr. 34, de pa strada Griviþa Roºie, Petroºani, ºi a adus bucurie în casa cu ºapte copii ai familiei Alexa.

Ileana FIRÞULESCU

Soþii Alexa, din Colonia Petroºaniului, au ºapte copii pe care i-au crescut frumos luându-ºi soarta în mâini. Nu au cerut niciodatã ajutor social, au muncit cu ziua, casa distrusã de locatarul care a murit au reparat-o atât cât au putut ºi au transformat locul, care era focar de infecþie, într-un loc unde se poate trãi. Trãiesc greu, foarte greu, dar nu s-au plâns. Într-o zi au fost descoperiþi de cineva care le-a apreciat demnitatea în sãrãcie. Soþii Alexa nu ºtiu nici acum cum se numeºte persoana, dar când o

zãresc la poartã, ºtiu cã le aduce bucurie…

Datoritã acestei demnitãþi, le-a bãtut în poartã Moº Crãciun. ªase femei ale Organizaiei de Femei Social Democrate de la Petroºani s-au gândit sã le alunge tristeþea datoratã lipsurilor în sfântã zi a Naºterii Domnului.

Margareta Burduf, preºedinta OFSD din localitate, Mariana Popa, vicepreºedinte PSD, Violeta Burlec, membrã a biroului OFSD, ªtefania Zamfirescu, secretar, Silvia Rus, membrã a biroului ºi Viorica Codea, membrã birou OFSD Petroºani s-au

gândit la toate. Le-au adus bradul ºi podoabele ºi l-au instalat, au adus saci cu îmbrãcãminte, plase cu ulei, zahãr, fãinã, orez, paste fãinoase etc. ºi carne.

Multe fructe ºi dulciuri. Dar ce sunt toate astea fãrã jucãrii pentru cei mici!

Le-a adus ”moºul OFSD” ºi jucãrii, maºinuþe mari ºi mici, pãpuºi, avioane, mingi etc.

Scena în care fetiþa de trei ani a familiei Alexa þinea într-o mânã o pãpuºã, în cealaltã o pungã cu bomboane, iar sub braþ un cozonac le-a fãcut pe cele

ºase doamne sã lãcrimeze, în timp ce mama copiilor plângea ducându-ºi mâna la gurã a uimire. Cel mai mic, un bãieþel, care nu ºtia cu ce sã se joace mai întâi, deborda de fericire ºi striga de bucurie…

Cele ºase doamne ne-au spus cã pentru asemenea

moment meritã sã facã orice efort. Oricine poate sã se îmbogãþeascã sufleteºte dãruind o clipã de fericire celor mai puþin norocoºi în viaþã, dar pentru asta trebuie sã-þi pese.

Adicã sã te gândeºti atunci când masa nu este goalã, cã a altora este ºi cã poþi ajuta cât de puþin pe cel aflat în nevoie.

Acum, în pragul sãrbãtoririi Naºterii Mântuitorului, moment de mare bucurie a creºtinãtãþii, nimeni nu trebuie sã fie trist…

8 Actualitate

2

013 a fost un an cu veºti bune ºi rele pentru Valea Jiului - un loc uitat de lume ºi parcã au fost atât de puþini politicieni care ne-au vizitat încât se vede cã nu avem alegeri.

Singurii care ne-au arãtat cã, dincolo de negura adâncului ar fi ceva luminã, sunt chinezii ºi ei au promis cã dau ceva bani ca sã mai existe minerit ºi, deci, viaþã aici.

Am încercat sã dezvoltãm turismul, dar nu ne-a ieºit, iar sportul este în declin total, mai ales dupã arestarea spectaculoasã ºi „neaºteptatã” a lui Alin Simota. Catolicii ºi-au ales un papã în 2013, iar în Valea Jiului a luat fiinþã Complexul Energetic Hunedoara – raza de speranþã pentru cei care depind de minerit.

S

imota –ºocul anului 2013, în Valea Jiului De departe, cel mai titrat eveniment al acestui an a fost, dupã arestarea ofiþerului Traian Berbeceanu, arestarea lui Alin Simota. Întreaga suflare din þarã a holbat bine ochii la televizor ºi s-a minunat la citirea rechizitoriului, care îl pune pe omul de afaceri din TOP 300 Capital, într-o poziþie josnicã.

Alin Simota a fost sãltat de mascaþi, la începutul lunii iunie, iar mai multe percheziþii au avut loc la sediul Clubului Jiul din Petroºani. Simota este acuzat cã ar fi chiar capul unei grupãri

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

infracþionale care acþiona în Hunedoara ºi ºantaja mai mulþi oameni de afaceri din zonã. Cel mai probabil el a fost „turnat” de fostul body goard Cristian Litera, cel care a fost arestat anterior împreunã cu Mirela, fosta soþie a lui Simota.

Alãturi de Simota, la audieri a fost chemat ºi Paul Gherasim - un fost consilier local de la Petroºani, care a fost bãtut crunt cu câþiva ani în urmã, iar un executor judecãtoresc a pus sechestru pe sediul firmei din Colonia municipiului Petroºani.

Procurorii D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Alba Iulia au reuºit destructurarea unei grupãri infracþionale organizate deosebit de violentã, iar Simota este considerat

2013 în Valea Jiului

capul grupãrii. Potrivit DIICOT, gruparea este constituitã din opt persoane ºi este specializatã în comiterea unor infracþiuni de ºantaj asupra unor oameni de afaceri locali, cãmãtãrie, înºelãciune, care a acþionat în principal pe raza judeþului Hunedoara. Practic, gruparea infracþionalã era organizatã pe paliere de comandã ºi execuþie, specializatã în acte de violenþã, ºantaj, cãmãtãrie, înºelaciune, etc. „Din materialul probator aflat la dosarul cauzei rezultã cã liderul grupãrii era Simota Alin, cel care transmitea ordinele cãtre inculpatul Litera Constantin Cristian, acesta din urmã asigurând punerea lor în executare. La solicitarea lui Simota Alin, au fost executate mai multe acte de violenþã la comandã, rãpiri ºi ºantaje asupra unor persoane, cu scopul de a fi divulgate adresele

unde se aflã datornici de la care acesta avea de recuperat sume de bani sau pentru ca aceºtia sã-ºi retragã memoriile ºi plângerile formulate cãtre diverse instituþii”, se aratã într-un comunicat remis presei de DIICOT Alba.

La audieri a ajuns ºi Paul Gherasim, unul dintre foºtii consilieri locali de la Petroºani, care, în urmã cu câþiva ani a fost desfigurat în bãtaie. Procurorii DIICOT au menþionat în comunicatul de presã cã „execuþia” ar fi fost comandatã de Alin Simota. „Tot astfel, un candidat pentru funcþia de consilier local a fost agresat la solicitarea lui

Simota Alin pentru cã s-a opus unor cereri ºi proiecte de lucrãri solicitate de firmele pe care inculpatul le administra”, se aratã în comunicat. În cauzã s-au efectuat 7 percheziþii la diferite locaþii din judeþul Hunedoara. Cercetãrile se efectueazã împreunã cu ofiþeri delegaþi de la IPJ ALBA ºi BCCO ALBA IULIA. Suportul tehnic, informativ ºi logistic a fost asigurat de SRI, DIPI ºi Inspectoratul Judeþean de Jandarmi Alba.

