Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 505

Cronica Vãii Jiului Vineri, 29 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Petre Nica îi lasã pe mineri fãrã prime de Sfânta Varvara ºi pe copiii lor fãrã dulciuri

1 Decembrie ca-n Valea Jiului la Mondo TV >>> PAGINA A 5-A

Nu mai merg la Deva >>> PAGINA A 6-A

Oameni ai Vãii Jiului, între cetãþeni ai þãrilor UE ºi trãdare de þarã >>> PAGINILE 8-9

Proiect pentru Straja de la Consiliul Judeþean >>> PAGINA A 10-A Credit amânat pentru Primãria Petroºani,

Dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng ”torpilat” de dezinteresul financiar >>> PAGINA A 13-A

iderul Sindicatului Muntele, Petre Nica este pe punctul de a-ºi trece în palmaresul sãu de sindicalist o “performanþã” pe care niciun alt lider al minerilor nu a reuºit sã o obþinã ºi anume sã îi lase pe minerii din Valea Jiului fãrã prime de Sfânta Varvara. >>> PAGINA A 3-A Ziua Naþionalã a României este, pentru fiecare dintre noi, o zi a bucuriei, a recunoºtinþei ºi a mândriei. Este ziua în care ne sãrbãtorim þara, ne cinstim înaintaºii ºi ne bucurãm alãturi de toþi semenii noºtri. Cu aceastã deosebitã ocazie pentru noi toþi am onoarea sã vã urez, stimaþi cetãþeni, un sincer „La mulþi ani”. Fie ca, în aceastã zi, sã ne simþim trecutul ºi prezentul ca fiind un destin care ne va conduce spre un viitor mai bun.

LA MULÞI ANI, PETROªANI! LA MULÞI ANI, ROMÂNIA! Tiberiu Iacob Ridzi, Primarul municipiului Petroºani

Pãcãliþi de promoþii expirate >>> PAGINA A 13-A

Ziua de 1 Decembrie reprezintã pentru noi, românii, cea mai importantã zi din calendarul fiecãrui an. Este ziua când, oriunde ne-am afla, celebrãm cu mândrie ºi alese sentimente patriotice Ziua Naþionalã. Fie ca aceastã Sãrbãtoare sã vã aducã dumneavoastrã, locuitorilor judeþului Hunedoara, sãnãtate, încredere ºi speranþã.

LA MULÞI ANI TUTUROR!

Mircea Ioan MOLOÞ Preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

Petre Nica îi lasã pe mineri fãrã prime de Sfânta Varvara ºi pe copiii lor fãrã dulciuri

n fapt...

....., în data de 14 noiembrie, la sediul Electrocentrale Deva de la Mintia a avut loc o întâlnire între administraþia Complexului Energetic Hunedoara ºi organizaþiile sindicale din cadrul CEHSA. În cadrul acestei ºedinþe directorul general al CEH, Daniel Andronache, l-a împuternicit pe adjunctul sãu, Nicolae Drãgoi, sã încheie ºi sã semneze cu organizaþiile sindicale, Protocolul privind programul de lucru pe luna decembrie 2013, aplicabil Sucursalei Devizia Minierã, respectiv a punctelor de lucru aferente ºi a personalului din cadrul executiv al SC CEH SA preluat în urma procesului de fuziune. Tot în 2 cadrul aces-

tei ºedinþe, în urma discuþiilor purtate între administraþia CEH ºi organizaþiile sindicale s-a convenit, DE COMUN ACORD ca sindicatele sã-ºi nominalizeze 7 reprezentanþi conform normei de reprezentativitate de 1/ 1000, în vederea constituirii comisiei de negociere cu administraþia CEH. Astfel, Sindicatului Muntele îi reveneau 4 locuri în comisie, iar Federaþia Sindicatelor Libere Energetica, 3 locuri. În data de 15.11.2013 Sindicatul Muntele a transmis la CEH o adresã prin care a nominalizat persoanele care vor face parte din comisia sindicalã, respectiv, Petre

Nica, preºedinte, însoþit de trei vicepreºedinþi, Alin Sîn, Gabriel Zamora ºi Cristian Istoc. Patru zila mai târziu, adicã în data de 19.11.2013 Sindicatul Muntele revine ºi transmite o altã adresã cãtre CEH prin care informeazã care sunt persoanele ce urmeazã sã facã parte din Comisia Sindicalã, respectiv, vicepreºedinþii Tiberiu Cozma, Alin Sîn ºi Gabriel Zamora ºi preºedintele executiv Darius Câmpean. (vezi facsimil 1). De cealaltã parte, Federaþia Sindi1 catelor Libere Energetica transmite la rândul sãu administraþiei CEH lista cu membrii titulari în cadrul comisiei, respectiv Daniel Sandu, Vasile Vamoº ºi Ion Calotã. În plus, aceºtia transmit cã vor mai veni la discuþii, dar doar cu statut de observator ºi

Adrian Misaroº, Eliana Mircea ºi Zoltan Lacataº. (vezi facsimil 2).

ucrurile pãreau cã...

..... se desfãºoarã normal ºi cã liderii de sindicat ºi-au lãsat rãfuielile personale deoparte ºi cã în sfârºit au pus pe primul loc oamenii pe care îi reprezintã. Totul însã a fost doar de faþadã, iar Petre Nica, liderul

maxim de la Muntele, a demonstrat cã nu ºtie sã negocieze. Practic, în data de 27.11.2013, s-a stabilit întrunirea comisiei sindicale ºi a conducerii CEH în vederea negocierilor care urmau a avea loc în vederea aprobãrii programului de lucru ºi a acordãrii tichetelor cadou cu ocazia sãrbãtoririi zilei de Sfânta Varvara. La primul punct, cel privind programul de lucru preºedintele Sindicatului Muntele, Petre Nica a semnat protocolul alãturi de Nicolae Drãgoi, director adjunct al CEH. În ceea ce priveºte celãlalt punct de pe ordinea de zi, pentru care au fost invitaþi membrii comisiei sindicale, respectiv acordarea de tichete cadou salariaþilor cu ocazia sãrbãtoririi zilei de Sfânta Varvara, precum ºi oferirea de cadouri copiilor salariaþilor cu ocazia Crãciunului, cei patru membrii din partea Sindicatului Muntele au pãrãsit sala pe motiv cã nu sunt de acord cu

prezenþa în salã a observatorilor nominaþizaþi prin adresã de Federaþia Sindicatelor Libere Energetica.

inerii riscã practic...

... sã nu îºi primeascã drepturile din cauza unui moft al lui Petre Nica, acela de a nu dori sã stea la aceeaºi masã cu Zoltan Lacataº. Adicã, pentru Petre Nica rãfuielile personale cu alþi sindicaliºti sunt mai importante decât drepturile oamenilor. ªi, ATENÞIE, poate dacã în contractul colectiv de muncã nu ar exista stipulat faptul cã aceste drepturi se acordã obligatoriu prin PROTOCOL semnat de administraþia CEH ºi sindicate, Nica ar fi putut sã-ºi ia jucãriile ºi sã plece. Dar, cu riscul de a repeta, drepturile minerilor sunt jucate de liderul absolut de la Muntele, Petre Nica, care dacã nu îºi revine, s-ar putea sã se vadã pus în faþa unei greve generale cu minerii de sãrbãtori în stradã. Ar fi, probabil, pentru prima datã când minerii s-ar întoarce chiar împotriva liderilor de sindicat, totul este ca oamenii sã cunoascã ADEVÃRUL ºi sã nu se mai lase manipulaþi de liderii lor de sindicat. Iar ADEVÃRUL este cel pe care vi l-am prezentat! Marius MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

„Omul ºtafetã” nu mai merge la Marea Unire

n fiecare an, în prag de Ziua Naþionalã a României, prin localitãþile judeþelor Gorj, Hunedoara ºi Alba, un bãtrânel în port popular ºi cu un drapel imens agãþat de bicicletã amintea de Marea Unire din 1918. Gheorghe Adam sau „Omul ºtafetã” cum era numit, bãtea sute de kilometri cu steagul fluturând în vânt pentru a le reaminti oamenilor mândria de a fi român. Peste tot pe unde poposea, ciclistul era felicitat pentru sacrificiul sãu ºi stârnea admiraþie. Anul acesta însã „Omul ºtafetã” s-a oprit, nu mai merge la Alba Iulia pentru 1 Decembrie. Nu bãtrâneþea, boala sau alt necaz îl þin în loc ci dezinteresul ºi lipsa

banilor. În fiecare ajun de decembrie, de 22 de ani încoace, un bãtrânel din Târgu Jiu pleca spre Alba Iulia pentru arãta þãrii întregi cã a fi român, pentru el este o mândrie fãrã margini. ªi-a promis imediat dupã Revoluþia din 1989 cã va merge an de an la Alba Iulia pentru a cinsti memoria tatãlui sãu, martor la Marea Unire. Nu oricum ci cu bicicleta, în port popular ºi înfofolit în drapelul naþional. S-a þinut de cuvânt pânã în acest an când s-a vãzut obligat sã rãmânã pentru a vedea sãrbãtoarea din Cetatea Unirii la televizor. Un motiv meschin l-a þinut departe de visul sãu: lipsa banilor. N-a mai reuºit sã chiverniseascã pentru marea sa cãlãtorie, iar sponsorii nu s-au mai înghesuit dacã nu este an electoral. „Ar fi trebuit deja sã plec pentru cã am avut un accident acum doi ani. Un

ria noastrã”, spune cu amãrãciune Gheorghe Adam.

ubesc mult þara aceasta!"

neghiob mi-a ieºit în faþã cu maºina ºi ca sã-l evit a trebuit sã mã arunc eu pe asfalt cu bicicleta. Anul trecut am fãcut pânã la Alba Iulia patru zile, nu douã cum fãceam. Dar nu acesta este necazul, nu mai pot merge pentru cã nu sunt bani. N-am reuºit sã pun deoparte din pensie ºi nu pot sã mã mai duc. Eu la Pensionarii din sistemul minier, beneficiari de drum, dacã nu am bani gratuitãþi, se vor prezenta la sediul sucursalelor la care de cazare nu plec. Îmi sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânã pare tare rãu cã nu merg ºi anul acesta, am în data de 31.12.2013 pentru ridicarea bonurilor de

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI

cãrbune ( cei care se încãlzesc cu sobe) cuvenite pe anul 2013 ºi apoi depunerea acestora, în vederea eliberãrii raþiilor de cãrbune, la CEH –DIVIZIA MINIERÃ - PCVJ (PREPARAÞIA COROEªTI).

