Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 513

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 11 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Morþii din cimitirul de lângã Spitalul din Petroºani colcãie în apã fiartã

Moº Crãciun a sosit din Laponia la Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Traficanþii de aur au ajuns ºi în Haþeg ori Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Violatorul din Lupeni, în arest pânã dupã revelion >>> PAGINA A 7-A

PRM-ul nu se lasã! >>> PAGINA A 7-A

Sprijin liberal pentru copiii sãraci din Petrila >>> PAGINILE 8-9

Piaþa muncii din Valea Jiului, ”dedicatã” meseriilor consacrate >>> PAGINA A 10-A

Previziuni pe piaþa muncii 2014 - þara se miºcã, Valea Jiului stagneazã >>> PAGINA A 11-A

Cu capra din Strehaia la Petroºani

ituaþie hidoasã la Petroºani, în cimitir, unde zeci de morminte sunt inundate cu apã fiartã din cauza þevilor sparte de la Termoficare. Autoritãþile paseazã de la una la alta responsabilitatea ºi nimeni nu e vinovat, în timp ce bolnavii din Spitalul de Urgenþã de la Petroºani au rãmas în frig. >>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 12-A

Tinerele talente se dueleazã la Petroºani >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Dezvaluiri 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Decembrie 2013

Morþii din cimitirul de lângã Spitalul din Petroºani colcãie în apã fiartã S ituaþie hidoasã la Petroºani, în cimitir, unde zeci de morminte sunt inundate cu apã fiartã din cauza þevilor sparte de la Termoficare. Autoritãþile paseazã de la una la alta responsabilitatea ºi nimeni nu e vinovat, în timp ce bolnavii din Spitalul de Urgenþã de la Petroºani au rãmas în frig. Diana MITRACHE În fapt, situaþia a fost generatã de o þeavã de la magistrala de termoficare ce vine de la Paroºeni ºi acum, o bunã parte a mormintelor din cimitirul aflat în vecinãtatea Spitalului de Urgenþã sunt înecate de apã fiartã. Un abur alb iese din mai multe pietre funerare, iar funcþionarii din Primãria Petroºani îºi paseazã responsabilitatea de la unii la alþii. Asta pentru cã aici þevile de termoficare sunt îngropate sub pãmânt ºi peste ele cineva a dat autorizaþie de construire a mormintelor. Însã, cum de s-a dat autorizaþie de înfiinþare a unui cimitir printr-un loc unde trece conducta de termoficare care ali-

menteazã chiar ºi Spitalul de Urgenþã din Petroºani, nimeni nu poate spune. Directorul general al SE Paroºeni, Doru Viºan prezent la faþa

fundul de pe scaunul pe care eºti proptit de ani buni... Cum s-a construit, domnule director, UN CIMITIR peste þeava de agent termic pe care o ai în

locului, a refuzat dialogul cu presa pe motiv cã situaþia e fãrã precedent, iar dialogul cu domnia sa într-un astfel de spaþiu este degradant. Pãi, bine mãi, directore, de ce ai venit pe teren? Doar ca sã îþi miºti

grijã? Tu unde erai? O întrebare extrem de simplã la care ai fi putut rãspunde ºi în spaþiul acela degradant, cum l-ai numit... Imaginea, domnule director, se câºtigã prin faptele pe care le faci, ºi nu se “pãteazã” dacã munceºti pe teren, chiar dacã te afli ºi într-un cimitir. Nici la primãrie nu a discutat cu presa, pe motiv cã nu e bine costumat. „Nu putem vorbi, pentru cã sunt pe teren ºi nu sunt pregãtit (N.R.: nu avea fracul ºi papionul

la gât)”, a fost singurul rãspuns pe care Doru Viºan l-a dat presei. Nici Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani nu a dat

responsabilii îºi paseazã oul fierbinte de la unul la altul, cel care taie chitanþe în acest cimitir, preotul Barbu îºi ia ºi domnia sa mâna de pe eno-

explicaþii. „Ce e treaba mea? E þeava magistralã!”, a spus Munteanu, prezent la cimitir, dar a uitat sã menþioneze cã e singurul responsabil de faptul cã oamenii din spital nu au cãldurã. City managerul municipiul Petroºani Marian Popescu a refuzat ºi el dialogul ºi a fost mai tranºant. „Nu înþelegi cã nu îþi spun nimic? Cautã purtãtorul de cuvânt!”, a fost replica lui Marian Popescu, prea ocupat cu problemele urbei. În timp ce

riaºii care i-au achitat taxa de morminte ºi acum rudele lor sunt „fierte” sub pãmânt. Mai mult, întreaga zonã se degradeazã cu fiecare minut, în timp

ce oamenii bolnavi din spital stau în frig. Pânã când responsabilii vor lua decizii, peisajul este unul dezolant ºi poate cã nu mai mirã pe nimeni faptul cã acolo s-a construit un cimitir peste þevile de utilitãþi, deºi se vede bine locul în care acestea intrã sub pãmânt. Este de vãzut cine va avea curaj sã repare þeava în aºa fel încât sã nu fie nimeni acuzat de profanarea mormintelor, care ºi aºa au fost grav afectate. Ba chiar mai mult, cine sunt cei care vor rãspunde pentru degradarea locului de veci din Petroºani.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Decembrie 2013

Moº Crãciun a sosit din Laponia la Petroºani C

u zâmbetul pe buze, dar cu ochii înecaþi de lacrimi, Moº Crãciun a vizitat ºi municipiul Petroºani. Acesta le-a dãruit colindãtorilor de la Fabrica lui Moº Crãciun bomboane. ªtefan este un bãrbat trecut de prima tinereþe, iar înfãþiºarea sa îl recomandã cu succes pentru a ocupa postul lui Moº Crãciun. Cei mici, pentru care Moº Crãciun este real, se bucurã la vederea unui astfel de personaj, însã pe moºul nostru

aceºti copii, ai cãror inocenþã se citeºte în ochi, îl emoþioneazã pânã la lacrimi. ”Sunt foarte emotiv. Întotdeauna mi-au plãcut copiii începând de la cei mai mici pânã la cei mai mari, dar aº vrea sã le bucurãm sufletele, dar nu prea avem posibili-

tãþi. Nu mã pot exprima”, spune ªtefan alias Moº Crãciun. Fabrica lui Moº Crãciun a fost vizitatã

de micii spiriduºi de la Grãdiniþa cu Program Prelungit Numãrul 2 din Petroºani care i-au cântat moºului douã colinde. ”Am venit sã colindãm ºi sã primim bomboane”, spune un micuþ. La cortul amplasat în parcul central din Petroºani au venit atât voluntarii de la Crucea Roºie cât ºi persoane simple, care în preajma sãrbãtorilor au adus ajutoare persoanelor nevoiaºe.

Pregãtiþi sã intervinã la nevoie V

oluntarii de la Subfiliala Crucea Roºie din Petroºani sunt pregãtiþi sã îi ajute pe locuitorii zonelor limitrofe.

Iarna se apropie, iar la nivelul Vãii Jiului sunt multe cãtune acolo unde când ninge abundent accesul se desfãºoarã cu dificultate. Cei de la Crucea Roºie sar în ajutorul autoritãþilor în caz de nevoie. ”Crucea Roºie, subfiliala de Cruce Roºie Petroºani

este întotdeauna pregãtitã pentru a interveni în caz de calamitãþi pentru cã în acest fel respectãm ºi unul dintre principiile fundamentale ale Crucii Roºii ºi anume umanitatea. Noi am fost întotdeauna alãturi de cetãþeni, nu numai de cei ai Vãii Jiului, ci de oamenii din întreaga þarã. Când au fost inundaþii în Colonie, în Aeroport noi am fost prezenþi. noi colaborãm foarte bine cu Apãrarea Civilã, cu pompierii, cu spitalul ºi suntem prezenþi ori de câte ori ni se cere spri-

jinul”, a declarat Felicia Necºa, coordonator Sublifiala Crucea Roºie

”Am venit cu gânduri bune pentru copiii care nu au sã le facem un bine înainte de sãrbãtori. Am adus jucãrii ºi hãinuþe. Am fost ºi anii trecuþi”, spune o petroºãneancã. ”Pachete aduse constau în obiecte de igienã personalã, periuþe de dinþi, pastã de dinþi, ºampon. Aceste pachete sunt distribuite din partea Crucii Roºii, iar pe aceastã cale invitãm cetãþenii sã vinã sã ne sprijine, fiecare sã

