Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 512

Cronica Vãii Jiului Marti, 10 Decembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

PRM-iºtii, între deces loial ºi viitor politic

Amendaþi dacã nu curãþã zãpada >>> PAGINA A 4-A

De a 1 ianuarie 2014, controale la asociaþiile de proprietari >>> PAGINA A 5-A

Fosta conducere a Poºtei Petrila, condamnatã la închisoare cu suspendare >>> PAGINA A 7-A

Persoanele cu handicap evaluate în ianuarie, la Petroºani >>> PAGINA A 10-A

INSEMEX cautã cauzele detonaþiilor în lanþ de pe o magistralã de þiþei >>> PAGINA A 12-A Dupã ce în anul 2013 a reuºit o serie de investiþii importante

Costel Avram, directorul ApaServ Valea Jiului, vine cu un nou proiect managerial ambiþios

ânzolealã mare în rândul puþinilor membrii PRM din judeþul Hunedoara! Unii dintre aceºtia nu vor ºi pace sã devinã imediat liberali, deºi nimeni nu le-o cere, ºi mai ºi trãiesc cu liberalii de ceva vreme în urma unei înþelegeri de colaborare. Mihai Irimie, preºedintele PRM, om cu scaun la cap, care simte cum se miºcã lucrurile pe mica scenã a partidului sãu, a declarat public pentru a-ºi liniºti membrii: ”Dacã PRM dispare, atunci membrii PRM vor trece la PNL”. >>> PAGINA A 3-A

>>> PAGINA A 13-A

În comã din cauza unui accident pe pârtie >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

PRM-iºtii, între deces loial ºi viitor politic

Analiºtii politici au catalogat Partidul România Mare ca fiind un partid de lider, respectiv Corneliu Vadim Tudor l-a

Românii au pierdut brandul ”sãrãcie cu maºini de lux”

ercetãtorii europeni contrazic paradoxul românesc, cum cã românii sfidezã sãrãcia cu maºini de lux fãrã numãr. Cercertãtorii spun cã de fapt România este pe ultimul loc în Europa la capitolul autovehicule pe cap de locuitor. Cercetãrile europene, bazate pe poliþele de asigurare încheiate în anul 2012, aratã cã doar una din trei familii deþin un singur automobil, în celelalte douã cazuri, media este de douã automobile pentru fiecare familie. Mai precis 47% dintre familii deþin douã automobile, 16%- trei ºi 6%- patru sau mai multe automobile. Dacã ar fi sã facem o comparaþie cu celelalte þãri europene, în funcþie de ponderea automobilelor deþinute

de români, þara noastrã s-ar plasa pe ultimul loc, informeazã manager.ro. Potrivit statisticilor eurpene, dacã în Luxemburg existã 678 de maºini la mia de locuitori, iar în Italia 6 din 10 cetãþeni au un autovehicul personal, în

Romania doar 1 din 5 cetãþeni se pot lãuda cu un autovehicul în proprietate. Ciferele mai aratã diferenþele dintre bãrbaþi ºi femei în

înfiinþat, l-a ridicat, apoi tot el l-a adus într-un declin periculos. ªi cum atitudinea liderului este una care a fãcut ca personalitãþi remarcabile sã pãrãseascã PRM, care au fost bãlãcãrite cu stil de Vadim Tudor, de parcã nu ar mai fi fost oameni dacã nu împãrtãºeau opiniile liderului, rândurile partidului s-au rãrit considerabil. Cei care au simþul realitãþii ºi ºtiu cã PRM nu va mai fi ce a fost, ci dimpotrivã, încercã sã deschidã uºi care pot fi centuri de siguranþã pentru politicienii adevãraþi din cadrul PRM. Cei din judeþul Hunedoara au o înþelegere cu PNL, de

ceea ce priveºte preferinþele pentru maºini. Femeile preferã automobilele de 1,6 litri, iar bãrbaþii folosesc un litraj de 1,7. Astfel, legenda cu bãrbatul puternic ºi cap de familie se aplicã ºi în cazul maºinilor, conform cotidianul.ro. Adicã barbatul trebuie sã conducã un automobil mai mare, mai puternic ºi mai arãtos, iar femeia unul mai mic ºi mai economic. Doar 16% dintre

femei conduc un automobil de peste 2 litri ºi numai 10% se aºeazã la volanul unui 4x4. Ileana FIRÞULESCU

susþinere ºi colaborare. Sigur cã s-au purtat discuþii, pe o situaþie criticã ce s-ar putea ivi în ceea ce priveºte o eventualã prãbuºire totalã a PRM. În teritoriu, unii lideri au sãrit ca arºi declarând cã ei nu pãrãsesc partidul lui Vadim. ªi pentru cã s-a înþeles greºit din declaraþia preºedintelui PNL, filiala judeþeanã, Mircea Ioan Moloþ, cum cã ar fi vorba de o trecere imediatã a majoritãþii PRM-iºtilor la PNL, reacþiile de respingere nu au întârziat sã aparã din partea celor care sunt loiali Partidului România Mare. Pentru a potoli spiritele, Mihai Irimie, preºedintele organiza-

þiei judeþene Hunedoara a PRM (foto medalion), a declarat, presei judeþene ceea ce ar fi fãcut orice om cu scaun la cap. Adicã trebuie ca oamenii din PRM sã se orienteze, sã gândescã pentru viitor, în cazul în care partidul lor va dispare. „Nu e vorba cã vom trece acum la PNL, dar colaborãm. Cât timp va fi PRM, vom rãmâne în partid. Dacã, dupã alegerile europarlamentare sau alte alegeri, PRM dispare, atunci membrii PRM Hunedoara vor trece la PNL” – a precizat liderul judeþean al PRM, Mihai Irimie. Ileana FIRÞULESCU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

Zeci de tone de sare ºi nisip pentru zãpadã eci de tone de amestec de sare ºi nisip au fost folosite Z doar la Petroºani pentru arterele rutiere. Totuºi, deszãpezirea a fost mult îngreunatã de cei care ºi-au lãsat maºinile abandonate pe arterele rutiere, iar utilajele de deszãpezire au fãcut slalom printre ele.

S-a lucrat non-stop, zile la rând, cu tot efectivul de angajaþi de la serviciul de deszãpezire ºi asta pentru a face faþã troienelor care

s-au format la primul cod galben de ninsori. La Petroºani, oamenii nu au contenit sã dea zãpada ºi tot sunt zone cufundate în nãmeþi.

Cu toate acestea, responsabilii din primãrie spun cã nu au fost probleme grave. „De vineri am avut cod galben de ninsori ºi

începând cu ora 11, în ziua de vineri, am început deszãpezirea cu utilajele ce le avem închiriate. Nu am avut probleme deosebite în aceastã acþiune. Sperãm ca în continuare, dacã sunt ninsori sã putem sã facem faþã problemelor care apar”, a declarat Daniel Viºan, directorul Serviciulu Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat. Primul cod a înghiþit

cantitãþi impresionante de sare ºi nisip ºi asta o confirmã ºi cei care le-au folosit pe arterele rutiere. „Pânã în prezent am consumat aproximatov 130 de tone, destul de mult zic eu. Într-adevãr a fost un week-end cumulte ninsori în Petroºani”, a mai adãugat Daniel Viºan. Totuºi, acþiunea de deszãpezire este greu încercatã de cei care nu þin cont unde îºi parcheazã maºinile.

Amendaþi dacã nu curãþã zãpada

menzi pentru proprietari ºi persoanele juridice. Proprietarii, dar ºi persoanele juridice trebuie sã cureþe zãpada din faþa imobilelor sau a spaþiilor comerciale. Cei ce nu respectã aceste prevederi ale Consiliului Local riscã amenzi de pânã la 1000 de lei. “Acum, odatã cu cãderea zãpezii ar fi bine sã reamintim atât persoanelor fizice cât ºi juridice cã la nivelul municipiului Petroºani existã o hotãrâre de Consiliu Local prin care se prevede obligaþia de a începãrta gheaþa ºi zãpada

de pe cãile de acces ºi de pe trotuare. De asemenea în preajma locuinþelor, a sediilor ºi începãrtarea gheþii care face în jgheaburi sau în streºini de cãtre proprietarii chiriraºi sau de cãtre

persoanele care folosesc aceste imobile. În caz contrar fapta se constituie contravenþie ºi se pedepseºte pentru persoanele fizice în cuantum de pânã la 500 de lei, iar pentru persoanele juridice între 500 ºi 1000 de lei”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Aºa se face cã nu existã arterã rutierã pe care sã nu vezi maºini scufundate în munþi de zãpadã, fãrã ca cineva sã îi tragã la rãspundere. Adevãraþii „bizoni” îºi lasã maºinile chiar ºi în intersecþiile intens circulate, dar ºipe marginea drumului, acolo unde s-au obiºnuit sã archeze, pentru cã alte spaþii adecvate nu au. Diana MITRACHE