De asemenea pensionarii racordaþi la reþelele de termoficare vor depune documentele justificative care atestã plata agentului termic pe anul 2013 (facturã, chitanþã) . Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

fost la Þebea, dar acum nu mai am cu ce. Am nevoie ºi de o bicicletã, a mea deja are multe probleme. Poate o sã reuºesc sã-mi cumpãr urna în rate de la fabrica din Deva. Am auzit cã au acolo… Când or fi bani o sã mã interesez acolo. (…) Sponsori n-am gãsit, nu are nimeni bani, nu mai intereseazã pe nimeni. Eu vã spun aºa: oamenii nu trebuie sã uite cã sunt români, indiferent de greutãþi. Sã cinsteascã steagul, imnul, Ziua Naþionala ºi toata isto-

Diplome de longevitate pentru performerii cãsniciei la Petroºani

Pe lângã tradiþionala premiere a cuplurilor care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, Primãria municipiului Petroºani intenþioneazã sã mai acorde, la finalul acestui an, o recompensã pentru cele

Gorjean prin împãmântenire, Adam a ajuns în Tg. Jiu pe când era copil. Tatãl lui s-a înrolat în oastea þãrii ºi a plecat la luptã pentru unitate, dreptate ºi demnitate naþionalã. Ostaº român de peste munþi a luptat în Pasul Vâlcanului-Valea Jiului, la Pui, dar ºi la Mãrãºeºti sau Oituz. În 1919 se afla la Budapesta, sub comanda generalului Ruºescu. A ajuns acasã în 1929 la Lupeni, chiar când s-a tras în mineri. Bãtrânul mai sprinten decât un flãcãu avea o dorinþã- fiul lui sã treacã munþii. Peste ani, dorinþa bãtrânului avea sã fie împlinitã. “Nu zadarnic bat eu munþii. Tata, înainte de 1918 i-a trecut primul. ªi aceasta pentru cã trebuia fãcutã Unirea. Frate cu frate trebuiau sã-ºi întindã mâna ºi sã facã semnul Sfintei Cruci, rostind în graiul strãbun: Doamne, ocroteºte-i pe români. Iubesc mult þara aceasta!” mai spune copleºit de emoþie „Omul ºtafetã”. Maximilian GÂNJU

mai longevive familii din comunitatea localã a Petroºaniului. Astfel, în luna decembrie vor fi acordate diplome de fidelitate familiilor care au împlinit cel puþin 60 de ani de cãsnicie. În acest sens, primarul Tiberiu Iacob Ridzi invitã familii care au cel puþin 60 de ani de cãsnicie sã se înscrie, în vederea participãrii la acest eveniment, la Primãria municipiului Petroºani. Detalii suplimentare se pot obþine la Biroul de Relaþii Publice al Primãriei Municipiului Petroºani.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

1 Decembrie ca-n Valea Jiului la Mondo TV

a în fiecare an de cinci ani încoace, Mondo TV va realiza ºi acum, de 1 Decembrie, o emisiune maraton cu invitaþi unul ºi unul, filmatã în Dealul Institutului. Se va gãti fasole la ceaun, mâncare pregatita de momârlani, iar ansamblurile ºi artiºtii din zonã vor întreþine atmosfera. Luiza ANDRONACHE “Inca din primul an de emisie, la fiecare 1 Decembrie incercam sa aducem in casele oamenilor din Valea Jiului spiritul acestui moment unic. Cred cu tarie in semnificatia acestei zile. Vom avea invitati, vom vorbi despre evenimentele care se intampla in Valea Jiului cu ocazia Zilei Nationale, vom aduce costumele traditionale pe micul

ecran, cantecul romanesc si bucuria inceputului unui ciclu de emisiuni speciale pe care le vom realize in luna decembrie”, a declarat pentru

Cronica Vãii Jiului Ionuþ Drãgotesc, manager general Mondo TV – Mondo FM Petroºani. Telespectactorii din Valea Jiului vor putea

Greva sanitarilor a fost suspendatã

onflictul de muncã al sindicaliºtilor din domeniul sanitar a fost suspendat. Astfel, în urma ultimelor negocieri purtate cu ministrul Sãnãtãþii, greva generalã programatã pentru joi, 28 noiembrie, nu s-a mai desfãºurat. Mircea NISTOR Cu ocazia ºedinþei de Guvern de miercuri au fost adoptate mai multe decizii legate de sistemul sanitar. Una dintre acestea se

referã la deblocarea a peste 1.000 de posturi iar o alta vizeazã o serie de de clarificãri privind plata orelor suplimentare lucrate de cãtre cadrele sanitare.

Acestea vor fi plãtite 100% aceasta fiind, dealtfel, una dintre condiþiile solicitate de cãtre sindicaliºti pentru a fi evitatã declanºarea grevei generale.

Cu gândul la cadouri…

i, dacã tot se apropie Crãciunul, gândul la mirosul proaspãt de brad, la bucatele de pe masã, dar mai ales la cadouri, parcã ne încolþeºte tot mai des în minte. Aºa se face cã deja s-a dat start ofertelor pentru cadouri de Crãciun, dar ºi de Moº Nicolae, care se sãrbãtoreºte sãptãmâna viitoare. Luiza ANDRONACHE Site-urile de cumpãrãturi online afiºeazã deja oferte care mai de care la îmbrãcãminte, decoraþiuni interioare sau alte obiecte ce þin de artizanat. ªi în magazine se simte deja atmosfera de sãrbãtoare, pentru cã cele mai multe au început deja sã-ºi împodobeascã standurile în

culori vii, specifice bucuriei. Preþurile, conform comercianþilor, nu vor fi mai mari decât anii trecuþi, ci sunt adaptate puterii de cumpãrare a oamenilor. Astfel, dacã

urmãri preþ de câteva ore chiar din zorii zilei de 1 Decembrie, o emisiune live, în care tradiþia se va împleti cu patriotismul ºi buna dispoziþie. Rând pe rând, invitaþii vor intra în platoul din zona Universitãþii Petroºani, pentru a vorbi de bucuria de a fi împreunã la ceas de sãrbãtoare. Printre aceºtia se vor numãra ºi primarii din toate oraºele Vãii, precum si alte personalitati de pe plan local si judeþean, care de-a lungul anilor au dus tradiþia locului mai departe. De menþionat este cã prin aceastã emisiune de 1 Decembrie, Mondo TV Petroºani Deocamdatã, însã, nu a fost luatã nicio decizie legatã de creºterea sumei alocate Sãnãtãþii, respectiv 6% din PIB. În data de 25 noiembrie, cadrele sanitare au derulat o grevã de avertisment de 2 ore, care nu a mai fost însoþitã ºi de greva generalã planificatã a debuta pe 28 noiembrie.

vrem sã-i bucurãm pe cei dragi, dar fãrã sã ne stresãm noi prea tare cu bãtãi de cap sau cu multã alergãturã, putem deja sã ne gândim la ce cadouri s-ar potrivi fiecãruia, asta pentru a avea timp sã strângem bani cu care sã le cumpãrãm.

dã start ediþiilor speciale pe care le va realiza în cursul lunii decembrie. Ca în fiecare an, la Peºtera Bolii va avea loc spectacolul “Lumina Crãciunului”, un eveniment intrat deja în tradiþia locului, pro-

dus exclusiv de Mondo TV. Apoi, urmeazã emisiunile speciale de Crãciun ºi Anul nou, în carte magia ºi frumuseþea sãrbãtorilor de iarnã vor transpune chiar dincolo de micul ecran.

O nouã (ºi ultimã) bursã

genþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara organizeazã vineri, 29 noiembrie, o bursã a locurilor de muncã pentru meserii diverse. În Valea Jiului, acþiunea care va demara la ora 9.00, se va desfãºura la sediile agenþiilor locale din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni. Mircea NISTOR În prezent, în judeþul Hunedoara, rata ºomajului este de aproape 6%. În acest timp, numãrul total al ºomerilor este de peste 11.000. Dintre aceºtia, jumãtate sunt

indemnizaþi. Dintre cei aproape 5.600 de ºomeri neindemnizaþi, peste 2.300 beneficiazã de venitul minim garantat. În Valea Jiului, cei mai mulþi ºomeri sunt înregistraþi în Petroºani ºi anume 1.272.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

Nu mai merg la Deva

ici copii cu diferite handicapuri ºi nici pensionaþii pe caz de boalã nu mai merg la Deva sau Hunedoara pentru niciun act. Asta au decis de comun acord reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi cei ai administraþiei locale de la Petroºani. În plus, toate actele ºi tichetele acestor oameni vor fi distribuite de aici. Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani ºi Tiberiu Balint au fãcut tot posibilul ca bolnavii cu handicap, ori pensionarii care au nevoie de evaluãri la diverse comisii medi-

cale, nu mai merg la Deva sau la Hunedoara. Totul a fost posibil graþie eforturilor comune ale celor douã entitãþi, iar în avantaj ies, desigur, bolnavii. „Din ceea ce am discutat cu domnul primar, dânsul a gãsit

soluþia pentru ca de la 1 ianuarie, dr. Peicuþi sã revinã într-o formã de colaborare la SUP, mie revenindu-mi sarcina ca sã asigur o continuitate pânã dupã 1 ianuarie, lucru care se va întâmpla în datele de 5 ºi 12