Simota a fost condus la sediul DIICOT alãturi de alþi 7 învinuiþi, precum ºi alte 11 persoane pentru audieri. Cu toate

acestea, când a fost întrebat dacã are vreo legãturã cu dosarul în care este arestatã prima sa soþie, Alin Simota a declarat cã nu ºtia ce face ºi cã de ani buni nu a fost lãsat nici sã îºi viziteze copiii. El a mai ajuns la Petroºani doar acum câteva sãptãmâni, când a ajuns cu duba arestaþilor, pentru a rãspunde întrebãrilor judecãtorului într-un caz de evaziune fiscalã.

fi Compexul Energetic Hunedoara. Este un lucru benefic pentru Valea Jiului.

Considerãm cã e un lucru benefic pentru pãstrarea locurilor de muncã din mineritul din Valea Jiului”, a declarat Nicolae Drãgoi, la momentul fuziunii. ªi tot un eveniment în mineritul anului 2013 a fost perioada în care

investiþiile sunt preconizate pentru perioada de pânã în 2016.

O delegaþie din care a fãcut parte ºi ministrul Energiei Constatin Niþã, dar ºi cei din Hunedoara de la Mintia ºi din Valea Jiului s-a aflat, în perioada 12 16 mai 2013 în China, la Beijing. Acolo s-au purtat discuþii cu chinezii, care vor de

s-au fãcut angajãri la mina Lupeni. ªi cum nu se putea fãrã, candidaþii au protestat pentru modul de organizare al concursului de lopãtat.

câþiva ani sã investeascã în Hunedoara în sistemul energetic.

Companiile energetice din China sunt interesate sã investeascã circa 700 de milioane de dolari în realizarea unui grup energetic de 400 MW la Termocentrala Mintia, în cadrul Complexului Energetic Hunedoara.

Potrivit lui Rodin Traicu, secretar de stat în Ministerul Economiei, e posibil ca aceste investiþii sã vizeze ºi modernizarea exploatãrilor de cãrbune din Valea Jiului. Mai exact, China Coal Group, intenþioneazã sã aloce circa 30 milioane

1

august – data de „înmatriculare” a CEH Cea mai mare speranþã le-a fost datã celor din Valea Jiului, în plinã varã, când la 1 august a luat fiinþã Complexul Energetic Hunedoara.

Tribunalul Hunedoara a decis în ºedinþa din 5.07 2013 înfiinþarea Complexului Energetic

Hunedoara, dar el va prelua minele viabile abia peste câteva sãptãmâni, din vina birocraþiei.

Ziua de 1 august va fi consemnatã în istoria mineritului, ca prima zi de funcþionare a Complexului Energetic Hunedoara.

Lucrurile s-au aranjat favorabil pentru mineri, iar asta o recunosc cei care rãspund acum de minele care vor da cãrbuni în urmãtorii ani în România. „Acest lucru înseamnã cã de la 1 august funcþionãm în cadrul Complexului Energetic Hunedoara.

Societatea Naþionalã a Huilei nu va mai fi, ci va

C

hina – raza de soare de la capãtul galeriei de minã Chinezii au venit mai apoi în România, cu o delegaþie impresionantã, condusã de premierul lor ºi au promis cã vor învesti bani la minele viabile ºi la Mintia.

Pentru minele de huilã ar fi necesarã suma de 60 - 65 de milioane de euro, iar

de dolari pentru extragerea a patru milioane tone de huilã energeticã, anual.

L

-am „înmatriculat” pe câºtigãtorul Ursului de aur În 2013, la Petroºani a venit Cãlin Peter Netzer, iar pentru cã aici s-a nãscut, a decis sã-ºi facã actul de identitate la Petroºani.

Deþinãtorul trofeului Ursul de Aur a venit la Petroºani ºi a devenit astfel cetãþean de onoare al municipiului, dar ºi locuitor al capitalei Vãii Jiului. Peter Netzer ºi-a fãcut prima carte de identitate ºi nu a exclus posibilitatea de a-ºi cumpãra la bãtrâneþe o locuinþã sau o casã de vacanþã în acest loc. „Nu aveam decât paºaport ºi aºa cã am decis sã îmi fac buletin de Petroºani.

Pãrinþii mei au locuit

aici ºi aici am venit cu mama. A fost decizia mea ºi, poate, la bãtrâneþe am sãmã

retrag aici, cine ºtie?

Acum am alte planuri ºi m-am sfãtuit cu primarul din Petroºani cum aº putea sã sprijinim cultura”,a declarat Cãlin Peter Netzer la conferinþa de presã pe care a susþinut-o la Petroºani, înainte ca sute de oameni sã vadã, în sala Teatrului Dramatic I.D Sîrbu, filmul „Poziþia copilului”.

Cineastul a venit la Petroºani, locul în care a locuit cândva, ºi unde a primit titlul de Cetãþean de Onoare al Municipiului Petroºani.

Cãlin Peter Netzer s-a nãscut în data de 1 mai 1975, dar a emigrat cu familia în Gemania în 1983. În 1994 s-a întors, ca student la Academia de Teatru ºi Film Bucureºti, secþia Regie – Film.

Filmul “Poziþia Copilului”, premiat la Berlin cu trofeul “Ursul de aur”, nu este primul de succes al regizorului roman, dar, pentru el, regizorul a primit cea mai mare distincþie de pânã acum.

Diana MITRACHE

8 Actualitate

2

013 a fost un an cu veºti bune ºi rele pentru Valea Jiului - un loc uitat de lume ºi parcã au fost atât de puþini politicieni care ne-au vizitat încât se vede cã nu avem alegeri.

Singurii care ne-au arãtat cã, dincolo de negura adâncului ar fi ceva luminã, sunt chinezii ºi ei au promis cã dau ceva bani ca sã mai existe minerit ºi, deci, viaþã aici.

Am încercat sã dezvoltãm turismul, dar nu ne-a ieºit, iar sportul este în declin total, mai ales dupã arestarea spectaculoasã ºi „neaºteptatã” a lui Alin Simota. Catolicii ºi-au ales un papã în 2013, iar în Valea Jiului a luat fiinþã Complexul Energetic Hunedoara – raza de speranþã pentru cei care depind de minerit.

S

imota –ºocul anului 2013, în Valea Jiului De departe, cel mai titrat eveniment al acestui an a fost, dupã arestarea ofiþerului Traian Berbeceanu, arestarea lui Alin Simota. Întreaga suflare din þarã a holbat bine ochii la televizor ºi s-a minunat la citirea rechizitoriului, care îl pune pe omul de afaceri din TOP 300 Capital, într-o poziþie josnicã.