Petroºani. Voluntarii tineri sunt cei care au iniþiative în cazuri urgente. ”Ajugem oriunde pentru cã avem tineri inimoºi ºi care rãspund

aducã din puþinul care îl au. Oamenii trebuie sã conºtientizeze importanþa acestui proiect pentru cã trebuie sã ne aducem aminte ºi de cei în nevoie, sã ºtim sã ne uitãm ºi în jos la cei nãpãstuiþi, nu doar la cei care îi cunoaºtem ºi ne sunt prieteni. Crucea Roºie este prezentã acolo unde este nevoie de noi. Când suntem solicitaþi rãspundem afirmativ, în limita posibilitãþilor, în limita competenþei ºi cu voluntarii noºtri suntem mereu acolo unde oamenii au nevoie”, spune Cosmin Sicrea voluntar Crucea Roºie. Darurile aduse din partea celor cu suflet se pot depune la cortul din parcul central pânã în data de 13 decembrie 2013 în cadrul acþiunii de colectare ,,Dãruieºte din puþinul tãu, puþin”. Monika BACIU

prezent, au iniþiative proprii ºi ne ajutã întotdeauna. În orice zonã a Petroºaniului vom fi prezenþi”, a mai spus sursa citatã. Crucea Rosie Romana asista persoanele vulnerabile în situaþii de dezastre ºi de crizã. Prin programele ºi activitãþile sale în beneficiul societãþii, contribuie la prevenirea ºi alinarea suferinþei sub toate formele, protejeazã sãnãtatea ºi viaþa, promoveazã respectul faþã de demnitatea umanã, fãrã nicio discriminare bazatã pe naþionalitate, rasã, sex, religie, vîrstã, apartenenta socialã sau politicã. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Decembrie 2013

Traficanþii de aur au ajuns ºi în Haþeg ori Petroºani D

ouã bijuterii din Haþeg ºi Petroºani au fost percheziþionate ieri, dupã ce procurorii DIICOT au destructurat o reþea de traficanþi de bijuterii din aur. În cadrul aceleiaºi acþiuni au fost efectuate în mai multe judeþe din þarã nu mai puþin de 225 de percheziþii domiciliare, iar circa 100 de suspecþi au fost duºi pentru audieri la DIICOT Alba. Anchetatorii au suspiciuni cum cã ºi la bijuteria din centrul Petroºaniului au fost vândute, în decursul acestui an, mai multe podoabe din aur provenite de la o grupare de contrabandiºti care aducea aurul din Turcia, fãrã a-l declara ºi a plãti taxe statului. Totodatã, bijuteria din Valea Jiului ar fi fost ºi un „centru de colectare”, mai exact, magazinul achiziþionând aur pentru topit care era dat la schimb pentru bijuteriile ce ajungeau în raf-

turi, spun surse apropiate anchetei. La fel se întâmpla ºi în Haþeg, însã activitatea principalã aici ar fi fost plasarea pe piaþã a bijuteriilor aduse ilegal din Turcia. Ofiþerii BCCO Alba împreunã cu cei ai Direcþiei Generale Antifraudã Fiscalã au verificat cu atenþie toate bijuteriile din cele douã magazine hunedorene, iar la finalul percheziþiei au ridicat mai multe documente ºi posibil probe.

bandã cu bijuterii din aur. Potrivit anchetatorilor gruparea aducea din Turcia bijuterii din aur cu ajutorul unui patron turc care avea o firmã de transport persoane. „Aceastã grupare, a fost constituitã la iniþiativa învinuitului B.S, cetãþean turc,

care deþinea o firmã de transport internaþional de persoane, cu autocare, atât pe ruta Turcia-România cât ºi pe alte rute internaþionale. Necesitatea constituirii acestei grupãri, a rezultat din intenþia infracþionalã a unor mari vânzãtori de bijuterii din aur, din România ºi Europa, de a primi fãrã a fi supuse unui regim vamal (taxe vamale ºi accize), dar mai ales neevidenþiate ºi nedeclarate cãtre autoritãþile fiscale ale statului, în vederea creãrii posibilitãþii comercializãrii lor „la negru”, cantitãþi foarte mari de bijuterii din aur, care erau astfel

nedeclarate ºi vândute ulterior neînregistrat, respectiv nefiscalizat (fãrã TVA ºi impozit pe profit), prin magazinele deþinute de mai multe societãþi comerciale din România ºi alte þãri din Europa”, aratã anchetatorii.

atronii comandau ºi turcul aducea marfa

Procurorii spun cã patronii bijuteriilor fãceau comandã pentru diferite produse din aur, iar turcul le aduce cu autocarele sale direct din Turcia. Dupã introducerea în þarã, bijuteriile erau ascunse în spaþii special amenajate pentru disimulare, ulterior fiind distribuite unor cãrãuºi. Aceºtia din urmã se foloseau de mai multe autoturisme spe-

Hoþ de tânãr

oliþiºtii hunedoreni au reuºit sã reþinã în tânãr de 19 ani, dupã ce a comis mai multe furturi din societãþi comerciale.

n turc era capul reþelei

Acþiunea procurorilor DIICOT Alba a vizat destructurarea unei grupãri infracþionale organizate, formatã din 91 de persoane ºi care era specializatã în contra-

Astfel, în urma cercetãrilor efectuate, poliþiºtii au stabilit faptul cã, în data de 25 noiembrie, în tim-

ªofer cu mânã lungã

oferul unui autocamion care aproviziona un supermarket din Deva a intrat în vizorul poliþiºtilor dupã ce a fost prins cã a sustras mai multe produse alimentare din semiremorca cu care livra marfa. Acesta a fost descoperit dupã ce personalul de securitate al unui supermarket din Deva a sesizat Poliþia Deva cu privire la faptul cã recepþionerul gestionar al magazinului a con-

statat lipsa mai multor produse alimentare din semiremorca unui autocamion care livra marfã pentru supermarket. În urma efectuãrii cercetãrilor, în cabina autocamionului în cauzã au fost gãsite o parte din bunurile sustrase (respectiv 10 sticle cu bãuturi rãcoritoare ºi 14 conserve alimentare), stabilindu-se cã acestea au fost sustrase din semiremorcã, prin detaºarea unui cordon al prelatei, de cãtre conducãtorul autocamionului, un

cial modificate în care ascundeau aurul încât sã nu fie prinºi la controale. Bijuteriile ajungeau în România, Bulgaria, Polonia, Ucraina, Serbia, Ungaria, Austria, Germania, Italia ºi Macedonia, cãtre diferite magazine de bijuterii, iar apoi cãrãuºii colectau ºi sumele de bani aferente comenzilor. Anchetatorii ridicaserã ieri circa 60 de kilograme de bijuterii din aur. La sediul D.I.I.C.O.T – Serviciul Teritorial Alba au fost duse în pentru audieri circa 100 persoane, iar luni s-a început urmãrirea penalã împotriva a 91 de învinuiþi. Maximilian GÂNJU

pul nopþii, tânãrul a sustras suma de 790 lei din incinta unei societãþi comerciale din Deva, iar în data de 30 noiembrie, ajutat ºi de un minor în vârstã de 14 ani, tot pe timp de noapte, a sustras suma de 6.600 lei din incinta unei firme din Deva.Poliþiºtii continuã cercetãrile în vederea documentãrii întregii activitãþi infracþionale a suspectului.

tânãr de 23 de ani, din judeþul Timiº. Poliþiºtii au stabilit cã fapta a fost comisã noaptea, în timp ce conducãtorul auto se afla într-un refugiu situat pe DN7, la limita dintre judeþele Alba ºi Hunedoara.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

Tichetele ajung la beneficiari

ute de oameni au primit tichete de sãrbãtori. Este vorba despre familii sãrace, ori familii cu copii în plasament ºi acþiunea de distribuire a acestora continuã la Petroºani. Diana MITRACHE

Pentru cã nu au fost epuizate în perioada sãrbãtorilor de Paºti, tichetele cadou pentru familiile cu venituri modeste sunt acum distribuite. Sute de oameni îºi vor petrece sãrbãtorile cu un plus de buget, dupã ce au intrat dejaîn posesia acestor bonuri de la primãrie. „Pânã la data la care vorbim, au fost date deja cãtre 127 de familii aceste tichete. O parte dintre ei iau tichete în valoare de 50 de lei, iar alþii de 100 de lei. Depinde de categoria în care se încadreazã. De pildã, cei care

au copii în plasament,în tutelã, sau care primesc cantinã socialã ºi nu au primit alimentele de la UE, aceia vor primi tichete în valoare de 100 de lei, iar cei care se aflã în familii cu risc de abandon sau primesc alocaþii pentru susþinerea familiei, aceia primesc tichete în valoare de 50 de lei. Ele pot fi ridicate dela Direcþia de Asistenþã Socialã de la Petroºani”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Pânã acum au fost distribuite 635 de tichete ºi mai sunt câteva sute, fiecare în valoare de câte 10 lei.

pânã la finele acestui an, în noiembrie a fost adoptatã o Hotãrâre de Consiliu Local prin care acestea sã fie redistribuite. Benefoiciarii se pot prezenta în aceste zile la casieria Serviciului de Asistenþã Socialã din Petroºani.