Serviciile juridice la Lupeni costã 1000 de lei lunar

000 de lei lunar pentru serviciile de asistenþã juridicã la Lupeni. Municipalitatea de la Lupeni modificã o hotãrâre de consiliu din acest an ºi achiziþioneazã servicii de asistenþã juridicã. Achiziþia acestor servicii se datoreazã numãrului mari de dosare în care administraþia de la Lupeni este acþionatã în judecatã, iar consilierii locali vor trebui sã voteze sau nu acest proiect de hotãrâre. ”Se aprobã achiziþionarea serviciilor juridice de consultanþã, asistenþã ºi reprezentare a municipiului Lupeni, Primarului municipiului Lupeni, Primãriei municipiului Lupeni ºi Consiliului Local al municipiului Lupeni prin contractarea unui cabinet de avocaturã pentru litigiile ºi raportãrile juridice prezente ºi viitoare în care instituþiile enumerate sunt parte. Onorariul achitat

pentru prestaþia aprobatã potrivit hotãrârii va fi de 1000 de lei/pachet/lunã”, se aratã în HCL. Pe rolul Tribunalului Hunedoara sunt nu mai puþin de 15 dosare în care administraþia localã din Lupeni este acþionatã în judecatã. Serviciile de consultanþã juridicã au fost motiv de discuþii în cadrul Consiliului Local. Administraþia localã de la Lupeni a plãtit mai mult timp pentru aceste servicii, însã fãrã ca cei din consiliu sã voteze acest lucru. Mai mult în cursul acestui an, consiliul local de la Lupeni s-a opus achiziþionãrii acestor servicii, ulterior consilierii USL au revenit asupra decizie ºi au votat proiectul de hotãrâre iniþiat de edil. Monika BACIU

decembrie, când doamna dr. Toma de la Hunedoara va veni la Spitalul din Petroºani”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJ Hunedoara. Situaþia a fost rezolvatã ºi din punct de vedere al spaþiului în care se vor face consultaþiile acestor oameni. „Din ianuarie lucrurile intrã în normal. Azi (n.r, joi 28 noiembrie) este ºedinþã de consiliu, unde se va aproba HCL prin care vom da în comodat acest cabinet celor din comisia de handicap ºi celor de la Casa de pensii”, a precizat ºi Tiberiu Iacob Ridzi. Mai mult, Tiberiu Iacob Ridzi a cerut ca ºi eliberarea certificatelor pentru adulþi sã fie fãcute tot în Petroºani, la acelaºi cabinet ºi tot aici sã primeascã ºi legitimaþiile de cãlãtorie. În plus, tot la acel cabinet, primarul ºi vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara au convenit sã meargã ºi coasiguraþii Casei de Asigurãri de Sãnãtate – lucru posibil din luna decembrie a acestui an. Diana MITRACHE

Administraþia din Uricani vinde clãdirile fãrã utilitate

rimãria Uricani scoate la vânzare clãdiri care nu mai au nicio utilitate, dar, în schimb, ar putea aduce bani la buget. Dupã ce a înstrãinat mai multe blocuri, inclusiv celebrul bloc turn – o clãdire degra-

datã din centrul oraºului – ce ar fi trebuit sã se transforme în hotel, administraþia publicã din Uricani a mai gãsit niºte imobile numai bune de a fi scoase la vânzare ºi de a aduce bani la bugetul local. De data aceasta, este vorba despre blocul alimentar ºi centrala termicã din cadrul fostului

Centru de Plasament Uricani. Edilii sperã cã aceste clãdiri vor fi achiziþionate de investitori ºi transformate în spaþii de producþie. De fapt, primarul Dãnuþ Buhãescu a precizat cã existã cereri depuse de cãtre o societate comercialã privind cumpãrarea unor imobile de pe raza localitãþii.

„Vânzarea acestor imobile eliminã, totodatã, posibilitatea degradãrii ºi distrugerii lor în viitorul apropiat, existând pericolul ca acestea sã nu mai poatã fi folosite în nici un fel”, a explicat edilul din Uricani. Oraºul Uricani este unul dintre cele mai sãrace din judeþul Hunedoara, singura activitate economicã importantã fiind exploatarea minierã. Numai cã ºi Mina Uricani se aflã cuprinsã în program de închidere ºi ecologizare ce se deruleazã pânã în anul 2018, dupã ce în baza indicatorilor tehnico – economici a fost declaratã neviabilã ºi trecutã în administrarea SNIMVJ. În aceste condiþii, crearea de locuri de muncã alternative este mai mult decât necesarã în oraºul unde o bunã parte a localnicilor au fost nevoiþi sã plece la muncã în strãinãtate în cãutarea unui trai decent. Car men COSMAN

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

Apel la decenþã ºi solidaritate a tuturor românilor:

Douã din 4 libere e sãptãmâna viitoare, D intrãm în ultima lunã a lui 2013, dar vom lucra mai puþin cu douã zile, din 4 sãrbãtori legale. Asta e valabil pentru bugetari, dar ºi cei din mediul privat pot alege sã stea acasã, dacã patronatul le permite ºi decide acest lucru. Guvernul a stabilit cã zilele de 24 ºi 31 decembrie vor fi libere. Potrivit Codului muncii, în ultima lunã a anului, erau libere doar zilele de 1 decembrie - Ziua Naþionalã a României, care cade într-o zi de duminicã, precum ºi 25 ºi 26 decembrie - prima ºi a doua zi de Crãciun. Decizia este valabilã pentru salariaþii din sectorul public ºi nu se aplicã la locurile de muncã în care activitatea nu poate fi întreruptã datoritã caracterului procesului de producþie sau specificului activitãþii. Pânã atunci, doar de Sfântul Andrei,

eul a continuat sã se aprecieze în faþa principalelor valute, pe fondul menþinerii aversiunii faþã de risc la cote mai scãzute, la aceasta contribuind faptul cã pieþele americane sunt închise, cu prilejul Thanksgiving. Cursul euro a scãzut de la 4,4413 la 4,4352 lei, o medie mai micã, de 4,4331 lei, fiind înregistratã în 7 noiembrie. Piaþa s-a deschis în jurul pragului de 4,44 lei, volumele de transfer rãmânând reduse, euro coborând spre 4,4350 lei, astfel cã la ora 14:00 cotaþiile din piaþã erau de 4,4340 – 4,4370 lei. Cursul dolarului american a scãzut de la 3,2664 la 3,2619 lei, o medie mai micã, de

Sã sãrbãtorim 1 Decembrie aºa cum se cuvine. Nu deturnaþi Ziua Naþionalã! în 30 noiembrie mai este liber, dar anul acesta sãrbãtoarea cade într-o zi de sâmbãtã. În 2013, foarte multe dintre zilele libere legale au cãzut în weekend, astfel cã, doar 8 zile au fost cu adevãrat libere în plus. Codul muncii prevede 12 sãrbãtori legale. Mai exact, zilele nelucrãtoare stabilite de legislaþia muncii au fost: 1 ºi 2 ianuarie; prima ºi a doua zi de Paºti, 1 mai; prima ºi a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului – 15 august. Mai rãmâne doar ziua de Sfântul Andrei – 30 noiembrie; 1 decembrie – Ziua Naþionalã a României; prima ºi a doua zi de Crãciun, respectiv 25 ºi 26 decembrie. Diana MITRACHE

indicatul „Viitorul S Mineritului” din Roºia Montanã denunþã

tentativa de deturnare a sãrbãtorii Zilei Naþionale prin proteste anti-minerit anunþate de protestatarii proiectului minier chiar în oraºul marii Uniri, Alba Iulia, ºi face un apel adresat tuturor românilor sã nu se angreneze în manifestãri violente sau politice, care au alt scop decât aniversarea zilei naþionale. 1 Decembrie este sãrbãtoarea tuturor românilor ºi aºa trebuie sã rãmânã!

De Ziua Unirii, Sindicatul „Viitorul Mineritului” îndeamnã oamenii sã poarte cu mândrie tricolorul românesc roºu, galben ºi albastru ºi nu steagul roºu, alb ºi verde al altui popor. Cu aceastã ocazie, aºteaptã publicarea SVM le ureazã tuturor în 6 decembrie a românilor „La mulþi datelor privind ani!”, prosperitate ºi ºomajul american, demnitate! unul dintre cei mai „1 Decembrie este importanþi indicatori cea mai importantã zi ai economiei SUA a României ºi meritã luaþi în calcul de sã fie tratatã cu Rezerva Federalã respect. De Ziua atunci când decide Naþionalã trebuie sã asupra politicii sale fim solidari, sã ne monetare. O reduc- gândim la trecutul ere a numãrului de patriei noastre, sã îi ºomeri ar putea comemorãm pe cei avea ca efect reduc- care au luptat pentru erea, dupã întâlunitatea tuturor nirea Fed din 16 – românilor ºi sã privim 18 decembrie, a înainte, cu speranþa cã lichiditãþii injectate vom putea munci ºi în economia SUA, trãi în continuare la care se ridicã lunar noi în þarã ºi cã le la 85 miliarde dolari. La Sibiu, euro se tranzacþiona pentru scadenþa de sãptãmâna viitoare la 1,3574 – 1,3615 iar pentru martie la 1,3590 dolari, în timp ce uncia de aur era cotatã pe decembrie la 1.242 dolari. Sunt folosite date ºi informaþii disponibile pânã la ora 15:00

