Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 504

Cronica Vãii Jiului Joi, 28 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Preºedintele penticostalilor Lupeni îl parafrazeazã pe Crin Antonescu:

”Nu îmi tremurã chiloþeii dacã se renunþã la aceastã convenþie” cu judeþul

Deputatul Monica Iacob Ridzi cere 5.000 de miliarde pentru proiectele din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa >>> PAGINA A 3-A

Martorii tragediei de la Uricani, audiaþi vineri >>> PAGINA A 5-A

Primãria Lupeni solicitã ajutor guvernamental >>> PAGINA A 5-A Cu cele sfinte pe Facebook

Mãicuþele de la Prislop le oferã zilnic credincioºilor „hranã” pentru trup ºi suflet >>> PAGINILE 8-9

Zi de doliu pentru ortaci >>> PAGINA A 12-A

Maraton de Ziua Naþionalã în Valea Jiului >>> PAGINA A 13-A

acã un pocãit, un preºedinte al Asociaþiei Misionar Umanitare, cel care a înfiinþat primul serviciu social privat pentru persoanele vârstnice, Cãminul Lupeni, cel mai ieftin din România, Iacob Mesaroº, a ajuns sã spunã cuvinte grele colaboratorilor, respectiv conducerii – fostã ºi, mascat, prezentã – Direcþiei Judeþene de Asistenþã Socialã, însemnã cã lucrurile sunt încurcate ºi grav tensionate. Iacob Mesaroº este considerat o bunã bucatã din temelia PNL în Valea Jiului, drept pentru care într-un raport înaintat Direcþie spune, parafrazându-l pe Crin Antonescu, cã nu se teme de ruperea protocolului cu judeþul. >>> PAGINILE 10-11

Speranþe pentru continuarea lucrãrilor în Straja >>> PAGINA A 16-A În plinã iarnã,

Preþurile din Straja ”se topesc” >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013

rintr-o serie de amendamente depuse la Legea Bugetului, de Stat pentru 2014 deputatul Monica Iacob Ridzi solicitã aproape 5000 de miliarde de lei vechi pentru proiecte de investiþii din cele trei localitãþi ale colegiului sãu, respectiv Petrila, Petroºani ºi Aninoasa. În total, valoarea proiectelor pentru care deputatul Monica Iacob Ridzi solicitã fonduri este de 4.777,34 miliarde de lei vechi. Astfel, parlamentarul hunedorean solicitã aprobarea sursei de finanþare în bugetul anului 2014 pentru finalizarea lucrãrilor la Grãdiniþa „I.G. Duca” din Petroºani – 15 miliarde de lei vechi, prin suplimentarea fondurilor la Ministerul Dezvoltãrii Rurale ºi Administraþiei Locale; finalizarea lucrãrilor de reabilitare a Colegiului Economic „Hermes” din Petroºani – 24,4 miliarde de lei vechi, prin suplimentarea fondurilor la Ministerul Dezvoltãrii Rurale ºi Administraþiei

Deputatul Monica Iacob-Ridzi cere 5.000 de miliarde pentru proiectele din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa

Locale; finalizarea lucrãrilor la bazinul de înot din municipiul Petroºani – 23,9 miliarde de lei vechi prin suplimentarea fondurilor la Ministerul Dezvoltãrii Rurale ºi Administraþiei Locale; finalizarea lucrãrilor de anvelopare a unor blocuri de locuinþe din municipiul Petroºani – 14,44 miliarde de lei vechi prin suplimentarea fondurilor la Ministerul Dezvoltãrii Rurale ºi Administraþiei Locale; finalizarea lucrãrilor

ºi dotãrilor necesare Spitalului de Urgenþã din Petroºani – 1320 miliarde de lei vechi, prin suplimentarea fondurilor la Ministerul Dezvoltãrii Rurale ºi Administraþiei Locale; finalizarea lucrãrilor la proiectul „Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng” – 3150 miliarde de lei vechi, prin suplimentarea fondurilor la Ministerul Dezvoltãrii Rurale ºi Administraþiei Locale; finalizarea lucrãrilor de reabilitare termicã în oraºul Petrila – 18 miliarde de lei vechi, prin suplimentarea fondurilor la Ministerul Dezvoltãrii Rurale ºi Administraþiei Locale; dotarea Grãdiniþei cu program prelungit din oraºul Petrila – 3 miliarde de lei vechi, prin supli-

mentarea fondurilor la Ministerul Dezvoltãrii Rurale ºi Administraþiei Locale; construcþia unui numãr de 40 de unitãþi locative în oraºul Petrila – 41 miliarde de lei vechi, prin suplimentarea fondurilor la Ministerul Dezvoltãrii Rurale ºi Administraþiei Locale; modernizarea unui numãr de 14 strãzi din oraºul Aninoasa – 13,6 miliarde de lei vechi, prin suplimentarea fondurilor la Ministerul Dezvoltãrii Rurale ºi Administraþiei Locale; moderniza-