Deoarece, pânã în noiembrie, o parte din tichetele sociale pe care edilii doreau sã le dea unor categorii sociale defavorizate nu au fost ridicate, iar ele puteau fi utilizate doar

iolatorul din Lupeni rãmâne în arest la Aiud, unde îºi va petrece sãrbãtorile de iarnã în aºteptarea sentinþei. Magistraþii de la Petroºani au amânat judecarea cauzei în care Ioan Adrian Greblã este judecat pentru viol pânã în data de 7 ianuarie 2014.

Violatorul din Lupeni, în arest pânã dupã revelion

Tot atunci se va continua audierea martorilor încuviinþaþi la termenele anterioare. Ioan Adrian Greblã, în vârstã de 34 de ani, este acuzat cã a violat o tânãrã ed 19 ani. Fapta s-a petrecut la mijlocul lunii septembrie, iar tânãra le-a povestit oamenilor legii cã Ioan Adrian Greblã, pe care îl

cunoºtea de la barul unde lucra, a acostat-o pe stradã ºi i-a spus cã o conduce pânã acasã, ca sã fie în siguranþã. La adãpostul întunerlizarea corectã a icului, însã, a surselor de energie. ameninþat-o Potrivit statisticilor cu un cuþit ºi I.G.S.U., în urma dus-o la incendiilor la locuinþe apartamentul produse în primele zece luni ale acestui an au rezultat 476 de victime, dintre care 132 ºi-au pierdut viaþa. În aceeaºi perioadã a anului trecut, în cele 4.978 de incendii produse au fost rãnite 413 persoane, iar 168 dintre acestea au decedat.

„RISC. Siguranþa NU e un joc de noroc!

l doilea an al parteneriatului „Împreunã pentru siguranþã”, derulat între Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã (I.G.S.U.) ºi E.ON România, a debutat cu o nouã campanie naþionalã de informare ºi conºtientizare a populaþiei: „RISC. Siguranþa NU e un joc de noroc!“. Aceasta îºi propune sã tragã un semnal de alarmã asupra riscurilor majore la care cetãþenii se expun atunci când exploateazã coºuri de fum neprotejate faþã de elementele combustibile, neetanºate sau necurãþate, aparate electrice defecte sau improvizate, precum ºi în cazul utilizãrii necorespunzãtoare a mijloacelor de încãlzire

care funcþioneazã pe bazã de gaz sau alte tipuri de combustibil. Statisticile I.G.S.U. evidenþiazã faptul cã, din cele aproximativ 4.200 de incendii produse în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2013, un numãr de 1.760 au avut la origine cauzele menþionate mai sus. Chiar dacã

numãrul total al incendiilor la locuinþe este mai scãzut faþã de perioada similarã a anului trecut, ponderea cauzelor de tipul celor enumerate se menþine la un nivel ridicat ºi, din acest motiv, noua campanie de informare îºi propune nu doar sã contribuie la reducerea numãrului de incidente, ci ºi sã schimbe, în timp, atitudinea ºi comportamentul legat de uti-

unui prieten, unde a obligat-o sã consume bãuturi alcoolice ºi sã întreþinã relaþii sexuale cu el, împotriva voinþei sale. Procurorii au propus, într-un final, arestarea preventivã a inculpatului, iar magistraþii de la Petroºani au acceptat cererea. Dosarul se aflã pe rolul Judecãtoriei Petroºani, unde Greblã va fi adus marþi din arest.

Politic 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Decembrie 2013

drian Rus va candida pentru un post de membru al comisiei naþionale de disciplinã a partidului Forþa Civicã, în cadrul ºedinþei Consiliului Naþional, for de conducere care se va întruni în 14 decembrie.

Adrian Rus, candidatul Vãii Jiului în Comisia Naþionalã de disciplinã a partidului Forþa Civicã delegaþilor a lui MihaiRãzvan Ungureanu, preºedintele Forþa Civicã, drept candidat al acestui partid pentru funcþia de ºef al statului la scrutinul din

La întrunirea Consiliului Naþional a partidului Forþa Civicã pe ordinea de zi se aflã alegerea membrilor Biroului Permanent Naþional (BPN), dar ºi validarea prin votul

PRM-ul nu se lasã!

RM–ul este de neclintit. Nu vrea decât alianþã ºi nicidecum o contopire, înainte de „nuntã”. Asta spun acum cei care reprezintã acest partid ºi care nu concep sã plece în PNL. S-au purtat discuþii despre posibile alianþe cu liberalii, însã PRM-iºtii sunt de neatins când vine vorba de partidul lor. Nu l-au abandonat ei pe Vadim Tudor, atunci când þara fierbea ºi spun cã nu o fac nici acum, indiferet câþi membri pleacã din judeþ la PNL. Totuºi, ei nu exclud alianþe politice cu liberalii, dar fãrã alte angajamente. „De la ºedinþa de joi, pe care am avut-o la judeþ, am consultat colegii din Valea Jiului ºi la momentul de faþã nu existã intenþii ale membrilor PRM, nici ale conducerilor organizaþiilor PRM de a se înscrie în PNL. Practic, subiectul a pornit de la o discuþie mai veche. Noi ne-am dorit,pentru a nu mai rata Consiliile

locale, sã facem o alianþã pentru 2016, mai puternicã. Prima acþiune a fost sãîncepem discuþiile cu PNL –ul, dar de la alianþã ºi pânã la înscrieri în partid, lucrurile sunt ºi diferite ºi foarte îndepãrtate”, a þinut sã precizeze Emanuel Andronache, preºedinte PRM Petrila, care spune acum cã „liberalii vor sã facem dragoste înainte de nuntã, dar nu se poate!”. Valea Jiului mai numãrã vreo câteva zeci de PRM-iºti ºi toþi au decis sã rãmânã în acest partid, sã-ºi facã pragul electoral ºi abia apoi sã-ºi negocieze poziþii, alianþe, dar nicidecum sã trãdeze România Mare. Diana MITRACHE

eputaþii, împãrþiþi între interese. ªase deputaþi numãrã judeþul Hunedoara, asta dupã ce Dan Radu Ruºanu a fost numit preºedintele Autoritãþii de Supraveghere Financiarã. Cei ºase deputaþi ai judeþului Hunedoara sunt împãrþiþi între interese.

Deputaþi acþionari

eputaþi acþionari

Deputatul Carmen Eleonora Hãrãu deþine calitatea de asociat la mai multe societãþi. Hunedoreanca este nou-intratã pe scena Parlamentului românesc ea fiind la primul mandat. Carmen Hãrãu deþine acþiuni la douã societãþi. La SC MicroMega SRL deþine 50% din acþiuni unde valoarea pãrþilor sociale/a acþiunilor este de 50 de mii de lei. Deputatul mai este acþionarul societãþii Ameritech unde deþine

2014. Pe lângã Adrian Rus, care este responsabil zonal Valea Jiului a partidului Forþa Civicã, ºi-au mai depus dosarele de candidaþi pentru o funcþie în cadrul BPN al Forþa Civicã ºi Cristian Grigoraº, liderul organizaþiei judeþene Hunedoara, respectiv Cristian Vladu. Primul candideazã pentru funcþia de vicepreºedinte al BPN, iar cel de-al doilea, secretar regional al BPN. Marius MITRACHE

0,13% din acþiuni a cãror valoare este de 1250 de lei. Hãrãu mai deþine calitatea de membru al Asociaþiei Evaluatorilor Autorizaþi din România ºi Corpul Experþilor Contabili ºi Contabililor Autorizaþi din România. Cel de-al doilea deputat al judeþului Hunedoara care deþine acþiuni la mai multe societãþi este social-democratul Laurenþiu Nistor. Acesta deþine în proporþie de 100% Reparaþii Serv Cim Bãlata unde valoarea pãrþilor sociale este evaluatã la suma de 1000 de lei. Nistor mai deþine acþiuni în

proporþie de 14%, respectiv 12% la SC Trak Trans SRL ºi SC Bejan Serv SRL unde valoarea pãrþilor sociale este de 140, respectiv 120 de lei. Deputatul mai are douã acþiuni la SC Damar Mada SRL ºi o acþiune la SC Emoda SRL. Laurenþiu Nistor este preºedintele Organizaþiei Judeþene a PSD, membru în cadrul Consilului Naþional al PSD ºi membru în cadrul Comitetului Executiv Naþional al PSD. ªi fostul primar al municipiului Deva, Mircia Muntean deþine acþiuni. Acesta deþine 2275 de acþiuni la Banca Românã de Dezvoltare. Natalia Intotero are 20 de acþiuni la SC Natalia&Ancuþa Select SRL unde valoarea pãrþilor sociale este de 200 de lei. Deputatul PSD este membru Crucea Roºie ºi membru al Sindicatului Învãþãmânt Preuniversitar. Alt deputat social-democrat, Cristian Resmeriþã deþine 10 acþiuni cu o valoare de 100 de lei la SC Marius Com SRL.