Angajaþii Primãriei Petroºani vor demara ºi verificãrile de rigoare pentru a-i identifica pe cei ce nu respectã hotãrârile consiliului local. „Vom demara anumite verificãri în condiþiile în care în aceastã perioadã în zonele în care existã pericol mai mare de accidentare, sã cadã þurþuri care sã loveascã persoanele care trec în zonã. Acolo este nevoie ca cei din primãrie sã meargã ºi sã vadã dacã proprietarii respectã aceste obligaþii ce le revin”, a mai spus sursa citatã. Teoretic proprietarii au obligaþia de a curãþa ºi þurþurii. Au existat cazuri în anii trecuþi când pompierii au intervenit în aceste cazuri. Monika BACIU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

De a 1 ianuarie 2014, controale la asociaþiile de proprietari sociaþiile de proA prietari verificate de o comisie. Începând cu 1 ianuarie 2014 toate asociaþiile de proprietari de pe raza municipiului Petroºani vor intra în vizorul unei comisii care va demara anumite verificãri. Nu doar angajaþii Primãriei ci ºi cei ai Consiliului Judeþean Hunedoara vor participa la aceste controale. Mãsura va fi luatã în urma problemelor cu care se confruntã douã dintre asociaþiile de proprietari din Petroºani. “Pe ordinea de zi a ºedinþei ordinare din data

de 19 decembrie se va afla un proiect de hotãrâre privind aprobarea regulamentului pentru exercitarea controlului de cãtre Serviciul Public pentru Administrarea Domeniului Public ºi Privat la asociaþiile de proprietari. Conform legii asociaþiilor de proprietari primãria are dreptul sã exercite un control asupra activitãþii acestora împreunã cu membrii din aparatul propriu al Consiliului Judeþean, iar acum s-a întocmit acest regulament pe baza cãruia se va efectua controlul începând cu 1 ianuarie 2014 în cadrul activitãþii asociaþiilor de proprietari. Sunt probleme destul de mari în activitatea acestora

ºi cred cã a venit timpul sã fie controlate ºi îndrumate. Activitatea noastrã nu e numai control ci ºi pentru îndrumare”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Dupã verificãrile de rigoare dacã se constatã abateri, preºedinþii de asociaþii de proprietari vor fi sancþionaþi, sau mai rãu vor

fi trimiºi în judecatã. „Prin acest regulament care s-a aflat în dezbatere publicã pe site se instituie ºi anumite contravenþii ºi vor fi amenzi de pânã la maximul prevãzut de ordonanþa 2/2001 privind contravenþiile care este de 2500 de lei. Cazul în cazuri unor abateri mai grave de naturã penalã vor fi sesizate organele de

Hranã rece de sãrbãtori

u vor mai primi mâncare caldã, decât pânã la mijlocul lunii decembrie. Este vorba despre beneficiarii cantinei sociale din Petroºani, peste 150 de oameni, care vor primi pachete cu hranã rece de sãrbãtori.

urmare beneficiarii cantinei vor avea un meniu adecvat, dar îl vor primi pentru mai multe zile. „De obicei, în perioada sãrbãtorilor de iarnã dãm hranã rece, pe care o primim de la unitatea de distribuire. În acest an, pentru cã angajata care

urmãrire penalã urmând ca legea sã îºi spunã cuvântul”, a mai spus sursa citatã. Douã asociaþii de proprietari din Petroºani, respectiv cea de pe Aleea Poporului ºi Carpaþi au mai probleme în ceea ce priveºte plata facturilor la utilitãþi. Monika BACIU

deserveºte cantina are ceva probleme, ºi-a luat concediu din data de 18 decembrie. Deci vom da pachete cu hranã rece cu câteva zile mai repede ca de obicei”, a declarat Cristina Mraz, ºefa Serviciului Public de Asistenþã Socialã din Petroºani. Cu siguranþã, din pachetele de sãrbãtori nu va lipsi carnea, ori cozonacul, iar sãrmanii vor primi întreaga cantitate de alimente. Este vorba despre hrana ce ar trebui distribuitã între data de 18 decembrie 2013 ºi 7 ianuarie 2014. Diana MITRACHE

Sãracii care primesc câteva porþii de mâncare de la cantina socialã din Colonia municipiului Petroºani au fost anunþaþi cã din a doua parte a lunii decembrie vor primi doar pachete. De sãrbãtori, personalul care deserveºte unitatea de unde sãrmanii primesc mâncare va fi în concediu, drept

Fãrã încãlzire pe bazã de cãrbune în Straja

ncãlzirea în cabanele din Straja doar pe bazã de lemne. În urmã cu doi ani, consilierii locali de la Lupeni au aprobat un proiect de hotãrâre prin care se intrezice utilizarea cãrbunilor în cabanele din Straja asta pentru a menþine staþiunea curatã. Hotãrârea de consiliu este în vigoare încã. “Da, acea hotãrâre de consiliu de valabilã. Cabanierii nu au voie sã facã focul pe bazã de cãrbune”, a declarat

Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni. Cabanierii care nu vor respecta condiþiile impuse de primar pentru atragerea turiºtilor ºi pentru menþinerea zonei curate vor fi amendaþi cu sume cuprinse între 1.000 ºi 10.000 de lei. Primarul s-a gândit ºi cum îi va depista pe cabanierii care nu renunþã la cãrbune pentru producerea energiei termice. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

Brazi ºi cadouri de la Caritas

ai mulþi copii nevoiaºi vor primi cadorui ºi chiar brazi împodobiþi de voluntarii de la Caritas. Este o lunã plinã de surprize, pe care voluntarii acestei asociaþii din Petroºani le fac celor care au nevoie ºi o parte din bani au fost adunaþi la acþiunea „Un milion de stele”. Diana MITRACHE Pentru zeci de copii din familii sãrace va veni Moº Crãciun aºa cum se cuvine. O parte deja au fost vizitaþi, graþie voluntarilor din Germania, care au fost la finele sãptãmânii trecute în Valea Jiului, iar alþii vor primi cadouri în zilele urmãtoare. Cei de la Caritas spun cã luna decembrie este una plinã ºi asta se vede în fiecare zi. „Pentru cei din organizaþia Caritas din Petroºani, decembrie este luna cea mai ocupatã a anului. Dezvoltãm minim 3

apoi vor fi pachetele de Crãciun, pe care aceste familii le primesc ca urmare a donaþiilor primite în urma acþiunii „Un milion de stele”, la care toatã lumea a participat”, a declarat Alexandru Kelemen,

acþiuni. Prima, tocmai s-a finalizat. Este vorba despre cea prin care am împãrþit cadouri tuturor asociaþiilor ºi organizaþiilor din Valea Jiului. Cea de a doua acþiune este Festivalul brazilor de Crãciun, care va

putea sã aducã în casa fiecãrei familii nevoiaºe un brad ºi

oi comercianþi de brazi pentru Crãciun vor fi prezenþi anul acesta la Petroºani unde îºi vor desface marfa. Aceºtia vor aduce mii de astfel de conifere pentru cei care doresc ca de Crãciun sã împodobeascã un brad natural care sã emane mirosul specific.

“Avem douã solicitãri de locuri pentru aceastã activitate. Este o firmã din sudul þãrii ºi una de aici din zonã. Cea din sud sigur aduce brazi de pepinierã, brazi foarte frumoºi, iar cea de aici va aduce brazii noºtri autohtoni care sunt la fel de frumoºi dacã nu

mai frumoºi”, a declarat Sorin Pristavu ºeful Administraþiei Pieþelor Petroºani. Responsabilii pieþelor din Petroºani cred cã ºi anul acesta numãrul celor care vor prefera brazii naturali va rãmâne acelaºi cu cel din anii

Elevii aflã ce e formarea profesionalã

e este formarea profesionalã ,cum se pot califica, ori ce îi aºteaptã dupã ºcoalã?, sunt doar câteva din întrebãrile la care elevii a douã licee din Petroºani vor afla rãspunsul marþi. Totul face parte din acþiunea intitulatã „Porþi deschise” ºi se va desfãºura la Centrul de Formare Profesionalã din Petroºani. Diana MITRACHE

voluntar Caritas. Brazii vor fi împodobiþi în Parcul

Locurile de desfacere a brazilor, rezervate de comercianþi

Monika BACIU

Central Carol Schreter ºi tot acolo vor sta la expoziþie pânã ce vor pleca cu Moº Crãciun cãtre copiii care îi aºteaptã. „Sperãm ca în jur de 20 – 25 de brãduþi, minim sã putem împodobi anul acesta, iar cei care îi vor împodobi vor fi

trecuþi. „A fost o linie destul de constantã de-a lungul timpului ºi nu ºtiu exact ce element ar putea interveni astfel încât fluctuaþiile sã fie deosebite sã creascã sau sã scadã foarte mult.

partenerii noºtri din comunitate”, a mai adãugat Alexandru Kelemen. În aceste acþiuni sunt implicaþi zeci de tineri, toþi voluntari, care au sarcini bine stabilite ºi care fac acest lucru din plãcerea de a fi utili. Astfel, doar cu sprijinul lor, copiii sãrmani vor avea un Crãciun adevãrat. Ne aºteptãm la linia anilor trecuþi”, a mai precizat sursa citatã. În tot acest timp existã ºi alternativa, cea a brazilor artificiali. Brazii artificiali se vând la preþuri care încep de la 10 lei ºi care pot urca ºi pânã la câteva sute de lei, în funcþie de model ºi dimensiune.