ºi finalizarea lucrãrilor la capela, altarul de varã ºi clopotniþa Bisericii „Sf. Varvara” din municipiul Petroºani – 3 miliarde de lei vechi, prin suplimentarea fondurilor la Secretariatul General al Guvernului – Secretariatul General pentru Culte. „Voi susþine, începând de astãzi, amendamentele mele atât în Comisia de Buget – Finanþe a Camerei Deputaþilor, din care fac parte, precum ºi în cadrul

rea strãzii Libertãþii din oraºul Aninoasa – 45 miliarde de lei vechi, prin suplimentarea fondurilor la Ministerul Dezvoltãrii Rurale ºi Administraþiei Locale; continuarea lucrãrilor la Catedrala „Sf. Ilie” din municipiul Petroºani – 5 miliarde de lei vechi, prin suplimentarea fondurilor la Secretariatul General al Guvernului – Secretariatul General pentru Culte; precum

dezbaterilor din plenul Parlamentului a bugetului pentru anul

Politic 3 2014. Cred cã niciunul dintre proiectele pentru care solicit fonduri nu este un moft, ci reprezintã obiective necesare locuitorilor din Petroºani, Petrila ºi Aninoasa, cu atât mai mult cu cât realizarea lor a fost aprobatã de Guvern, iar multe dintre acestea se aflã deja în diferite stadii de execuþie. În acest context, amendamentele pe care le voi susþine rãspund ºi noilor prevederi legale potrivit cãrora nu pot fi depuse anul acesta la Parlamnent alte amendamente decât strict pentru finanþarea unor proiecte aprobate sau aflate deja în derulare”, a declarat Monica Iacob Ridzi. Deputatul Monica Iacob Ridzi mai spune cã toate proiectele pentru care a depus amendamente care vizeazã aprobarea în Bugetul Naþional pentru anul 2014 a fondurilor necesare continuãrii ºi finalizãrii lucrãrilor sunt deja aprobate de Guvern sau aflate în proces de execuþie, dar care au stagnat ca urmare a sistãrii finanþãrii. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013

Black Friday la supermarket ºi masaj erotic, episodul 2

lack Friday nu s-a terminat, ci din contrã, o ia de la capãt. Dupã ce sãptãmâna trecutã, oamenii au stat la rând în frig ºi aproape ºi-au dat coate în gurã, pe scãri doar, doar ajung mai repede la standul care fãcea mega reduceri într-un centru comercial din Petroºani, omorul continuã în episodul cu numãrul 2 Vinerea aceasta. De fapt, unele magazine au menþinut campania de reduceri încã de la primul Black Friday din 22 noiembrie ºi au de

gând sã o facã pânã la a doua sãrbãtoare neagrã de la sfârºitul acestei sãptãmâni. Bineînþeles,

Atenþie ºoferi, polei! Având în vedere riscul crescut de apariþie a poleiului ºi gheþii pe drumurile publice, Poliþia Românã le recomandã tuturor participanþilor la trafic ºi în special operatorilor de transport: - sã îºi ia mãsuri privind

împãrþirea este unicã în istoria acestei

pregãtirea corespunzãtoare a vehiculelor pentru circulaþia pe timp de iarnã, inclusiv dotarea cu anvelope de iarnã pentru parcurgerea sectoarelor de drum acoperite cu zãpadã, gheaþã sau polei; - respectarea semnalizãrii rutiere, precum ºi a dispoziþiilor date de poliþiºtii rutieri; - adaptarea vitezei de circulaþie a vehiculului la condiþiile meteo-rutiere;

campanii iniþiatã în America în urmã cu

- pãstrarea unei distanþe corespunzãtoare faþã de vehiculele care circulã în faþã; - verificarea funcþionãrii corespunzãtoare a sistemelor care concurã la siguranþa rutierã în sezonul rece, precum ºi curãþarea vehiculelor de zãpadã ºi gheaþã. - când vã deplasaþi în coloanã, evitaþi sã depãºiþi. Aceastã manevrã nu vã

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânã în data de 31.12.2013 pentru ridicarea bonurilor de cãrbune ( cei care se încãlzesc cu sobe) cuvenite pe anul 2013 ºi apoi depunerea acestora, în vederea eliberãrii raþiilor de cãrbune, la CEH –DIVIZIA MINIERÃ - PCVJ (PREPARAÞIA COROEªTI). De asemenea pensionarii racordaþi la reþelele de termoficare vor depune documentele justificative care atestã plata agentului termic pe anul 2013 (facturã, chitanþã) . Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

foarte mulþi ani. Peste ocean, Black Friday se þine în mod categoric în ultima vineri din luna noiembrie. Dar, cum în România, marii retaileri nu s-au înþeles, au pus la cale sãrbãtoarea de douã ori. Astfel, la sfârºitul acestei sãptãmâni avem Black Friday la supermarket-uri, la marile magazine de decoraþiuni ºi uz casnic, dar ºi la saloanele de masaj erotic, asta

scurteazã semnificativ timpul de deplasare, însã vã poate pune viaþa în pericol. Totuºi, când depãºirea este absolut necesarã, asiguraþi-vã temeinic înaintea efectuãrii acestei manevre ºi semnalizaþi din timp intenþia dumneavoastrã Totodatã, pietonilor le recomandãm sã evite pe cât posibil folosirea pãrþii carosabile, mai ales dupã lãsarea întunericului ºi în condiþii de