eputaþi neafiliaþi

Doar doi deputaþi au rãmas ”neafiliaþi” la nicio societate. Monica Iacob Ridzi ºi Bogdan Þâmpãu sunt singurii deputaþi ai judeþului Hunedoara care nu au acþiuni la nicio societate ºi nu fac parte din nicio asociaþie. Monika BACIU

8 Actualitate

reºedintele PNL Petrila, Costel Avram, este decis sã se implice activ în ajutorarea copiilor aflaþi în îngrijirea Organizaþiei Salvaþi Copiii din Petrila. Asta dupã ce a participat la o

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Decembrie 2013

Sprijin liberal pentru copiii sãraci din Petrila acþiune caritabilã, de Moº Nicolae, care l-a impresionat extrem de mult. Costel Avram vrea sã îi ajute pe copiii ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate, aflaþi

Porci de Crãciun de la elevii unui liceu hunedorean

n liceu din judeþul Hunedoara îºi sporeºte veniturile din vânzarea de porci. ªi, pânã la urmã, este un dublu câºtig: pe de o parte ºcoala face rost de fonduri, iar pe de altã parte, viitorii zootehniºti învaþã cum se cresc animalele. Afacerea se dezvoltã la Colegiul Agricol din Geoagiu, unde în fiecare an zeci de porci sunt crescuþi de elevi ºi apoi scoºi la vânzare. Iar în acest mod elevii

sub monitorizarea atentã a Organizaþiei Salvaþi Copiii din Petrila, sã beneficieze ºi ei de hranã caldã la prânz. A fost la sediul acestei organizaþii, împreunã cu alþi reprezentanþi ai PNL Petrila, pentru a

fac ºi practica necesarã ºi spun cã sunt mulþumiþi. „Rãsplata mea este cã am grijã de anumale ºi sã ºtiþi cã am pus suflet mult pentru îngrijirea ºi creºterea lor", spune un elev. Cei mai mulþi dintre porci ajung la târg, înainte de Crãciun, ºi sunt la mare cãutare pentru cã sunt hrãniþi „bio”. "Sunt cãutaþi pentru cã sunt hrãniþi din produsele noastre. Nu folosim concentrate sau alte produse pentru hrãnit animale, doar porumbul, grâul ºi cartofii pe care ii producem pe câmpurile noastre didactice", a declarat Marius Siler, directorul Colegiului Agricol Geoagiu. ªi, pentru cã afacerea merge ca pe roate, conducerea liceului este decisã sã extindã ferma, iar de anul viitor elevii vor creºte ºi oi pe care sã le vândã de Paºte. Car men COSMAN

duce cadouri de Moº Nicolae copiilor de aici, iar acþiunea – pregãtitã de reprezentanþii PNL Petrila - l-a marcat extrem de mult. „Membrii PNL au strâns bani, s-au fãcut 120 de pachete pentru copiii de la Organizaþia Salvaþi Copiii. Joi seara am fost sã ducem cadourile, iar la acþiune au participat peste 40 de oameni. Când am vãzut cât suflet pune doamna Popescu, care este preºedinta Organizaþiei, m-am hotãrât pe loc cã trebuie sã fac mai mult pentru ei”, spune Costel Avram. A fost impresionat ºi sã gãseascã, la sediul Organizaþiei PN Petrila - dupã cum chiar el

povesteºte - directori de minã, profesori, directori de ºcoli, membri, care învãþau colinde special pentru vizita de la Salvaþi Copiii, ºi a decis cã trebuie neapãrat sã facã mai mult pentru aceºti micuþi. Iar cel mai mult l-a impresionat situaþia micuþilor care au pãrinþii plecaþi la muncã în strãinãtate ºi, din acest motiv, nu pot beneficia de masa caldã la prânz, la fel ca ºi ceilalþi copii aflaþi în îngrijirea asociaþiei, asta deºi pãrinþii lor abia îºi duc traiul peste hotare ºi nu reuºesc sã trimitã nimic în þarã. Aºa cã, s-a întâlnit din nou cu Valeria Popescu, preºedinta Asociaþiei,

pentru a pune la punct detaliile ajutorului pe care vrea sã îl acorde.

povestea doamna Popescu cã pentru cei 120 de copii au bani provenind dintr-o subvenþie, dar mai sunt copii ai cãror pãrinþi

sã vedem ce înseamnã ca ºi aceºti copii sã beneficieze de masã la prânz. Sunt în jur de 15 – 20 de copii ºi doresc sã gãsesc o

ncã o ”palmã” datã viitoarelor mãmici. Mamele nu vor beneficia de un ajutor din partea statului pentru fiecare dintre copiii nou nãscuþi, dupã ce un proiect de act normativ care prevedea acest lucru a fost respins de Parlamentul României.

„Consider cã trebuie sã fac mai mult pentru aceºti copii. M-a marcat acþiunea de la Salvaþi Copiii ºi vã asigur cã mã voi implica. Îmi

sunt plecaþi în strãinãtate ºi aceºtia nu beneficiazã la prânz de hranã, ci doar de ajutorul unui psiholog ºi unui pedagog. Am cerut o analizã

soluþie pentru ca ºi aceºti copii sã beneficieze de masa de prânz”,a explicat liderul PNL Petrila. Car men COSMAN

Boschetari pe strãzi, adãpost gol

e când adãpostul pentru oamenii strãzii de la Petroºani este liber, ambulanþele culeg boschetarii de pe drumuri. Ei sunt aduºi la spital unde primesc îngrijiri ºi trag un pui de somn, dupã care pribegesc din nou pe drumuri. Adãpostul pentru oamenii strãzii de la Petroºani este încã gol. Boschetarii nu au venit încã din propria iniþiativã aici, aºa cum au fãcut în anii trecuþi, ºi nici Poliþia Localã nu s-a dus sã-i caute pe strãzi pentru cã nu s-au

înregistrat temperaturi atât de scãzute precum scrie în lege, de sub 0 grade Celsius timp câteva zile consecutiv. „ Încã nu s-au înregistrat solicitãri din partea persoanelor fãrã adãpost, dar noi suntem pregãtiþi ºi avem tot ceea ce ne trebuie acolo. Seara ºi

Încurajarea natalitãþii, descurajatã de deputaþi

noaptea este ºi pazã, iar capacitatea este aceeaºi, de 4 persoane, dar poate fi mãritã la nevoie”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petrosani Totuºi, boschetarii sunt culeºi de pe strãzi de ambulanþele care îi aduc la Spital, în Serviciul de Urgenþã. De cele mai multe ori, ei sunt beþi criþã. Dupã ce se iau la harþã cu cadrele medicale acolo, trag un pui de somn la cãldurã, iar apoi pleacã din nou pe strãzi, unde hoinãresc pânã la urmãtoarea vizitã la Spital. De menþionat este cã adãpostul de la Petroºani funcþioneazã în aceeaºi locaþie în care era înainte Poliþia Localã, în incinta fostului Spital de Psihiarie din centrul Petroºaniului. Luiza ANDRONACHE

Focar încã activ la Petrila

ocarul de hepatitã A de la F Petrila nu este nici pe departe stãvilit. La Spitalul Municipal Vulcan, Secþia de Boli Contagioase, vin în continuare pacienþi cu hepatita A, din aceeaºi zonã, de la cap de linie din Petrila, de unde a izbucnit focarul în urmã cu câteva sãptãmâni.