Chiar dacã sunt încã elevi ºi nu ºtiu ce vor face dupã Bacalaureat, zeci de tineri din Petroºani sunt aºteptaþi marþi la Centrul de Formare Profesionalã din Pretroºani. Va fi o acþiune în urma cãreia vor afla ce pot face dacã vor sã aibã o calificare, pentru ca mai apoi sã poatã munci. „În fiecare an, în data de 10 decembrie, noi sãrbãtorim Ziua Porþilor Deschise. Prin urmare, aºteptãm oaspeþii între orele 12,00 ºi 16,00. Vor fi invitaþi elevii Liceului „Dimitrie Leonida”, iar de la ora 13,00 cei de liceul „Hermes” din Petroºani. Aceste întâlniri vor fi interac-

tive, prin care elevii vor vedea ceea ce le oferã CFP Petroºani, atunci când ei vor termina studiile, clasa a XII-a , sau profesionala. Vor fi informaþi despre toate beneficiile pe care le au prin AJOFM ºi, nu în ultimul rând, tot ce este legat de legislaþia pe care ei trebuie sã o cunoascã înainte de a pãrãsi sistemul de învãþãmânt”, a declarat Dorina Uifãlean, ºefa Centrului de Formare Profesionalã din Petroºani. Ziua Porþilor Deschise are loc în toate sediile Agenþiei Judeþene de Ocupare a Formþei de Muncã ºi, laPetroºani ºi la Deva ºiîn Centrele de Formare Profesionalã.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

Fosta conducere a Poºtei Petrila, condamnatã la închisoare cu suspendare

oºtii angajaþi ai Poºtei Petrila, condamnaþi. Instanþa de la Petroºani i-a condamnat pe cei doi angajaþi ai Poºtei Petrila care au fost acuzaþi de delapidare. Constantin Rogojanu a primit mai multe sentinþe toate acestea fiind cu suspendare.

inculpatului asupra dispoziþiilor art. 83 Cod penal a cãror nerespectare are ca urmare revocarea suspendãrii condiþionate a executãrii pedepsei”, se aratã în soluþia Judecãtoriei Petroºani. ªi Eugenia Retegan

Monika BACIU “Condamnã inculpatul ROGOJANU CONSTANTIN, la pedeapsa de: - 1 an închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de delapidare prev. de art.215 ind.1 al.1 Cod Penal, cu aplicarea art 41 Cod Penal ºi a art. 320 ind.1 Cod Proc Pen. În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, aplicã inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevãzute de art. 64 alin.1 litera a) teza a -II –a ºi b) Cod penal. - 6 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de fals în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 al.1, 2, 3 Cod Penal cu aplicarea art 41 Cod Penal ºi a art. 320 ind.1 Cod Proc Pen. În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, aplicã inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevãzute de art. 64 alin.1 litera a) teza a II –a ºi b) Cod penal. 3 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de uz de fals prev. de art. 291 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal ºi a art 320 ind.1 Cod Proc Pen. În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, aplicã inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevãzute de art. 64 alin.1 litera a) teza a -II –a ºi b) Cod penal. În baza art. 33-34 C.pen., contopeºte

pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, inculpatul executând pedeapsa rezultantã, de 1 an închisoare. În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, aplicã inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevãzute de art. 64 alin.1 litera a) teza a -II –a ºi b) Cod penal. În baza art. 81 Cod penal, suspendã condiþionat executarea pedepsei pe o perioadã de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiþiile art.82 Cod penal. În baza art. 71 alin. 5 Cod penal suspendã executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea unor drepturi civile pe durata suspendãrii condiþionate a executãrii pedepsei principale. În baza art. 359 alin.1 Cod procedurã penalã atrage atenþia

a fost condamnatã la închisoare cu suspendare pentru comiterea infracþiunii de complitate la delapidare. “Condamnã inculpata RETEGAN EUGENIA, la pedeapsa de: - 1 an închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de complicitate la delapidare prev. de art. 215 ind. 1 al.1 Cod penal raportat la art 26 Cod penal cu aplicarea art 41 Cod Penal ºi a art. 320 ind.1 Cod Proc Pen. În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, aplicã inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevãzute de art. 64 alin.1 litera a) teza a II –a ºi b) Cod penal. 6 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de fals în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 al.1, 2, 3 Cod

Penal cu aplicarea art 41 Cod Penal ºi a art. 320 ind.1 Cod Proc Pen. În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, aplicã inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevãzute de art. 64 alin.1 litera a) teza a -II –a ºi b) Cod penal. - 3 luni închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de uz de fals prev. de art. 291 Cod Penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal ºi a art 320 ind.1 Cod Proc Pen. În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, aplicã inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevãzute de art. 64 alin.1 litera a) teza a -II –a ºi b) Cod penal. În baza art. 3334 C.pen., contopeºte pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, inculpatul executând pedeapsa rezultantã, de 1 an închisoare. În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, aplicã inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevãzute de art. 64 alin.1 litera a) teza a -II –a ºi b) Cod penal. În baza art. 81 Cod penal, suspendã condiþionat executarea pedepsei pe o perioadã de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiþiile art.82 Cod penal. În baza art. 71 alin. 5 Cod penal suspendã executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea unor drep-

turi civile pe durata suspendãrii condiþionate a executãrii pedepsei principale. În baza art. 359 alin.1 Cod procedurã penalã atrage atenþia inculpatei asupra dispoziþiilor art. 83 Cod penal a cãror nerespectare are ca urmare revocarea suspendãrii condiþionate a executãrii pedepsei. În baza art.14 ºi a art.346 Cod Procedurã Penalã, raportat la art.1357 si urm. Cod Civil admite acþiunea civilã formulatã de partea civilã Compania Naþionalã Poºta Românã SA cu sediul în Bd. Dacia, nr. 140, sector 2, 020065, Bucureºti CUI RO 427410 ºi obligã inculpaþii în solidar la plata daunelor materiale în cuantum de 72.842 lei. Menþine sechestrul asigurator instituit prin Ordonanþa nr. 4352 din data de 07.03.2012 a Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani asupra bunurilor mobile ºi imobile ale inculpatei Retegan Eugenia pus în aplicare prin procesul-verbal din data de 06.04.2012 aflat la fila 250 a dosarului de urmãrire penalã. În baza disp. art. 357 Cod procedurã penalã, dispune anularea actelor false: mandat de achitare a ajutorului de deces nr. 80658 din data de

26.10.2010 eliberat pe numele de Nemeº Ioana, mandat de achitare a ajutorului de deces nr. 87460 din data de 26.10.2010 eliberat pe numele de Verdeþ Liliana Luminiþa, mandat de achitare a ajutorului de deces nr. 37111 din data de 26.10.2010 eliberat pe numele de Bogye Gabriela, mandat de achitare a ajutorului de deces nr. 95967 din data de 01.09.2010 eliberat pe numele de Micu Vasilica. În baza art. 191 alin.1 Cod procedurã penalã obligã inculpaþii Rogojanu Constantin ºi retegan Eugenia la plata sumei de câte 500 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare cãtre stat”, se mai aratã în soluþie. Dirigintele, Constantin Rogojanu, ºi contabila instituþiei, Eugenia Retegan, în perioada iunieoctombrie 2010, ºi-au însuºit mai multe sume de bani. Cei doi vor apãrea astãzi, luni, în faþa judecãtorilor ºi ºiau recunoscut faptele de care sunt învinuiþi, totodatã, fiind dispuºi sã restituie sumele de bani cu care au prejudiciat Oficiul Poºtal Petrila. Procurorii au arãtat cã inculpaþii au reuºit sã scoatã din gestiune diferite sume de bani, falsificând mai multe înscrisuri oficiale pe care le-au folosit în scopul acoperirii prejudiciului. Aceºtia le-au spus judecãtorilor cã deja au achitat, fiecare peste 5.000 de lei din prejudiciul creat.

