Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 488

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 6 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cereri de înviere a morþilor,

Farmece ºi rugãciuni, obiectul unui dosar de la Judecãtoria Petroºani

Municipalitatea Petroºani „sparge” târgurile auto clandestine de pe domeniul public >>> PAGINA A 3-A

Sistem inteligent la trecerile de pietoni, amânat >>> PAGINA A 4-A În dosarul în care este cercetat Grecu,

Fiica bãrbatului ucis de Grecu, prezentã la Judecãtoria Petroºani >>> PAGINA A 5-A

Îngrijorãri în USL Hunedoara >>> PAGINA A 7-A

Al doilea om al judeþului enclavizeazã Valea Jiului din „patriotism exacerbat” >>> PAGINILE 8-9

“Bãtaie” pe Muntele >>> PAGINA A 11-A

”E

u nu fac farmece, nu ºtiu sã fac asfel de lucruri. Eu nu sunt Dumnezeu sã pot învia pe cineva”. Aceasta ar fi una din declaraþiile pe care le-au dat douã inculpate audiate de magistraþii de la Petroºani într-un dosar în care sunt acuzate de înºelãciune. Douã femei sunt acuzate de faptul cã au prejudiciat o altã doamnã, percepând anumite sume de bani pentru a o ajuta. >>> PAGINA A 5-A

Clubul Alpin Valea Jiului ºterge pânza uitãrii de pe Cabana Câmpu lui Neag >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

Municipalitatea Petroºani „sparge” târgurile auto clandestine aºinile abandonate pe dome- de pe domeniul public

facã dovada cã circulã cu ea, iar dacã nu poate face aceastã dovadã pune în vedere sã o ia de pe domeniul public”, a explicat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Pânã la elibe-

nevoie de cooperare instituþionalã, inclusiv cu Poliþia sau Registrul Auto Român pentru gãsirea proprietarului autoturismului. De ani de zile, la Petroºani mai multe strãzi ºi parcãri din

municipiu s-au transformat în târguri auto ilegale, iar masurile adoptate de administraþia publicã localã nu au avut efect. În 2010, edilii au emis o hotãrâre de Consiliu Local, prin care au stabilit cã ocuparea sau blocarea pãrþii carosabile a drumurilor, parcãrilor, trotuarelor, scuarurilor, spaþiului verde de pe domeniul public sau privat al municipiului Petroºani, prin expunerea spre vânzare a vehiculelor constituie contravenþie ºi se sancþioneazã cu amendã cuprinsã între 500 de lei ºi 1.500 de lei. În acelaºi timp, pentru vânzãtorii de autoturisme a fost amenajat un loc special, în zona parcãrii Complexului Sportiv Jiul, însã samsarii de maºini au preferat tot domeniul public.

Petroºani”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Tot ca o opþiune, în acelaºi loc, este privitã ºi mutarea adãpostului pentru persoanele sãrace, care pe timpul iernii nu au unde dormi. Mutarea adãpostului, însã, va fi posibilã, dacã se vor face câteva investiþii pânã la venirea gerului. „Mai avem de vãzut dacã într-adevãr vom muta ºi adãpostul pentru persoanele care nu au unde sã locuiascã, iar temperaturile vor scãdea sub 10 C. Momentan se menþine locaþia veche pentru cã trebuie fãcute câteva îmbunãtãþiri, dacã dorim sã îi mutãm. Noi am gãsit un amplasament, doar cã trebuie sã facem o avaluare a lucrãrilor ce trebuie sã le efectuãm acolo,aºa încâz sãle asigurãm condiþii decente”, a mai adãugat Dorina Niþã. Poliþia localã a

funcþionat într-o locaþie a vechiului spital, însã, pe rând, toate activitãþile ºi birourile au fost mutate în alte locaþii, poliþia localã fiind ultima care a plecat de acolo. În apropiere de

vechiul sediu este acum adãpostul de noapte pentru nevoiaºi, care ar putea deveni funcþional imediat ce scad temperaturile, însã, edilii se gândesc sã mute adãpostul aproape de poliþia localã.

niul public din Petroºani sunt ridicate ºi confiscate de Primãrie, dacã nu au stãpân, ori proprietarului acestora li se pune în vedere sã le ducã pe un teren proprietate privatã. O întreagã procedurã, de lungã duratã, menitã sã scape arterele principale de circulaþie inclusiv de maºinile expuse la vânzare. Carmen COSMAN Chiar dacã Petroºaniul are, teoretic, un târg auto, mulþi dealeri de ocazie preferã sã-ºi expunã maºinile scoase la vânzare pe domeniul public, pe principalele artere de circulaþie. Zona este centralã ºi ºansele de a gãsi un cumpãrãtor pentru aceste autoturisme sunt mult mai mari.

Numai cã practica nu este ºi legalã, aºa cã poliþiºtii locali sunt cu ochii pe maºinile ce zac cu sãptãmânile sau chiar cu lunile pe marginea drumului. În consecinþã, oamenii legii le fotografiazã sau le filmeazã, pentru a avea dovada cã au stat nemiºcate mai mult timp, iar apoi le cautã proprietarii. „Este una dintre activitãþile desfãºurate în mod curent de Poliþia

rarea domeniului public de maºinile expuse clandestin la vânzare, ori de cele abandonate trebuie parcurºi o serie de paºi legali ºi este

Localã, iar autoturismele abandonate sunt depistate fie prin patrulãri, fie la sesizarea unor cetãþeni. Procedura este, însã, destul de lungã. Maºinile abandonate pe domeniul public cãrora nu li se gãseºte proprietarul se confiscã, în baza unei hotãrâri a Consiliului Local, iar ulterior se valorificã. Dacã în urma verificãrilor se constatã cã aceasta aparþine cuiva, proprietarului i se cere sã

Poliþia localã în casã nouã

oliþia localã s-a mutat într-un spaþiu nou ºi tot acolo ar putea fi mutat ºi adãpostul pentru iarnã al persoanelor fãrã locuinþã. Acum poliþia localã are la îndemânã ºi serviciul de supraveghere video al oraºului ca ºi pe cel rutier ºi se completeazã reciproc. Diana MITRACHE Sediul poliþiei locale a fost mutat acolo unde a funcþionat Comisariatul ºi noua locaþie are avantajul cã mai multe servicii sunt sub acelaºi acoperiº, activitãþile fiind interconectate între ele. Toate pregãtirile au fost finalizate ºi din aceastã sãptãmânã

funcþioneazã cu toate serviciile în acelaºi loc. „Poliþia localã s-a mutat în sfârºit într-un nou sediu. De fapt la micã distanþã faþã de vechea locaþie în care a funcþionat. Noul spaþiu este adecvat ºi va asigura concentrarea tuturor serviciilor ºi birourilor din cadrul Poliþiei Locale în acelaºi amplasament, fapt ce este

benefic ºi pentru cetãþeni. Asta pentru cã, ajungând în acelaºi loc, pot primi informaþii despre tot ceea ce presupune activitatea poliþiei locale, cu compartimentul de mediu, cu linisºtea ºi siguranþa publicã, cu cei de la rutierã ºi tot acolo îºi desfãºoarã activitatea ºi cei de la Centrul de monitorizare video din

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

150 de mii în 2013,

Cetãþenii prin taxe ºi impozite susþin bisericile din Petroºani

culte suma de 150.000 de lei, iar alocatã efectiv a fost suma de 131.247 de lei. Pânã la sfârºitul anului nu vom ajunge la suma de 150 de mii de lei pentru cã mai sunt de achitat 8000 de lei la una din biserici”, a declarat secretarul Primãriei

proape 150 de mii de lei pentru biserici. Administraþia localã de la Petroºani a alocat, iniþial, pentru acest an 1,5 milioane de lei vechi pentru susþinerea bisericilor de pe raza localitãþii. Monika BACIU Suma alocatã pânã în prezent este mai micã cu aproape 20 de mii de lei, iar pânã la finele anului toþi

banii ce vor fi alocaþi cultelor nu vor ajunge la suma prevãzutã iniþial. ”În acest an în bugetul local a fost previzionatã pentru

Sistem inteligent la trecerile de pietoni, amânat

receri de pietoni cu sistem ”inteligent”, amânate din lipsã de fonduri. La Petroºani s-a avut în vedere realizarea unor treceri de pietoni cu sistem ”inteligent” care presupunea amplasarea unor stâlpi conectaþi la semafoare, iar trecãtorii aveau posibilitatea de a apãsa un buton care sã schimbe culoarea semaforului în verde. Acest lucru nu se va realiza, cel puþin deocamdatã din lipsã de fonduri. Monika BACIU ”La unele dintre trecerile de pietoni existente se cereau sã fie aplicate pe lângã marcajele de vopsea albã de pe carosabil indicatoare rutiere prevãzute cu douã lãmpi cu led precum ºi un buton sonor care trebuia sã fie apãsat de cãtre pietoni pentru a le permite trecerea în

culoarea verde ºi sã aibã astfel traversarea permisã. Unele dintre aceste treceri de pietoni care se gãsesc în Petroºani au parte de astfel de îmbunãtãþiri, însã existã unele care nu le au ºi noi am fost puºi în situaþia de a amâna un astfel de proiect de hotãrâre datoritã insuficienþei fondurilor pe care le avem la dispoziþie,

dar existã ºi limitãri ce þin de faptul cã nu în toate zonele putem sã asigurãm curentul electric necesar pentru a ilumina cele douã lãmpi de led, cu atât mai mult investiþia ce o presupune amplasarea acelor butoane sonore”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Nici pentru viitor nu se ºtie

dacã acest sistem va fi implementat la Petroºani. Însã în viitorul apropiat vor fi marcate corespunzãtor toate trecerile de pietoni, astfel încât acestea sã fie vizibile. ”Nu ne-am gândit ce o sã facem în viitor, ne-am gândit pentru viitorul foarte apropiat ºi nu am considerat o prioritate amplasarea acestor butoane sonore la trecerile de pietoni. Ele vor fi permanent remarcate cu vopsea albã pentru a fi vizibile, acele leduri trebuie sã le asigurãm acolo unde funcþionarea lor este corespunzãtoare ºi cam atât”, a mai spus sursa citatã. Astfel de sistem este implementat în oraºele mari ale þãrii.