Diplome de longevitate pentru performerii cãsniciei la Petroºani

e lângã tradiþionala P premiere a cuplurilor care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, Primãria municipiului Petroºani intenþioneazã sã mai acorde, la finalul acestui an, o recompensã pentru cele mai longevive familii din comunitatea localã a Petroºaniului.

dupã ce Alina Plugaru a anunþat cã intrã ºi ea în cursa marilor reduceri cu salonul sãu. Cât priveºte Valea Jiului, pânã ºi þãranii din pieþe, mai în glumã, mai în serios, au tot afiºat reduceri în ultima sãptãmânã. Aºa se face cã de primul Black Friday, în Piaþa Agroalimentarã Vulcan, preþul unui kg de cartofi a fost de doar 1 leu, asta pe când în mod normal este de cel puþin 2 lei. Ieftin, nu? Luiza ANDRONACHE

vizibilitate redusã. De asemenea, pietonii vor trebui sã se asigure temeinic înaintea traversãrii drumurilor ºi sã procedeze la efectuarea acestora numai dupã ce sunt siguri cã traversarea se poate face în condiþii de siguranþã, þinând cont de faptul cã în condiþii de carosabil umed sau alunecos, spaþiul de frânare al autovehiculelor creºte simþitor

Astfel, în luna decembrie vor fi acordate diplome de fidelitate familiilor care au împlinit cel puþin 60 de ani de cãsnicie. În acest sens, primarul Tiberiu Iacob Ridzi invitã familii care au cel puþin 60 de ani de cãsnicie sã se înscrie, în vederea participãrii la acest eveniment, la Primãria municipiului Petroºani. Detalii suplimentare se pot obþine la Biroul de Relaþii Publice al Primãriei Municipiului Petroºani.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Martorii tragediei de la Uricani, audiaþi vineri

u trecut aproape 3 ani de la tragedia de la Mina Uricani, din februarie 2011, ºi vineri, în faþa judecãtorilor 4 martori îºi vor susþine depoziþiile. Pânã acum au mai fost audiaþi alþi 4 oameni, ultimii care au dat ochii cu cei 5 electricieni care ºi-au pierdut viaþa în timp ce reparau un transformator. Diana MITRACHE Inculpaþii în dosarul Uricani dau din nou, vineri, ochii cu judecãtorii de la Petroºani. Acum este data la care a fost fixatã audierea a patru dintre martorii propuºi de inculpaþi. Asta dupã alþi 4 oameni, ultimii care au mai dau ochii cu echipa spulberatã de explozie, au fost

audiaþi acum aproape un an de zile, la termenul din ianuarie. „Sunt 4 martori care au fost propuºi de inculpaþi: ªtefãnicã Paula, Chiricã Leon, Caranfel Liviu ºi Rancea Florinel Dorin. Pentru termenul de vineri s-au citat 4 martori, care urmeazã sã fie audiaþi în prezenþa apãrãtorilor aleºi ai inculpaþilor ºi ai pãrþilor vãtãmate.

Procesul va începe la ora 10,30, dacã toate pãrþile vor fi prezente”, a declarat Daniel Tomescu, avocat al apãrãrii. La termenul din octombrie, instanþa de la Petroºani a admis efectuarea a douã noi expertize. Una vizeazã domeniul electromecanic, iar cea de a doua dome-

niul protecþiei muncii. Ideea acestor noi expertize i-a aparþinut avocatei Paula Iacob, avocata a doi dintre inculpaþi. În acest dosar au fost audiaþi pânã acum doar patru martori. Cei care au rãspuns întrebãrilor au fost dintre cei care au dat ochii cu echipa formatã din cei 5 care ºi-au pierdut viaþa în explozia din februarie

Primãria Lupeni solicitã ajutor guvernamental

robleme financiare la Lupeni. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, solicitã ajutor guvernamental pentru a rezolva problemele financiare cu care se confruntã administraþia localã. Acesta a trimis mai multe adrese premierului Victor Ponta ºi ministrului Muncii Mariana Câmpeanu. Monika BACIU ”Problemele financiare sunt acelea pe care le cunoaºte toatã lumea, chiar azi am trimis o adresã primului ministru, doamnei ministru de la Ministerul Muncii ºi domnului ministru de la finanþe. Nu îmi place cã proiectele sã rãmânã nefinanþate, sã avem o finanþare normalã pentru proiectele respective. Nu este normal ceea