8 Life&Style

raºul german Saarbrucken, cîndva cunoscut pentru vinurile de Moselle ºi bucãtãria de primã clasã, a devenit capitalã europeanã a prostituþiei. Un nou bordel, cu 90 de prostituate, se va deschide în oraº, dupã o investiþie de 4,5 milioane de euro. Oraºul are 170.000 de locuitori ºi mai mult de 1000 de prostituate. Numãrul lor a crescut dupã 2007, cînd România ºi Bulgaria au primit calitatea de membre UE. De atunci, comerþul cu sex a fost alimentat cu un flux constant de femei care vin pentru a scãpa de sãrãcia de acasã, scrie The Independent. La începutul anului viitor, numãrul lor va creºte ºi mai mult dupã deschiderea unui mega bordel în valoare de 4,5 milioane de euro ºi o suprafaþã de 6000 de metri pãtraþi în cartierul Burbach din Saarbrucken. În afacere vor fi angajate legal 90 de prostituate împreunã cu un staf de 45 de persoane. Autoritãþile locale se plîng de faptul cã nu au

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

Se deschide cel mai mare bordel din Europa - investiþie uriaºã

nici o posibilitate sã opreascã expansiunea industriei sexului din oraº. "E mai uºor sã deschizi un bordel decît un chioºc de cartofi prãjiþi", s-a plîns primarul Charlotte Britz,

Femeile ºi bãrbaþii au regrete diferite legate de sex. Aflã care sunt acestea!

din partea Partidului Social Democrat. Este uºor de înþeles îngrijorarea primarului. Chiar în fata primãriei, se aflã douã bordeluri. "Situaþia este urîtã pentru imaginea oraºului",

n timp ce bãrbaþii regreta adesea cã nu au fãcut sex cu mai multe partenere, femeilor le pare rãu cã s-au culcat cu persoanã nepotrivitã, se arata într-o cercetare recentã.

spune Britz. Doi factori au contribuit pentru a crea oraºului reputaþia de capitalã a sexului. Primul este decizia guvernului german de a liberaliza legislaþia privind prostituþia, care pãrea învechitã. În 2001, guvernul socialdemocrat al cancelarului Gerhard Schroder a încercat sã facã din prostituþie o meserie ca oricare alta, dînd fetelor dreptul la asigurãri de sãnãtate, pensii ºi alte drepturi în schimbul plãtirii taxelor. Al doilea factor care a contribuit la boomul comerþului cu sex este apropierea de Franþa, unde prostituþia este ile-

Studiul realizat de specialiºtii de la Universitatea din Texas ºi de cei de la Universitatea din California Los Angeles (UCLA) a vrut sã arate cã regretul este parte din procesul evolutiv cînd vine vorba de reproducere, informeazã Fox News. "În cursul evoluþiei, pentru bãrbaþi, orice ocazie pierdutã de a face sex cu o nouã partenerã a fost vãzutã ca o ocazie de reproducere ratatã - adicã o pierdere valoroasã din perspectiva evoluþiei", afirma profesoara Martie Haselton la UCLA, care a lucrat la acest studiu. Cele mai mare trei regrete ale bãrbaþilor în materie de sex: timiditatea de a aborda o posibilã partenerã, cã nu s-au aventurat în mai multe relaþii în tinereþe ºi cã nu au profitat suficient sã-ºi facã de cap

ngrijorãrile legate de bani ºi distracþiile oferite de reþelele de socializare sînt douã dintre motivele pentru care oamenii fac din ce în ce mai puþin sex, potrivit cercetãtorilor britanici. Un sondaj efectuat o datã la un deceniu pe un sondaj de 15.000 de britanici cu vîrste cuprinse între 16 ºi 44 de ani aratã cã aceºtia fac sex de mai puþin de cinci ori lunã, potrivit BBC. În urmã cu un dece-

cînd erau singuri. În cazul femeilor, regretele sexuale principale sînt: teamã de a-ºi pierde virginitatea cu un partener nepotrivit, infidelitatea faþã de partenerul prezent sau din trecut ºi "arderea" etapelor sexuale. "Consecinþele sexului ocazional sunt mai mari la femei decît la bãrbaþi ºi este probabil cã acest lucru sã

galã, dar nu e ilegal sã fii prostituatã. Saarbrucken, aflat la o aruncãturã de bãþ de oraºele Nancy, Metz sau Strasbourg, este inundat cu turiºti francezi în timpul weekend-urilor. Dar Saarbrucken e doar un exemplu pentru ceea ce se întîmplã la nivelul întregii Germanii, unde se estimeazã cã ar fi aproximativ 400.000 de prostituate, care întreþin raporturi sexuale cu aproximativ 1 milion de bãrbaþii în fiecare zi. Cu toate acestea, doar 44 de prostituate s-au înregistrat la Fisc.

Ce nu stiai despre virginitate

irginitatea a nãscut mereu discuþii legate de sex, moralitate ºi tradiþie, însã unele aspecte legate de aceastã trãsãturã fizicã a femeilor ºi bãrbaþilor au rãmas necunoscute. Nu existã o definiþie clarã Termenul de "virgin" are numeroase conotaþii ºi a nãscut multe mituri, devenind, din aceastã cauzã, greu de definit. Se ºtie cã o persoanã care nu a fãcut sex este virginã, însã problema apare cînd încercam sã definim "sexul", scrie Huffington Post. El nu implicã neapãrat organele sexuale masculine ºi feminine împreunã pentru a avea loc.

Existã chiar ºi intervenþii chirurgicale prin care himenul poate fi refãcut. În plus, pierderea virginitãþii nu se manifestã la toate femeile la fel, din punct de vedere fiziologic.

istorie P uþinã a termenului

Originea cuvîntului "virgin" este din limba latinã, din "virgo", ceea ce înseamnã "femeie tînãrã". Totuºi, virginitatea este asociatã cu ambele sexe, însã problemele

legate de pierderea virginitãþii au fost mereu asociate cu femeile, din cauza originii termenului. Sexualitatea unei femei a aparþinut dintotdeauna bãrbaþilor din viaþa lor, fie cã era vorba de tatã, fie cã era vorba de soþ. În prezent, nu mai existã o asemenea concepþie, însã în unele triburi ea încã este abordatã astfel.

imenul, o problemã

Între starea himenului ºi virginitate nu existã neapãrat o legãturã. Acesta este o membranã mucoasã care rãmîne dupã ce organul sexual al femeii s-a format complet. La unele femei, himenul este distrus în timpul pubertãþii, iar la altele el este rupt abia cînd ele nasc.

Britanicii renunþã treptat Slãbeºti dacã faci sex? Vezi cît efort la sex. Iatã de ce depui de fapt

espre sex existã multe mituri, mai mult sau mai puþin fondate. Cercetãtorii canadeni au fãcut un studiu în aceastã privinþã ºi au ajuns la concluzia cã sexul este echivalentul unor exerciþii fizice de intensitate moderatã.

niu sau douã, cifrele arãtau cã britanicii fãceau sex de mai mult de ºase ori pe lunã. Concret, dacã în

determine apariþia reacþiilor emoþionale în prezent", completeazã Haselton. Femeile sunt ºi cele care ºi-au exprimat regretul într-o proporþie mai mare decît bãrbaþii cã "au fãcut sex cu un partener neatrãgãtor din punct de vedere fizic". Cercetarea a avut la baza trei studii la care au participat 25.000 de persoane.

prezent media lunarã a contactelor sexuale pentru bãrbaþi este de 4,9 ºi pentru femei de 4,8, la începutul anilor 2000 aceastã medie era de 6,2 pentru bãrbaþi ºi 6,3 pentru femei. Cifre asemãnãtoare se înregistrau ºi la începutul anilor '90. Potrivit lui Cath Mercer, de la University College din Londra, "oamenii sînt îngrijoraþi în legãturã cu locurile de muncã, cu banii, nu au chef de sex". "Dar credem cã ºi tehnologia modernã este în spatele tendinþei. Oamenii au tablete ºi smartphoneuri ºi le iau în dormitoare, folosesc Twitter ºi Facebook, rãspund la mailuri", a mai spus Mercer. În ce priveºte britanicii cu vîrste cuprinse între 65 ºi 74 de ani,

42 la sutã dintre femei ºi 60 la sutã dintre bãrbaþi au fãcut sex în ultimul an. În rîndul bãrbaþilor, cei din grupa 25-34 de ani face cel mai des sex - de 5,4 ori pe lunã - în timp ce în cazul femeilor, rata cea mai înaltã - de 5,8 ori pe lunã - se înregistreazã la femeile cu vîrste cuprinse între 16 ºi 24 de ani. Tendinþele dezvãluite de studiu mai aratã cã din ce în ce mai multe femei fac sex cu alte femei, însã a crescut ºi numãrul de parteneri de sex opus, atît în cazul femeilor, cît ºi al bãrbaþilor. Astfel, britanicele de pînã în 44 de ani spun cã au avut o medie de 7,7 parteneri de sex pînã atunci, iar britanicii o medie de 11,7 partenere.

Specialiºtii canadieni de la Universitatea din Quebec au vrut sã vadã cît de multã energie este consumatã în timpul unei partide de sex, scrie news.com.au. Ei au avut la dispoziþie informaþiile oferite de 21 de cupluri heterosexuale.

Energia consumatã în timpul sexului a fost comparatã cu cea din timpul unei activitãþi sportive pe care au depus-o cei implicaþi în studiu. Surprinzãtor este cã unii bãrbaþi au avut un nivel mai ridicat al activitãþii fizice în anumite momente ale sexului decît în timpul unei alergãri. Cuplurile au fost monitorizate cu ajutorul unor brãþãri speciale pe care le-au purtat timp de patru sãptãmîni. Cercetãtorii au ajuns la concluzia cã sexul poate fi considerat o activitate fizicã de intensitate moderatã. În urma chestionarelor completate, voluntarii au fost toþi de acord cã sexul este o activitate mai plãcutã decît joggingul.

8 Life&Style

Life&Style 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

Se deschide cel mai mare bordel din Europa - investiþie uriaºã

nici o posibilitate sã opreascã expansiunea industriei sexului din oraº. "E mai uºor sã deschizi un bordel decît un chioºc de cartofi prãjiþi", s-a plîns primarul Charlotte Britz,

Femeile ºi bãrbaþii au regrete diferite legate de sex. Aflã care sunt acestea!

din partea Partidului Social Democrat. Este uºor de înþeles îngrijorarea primarului. Chiar în fata primãriei, se aflã douã bordeluri. "Situaþia este urîtã pentru imaginea oraºului",

n timp ce bãrbaþii regreta adesea cã nu au fãcut sex cu mai multe partenere, femeilor le pare rãu cã s-au culcat cu persoanã nepotrivitã, se arata într-o cercetare recentã.