Petroºani, Adrian Negoe. Cetãþenii care plãtesc taxele þi impozitele contribuie în mod direct la susþinerea cultelor. ”Banii sunt din veniturile proprii ale bugetului local din taxele ºi impozitele pe care cetãþenii le plãtesc la bugetul local”, a mai spus sursa citatã. La nivelul municipiului Petroºani sunt 10 biserici ortodoxe la care se adaugã cele ale minoritãþilor.

Consiliul Judeþean Hunedoara pregãteºte fructele elevilor

onsiliul Judeþean Hunedoara a demarat licitaþia pentru achiziþionarea fructelor destinate elevilor din ºcolile hunedorene. În cadrul contractului vor fi achiziþionate peste 700 de mii de mere, mai exact 726.317 bucãþi de mere. Monika BACIU Pentru asigurarea fructelor elevilor hunedoreni Consiliul Judeþean alocã suma de peste 210 mii de lei. Programul “Mere în ºcoli” este unul care nu se deruleazã pe parcursul întregului an ºcolar, ci doar în anume intervale de timp. Pentru acest program, Guvernul a hotãrât ca în acest an, elevii sã primeascã gratuit

mere, în fiecare zi, pentru o perioadã de 85 de zile de ºcolarizare. Direct responsabili de acest pro-

gram sunt Consiliul Judeþean Hunedoara ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã. Banii pentru acest program sunt

finanþaþi de Uniunea Europeanã prin Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã. În cursul anu-

lui trecut, aproape 33 de mii de elevi din judeþ au primit gratuit mere, în cadrul programului iniþiat de Guvern.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

Cereri de înviere a morþilor,

Farmece ºi rugãciuni, obiectul unui dosar u nu fac farmece, nu ºtiu sã ”Efac asfel de lucruri. Eu nu de la Judecãtoria Petroºani sunt Dumnezeu sã pot învia pe cineva”. Aceasta ar fi una din declaraþiile pe care le-au dat douã inculpate audiate de magistraþii de la Petroºani într-un dosar în care sunt acuzate de înºelãciune. Douã femei sunt acuzate de faptul cã au prejudiciat o altã doamnã, percepând anumite sume de bani pentru a o ajuta. Monika BACIU

ntratã în depresie din cauza iubitului Una din inculpate ia povestit judecãtoarei de la Petroºani de faptul cã partea vãtãmatã a contacta-o pentru a o ajuta sã îºi recapete iubitul care o pãrãsise ºi pentru care din dragoste ar fi vrut sã se sinucidã. Cu putere de convingere, apelând la ”magia albã” spun inculpatele au încercat sã o ajute pe femeia cãreia ulterior s-a dovedit faptul cã i-au încasat banii

fãrã a face minuni. ”Persoana vãtãmatã a apelat la mine pentru a efectua anumite rugãciuni pentru ca persoana cu care partea vãtãmatã avea o relaþie sã se împace cu aceasta. Partea vãtãmatã mi-a spus cã suferã de o depresie pentru cã a fost pãrãsitã de iubitul acesteia. Eu am convins-o sã nu recurgã la sinucidere ºi m-am oferit sã o ajut”, a declarat în faþa instanþei una dintre inculpate. ªi cum durerea sufleteascã ºi dorul de cel iubit îi ardeau sufletul, victima s-a

ceeaºi victimã, altã inculpatã, altã problemã

lãsat înduplecatã ºi a apelat la serviciile femeii cu ”har” dumnezeiesc, bineînþeles contra unei sume de bani. ”Întrucât partea vãtãmatã a fost de acord cu ajutorul meu i-am spus cã e necesarã o sumã de bani pentru a efectua serviciile necesare, respectiv vizita la preot, la maici ºi rugãciuni. I-am spus pãrþii vãtãmate cã voi face totul apelând la preoþi ºi la rugãciuni ºi se va întâmpla ceea ce îmi solicitase, respectiv întoarcerea persoanei cu care avea o relaþie”, a mai spus femeia.

Bineînþeles cã rugãciunile, vizitele la preoþi ºi la maici se realizau contra cost, iar victima a plãtit pentru a-l aduce înapoi pe cel iubit. ”Am primit sumele de bani de la partea vãtãmatã prin poºtã. Sunt de acord sã restutui sumele”, a mai spus inculpata. În acest caz, doar pentru recâºtigarea persoanei iubite, partea vãtãmatã a plãtit femeii cu aºazisele puteri ºi convingeri binevoitoare peste 6000 de lei, bani care însã nu au ajutat-o pentru a-ºi rezolva problemele sentimentale.

Aceeaºi victimã a apelat la ajutorul unei alte persoane de sex feminin pentru a o ajuta într-o problemã medicalã a mamei sale. Refacerea sãnãtãþii mamei a costat-o pe partea vãtãmatã peste 2000 de lei, în zadar. ”A apelat la serviciile mele pentru a-i oferi ajutor în vederea refacerii stãrii de sãnãtate atât a mamei cât ºi a pãrþii vãtãmate”, a spus cea de-a doua inculpatã în faþa instanþei. De aceastã datã nu au mai fost efectuate vizite la preoþi ºi la mãicuþe ci au fost indicate plante cu efecte tãmãduitoare, însã fãrã niciun efect. ”Eu i-am dat pãrþii vãtãmate plantele naturale folositoare ºi

i-am promis cã prin rugãciuni voi ajuta la restabilirea stãrii de sãnãtate a mamei acesteia. Nu am promis nimic cu privire la învierea mamei sale”, a mai precizat învinuita. Pentru plantele ”miraculoase” partea vãtãmatã a plãtit în tranºe. ”Pentru efectuarea acestor activitãþi partea vãtãmatã mi-a trimis diferite sume de bani în tranºe. Sunt de acord cu achitarea sumei de 2615 lei pe care partea vãtãmatã s-a constituit parte civilã însã voi face acest lucru în tranºe”, a mai spus femeia în faþa instanþei. Ambele inculpate au mai declarat în faþa instanþei cã nu s-au cunoscut pânã la termenul la care au fost audiate ºi au mai percizat cã nici partea vãtãmatã nu le-a spus cã a apelat la serviciile celelilalte. Judecãtorii au nervi de oþel în condiþiile în care pe rolul instanþelor sunt dosare care mai de care mai pestriþe ºi ieºite din spectrul normalului.

În dosarul în care este cercetat Grecu,

Fiica bãrbatului ucis de Grecu, prezentã la Judecãtoria Petroºani

rocesul în care Constantin Grecu este acuzat de ucidere din culpã a suferit o nouã amânare. Luni la Judecãtoria Petroºani a avut loc un nou termen în cazul omului de afaceri din Petroºani care în anul 2011 a ucis un bãrbat în timp ce acesta traversa strada. În proces s-a cerut introducerea în cauzã în calitate de parte responsabilã civilmente a Fondului de Protecþie a Victimelor Strãzii. Monika BACIU De asemenea, la termenul de luni, 4 noiembrie, a fost prezentã, în calitate de parte civilã, a fiicei victimei - Mihaela Rodica Zoica. Procurorii au stabilit cã victima omului de afaceri nu se afla pe trecerea de pietoni ci doar „lângã zebrã”. la mijlocul

lunii septembrie 2011, un bãrbat de 40 de ani, din Petroºani, care se întorcea acasã de la lucru, a fost ucis în perimetrul trecerii de pietoni din zona Gãrii Petroºani de Constantin Grecu, care s-a urcat bãut la volan. ªoferul a fost testat cu aparatul etilotest pentru a se stabili dacã a consumat

bãuturi alcoolice, iar rezultatul a fost pozitiv, de 0,33 la sutã în aerul expirat, dupã care Grecu a fost condus la spital pentru recoltarea de probe biologice. Poliþiºtii l-au reþinut pe omul de afaceri pentru 24 de ore, iar ulterior a fost dus la audieri la Parchetul de pe lângã Judecãtoria

Petroºani, poliþiºtii solicitând arestarea preventivã

a lui. Procurorii l-au pus, însã, în libertate, dupã ce au concluzionat cã victima nu era pe trecerea de pietoni, ci în apropierea ei. În cauzã a fost efectuatã ºi o expertizã criminalisticã auto, aflatã la dosarul ce a ajuns pe rolul instanþei din Petroºani. Constantin Grecu nu a fost prezent în faþa instanþei pe motiv cã acesta se aflã în Anglia.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

Cereri puþine pentru subvenþii

e trei ori mai puþine cereri au fost depuse de populaþia din Petroºani, pentru subvenþionarea întreþinerii. Numãrul celor care ºi-au depus documentele este mic ºi asta o confirmã ºi angajaþi de la serviciul de asistenþã socialã, care susþin cã mai e timp. Diana MITRACHE

Nu ºi-au depus cereri, deºi au venituri modeste. Vorbim despre oameni cu salarii sau pensii mici, care încã nu ºi-au fãcut actele necesare ºi care s-ar încadra sã fie subvenþionaþi la costul încãlzirii. Situaþia e valabilã la Petroºani, unde responsabilii de la Termoficare, de teamã cã vor rãmâne cu datorii neplãtite, fac apel cãtre cei care se încadreazã în prevederile legale. „În acest moment au apãrut formularele pentru ca oamenii sã poatã sã le depunã

pentru ajutoarele respective de încãlzire. Au fost doar 30 de persoane, spre deosebire de anul trecut, unde am avut peste 150 de persoane pentru ajutoarele de încãlzire. Îi aºteptãm sã vinã la noi, unde se preiau formularele, dupã ce îºi depun cererile ºi declaraþiile, apoi se depun la Serviciul de Asistenþã Socialã (SPLAS)”, a declarat Ovidiu Munteanu, directorul SC Termoficare SA Petroºani. Cã sunt puþini o recunosc ºi angajaþii serviciului public de asistenþã socialã. Doar cã aceºtia susþin cã mai e timp pentru

depunerea actelor. „Faptul cã sunt puþine dosare care au fost

înregistrate deja, se datoreazã faptului cã încã oamenii vin, întreabã ºi îºi întocmesc actele. Din cauza aceasta nu au fost înregistrate ca dosare complete,

decât câteva. De exemplu, la termoficare avem 51 de dosare, la gaz 148, la curent 44 ºi la lemne 59. Dar asta nu înseamnã cã, pânã la sfârºitul lunii, oamenii nu vor fi gata cu actele”, a adãugat ºi Cristina Mraz, director SPLAS Petroºani.