“În prezent avem patru internaþi, respectiv douã fetiþe surori, uan de 3, cealaltã de 4 aniºori, o fatã de 19 ani ºi un tânãr de 27 de ani. Ei au venit în aces-

te zile, tot de la Petrila”, ne-a declarat dr. Cãtãlin Popa, director medical Spitalul Municipal Vulcan. Luna trecutã au venit cei mai mulþi pacienþi cu hepatitã A de la Petrila, la Spitalul din Vulcan. Doar dintr-un foc au fost internaþi 14 tineri. De altfel, aici au fost ºi vaccinaþi oamenii împotriva acestui virus. Dintre aceºtia ºi 100 de copii. Luiza ANDRONACHE

Conform documentului, ajutorul urma sã se acorde o singurã datã, la eliberarea certificatului de naºtere al copilului. Propunerea de a acorda mamelor un ajutor financiar la naºtere este cuprinsã într-un proiect de lege privind acordarea de ajutor financiar pentru nou nãscuþi înregistrat la Senat de cãtre mai mulþi deputaþi PP-DD la începutul acestui an. Printre aceºtia s-a numãrat ºi deputatul PP-DD Monica Iacob Ridzi, deputat Colegiul de Est Valea Jiului. Iniþiativa legislativã a fost respinsã, însã, de Senat, prima camerã sesizatã, dar ºi de Camerã Deputaþilor, forul decizional, cu 231 voturi împotriva ºi 70 pentru. Practic, prin votul negativ dat de deputaþi, proiectul ºi-a încetat definitiv procedura legislativã, Iniþiatorii documentului doreau acordarea unui ajutor financiar mamelor pentru achiziþionarea de produse de lenjerie ºi îngrijire de primã necesitate. Deputaþii iniþiatori au menþionat faptul cã au avut în vedere încurajarea mamelor aflate la început de drum, precum ºi oferirea posibilitãþii de a achiziþiona un minim de produse strict necesare unui nou nãscut. Potrivit propunerii legislative, ajutorul urmã a fi în suma de 500 RON, neimpozabili ºi trebuia sã se acorde o singurã datã, la eliberarea certificatului de naºtere. Monika BACIU

8 Actualitate

reºedintele PNL Petrila, Costel Avram, este decis sã se implice activ în ajutorarea copiilor aflaþi în îngrijirea Organizaþiei Salvaþi Copiii din Petrila. Asta dupã ce a participat la o

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Decembrie 2013

Porci de Crãciun de la elevii unui liceu hunedorean

pentru a pune la punct detaliile ajutorului pe care vrea sã îl acorde.

povestea doamna Popescu cã pentru cei 120 de copii au bani provenind dintr-o subvenþie, dar mai sunt copii ai cãror pãrinþi

sã vedem ce înseamnã ca ºi aceºti copii sã beneficieze de masã la prânz. Sunt în jur de 15 – 20 de copii ºi doresc sã gãsesc o

„Consider cã trebuie sã fac mai mult pentru aceºti copii. M-a marcat acþiunea de la Salvaþi Copiii ºi vã asigur cã mã voi implica. Îmi

sunt plecaþi în strãinãtate ºi aceºtia nu beneficiazã la prânz de hranã, ci doar de ajutorul unui psiholog ºi unui pedagog. Am cerut o analizã

soluþie pentru ca ºi aceºti copii sã beneficieze de masa de prânz”,a explicat liderul PNL Petrila. Car men COSMAN

Boschetari pe strãzi, adãpost gol

Încurajarea natalitãþii, descurajatã de deputaþi

Focar încã activ la Petrila

“În prezent avem patru internaþi, respectiv douã fetiþe surori, uan de 3, cealaltã de 4 aniºori, o fatã de 19 ani ºi un tânãr de 27 de ani. Ei au venit în aces-

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Decmebrie 2013

Piaþa muncii din Valea Jiului, ”dedicatã” meseriilor consacrate

iaþa muncii din Valea Jiului este limitatã din punctul de vedere al meseriilor ”noi”. În Valea Jiului nu se angajeazã bone sau persoane în alte domenii nou apãrute în ultimii ani pe piaþa muncii. Monika BACIU ”Din pãcate pe piaþa muncii din Petroºani nu le oferim locuri de muncã în meserii noi recunoscute în codul calificãrilor din România”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani. Odata cu trecerea timpului, nevoile oamenilor se modifica si se inmultesc. Drept urmare apar noi si noi meserii

care sa satisfaca diferite segmente de piata. Pe piaþa muncii din România au apãrut în ultimii ani câteva meserii noi. La nivelul Vãii Jiului însã persoanele încadrate pe aceste posturi sunt inexistente. Este vorba de copywriter adicã persoana care se ocupa de conceptia si designul mesajelor publicitare (reclame TV, spoturi audio, panouri pub-

Porþi deschise tuturor

u aflat cum îºi desfãºoarã activitatea funcþionarii din cadrul Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara. Zeci de petroºãneni au trecut pragul Agenþiei Locale pentru Ocuparea Foreþei de Muncã Petroºani în cadrul acþiunii Ziua Porþilor Deschise. Monika BACIU ”Avem ziua porþilor deschise, nu aºteptãm doar elevi, aºteptãm orice persoanã care este interesatã de serviciile pe care le oferim. Aºteptãm ºi elevii din anii terminali. Le vom prezenta toate serviciile pe care noi le oferim persoanelor care ne calcã pragul”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM

Petroºani. În fiecare an, în data de 10 decembrie, se ani-

licitare). Un junior copywriter castiga intre 300 si 500 de euro pe luna, iar unul cu trei ani de experienta poate sa ajunga si la 2.000 de euro lunar.singura meserie modernã care se regãseºte ºi în Valea Jiului este cea de mediator. Mediatorul este cel care te ajuta sa gasesti o cale de rezolvare a conflictelor fara sa se ajunga in instanta. Medierea acopera nu doar conflictele comerciale, ci si pe cele de munca, familie. Fiind un job nou aparut, sumele obtinute nu sunt foarte mari, insa cu o munca sustinuta pot fi si de 1.000 de euro lunar.

Mii de hunedoreni ºi-au pierdut locurile de muncã în noiembrie

este 3.000 de hunedoreni ºi-au pierdut locurile de muncã în decursul lunii noiembrie, dintre care aproape 600 în urma disponibilizãrilor curente de personal. Potrivit datelor oficiale ale Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara faþã de luna octombrie, rata ºomajului a crescut cu 0,35 puncte procentuale, atingând la sfârºitul lunii noiembrie nivelul de 7,23 %. Marius MITRACHE “La finele lunii noiembrie 2013, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 14.019, din care 6.430 ºomeri indemnizaþi ºi 7.589 ºomeri neindemnizaþi. Din numãrul total de 7.589 ºomeri neindemnizaþi, un numãr de 3.674 de persoane sunt beneficiari de prevederile Legii nr. 416/2001, privind venitul minim garantat. Din totalul ºomerilor hunedoreni, la sfârºitul lunii

noiembrie 2013, femeile sunt în numãr de 6.793”, aratã Vasile Iorgovan Velichi, director executiv AJOFM Hunedoara. Cei mai mulþi ºomeri se gãsesc în Brad-1994 ºi Orãºtie-1793, apoi în Hunedoara1671, Deva-1607, Petroºani- 1545 ºi

Haþeg- 1319. Pe de altã parte, în decursul lunii noiembrie, din evidenþele Agenþiei Judeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã au ieºit un numãr de 2.375 de persoane, din care 1.470 de persoane au reuºit sã se încadreze în muncã.

verseazã Ziua Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã. Alegerea acestei manifestãri se datoreazã împlinirii în acest an a 15 ani de la prima întrunire a Consiliului de Administraþie al Agenþiei Naþionale pentru Ocuparea Forþei de Muncã. Ca urmare a acestei aniversãri, AJOFM Hunedoara a organizat marþi Ziua Porþilor Deschise.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Decembrie 2013

Previziuni pe piaþa muncii 2014 - þara se miºcã, Valea Jiului stagneazã

ercetãtorul ºtiinþific, dr.ing. Valeriu Pleºea, cu competenþe în coordonare de proiecte zonale ºi naþionale de cercetare ºtiinþificã, a pus cap la cap studiile privind piaþa muncii ºi a ajuns la o concluzie uºor optimistã, dar fragilã, pentru anul 2014, în general. În plan local, situaþia nu este rozã… Ileana FIRÞULESCU ”Conform unui studiu recent, aproape unu din nouã angajatori de pe piaþa localã are în plan creºterea numãrul de salariaþi în primul trimestru al anului viitor, cu doar 1% în plus faþã de numãrul celor care anunþã restructurãri de personal în urmãtoarele trei luni. În acelaºi timp, 78% dintre ei susþin cã nu au planuri de modificare în plus sau în minus a efectivelor de salariaþi în perioada ianuariemartie 2014. Pe tot parcursul anului 2013 atitudinea angajatorilor a fost definitã de prudenþã, iar planurilor de angajare le-a lipsit magnitudinea. S-a observat cã pânã ºi cei mai optimiºti dintre angajatori ºi-au reevaluat constant nevoile în funcþie de context. Ei aºteaptã semnale mai clare de îmbunãtãþire, având nevoie de stabilitate pentru a lua decizia de a-ºi mãri numãrul de angajaþi. În condiþii de volatilitate economicã prelungitã (adicã de aceastã crizã care nu se mai sfârºeºte) orice schimbare fiscalã sau legislativã, care afecteazã relaþiile de muncã, poate inversa modesta tendinþã

ascendentã care se prefigureaza pentru 2014!

lui 2014 se numãrã Bucureºti-Ilfov ºi

al anului viitor. De asemenea, în Sud-Est, previziunea netã de angajare este de -4%, în scãdere cu 6 puncte procentuale faþã de trimestrul precedent. Aceste fluctuaþii regionale de la trimestru la trimestru de +12%) ºi industria prelucrãtoare (cu o previziune netã de angajare de +13%).