Ce nu stiai despre virginitate

Existã chiar ºi intervenþii chirurgicale prin care himenul poate fi refãcut. În plus, pierderea virginitãþii nu se manifestã la toate femeile la fel, din punct de vedere fiziologic.

istorie P uþinã a termenului

Originea cuvîntului "virgin" este din limba latinã, din "virgo", ceea ce înseamnã "femeie tînãrã". Totuºi, virginitatea este asociatã cu ambele sexe, însã problemele

imenul, o problemã

Britanicii renunþã treptat Slãbeºti dacã faci sex? Vezi cît efort la sex. Iatã de ce depui de fapt

niu sau douã, cifrele arãtau cã britanicii fãceau sex de mai mult de ºase ori pe lunã. Concret, dacã în

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decmebrie 2013

Persoanele cu handicap evaluate în ianuarie, la Petroºani

ersoanele cu handicap adulþi ºi copii din Valea Jiului vor putea fi evaluate la Petroºani de cãtre specialiºtii din cadrul Serviciilor de Evaluare Complexã. Potrivit directorului general al DGSASPC Hunedoara, Monica Georgescu, în data de 7 ianuarie 2014 începându cu ora 10.00 specialiºtii Serviciului Evaluare Complexã a Persoanelor Adulte cu Handicap vor face evaluari în sediul Policlinicii, în timp ce specialiºtii Serviciului de Evaluare Complexã a Copilului vor fi prezenþi la Centrul de orientare, supraveghere ºi sprijin a reintegrãrii sociale a copilului „CUORE”. De asemenea, în data

de 14 ianuarie 2014 specialiºtii din cadrul serviciilor de evaluare adulþi ºi copii vor fi în Petroºani pentru a-i evalua pe cei care au nevoie. “Evaluarea ºi reevaluarea persoanelor cu handicap, adulþi ºi copii, se face, în conformitate cu prevederile legale, de cãtre specialiºtii din cadrul Serviciilor de Evaluare Complexã, formate din medici de specialitate, asistent social,

psiholog, psihopedagog, instructor de educaþie, inspectori de specialitate. Având în vedere solicitãrile persoanelor cu handicap (copii ºi adulþi) care au domiciliul în zona Vãii Jiului, specialiºtii Serviciilor de Evaluare Complexã din cadrul D.G.A.S.P.C. Hunedoara efectueazã deplasãri în aceastã zonã în vederea evaluãrii /reevaluãrii persoanelor cu handicap”, a precizat Monica Georgescu.

Cod galben nou de ninsoare ºi vânt

eteorologii au emis o nouã informare meteo de zãpadã ºi viscol, valabilã 09 decembrie, ora 11 – 10 decembrie, ora 09. Responsabilii din cadrul Agenþiei Naþionale de Meteorologie, au precizat cã codul galben va fi prelungit, dupã aceastã datã cu avertizãri de vânt puternic. În intervalul menþionat va ninge si se va depune strat nou de zapadã, la început în Maramureº, în nordul Carpaþilor Orientali ºi în Munþii Apuseni, apoi ºi în restul zonei montane ºi local în Transilvania. Izolat cantitãþile de precipitaþii vor depãºi 15 l/mp. În zona de munte, vântul va avea rafale ce vor depãºi 70 km/h, iar pe creste ºi 100 km/h, viscolind ºi spulberând zãpada. Intensificãri ale vântului vor fi ºi

în restul teritoriului, cu viteze mai mari în est, unde în cursul nopþii de luni spre marþi va atinge viteze de 70....80 km, viscolind ninsoarea pe arii restrânse în nordul Moldovei. În Criºana, vestul Transilvaniei ºi

local în Moldova, precipitaþiile vor fi ºi sub formã de ploaie ºi lapoviþã favorizând apariþia poleiului. "Intervalul în care este valabilã atenþionarea COD GALBEN, se va produce vânt puternic. Va ninge în zonele anunþate, dar nu cantitatea de

zãpadã este cea care a determinat avertizare, ci vântul puternic care depãºeste 70 km/h ºi izolat 100 de km/h. Aproape sigur nu va mai fi emisã atenþionare cod galben de zãpadã, însã vom prelungi cu intensificãri de vânt.", a spus Ion Sandu, în cadrul comandamentului de iarnã de la Ministerul de Interne, întrunit luni la ora 12.00. Sursa ANM

Bunuri din patrimoniul italian recuperate ºi transferate autoritãþilor italiene

este 20 de tablouri de artã ºi mai multe cãrþi vechi ce aparþin patrimoniului cultural italian au fost recuperate de procurori ai Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia ºi urmeazã sã fie transferate cãtre autoritãþile judiciare italiene în cadrul unor proceduri oficiale gãzduite de Muzeul Naþional de Istorie a României. Marius MITRACHE Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia aceste bunuri au fost recuperate de ofiþeri specializaþi ai Poliþiei Române de la un cetãþean român, restaurator de bunuri de artã cu reºedinþa în Italia, în contextul activitãþilor desfãºurate de organele de poliþie din România. Procurorii Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia au efectuat cercetãri cu privire la importul ilegal al acestor bunuri din Italia, procedurile penale

desfãºurate în România, fiind transferate autoritãþilor judiciare italiene care cerceteazã aceeaºi persoanã pentru sãvârºirea infracþiunii de export ilegal de bunuri culturale aparþinând patrimoniului cultural italian.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

Pentru returnarea sporului de dispozitiv,

Poliþia Localã a acþionat în judecatã Primãria Petroºani

alarii întregi înainte de sãrbãtori. Angajaþii Primãriei Petroºani vor primi salariile întregi în luna decembrie. Deocamdatã acestora nu li se vor reþine sumele ce trebuie sã le returneze în urma sentinþei judecãtoreºti de la Curtea de Apel Alba Iulia. În tot acest timp Poliþia Localã a acþionat în judecatã Primãria Petroºani.

„Deocamdatã nimeni nu va avea salariul tãiat, salariile se vor plãti integral, urmeazã ca în luna ianuarie conducerea Primãriei sã ia o decizie în aceastã privinþã þinând cont cã pe rolul Tribunalului Hunedoara se aflã în acest moment un litigiu între Poliþia

Localã ºi conducerea instituþiei privind tocmai acordarea acestui spor. Se va lua o hotãrâre, probabil va trebui aºteptatã soluþionarea conflictului cu Poliþia Localã având în vedere cã e posibil ca aceºtia sã câºtige sã le reþinem niºte sume ca ulterior noi sã le dãm înapoi,

nu ar fi o soluþie”, a declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei Petroºani. Cel mai probabil ºi Sindicatul Funcþionarilor Publici va acþiona în judecatã administraþia localã de la Petroºani. „Pânã acum sindicatul funcþionarilor publici a aºteptat

Chiar ºi neplãtiþi,

Continuã sã îi deserveascã pe turiºti

ãruirea la locul de muncã este evident în cazul angajaþilor de la telescaunul din Petroºani, care asigurã funcþionarea telescaunului chiar dacã au rãmas la sfârºitul sãptãmânii trecute fãrã locuri de muncã, dupã ce firma Krantz Eurocenter a denunþat contractul de asociere cu Primãria Petroºani. Gigi Pogan, ºeful instalaþiei a precizat cã telescaunul funcþioneazã în parametri normali. Monika BACIU “În momentul de faþã aºteptãm sã ne preia o altã firmã. Deocamdatã nu ºtim nimic exact, suntem în aºteptare sã vedem care e situaþia. Instalaþia funcþioneazã, a mers ºi în weekend, deºi a fost viscol eu ca ºef de instalaþie m-am ocupat sã meargã telescaunul, am verificat sã fie totul normal sã funcþoneze, am avut ºi turiºti.

Funcþionãm în continuare cu instalaþia”, a declarat Gigi Pogan ºeful instalaþiei. 13 persoane sunt într-o situaþie incertã în momentul de faþã. Chiar ºi aºa oamenii sunt la datorie în aceastã perioadã în care nu sunt plãtiþi de nimeni. „Nu avem încotro, deºi suntem în munte ºi accesul în munte fãrã telescaun e mort, facem cumva sã servim toþi turiºtii care vin, sã le fim la dis-

poziþie. Poate pe parcurs o sã þinã cont ºi o sã fim plãtiþi”, a mai spus sursa citatã. Municipalitatea cautã acum soluþii pentru preluarea telescaunului ºi a celorlalte bunuri, dar ºi pentru plata clor care deservesc instalaþia de transport pe cablu. Angajãrile sunt îngheþate, însã edilul spune cã o soluþie se va gãsi în cel mai scurt timp.

soluþia de la Curtea de Apel prin contestaþia în anulare. Sunt convins cã ºi ceilalþi vor face ceva în sensul acesta” , a mai precizat sursa citatã. De precizat cã

angajaþii Primãriei Petroºani au beneficiat de sporul de dispozitiv ca efect al unei hotãrâri judecãtoreºti definitive. Chiar ºi aºa, însã, Curtea de Conturi a

stabilit în urma unui control cã plata sporului s-a fãcut în mod ilegal. Funcþii publici au pierdut procesul atât pe fond, cât ºi la recursul judecat la Curtea de Apel Alba Iulia ºi ar trebui sã returneze sumele primite, în condiþiile în care judecãtorii au menþinut concluziile controlorilor financiari. Sporul de dispozitiv reprezintã 25% din salariul încasat de funcþionarii publici.