Cei care pot beneficia de ajutor de încãlzire ºi astfel sã achite doar o parte din energia consumatã, trebuie sã se încadreze în anumite bareme. Despre aces-

Ajutaþi pentru a-ºi face dosarul de pensie

eful Casei judeþene de Pensii Hunedoara împreunã cu consilierul ministrului Muncii se întâlnesc, la Petroºani, cu disponibilizaþii din minerit. Aceºtia vor fi consiliaþi pentru a-ºi înctomi actele necesare pentru pensionare. Maximilian GÂNJU

Ortacii de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului care s-au disponibilizat luna trecutã din industria minierã vor primi gratuit asistenþã, la Petroºani, din partea specialiºtilor Casei Judeþene de Pensii Hunedoara. ªeful insituþiei, Ilie Toma împreunã cu un consilier al ministrului Muncii se întâlnesc, astãzi-

miercuri, cu ortacii care îndeplinesc toate condiþiile necesare pensionãrii, pentru a le explica ce etape trebuie parcurse pentru a-ºi depune dosarele astfel încât sã fie luaþi în evidenþele instituþiei ca pensionari. Potrivit lui Toma, întâlnirea cu minerii are loc la Petroºani, iar ortacii vor putea chiar sã aibã ºi o estimare cu privire la pensia pe care o vor primi dupã ce vor fi luaþi în evidenþe.

Oficialii Casei Judeþene de Pensii ºi consilierul ministrului se vor întâlni ºi cu pensionarii minieri din cadrul Ligii Sindicatelor Miniere. “Miercuri era ziua de audienþã la Oficiul de Pensii, iar directorul Casei de Pensii împreunã cu consilierul ministrului Mariana Câmpneau, care are o experienþã de 40 de ani de muncã în sistem, din ceea ce am aflat noi, se vor întâlni ºi cu noi pentru a discuta mai multe probleme pe care le avem în privinþa recalculãrii pensiilor”, a declarat secretarul Ligii Sindicatelor Pensonarilor Minieri, Paul David. Aproape 500 de mineri au fost disponibilizaþi de la SNÎMVJ, conform programului de închidere a minelor, iar cei mai mulþi îndeplinesc condiþiile de pensionare. Ortacii au primit plãþi compensatorii în sumã brutã de 32.500 de lei ºi au rãmas în mânã 27.300 de lei de persoanã.

tea ne vorbesc responsabilii sistemului de termoficare. „Ca sã poatã beneficia de ajutoarele de încãlzire, aceºtia trebuie sã îndeplineascã

niºte cerinþe, respectiv, persoanele care sunt singure, sã nu aibã venituri mai mari de 1.082 de lei, iar venitul pe membru de familie sã nu depãºeascã 786 lei”, a mai adãugat Ovidiu Munteanu. De ajutorul pentru încãlzirea locuinþei vor beneficia familiile ori

persoanele singure cu venituri reduse. Având în vedere cã, în momentul de faþã, valoarea indicatorului social de referinþã este de 500 lei, venitul net trebuie sã fie de maxim 786 lei în cazul familiilor ºi de maxim 1.082 lei în cazul persoanei singure. În cazul în care consumatorii utilizeazã pentru încãlzirea locuinþei gaze naturale, atunci venitul lor trebuie sã fie cuprins între 0 ºi 615 lei. Aceeaºi condiþie se aplicã ºi consumatorilor care folosesc energie electricã, dar nu vor beneficia de ajutoare cei care beneficiazã deja de tarif social.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

ai mulþi ºefi de deconcentrate din judeþul Hunedoara, toþi membri PSD, se tem cã-ºi vor pierde funcþiile începând de anul viitor. Aceasta ca urmare a trecerii celor mai multe direcþii în subordinea parlamentului judeþean, în baza regionalizãrii. Trecerea unor structuri deconcentrate în subordinea autoritãþilor judeþene dã fiori reci

Îngrijorãri în USL Hunedoara

ºefilor acestora din judeþul Hunedoara, unii dintre ei temânduse cã îºi vor pierde

funcþiile. Semnalele vin din zona directorilor social – democraþi hunedoreni, pentru cã

ar putea fi sacrificaþi doar din cauza rãfuielilor din interiorul USL. Procesul descentralizãrii ar urma sã înceapã cu 1 ianuarie 2014, iar imediat sã se facã o nouã împãrþealã a funcþiilor. Temerile unor directori PSD sunt bazate pe faptul cã social democraþii hunedoreni au obþinut câteva posturi cheie ocupate de liberali. „Directorul de la societatea care se ocupã cu minele nevia-

bile a fost schimbat cu unul PSD. S-au fãcut presiuni mari din zona Vãii Jiului ca PSD sã conducã toate minele. La negocieri, când s-a ajuns la putere, împãrþeala a fost: una PSD iar cealaltã PNL. DSV Hunedoara are un director numit de la PSD, deºi a fost condusã de PNL. ªi aici ar fi vorba de o negociere, de fapt sacrificarea directorului pentru a se plãti o poliþã liberalilor. Ne

Peste 10.000 de sindicaliºti din învãþãmânt protesteazã la Guvern ºi Parlament

este 10.000 de membri ai Federaþiei Sindicatelor Libere din Învãþãmânt (FSLI) vor protesta astãzi în Capitalã, printr-un miting la Guvern ºi un marº pânã la Palatul Parlamentului. Protestatarii au ca principalã revendicare alocarea a 6% din PIB pentru educaþie. Potrivit organizatorilor mitingul ar urma sã aibã loc între orele 11.00 ºi 12.00, dupã care sindicaliºtii vor pleca în marº pânã la Parlament. "Dacã ºi dupã aceastã amplã acþiune vom fi trataþi cu aceeaºi ignoranþã, dascãlii vor fi nevoiþi sã închidã ºcolile", a declarat preºedintele FSLI, Simion Hancescu. În 30 octombrie, dupã ce peste 400 de membri ai FSLI au pichetat timp de trei zile sediile Guvernului ºi USL, reprezentanþii federaþiei au anunþat cã acþiunile nu au dus la niciun rezultat, iar atitudinea guvernanþilor împinge profesorii spre protestul final - greva

generalã. Sindicaliºtii FSLI cer alocarea din 2014 a minimum 6% din PIB pentru educaþie, conform articolului 8 din Legea educaþiei, ºi creºterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învãþãmânt în totalul cheltuielilor de personal din sectorul public. De asemenea, sindicaliºtii cer modificarea Legii educaþiei, inclusiv în ceea ce priveºte statutul personalului didactic, astfel încât sã se elimine discriminãrile existente în prezent ºi sã ducã la creºterea calitãþii actului de instrucþie ºi educaþie ºi a gradului de implicare a cadrelor didactice în luarea deciziilor. Reprezentanþii FSLI susþin cã principalele

modificãri care se impun sunt: reintroducerea normei de predare de 16 ore pe sãptãmânã pentru personalul didactic care are peste 25 de ani vechime în învãþãmânt ºi gradul didactic I; decontarea cheltuielilor cu naveta cadrelor didactice de la bugetul de stat, prin Ministerul Educaþiei; introducerea prevederilor Legii 315/2006 privind stimularea achiziþionãrii de cãrþi sau programe educaþionale pe suport electronic; reintroducerea sporului de doctorat; posibilitatea pensionãrii anticipate, cu cel puþin trei ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fãrã diminuarea cuantumului pensiei; acordarea gradaþiei de merit ºi pentru personalul didactic auxiliar, precum ºi introducerea posibilitãþii dobândirii de cãtre cadrele didactice a celei de-a doua specializãri, prin programe de conversie profesionalã, cu finanþare de la bugetul de stat. Sindicaliºtii mai cer adoptarea unei legi de salarizare prin care salariile profesorilor debutanþi sã creascã cu 50 la sutã, iar raportul dintre salariul de

bazã maxim al funcþiei didactice ºi cel minim sã fie de 2:1. "Aceasta este singura soluþie pentru ca meseria de dascãl sã devinã motivantã ºi tinerii performanþi sã fie atraºi cãtre cariera didacticã", susþin reprezentanþii FSLI. Aceºtia au mai arãtat cã se impune majorarea salariilor personalului nedidactic, având în vedere faptul cã actualele venituri ale acestei categorii de salariaþi "le permit un trai sub limita de subzistenþã". Sindicaliºtii mai cer depolitizarea învãþãmântului, în sensul cã, în dobândirea funcþiei de director al unitãþii de învãþãmânt, rolul determinant sã revinã colectivului unitãþii, ºi nu factorilor politici. De asemenea, FSLI mai cere regândirea programelor ºcolare ºi a sistemului de evaluare a elevilor, în sensul de a se pune accent pe latura formativã ºi nu pe cea informativã, iar prin evaluare sã se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoºtinþele dobândite, pentru a face faþã cerinþelor în schimbare ºi competiþiei de pe piaþa forþei de muncã.