ce s-a întâmplat, nu este vina niciunui conducãtor de administraþie localã pentru acele corecþii financiare. Nu avem ce face trebuie sã ne descurcãm ºi în aceste condiþii ºi trebuie sã ne gândim serios cã trebuie sã începem ºi alte proiecte în perioada 2014-2020”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. La Lupeni existã mari probleme în ceea

ce priveºte plata indemnizaþiilor persoanelor cu handicap ºi a însoþitorilor acestora. Pese un milion de lei are de achitat municipalitatea cãtre aceste persoane. ”Avem probleme în acest moment, am reuºit sã le plãtim douã salarii de la indemnizatile însoþitorilor de handicap, indemnizaþii care în momentul de faþã sunt plãtite pânã în luna august simai avem de plãtit lunile septembrie, octombrie, noiembrie ºi decembrie unde ne mai trebuie undeva la 600 de mii de lei numai pentru plata acestor oameni. Ne mai trebuie alþi 900 de mii de lei pentru salarile asistenþilor personali, suma de bani importantã pentru oamenii care nu

sunt de vinã cã s-a ajuns în acesta situaþie. Va trebui sã ne dãm peste cap ºi sã le plãtim oamenilor aceºti bani. Este o lunã în care chiar toatã lumea are nevoie de bani, dar trebuie sã înþelegem faptul cã banii se plãtesc de la Ministerul Finanþelor prin Guvernul României. Cred cã acest lucru îl vom rezolva pânã la urma”, a mai precizat sursa citatã. Edilul sperã ca pânã la sãrbãtorile de iarnã sã se achite de datoriile pe care municipalitatea le are faþã de aceste persoane.

2011. Fiecare ar fi trebuit sã rãmânã în minã pânã la finalizarea lucrãrilor, dar au plecat pe rând spre casã. La termenul din 25 octombrie, s-au propus câþiva experþi, care sã efectueze cele douã expertize cerute de Paula Iacob. Asta deºi au existat avocaþi care au cerut sã se tragã la sorþi numele celor ce vor fi desemnaþi, pentru efectuarea acestora. Printre numele vehiculate se numãrã: Ilie Matei, care

sã efectueze expertiza privind protecþia muncii, precum ºi Eugen Cozma, Carol Zoler, Ilie Onica, sau Nicolae Bercea, care sã efectueze expertiza în domeniul electromecanic. Reamintim cã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã, iar avocaþii spun cã nu aceºtia sunt vinovaþii. Doi dintre inculpaþi, Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt apãraþi de avocaþii Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013

Reprezentanþi ai IPJ Hunedoara lectori la primul stagiu de pregãtire pentru investigarea infracþiunilor de patrimoniu

upã ce ani de zile s-au rãzboit cu infracþiunile la regimul patrimoniului, reprezentanþii Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara îi învaþã pe colegii lor din þarã cum sã lupte cu astfel de fapte. Carmen COSMAN

În aceste zile are loc primul stagiu naþional de pregãtire cu tema „Cooperare internaþionalã în cadrul activitãþilor de investigare a infracþiunilor la regimul patrimoniului

cultural”, organizat de Fundaþia Collegium XXI, în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliþiei Române. La acest stagiu de pregãtire participã 21 de ofiþeri din cadrul structurilor poliþieneºti ale României care desfãºoarã activitãþi în domeniul prevenirii ºi

combaterii faptelor care aduc atingere patrimoniului cultural naþional mobil. Organizatorii cursurilor spun cã ofiþerii participanþi la acest program au fost selectaþi pe baza criteriilor de înaltã performanþã convenite între cei doi

Consiliul Judeþean Hunedoara, pregãtit pentru deszãpezire

rumurile spre staþiunile montane, deszãpezite de Consiliul Judeþean Hunedoara. Spre staþiunile montane din Valea Jiului se circulã cu dificultate. Zãpada cãzutã pe carosabil a îngheþat, iar participanþii la trafic sunt sfãtuiþi sã circule cu prudenþã. Monika BACIU Responsabilii Consiliului Judeþean Hunedoara, cei care au în administrarea drumurile judeþene, inclusiv cele spre staþiunile montane, spun cã sunt pregãtiþi cu

tot ceea ce este necesar sã intervinã. Patru societãþi vor interveni pe drumurile judeþene din Hunedoara în aceastã iarnã. ”Avem material antiderapant, iar utilajele sunt pregãtite. Bineînþeles, dacã

volumul de precipitaþii sub formã de ninsoare e mare nu se va interveni instant. Prioritate vor avea drumurile intens circulate, conform planului de acþiune”, a declarat vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint. Judeþul a fost împãrþit în patru zone de intervenþie, respectiv Brad-Valea Mureºului, OrãºtieGeoagiu, Hunedoara-