Târgul de Crãciun se deschide joi

sã facm un aranjament care sã satisfacã cât mai mult gusturile petroºãnenilor”, a declarat Sorin Pristavu, ºeful

cianþi. „Dacã cumva cerinþele vor fi satisfãcãtoare ºi comercianþii de aici ºi din alte zone vor fi mulþumiþi poate cã vom þine pânã în ajunul revelionului. Dacã considerã cã considerentele economice îi vor determina poate doar pãnã în Ajunul Crãciunului vor fi prezenþi aici, iar dacã se va simþi nevoia vom încerca sã

Administraþiei Pieþelor din Petroºani. Perioada în care va avea loc târgul de Crãciun de la Petroºani este încã necunoscutã. Totul depinde de comer-

îl prelungim pãnã în ajunul Revelionului”, a mai spus sursa citatã. Anul acesta la Petroºani are loc prima ediþie a Târgului de Crãciun.

ârgul de Crãciun de la Petroºani îºi deschide porþile joi, 12 decembrie. Prima ediþie a târgului de iarnã de la Petroºani va începe de joi. S-au anunþat comercianþi din mai multe zone ale þãrii, dar ºi din Valea Jiului. Monika BACIU “Cu speranþa cã în data de 12 vom tãia pamblica acestui târg de Crãciun vã spun cã joi vom putea vizita ºi sã ne bucurãm de produsele pe care vom încerca sã le expunem. Avem mici probleme cu comercianþii din nordul þãrii care ne-au promis cã vin însã timpul este puþin neprielnic ºi sperãm sã nu ne joace feste. Cred cã foarte mulþi comrecianþi anul acesta nu vom avea. Cred cã undeva pânã în 10, dacã ne referim la cei cu produse tradiþionale, însã vor fi ºi cu produse de artizanat. Încercãm

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

Primãria Petroºani, deschisã unui nou parteneriat pentru Staþiunea Parâng

unicipalitatea din Petroºani ia în calcul o asociere cu un investitor interesat de administrarea staþiunii ºi este deschisã la discuþii în acest sens. Carmen COSMAN

este vorba. Este posibilã ºi darea în administrare a staþiunii cãtre

un investitor interesat, dar sub forma în care Consiliul Local sã fie factor decizional întrun eventual parteneriat public – privat”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Unul dintre cei interesaþi de preluarea

Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, spune cã ia în calcul orice variantã favorabilã staþiunii Parâng, inclusiv cea de asociere cu un investitor privat, care sã administreze staþiunea. „Luãm în calcul toate variantele. Trebuie sã discutãm, sã vedem despre ce

în administrare a Staþiunii Parâng este omul de afaceri Emil Pãrãu, care ºi-a pus puternic amprenta asupra Staþiunii Straja ºi a reuºit sã o ridice din punct de vedere turistic. Staþiunea Parâng se

aflã acum într-un impas. Partenerii privaþi ai municipalitãþii, oficialii Kranz Eurocenter, au denunþat parteneriatul încheiat la începutul acestui an ºi a lãsat primãria sã se descurce cum poate cu

telescaunul ºi celelalte instalaþii date în administrare chiar acum, la debutul sezonului de iarnã, când turiºtii au început sã vinã la munte. Aºa cã, administraþia publicã localã de la Petroºani trebuie sã gãseascã soluþii pentru preluarea angajaþilor care deservesc telescaunul ce face legãtura dintre Petroºani ºi staþiunea montanã, dar ºi a celor care se îngrijesc de lucrãrile realizate în cadrul proiectului de dezvoltare a staþiunii.

Expertizã: INSEMEX cautã cauzele detonaþiilor în lanþ de pe o magistralã de þiþei

pecialiºtii INCD - INSEMEX Petroºani au o misiune dificilã ºi încearcã sã stabileascã ce anume a dus la producerea unor detonaþii în lanþ pe o magistralã de þiþei situatã între judeþele Vrancea ºi Bacãu. Carmen COSMAN Expertiza de specialitate a fost solicitatã de proprietarul magistralei, CONPET Ploieºti, iar o echipã de 7 specialiºti de la INSEMEX, împreunã

cu dr. Octavia Baron – fost angajat al Institutului – a fost la faþa locului ºi a prelevat probele ce urmeazã sã fie expertizate în laboratoarele INSEMEX ºi la Institutul de Sudurã din Timiºoara. „Cei de

la CONPET Ploieºti ne-au solicitat efectuarea unei expertize de specialitate la o magistralã de þiþei abandonatã de mai mulþi ani de zile. Au considerat cã se impune curãþarea acestei conducte de reziduurile petroliere, dar, în urma procedeului de curãþare, pe un tronson de circa 7 – 8 kilometri au avut loc mai multe detonaþii în lanþ, soldate cu ruperea conductei, dar

ºi cu afectarea mai multor imobile din vecinãtatea acestei conducte. Noi încercãm sã stabilim de ce s-au produs aceste detonaþii în interiorul conductei”, a declarat directorul INCD – INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu. Magistrala, care are un diametru de 500 mm, transporta þiþei de al Constanþa spre Oneºti. Conducta nu mai era folositã de ani de zile, dar în interi-

orul ei erau reziduuri petroliere ce urmau sã ie curãþate. Detonaþiile s-au produs în 14 puncte de pe traseul conductei ºi s-au propagat pânã la o distanþã de 9 kilometri. O parte a probelor

strânse de la faþa locului de echipa de specialiºti INSEMEX vor fi trimise la Timiºoara pentru a obþine cât mai multe elemente ce pot duce la rezolvarea acestui dosar.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

Dupã ce în anul 2013 a reuºit o serie de investiþii importante

Costel Avram, directorul ApaServ Valea Jiului, vine cu un nou proiect managerial ambiþios Reporter: Domnul director, recent s-a desfãºurat ºedinþa Consiliului de Administraþie al SC ApaServ Valea Jiului SA. Cum stau lucrurile la ora actualã? Costel Avram: Mandatul în Consiliul de Administraþie este de 4 ani. El s-a sfârºit la data de 1 Decembrie 2013. În condiþiile acestea, conform Ordonanþei 109, a fost ales un nou Consiliu de Administraþie. Legea spune cã se poate fi numit un nou CA, format din minimum 5 persoane, dar de data aceasta, conform ordonanþei amintite, din cei 5 membri pot fi 4 membri neexecutivi, respectiv un membru executiv. De aceea acum au fost aleºi numai 4 membri neexecutivi, iar al 5lea poate fi unul din directorii firmei. Deja s-a dat anunþul ºi urmeazã ca în ºedinþa din data ed 16 decembrie comisia de evaluare sã evalueze al cincilea membru ºi mi-am depus candidatura pentru a fi membru. Pe data de 2 decembrie noul Consiliul de Administraþie m-a numit director general interimat, iar pentru funcþia de director plin îmi voi depune candidatura ºi voi veni cu un proiect de management pentru urmãtorii 4 ani. Reporter: Pe ce linii principale vreþi sã mergeþi în continuare, aºa încât sã continuaþi ceea ce deja aþi început? Costel Avram: SC ApaServ Valea Jiului este o firmã care nu are un leu datorie la stat, o firmã cu profit, o firmã în care

lucrurile s-au schimbat ºi merg din ce în ce mai bine, o firmã care implementeazã deja un proiect de 40 de milioane de euro ºi am demarat deja procedura pentru celelalte 89 de milioane de euro. Vreau ca în urmãtorul mandat de 4 ani sã finalizez primul proiect ºi sã demarez cel de-al doilea proiect ºi, dacã pot, sã îl ºi termin. Nu este un lucru uºor, mai ales cã trãim în Valea Jiului, dar mã bucur cã am reuºit sã conºtientizez oamenii cã dacã consumã, trebuie sã ºi plãteascã, iar fenomenul acesta al furturilor s-a diminuat. Nu înseamnã cã el s-a ºi rezolvat, dar s-a diminuat considerabil.

fârºitul anului aduce prime pentru angajaþi Reporter: Ce aduce sfârºitul anului pentru ApaServ? Costel Avram: Orice firmã poate avea rezultate ºi se poate îndrepta spre ceea ce ºi-a dorit dacã ai resursa umanã. ªi la noi este ca peste tot ºi, în orice pãdure, mai sunt ºi uscãturi, dar, una peste alta, le mulþumesc tuturor pentru ce am fãcut în anul 2013 Conform contractului Colectiv de Muncã, vreau sã vã spun cã oamenii de la noi au beneficiat de toate drepturile, vom da ºi o primã, chiar dacã mai micã anul acesta, dar o vom acorda. Pot sã spun cã în anul 2013, comparativ cu anul 2012, oamenii ºi-au primit toate drepturile, inclusiv bonurile de masã în fiecare lunã. Încer-

cãm în anul 2014 sã umblãm un pic la salarii, în sensul cã încercãm sã le mãrim. Nu vã ascund faptul cã, la sfârºitul anului vreau sã le aduc un licãr de fericire angajaþilor ºi copiilor lor. Astfel, în data de 17 decembrie voi organiza aici, la sediul ApaServ, o întâlnire cu toþi angajaþii, cu grupuri de colindãtori, iar oamenii vor fi serviþi cu fasole ºi ciolan, o þuicã ºi un vin fiert ºi o sã avem un invitat surprizã care va cânta atât muzicã popularã, cât ºi colinde româneºti pe lângã cetele de colindãtori din Valea Jiului.