Euro scade la minimul ultimelor trei sãptãmâni 3,2441 lei, fiind înregistraã la finalul lui octombrie. La rândul sãu, francul elveþian s-a depreciat de la 3,6092 la 3,6022 lei. Dupã creºtere de ieri cu jumãtate de ban, preþul futures al euro cu scadenþa decembrie cobora ieri la 4,44 lei, semn cã la finalul anului cursul s-ar putea situa la 4,42 – 4,43 lei. Monedele din regiune, se depreciau în faþa euro, în prima parte a zilei, pentru ca apoi sã

recupereze terenul pierdut. Cea polonezã fluctua între 4,192 ºi 4,208 zloþi iar cea maghiarã între 298,9 ºi 299,8 forinþi. În lipsa investitorilor americani ºi sub impactul îmbunãtãþirii percepþiei consumatorilor germani, perechea euro/dolar urca de la 1,3564 la 1,3618 dolari, pentru a se stabiliza apoi în jurul pragului de 1,36 dolari. Investitorii

vom putea oferi un viitor mai bun copiilor noºtri”, a declarat Cristian Albu, liderul Sindicatului „Viitorul Mineritului” din Roºia Montanã. Anul trecut, manifestãrile aniversare de 1 Decembrie au fost umbrite de acþiunile denigratoare ale unor grupuri restrânse de persoane, care au preferat sã scandeze împotriva proiectului minier propus pentru Roºia Montanã ºi sã arboreze steaguri roºu-alb-verzi decât sã celebreze Ziua Naþionalã cu tricolorul românesc. Aceºtia au ignorat atât importanþa acestei zile, cât ºi dorinþa miilor de moþi de a avea un trai decent, prin minerit. „Oricine are dreptul la liberã exprimare în România, nu contestãm acest lucru ºi îi respectãm pe toþi românii deopotrivã. Ne dorim însã sã putem sãrbãtori în acest an Ziua Naþionalã aºa cum se cuvine ºi îi invitãm ºi pe cei care sunt împotriva proiectului minier sã dea dovadã de respect faþã de România ºi de români ºi sã nu facã circ ieftin de dragul publicitãþii”, a adãugat Cristian Albu. „Facem apel la toþi românii de bunã credinþã sã nu se lase antrenaþi în astfel de acþiuni de propagandã, împotriva mineritului, o activitate care a pus pâine pe masã la milioane de oameni, de când existã România”, a completat el. Sindicatul Viitorul Mineritului reprezintã dreptul la o viaþã decentã pentru mii de locuitori din zona Roºiei Montane care îºi pun speranþele într-un viitor mai bun prin revigorarea mineritului aurifer în Munþii Apuseni. Cristian Albu, Sindicatul "Viitorul Mineritului" Roºia Montanã

8 Actualitate

”A

sta nu înseamnã cã îþi trãdezi þara, cã îþi uiþi rãdãcinile. Nici vorbã! ªi sã vrei ºi de dorul de þarã, de mândria cã te tragi dintr-un neam al tãu, de dorul de izvoare nu poþi sã scapi. Problema cu cetãþenia, sã devin cetãþean al þãrii unde trãiesc este o chestiune de ”ordine în viaþã”, pentru a avea drepturi ºi poate pentru a-i mulþumi ºi þãrii respective cã m-a adoptat, cã mi-a oferit ºanse de realizare, cã m-au ajutat ºi încurajat cetãþenii ei, care mulþi mi-au devenit prieteni. Este o prostie zicerea aia cu trãdatul þãrii… Îmi iubesc þara, aºa cum îmi iubesc mama, care a rãmas în România, ºi fac tot ce pot sã arãt lumii cât de minunatã este !” – Anca Stevens, Redhill, Marea Britanie. Românii se aflã pe primul loc în totalul clasamentelor rezidenþilor în þãri ale Europei cãrora li s-a acordat cetãþenia þãrii de adopþie, conform raportului Eurostat, dat de curând publicitãþii. Vreo 26.000 de români au devenit cetãþeni ai altor state, mulþi pãstrându-ºi ºi statutul de cetãþean român. Dar Eurosat prezintã doar situaþia din Europa, pentru cã dacã ar exista statistici pentru întreaga lume,acestea ar reliefa faptul cã America rãmâne þara tuturor posibilitãþilor. Din Valea Jiului, mai mult de 100 de persoane au obþinut cetãþenie în þãri ale Europei ºi în SUA. Aceastã dorinþã de a aparþine locului unde trãieºti ºi munceºti - în societãþi care te pun în valoare, care îþi oferã ºansa de a nu-þi mai consuma viaþa doar în zbaterea chinuitoare ”ce pun mâine pe masã, copiilor”, ci de a crea ºi de a te dezvolta ca OM

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

- vine firesc, mai ales cã respectivele þãri îºi respectã ºi îºi protejeazã cetãþenii. Un exemplu, în perioadã de crizã, este creºterea plafonului de impozitare a veniturilor cetãþenilor, pentru a nu scãdea consumul omului de rând ca o condiþie a pãstrãrii

sãnãtãþii populaþiei, care aduce, firesc, ºi menþinerea economiei.

isuri ºi drame care aleg calea pribegiei De curând un cuplu din Petrila, Raul ºi Gianina-Maria Zecheru, au obþinut cetãþenia americanã ºi trãiesc în

Oameni ai Vãii Jiului, între cetãþeni ai þãrilor UE ºi trãdare de þarã a-ºi îndeplini vise, au ales calea pribegiei ºi apoi au hotãrât sã se aºeze acolo unde sunt doriþi ºi apreciaþi.

”Î

mi iubesc þara, aºa cum îmi iubesc mama – nu are legãturã cu cetãþenia”

Clinton, Massachusetts. Pentru Anglia, Germania ºi Franþa se mai pregãtesc câþiva dintre locuitori ai localitãþilor dintre Jiuri sã le devinã cetãþeni. ªi cum nu ar face-o?

Luãm cazul Vioricãi Maghiari, tânãra care a crescut la Casa de Copii din Uricani ºi care, prin eforturi supraomeneºti a ajuns medic. Viorica Maghiari nu a existat pentru statul român. Avea doar un buletin ºi o adresã prin bunãvoinþa unei prietene care a luat-o în spaþiu. Nimeni nu a vrut-o. Dar au vrut-o nemþii. „Sigur cã m-aº simþi bine aici. Dar eu nu exist în societatea româneascã... Deci, dacã nu exist pentru þara mea, la 32 de ani, de ce sã plâng <vai þara mea>? Mie îmi trebuie atât de puþin ºi acest puþin sã-l obþin prin propriile forþe, dar nu sunt lãsatã” – spunea, înainte de plecarea în Germania, Viorica

Maghiari. Un alt om, valoros pentru Valea Jiului, care a ”sfinþit” Aninoasa, a fost inginerul ºi vicepreºedinte al Confederaþiei Miniere, Constantin Ilinescu, cel care a pus bazele ºi a consolidat festivaluri pentru copii, a promovat formaþia Anena, a susþinut arcaºii de la Complexul Sportiv Anena, a stat în drepta administraþiei locale pentru a o sprijini în proiecte, a iniþiat Nedeia Tulipanului, tot el a tras semnale de alarmã cã s-a hotãrât în secret, cu ani buni în urmã, închiderea mineritului din Vale cu acordul liderului LSMVJ, Vasile Savu etc., etc. ªi Valea Jiului l-a pierdut… A plecat în SUA prin loteria vizelor ºi nu a mai venit. Trãieºte, alãturi de familia sa, în

Chicago, Illinois. Sunt mulþi cei care, din motive dureroase pentru ei, sau pentru

Despre zicerea cã plecarea din þarã - cu atât mai mult obþinerea cetãþeniei tãrii de adopþie – este trãdare de neam ºi þarã, mulþi o numesc aberaþie pentru cã de þarã ºi de mamã nu te lecuieºte nimeni. ”Asta nu înseamnã cã îþi trãdezi þara, cã îþi uiþi rãdãcinile. Nici vorbã! ªi sã vrei ºi de dorul de þarã, de mândria cã te tragi dintr-un neam al tãu, de dorul de izvoare nu poþi sã scapi. Problema cu cetãþenia, sã devin cetãþean al þãrii unde trãiesc este o chestiune de ”ordine în viaþã”, pentru a avea drepturi ºi poate pentru a-i mulþumi ºi þãrii respective cã m-a adoptat, cã mi-a oferit ºanse de realizare, cã m-au ajutat ºi încurajat cetãþenii ei, care mulþi mi-au devenit prieteni. Este o prostie zicerea aia cu trãdatul þãrii. Dacã stai acasã ºi o bãlãcãreºti, o înjuri ºi pe ea ºi pe cei din nemul tãu, asta cum se numeºte?

Dar ca sã înþelegeþi cum este pentru mine Anglia ºi România, vã

redau din Pasãrea Colibri, Dealul cu dor, care mi se pare cã spune exact ce simt. Adicã trebuie sã vin acasã, dar tot aºa trebuie sã mã întorc… ”Hai, dã-mi calul sã ajung / unde-am fost o datã prunc / Sã beau apã de bãut/ unde maica m-a nãscut/ Numai vreo trei zile sã mã duc ºi-apoi/ Voi veni la tine frate înapoi”. Cam asta este ºi nu este rãu deloc. Îmi iubesc þara, aºa cum îmi iubesc mama, care a

rãmas în România, ºi fac tot ce pot sã arãt lumii cât de minunatã este!” – a declarat Anca Stevens, din Petroºani, care locuieºte în Redhill, Marea Britanie.

umãrul românilor cetãþeni ai þãrilor UE a crescut cu 72% Ca urmare, numãrul românilor care au primit cetãþenia unui stat UE a crescut cu 72% doar în anul 2011, faþã de anul precedent, dar numãrul lor, se presupune, cã a crescut în 2012-2013. Conform raportului Eurostat, statele UE au acordat cetãþenia unui numãr de 783.100 de persoane, în 2011, cu 4% mai puþin faþã de 2010. Scãderea vine ca urmare a numãrului mai mic de cetãþenii acordate de statele mari:

Franþa (-20%), Italia (-15%), Marea Britanie (-9%) ºi Spania (-7%). Doar în Germania a crescut numãrul cetãþeniilor acordate, cu 5%. Aproape trei sferturi din cetãþeniile acordate de þãrile UE provin din aceste cinci þãri. Dintre cetãþenii europeni, românii sunt cei care au primit cele mai multe cetãþenii ale unui alt stat UE 26.000 (3,3% din total), urmaþi de polonezi 11.000, italieni - 7.500 ºi portughezi - 6.900. Numãrul românilor care au primit cetãþenia unui stat UE a crescut cu 72% în 2011, faþã de 2010.