Alþi pacienþi aºteptaþi la Vulcan

u mai puþin de 14 oameni au fost internaþi la Vulcan, la secþia de boli contagioase cu hepatita A. Medicii specialiºti spun, însã, cã numãrul lor nu este exclus sã creascã, pentru cã la Petrila a existat un focar. Diana MITRACHE Panica nu s-a terminat ºi medicii de la secþia de boli contagioase se aºteaptã sã mai vinã pacienþi cu hepatita A. La Petrila, nu mai puþin de 14

oameni au fost diagnosticaþi, iar o parte dintre ei au ajuns acasã. Acum mai sunt 4 internaþi, dar oricând mai pot ajunge ºi alþii. Cei care au ajuns la spital, au între 3 ºi 30 de ani ºi medicii spun

cã de vinã e lipsa igienei. „Încã nu putem sã spunem cã este o epidemie. Este o boalã infecto-contagioasã, care se transmite pe cale oralã, prin mâini murdare, cã au venit de afarã, nu s-au spãlat pe mâini, au înghiþit virusul ºi imediat a apãrut simptomatologia. Sunt unii care nu au fost diagnosticaþi, cã boala e în perioada de incubaþie, pânã la 3 sãptãmâni. Aºtep-

parteneri organizatori, iar obiectivul general al Stagiului vizeazã însuºirea de noi concepte ºi identificarea de noi modalitãþi de lucru în cadrul cooperãrii interinstituþionale ºi internaþionale în eforturile comune pentru prevenirea ºi combaterea faptelor care aduc atingere patrimoniului cultural universal. Lectori sunt mai Haþeg ºi Valea Jiului. Reprezentanþii CNADNR au emis o informare cu privire la faptul cã situaþia este sub control. Au fost achiziþionate 9000 de tone de material antiderapant. Participanþii la trafic sunt sfãtuiþi sã nu plece la drum fãrã a avea autoturismele echipate corespunzãtor pentru condiþiile de iarnã.

tãm, pentru cã încã nu au simptome, dar nu este exclus sã ne mai vinã pacienþi, chiar dacã s-a fãcut imunizarea lor”, a declarat dr. Adel Jadan, medic specialist dela Vulcan. Nu mai puþin de 100 de copii au fost vaccinaþi în blocurile în care a apãrut acest focar, iar 10 dintre cei internaþi au fost trimiºi acasã, pentru cã nu mai sunt contagioºi. Acum mai sunt doar 4 pacienþi din Petrila, dar ar putea sã mai vinã ºi alþii.

mulþi specialiºti ºi experþi în domeniu, printre care ºi comisarul ºef Liviu Gabriel Dumitru – Inspector ºef al Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara, dar ºi inspectoru principal Lucian Savonea, de asemenea din cadrul IPJ Hunedoara. Prezenþa în judeþul Hunedoara a unor importante situri arheologice, care ascund adevãrate

comori de patrimoniu, dar ºi biserici vechi ºi case memoriale au dat idei, de-a lungul timpului, celor care au ºtiut cã pe piaþa neagrã internaþionalã pot obþine bani buni din vânzarea artefactelor. Instituþiile specializate au dus o luptã permanentã cu aceste grupãri specializate în traficarea obiectelor de patrimoniu, iar multe dintre dosare sunt încã pe rolul instanþelor de judecatã.

Restricþii apã! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru joi 28 noiembrie 2013, în oraºele: Vulcan între orele 9:00 - 12:00. Zona afectatã: str. V. Alecsandri ºi casele de pe str. Pinului. Motivul restricþiei - montare vana regulatoare presiune, str. V. Alecsandri. Lupeni, între orele 9:00 - 12:00 pe str. Stadionului. Motivul restricþiei montare vana regula-

toare presiune pe str. Stadionului, între orele 12:00 - 15;00 pe str. Tineretului, 9 Mai, Zãnoaga, Calea Braii - parþial. Motivul restricþiei: montare vana regulatoare presiune str. Zãnoaga . Mulþumim pentru înþelegere. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013

Încep exproprierile pe DN 66

ncepe exproprierea imobilelor proprietate privatã de pe DN 66 Petroºani – Filiaºi, drum supus unor ample lucrãri de modernizare.

Guvernul a aprobat declanºarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privatã care constituie coridorul de expropriere al lucrãrii de utilitate publicã

Noi premii pentru studenþi

eprezentanþii Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani au obþinut o serie de rezultate notabile ºi la ultimul concurs la care au fost prezenþi.