n an plin de realizãri

Reporter: Poate cã este puþin prematur sã discutãm, dar ce v-aþi propus în principal pentru anul viitor? Costel Avram: Noi ne-am propus foarte mult, important este sã le putem realiza. Acum lucrãm la buget, încercãm sã creionãm bugetul ºi eu sper cã, în maximum douã sãptãmâni bugetul sã fie gata. Aºa cum spuneam, ne-am propus foarte multe, dat când am creionat bugetul am vãzut cã, pentru a face ceva pentru infrastructura noastrã din Valea Jiului, cheltuielile sunt mult mai mari decât veniturile, aºa cã, trebuie sã mai tãiem din ce ne-am propus pentru investiþii. Oricum ºi anul acesta lucrurile au

mers foarte bine comparativ cu anii precedenþi. Acum lucrãm la o situaþie care reliefeazã acest aspect. Regret, însã, faptul cã nu am putut finaliza investiþia la noul MHC de la Vulcan, la care se lucreazã ºi la finele lui ianuarie sau, cel târziu la începutul lui februarie, va da energie electricã. Investiþie realizatã din bani proprii! Avem douã MHC-uri care produc curent, iar cu diferenþa pe care nu am cheltuit-o am construit al treilea MHC ºi mã bucur pentru acest lucru. De asemenea, în acest an am reuºit ºi alte lucruri importante ºi pentru societate. Reporter: Vorbim despre o societate care a reuºit sã fie independentã din punct de vedere financiar, care a reuºit sã fie independentã energetic… Cât de greu v-a fost sã ajungeþi la aceste performanþe? Costel Avram: A fost foarte greu, pentru cã, în primul rând a trebuit sã lucrez cu mentalitatea unor oameni. ªi aici, la ApaServ, am gãsit oameni care nu gân-

deau pozitiv, nu gândeau în perspectivã. A trebuit sã discut, uneori mai frumos, alteori mai dur…important este cã sunt pe calea cea bunã. Vreau cu tot dinadinsul sã schimb mentalitatea unora dintre angajaþi, chiar ºi din conducerea ApaServ, care trebuie sã înveþe sã gândeascã pozitiv. Mi-a fostz foarte greu sã vorbesc ºi, în acelaºi timp sã pun în practicã unele noutãþi, cum ar fi: posibilitatea clienþilro noºtri de a plãti prin PayPoint-uri, prin

bãnci, sãptãmâna aceasta voi da drumul la douã POS-uri la Petrila ºi Petroºani. ªi atunci s-a pus problema ce vor face oamenii care au lucrat la casierii, ce vor face? Putem gãsi soluþii aºa încât niciunul sã nu îºi piardã locul de muncã, dar, în acelaºi timp, trebuie sã ºi munceascã. Trebuie sã renunþãm la gândirea veche, care se opunea noului. Reporter: deci a trebuit lucrat direct la mentalitãþi pânã la urmã… Costel Avram: Da, e greu sã schimbi mentalitãþi… Poate cã ºi tinereþea mea face ca sã vãd altfel lucrurile. Dar, vreau sã vã spun cã ºi eu vorbesc cu alte persoane, care vin cu idei ºi, dacã acestea sunt bune, el pun în practicã. Reporter: Ce-ºi doreºte directorul Costel Avram pentru el personal de Moº Crãciun? Costel Avram: Sãnãtate, sãnãtate, sãnãtate. Atât îmi doresc. Restul vine de la sine, dacã este sãnãtate… A consemnat, Carmen COSMAN

14 Program & Horoscop

10:30 Distractis - Distilat de comedie (r) 11:30 Charlot chelner (r) 12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 13:55 Ia-mã acasã de Crãciun! 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Superconsumatorul (r) 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:30 12:00 12:30 13:00 13:30 14:00 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:00 19:30 20:30 nite

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30

Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping La volan Teleshopping Fete de mãritat Teleshopping Vacanþã ºi terapie (r) Focus Focus Monden (r) Regina cumpãrãturilor Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport Iubiri secrete Copiii spun lucruri trãs-

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Interviurile Adevãrul ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Mireasã pentru fiul meu 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Apocalipsa de la Stonehenge 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Globul ucigaº 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Masterchef - Proba celebritãþii 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Dexter

21 martie *** 20 aprilie Intenþionaþi sã demaraþi o afacere. Puteþi fi optimist: aveþi ºanse sã gãsiþi modalitatea optimã ºi sã obþineþi sprijin financiar. Cu sãnãtatea staþi bine, dar acordaþi mai mult timp odihnei.

10:30 Maricruz (r) 11:30 Casa Ibacka (r) 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de povestiri

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat Europa League 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Champions League 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Rezumat Champions League 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se anunþã o zi de neuitat, cel puþin pe plan sentimental. S-ar putea chiar sã luaþi decizia de a vã cãsãtori. Pe plan financiar, nu este cazul sã vã faceþi griji. Vã ajutã o rudã cu mai multã experienþã. Nu trataþi cu superficialitate problemele de serviciu!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa s-ar putea sã aveþi dificultãþi financiare, dar reuºiþi sã le depãºiþi destul de uºor. Este o zi favorabilã activitãþilor artistice. Talentul, creativitatea ºi originalitatea vã asigurã succesul în societate. Nu neglijaþi problemele familiale. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sandokan, tigrul Malaeziei (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui

23 iulie *** 22 august

Aveþi norocul sã faceþi cunoºtinþã cu o persoanã importantã, cu experienþã în afaceri, care este dispusã sã vã înveþe câte ceva. S-ar putea ca aceastã întâlnire sã vã stimuleze sã faceþi planuri îndrãzneþe.

23 august *** 22 septembrie

Zi obositoare, cu multã alergãturã - dar veþi vedea cã a meritat efortul. Se pare cã vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie importantã, ce poate reprezenta un mare pas în carierã. Partenerul de viaþã vã încurajeazã. Nu neglijaþi odihna.

Vã ambiþionaþi sã terminaþi o lucrare în casã, începutã mai demult. O rudã vã ajutã cu bani, dar vrea sã-ºi impunã ideile. Evitaþi cearta, pentru cã riscaþi sã rupeþi relaþiile! În general, ar fi bine sã evitaþi discuþiile în contradictoriu.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o problemã legatã de cãmin. Puteþi sã cumpãraþi o casã nouã sau sã faceþi un schimb de locuinþã. O femeie mai în vârstã din familie se opune planurilor dumneavoastrã, dar nu vã lãsaþi influenþat.

Aveþi o zi bunã pe plan profesional ºi în viaþa particularã. Dimineaþa, sunteþi plin de energie ºi reuºiþi sã-i mobilizaþi pe cei din jur. Partenerul de viaþã vã susþine. Profitaþi de ideile originale care vã vin astãzi.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Gãsiþi soluþii originale pentru problemele de la locul de muncã, dar sã nu vã aºteptaþi la aprecieri din partea colegilor! O persoanã mai în vârstã sã vã facã tot felul de reproºuri.

Începeþi o activitate în care veþi avea succes ºi de pe urma cãreia veþi câºtiga bine. Ar fi bine sã acceptaþi ajutorul unui prieten, ca sã treceþi cu bine peste toate obstacolele.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi idei originale, care vã ajutã sã obþineþi câºtiguri suplimentare. Un fost coleg vã propune sã colaboraþi într-o afacere sau vã oferã un nou loc de muncã. Nu acceptaþi oferta pânã când nu o întoarceþi pe toate feþele.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Este o zi favorabilã pentru contracte, colaborãri, asocieri ºi investiþii. Pe plan sentimental, puteþi sã faceþi proiecte de viitor. Chiar dacã sunteþi convins cã aveþi dreptate, respectaþi pãrerile celorlalþi.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

Controale fulger în toate spitalele

inistrul Sãnãtãþii, Eugen Nicolaescu, a anunþat cã, în perioada 10-15 decembrie, se vor face controale în toate cele 340 de spitale publice din þarã. "Am luat decizia ºi am semnat un ordin de ministru prin care în toate cele 340 de spitale publice din România vom institui controale tematice în perioada 10-15 decembrie. Controalele vor fi efecîtuate de reprezentanþii Direcþiilor Judeþene de Sãnãtate Publicã", a anunþat ministrul. Eugen Nicolaescu a menþionat ºi aspectele care vor intra în vizorul celor care vor face controalele. "În primul rînd se urmãreºte asigurarea cu medicamente ºi materiale sanitare pentru desfãºurarea în bune condiþii a actului medical, verificarea stocurilor curente ºi a celor de urgenþã. În al doilea rînd se va verifica dacã existã o planificare medicalã, mã refer la liniile de gardã. Se va verifica ºi modul de organizare ºi funcþionare a desfacerii de

Azi se ia apa!