Ceea ce e interesant, îl constituie faptul cã la nivel regional, cele mai optimiste perspective de angajare pentru primele trei luni ale anului viitor vin din partea companiilor care activeazã în Sudul þãrii, previziunea netã în aceastã regiune crescând cu 17 puncte procentuale faþã de confirmã cã piaþa forþei de muncã este extrem de sensibilã la schimbãrile economice, iar efectele se vãd foarte repede. Intersant este faptul ca industriile care vor genera cele mai multe oportunitãþi de angajare pentru cei care îºi vor cãuta un loc de muncã în prima parte a anului viitor sunt agricultura (unde previziunea netã este trimestrul IV al acestui an, pânã la +8%. Totuºi, perspectivele de angajare pentru aceeaºi zonã a þãrii pentru trimestrul I al anului viitor sunt cu 8% mai mici faþã de aceeaºi perioadã a lui 2013. Printre regiunile care au anunþat cele mai multe angajãri pentru prima parte a

Din nefericire pentru noi, cei din zona Vãii Jiului ºi, beneînþeles Gorj, pãstrând însã proporþiile pentru acest din urmã exemplu, la polul opus, angajaþii din industria extractivã, energie electricã, gaze ºi apã, ca ºi cei din construcþii vor avea cel mai mult de suferit, previziunea netã de angajare fiind cuprinsã între -1% ºi 11% pentru primele trei luni ale anului 2014. Poate dupã perioada menþionatã... Momentan, mã abþin pentru posibile verdicte!” – este concluzia la care a ajuns cercetãrorul ºtiinþific ºi professor asociat, dr. ing. Valeriu Pleºea, din Petroºani.

Centrul þãrii (cu o previziune netã de angajare de+8%), dar ºi zona de Nord-Est (cu o previziune netã de angajare de +6%). În regiuni precum cea de Vest, unde previziunea netã de angajare avea pânã de curând valori pozitive, intenþiile de angajare au scãzut pânã la -3% pentru trimestrul unu

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

Cu capra din Strehaia la Petroºani u îmbrãcat niºte cerceafuri, au A luat cu ei o tobã ºi au improvizat un fel de caprã, iar acum umblã prin Valea Jiului. Sunt urãtorii, care vin sã ne vesteascã, dupã cum spun chiar ei, Crãciunul. Diana MITRACHE Vin de la Strehaia, s-au costumat dupã cum e datina la noi ºi, cât e ziua de lungã, colindã strãzile. Au poposit pentru început la Petroºani, iar dupã cum se vede în sticla tãîatã la jumãtate, nu a fost în zadar. Oamenii le dau bani, îi primesc prin magazine sã sã încãlzeascã ºi îi privesc cu amuza-

venim pânã aici, cã tradiþia noastrã aºa este. În fiecare an, aici am venit la Petroºani, cã e lumea mai bunã aºa, mai altfel ºi ne dã bani. E de la bãtrâni, din moºi strãmoºi, nepoþi ºi strãnepoþi, capra noastrã. Colindãm cu capra, mai veselim lumea cã vin sãrbãtorile pe noi ºi sã îi veselim ºi pe copii”, a spus ºeful trupei de colindãtori. Jocul Caprei este

majoritatea aºezãrilor româneºti, obiceiul este definit de costumul de "Caprã", dar ºi de celelalte elemente specifice, cum sunt obiectele de recuzitã, texte literare ºi muzicale, ori dansul specific. Ca desfãºurare, obiceiul cunoaºte unele particularitãþi de la o zonã la alta determinate de numãrul ºi de funcþiile ceremoniale ale celor care alcãtuiesc ceata. În Transilvania "turca" ("cerbul" sau "bouriþa") este jucatã de un fecior ºi însoþitã de

"bloj" ºi muzicant. În Muntenia, "brezaia" reuneºte în ceatã "moºoi ºi moºicuþe" (3-4 personaje mascate) ºi un flueraº. Cea mai amplã ceatã o are "Capra" moldoveneascã, care a grupat în jurul nucleului principal de personaje, un numãr impresionant

de "mascaþi" (35-40 de personaje). În aceastã componenþã, cetele parcurg întreaga aºezare sãteascã, din casã în casã, "Capra" fiind jucatã pentru a aduce noroc ºi belºug. În final "Capra" este sãgetatã, adicã omorâtã, la fel ca ºi anul care se sfârºeºte ºi îngropatã simbolic. În ziua de 2 ianuarie ea se dez-

Vin sãrbãtorile, se pornesc pocnitorile

um se apropie sãrbãtorile de final de an, comerþul cu petarde, pocnitori ºi alte obiecte pirotehnice, cunoaºte o adevãratã dezvoltare. Vânzãtorii de astfel de „bombiþe” sunt tot mai numeroºi la fel ca ºi amatorii de a detona „ceva” care sã creeze un oarecare zgomot. Cei mai mulþi dintre ei, însã, nu cunosc (sau nui intereseazã) prevederile legii în ceea ce priveºte comerþul cu astfel de produse. Mircea NISTOR

ment. Chiar dacã nu prea ºtiu ei despre tradiþii, încearcã sã ne convingã cã le respectã. ”Suntem din oraºul Strehaia, de la Mehedinþi. Meritã sã

un obicei strãvechi, exponent peste veacuri al spiritualitãþii populare ºi care face parte din tradiþiile româneºti de iarnã. Pãstrat ºi astãzi în

groapã, iar evenimentul este sãrbãtorit de feciorii colindãtori, printr-o petrecere denumit "bulciugul turcii" la care sunt invitate fetele ºi pãrinþii lor. În unele sate aveau loc întreceri între cetele de "turcaºi", câºtigãtorilor oferindu-li-se o cununã de iederã (o plantã verde tot timpul) pe care o purtau de sãrbãtori.

Astfel, prin modificãrile aduse legislaþiei în domeniu (încã din anul 2006), s-a interzis comercializarea cãtre persoanele fizice a obiectelor artizanale ºi de distracþie pe bazã de amestecuri pirotehnice din clasele II - IV, T.1, T.2, precum ºi a artifici-

ilor din categoria „obiecte zburãtoare luminoase” ºi a pocnitorilor din clasa I. Persoanele juridice autorizate în condiþiile legii pot folosi aceste obiecte artizanale ºi de distracþie pe bazã de amestecuri pirotehnice doar în interes propriu ºi în locurile autorizate. De asemenea, persoanelor fizice li se interzice

confecþionarea, deþinerea, comercializarea, importul, folosirea sau orice altã operaþiune cu obiecte artizanale ºi de distracþie pe bazã de amestecuri pirotehnice din categoriile menþionate. Obiectele artizanale ºi de distracþie pe bazã de amestecuri pirotehnice din clasa I care pot fi comercializate de cãtre persoanele juridice autorizate populaþiei, trebuie sã îndeplineascã condiþiile prevãzute de lege, iar în aceastã clasã sunt incluse numai obiectele pirotehnice de distracþie foarte mici, de tipul artificiilor, cu o masã maximã de amestec pirotehnic de trei grame. Toate acestea pot fi folosite doar în perioada 27 31 decembrie.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

În timpuri diferite, Vanga ºi Nostradamus au prezis evenimentele anului 2014 D

oi prezicãtori, din timpuri diferite, deveniþi faimoºi datoritã prezicerilor despre viaþa oamenilor ºi a planetei, vorbesc ”pe aceeaºi limbã” despre anul care vine, 2014. Nostradamus (1503-1566) ºi Vanga (1911-1996) spun cã în acest an vor exista mulþi oameni cu cancer de pilele datoritã folosirii armelor chimice… leana FIRÞULESCU Un inginer ucrainean, Alexander Lazarev, care a cerc-

conflict armat în Peninsula Indostan (subcontinentului indian, care cuprinde India, Pakistan, Bangladesh, Sri

vor transforma emisfera nordicã într-un adevãrat cimitir. Puþinii supravieþuitori se vor îmbolnavi de boli

va fi aproape depopulatã. Acest cosmar va dura pânã în 2025.