Astfel, la Festivalul de muzicã uºoarã „Gaudeamus” derulat la Braºov, Adrian Borcea s-a clasat pe locul al II-lea iar Lorena Lalu a obþinut o menþiune. „Ce-i drept, se putea ºi mai bine dar, sunt mulþumit de premiile cu care s-au întors acasã tinerii pe care îi pregãtesc. Am avut 4 reprezentanþi, dintre care unul s-a clasat pe podium iar celãlalt a obþinut un loc IV, mai

Fotografii „studenþeºti”

n Petroºani a avut loc, ieri, vernisajul unei expoziþii de fotografie. În cadrul manifestãrii, intitulate Salonul Studenþesc de artã Fotograficã, au fost prezentate câteva zeci de lucrãri realizate de cãtre studenþi din Petroºani, Cluj –

"Reabilitare DN 66 Filiaºi - Petroºani km 0+000 - km 131+000, sector km 93+500 - km 126+000". Practic, este vorba despre amplasamentele de pe raza judeþelor Hunedoara ºi Gorj, respectiv de Defileul Jiului. Potrivit hotãrârii adoptate de Executiv încã de anul trecut, investiþia se realizeazã pe parcursul a doi ani, iar finanþarea obiectivului este asiguratã de la bugetul de stat ºi Banca Europeanã de Investiþii, prin bugetul Ministerului Transporturilor ºi Infrastructurii, în limita sumelor aprobate anual cu aceastã

Napoca, Sibiu, Reºiþa ºi Iaºi. Expoziþia a fost organizatã de cãtre Casa de Culturã a

destinaþie, precum ºi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiþii publice aprobate potrivit legii. În total, reabilitarea aces-

kilometri. Potrivit datelor din proiect, drumul va fi lãrgit, vor fi reabilitate opt podeþe deja existente ºi, în plus, vor fi construite alte douã poduri noi ºi o intersecþie la nivel. Car men COSMAN

Gard de apãrare contra lotrilor

n Petroºani va fi înfiinþat un nou adãpost destinat persoanelor cu probleme. La fel ca ºi centrul recent inaugurat în cartierul Bosnea ºi cel din Colonie este amenajat de cãtre o fundaþie creºtinã. Pânã una alta, însã, cei care lucreazã aici au fost nevoiþi sã întrerupã activitatea din interiorul clãdirii

exact o menþiune. Premiile de la Braºov se adaugã celorlalte, numeroase, obþinute în acest an la festivalurile de muzicã uºoarã sau popularã la care am fost prezenþi”, a declarat Eugen Munteanu, referent muzical în cadrul Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Urmãtoarea manifestare la care vor fi prezenþi tinerii ce se pregãtesc aici va fi „Stelele Tinereþii”, o manifestare organizatã de cãtre Casa de Culturã a Studenþilor, programatã a se derula în perioada 13 – 14 decembrie, în Petroºani. La festivalul ajuns la ediþia cu numãrul 7 preºedinte al juriului va fi, la fel ca ºi anul trecut, cunoscutul interpret de muzicã uºoarã Mihai Trãistariu. Mir cea NISTOR

Studenþilor din Petroºani. „Miercuri a avut loc vernisajul unei expoziþii care a devenit tradiþionalã pentru noi. Dupã ce primele ediþii le-am organizat noi,

tei cãi de acces se cifreazã la 348.744.000 lei, din care în primul an sunt prevãzute lucrãri în valoare de191.810.000 lei, iar în ultimele 12 luni de 156.934 mii lei. Tronsonul ce va fi reabilitat are 32,272

expoziþia s-a mutat la Ploieºti iar acum a revenit acasã. Din ceea ce am vãzut, lucrãrile realizate de cãtre studenþii din mai multe centre universitarã din þarã sunt unele deosebite, fapt ce ne bucurã”, a precizat Lavinia Hulea, director CCS Petroºani. Expoziþia va fi deschisã publicului pânã în data de 4 decembrie. Mir cea NISTOR

pentru a se împrejmui cu un gard de apãrare. Nu de alta, dar, pe aceastã cale sperã sã punã punct furturilor zilnice de materiale de construcþie. „Dacã uitãm ceva pe afarã, dispare. Dacã lãsãm în clãdire, la fel. Ne sparg uºile, geamurile ºi furã tot, chiar ºi de ce nu au nevoie. De aceea ne-am decis sã ridicãm acest gard din lemn. Sper ca la momentul în care îl vom termina sã nu mai avem probleme cu hoþii. În plus, în plan mai avem intenþia de a instala un stâlp de iluminat ºi câteva camere de luat vederi. Astea, cu sprijinul primãriei. În ceea ce priveºte centru propriu – zis, mai avem mult de lucru, pentru

cã este nevoie de fonduri. Avem promisiuni de la mai multe asociaþii ºi fundaþii, dintre care una din Suedia, cã ne vor ajuta cu fonduri sau cu mânã de lucru”, a declarat Iulian Bãlãuþã, voluntar din partea „Aºezãmântului Providenþa Divinã”, cea care s-a implicat în înfiinþarea aºezãmântului. La încheierea lucrãrilor, totul depinzând de bani, centrul din Colonie va avea 30 de locuri. O parte vor fi destinate persoanelor în vârstã iar celelalte urmeazã a fi ocupate de cãtre minorele rãmase gravide ºi care au nevoie de îngrijire. Mir cea NISTOR