Alin Simota a fost sãltat de mascaþi, la începutul lunii iunie, iar mai multe percheziþii au avut loc la sediul Clubului Jiul din Petroºani. Simota este acuzat cã ar fi chiar capul unei grupãri

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

infracþionale care acþiona în Hunedoara ºi ºantaja mai mulþi oameni de afaceri din zonã. Cel mai probabil el a fost „turnat” de fostul body goard Cristian Litera, cel care a fost arestat anterior împreunã cu Mirela, fosta soþie a lui Simota.

Alãturi de Simota, la audieri a fost chemat ºi Paul Gherasim - un fost consilier local de la Petroºani, care a fost bãtut crunt cu câþiva ani în urmã, iar un executor judecãtoresc a pus sechestru pe sediul firmei din Colonia municipiului Petroºani.

Procurorii D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Alba Iulia au reuºit destructurarea unei grupãri infracþionale organizate deosebit de violentã, iar Simota este considerat

2013 în Valea Jiului

capul grupãrii. Potrivit DIICOT, gruparea este constituitã din opt persoane ºi este specializatã în comiterea unor infracþiuni de ºantaj asupra unor oameni de afaceri locali, cãmãtãrie, înºelãciune, care a acþionat în principal pe raza judeþului Hunedoara. Practic, gruparea infracþionalã era organizatã pe paliere de comandã ºi execuþie, specializatã în acte de violenþã, ºantaj, cãmãtãrie, înºelaciune, etc. „Din materialul probator aflat la dosarul cauzei rezultã cã liderul grupãrii era Simota Alin, cel care transmitea ordinele cãtre inculpatul Litera Constantin Cristian, acesta din urmã asigurând punerea lor în executare. La solicitarea lui Simota Alin, au fost executate mai multe acte de violenþã la comandã, rãpiri ºi ºantaje asupra unor persoane, cu scopul de a fi divulgate adresele

unde se aflã datornici de la care acesta avea de recuperat sume de bani sau pentru ca aceºtia sã-ºi retragã memoriile ºi plângerile formulate cãtre diverse instituþii”, se aratã într-un comunicat remis presei de DIICOT Alba.

La audieri a ajuns ºi Paul Gherasim, unul dintre foºtii consilieri locali de la Petroºani, care, în urmã cu câþiva ani a fost desfigurat în bãtaie. Procurorii DIICOT au menþionat în comunicatul de presã cã „execuþia” ar fi fost comandatã de Alin Simota. „Tot astfel, un candidat pentru funcþia de consilier local a fost agresat la solicitarea lui

Simota Alin pentru cã s-a opus unor cereri ºi proiecte de lucrãri solicitate de firmele pe care inculpatul le administra”, se aratã în comunicat. În cauzã s-au efectuat 7 percheziþii la diferite locaþii din judeþul Hunedoara. Cercetãrile se efectueazã împreunã cu ofiþeri delegaþi de la IPJ ALBA ºi BCCO ALBA IULIA. Suportul tehnic, informativ ºi logistic a fost asigurat de SRI, DIPI ºi Inspectoratul Judeþean de Jandarmi Alba.

Simota a fost condus la sediul DIICOT alãturi de alþi 7 învinuiþi, precum ºi alte 11 persoane pentru audieri. Cu toate

acestea, când a fost întrebat dacã are vreo legãturã cu dosarul în care este arestatã prima sa soþie, Alin Simota a declarat cã nu ºtia ce face ºi cã de ani buni nu a fost lãsat nici sã îºi viziteze copiii. El a mai ajuns la Petroºani doar acum câteva sãptãmâni, când a ajuns cu duba arestaþilor, pentru a rãspunde întrebãrilor judecãtorului într-un caz de evaziune fiscalã.

fi Compexul Energetic Hunedoara. Este un lucru benefic pentru Valea Jiului.

Considerãm cã e un lucru benefic pentru pãstrarea locurilor de muncã din mineritul din Valea Jiului”, a declarat Nicolae Drãgoi, la momentul fuziunii. ªi tot un eveniment în mineritul anului 2013 a fost perioada în care

investiþiile sunt preconizate pentru perioada de pânã în 2016.

O delegaþie din care a fãcut parte ºi ministrul Energiei Constatin Niþã, dar ºi cei din Hunedoara de la Mintia ºi din Valea Jiului s-a aflat, în perioada 12 16 mai 2013 în China, la Beijing. Acolo s-au purtat discuþii cu chinezii, care vor de

s-au fãcut angajãri la mina Lupeni. ªi cum nu se putea fãrã, candidaþii au protestat pentru modul de organizare al concursului de lopãtat.

câþiva ani sã investeascã în Hunedoara în sistemul energetic.

Companiile energetice din China sunt interesate sã investeascã circa 700 de milioane de dolari în realizarea unui grup energetic de 400 MW la Termocentrala Mintia, în cadrul Complexului Energetic Hunedoara.

Potrivit lui Rodin Traicu, secretar de stat în Ministerul Economiei, e posibil ca aceste investiþii sã vizeze ºi modernizarea exploatãrilor de cãrbune din Valea Jiului. Mai exact, China Coal Group, intenþioneazã sã aloce circa 30 milioane

1

august – data de „înmatriculare” a CEH Cea mai mare speranþã le-a fost datã celor din Valea Jiului, în plinã varã, când la 1 august a luat fiinþã Complexul Energetic Hunedoara.

Tribunalul Hunedoara a decis în ºedinþa din 5.07 2013 înfiinþarea Complexului Energetic

Hunedoara, dar el va prelua minele viabile abia peste câteva sãptãmâni, din vina birocraþiei.

Ziua de 1 august va fi consemnatã în istoria mineritului, ca prima zi de funcþionare a Complexului Energetic Hunedoara.

Lucrurile s-au aranjat favorabil pentru mineri, iar asta o recunosc cei care rãspund acum de minele care vor da cãrbuni în urmãtorii ani în România. „Acest lucru înseamnã cã de la 1 august funcþionãm în cadrul Complexului Energetic Hunedoara.

Societatea Naþionalã a Huilei nu va mai fi, ci va

C

hina – raza de soare de la capãtul galeriei de minã Chinezii au venit mai apoi în România, cu o delegaþie impresionantã, condusã de premierul lor ºi au promis cã vor învesti bani la minele viabile ºi la Mintia.

Pentru minele de huilã ar fi necesarã suma de 60 - 65 de milioane de euro, iar

de dolari pentru extragerea a patru milioane tone de huilã energeticã, anual.

L

-am „înmatriculat” pe câºtigãtorul Ursului de aur În 2013, la Petroºani a venit Cãlin Peter Netzer, iar pentru cã aici s-a nãscut, a decis sã-ºi facã actul de identitate la Petroºani.

Deþinãtorul trofeului Ursul de Aur a venit la Petroºani ºi a devenit astfel cetãþean de onoare al municipiului, dar ºi locuitor al capitalei Vãii Jiului. Peter Netzer ºi-a fãcut prima carte de identitate ºi nu a exclus posibilitatea de a-ºi cumpãra la bãtrâneþe o locuinþã sau o casã de vacanþã în acest loc. „Nu aveam decât paºaport ºi aºa cã am decis sã îmi fac buletin de Petroºani.