Cele mai multe cetãþenii au fost acordate românilor de Ungaria - 60% din total, 31,5% de Italia, 9,3% de Germania ºi 4,6% Franþa. Astfel, 76% din totalul cetãþeniilor acordate de Budapesta au fost pentru cetãþeni români. Italia a acordat 7% din totalul cetãþeniilor românilor, devansaþi de marocani ºi albanezi. 6,6% din cetãþeniile acordate de Slovacia au revenit românilor, care ocupã poziþia a patra dupã ucraineni, sârbi ºi cehi. De asemenea, românii sunt pe locul 5 în rândul celor care au primit cetãþenia cehã, dupã ucraineni, slovaci, polonezi ºi vietnamezi. Ileana FIRÞULESCU Foto: sursa Facebook

Reporter în istorie

MAREA UNIRE A ROMÂNILOR 1 Decembrie 1918 – 1 Decembrie 2013

e a însemnat pentru naþiunea românã ziua de 1 decembrie 1918? Un vis împlinit, o mare bucurie în sufletele lor, un mare sacrificiu al armatei române. Visul de unire al Transilvaniei ºi Banatului cu Vechiul Regat s-a realizat la 1 decembrie 1918, acum 95 de ani. Ferdinand I, nepot de frate al regelui Carol I, urcându-se pe tron în ziua de 28 septembrie 1914, în grele împrejurãri pentru þarã, a rostit în discursul sãu þinut în faþa parlamentului acele memorabile cuvinte: ”Voiu domni ca bun român”. Au urmat doi ani de mari frãmântãri. Numeroase insistenþe din partea puterilor centrale au cãutat sã îndrepte statul nostru român spre o politicã favorabilã lor. În fine, dupã ce au fost încheiate diferite tratate cu puterile aliate ºi cu Rusia, regele Ferdinand a chemat un ultim Consiliu de Coroanã care a hotãrât sã se declare rãzboi Austriei iar în 15 august 1916 armatele române au trecut munþii în Transilvania. Manifestul regelui, amintind opera lui Mihai Viteazul, aratã cã datoria generaþiei sale este unirea tuturor românilor de pe cele

douã pãrþi ale Carpaþilor. Regele a luat comanda supremã a armatei. A urmat ofensiva fericitã din Transilvania, care, dupã expresia unor specialiºti, a scãpat Verdunul. Ungurii au cerut ajutorul aliaþilor lor sã trimitã trupe comandate de ofiþeri germani, bine instruiþi, armatele române fiind nevoite sã se retragã. Regele Ferdinand a dat o proclamaþie în care aratã cã de acum numai noi românii trebuie sã luptãm sã ne apãrãm teritoriul românesc. Armatele române, atacate din sud de armatele germano-bulgare, au trebuit sã se retragã, puþin câte puþin, pierzând capitala ºi retrãgânduse în Moldova, la Iaºi. Aici românii au rezistat eroic, fiind nevoiþi sã facã faþã ºi armatei bolºevice ruse, Rusia declarându-ne rãzboi în primele zile ale lunii ianuarie 1918. Cu ajutorul misiunii franceze sub comanda generalului Berhelot, armata

noastrã s-a refãcut ºi a putut respinge în primãvara lui 1917 noile atacuri ale armatelor germane. Armata rusã a încercat sã facã o pace (armistiþiu) cu drept de robie dar acest act nu a reuºit. În frãmântãrile acestor tragedii s-a reuºit dezlipirea Basarabiei de statul rusesc ºi unirea cu România. Regele a avut mulþumirea sã primeascã la Iaºi delegaþia Basarabiei iar dupã 20 aprilie 1918 doi reprezentanºi ai Basarabiei intrau ca miniºtri în guvernul României. O mulþumire ºi mai mare a regelui Ferdinand, pentru toate suferinþele îndurate, frontul de la Salonic a fost înfrânt de aliaþi. Regele României declarã din nou rãzboi puterilor centrale, în apus trupele germane sunt silite sã încheie un armistiþiu. Astfel, trupele germane din România se retrag cât pot de repede. În ziua de 1 decembrie 1918, regele ºi regina, însoþiþi de generalul Berthelot, îºi fac intrarea în capitalã, în mijlocul unei bucurii care nu se poate descrie. Bucovina, Transilvania se declarã unite cu patria mamã, România. Regele tuturor românilor împreunã cu regina Maria fiind încoronaþi la Alba-Iulia. Petru Bolog - Cimpa

8 Actualitate

”A

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

sãnãtãþii populaþiei, care aduce, firesc, ºi menþinerea economiei.

isuri ºi drame care aleg calea pribegiei De curând un cuplu din Petrila, Raul ºi Gianina-Maria Zecheru, au obþinut cetãþenia americanã ºi trãiesc în

”Î

mi iubesc þara, aºa cum îmi iubesc mama – nu are legãturã cu cetãþenia”

Clinton, Massachusetts. Pentru Anglia, Germania ºi Franþa se mai pregãtesc câþiva dintre locuitori ai localitãþilor dintre Jiuri sã le devinã cetãþeni. ªi cum nu ar face-o?

Chicago, Illinois. Sunt mulþi cei care, din motive dureroase pentru ei, sau pentru

Dar ca sã înþelegeþi cum este pentru mine Anglia ºi România, vã

rãmas în România, ºi fac tot ce pot sã arãt lumii cât de minunatã este!” – a declarat Anca Stevens, din Petroºani, care locuieºte în Redhill, Marea Britanie.

Reporter în istorie

MAREA UNIRE A ROMÂNILOR 1 Decembrie 1918 – 1 Decembrie 2013

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

Proiect pentru Straja de la Consiliul Judeþean

lei pietonale, trasee pentru ATV- uri, canalizare ºi sisteme de aducþiune a apei, parcuri de relaxare ºi iluminat, plus sisteme de deszãpezire. Nu sunt poveºti, ci idei pentru un proiect ce va putea intra pe finanþare europeanã ºi care se va realiza în urma unui parteneriat între o asociaþie din Straja ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Banii, însã, vor putea veni pe proiecte cu finanþare europeanã, anul viitor.

optimistã. „Asigurarea apei potabile, prin construirea unei staþii de tratare ºi clorinare, cât ºi captarea altor surse de apã, pentru suplimentarea consumului de apã, realizarea reþelelor de canalizareaapei menajere, amenajãri de trotuare,ali, bãnci, parcuri,iluminat stradal, panouri indicatoare ºi de informare,poteci pen-

Diana MITRACHE Consilierul judeþean Adrian Zvâncã spune cã a discutat cu Asociaþia Pro Straja ºi cã a gândit un proiect pentru a-l propune spre finanþare pe fonduri structurale. Straja va arãta tot mai bine ºi va fi o staþiune modernã, însã, pânã atunci, la finele acestei sãptãmâni va fi parafat acordul de asociere între Consiliul Judeþean ºi Asociaþia din Straja, iar viziunea este una

tru plimbare, poteci pentru ATV-uri ºi biciclete, asigurarea utilajelor de deszãpezire a staþiunii. Cu mare operativitate ºi cu sprijinul CJ Hunedoara, în special a domnului Tiberiu Balint, am reuºit sã avem primele realizãri pe marginea acestui demers”, a declarat Adrian Zvâncã, consilier judeþean. Proiectul va fi discutat vineri în plenul Consiliului Judeþean, iar iniþatorul lui spune cã s-a gândit sã-l extindã ºi în Parâng, pentru cã este nevoie. „Transmit ºi celorlalte douã asociaþii din Parâng invitaþia de a fi alãturi de noi sã facem ºi cu dumnealor o asociere ºi cu

acordul Consiliului Judeþean, aºa fel încât sã ajutãm la dezvoltarea turismului în zonã. Este destul de greu în Parâng, pentru cã aceastã staþiune are mari probleme. E primul an în care

cabanierii nu au nici mãcar de Revelion cabanele ocupate, din cauza situaþiei în care se aflã domeniul schiabil”, a mai adãugat Zvâncã. Proiectul va fi gândit ºi analizat, iar de anul viitor va fi cãutatã ºi forma de finanþare, aºa încât la final sã putem vorbi de investiþii în confortul turiºtilor.