8 Actualitate

„D

acã nu este pe Facebook, nu existã”. Este una dintre zicalele moderne care sintetizeazã foarte bine avântul pe care l-au luat reþelele de socializare, în condiþiile în care relaþiile virtuale au depãºit cu mult socializãrile reale. ªi cum oamenii de toate vârstele petrec tot mai mult timp pe Facebook, ori pe alte reþele de socializare, a mai fost un singur pas ca „cele sfinte” sã ajungã în mediul virtual. Biserici ºi mãnãstiri ºi-au creat pagini pe Facebook, unde þin legãtura cu credincioºii, le împãrtãºesc cele mai noi evenimente sau îi îndeamnã la credinþã ºi la apropierea de Dumnezeu ºi semenii lor. Episcopia Devei ºi Hunedoarei este una dintre instituþiile bisericeºti care are o paginã pe cunoscutul

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013

site de socializare creatã la finele anului 2011, care a strâns aproape 360 de aprecieri. Administratorul acestei pagini îþi þine la curent pe credincioºi mai ales cu evenimentele la care a luat parte Episcopul Devei ºi Hunedoarei, Preasfinþitul Gurie. Dar Episcopia nu este singura cu paginã de Facebook. De departe, cea mai apreciatã este cea a Mãnsãtirii Prislop, devenitã loc de pelerinaj pentru mii de credincioºi, aici fiind înhumat trupul Pãrintelui Arsenie Boca. Maicile de la Prislop

veniment spiritual de seamã în judeþul Hunedoara, unde în perioada 3 – 6 decembrie va poposi racla cu pãrticele din moaºtele Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena. Mii de credincioºi sunt aºteptaþi în Hunedoara pentru a lua parte la manifestãrile de înãlþare spiritualã pregãtite cu aceastã ocazie. Racla cu sfintele moaºte va fi adusã de la Catedrala Patriarhalã din Bucureºti în Episcopia Devei ºi Hunedoarei, acest pelerinaj fiind prilejuit de prãznuirea a douã dintre marile sãrbãtori ale Episcopiei Devei ºi Hunedoarei, respectiv pomenirea Sfintei Mari Muceniþe Varvara, Ocrotitoarea minerilor, ºi hramul Catedralei Episcopale ”Sfântul Ierarh Nicolae” din Deva. Delegaþia care va însoþi racla cu Sfintele Moaºte va fi condusã de cãtre Preasfinþitul Pãrinte Varsanufie Prahoveanul, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Bucureºtilor, aceasta fiind aºteptatã în

Cu cele sfinte pe Facebook

Mãicuþele de la Prislop le oferã zilnic credincioºilor „hranã” pentru trup ºi suflet R

eþete de post ºi gânduri bune de la mãicuþele de la Prislop

se dovedesc a fi extrem de active în spaþiul virtu-

al ºi se îngrijesc de sufletul credincioºilor. Aºa cã

nu este de mirare cã, pânã acum, pagina a

Mii de credincioºi ortodocºi aºteptaþi sã se roage la moaºtele Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena

judeþul Hunedoara în data de 03 decembrie, la biserica Sfânta Mare Muceniþã Varvara din Petroºani. De asemenea, în procesiunea spre Deva, unde va ajunge în seara zilei de 05 decembrie, racla va poposi ºi în oraºele Haþeg, la Biserica Sf. Nicolae, ºi Hunedoara, la Catedrala Sf. Împãraþi Constantin ºi Elena. Reprezentanþii Epicopiei Devei ºi Hunedoarei spun cã „bucuria prilejuitã de prezenþa Sfintelor Moaºte în Episcopia Devei ºi Hunedoarei este cu atât mai mare cu cât anul 2013 a fost

declarat de cãtre Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca An Omagial al Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena”. Racla cu Moaºtele Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena va poposi în data de 3 decembrie, la ceas de searã, la Petroºani ºi va fi întâmpinatã în biserica ”Sfânta Mare Muceniþã Varvara” din Petroºani. În dimineaþa zilei de prãznuire a Sfintei Mari Muceniþe Varvara, în data de 4 decembrie, un sobor de ierarhi, preoþi ºi diaconi va oficial Sfânta Liturghie la biserica ”Sfânta Mare

Muceniþã Varvara” din Petroºani. De aici, în dupãamiaza zilei de 4 decembrie racla cu Sfintele Moaºte va fi întâmpinatã la biserica Sf. Ier. Nicolae din Haþeg, unde va rãmâne pânã în dimineaþa zilei de 05 decembrie. În dimineaþa zilei de 5 decembrie, Sfintele Moaºte vor fi primite în Catedrala ”Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena” din Hunedoara, urmând apoi a fi oficiatã Dumnezeiasca Liturghie. Seara, racla cu Sfintele Moaºte va fi purtatã în procesiune spre Deva, unde va fi întâmpinatã la Catedrala Episcopalã ”Sfântul Ierarh Nicolae” ºi aºezatã spre închinarea credincioºilor, moment care va fi urmat de sãvârºirea Slujbei Vecerniei unitã cu Litia, iar la final corul preoþesc ”Sacerdotes” al Episcopiei Devei ºi Hunedoarei va