Pãrinþii mei au locuit

aici ºi aici am venit cu mama. A fost decizia mea ºi, poate, la bãtrâneþe am sãmã

retrag aici, cine ºtie?

Acum am alte planuri ºi m-am sfãtuit cu primarul din Petroºani cum aº putea sã sprijinim cultura”,a declarat Cãlin Peter Netzer la conferinþa de presã pe care a susþinut-o la Petroºani, înainte ca sute de oameni sã vadã, în sala Teatrului Dramatic I.D Sîrbu, filmul „Poziþia copilului”.

Cineastul a venit la Petroºani, locul în care a locuit cândva, ºi unde a primit titlul de Cetãþean de Onoare al Municipiului Petroºani.

Cãlin Peter Netzer s-a nãscut în data de 1 mai 1975, dar a emigrat cu familia în Gemania în 1983. În 1994 s-a întors, ca student la Academia de Teatru ºi Film Bucureºti, secþia Regie – Film.

Filmul “Poziþia Copilului”, premiat la Berlin cu trofeul “Ursul de aur”, nu este primul de succes al regizorului roman, dar, pentru el, regizorul a primit cea mai mare distincþie de pânã acum.

Diana MITRACHE

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

Doneazã sânge pentru masa de sãrbãtori Atenþie la þurþuri!

D

e sãrbãtori, zeci de persoane nevoiaºe merg la Centrul de Transfuzii Sangvine din Petroºani, în speranþa câºtigãrii unui ban în plus, pentru a reuºi sã punã ceva pe masa de Crãciun. În preajma sãrbãtorilor a devenit o obiºnuinþã ca familiile cu venituri mici sã vadã o ºansã de a-ºi asigura masa de Crãciun în Centrul de Transfuzii din municipiul Petroºani. Oamenii merg sã doneze sânge în schimbul bonului valoric ºi a zilei libere de la locul de muncã, în cazul celor care sunt angajaþi.

Nici o altã campanie de mobilizare a oamenilor pentru a dona sânge nu are ºi nu a avut succesul pe care îl are apropierea Crãciunului. Numãrul

R

D

upã zãpadã, polei ºi gheaþã, þurþurii reprezintã problema la ordinea zilei în Valea Jiului. Mai multe clãdiri din municipiul Petroºani, în urma gerului de peste noapte s-au format adevãrate capcane.

celor care doneazã sânge a crescut acum faþã de restul anului, iar unii donatori merg pentru alte recoltãri mai devreme de perioada în care este permis, medicii fiind nevoiþi sã-i trimitã acasã.

“Oamenii care vin aici sunt oameni sãrmani, care nu au venituri sau cu salarii foarte mici.

De sãrbãtori, cheltuielile sunt mari ºi copiii nu înþeleg cã poþi sã le dai sau nu.

Trebuie sã le asiguri ºi lor mãcar o datã pe an o masã ca la restul

copiilor ºi cadouri de care sã se bucure”, spune unul dintre donatori. La Centrul de Transfuzii Sangvine în aceasta perioadã se asigurã un stoc pentru majoritatea grupelor de sânge necesare spitalelor din Valea Jiului

dar, când este necesar, se trimite ºi la unitãþile medicale din restul judeþului. Pentru serviciile sale un donator este recompensat la fiecare recoltare cu un tichet valoric de 60 de lei cu care îºi poate cumpãra alimente, dar ºi o zi liberã de la muncã. Minerii nu sunt plãtiþi însã pentru ziua liberã, iar ei sunt cei mai mulþi donatori. În plus, cei care au 5 donãri sunt scutiþi de impozitul pe locuinþã timp de un an de zile.

Maximilian GÂNJU

Euro urcã, din nou, la 4,47 lei

epatrierea profiturilor de cãtre companiile din euro-zonã ºi creºterea tensiunii pe scena politicã localã, ºi-au pus amprenta pe evoluþia leului, care s-a depreciat faþã de principalele valute, în contrast cu celelalte monede din regiune, care se întãreau uºor.

Cursul euro a crescut de la 4,4537 la 4,4643 lei, într-o ºedinþã în care deschiderea s-a realizat pe depreciere, în jurul pragului

de 4,46 lei, faþã de 4,4550 – 4,4580 lei, la închiderea de luni. Presiunea pe cumpãrarea de valutã a avut ca efect menþinerea pe scãdere a monedei naþionale, cotaþiile de la ora 14:00 fiind de 4,4690 – 4,4720 lei, maximul atins fiind de 4,4710 lei.

Reamintim, cã, acum

Þurþurii de gheaþã, în orice moment pot sã cadã în capul trecãtorilor. Dacã, din fericire, pânã în acest moment nu s-au întâmplat accidente, nu înseamnã cã pericolul a trecut. Þurþurii care s-au format la terasele unor magazine din centrul municipiului Petroºani, ameninþã zilnic trecãtorii, iar curãþarea acoperiºurilor de bloc ºi a teraselor intrã în atribuþiile administratorilor ºi implicit a asociaþiilor de proprietari.

Nepãsarea administratorilor de bloc ºi a proprietarilor magazinelor este trecutã cu vederea ºi de cei în mãsurã sã-i sancþioneze.

douã sãptãmâni, euro a atins un maxim al ultimelor douã luni, de 4,4715 lei.

Cursul dolarului american a urcat de la 3,2324 la 3,2425 lei, iar cel al francului de la 3,6486 la 3,6552 lei, o medie mai mare, de 3,6603 lei, fiind înregistratã în ultima parte a lunii iunie.

Monedele din regiune aveau o evoluþie apreciativã faþã de euro. Cea polonezã se tranzacþiona la 4,175 – 4,18 zloþi, iar cea maghiarã înregistra cea mai importantã întãrire, la 298,4 – 299,5 forinþi, dupã ce acum douã zile coborâse pânã la 302,1 forinþi.

Volatilitatea perechii euro/dolar se rezuma la 1,3752 – 1,3782 dolari, investitorii aºteptând

Maximilian GÂNJU declaraþiile de astãzi ale oficialilor Rezervei Federale americane, la încheierea ºedinþei Comitetului sãu de politicã monetarã.

Euro a înregistrat o uºoarã apreciere, dupã ce Institutul ZEW a anunþat ieri cã moralul investitorilor din Germania a cunoscut o îmbunãtãþire semnificativã, revenind luna aceasta la valori care se mai înregistrau în aprilie 2006. În piaþa la termen de la Sibiu, euro se tranzacþiona pe martie la 1,3750 – 1,3785 iar pe iunie la 1,3750 – 1,3755 dolari, în timp ce uncia de aur cu scadenþa sãptãmâna viitoare era cotatã la 1.240 dolari.

Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 15:00

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

Libienii ºi prima lor zãpadã din Petroºani

C

ei 42 de libieni aflaþi la instruire în Petroºani, la Institutul Naþional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã, au dat pentru prima datã oarã cu ochii de zãpadã. Cei mai mulþi dintre ei au rãmas uimiþi ºi, dupã ce au îngheþat biniºor, au dat iama prin magazine pentru a-ºi cumpãra haine groase.

picioare. Poate, data viitoare când mai vin aici o sã fac ºi acest pas”, a spus Abdul Zeidan. În Petroºani, libienii au urmat un curs de pregãtire de salvare a persoanelor din

Mircea NISTOR “Am cam îngheþat în primele zile petrecute aici dar, acum, ne-am obiºnuit cu frigul. Nu de alta, dar ne-am echipat la fel ca voi, cei din localitate.

Acum ºtim cum aratã zãpada ºi frigul iernii.

Noi am plecat din Libia pe timp de varã ºi am ajuns aici pe timp de iarnã. Despre iarnã ºi zãpadã auzisem doar din poveºti dar acuma am vãzut, ºi simþit, ce înseamnã iarna”, a declarat Nasser al Adidi.

“Când am plecat din Tripoli nu ºtiam ce vreme vom gãsi aici în

A

Valea Jiului aºa cã am plecat cam dezbrãcaþi, cu haine de varã, la fel cum purtãm noi acasã. Aici, am avut surpriza de a vedea, pentru prima oarã, cum aratã zãpada. Am vizitat munþii ºi staþiu-

Prime pentru angajaþii “SNÎMVJ”

ngajaþii SNIMVJ vor primi cu ocazia Sãrbãtorilor de Crãciun, tichete cadou în cuantum de 350 lei brut/salariat, respectiv 290 de lei net/salariat, se aratã într-un comunicat de presã semnat de director general, Aurel Anghel.

Tichetele cadou se acordã în conformitate cu prevederile articolului 116 din Contractul Colectiv de Muncã în vigoare.

Totodatã, pentru copiii salariaþilor SNIMVJ care au vârsta de pânã la 18 ani împliniþi în cursul anului 2013 conducerea societãþii oferã tichete cadou de 60 de lei brut/copil, respectiv 50 de lei net/copil.

nile de aici dar încã nu am schiat pentru cã nu am avut curajul sã iau niºte schiuri în

incendii, iar marþi, au fost prezenþi la o aplicaþie prezentatã de cãtre reprezentanþii

serviciului SARS (Search And Rescue Service – Serviciul de Cãutare – Salvare) veniþi din Bucureºti.

“Cursul la care participã cei 42 de libieni se întinde pe durata a 4 sãptãmâni ºi în cadrul acestuia au fost abordate, în special, aspecte legate de extracþia ºi rafinarea þiþeiului. De asemenea, la solicitarea firmei libiene, am efectuat ºi o pregãtire pe linie de stingere a incendiilor, pe partea de pompieri. Exerciþiul prezentat de cãtre cei de la SARS a fost unul în cadrul cãruia a fost prezentatã o salvare de la înãlþime, combinatã cu una din spaþii închise. Sunt sigur cã participanþii la curs au avut ceva de învãþat de la noi”, a declarat Artur Gãman, preºedintele Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi

Se agitã spiritele în trafic

A

început agitaþia cumpãrãturilor drept pentru care în trafic, în cele mai aglomerate zone, se pot crea ambuteiaje. Cum nervii sunt întinºi la maxim ºi fiecare vrea sã ajungã în cât mai multe locuri ºi asta cât mai repede, nu este exclus, mai ales având experienþa anilor trecuþi, sã aibã loc ºi incidente nedorite.

Luiza ANDRONACHE “Poliþiºtii alãturi de celelalte forþe de intervenþie sunt pregãtiþi sã acþioneze atât cu echipaje rutiere mai ales în zonele aglomerate, acolo unde de regulã se produc ambuteiaje, dar ºi cu poliþiºti de investigaþii criminale sau de poliþie economicã pentru a desfãºura activitãþi specifice”, a declarat

Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.

Cele mai aglomerate locuri în aceastã

perioadã a anului sunt pieþele, târgurile ºi zonele unde sunt centre comerciale. “ Recomandarea

de Suprafaþã din România.

“Consider cã ne întoarcem acasã foarte bine pregãtiþi dupã acest curs din România. Sunt sigur cã experienþa acumulatã aici ne va prinde foarte bine acasã”, a precizat Muammar Jalil.

Cursul destinat libienilor se va încheia vineri, 20 decembrie, cu un examen de final în urma cãruia aceºtia vor intra în posesia diplomelor de absolvire. Cu aceeaºi ocazie, aceºtia vor scãpa de frig ºi de zãpadã. “Am auzit de cuvântul “izmene” dar nu am înþeles prea bine ce înseamnã acesta. Poate, dacã mai vin pe aici, mã acomodez ºi cu acest cuvânt ºi cu semnificaþia lui”, a mai spus Nasser al Abidi. noastrã este aceea de a conduce prudent, de a respecta regulile de circulaþie mai ales atunci când se opreºte sau se staþioneazã ”, a mai spus Niþu. În aceastã perioadã, soferii sunt mai nervoºi ºi de multe ori nu mai respectã regulile, nu-ºi mai dau prioritate în trafic ºi aºa apar conflictele sau accidentele.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

Farmece, plante ºi noroc în dragoste

P

lantele, vrãjile ºi tradiþiile la români. În piaþa din Petroºani au apãrut primele crenguþe de vâsc ºi de sporul casei. Vânzãtorii ºi bãtrânii spun cã aceste plante au efecte de îndepãrtare a duhurilor rele. Pentru cine doreºte sã aibã noroc în dragoste se recomandã vâscul, iar tradiþia româneascã spune cã în noaptea dintre ani îndrãgostiþii trebuie sã se sãrute sub vâsc.

Monika BACIU “Vâscul reprezintã în primul rând floarea norocului, a dragostei ºi le aducem din vârful copacilor. Sunt foarte greu de cules, la 4050 de metri în vârful pomului, cresc mereu, dar acum se comercializeazã pentru cã e perioada sãrbãtorilor”, spune un vânzãtor.

Sporul casei reprezintã o altã plantã care are strânse legãturi cu tradiþiile ºi superstiþiile româneºti.

Aceastã plantã ne fereºte de duhurile rele ºi de farmece. „Am ºi sporul casei care reprezintã îndepãrtarea duhurilor rele, în timpul bãtrânilor se aducea o creangã în curte, se punea pentru animale sã fie ferite de farmece, de fãcãturi, de rãu, iar la bloc se pun pentru acelaºi lucru. Cine cumpãrã sporul casei înseamnã cã are spor în casã, în bani, în al doilea rând se îndepãrteazã duhurile rele, nu se

apropie nimeni de casã”, mai spune vânzãtorul.