Restricþii S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Marþi 10.12.2013 în oraºele: -Petrila între orele 9.00-11.00. Zona afectatã: Str. Republicii,bl.111:11, str. 8 Martie, bl.47, 48, 49 ºi str. Mihail Sadoveanu. Motivul restricþiei: Montare distribuitor la sc.4 din bl.111, str.Republicii -Petrosani între orele 10.0013.00. Zona afectatã : Zona industrialã Livezeni. Motivul restricþiei: Executare branºament str.Livezeni, nr.35 Va multumim pentru înþelegere Conducerea S.C apa Serv Valea Jiului S.A

medicamente, respectiv existenþa farmaciilor cu program non stop în perioada Sãrbãtorilor. Se va încerca prevenirea situaþiilor care ar putea sã se iveascã în condiþii de

iarnã. Se va urmãri ºi asigurarea sistemului medical în mediul rural. De asemenea, se va verifica ºi menþinerea în stare bunã de funcþionare a echipamentelor de urgenþã", a mai spus ministrul. Oficialul a mai anunþat cã, în urma rapoartelor, se va întocmi un plan de mãsuri în ceea ce priveºte buna funcþionare a spitalelor. Pe data de 19 decembrie, acest plan va fi prezentat tuturor pãrþilor interesate. "Planul de mãsuri va fi prezentat ºi dupã care, pe data de 19 decembrie, la o video-conferinta, îl vom prezenta tuturor celor interesaþi: prefecþi, DSP-uri, coordonatori de direcþii medicale, manageri de spitale ºi reprezentanþi ai colegiilor medicilor ºi farmaciºtilor la nivel de judeþ", a încheiat ministrul.

Oameni mai puþini, fracturi, la fel

a începutul anilor 90, când populaþia municipiului Petroºani era de aproape 50.000 de locuitori, în zilele de iarnã, numãrul celor care ajungeau la spital dupã ce cãzuserã pe gheaþã era de circa 180 de oameni pe zi. Acum, odatã cu scãderea numãrului locuitorilor, ºi numãrul fracturilor de mâini sau picioare a scãzut sensibil. Mircea NISTOR Totuºi, nu puþini sunt cei care trec, în aceste zile, pragul secþiei de urgenþe a spitalului din localitate pentru a le fi tratate oasele rupte pe strãzi. Cei mai mulþi dintre ei sunt, ºi în prezent, bãtrânii. „Eu sunt, în prezent, pensionarã dar îmi amintesc cã în urmã cu 15-20 de ani numãrul celor care apelau la serviciile noastre era deosebit de mare. Mai exact, zilnic, aveam de rezolvat câteva zeci de cazuri. Numãrul fracturilor creºtea direct proporþional cu intrarea în sezonul rece. Acum, din câte am înþeles, populaþia s-a redus cu vreo 15.000 de locuitori, astfel cã ºi numãrul de cazuri de fracturi este mai mic. Era ºi normal sã se

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

întâmple aºa ceva! Totuºi, cei mai expuºi fracturilor de membre au rãmas tot cei în vârstã care riscã sã se accidenteze grav în cazul în care nu sunt atenþi pe unde umblã”, a precizat un medic specialist ortoped, actualmente pensionar. În vremurile „bune” numai acesta trata, anual, nu mai puþin de 15-16.000 de oase rupte întrun singur an... „Ce-i drept, înainte de 1989, cele mai multe cazuri de fracturi veneau de la unitãþile miniere componente ale, actualei, Companii Naþionale a Huilei, nu de la cãderile din stradã. Acum, nu mai avem nici mineri dar, se pare, nici locuitori, atâþia cât erau în urmã cu 20 de ani”, a mai precizat medicul.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 10 Decembrie 2013

Risc crescut de avalanºã

uriºtii aflaþi în Staþiunea T Parâng au fost

avertizaþi de salvamontiºti sã nu se aventureze în drumeþii pe culmile montane, deoarece viscolul a dus la acumulãri de zãpadã care pot stârni avalanºe. Ninsorile abundente din ultimele zile cumulate cu vântul care a suflat extrem de tare, au dus la formarea unor corniºe de zãpadã pe crestele Parângului, ºi chiar dacã sunt spectaculoase pot fi mortale pentru turiºti dacã sunt prinºi de prãbuºirea lor. Totodatã, aceste

acumulãri de zãpadã provocate de viscol pot stârni avalanºe în masiv, însã în zona staþiunii nu existã nici un pericol. „Sus pe creascã existã pericol de

avalanºã pentru cã sau format niºte corniºe destul de mari din cauza vântului care a viscolit zãpada ºi nu este stabilã. Pericol este numai pe creastã, în zona schiabilã nu

existã pericol. Noi am avertizat turiºtii sã nu plece în drumeþie, sã nu plece în afara staþiunii. Nu cred cã se aventureazã nimeni, însã i-am prevenit de pericol”, a declarat

Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Petroºani. În staþiunea de schi de lângã Petroºani stratul de zãpadã mãsoarã mai bine de jumãtate de metru ºi în weekend-ul care a trecut au fost prezenþi ºi primi schiori. Circa 200 de turiºti au urcat în staþiune, iar cabanierii au amenajat o pârtie chiar dacã viscolul le-a dat bãtãi de cap. „Am avut ceva turiºti, mai slãbuþ, ca la început de sezon. Estimez cã undeva la 200 au fost. S-a amenajat pârtia din Poianã, însã a fost viscol ºi a creat ceva probleme”, a mai spus ºeful Salvamont Petroºani.

În comã din cauza unui accident pe pârtie M

edicii din cadrul Spitalului de Urgenþã Petroºani se luptã sã salveze o tânãrã care a ajuns în stare gravã dupã un accident la schi petrecut pe o pârtie din Staþiunea Straja. Femeia ºi-a revenit din comã însã este þinutã sub strictã supraveghere.

Femeia în vârstã de 27 de ani din municipiul Lupeni este monitor de schi ºi se afla pe pârtia Platoul Soarelui din Straja, când a fost izbitã puternic din spate de un alt schior. Acesta în loc sã o fereascã aºa cum cer uzanþele pe pârtie, a secerat-o pur ºi simplu, iar în cãdere tânãra s-a lovit puternic la cap. Imediat a intervenit o echipã de salvamontiºti din Straja ºi dupã ce au reuºit sã o stabilizeze, schioarea a ajuns la spital. „Accidentul s-a întâmplat pe Platoul Soarelui, în urma unui impact între doi schiori. Cel din spatele tinerei accidentate, respectiv o monitoare de schi, în urma loviturii, a aruncat-o pe spate cauzându-i un traumatism cranian cu pierdere temporarã a cunoºtinþei dupã care a intrat în comã.

De la Salvamont am stabilizat-o ºi am þinut-o pe oxigen pânã la venirea echipei SMURD. Este un accident foarte grav, traumatismele acestea craniene au o evoluþie ciudatã în timp”, a declarat George Resiga, ºef Salvamont Straja (foto).

abar nu au de regulament

Mulþi dintre cei care îºi pun schiurile în picioare ºi apoi intrã pe pârtie nici mãcar nu au idee cã ar trebui sã respecte anumite reguli atât pentru siguranþa lor cât ºi pentru a celorlalþi schiori. Accidentul în urma cãruia profesoara de schi a ajuns în spital, putea fi evitat dacã schiorul vinovat ar fi ºtiut ºi respectat regula-

mentele impuse pe pârtiile de schi. „Este o chestie elementarã de conduitã pe zona schiabilã. Conform conduitei schiorului pe pârtie, cel din spate îl evitã pe cel din faþã ºi nu s-a întâm-

isc ºi în Cheile Jieþului Poliþiºtii din cadrul Serviciului Circulaþie al Poliþiei Petrila ºi-au fãcut planul pentru intervenþii pe DN7A, porþiunea din Cheile Jieþului aflatã în subordinea lor, astfel încât sã evite pe cât posibil incidentele pe Drumul Naþional 7A. Segmentul este închis circulaþiei rutiere, însã acest lucru nu-i împiedicã de turiºti sã se aventureze pe el. Pe lângã riscul de a rãmâne înzãpeziþi în sãlbãticie ºoferii pot fi surprinºi în orice moment de avalanºe. Maximilian GÂNJU

plat acest lucru. Toatã problema este cã nu existã prevenire, nu existã regulament de comportament pe zona schiabilã. Acest accident se datoreazã în primul rând neatenþiei”, mai spune ºeful Salvamont. Tânãra accidentatã ºi-a revenit ieri-luni din comã ºi starea ei de sãnãtate este mai bunã, însã va rãmâne sub supraveghere strictã pentru cã a suferit o loviturã la cap. Salvamontiºtii din Straja au muncit la foc continuu la finele sãptãmânii, însã intervenþiile au fost la accidente minore. În Staþiunea Straja au fost înregistraþi la finele sãptãmânii trecute peste 1000 de schiori, iar pârtiile se prezintã în condiþii excelente. Maximilian GÂNJU