aºteptãm ca de anul viitor ºi liberalii sã încerce sã ia cu forþa direcþii conduse de noi. Rãmâne de vãzut ce orientãri se fac la ºedinþele Consiliului Judeþean ºi dacã vor ºi reuºi. Sigur lucrurile vor fi tensionate”, spun surse din PSD. Proiectul prevede ca în subordinea consiliilor judeþene sã ajungã o serie de servicii deconcentrate de la ministere ºi agenþii, conduse de persoane numite de preºedintele CJ. Maximilian GÂNJU

Salariul minim ajunge la 1000 de lei

alariul minim va creºte, în 2014, la 1.000 de lei, potrivit schemei de buget pentru anul urmãtor, iar creºterea ar urma sã se producã în douã tranºe. Salariul minim al bugetarilor va creºte încã de la 1 ianuarie 2014, când va fi aplicatã o majorare de 3% la fondul de salarii, adicã 1,3 miliarde de lei, potrivit schemei bugetului de stat pentru anul viitor. Fondurile nu sunt însã suficiente pentru ca salariul minim din sistemul bugetar sã ajungã dintr-o datã la 1.000 de lei, astfel cã acest pas ar putea fi fãcut doar în urma unei a doua tranºe de majorare, care va fi fãcutã pe parcursul anului, la o eventualã rectificare bugetarã sau în funcþie de veniturile colectate la bugetul de stat. Cert este cã þinta Guvernului pentru 2014 este majorarea salariului minim din aparatul bugetar la 1.000 de lei, în condiþiile în care în acest moment 400.000 de persoane angajate la stat câºtigã sub 1.000 de lei.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

Al doilea om al judeþului enclavizeazã Valea Jiului din „patriotism exacerbat”

icepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, cotat ca fiind omul nr. 2 al judeþului, apãrã turismul din Valea Jiului prin izolare, adicã nu este de acord cu modernizarea drumului PetroºaniVoineasa, deºi în prezent este principala deschidere spre sudul þãrii, Defileul fiind pentru trei ani în reparaþii. Acesta considerã cã drumul ar aduce daune turismului local ºi un beneficiu pentru Vâlcea. Investitorii în turism îl contrazic. Omul de afaceri Emil Pãrãu, cel care a pus piatra de temelie a turismului din zonã spune cu subiect ºi predicat: ”Drumul PetroºaniVoineasa ne ajutã foarte mult, cum ne ajutã orice drum care deschide Valea Jiului cãtre þarã. Anul acesta pe acolo ne-au venit turiºtii” Tiberiu Balint, vicepreºedinte al Consiliului Judeþean Hunedoara, vicepreºedinte al Organizaþiei Judeþene a PNL Hunedoara, preºedinte al organizaþiei municipale Deva, este considerat omul nr. 2 în judeþ ºi, cu ºanse mari, viitor preºedinte CJH, este cel care þine locul preºedintelui Mircea Ioan Moloþ, atunci când acesta lipseºte din zonã... ªi totuºi, pentru un om politic tânãr – 44 de ani – unele declaraþii fãcute în Valea Jiului þin de o ”logicã ruginitã”, nerealã, ce au ca singur argument: ”patriotismul exacerbat”.

”Ce-i ajutã pe locuitorii Vãii Jiului cã pânã la Voineasa trebuie asfaltat drumul?” Într-o emisiune tv, plinã de informaþii ºi informãri despre derularea proiectelor Consiliului Judeþean în Valea

judeþean. Acesta a precizat cã este drumul care a adus turiºti în acest an în Valea Jiului, cei care stãbat drumul coboarã în Petroºani ºi alimenteazã maºinile cu combustibil pentru cã nu au de unde din altã

Jiului, vicepreºedintele CJH, Tiberiu Balint a fãcut o afirmaþie cu privire la deschiderea zonei noastre cãtre Vâlcea, respectiv drumul PetroºaniVoineasa, care a bulversat multã lume, inclusiv pe operatorii de turism pe care îi apãra liderul liberal prin condamnare la izolare. ”Drumul spre Voineasa... Aici e o întreagã discuþie, ºi eu sunt unul dintre cei care mã situez într-o tabãrã mai în opoziþie cu a moderniza foarte repede drumul. Eu am un patriotism local, aºa, poate mai exacerbat, dar sã vã spun un lucru. Noi avem douã staþiuni de schi aici cu care vrem sã dezvoltãm turismul în Valea Jiului. La Voineasa e o altã staþiune care aparþine de Rm. Vâlcea. Eu de ce aº milita mâine sã fac drumul cãtre Voineasa? Ca sã treacã turiºtii pe aici ºi sã meargã la Voineasa? Eu nu prea vãd aºa lucrurile. Trebuie sã avem o chestie de asta, localã, din care sã ne dãm seama ºi care e interesul nostru. Ce-i ajutã pe locuitorii Vãii Jiului cã pânã la Voineasa trebuie asfaltat drumul? Merg acolo la schi? Dar cã turiºtii de aici trec prin Petroºani ºi merg la Voineasa, stricã mult... Sunt câteva chestii de economie localã pe care trebuie sã le învãþãm în afarã de mândria de a avea

un drum care sã mergã pânã la Voineasa, cã nu ne ajutãm pe noi, îi ajutãm pe ãia de

Emil Pãrãu: ”Nu vom face turism dacã stãm închiºi aici” ªi omul de afaceri Emil Pãrãu, unul dintre cei mai activi investitori care au fãcut

acolo în detrimentul staþiunilor noastre” – a declarat sãptãmâna trecutã la emisiunea ”Valea Jiului un univers”, Tiberiu Balint. Reacþiile de genul ”ne izoleazã intenþionat”, ”nu vor sã facã drumul”, ”drumul lui Bãsescu va mai dura ani mulþi, iar pe ãsta nu vor sã-l facã ei”, ”drumul ãsta aduce ºi duce turiºti, nu are doar un sens de mers”, ”vara asta pe acolo au venit turiºtii, cã Defileul era închis”, ”au deviat circulaþia pe acolo ºi el spune cã nu-i de folos!” etc, etc, au venit imediat reacþiile celor care cred cã deschiderea Vãii Jiului ºi concurenþa loialã va dezvolta aceastã zonã.

”Economia localã” a lui Balint, demontatã de oameni de afaceri din turism Bujor Bogdan, fost investitor în turism, cel care a adus în atenþia publicului ºi a autoritãþilor zona mirificã a judeþului nostru pânã la graniþa cu Vâlcea printr-o muncã de Sisif. Fostul prefect de Hunedoara a fost surprins neplãcut de declaraþia liderului

parte, apoi hotelurile din Petroºani au fost ocupate de cei care mergeau spre Transapina ºi invers, spre staþiunile noastre. S-au angajat ºi câþiva oameni ºi în plus, dacã nu ar fi existat acest drum le-ar fi fost mult mai greu celor care aprovizioneazã Valea Jiului din acea direcþie. Poziþionarea staþiunilor noastre ºi cele din Vâlcea sunt apropiate, iar pentru turiºti acest lucru este un avantaj.

de-a lungul anilor zeci de demersuri pânã la guvernele care s-au perindat, pe la partide aflate la putere, cu parlamentari din Valea Jiului ºi judeþul Hunedoara, cel care a pus piatra de temelie a staþiunii Straja, spune cã drumul Petroºani-Voineasa este unul absolut necesar ca ºi cel spre Herculane. ”Drumul Petroºani-Voineasa ne ajutã foarte mult, cum ne ajutã orice drum care deschide

Valea Jiului cãtre þarã. Anul acesta pe acolo ne-au venit turiºtii, pentru cã grupurile care trebuiau sã vinã în Straja erau dezamãgite cã Defileul este închis ºi le-am indicat ruta pe Voineasa ºi au fost extrem de mulþumiþi. Aceste drumuri trebuie fãcute, modernizate, ºi mã refer ºi la drumul spre Herculane. Orice deschidere a Vãii Jiului e un pas important! Nu vom face turism dacã stãm închiºi aici. Poate s-a fãcut referire la schiul de iarnã. Nu trebuie sã ne temem de Transalpina, cã se duc acolo turiºti. Din punctul meu de vedere Transalpina s-a fãcut cu foarte mulþi bani, iar amortizarea nu se va face în câþiva ani, ci în foarte mulþi ani. Pentru noi, în Vale, nu este un pericol, iar anul trecut stã drept dovadã – numãrul turiºtilor nu a scãzut. Dimpotrivã. Totul este cum ne gestionãm noi staþiunile, fiecare trebuie sã-ºi facã grãdiniþa lui atrãgãtoare, frumoasã, ºi nu sã-i împiedicãm, sã le punem bariere. Adevãrata îngrijorare este alta. Faptul cã schiorii care au învãþat sã schieze în Staja ºi Parâng merg în Austria. Poate

de aceea nu se mai face nimic aici, pentru cã deranjãm. Nu trebuie sã ne îngrijoreze Transalpina, pentru cã banii tot în þarã rãmân, iar noi trebuie sã le creãm condiþii turiºtilor ºi sã ºtim sã ne vindem marfa. Plecãrile în Austria sunt o problemã. La capitolul promovare este greu, pentru cã la nivel naþional ajungem greu pentru cã sunt destui care au investiþii în Austria ºi te mai miri pe unde. Deci existã interese ca noi sã nu luãm avânt...” – a declarat unul dintre cei mai avizaþi oameni de afaceri din domeniul turismului, Emil Pãrãu. Oare, vicepreºedintele CJH, Tiberiu Balint sã nu fi fãcut o minimã analizã prin consultare cu investitorii locali din turism? E aberant sã declari de la înãlþimea funcþiei ocupate cã un drum poate face rãu Vãii Jiului ºi pentru a o apãra de acest rãu trebuie enclavizatã. Istoria aratã cã zonele care au avut cãi de acces dinspre ºi înspre cele patru zãri, pentru pelerini, pentru comercianþi, s-au dezvoltat incredibil... Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