Puþini ºtiu cu câtã greutate se culeg aceste crenguþe, însã pentru comercianþi aceste plante sunt singura sursã de venit, din aceste plante pun pe masã pâinea de zi cu zi. „Nu se meritã, dar

se pierd în negura timpurilor. Doar bãtrânii sunt cei care mai respectã tradiþiiler, tinerii nici nu le cunosc.

„Au rãmas bãtrânii care vin sã cumpere, tineretul se leapãdã de aceste obiceiuri, tineretul doar care trãieºte printre oamenii în vârstã ºi învaþã obiceiurile, altfel peste 6-7 ani nu o

þinând cã altã posturã de trai nu este, te mulþumeºti cu puþin ca sã ai de o pâine, vin sãrbãtorile ºi la noi.

Eu nu am niciun venit, doar din ce strâng de pe munþi ca sã trãiesc tot anul. Am de la 1 la 3 lei crenguþele de vâsc ºi sporul casei”, mai spune femeia.

Tradiþiile româneºti

Alimentele de sezon, în atenþia OPC

I

nspectorii OPC vin în ajutorul celor de la Direcþia Sanitar Veterinarã. Inspectorii de la Protecþia Consumatorilor au demarat o serie de verificãri la produsele alimentare care se comercializeazã în perioada sãrbãtorilor de iarnã.

Monika BACIU

“În mod normal în aceastã perioadã se comercializeazã o cantitate considerabilã de produse alimentare specifice sezonului de iarnã, ne referim la carne, produse de patiserie, ciocolatã.

Existã în derulare la nivel naþional tematica Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia

sã mai fie obiceiuri”, mai spune comerciantul.

Din pãcate multe din tradiþiile noastre se pierd sau se amestecã cu tradiþiile din alte þãri.

Consumatorilor, este în desfãºurare pânã la

sfârºitul anului”, a declarat Ion Roiu,

inspector OPC Petroºani.

Cumpãrãtorii trebuie sã þinã cont de o serie de sfaturi. Se pune accent pe calitatea produselor, pe termenul de valabilitate ºi documentele de provenienþã a mãrfii. „La aceste produse verificãm modul de depozitare, de transport ºi de comercializare, respectarea

condiþiilor de calitate, verificarea produselor alimentare, dacã sunt în termenul de valabilitate, dacã nu prezitã modificãri organoleptice. Pe aceastã cale aducem un sfat consumatorilor sã achiziþioneze astfel de produse doar de la magazine specializate ºi autorizate, sã verifice organoleptic produsele, sã verifice data pânã la care acestea pot fi consumate”, a mai precizat sursa citatã.

Comercianþii care nu respectã prevederile legale riscã amenzi usturãtoare, dar ºi confiscarea produselor.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

S-au înmulþit fracturile Învãþãmântul special iernii a adus ºi o înmulþire a din Hunedoara a primit bani de la Guvern D ebutul numãrului de fracturi înregistrate

B

ani pentru învãþãmântul special. Guvernul a alocat în ºedinþa de sãptãmâna trecutã bani pentru plata finanþarea cheltuielilor de personal ale unor unitãþi de învãþãmânt special, precum ºi alocarea unor sume din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului, prevãzut în bugetul de stat pe anul 2013, pentru unele judeþe ºi municipiul Bucureºti.

La nivelul judeþului Hunedoara a fost repartizatã suma de 50 de mii de lei pentru plata salariilor, sporurilor, indemnizaþiilor ºi a altor drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, ºi pentru plata contribuþiilor aferente

acestora pentru personalul din unitãþile de învãþãmânt special.

Tot la nivelul judeþului s-a alocat suma de 1.225.000 de lei pentru plata salariilor, sporurilor, indemnizaþiilor ºi a altor drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, pentru plata

contribuþiilor aferente acestora, precum ºi pentru plata sumelor prevãzute prin hotãrâri judecãtoreºti având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat.

Din cei peste un milion de lei, 325.000 au fost repartizaþi pentru plata salariilor, sporurilor, indemnizaþiilor ºi a altor drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum ºi pentru plata contribuþiilor aferente acestora pentru personalul din unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat, iar 900.000 de lei pentru plata sumelor prevãzute prin hotãrâri judecãtoreºti având ca obiect acordarea unor drepturi de naturã salarialã stabilite în favoarea personalului din unitãþile de învãþãmânt preuniversitar de stat.

Monika BACIU

Bijuteriile, cadoul perfect pentru doamne

C

adouri exclusiv doamnelor. Bijuteriile sunt la mare cãutare în aceastã perioadã când sãrbãtorile de Crãciun bat la uºã. Domnii vor sã le ofere doamnelor sau domniºoarelor cadouri cu care niciodatã nu dau greºi. magazinele specializate se bucurã de vânzãri mai mari în aceastã perioadã, însã tot persoanele de sex feminin sunt cele care calcã pragurile acestor magazine mai des.

Monika BACIU ”Domnii vin sã le facã un cadou doamnelor dacã meritã, dar tot doamnele rãmân prioritare la shopping.

coliere, cu pietre Swarowski, ºi îi aºteptãm pe toþi sã ne viziteze magazinul. Se cautã coliere, bijuteriile, seturile pentru doamne pentru cã se apropie ºi petrecerea de revelion ºi trebuie sã se accesorizeze cât

Doamnele vin pentru cã se pricep mai bine decât bãrbaþii, dar vin ºi ei pentru cã este un lucru foarte bun”, a spus Dana, reprezentanta unui magazin de

gablonþuri.

Gablonþurile sunt alternativa mai ieftinã a bijuteriilor din materiale preþioase. Chiar ºi aºa doamnele ºi domniºoarele pot strãluci. ”Avem o gamã foarte variatã, avem cordeluþe, bentiþe,

mai frumos”, a mai spus Dana.

Preþurile sunt accesibile tuturor buzunarelor, iar gama de produse este variatã. Cu 150 de lei se poate achiziþiona un set complet de bijuterii.

la urgenþa spitalului din Petroºani. Asta, cu atât mai mult cu cât prima zãpadã cãzutã a fost urmatã de ploi care au transformat trotuarele localitãþii în adevãrate patinoare.

„Primele probleme au apãrut în urmã cu mai multe zile. Asta, dupã ce a nins, iar apoi a plouat. Acum, dupã ce strãzile s-au transformat în patinoare, numãrul celor care apeleazã la serviciile noastre este tot mai mare”, a declarat Ion Enea, medic în cadrul serviciului „urgenþe” de la Spitalul de Urgenþe din Petroºani.

Cei mai afectaþi de cãderile pe gheaþã au fost copiii ºi vârstnicii. „Am avut parte de pacienþi din toate categoriile de vârstã dar, cei mai afectaþi de vicisitudinele iernii au fost cei din categoriile extreme. Mã refer aici la minori ºi vârstnici”, a mai spus Ion Enea. ªi la munte, în staþiunile Parâng sau Straja numãrul accidentelor „hibernale” s-a înmulþit simþitor. Din fericire, un singur caz a fost ceva mai grav. „Am avut un singur caz mai grav care, dupã prima consultare, a fost trimis spre rezolvare la spitalul din Craiova. Asta, pentru cã respectiva turistã care a avut o fracturã de gambã inferioarã, a solicitat sã fie tratatã acasã”, a mai spus Ion Enea. În parantezã fie spus, în urmã cu 15 – 20 de ani, numãrul de fracturi înregistrate zilnic în Valea Jiului era cu mult mai mare. În prezent, însã, reducerea numãrului locuitorilor a adus ºi o scãdere a numãrului celor care trec pragul secþiilor de urgenþã ale spitalelor din zonã.