Investiþii amortizate în ani de zile nvestitorii din domeniile schiabile sperã ca sezonul Icei care de iarnã din acest an sã fie unul prolific. Totodatã au investit în turism sunt conºtienþi de faptul cã nu îºi vor amortiza investiþiile într-un timp foarte scurt. Pentru ca sã obþinã profit de pe urma turismului este nevoie de ani de zile. Monika BACIU ”Speram sã fie un sezon cel puþin la fel ca cel de anul trecut, sezon bun. Suntem datori sã fim optimiºti pentru cã de aceea am investit în turism pentru cã am crezut cã va merge turismul. Este adevãrat cã atunci când am investit în turism totul mergea de la sine, acum este mai greu pentru cã trebuie sã-þi atragi prin orice mijloc turiºtii ºi în primul rând este vorba de preþuri. Trebuie sã practici niºte preþuri mici ca sã-i poþi atrage ºi nici nu trebuie sã te gândeºti cã investiþia pe care ai fãcut-o o poþi amortiza într-un an, doi, trei, zece,

pentru cã nu ai cum, pentru cã dacã practici preþuri mari turiºtii au alternativã. În ultimii ani în România s-a investit foarte mult în pensiuni turistice, hoteluri ºi se ºi vede cã în unele locuri s-a investit mai mult pentru cã sunt foarte multe de vânzare. Asta înseamnã cã mulþi au sperat cã de acolo vor veni niºte bani foarte uºor. Nu este adevãrat pentru cã banii nu vin uºor în turism, ci trebuie investiþii. În turism poþi sã te menþii cât de cât sã ai o activitate pe care sã o menþii rentabilã, dar pentru acest lucru trebuie sã ºi munceºti, sã-þi promovezi acea pensiune, ºi sã þi cont

de ceea ce oferã concurenþa”, a declarat Emil Pãrãu, investitor în domeniul turistic din Straja. În ultima perioadã s-a vorbit de faptul cã telegondola din Straja ar urma sã fie desfiinþatã ºi mutatã. Investitorul considerã cã acest lucru nu se va întâmpla. ”Orice lucrare este bunã. Poate cã alþii considerau atunci când s-a pus telegondola cã nu am procedat bine cã am renunþat la telescaun pe care îl aveam concesionat de la primãrie. Telegondola este o lucrare bunã care aduce alþi turiºti. Este mare pãcat cã nu a putut fi plãtitã pânã acum dar sunt convins

100% cã acea telegondolã nu va pleca niciodatã din Straja pentru cã nimeni nu va putea da preþul la care aceasta a fost fãcutã. Începând din acest an ea va fi exploatatã în asociere de cãtre primãria Lupeni, Termogaz ºi Acomin, este un lucru bun pentru cã profitul care va fi poate fi împãrþit pentru a putea fi achitate o parte din costurile de investiþie. ªi pentru noi care am avut ºi pânã acum investiþii pe cablu, ne face sã ne gândim sã le modernizãm pentru cã este ºi normal cã turistul sã aleagã sã meargã unde este mai

confortabil ºi unde sunt condiþiile mai bune”, a mai spus sursa citatã. La munte ninge de

câteva zile, iar cabanierii ºi investitorii aºteaptã turiºtii ºi iubitorii sporturilor montane.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

Fãrã psihologi în teritoriu

Poliþiºtii se bazeazã strict pe abilitãþile lor de comunicare n cazul unor Î incidente care ar necesita prezenþa unui negociator/ psiholog, poliþiºtii hunedoreni trebuie sã se bazeze doar pe abilitãþile lor de comunicare, ori pe colaborarea cu celelalte instituþii, respectiv Jandarmeria ºi Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã. Protestele la înãlþime, în care diverse persoane ameninþã cã se aruncã în gol de pe clãdiri cu mai multe etaje, scot la ivealã lipsa unor negociatori & psihologi în cadrul structurilor de poliþie din judeþul Hunedoara. În judeþul Hunedoara existã exact doi psihologi, la nivelul Inspectoratului

de Poliþie al Judeþului Hunedoara. În teritoriu, mai sunt poliþiºti care au urmat astfel de cursuri, însã fãrã sã fie negociatori atestaþi ori încadraþi ca atare. „Ideal ar fi sã existe câte un psiholog la nivelul fiecãrei unitãþi, însã, din pãcate, nu ne permitem acest lux. Instituþia Poliþiei nu are ca atribuþii prioritare salvarea de vieþi, ci prevenirea ºi combaterea criminalitãþii”, a explicat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, Bogdan Niþu. Iar atunci, fiecare ºef de poliþie, ofiþer ori agent de poliþie poate purta negocieri cu cel care se aflã într-o situaþie ce ar necesita prezenþa unui psiholog, fie cã ameninþã cã se sinucide, ori ameninþã alte persoane. Încearcã sã afle ce îl nemulþumeºte, sã îl determine sã renunþe la gest ºi asta

în funcþie de calitãþile native de negociator ale fiecãruia, ori de abilitãþile lui de comunicare.

neori, prezenþa psihologilor este mai mult decât necesarã Pe de altã parte, Bogdan Niþu a mai spus cã în astfel de situaþii existã o strânsã conlucrare cu celelalte instituþii abilitate, Jandarmeria ºi ISU ºi,

de cele mai multe ori aceºtia poartã negocierile în astfel de situaþii dificile. De precizat, însã,

„Steaua fãrã nume”, invitaþie la teatru

poveste romanticã, cu visãtori ºi totodatã o comedie de bon ton ne aºteaptã la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani.

„Steaua fãrã nume” e piesa idealã pentru o searã de sâmbãtã rece, în compania unor actori de excepþie ºi sub bagheta unui regizor, care vrea sã ne facã sã fim visãtori ºi zâmbitori. „Steaua fãrã nume” este invitaþia pe care actorii de la Petroºani ne-o fac sâmbãtã searã, când ne aºteaptã sã urmãrim o comedie romanticã, cu oameni ce ºtiu sã privescã stele ºi sã devinã îndrãgostiþi. Andrei Mihalache pune într-o luminã frumnoasã piesa lui Mihail Sebastian ºi cere publicului sã aprecieze calitatea spectacolului, aºa cum este el.

cã, din pãcate, existã situaþii în care prezenþa unui psiholog autorizat este absolut necesarã. S-a

„Spectatorii sper sã rãmânã cu câteva lucruri când ies din salã. Cu un zâmbet, o privire interogativã în suflet. E o poveste despre oameni de toate felurile, e o poveste care se poate întâmpla ºi astãzi, despre dragoste, fricã, sãrãcie, vise. E o comedie tandrã ºi tristã”, a spus Andrei Mihalache, regizorul piesei. Izabela Badovics joacã rolul

frumoasei misetrioase, care apare în piesã ºi nu a omis sã ne dezvãluie, cu mari emoþii, câteva ceva din rolul pe care îl interpreteazã. „Am o onoare deosebitã sã joc acest rol minunat ºi, pe deasupra este ºi o piesã foarte cunoscutã. Este foarte frumoasã ºi am onoarea sã joc alãturi de colegii mei ºi pot spune cã ºi cu domnul Andrei Mihalache am mai colaborat. Sper din tot sufletul sã interpretez personajul acesta, spec-

dovedit din plin acest aspect în 2010, în Petroºani, când un tânãr era decis sã se arunce în gol de pe un bloc turn. La faþa locului au foste prezente echipaje ale Poliþiei, Jandarmeriei, pompierilor, însã s-a solicitat ºi ajutorul unui psiholog din Petroºani, care l-a consiliat chiar pe bloc pe bãiatul ce a vrut sã-ºi punã capãt zilelor. Car men COSMAN

tatorilor sã le transmit emoþia personajului, o lacrimã, un zâmbet ºi atunci înseamnã cã am câºtigat pariul cu mine însãmi”, a spus Izabela Badovics, cea care o interpreteazã pe „Mona”. Rolul profesorului de astronomie e jucat de Raul Hotcaº, un tânãr care le lasã în mrejele iubirii, pentru ca mai apoi sã fie pãrãsit. Pasiunea sa sunt, însã, stelele fãrã nume. „E un personaj timid, retras într-un oraº de provincie, pasionat de stele de astronomie, care ajunge sãîntâlneascã o altã stea întro searã. Din pasiune lui îi povesteºte ºi încearcã sã-i redea filmul lui ºi bineînþeles cã ajung sã se iubeascã, dupã care lucrurile se schimbã”, a adãugat ºi Raul Hotcaº, care îl interpreteazã pe „Marin Miroiu”. ªi dacã sâmbãtã sunt aºteptaþi cei mari, cei mici sunt aºteptaþi duminicã la ora 12,00 la „Croitoraºul cel viteaz” – un spectacol pe care Andrei Mihalache îl recomandã pentru cã este despre veselie, isteþime, ºmecherie ºi despre cum poate rãzbi un omcu minte, într-o lume a prostiei. Diana MITRACHE

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

Vine prima pensie pentru minerii disponibilizaþi

u mai puþin de 340 de mineri care s-au disponibilizat în aceastã toamnã vor primi prima pensie în luna decembrie dupã ce Casa Judeþeanã de Pensii Hunedoara a fãcut eforturi pentru a le finaliza dosarele. Maximilian GÂNJU Veste bunã pentru ortacii care s-au disponibilizat de la Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Luna decembrie le aduce prima pensie dupã ce angajaþii Casei Judeþene de Pensii Hunedoara au reuºit sã le finalizeze dosarele de pensionare înainte de termen. Conducerea instituþiei spune cã

unul considerabil în condiþiile în care media lunarã de finalizare a dosarelor este de 250. „Acum în luna decembrie le vine la toþi cei 340 prima

s-a muncit la foc continuu pentru ca ortacii sã-ºi poatã primi banii înainte de sãrbãtori, iar efortul funcþionarilor a fost

Se aprind luminiþele de sãrbãtoare

rimãria municipiului Petroºani va aprinde luminiþele de sãrbãtoare, în cadru festiv, din „Parcul Carol Schreter”. Carmen COSMAN În aceste zile se lucreazã intens la montarea ghirlandelor luminoase ºi a ornamentelor care vor împodobi Petroºaniul ºi în acest an de sãrbãtorile de

iarnã. Luminile de sãrbãtoare vor fi aprinse de edili în seara de 5 decembrie, în cadru festiv, din „Parcul Carol Schreter”, aºa cum sa întâmplat ºi anul trecut. Pe lângã corpurile de iluminat rãmase

din anii precedenþi ºi care au putut fi refolosite, municipalitatea a mai alocat în acest an alte 241.900 de lei pen-

pensie, a fost o prioritate de-a mea. În mod normal colegele mele lucreazã 200250 de dosare pe lunã, dar acum vor face aproape de 500 de dosare. Este normal sã aibã ºi oamenii bani de sãrbãtori, ei nu aveau nici un venit”, a declarat directorul executiv al Casei Judeþene de Pensii Hunedoara, Ilie Toma. O parte din dosarele de pensionare ale ortacilor disponibilizaþi aveau probleme cu privire la întocmirea unor adeverinþe, iar conducerea CJP a intervenit pe lângã SNÎM –VJ pentru ca documentele sã fie refãcute în cel mai scurt timp astfel încât ºi aceste dosare sã intre în platã pânã la Crãciun. Pe lângã ortaci vor mai beneficia de pensie în luna cadourilor ºi 87 de pensionari pe caz de invaliditate sau care primesc pensie de urmaº. „Vreau neapãrat sã finalizãm ºi aceste dosare pentru invalizi ºi urmaºi, pentru cã aici este pãtura cea mai defavorizatã”, a mai precizat directorul casei Judeþene de Pensii Hunedoara.