Al doilea om al judeþului enclavizeazã Valea Jiului din „patriotism exacerbat”

un drum care sã mergã pânã la Voineasa, cã nu ne ajutãm pe noi, îi ajutãm pe ãia de

Emil Pãrãu: ”Nu vom face turism dacã stãm închiºi aici” ªi omul de afaceri Emil Pãrãu, unul dintre cei mai activi investitori care au fãcut

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

Statul promite investiþii la minele viabile din cadrul Complexului Energetic Hunedoara

„C

ãrbunele costã acum 100 lei pe gigacalorie ºi ar trebui sã ajungã la un cost de 65 de lei“, a afirmat Popa la un forum pe teme de minerit. Monika BACIU O parte din cele 60 de milioane de euro vor fi alocate de Complexul Energetic Hunedoara, iar o parte de la Guvern. Complexul Energetic Hunedoara întâmpinã dificultãþi, dupã ce consumul de energie a scãzut cu 7% în acest an, iar energiile regenerabile sunt preluate cu prioritate în sistem. Principala problemã o constituie faptul cã,

per total, costul unui MWh de energie produs este de peste 200 de lei, în condiþiile în care în acest moment, media pe OPCOM se situeazã între 175 ºi 180 lei/MWh. Pentru

uvernul a aprobat a doua rectificare bugetara din acest an printr-o reducere a veniturilor bugetare cu 2,9 miliarde de lei si prin diminuarea cheltuielilor cu 1,6 miliarde de lei.

Cele mai mari sume au fost taiate de la Ministerul Finantelor (526,6 de milioane), de la Ministerul Muncii (520,4 milioane), de la Ministerul Dezvoltarii (315,1 milioane), Ministerul Mediului (178 de milioane), Ministerul Transporturilor (134,3 milioane) si de la Ministerul Economiei (62 de milioane). De altfel, la toate aceste ministere s-au redus sumele pentru cofinantarea

dacã sunt competenþi (managerii, n.r.), dacã nu, vin alþii', a spus ministrul Energiei în vara acestui an. Singura companie care ºi-a manifestat interesul de a investi în retehnologizarea mineritului din aceastã zonã este China Coal.

Sindicatul ”Viitorul Mineritului”: Patrimoniul de la Roºia Montanã se salveazã cu bani, nu cu vorbe

Rectificare analizatã

Luiza ANDRONACHE

pentru Energie, declara cã, dacã minele din Valea Jiului ar fi integral retehnologizate, atunci Complexul Energetic Hunedoara nu ar mai

avea nevoie de importuri ºi cã necesarul este de 60 de milioane de euro. ”Pentru retehnologizarea mineritului este nevoie de circa 60 de milioane euro pentru cele patru mine, iar cele 60 de milioane euro compania trebuie sã le asigure din profit,

proiectelor europene. Aceastã rectificare care taie din ajutoarele sociale, de ºomaj sau din salariile anumitor categorii de bugetari, nu este bine vãzutã în teritoriu, în Valea Jiului, cel puþin. “ Într-un stat normal, Guvernul ar investi cu prioritate în Educaþie, Sãnãtate ºi în asigurarea de noi locuri de muncã. Din pãcate, noi investim în Serviciile Secrete ºi poliþieneºti. Dacã anul trecut se aprobau 23 de milioane de euro pentru continuarea lucrãrilor la sediul

a diminua costurile Complexul trebuie sã realizeze lucrãri de investiþii atât la termocentrale cât ºi la minele viabile. În vara acestui an, Constantin Niþã, ministrul delegat SPP, serviciu care oricum avea un sediu luxos in Palatul Parlamentului, acum zecile de mii de cadre medicale ce pleacã anual din România, profesorii sau minerii care pleacã din sistem, se pare cã nu intereseazã actuala clasã politicã”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, analistul politic ºi juridic Gabriel Lungu. Ministerul Afacerilor Interne a obtinut la rectificarea bugetara aprobata de Guvern, 75 de milioane de lei in plus fata de sumele suplimentare prevazute in proiect, respectiv 104 milioane de lei, pentru cheltuieli cu echipamentele, urmand sa primeasca o suma similara si in cursul lunii decembrie, potrivit ministrului Finantelor Publice, Daniel Chitoiu. Ministerul Justitiei va avea un plus de 99,2 milioane lei, ANSVSA 23 de milioane de lei, Ministerul Afacerilor Externe 13 milioane de lei, iar Camera Deputatilor 12 milioane lei.

Constatãm cã la Cluj Napoca va avea loc o dezbatere pe marginea patrimoniului cultural de la Roºia Montanã. Ne exprimãm dezacordul cã la aceastã dezbatere nu au fost invitaþi ºi specialiºtii care au desfãºurat la Roºia Montanã cel mai amplu program de cercetare arheologicã din România, coordonat ºtiinþific de cãtre Muzeul Naþional de Istorie a României (Bucureºti) ºi autorizat de cãtre Ministerul Culturii. Dacã aceºti specialiºti români ºi strãini de renume mondial ar fi fost invitaþi la dezbatere, ei lear fi comunicat participanþilor cã obiectivele importante ale patrimoniului cultural de la Roºia Montanã se aflã în afara zonei miniere. Vã informãm cã în urma studiilor complexe desfãºurate în ultimii 10 ani la Roºia Montanã, s-au identificat ºi delimitat urmãtoarele zone protejate in situ: Carpeni - 23,3 ha, complexul de galerii Cãtãlina-Monuleºti, Piatra Corbului - 5,4 ha, Tãu Gãuri - 3 ha,

Jig Vãidoaia, reprezentând zone protejate cu valori arheologice, care se întind pe o suprafaþã de peste 31 ha; Centrul lstoric - 137 ha, Biserica GrecoCatolicã - 4 ha ºi zona Primãriei actuale - 3 ha, reprezentând zone de protecþie a valorilor arhitecturale ºi urbanistice, care se întind pe o suprafaþã totalã de peste 144 ha. Dacã se va deschide mina de la Roºia Montanã vor fi investiþi 100 mil. dolari în patrimoniul din România, dintre care 70 mil. dolari în protejarea ºi conservarea acestor obiective de la Roºia Montanã. De asemenea, considerãm inacceptabilã o dezbatere publicã fãrã sã fie invitaþi printre vorbitori ºi reprezentanþi ai comunitãþii locale. Autoritãþile ºi comunitatea localã nu susþin demersul de înscriere pe lista UNESCO a Roºiei Montane, dorinþa comunitãþii fiind de fapt punctul de plecare chiar într-o discuþie teoreticã a unui astfel de subiect oriunde în lume.

Mai mult, la referendumul judeþean de anul trecut, peste 80% din locuitorii comunei Roºia Montanã au votat pentru repornirea mineritului, singurul care ne oferã locuri de muncã, posibilitatea dezvoltãrii zonei ºi care poate pune la dispoziþie fondurile reale pentru restaurarea ºi salvarea patrimoniului cultural. În prezent, zeci de reprezentanþi ai sindicatului nostru lucreazã la amenajarea patrimoniului din Roºia Montanã. Noi ºtim cã patrimoniul poate fi salvat cu bani ºi cu oameni, nu cu vorbe ºi rapoarte. Noi ºtim cã mineritul ºi patrimoniul nu se exclud, ci, dimpotrivã, pot coexista. Ajutaþine sã salvãm patrimoniul de la Roºia Montanã prin minerit, nu prin vorbe ºi demagogie. Cristian Albu, Preºedintele Sindicatului “Viitorul Mineritului” din Roºia Montanã

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

“Bãtaie” pe Muntele

ãtãlia pentru supremaþia sindicalã în Valea Jiului a început în aceastã dimineaþã înainte de ivirea zorilor. Luiza ANDRONACHE Astãzi este ziua cea mare în care minerii din Sindicatul Muntele îºi vor alege liderii care sã îi reprezinte de acum încolo. În cursã de alegeri anticipate, pentru diferite funcþii din Biroul Executiv sunt mai mulþi candidaþi, dar pentru poziþia supremã, cea de preºedinte, se bat trei personaje extreme de cunoscute în lumea sindicalã ºi administrativã din minerit,

respectiv Petre Nica, Aurelian Enache ºi Tiberiu Cozma. Deja spiritele sunt încinse, iar replicile ºi acuzaþiile nu au mai prididit în ultimele zile, mai ales cã se vorbeºte ºi de implicarea politicã. Petre Nica, actualul preºedinte, are cele mai dure afirmaþii dar ºi cei mai mulþi adversari, în opinia sa. “ Cei care mã contracandideazã pe mine sunt douã persoane fizice ºi încã douã de altã naturã, pe care leaº enumera în prima

parte ºi anume Partidul Social Democrat, aripa de Vest, administraþia Diviziei Miniere prin directorul Drãgoi Nicolae, iar ceilalþi doi sunt Cozma Tiberiu ºi Enache Aurelian. Dacã îmi era teamã de vreunul dintre ei, nu aº fi candidat, chiar dacã presiunile au fost maxime ca ºi mizeriile din partea majoritãþii celor pe care i-am enumerat. Deci, nu îmi este teamã de niciunul ”, a declarat Petre Nica, candidat pentru funcþia de preºedinte al Sindicatului Muntele. Tiberiu Cozma, liderul de sindicat de la E.M. Lonea, al doilea candidat pentru funcþia de preºedinte

al Sindicatului Muntele, este cunoscut mai ales prin prisma faptului cã este fratele fostului lider Miron Cozma. ªi…cam atât. El spune cã nu a apucat sã se gândeascã foarte mult la ºansele lui în aceastã cursã, fiind prea ocupat. “Nu pot sã spun cã am emoþii, am fost ocupat în primul rand cu organizarea ca sã iasã totul bine ºi ca sã decurgã absolut ireproºabil, mai ales cã eu sunt ºi preºedintele comisiei de organizare a alegerilor. Dar, nu este nicio incompatibilitate, aºa a fost decis de Biroul Executiv. ªi Petre Nica este în comisie, este chiar subalternul

meu ”, a declarat Tiberiu Cozma, candidat la funcþia de preºedinte al Sindicatului Muntele Aurelian Enache, cel de-al treilea candidat, a fost pe de-o parte sindicalist, iar pe de alta a fãcut parte ºi din administraþie, dupã ce a condus o vreme Mina Vulcan. Însã, notorietatea ºi-a cãpãtat-o dupã o partidã “ colegialã” de streaptease în faþa colegelor de la minã, la un chef de 8 Martie de acum câþiva ani. “ Mie mi-au plãcut tot timpul provocãrile ºi nu m-am cdat niciodatã la o parte din faþa acestora. Cunosc atât partea administrativã cât ºi partea sindicalã ºi tocmai de