Mir cea NISTOR

14 Program & Horoscop

10:30 Între bine ºi rãu (r) 12:20 Oameni care au schimbat Lumea 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 13:55 Ia-mã acasã de Crãciun!

14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 19:45 Sport

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:15

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping În formã Teleshopping Iubirea, bat-o vina Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Regina cumpãrãturilor Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Iubiri secrete Cronica cârcotaºilor Trãsniþii

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Frumuºica 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Cãsãtorie de Crãciun 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Ce n-a vãzut Parisul!

17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter

21 martie *** 20 aprilie Este posibil ca persoana iubitã sã vã reproºeze cã sunteþi prea rece ºi cã vã preocupã prea mult afacerile sau cariera. Ocupaþi-vã mai mult familie. Relaxaþi-vã ºi odihniþi-vã mai mult!

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Îmi place sã-þi mulþumesc 20:15 Pistruiatul

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Barcelona Cartagena 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona Cartagena 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 Grila de Start 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: ACS Poli Timiºoara - CFR Cluj 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal: ACS Poli Timiºoara - CFR Cluj 19:45 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai S-ar putea sã înþelegeþi greºit un partener de afaceri ºi sã vã certaþi degeaba. Calmaþi-vã ºi lãmuriþi toate neînþelegerile, pentru cã riscaþi sã rupeþi colaborarea. Dupã-amiazã vã destindeþi la o discuþie cu un prieten bun care vã viziteazã.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Prietenii vã fac o surprizã ºi vã invitã sã vã petreceþi dupã-amiaza împreunã. Spre searã, este posibil sã aveþi o discuþie în contradictoriu cu partenerul de viaþã.

Nu fiþi impulsiv.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Ultimul mohican 22:30 Eu sunt sfârºitul

21

23 iulie *** 22 august

Ar fi bine sã nu vã planificaþi afaceri importante, pentru cã sar putea sã intervinã evenimente neprevãzute, din cauza cãrora nu vã puteþi respecta programul.

Este posibil sã primiþi o veste neplãcutã despre o rudã mai în vârstã ºi sã vi se cearã ajutorul.

23 august *** 22 septembrie

Relaþiile cu cei din jur ºi mai ales cu persoana iubitã au de suferit din cauza unor probleme de comunicare. Nu refuzaþi comunicarea. Se pare cã vã simþiþi epuizat ºi nu sunteþi dispus sã vã întâlniþi cu prietenii. Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult.

Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie sau o excursie. Ar fi bine sã þineþi seama de sfaturile unei rude mai în vârstã. Dupã-amiaza sunteþi invitat la o petrecere, dar sunteþi tentat sã vã eschivaþi.

Fiþi foarte atent la acte.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin. Dacã se iveºte ocazia sã plecaþi într-o excursie, refuzaþi, întrucât sunteþi predispus la accidente. Ar fi bine sã vã ascultaþi intuiþia ºi sã nu cedaþi insistenþelor persoanei iubite.

Dacã doriþi sã plecaþi într-o vizitã, luaþi legãturã cu gazdele înainte de a pleca. Existã riscul sã nu le gãsiþi acasã. Dupã-amiazã este posibil sã nu vã simþiþi prea bine ºi sã mergeþi la medic.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa sunteþi foarte ocupat cu probleme de afaceri stresante.

Dacã o rudã mai în vârstã vã cere ajutorul într-o problemã de sãnãtate, ar fi bine sã nu vã eschivaþi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi indispus ºi chiar irascibil, pentru cã nu v-a ieºit o afacere.

Nu vã descãrcaþi nervii acasã.

Mai bine analizaþi cauzele eºecului! Spre searã, la o întâlnire cu prietenii, reuºiþi sã vã regãsiþi echilibrul ºi buna dispoziþie.

21 decembrie *** 20 ianuarie Reuºiþi sã finalizaþi o lucrare importantã, începutã mai demult. Deja vã gândiþi la urmãtoarea, spre nemulþumirea familiei. Nu faceþi din orele suplimentare o obiºnuinþã.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi indispus ºi chiar irascibil, pentru cã nu v-a ieºit o afacere.

Nu vã descãrcaþi nervii acasã.

Mai bine analizaþi cauzele eºecului! Spre searã, la o întâlnire cu prietenii, reuºiþi sã vã regãsiþi echilibrul ºi buna dispoziþie.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

Program ºi trenuri noi

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

L

a începutu acestei sãptãmâni a intrat în vigoare noul mers al trenurilor, ce va fi valabil pânã în data de 13 decembrie 2014. Potrivit acestuia, municipiul Petroºani va fi tranzitat de 2 garnituri inter - regio (fostele accelerate) ºi 6 regio (fostele personale).

Mircea NISTOR Ca noutate, ar fi reluarea legãturii dintre Bucureºti ºi Cluj – Napoca, cu oprire în Staþia CFR din Petroºani, de unde trenul (inter – regio) va pleca spre Cluj la ora 23:03. Celãlalt tren inter – regio care va avea oprire ºi în Petroºani este cel pe ruta Arad – Bucureºti. Acesta va pleca din Petroºani la orele

23:26. În ceea ce priveºte garniturile regio care vor opri în staþia CFR din capitala Vãii Jiului, acestea sunt în numãr de 6, cinci dintre ele urmând a circula pe segmentul Petroºani – Simeria ºi retur. Cel de-al 6-lea este cel pe ruta Cluj – Timiºoara, acesta urmând a pleca din Petroºani la ora 0:14. Pe de altã parte, CFR Cãlãtori a mai precizat cã de-a lungul anului viitor vor fi continuate lucrãrile de reabilitare a infrastructurii feroviare.

Haideþi sã o ajutãm pe Andreea sã trãiascã!

Andreea Matei, are 14 ani ºi învaþã la ªcoala Gimnazialã numãrul 7 din Petroºani. Recent doctorii au diagnosticat-o cu leucemie acutã limfoblasticã. În prezent fetiþa este internatã în secþia de Oncopediatrie a Spitalului Louis Þurcanu din Timiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca, Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament este peste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-i ofere o ºansã la viaþã Andreei pot dona în contul: 4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

B

ilete cu anticipaþie, pentru evitarea aglomeraþiei Pentru evitarea aglomeraþiei de la casele de bilete din aceastã perioadã, CFR Cãlãtori recomandã achiziþionarea din timp a biletelor de tren. În plus, pentru cumpãrarea în avans a legitimaþiilor de cãlãtorie se acordã reduceri între 10% ºi 25%. De asemenea, se pot alege ºi alte variante tarifare care acordã reduceri la trans-

port prin ofertele comerciale. Programul de lucru al agenþiilor de voiaj CFR în perioada 23 decembrie 2013 – 3 ianuarie 2014, va fi urmãtorul: în zilele de 23 ºi 30 decembrie, programul agenþiilor de voiaj CFR va fi unul obiºnuit de lucru; în zilele de 24, 27, 31 decembrie ºi 03 ianuarie, toate agenþiile de voiaj CFR vor fi deschise în intervalul orar 08.00 – 15.30; în zilele de 25, 26 decembrie ºi 01, 02 ianuarie, agenþiile vor fi închise.