Câini fotbaliºti ºi baloane de sãpun

ady Bubbles Show. Câini fotbaliºti, clowni trãsniþi ºi alte momente de magie vor avea loc, sâmbãtã 30 noiembrie, la Casa de Culturã din Petroºani acolo unde celor mici li se pregãtesc spectacole speciale. Monika BACIU ”Cei mici vor avea parte de un spectacol frumos sâmbãtã, pe 30 noiembrie de la ora 16, e vorba de un spectacol de magie, cu jonglerii, de clowni trãsniþi, cu baloane de sãpun, câinele fotbalist. E un spectacol unic în România, deci trupa este de la Bucureºti ºi va fi foarte interesant pentru cei mici”, a declarat Mia Albescu, directorul Casei de Culturã din Petroºani. Spectacolul, unic în þarã, a fost gândit special pentru cei mici care astfel au ocazia de a vedea ºi alt gen de

activitate distractivã. ”Am discutat cu cei doi Duo-Grigorescu care sunt extraordinari ºi ei merg în þarã ºi

prezintã acest spectacol care este ºi de circ ºi este un spectacol deosebit pentru copii, altceva decât vãd în celelalte spectacole pe care noi le prezentãm de obicei”, a mai precizat sursa citatã. Biletul este 9 lei ºi se poate procura de la caseria de bilete a Casei de Culturã înainte de spectacol sau din ºcoli.

tru închirierea altor produse pentru iluminatul ornamental festiv din perioada sãrbãtorilor de iarnã, care vin în completarea celor deja existente.

Sâmbãtã, ora 16:00 Preþ bilet: 9 lei

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

Credit amânat pentru Primãria Petroºani,

Dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng ”torpilat” de dezinteresul financiar

ezonul de iarnã din Parâng, ameninþat de lucrãrile stagnate. Ceea ce ar fi trebuit sã fie o staþiune modernã pentru practicarea sporturilor de iarnã a ajuns o staþiune care ”stã” la mila Guvernului ºi a diferitelor instituþii. Au fost începute proiecte de anvergurã pentru dezvoltarea domeniilor schiabile din þarã ºi aici intrã ºi Valea Jiului. În staþiunea montanã Parâng numãrul turiºtilor din acest sezon depinde în mod direct de capacitatea telescaunului

vechi de peste 40 de ani, care conform proiectului ar fi trebuit sã fie înlocuit de o telegondolã modernã, dar ºi de capacitatea locurilor de cazare. Edilul municipiului Petroºani spune cã în viitorul apropiat vor avea loc lucrãri de branºare a unor pompe de pe pârtia B. ”Sunt executate anu-

mite lucrãri, în aceastã perioadã facem ultimele demersuri pentru a ne branºa la curentul electric cu staþia de pompe de pe pârtia B ºi în principiu nu ar trebui sã fie probleme, vor funcþiona toate instalaþiile de transport pe cablu, tot ce este sus. Cred cã vor fi turiºti, la nivelul la care existã ºi spaþiile de cazare ºi limitaþi oarecum de capacitatea telescaunului vechi”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Pentru continuarea lucrãrilor de investiþii din Parâng nu s-au mai alocat fonduri de doi ani. Municipalitatea a încercat sã contracteze un credit de 13 milioane de lei, însã momentan acesta a fost amânat pentru anul viitor.

”Nu s-a mai alocat niciun leu de la Guvernul României de doi ani pentru acest proiect ceea ce este un lucru destul de rãu. Am avut în vedere accesarea acelui credit, am primit un rãspuns de la Comisia Naþionalã de Avizare a Împrumuturilor prin care ne anunþã cã toate solicitãrile pentru acordarea de credite în acest an au fost amânate pentru anul viitor, deci am primit o amânare, nu o aprobare a acelui credit”, a mai spus sursa citatã. Dacã Comisia de Avizare a Împrumuturilor ar fi aprobat contractarea creditului municipalitatea ar fi comandat telescaunul trei de la firma austriacã, însã amânarea acestui împrumut duce ºi mai mult la

Pãcãliþi de promoþii expirate

romoþii expuse pe raft dupã expirarea ofertei. Clienþii unui supermarket din Petroºani se declarã pãcãliþi de oferta magazinului. Oamenii spun cã au cumpãrat o cremã pentru prãjituri care conþinea o ofertã. Este vorba de un plic în care se puteau gãsi bani sau se puteau încrie la un concurs prin care aveau posibilitatea de a câºtiga diferite premii. Nimic nelalocul lui pânã aici. Surpriza cumpãrãtorilor a fost atunci când au deschis plicul ºi au constatat cã

întârzierea lucrãrilor. ”Nu am fi putut face nimic major, dar am fi putut face un lucru foarte important ºi anume sã dãm comanda fermã la firma austriacã pentru a bãga în fabricaþie telescaunul 3, dar aºa dacã ne-au amânat pentru anul viitor, probabil cã nu ºtiu în ianuarie-februarie vom primi un rãspuns, ceea ce ne încurcã foarte tare pentru cã mãcar dacã ne-ar lãsa sã ne facem treaba din banii noºtri dacã alþi bani nu primim, dar deocamdatã nu ne dã voie sã luãm acest împrumut deºi noi îndeplinim toate condiþiile cerute de cãtre legislaþie ºi de cãtre comisie ºi anume sã nu avem arierate, sã nu avem grad de îndatorare mai mare de 30% din buget, Petroºaniul are în acest moment un grad de îndatorare de 7%, nu am avea niciun inconvenient din acest punct de vedere ºi sigur cã bilanþul primãriei ºi execuþia bugetului pe ultimii trei ani este favorabilã nouã, dar am fost amânaþi”, a mai precizat Ridzi. În aceste zile au loc dezbaterile pe bugetul anului 2014. Deputatul PP-DD, Monica Iacob Ridzi solicitã Ministerului Dezvoltãrii Rurale ºi Administraþiei Locale alocarea a

pe ”câºtigul” din interior valabilitatea ofertei a expirat încã de la începutul anului. „Am cumpãrat un plic cu cremã pentru prãjituri pe care scria cã puteam câºtiga bani. Când am ajuns acasã ºi am deschis plicul ºi am citit pe bileþelul din interior am vãzut cã de fapt promoþia nu mai ese valabilã. Aceasta a fost în perioada februarie – aprilie 2013. Nu mi

3150 de miliarde de lei vechi pentru finalizarea lucrãrilor din masivul Parâng. Alocarea acestor fonduri depinde de Guvern este de pãrere soþul Monicãi Iacob Ridzi. ”Cred cã se va aproba numai dacã cei de la guvernare vor dori, pentru cã au 70% în Parlament ºi în toate comisiile, deci pânã la urmã dacã ei vor vrea sã facã acest lucru vor aproba, dar dacã nu nu. Aici depinde de ce strategie vor aplica pentru anul viitor în ceea ce înseamnã continuarea investiþiilor începute. Vom vedea însã nu sunt foarte optimist pentru cã am vãzut cã în ultimii doi ani aceste proiecte au fost fãrã finanþare”, a mai precizat Tiberiu Iacob Ridzi. De la Guvern, proiectul din Parâng a primit, în perioada 2010-2012, suma de 24.164.000 de lei. Banii nu au ajuns însã decât pentru amenajarea unor pârtii, construcþia unui lac de acumulare ºi pentru instalaþiile de zãpadã artificialã. S-au mai cumpãrat ºi stâlpii necesari pentru TS3. Valoarea lucrãrilor de dezvoltare a domeniului schiabil din Parâng se ridicã la 68 de milioane de euro. Monika BACIU

se pare deloc normal aºa ceva. În primul rând este vina responsabililor din centrul comercial care ar fi trebuit sã retragã aceste produse, iar în al doilea rând este ºi vina celor de la Protecþia Consumatorului care nu verificã ceea ce se gãseºte în magazine”, spune femeia din Petroºani. Cumpãrãtorul mai spune cã frecventeazã acel centru comercial ºi cã pânã acum acele plicuri cu promoþii nu s-au gãsit pe raft. ”De acolo ne facem mereu cumpãrãturile ºi pânã azi nu am vãzut acele oferte, deci nu poate spune nimeni cã din februarie sau aprilie au rãmas pe raft”, mai spune femeia. Deºi promoþia a expirat, produsul în sine este în termenul de valabilitate, acesta expirând abia peste 2 ani. Monika BACIU

14 Program & Horoscop

10:30 37° C (r) 11:20 ANDOnevralgicul de sâmbãtã 11:25 37° C (r) 12:00 România deºteaptã 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Legenda viºinie (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Finanþe ºi afaceri 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Memoriile unei gheiºe 23:30 Fii pe fazã! (r)

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:00

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 ªtirile B1 Talk B1

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 X Factor

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Tentaþie periculoasã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Iubirea vieþii mele 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Dansez pentru tine

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa s-ar putea sã vã indispunã un telefon primit de la o rudã. Este posibil sã fiþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã. Dacã circulaþi cu maºina, fiþi foarte atent, pentru cã nu este exclus sã plãtiþi o amendã.