Banca Mondialã a dat banii pentru ecologizare

Nici un investitor pe fosta platformã industrialã de la Preparaþia Livezeni a trei ani de la ecologizarea

fostei platforme industriale a Preparaþiei Livezeni din Petroºani, cu bani de la Banca Mondialã, nici un investitor nu a solicitat vreo parcelã de teren. Pe de altã parte, lipsa de interes este oarecum de înþeles, þinând cont de faptul cã în ultimii ani Petroºaniul a fost atractiv mai ales pentru reþelele de supermarketuri ºi mai puþin pntru activitãþi de producþie. Carmen COSMAN Edilii din Petroºani recunosc cã, cel puþin pânã acum, terenul pe car a funcþionat Preparaþia Livezeni nu a fost atractiv pentru investitori. Asta deºi existã acces la calea feratã ori la artera rutierã principalã ºi

are toate facilitãþile necesare dezvoltãrii unei afaceri. „Nicio parcelã de pe platforma de la Livezeni nu a fost concesionatã. Suprafaþa totalã este de 12 hectare”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Proiectul de închidere ºi ecologizare a

Preparaþiei Livezeni, finanþat de Banca Mondialã, a fost finalizat în septembrie 2010, cu o întârziere de peste un an de zile. Locul utilajelor ºi al clãdirilor a fost luat de iarbã ºi ulterior amplasamentul a fost predat beneficiarului final, Primãria Petroºani, care sã-l

punã la dispoziþia investitorilor.

n proiect încurcat de Petromservice De precizat cã proiectul de ecologizarea fostei uzine de preparare a cãrbunelui de la Livezeni s-a

derulat în hop-uri ºi, pentru finalizarea contractului, a fost necesarã chiar înlocuirea antreprenorului, prin intervenþia directã a Bãncii Mondiale. Perimetrul fostei Uzine de Preparare a Cãrbunelui de la Livezeni a aparþinut Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, care l-a predat cãtre Ministerul Economiei, iar licitaþia a fost organizatã de Grupul de management din minister. În luna ianuarie 2007, Petromservice (PSV) a câºtigat lucrãrile de ecologizare a Preparaþiei Livezeni pentru suma de 4,3 milioane lei noi, iar termenul de

aceea m-am gândit cã pot sã particip în aceastã cursã ”, a declarat ºi Aurelian Enache, candidat la funcþia de preºedinte al Sindicatului Muntele. În total sunt 3700 de membri de sindicat care de azi dimineaþã de la 4 jumãtate ºi pânã dupã-amiazã la ora 17.00, s-au exprimat ºi o vor putea face în continuare cu privire la opþiunea de vot, asta la intrarea sau ieºirea din ºut. La fiecare minã din cele patru viabile, au fost organizate comisii de vot. Dupã ora 17:00 în aceastã searã, începe numãrarea voturilor. Acolo sã vedem!

execuþie era de 25 de luni. Asistenþa tehnicã a proiectului a fost asiguratã de ACM Gorj, firma care a ajuns în cele din urmã sã preia întreaga lucrare dupã ce PSV nu ºi-a respectat toate obligaþiile contractuale ºi a fost datã afarã din proiectul de ecologizare, dar asta dupã ce a încasat bani pentru ceea ce nu a fãcut. Pe fondul lipsei de implicare a antreprenorului iniþial, lucrãrile au fost sistate din 24 iunie 2009 pânã în octombrie 2009, pentru înlocuirea firmei Petromservice pe fosta platformã industrialã. În cele din urmã, lucrãrile au fost finalizate, iar recepþia a avut loc la începutul anului 2011, aºa cã doar investitorii mai sunt aºteptaþi.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

Catedrala, tot în lucru

irca 1.200 de elevi hunedoreni au primit aprobãrile necesare pentru a intra în posesia sumelor acordate de cãtre stat prin programul “Bani de liceu”. Condiþia pentru a primi banii este aceea ca venitul brut pe membru de familie, realizat în ultimele 3 luni înainte de depunerea dosarului, sã fie de maximum 150 de lei. Mircea NISTOR Dintre cei 1.231 de liceeni hunedoreni, cei mai mulþi (78) studiazã la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” din Petroºani. Alþi elevi, tot de la acest liceu, vor primi burse sociale ºi burse profesionale. “În ceea ce priveºte

programul “Bani de liceu”, 78 dintre elevii noºtri au primit aprobarea de a intra în posesia sumei de 180 de lei, lunar. Pe de altã parte, alþi elevi vor primi câte 50 de lei, oferiþi cu titlul de “Burse sociale”. În acelaºi timp, 100 de liceeni vor intra în posesia a câte 200 de lei, acordaþi cu titlul

O Vale cu elevi sãraci de “Burse profesionale”. În ceea ce priveºte bursele sociale, numãrul celor care vor intra în posesia acestora este de 18 la liceu ºi 115 la ºcoala generalã din Colonie”, a declarat Zina Galeº, director Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani. În ceea ce priveºte bursele sociale, de acestea vor beneficia nu mai puþin de jumãtate dintre elevii ºcolii generale din cartierul Colonie, unitate ce aparþine de Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida” Petroºani. “În Petroºani, suntem recunoscuþi drept uni-

tatea ºcolarã cu cel mai mare numãr de elevi care provin din medii defavorizate. Cartierul Colonie este unul dintre cele mai sãrace ale localitãþii aºa cã nu este de mirare cã aproape 50% dintre elevii de la ºcoala generalã de aici urmeazã a beneficia de aceste burse sociale”, a mai spus Zina Galeº. Elevii care primesc bani de la stat, în cazul în care acumuleazã 20 de absenþe sau primesc la purtare o medie sub 7, vor pierde ajutorul financiar pe anul ºcolar 2013 – 2014.

Ghiocul- reginã, exponatul lunii noiembrie al muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva propune vizitatorilor pentru luna noiembrie o altã categorie de piese în cadrul acþiunii intitulate „Exponatul lunii”. Acestea sunt expuse în spaþiul special amenajat de la intrarea în Palatul Magna Curia. Astfel, în luna noiembrie vizitatorii au ocazia sã admire trei cochilii aparþinând speciei ghiocul-reginã, sau ghiocul roz (Strombus gigas). Dupã artropode (insecte, crustacee etc.), moluºtele reprezintã al doilea grup de vieþuitoare, cu cca 140.000 de specii actuale cunoscute.

Rãspândite pe toate continentele ºi în toate mãrile ºi oceanele lumii, moluºtele sunt animale cu corpul moale, nesegmentat, protejat de obicei de o cochilie calcaroasã. Ghiocul este o moluscã marinã cu cochilie (melc de apã). Genul cuprinde mai multe specii, precum ghiocul aripã-de-

uliu (Strombus raninus), ghiocul-de-lapte (Strombus costatus), ghiocul coadã-decocoº (Strombus gallus), ghiocul-luptãtor (Strombus alatus) ºi specia deja amintitã, ghiocul-reginã sau ghiocul roz (Strombus gigas). Aceasta are o cochilie masivã, în formã de spiralã, ce se terminã cu o buzã

mare care, la exemplarele adulte, atinge 20–25 cm. Este o specie marinã erbivorã (consumã alge roºii, iarbã de mare). Se întâlneºte pe coastele de vest ale Atlanticului de Nord ºi America Centralã. Specia a fost descrisã pentru prima datã în anul 1758 de Carl Linné.

ucrãrile la viitoarea Catedralã ortodoxã din Petroºani continuã deºi sumele alocate în acest an sunt pe sfârºite. În 2013 lucrãrile au demarat ceva mai târziu, abia dupã ce au sosit primele sume de bani. În total, au fost acordaþi 280.000 de lei, banii venind printr-un proiect depus de cãtre deputatul Monica Iacob – Ridzi (250.000 de lei), din partea primãriei din Petroºani (20.000 de lei) ºi de la Consiliul Judeþean Hunedoara (10.000 de lei). Mircea NISTOR “Toþi aceºti bani au fost bineveniþi dar, pânã la finalizarea lucrãrilor, mai este mult ºi vom avea nevoie ºi de alte sume. Din pãcate, în ziua de azi, banul este cel care dicteazã. Cu voia Domnului, însã, sunt sigur cã vom termina odatã ºi aceste lucrãri de ridicare din pãmânt a sfintei catedrale. În principiu, aceasta ar trebui sã fie terminatã în anul 2016 dar, rãmâne de vãzut când vom mai intra în posesia unor noi sume. Cele primite în

acest an sunt pe sfârºite ºi, oricum, se apropie iarna aºa cã vom fi nevoiþi sã întrerupem lucrãrile”, a declarat Gabriel Bulf, preot paroh “Catedrala Sf. Prooroc Ilie” Petroºani. În acest an, lucrãrile la Catedrala “Sfântul Prooroc Ilie” vor continua atâta timp cât va permite vremea. Aceasta chiar ºi în condiþiile în care reprezentanþii bisericii au precizat cã nu vor avea bani ºi pentru achitarea sumelor necesare cãtre firma constructoare.