Condiþii de lucru în temperaturi extreme

Î

ngheaþã de frig lângã tarabe. Comercianþii din piaþa centralã din Petroºani îngheaþã de frig lângã tarabe în aºteptarea clienþilor. Oamenii se plâng de faptul cã nu existã cãldurã în piaþã ºi le îngheaþã marfa. Situaþia este mai complicatã pentru comercianþii care au tarabele afarã, în bãtaia vântului.

Monika BACIU

“E ger, cei din înãuntru se plâng cã e frig. Nu îi contrazice nimeni, dar pe noi afarã ne bate vântul, ploaia, gerul ne taie faþa”, spune o vânzãtoare.

Existã însã ºi angajaþi fericiþi.

Este vorba de angajaþii brutãriilor care lucreazã în temperaturi de peste 30 de grade. „Cred cã pentru personalul din brutãrie acum este bine cã aici

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

este cald ºi se lucreazã în condiþii mai bune. Vara ne strãduim sã facem climatizarea cu aer condiþionat ºi sã mai rãcim un pic sã fie un pic mai rece, dar iarna e perfect, iarna e perfect. Sunt cam în jur de 33 de grade, e foarte bine”, a spus Adriana Balint, angajata unei brutãrii.

Condiþiile de lucru ale brutarilor sunt optime atât vara cât ºi iarna, însã dupã cum spun, iarna este mult mai bine.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal.

Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.

Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 Decembrie 2013

Parângul, preluat iar de Krantz ª i-au luat jucãriile ºi au plecat la prima ninsoare, dar acum se întorc cu gânduri mai bune. Vorbim de reprezentanþii firmei Krantz Eurocenter, care au decis sã revinã la administrarea instalaþiei de telescaun ºi a pârtiilor din Parâng.

Diana MITRACHE Domeniul schiabil din Munþii Parâng va fi din nou administrat de firma care l-a abandonat recent.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã a discutat acest aspect ºi, dupã ce a achitat restanþele, s-a luat decizia care le va conveni tuturor. „Am avut discuþii cu Krantz, firma cu care suntem asociaþi pentru domeniul schiabil. Ei vor rãmâne în continuare, nu s-a schimbat nimic.

Rãmânem în aceiaºi formulã. Nu s-a schimbat nimic. Acum pregãtim ratrak-ul pentru a putea sã îl ducem sus sã batem pârtiile”, a menþionat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Primarul mai spune cã ºi angajaþii de la telescaun au fost preluaþi ºi cã în maxim o sãptãmânã vor fi bãtute ºi pârtiile, aºa încât turiºtii care vin aici sã aibã parte de pârtii amenajate „Sezonul de iarnã nu e compromis. Noi neam fi dorit mult mai mult, ne-am fi dorit sã

terminãm telescaunul TS 3 ºi aºa mai departe, însã, pârtiile care au fost amenajate, vor fi funcþionale Dacã ratrak-ul va fi dus zilele acestea sus ,probabil cã ºi în week-end-ul acesta se va schia, dacã nu, sãptãmâna viitoare, cu siguranþã”, a mai adaugat Tiberiu Iacob Ridzi, care încearcã astfel sã facã ceva pentru turiºtii care vor sã urce în munte.

Reamintim cã firma care a semnat un parteneriat cu administraþia localã din Petroºani, pentru administrarea staþiunii Parâng, ºi-a luat jucãriile ºi a plecat la primul week-end din acest sezon de schi, la începutul lunii decembrie. Angajaþii telescaunului au fost anunþaþi atunci cã sunt concediaþi, iar primãria Petroºani s-a trezit, în debutul sezonului de schi, cã staþiunea e lãsatã baltã. De atunci s-au purtat discuþii, primãria a achitat restanþele cãtre Krantz Eurocenter ºi, pe toatã perioada de pânã acum telescaunul a funcþionat fãrã întrerupere, lasugestia

celor din primãrie.

Parângul a rãmas mult în urma celorlalte staþiuni din zonã din cauza lucrãrilor care nu au mai fost finanþate.

P

roiectul sunã bine

Prin proiectul „Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng" cuprins în Programul „Schi în România”, în munte trebuia sã fie construitã o telegondolã cu staþia de plecare din Petroºani – zona Aeroport, cu staþia intermediarã în zona Hotelului „Rusu”, iar staþia de sosire la Slima. Sunt prevãzute 7 telescaune ce vor funcþiona pe o lungime de 8 km ºi 2 benzi transportoare.

Tot potrivit proiectului care a rãmas fãrã finanþare, în Parâng vor fi amenajate 17 pârtii de schi, însumând 23,7 km, ce vor beneficia de instalaþii de transport pe cablu, cãi de acces, instalaþie de iluminat nocturn pentru pârtia 2A, cât ºi de o instalaþie de producere a zãpezii artificiale, care va cuprinde: o captare de apã ºi staþie de

pompe (pe pârâul Jieþ), un bazin de apã de 100 m3 la confluenþa Gruniului cu Maleia ºi unul de 5 m3 la „Cãsuþa din poveºti”, reþea de conducte ºi tunuri de zãpadã.

Vor fi achiziþionate 7 bucãþi ratrak-uri ºi un sistem de tiketing.

Pentru cei mici, se va construi un orãºel al copiilor, aceºtia putându-se bucura de o bandã transportoare, un carusel, instalaþii uºoare, aparate alternative de zãpadã, cum ar fi: sãnii, plãci, pneuri. În plus, tot potrivit proiectului început pe vremea ministrului Elena Udrea, în Parâng se va dezvolta un centru de servicii turistice amplasat la staþia de sosire a Telegondolei TG – Poiana Zãpezii (Slima), unde vor fi amenajate un restaurant, o autoservire, punct sanitar, terasã relaxare, centre de închiriere echipament sportiv.

Proiectul mai prevede ºi construirea unui parc pentru snow – board, o instalaþie de bobcart, pentru perioada de varã ºi suprafeþe artificiale de schi în perioada de varã.

Va fi construit un centru administrativ al obiectivului, situat în Petroºani, la staþia de plecare a telegondolei,

care va cuprinde: birouri administraþie, dispecerat, case de bilete pentru sistemul de tiketing, puncte

sanitare, magazine, iar pentru relaxare ºi servirea mesei sunt prevãzute construcþii tip cabanã.