anga spune acelaºi lucru printr-un mesaj mai scurt

etat catrenele profetice ale lui Nostradamus, a anunþat cã a reuºit sp descifreze toate catrenele vestitului profet. Câteva preziceri se referã la anul ce tocmai stã sã vinã, 2014. Nostradamus spune cã în 2014, conform petel.bg, va avea loc un atentat asupra a patru prim-miniºtri importanþi ai lumii. Atunci va izbucni ºi un

Lanka, Insulele Maldive, Bhutan si Nepal ). Acest conflict se va transforma treptat în al treila rãzboi mondial, care va începe în noiembrie 2014 ºi se va încheia în octombrie 2024. La început, în acest conflict, se vor folosi arme convenþionale, apoi se va trece la utilizarea armelor chimice ºi nucleare. Deºeurile radioactive

grave de piele, precum ºi de cancer. Pânã în 2016, Europa

Vanga, prezicãtoarea oarbã bulgarã, vindecãtoare cu plante, a prezis pentru anul 2014 ºi mai departe aceleaºi evenimente ca Nostradamus, dar altfel exprimate. Adepþii

Baba Vanga a anticipat catastrofa nuclearã de la Fukushima, din Japonia, ºi a avertizat cã are sã înceapã Cel de-al Treilea Rãzboi Mondial. 2014 – Majoritatea oamenilor de pe Planetã vor avea cancer de piele. 2018 – China va deveni nouã putere mondialã. 2023 – Orbita Pãmîntului se va schimba uºor. 2025 – Europa va fi pustiita. 2028 – Se va dezvolta o nouã sursã de energie. Foametea nu va mai fi o problemã. 2033 – Gheaþa de la Poli se va topi. Nivelul Oceanului Planetar va fi în continuã creºtere. 2046 – Clonarea va fi foarte accesibilã. 2076 – Lumea va fi condusã din nou de comuniºti. 2084 – Va avea loc renaºterea naturii. 2088 – O nouã boala va lovi planeta. Oamenii vor îmbãtrîni în cîteva secunde. 2097 – Aceastã boalã va fi vindecatã. 2100 – Soarele fãcut de mîna omului va lumina partea întunecatã a Planetei. 2111 – Oamenii vor deveni roboþi 2125 – Ungaria va primi semnale din afara spaþiului. 2154 – Animalele devin pe jumãtate oameni 2167 – O nouã religie 2170 – Mare secetã 2187 – Erupþia a doi vulcani este întreruptã cu succes. 2273 – Se va naºte o nouã rasã. 2288 – Se va reuºi sã se cãlãtoreascã prin timp. Se vor stabili noi contacte cu extratereºtrii. 2291 – Soarele se rãceºte. 2304 – Misterul de pe Lunã a fost descoperit 2371 – Seceta mare 2480 – Pãmîntul va fi în întuneric 3005 – Va fi rãzboi pe Marte 3797 – Nu va mai exista viaþã pe Terra. Însã oamenii vor reuºi sã locuiascã pe alte planete din sistemul solar.

Vangãi au fost convinºi cã ea posedã abilitãþi paranormale, mari conducãtori ai lumii au consultat-o ºi i-au urmat sfaturile. Vanga a lãsat preziceri, pe ani, cu cea mai semnificativã întâmplare pentru omenire. Astfel, Vanga a prezis pentru

anul 2014 cã ”Majoritatea oamenilor de pe Planetã va avea cancer de piele, iar pânã în 2025, Europa va fi pustiitã”. O fi vreo coincidenþã faptul cã cei doi prezicãtori spun acelaºi lucru, dar cercetãtorii ºi cei care urmãresc împlinirea sau nu a acestor preziceri spun cã 60% dintre ele s-au împlinit. În cazul Vangãi probabilitatea este mai mare, de circa 80% pentru cã mesajele acesteia au fost directe, necodificate. Eroarea se bãnuieºte a proveni din interpretarea prezicerilor.

14 Program & Horoscop

10:30 Fotbal: Liga Campionilor 2013 - 2014 (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos 13:00 Opre Roma 13:55 Ia-mã acasã de Crãciun! 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 22:15

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping În formã Teleshopping Fete de mãritat Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Regina cumpãrãturilor Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Iubiri secrete Cronica cârcotaºilor Trãsniþii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te cunosc de undeva! 23:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Decembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Globul ucigaº (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Henry Poole 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter

21 martie *** 20 aprilie Reuºiþi sã rezolvaþi probleme de serviciu foarte dificile. Fiþi mai atent cum vorbiþi cu ºefii ºi colegii, ca sã nu aveþi neplãceri. Încercaþi sã vã odihniþi mai mult! Spre searã, este posibil sã aveþi musafiri.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Îmi place sã-þi mulþumesc 20:15 Pistruiatul

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Maricruz (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Champions League 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Manchester United - Shakhtar Donetsk 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Manchester United - Shakhtar Donetsk 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Grila de Start 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Rezultatele deosebite de la serviciu vã pot atrage invidia colegilor. Dupã-amiazã, s-ar putea ca persoana iubitã sã vã reproºeze cã acordaþi prea multã atenþie carierei. Ar fi bine sã acceptaþi o discuþie deschisã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Nu vã vedeþi capul de treburi. Nu vã faceþi griji: aveþi destulã energie pentru a le rezolva pe toate. Aveþi ºanse de reuºitã, pentru cã munciþi serios ºi cu pasiune. Banii vor veni, însã, mai tarziu. Evitaþi speculaþiile financiare.

23 august *** 22 septembrie

Sunteþi hotãrât sã vã ocupaþi de problemele familiale pe care leaþi tot amânat. Pentru aceasta, trebuie sã alergaþi ºi sã faceþi cheltuieli importante. Organizaþivã cât mai riguros, dacã vreþi sã terminaþi tot ce aþi început. Fiþi atent la acte.

Aveþi tendinþa sã riscaþi cam mult. Fiþi prudent ºi nu forþaþi norocul. Este o zi favorabilã deplasãrilor în interes de familie. Puteþi câºtiga bani de unde nu vã aºteptaþi. Þineþi cont ºi de sugestiile partenerului de viaþã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Puneþi suflet în tot ce faceþi. Sunteþi inspirat ºi puteþi sã faceþi planuri de viitor. Aveþi ocazia sã începeþi activitãþi prin care sã vã afirmaþi în societate. Prietenii ºi persoana iubitã vã sprijinã.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

aprile

Dimineaþa sunteþi agitat ºi vã strãduiþi sã terminaþi la timp o lucrare importantã. Deveniþi autoritar ºi aveþi tendinþa de a critica pe toatã lumea. Dupãamiazã vã liniºtiþi, cu prilejul unei întâlniri cu prietenii.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Trenul condamnaþilor 22:15 Premiile Darwin

23 noiembrie *** 20 decembrie Astãzi pot avea loc schimbãri importante, mai ales pe plan profesional ºi în afaceri. Aveþi ºanse sã vã consolidaþi relaþiile de prietenie. Comunicaþi foarte bine cu partenerii.

21 ianuarie *** 20 februarie

Reuºiþi sã faceþi în casã schimbãrile pe care vi le-aþi propus. Este momentul sã vã ocupaþi de reparaþii, reamenajarea locuinþei, zugrãvit etc. Þineþi cont ºi de pãrerile familiei! Nu vã certaþi din cauza banilor.

Sunteþi plin de energie ºi capabil de eforturi intense. Aveþi grijã sã nu vã supra-solicitaþi, ca sã nu aveþi probleme cu sãnãtatea! Dupã-amiazã o sã aveþi musafiri din altã localitate sau mergeþi în vizitã la un prieten.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi posibilitatea sã puneþi în practicã proiecte mai vechi, mai ales în domeniul afacerilor. Sunt ºanse sã câºtigaþi bine ºi sã vã afirmaþi pe plan social. Aveþi rãbdare.