Social 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

Castelul de la Hunedoara le-a dat fiori americanilor de la Travel Chanel

ele mai înfricoºãtoare poveºti despre castelul medieval de la Hunedoara au devenit subiectul unui documentar difuzat în seara de Halloween în reþeaua Travel Channel. Vedetele reþelei de televiziune au petrecut o noapte în castel pentru a-i explora încãperile, temniþele ºi catacombele. Luiza ANDRONACHE Documentarul filmat în vara acestui an a fost difuzat în noaptea de Halloween, într-o ediþie specialã a serialului Gost adventures, dedicat fenomenelor paranormale. Povestea castelului bântuit a devenit imediat viral pe Internet, chiar dacã unele amãnunte relatate de producãtorii de la Travel Channel nu sunt conforme cu realitatea.

Americanii înfãþiºeazã Castelul Corvinilor ca pe un loc al terorii, bântuit de spiritele morþilor, unde cei care se încumetã sã rãmânã peste noapte pot simþi prezenþa spiritelor care îl bântuie de secole. În temniþele castelului medieval, mai spun realizatorii seriei Ghost Adventures, mii de prizonieri au murit în trecut, decapitaþi sau în urma torturilor la care au fost supuºi. În aceeaºi cetate, adaugã

aceºtia, însuºi Vlad Þepeº, cel supranumit „Dracula” pentru setea lui de sânge, a fost întemniþat.

Sute de mii de oameni au vizionat filmuleþele în care actorii documentarului bântuie prin întunecimea castelului ºi le povestesc fanilor serialului Ghost Adventures cât de înspãimântãtoare a fost experienþa pe care au trãit-o. Întrunul din filmuleþe, Zek Begãns apare în beciul

Simulãri ºi pentru elevii din clasa a XI-a

entru prima data, incepand cu acest an scolar, nu doar elevii claselor terminale vor sustine simulari ale examenului de bacalaureat ci si cei din clasa a XI-a. Astfel, liceenii pot sa se obisnuiasca din timp cu sustinerea unui examen supravegheat video si in acelasi timp pot sa vada cat de pregatiti sunt pentru bacalaureat si unde anume au nevoie de pregatire mai intensa. Luiza ANDRONACHE Elevii din clasele terminale de gimnaziu ºi liceu susþin deja de mai mulþi ani simulãri ale examenelor de capacitate ºi bacalaureat ºi asta pentru a se obiºnui cu subiectele, cu modul de desfãºurare dar ºi pentru a-

ºi testa nivelul de pregãtire. La solicitarea ministrului educaþiei, Remus Pricopie, pentru prima datã în acest an, simularea examenului de bacalaureat va fi susþinutã de asemenea ºi de elevii care se aflã doar în clasa a 11-a. Reprezentanþii inspectortu-

lui ºcolar al judeþului Hunedoara sunt de pãrere

Castelului Corvinilor, invocându-l pe Vlad Þepeº, cel despre care spune cã a fost întemniþat aici în urmã cu cinci secole. Zak l-a strigat pe Dracula ºi în schimb i-a rãspuns o voce din al cãrui ecou se înþelegeau cuvintele „am fost muºcat”. Americanul este convins cã spiritele celor uciºi în castel ºi al lui Þepeº stãpânesc monumentul. „Locul acesta este plin de camere de torturã ale morþii”, l-a completat Aaron

cã acest lucru este benefic atât pentru tineri cât ºi pentru cadrele didactice. Cel mai mare avantaj este însã faptul cã elevii, care vãd unde sunt mai puþin pregãtiþi, au suficient timp sã înveþe astfel încât sã promoveze examenul de bacalaureat. „ Eu subscriu la aceastã mãsurã ºi cred cã este beneficã, mai ales cã elevii au timp sã se pregãteascã pentru exam-

Goodwin, colegul sãu, cel care s-a plâns la rândul sãu cã a trãit simptomele unui atac de cord atunci când a deschis trapa unei catacombe din castel. Realizatorii Ghost Adventures i-au fermecat pe fanii producþiei americane cu povestea fântânii sãpate în stâncã de prizonierii turci, care ar fi fost apoi decapitaþi din ordinul reginei Elisabeta Szilagyi. Acelaºi documentar prezintã cum în anii trecuþi, un grup de sataniºti a fost prins în timp ce executa un ritual înfiorãtor într-o încãpere a monumentului. Hunedorenii cred cã o astfel de popularizare a Castelului Corvinilor, chiar ºi pe baza unor legende mai puþin adevãrate, nu face decât sã atragã mai mulþi turiºti în oraº.

enul de Bacalaureat”, a declarat prof. Maria ªtefãnie, inspector general adjunct la I.ª.J. Hunedoara Elevii din clasele a XI-a vor susþine o simulare a examenului de bacalaureat, alãturi de tinerii din clasele terminale, în luna mai. Majoritatea unitãþilor de învãþãmând din judeþ au demarat deja programe de pregãtire suplimentarã pentru tineri.

Procesul violatorului din Lupeni a fost amânat

rimul termen de judecatã în dosarul violatorului din Lupeni a început cu o amânare pentru ca recidivistul sã-ºi poatã lua un apãrãtor. Maximilian GÂNJU Greblã Ioan Adrian, recidivistul de 34 de ani, din Lupeni, acuzat cã a violat o tânãrã 19 ani, este judecat la Judecãtoria Petroºani ºi dacã va fi gãsit vinovat de acuzaþiile aduse de procurori riscã sã

stea dupã gratii pânã la zece ani. Ierimarþi a avut primul termen de judecatã la Petroºani, însã procesul a fost amânat. Individul mai are infracþiuni sexuale, el fiind condamnat la închisoare în anul 2009 ºi pentru act sexual cu un minor. Bãrbatul are însã un cazier plin de

infracþiuni, poliþiºtii din Lupeni confirmând cã a fãcut obiectul a cel puþin zece dosare penale. Acum este acuzat de viol dupã ce a ameninþat cu cuþitul o tânãrã ºi apoi a abuzat-o. Fata lucra la un bar, unde bãrbatul îºi petrecea timpul. În noaptea de 13/14 septembrie a.c., ea a fost acostatã de Greblã, acesta propunându-i sã o conducã spre casã. Dupã ce au ajuns pe o alee întunecatã, a scos un

cuþit ºi a ameninþat-o pe tânãrã. Apoi a forþat-o sã-l urmeze la apartamentul unui prieten unde, tot sub ameninþarea cuþitului, a obligat-o sã consume bãuturi alcoolice ºi sã întreþinã relaþii sexuale cu el. Individul a fost cercetat, timp de o sãptãmânã, în stare de libertate ca mai apoi probele depuse la dosar sã-i convingã pe judecãtori cã este un pericol social ºi trebuie trimis în arest pe durata procesului.

14 Program & Horoscop

10:30 Fotbal: ªahtior Doneþk - Bayer Leverkusen (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica cârcotaºilor

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te cunosc de undeva! 23:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Ultimele ore ale Terrei 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Crima din casa mea 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Homeland

21 martie *** 20 aprilie Acordaþi prea multã importanþã problemelor mãrunte ºi sunteþi tentat sã exageraþi. Detaºaþi-vã, pentru cã stresul vã poate afecta sãnãtatea. Dacã aveþi ocazia sã faceþi o excursie împreunã cu persoana iubitã, nu ezitaþi!

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 0:00 Îngeri

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Jumãtatea mea ºtie 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Champions League 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Champions League 16:00 Fotbal: Berceni CSMS Iaºi 16:45 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal: Berceni CSMS Iaºi 17:45 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi foarte ocupat ºi aveþi tendinþa sã îi neglijaþi pe cei din jur. Nu este exclus sã vã certaþi cu un prieten apropiat. Pãstraþivã calmul ºi evitaþi discuþiile aprinse.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa, este posibil sã fiþi nervos fãrã motiv ºi sã aveþi reacþii necontrolate faþa de prieteni ºi de persoana iubitã. Nu vã ocupaþi de activitãþi sociale sau de afaceri, pentru cã nu prea aveþi ºanse. Nu faceþi caz din orice mãrunþiº! 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 În slujba vieþii 23:00 Transplant de memorie 0:45 Profetul (r)

23 iulie *** 22 august Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie din care vã alegeþi cu câºtiguri frumoase. Aveþi tendinþa sã riscaþi prea mult. Fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile. Nu ezitaþi sã cereþi ajutorul unei persoane mai în vârstã.

Vã regãsiþi entuziasmul dupã ce vi se propune o afacere interesantã. Aveþi grijã sã terminaþi ce aþi început! Vã puteþi ocupa de problemele sentimentale. Ascultaþi cu rãbdare propunerile persoanei iubite ºi fiþi înþelegãtor!

23 august *** 22 septembrie Rudele ºi prietenii vã ajutã sã faceþi schimbãri importante pe plan social ºi sentimental. Sunteþi ingenios ºi foarte comunicativ, astfel încât dobândiþi uºor un statut aparte. Deºi nu staþi strãlucit pe plan financiar, nu este cazul sã vã îngrijoraþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Evitaþi activitãþile care necesitã tact ºi diplomaþie. Cu toate strãduinþa, astãzi nu sunteþi foarte convingãtor. Cu cât insistaþi mai mult, cu atât mai neîncrezãtori sunt cei din jur.

Vã asumaþi noi responsabilitãþi în ceea ce priveºte familia. Partenerul de viaþã vã ajutã. Aveþi ocazia sã vã asociaþi într-o afacere care vã poate asigura venituri constante. Relaþiile parteneriale sunt excelente.