10:30 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 reguli 16:45 18:45 19:00 20:00 22:00 23:30

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã Teo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului (r) Pe banii pãrinþilor Everest

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 EuroFotbal 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat UEFA Europa League 11:45 Rezumat Champions League 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat Champions League 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat Champions League 13:45 Campionii Digi Sport 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 EuroFotbal 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Rezumat UEFA Europa League

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Aveþi tentaþia sã începeþi mai multe treburi deodatã. Nu fiþi nerãbdãtor, pentru cã riscaþi sã faceþi greºeli. Încercaþi sã vã organizaþi mai bine! Nu vã faceþi iluzii cu privire la bani, pentru cã azi sunt puþine ºanse.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indispus din cauza dificultãþilor financiare. Pãstraþi-vã cumpãtul, indiferent ce se întâmplã, ºi ascultaþi sfaturile unei persoana mai în vârstã. Abþineþi-vã de la orice fel de speculaþii, pentru cã s-ar putea sã intraþi într-un conflict. 9:45 Suflete pereche (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:30 Mica mireasã (r) 14:30 Viaþa fermierului (r) 15:30 Copii contra pãrinþi 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche

23 iulie *** 22 august Se pare cã sunteþi agitat ºi nervos din cauza unor probleme financiare. Încercaþi sã vã calmaþi, pentru cã altfel riscaþi sã aveþi probleme la serviciu! Amânaþi deciziile importante. Evitaþi speculaþiile!

Încercaþi sã fiþi mai atent la cheltuieli! Ca sã evitaþi o ceartã cu partenerul de viaþã, consultaþi-vã înainte de a merge la cumpãrãturi. Astãzi sunteþi foarte critic la adresa celor din jur. Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie relaþiilor parteneriale.

23 august *** 22 septembrie S-ar putea ca relaþiile parteneriale sã fie încordate din cauza stãrii de agitaþie pe care o aveþi de dimineaþã. Dacã doriþi sã faceþi investiþii pe termen lung, mai aºteptaþi o vreme, pentru cã acum nu vã surâde norocul.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

S-ar putea sã plecaþi într-o delegaþie. Nu sunteþi în cea mai bunã dispoziþie ºi aveþi tendinþa sã exageraþi. Încercaþi sã nu vã susþineþi cu încãpãþânare punctul de vedere! Sunteþi nemulþumit din cauza problemelor financiare.

Dimineata s-ar putea sã vã schimbaþi programul din cauza unor probleme familiale. Un prieten vã propune o colaborare care v-ar putea ajuta sã vã îmbunãtãþiþi simþitor situaþia financiarã. Evitaþi speculaþiile!

23 noiembrie *** 20 decembrie Nu încercaþi sã cereþi astãzi o mãrire de salariu, chiar dacã sunteþi convins cã o meritaþi! Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã, care nu necesitã prea multa concentrare.

21 ianuarie *** 20 februarie

Astãzi s-ar putea sã nu fiþi prea inspirat ºi nici prea comunicativ. Evitaþi întâlnirile de afaceri ºi cãlãtoriile, pentru cã sunteþi predispus la greºeli! Nu începeþi activitãþi delicate sau laborioase.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa s-ar putea sã vã sune o rudã din altã localitate ºi sã vã anunþe cã intenþioneazã sã vã viziteze. Evitaþi discuþiile aprinse cu partenerul de viaþã. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

21 februarie *** 20 martie Se pare cã nu vã simþiþi în apele dumneavoastrã, tocmai acum, când aveþi multe de rezolvat. Nu vã asumaþi riscuri importante, pentru cã aveþi puþine ºanse de reuºitã. Nu vã lãsaþi cuprins de nervi.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Cresc sãnãtos ºi armonios

levii clasei a II-a de la ªcoala Generalã numãrul 6, structurã a Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani au aflat cum sã mãnânce sãnãtos pentru a creºte armonios. Aceºtia au prezentat toate aceste lucruri în cadrul unui cerc metodic, prin metode interactive. Monika BACIU Pe tot parcursul primului semestru, elevii vor învãþa cum sã adopte o alimentaþie sãnãtoasã. „Ne-am dorit sã continuãm prin intermediul unor activitãþi ºi a unui proiect educaþional, am dorit sã ne sensibilizãm elevii ºi am dorit sã continuãm munca pãrinþilor din familie. Este vorba de acele reguli de igienã de bazã, de nevoia de a ne miºca permanent pentru a creºte armonios, e vorba despre faptul cã o alimentaþie sãnãtoasã este extrem de importantã ºi astfel de deprinderi le formãm încã de la vârstã fragedã. Rolul dascãlului este de a face

instrucþie ºi educaþie ºi pe parcursul orelor de curs suplinim mamele, taþii, bunicii, ca urmare ne-am intrat pe deplin în acest rol ºi încercãm cu adevãrat sã îi sensibilizãm, sã îi pregãtim de fapt pentru viaþã. Sã creascã sãnãtos

ºi armonios”, a declarat directorul adjunct al ªcolii Generale Numãrul 6 din Petroºani, structurã a Colegiului Naþional de Informaticã Carmen Sylva.

Fotbal de la Zero

Cine suntem ºi ce dorim atronul Societãþii ADARCO INVEST, prin vocea ing. P Aurel Soare, directorul de export al Companiei, respectiv prof. pensionar Nicolae Tanca, preºedinte executiv al structurii sportive FC BÎRGÃU, dã publicitãþii urmãtorul comunicat de presã, ce se adreseazã deopotrivã mass-media, tuturor iubitorilor sportului, ai fotbalului în special, tuturor celor care vor sã ni se alãture. Viziunea ºi orientarea noastrã au ca unic scop susþinerea celor care vor cu adevãrat sã facã PERFORMANÞÃ SPORTIVÃ, a celor care au CHEMARE ºi POTENÞIAL, a celor care mai devreme sau mai târziu trebuie sã poatã expoda, sã poatã deconta încrederea acordatã. Fotbalistul nostru trebuie ºi sã

ÎNCHIRIERI

Ofer spre închiriere apartament cu douã camere mobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã. Chiria la faþa locului. Telefon: 0722.156.113

poatã ºi sã vrea, inclusiv el nu numai pãrinþii lui. Þelul nostru nu este încãrcat de rãzbunãri ºi orgolii mãrunte, nu

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Cei mici au învãþat care sunt alimentele sãnãtoase care îi fac sã creascã armonios. Ei ºtiu ce trebuie ºi ce nu trebuie sã mãnânce. „ªtim cã trebuie sã mâncãm multe fructe ºi legume pentru a fi sãnãtoºi. Nu trebuie sã mâncãm prea multã ciocolatã”, spune o fetiþã de clasa a II-a. Elevii le-au pregãtit cadrelor didactice prezente la cercul metodic activitãþi interactive. Totodatã, la sfârºitul acþiunii, dascãlii au gustat o ciorbiþã sãnãtoasã de post.

are culoare politicã ºi nici gânduri de îmbogãþire peste noapte. Poate deranjãm ºi dacã da, facem apel la dialog, la comunicare. Suntem sinceri ºi deschiºi. Aºteptãm parteneri, investitori ºi ceea ce vom face, vom face împreunã. Avem o puternicã dorinþã de a reuºi! Pe cei care ne atacã îi transformãm în aliaþi pentru cã numai aºa vom izbândi. Dacã Valea Jiului nu va mai da cãrbune, mãcar FOTBALIªTI sã dea! Ing. Dipl. Ioan Dãrãban Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 29 Noiembrie 2013

La mulþi ani, România !

În fiecare an de Ziua Naþionalã, românii trãiesc momente de o încãrcãturã spiritualã specialã. În urmã cu aproape un secol românii stabileau, la 1 Decembrie 1918, Marea Unire Naþionalã. Astãzi, amintirea acelei zile ne obligã pe toþi sã privim cu responsabilitate moºtenirea lãsatã de cei care au fãurit idealul nostru naþional. Cu prilejul Zilei Naþionale a României am onoarea de a le transmite tututor locuitorilor din Colegiul pe care-l reprezint în Parlamentul României, tuturor locuitorilor Vãii Jiului ºi tuturor românilor cele mai sincere felicitãri ºi urãri de sãnãtate, bunãstare, prosperitate ºi succes. Fie ca îndemnul la unitate ºi demnitate al înaintaºilor noºtri sã fie un exemplu pentru noi toþi, în prezent ºi în anii care vor urma.

LA MULÞI ANI! Deputatul dumneavoastrã, Monica Iacob Ridzi

Pentru toþi românii, ziua de 1 decembrie este una specialã. Marea Unire din 1918 a fost ºi rãmâne pagina cea mai sublimã a istoriei româneºti. De aceea, în preajma acestei sãrbãtori le doresc tututor românilor sã aibã parte de o zi frumoasã ºi sã se simtã mãcar în aceastã zi specialã, mai aproape de

România.

LA MULÞI ANI, ROMÂNIA! Constantin LUPU Director INCD INSEMEX Petroºani

De 1 Decembrie, Ziua Naþionalã a României, zi cu momente de mare încãrcãturã emoþionalã ºi patrioticã, doresc tuturor locuitorilor Vãii Jiului, sãnãtate, înþelegere ºi un viitor prosper ºi liniºtit. Sã nu uitãm niciodatã istoria acestei þãri ºi frumoasele calitãþi ale neamului nostru.

LA MULÞI ANI! Costel AVRAM Preºedinte PNL Petrila În fiecare an, prima zi a lunii decembrie aºeazã haina de sãrbãtoare peste România. Pe 1 Decembrie simþim poate mai mult decât oricând cã suntem români, unii ºi aceiaºi români. Ne amintim ºi îi comemorãm în acest moment pe cei care ºi-au dat viaþa de-a lungul timpului pentru acest ideal, pe cei care au luptat pentru naþiunea românã. România meritã din partea fiecãruia o urare sincerã:

LA MULÞI ANI!

Cristian RESMERIÞÃ deputat PSD

Cu prilejul sãrbãtorii de 1 Decembrie ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI, doresc din tot sufletul, tuturor locuitorilor municipiului Lupeni, sãnãtate, înþelegere ºi iubire. Sã nu uitãm niciodatã istoria acestei þãri, tradiþiile noastre ºi frumoasele calitãþi ale neamului nostru - bunãtate sufleteascã ºi dragoste din inimã.

LA MULÞI ANI! Cornel Resmeriþã primarul municipiului Lupeni