21 februarie *** 20 martie Este momentul sã vã gândiþi serios la o afacere care vã poate aduce bani frumoºi în viitorul apropiat. Cu prietenii vã înþelegeþi foarte bine. În familie, însã, este posibil sã aveþi discuþii.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Decembrie 2013

Stop „VIOLENÞÃ DOMESTICÃ”

ampania celor 16 zile de activism Împotriva violenþei asupra femeii, care în fiecare an se desfãºoarã în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie, a încercat ºi anul acesta sã conºtientizeze opinia publicã cu privire la gravitatea fenomenului violenþei în mediul familial. Astfel, anul acesta, poliþiºtii din cadrul Compartimentului Analizã ºi Prevenire a Criminalitãþii împreunã cu Fundaþia „Conexiuni” Deva ºi cu reþeaua de voluntari ai I.P.J. Hunedoara, organizeazã o activitate de responsabilizare ºi conºtientizare a opiniei publice cu privire la gravitatea fenomenului violenþei în mediul familial. Acþiunea se încadreazã în cadrul proiectului „VIOLENÞÃ DOMESTICÃ” , finanþat de Primãria municipiului Deva. Astfel, în data de

10.12.2013, începând cu ora 17.00, în centrul municipiului Deva (la statuia ecvestrã a lui Decebal), poliþiºti, voluntari ºi reprezentanþi ai Fundaþiei „Conexiuni” Deva, vor aprinde lumânãri în memoria victimelor: femei, copii ºi vârstnici uciºi de membri familiei lor, vor distribui trecãtorilor 500 de pliante informative realizate în cadrul proiectului, iar voluntarii vor participa la un „marº al tãcerii” (de la statuia ecvestrã a lui Decebal pânã la Târgul de Crãciun), cu lumânãri aprinse, pentru a atrage atenþia asupra urmãrilor ireparabile ale violenþei în familie. Violenþa domesticã se mai numeºte ºi violenþã intrafamilialã sau în familie ºi este un act vãtãmãtor, fizic sau emoþional care S.C Apa Serv Valea Jiului S.A are loc între Petroºani anunþã restricþii în membri unei furnizarea apei potabile pentru: Miercuri 11.12.2013 în oraºul: familii. Violenþa se - Petroºani între orele

poate întâlni atât în familiile bogate, sãrace, monoparentale sau cu ambii pãrinþi. Violenþa poate face victime femei, copii, bãtrâni dar ºi tineri sau bãrbaþi. Violenþa în familiei nu se referã doar la relaþia soþ – soþie ci ºi la pãrinþi – copiii, nepoþi – bunici, fraþi – surori, orice rudã pânã la gradul IV. Noua Lege 25/2012 privind violenþa în familie, aduce ca noutate ORDINUL DE PROÞECÞIE la care victimele pot apela de îndatã ce se aflã în aceastã situaþie. Nu rãmâneþi indiferenþi dacã sunteþi martori sau cunoaºteþi cazuri de violenþã în familie.

Sunaþi la 112 sau încurajaþi victimele sã apeleze la: POLIÞIE - pentru a depune plângere; SPITAL – pentru îngrijiri medicale; DIRECÞIA GENERALÃ de ASISTENÞÃ SOCIALÃ ºi PROTECÞIA COPILULUI - pentru servicii destinate copiilor victime; SERVICIUL de MEDICINÃ LEGALÃ – pentru a obþine un certificat medico-legal, dovadã a agresiunii fizice; PRIMÃRIE – SERVICIUL de ASISTENÞÃ SOCIALÃ - pentru adãpost; FUNDAÞIA „CONEXIUNI” DEVA – pentru servicii de consiliere psihologicã, juridicã sau mediere.

Conducerea S.C apa Serv Valea Jiului S.A

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Azi se ia apa!

9:00-18:00. Zona afectatã: Str. 1 Decembrie 1918, bl. 82, 84, Horea, Parchetul de pe lîngã Judecãtoria Petroºani, BCR, Carefour, Teatrul I. D. Sîrbu, str. Carol Schreter, Enechita Vãcãrescu, Timiºoarei, Gellu, Decebal, Nicolae Iorga, PT 17. Motivul restricþiei: Remediere pierdere la vana regulatoare de presiune din zona Macarena- DN 66. Vã mulþumim pentru înþelegere

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 Decembrie 2013

Mii de rãniþi pe pârtiile de schi

alvamontiºtii au intervenit în sezonul trecut la peste 5000 de accidente produse pe pârtiile de schi din staþiunile noastre. Mai multe decât în Austria unde numãrul staþiunilor cât ºi al pârtiilor este cu mult mai mare decât în România. Jumãtate dintre aceste accidente puteau fi evitate printr-o simplã discuþie cu turiºtii. Maximilian GÂNJU

O lege care ar face ordine pe pârtiile de schi ºi mai ales ar contribui foarte mult la reducerea numãrului de accidente zace pe masa parlamentarilor de ani de zile. Doar anul trecut salvatorii montani au fost nevoiþi sã intervinã pe pârtiile de schi la peste 5000 de accidente, extrem de multe raportat la numãrul de kilometri de pârtie existenþi în þara noastrã. Multe accidente au fost provocate de indisciplina schiorilor sau de necunoaºterea unor sim-

ple reguli aratã ºeful Salvamont Straja, George Resiga. Pe zonele schiabile ale Românei, conform statisticii, în cursul anului care a trecut, au fost peste cinci mii de accidente la care s-a intervenit de echipele salvamont în vederea evacuãrii rãniþilor de pe zonele schiabile. Este un numãr extraordinar de mare având în vedere cã cumulul kilometrilor zonelor schiabile nu este echivalent nici mãcar cu o staþiune mai rãsãritã din Europa”, a declarat ºeful salvatorilor montani din Straja.

ege uitatã într-un sertar

Jumãtate din cele cinci mii de accidente puteau fi evitate spun salvatorii dacã ar exista o informare corespunzãtoare a turiºtilor care intrã pe pârtia de schi. „Problema este cã nu existã prevenire, nu existã regulament de comportament pe zona schiabilã. Legislaþia privind circulaþia pe zonele schiabile stã la nivel de Guvern de ani de zile. Acele decaloguri ale schiorilor, care sunt universal valabile în toatã lumea aceasta, nu sunt afiºate, nu sunt aduse la cunoºtinþa turiºtilor. Trebuie fãcutã, în primul rând, educaþie în ceea ce se cheamã practicarea schiului, ceea ce din pãcate nu se întâmplã, nu se face. Nu existã pliante care sãi informeze, iar aceste

Tinerele talente se dueleazã la Petroºani

estival de talente. La sfârºitul acestei sãptãmâni la Petroºani va avea loc o nouã ediþie a festivalului concurs Stelele Tinereþii. Tinerii hunedoreni care îndrãgesc ºi interpreteazã muzica uºoarã pot participa la acest concurs care a ajuns la cea de-a ºaptea ediþie. Monika BACIU ”Este cea de-a ºaptea ediþie a festivalului concurs de muzicã uºoarã pentru tineret intitulat Stelele Tinereþii. Ca ºi în alte dãþi ne bazãm pe o partici-

pare deosebitã la toate cele patru categorii de vârstã ºi aºteptãm un public numeros

aºa cum a fost ºi în ediþiile precedente. De data aceasta vom avea reprezentanþi ai caselor de culturã ale studenþilor din Ploieºti, Alba, Timiºoara, Bucureºti ºi un aport deosebit concurenþii din Valea Jiului. Important este cã avem grupe

de vârste mici, ºcolare, apoi vârsta adolescentã ºi maturitatea de la 17 la 23 de ani”, a declarat Lavinia Hulea, directorul CCS Petroºani. Aºa cum ne-am obiºnuit preºedintele juriului va fi nimeni altul decât îndrãgitul interpret de muzicã uºoarã Mihai Trãistariu. ”Preºedintele juriului va fi ca ºi la ediþiile precedente, Mihai Trãistariu, apoi douã cadre didactice universitare din Braºov, Craiova, profesori de la ºcoala de muzicã IG Duca din Petroºani”, a mai spus sursa citatã. Festivalul concurs de muzicã uºoarã va începe în data de 13 decembrie la ora 17 ºi se va încheia sâmbãtã, 14 decembrie, cu gala de premiere.

decaloguri ar trebui sã fie foarte vizibil puse. În noul regulament de comportament pe zonele schiabile sunt cuprinse toate reglementãrile, dar aºteptãm sã aparã legislaþia”, explicã George Resiga.

gent de pârtie

O reglementare a legii prevede apariþia agenþilor de pârtie, la fel ca în staþiunile de soi din Europa. „Odatã ce va începe formarea pe acest segment de activitate ºi zonele schiabile vor avea obligativitatea sã aibã aceºti securizatori, aceºti pisteori - corespondentul nostru în românã, ori mai simplu agentul de pârtie, atunci automat zonele schiabile vor fi mai mult ca sigur mult mai bine balizate. Când va apãrarea legis-

laþia în ceea ce se cheamã exploatarea zonelor schiabile, regulamentul de comportament pe zonele schiabile, atunci cred cã se va reduce numãrul accidentelor la jumãtate la nivel naþional”, a mai declarat ºeful Salvamont Straja. Meseria de agent de pârtie a apãrut în acest an în momenclatorul de meserii din þara noastrã, mai rãmâne doar ca ºi proiectul privind exploatarea zonelor schiabile sã devinã lege.