23 noiembrie *** 20 decembrie Colegii vã invidiazã pentru aprecierea de care vã bucuraþi din partea ºefilor. Relaþiile cu partenerul de viaþã s-ar putea sã aibã de suferit dacã staþi prea mult la serviciu.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa suferiþi o dezamãgire care vã tulburã ºi vã face sã neglijaþi relaþiile sociale. Încercaþi sã lãmuriþi toate problemele prin comunicare! Temperaþi-vã orgoliul. Dupã-amiazã urmeazã sã primiþi o sumã de bani.

21 decembrie *** 20 ianuarie Fiþi mai prudent în afirmaþii ºi nu vã asumaþi responsabilitãþi pe care nu sunteþi sigur cã le puteþi îndeplini! Dupã-amiazã, relaþiile cu persoana iubitã revin pe fãgaºul normal.

21 februarie *** 20 martie Aveþi de fãcut câteva drumuri scurte în interes profesional, dar reuºiþi sã rezolvaþi ºi câteva probleme personale. Dupã-amiazã sunteþi nervos ºi aveþi tendinþa sã exageraþi.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

Lansare de revistã la ISJ Perspective istorice. Astãzi (miercuri-n.r.) la sediul Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara va fi lansatã revista ”Perspective istorice”. În cadrul evenimentului fiecare autor de articol va primi un exemplar al revistei. Primul numãr al revistei

„Lopãtari” prinºi cu bucata de poliþiºtii TF

A-

nceput de ieri sã cadã câte-un hoþ… Cam acesta este ritmul în care poliþiºtii îi depisteazã pe cei care dau atacul la trenurile cu huilã. Dupã ce au fost sesizaþi cã „lopãtarii” furã din nou cãrbune dintr-un tren staþionat în Gara Iscroni, poliþiºtii Postului de Poliþie T.F. Livezeni s-au deplasat la faþa locului ºi au prins exact o hoaþã, în timp ce restul au reuºit sã disparã. Carmen COSMAN

„Echipa operativã deplasatã la faþa locului a depistat-o pe Claudia C., de 36 de ani, din Aninoasa, care a intenþionat sã sustragã aproximativ 150 kg. cãrbune din vagoanele de marfã garate în Staþia “Perspective istorice”, editat de Asociaþia Profesorilor de Istorie din judeþul Hunedoara, a fost lansat, în urmã cu trei ani, în anul 2010. În paginile publicaþiei au fost prezentate diverse studii de istorie naþionalã, localã ºi universalã, dar ºi consideraþii despre starea patrimoniului cultural naþional sau despre metodica predãrii istoriei la clasã de cãtre profesori. Revista este deschisã tuturor cadrelor didactice, încurajând ºi abordãrile multi sau transdisciplinare din perspectiva unor subiecte actuale. Monika BACIU

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

CONVOCATOR În temeiul prevederilor art.94 alin.2 ºi 3 din Legea administraþiei publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare ºi ale Legii nr.52/2003 privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã extraordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 7 noiembrie 2013, ora 11.00,

RC CF Trans Iscroni, pentru a le valorifica”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Femeia este cercetatã penal, în stare de libertate, pentru comiterea infracþiunii de tentativã de furt calificat.

cu urmãtoarea ordine de zi: 1. Proiect de hotãrâre privind rectificarea bugetului propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2013; 2. Proiect de hotãrâre privind rectificarea bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 ale unor instituþii publice din subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 3. Proiect de hotãrâre privind utilizarea fondului de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2013. Preºedinte, Mircea Ioan MOLOÞ

Restricþii apã! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru miercuri 6 noiembrie 2013, în oraºele: Lupeni, între orele: 10:00 - 16:00

ANGAJÃRI

Zona: Oraº, Vechi, Cartier Braia ºi Vâscozei pentru înlocuire vanã Dn 250, pe str. Parângului. Petrila, între orele: 08:00 - 18:00 Zona: Toþi utilizatorii din zona cuprinsã între pod Primãrie ºi

Angajãm OSPATAR-BUCATAR cu calificare în domeniu pentru rulotã tip fast-food. Interviul va avea loc în data de 11.11.2013, ora 11.00, în locaþia Restaurant BELLE -EPOQUE Petroºani, str. Griviþa Roºie, nr. 36, judeþul Hunedoara. RELAÞII LA TELEFON: 0786.165522

Valea Cimpei inclusiv, pentru montare debitmetru la rezervoare Lonea.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 6 Noiembrie 2013

Clubul Alpin Valea Jiului ºterge pânza uitãrii de pe Cabana Câmpu lui Neag

upã ce ani de zile a stat încuiatã ºi s-a degradat continuu, Cabana Câmpu lui Neag are ºansa la un viitor mai bun. Consilierii locali din Uricani au aprobat darea ei în folosinþã gratuitã cãtre un ONG care îºi propune sã descopere ºi sã promoveze frumuseþile naturii. Cabana Câmpu lui Neag a aparþinut exploatãrii miniere cu acelaºi nume, care nu mai existã decât între filele istoriei. Dacã mina s-a închis, pentru cã zãcãmântul nu a confirmat, nici cabana nu a avut o soartã prea diferitã. Acum este doar o clãdire impunãtoare, aflatã într-un colþ de rai, pe care numai o minune o mai þine în picioare. Construitã în mare parte din lemn, cabana se afla acum în proprietatea Primãriei Oraºului Uricani, care

nu a putut sã o administreze aºa cum ar fi meritat. Într-un colþ a fost amenajat sediul Postului de Jandarmi Montani, iar pe restul construcþiei s-a pus lacãtul ºi indiferenþa. Primarul din Uricani, Dãnuþ Buhãescu, spune cã nu putea sã o transfere în administrarea firmei de interes local, aºa cum s-a întâmplat cu alte

construcþii similare din valea Jiului pentru cã, la rândul ei, societatea are dificultãþi financiare. Aºa cã edilii au decis sã o dea în folosinþã gratuitã, pe o perioadã de 25 de ani, celor de la Asociaþia Clubul Alpin Valea Jiului, un club montan creat pentru oamenii care au o pasiune comunã, adicã muntele. Scopul

Din nou premierã la „Ion D. Sîrbu”

declarat al acestui club este sã descopere ºi sã promoveze frumuseþile naturii ºi respectul pentru aceasta. „Sunt tineri care au dat dovadã cã sunt serioºi ºi cã se implicã ºi vor sã promoveze natura ºi turismul. Au veni cu mai multe idei, s-au gândit la o serie de activitãþi pentru dezvoltarea turismului ºi promovarea zonei, inclusiv înfiinþarea unei tabere pentru elevi”, a declarat primarul Uricaniului, Dãnuþ Buhãescu. Edilul spune cã decizia a fost influenþatã ºi de faptul cã pentru asemenea obiective vor exista fonduri europene cu adresabilitate spre ONG-uri, pe care primãriile nu le pot accesa. „Noi îi vom sprijini cu tot ce

„Sper sã aveþi un public inteligent”, Matei Viºniec Nici nu s-au liniºtit bine apele dupã premiera spectacolului „Autorul” de Radu Herjeu, cã deja urmeazã o altã premierã. Sâmbãtã, 9 noiembrie, ora 18:00, Irina Bodea-Radu (Dorra) ºi Bianca Holobuþ (Kate) joacã în spectacolul „Despre sexul femeii – un câmp de luptã în rãzboiul din Bosnia”, scenografia semnatã de Labancz Eliza iar regia de Muriel Manea. Contactat pentru a fi alãturi de echipa ºi spectatorii Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”, autorul textului ce va fi montat sâmbãtã pe scena de la Petroºani

ne-a rãspuns: „Draga Oana, ce mult aº vrea sa fiu alãturi de voi. Dar sã le îmbrãþiºez de la distanþã pe cele douã actriþe pot? Vã urez baftã (sau MERDE cum se spune în Franþa), ºi sper sã aveþi un public inteligent. Astept fotografii ºi eventual un video” Matei Viºniec. Preþul unui bilet la premiera spectacolului „Despre sexul femeii – un câmp de luptã în rãzboiul din Bosnia” este de 15 lei, iar locurile sunt limitate. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

putem, în mãsura posibilitãþilor. Dacã vor reuºi sã scrie un proiect eligibil pe fonduri europene pentru reabilitarea cabanei, vom achita noi contribuþia ce ne revine pentru obiectivul de interes public”, a mai spus Dãnuþ Buhãescu. Clubul Alpin Valea Jiului a organizat mai multe activitãþi pentru iubitorii muntelui. Cea mai de rãsunet însã, rãmâne "Iorgovanu Night Run", un concurs de semi-maraton nocturn desfãºurat în Munþii Retezat sau, mai exact, în zona Retezatului Mic din raza localitãþii Uricani. O competiþie ineditã ce aduce concurenþilor posibilitatea descoperirii naturii în forma ei brutã la lumina fãcliilor.

or sã punã în valoare Retezatul Dacã pentru Cabana Câmpu lui

Neag s-a gãsit un administrator care sã-i redea frumuseþea de altã datã, edilii din Uricani vor, la rândul lor, sã punã umãrul la dezvoltarea turismului. Primarul Buhãescu a recunoscut cã îºi doreºte sã dezvolte brandul Parcului Naþional Retezat, care sã fie valorificat al maximum pentru cã „este un brand puternic. ªi sã nu uitãm cã zona intactã este pe teritoriul nostru administrativ”. În plus, mai spune edilul, sunt o serie de zone turistice, unde frumuseþea naturii îþi taie respiraþia, care trebuie puse în valoare. Iar împreunã cu celelalte localitãþi din valea Jiului, unde turismul de iarnã a prins deja rãdãcini stabile, se poate vorbi despre proiecte de dezvoltare durabilã, mai ales în perspectiva deschiderii drumului cãtre Herculane care ar face legãtura ºi cu bãile termale din judeþul învecinat. Un proiect integrat care sã transforme turismul într-o activitate profitabilã, menit sã atragã cât mai mulþi turiºti în acest colþ de Rai. Car men COSMAN