strâns nu mai puþin de 127.000 de aprecieri. susþine un concert de colinde. De sfântul Nicolae, în 6 decembrie, soborul de arhierei va fi întâmpinat în Catedrala Episcopalã. Racla cu Moaºtele Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena va rãmâne la Catedrala Episcopalã ,,Sfântul Ierarh Nicolae’’ din Deva pânã în dupã-amiaza zilei. „Credincioºii din întreg cuprinsul judeþului Hunedoara sunt aºteptaþi cu multã dragoste sã participe la aceste manifestãri de înãlþare spiritualã, momente menite sã aducã bucurie ºi pace în sufletele noastre, în pragul marelui praznic al Naºterii Domnului nostru Iisus Hristos”, au mai spus reprezentanþii Episcopiei Devei ºi Hunedoarei. Car men COSMAN

ªi, pentru cã suntem în Postul Crãciunului, cãlugãriþele de aici le oferã celor care viziteazã pagina virtualã reþete de post, sfaturi pentru trup ºi suflet, dar ºi rugãciuni diversificate menite sã-i apropie pe credincioºi de cele sfinte. Una dintre cele mai emoþionante postãri, care a strâns mii de aprecieri, se referã, însã, la copii rãmaºi acasã, în timp ce mamele lor sunt plecate departe, peste hotare, ca sã le poatã oferi un trai mai bun: „Bunã seara prieteni

dragi. Oare câþi copii nu-ºi au mama lângã ei acum când sãrbãtorile încep sã batã la uºã? Oare câþi bunici ºi taþi nu-ºi amãgesc copilaºi zicând <<Mai un pic ºi mama vine?>> Dragele de ele sunt ori la cules cãpºuni ori au grijã de bãtrâni prin þãri strãine lãsându-ºi copiii, soþul, pãrinþii pentru un trai mai bun. Singura alinare a rãmas internetul cine ºi-l permite sã-ºi poatã vedea pe cei dragi de acasã. Le dorim tuturor pãrinþilor care sunt acum departe de þara ºi copii lor sã aibã putere de la Bunul Dumnezeu sã-ºi ducã la capãt cea ce ºi-au propus”. Activitatea virtualã a mãicuþelor de la Mãnãstirea prislop este extrem de bogatã ºi nu trece nici mãcar o zi fãrã o postare adresatã credincioºilor care îºi gãsesc apropierea de Dumnezeu

chiar ºi pe Internet. Despre pagina Mãnãstirii Prislop, creatã în februarie 2011, administratorii ei spun cã: “Este o enciclopedie creºtin-ortodoxã online bazatã pe voluntariat si nonprofit. Ea a fost inauguratã pe 18 februarie 2011 si a fost demarat de un grup de ortodocºi români. Este o enciclopedie unde utilizatorii scriu articole enciclopedice, bazate pe surse de încredere (Biblia, Sfinþii Pãrinþi, alte texte recunoscute de Sfânta Tradiþie, alte surse de încredere). În privinþa altor surse de încredere pot fi folosite ºi surse catolice sau protestante, dar numai dacã informaþia respectivã nu intrã în contradicþie cu învãþãtura creºtin-ortodoxã. Pot fi folosite ºi publicaþiile laice, dacã informaþia respectivã este scrisã în spirit creºtin, sau dacã nu vine în contradicþie în vreun fel cu învãþãtura creºtin-orto-

doxã. Opiniile personale sunt binevenite în paginile de discuþie anexate articolelor. Este o sursã atât pentru cei credincioºi cât ºi pentru cei necredincioºi, pentru ortodocºi ºi pentru neortodocºi, pentru preoþi ºi pentru laici. Aceasta pagina este caracterizata ºi prin modul în care se abordeazã subiectele dificile sau disputate: obiectivul nostru este ca acestea sã fie prezentate sub forma unor descrieri pro ºi contra, completate cu argumentele ºi concluziile diferiþilor gânditori angajaþi în respectivele dispute. În cazul apariþiei unor neînþelegeri de fond aceasta pagina sperã sã-ºi îndrume utilizatorii spre o dezbatere constructivã asupra subiectelor polemice, care ameninþã ºi reuºesc uneori chiar sã-i dezbine pe creºtinii ortodocºi”. Car men COSMAN

În aºteptarea nopþii de Sfântul Andrei

ãrbãtoarea creºtin ortodoxã care în fiecare an îi face pe oamenii de la þarã ºi nu numai sã se gândeascã la strigoi ºi alte personaje mitice.

Pe 29 noiembrie este Ajunul Sfântului Andrei, urmând ca a doua zi sã fie celebrat Apostolul Românilor, discipol al lui Ioan Botezãtorul ºi apoi al lui Iisus Hristos. O sãrbãtoare veche, cu origini precreºtine, în jurul cãreia existã nenumãrate de mituri, legende ºi superstiþii. În aceastã noapte, conform spuselor oamenilor în vârstã care cred foarte mult în acesta sãrbãtoare, este bine ca în fiecare loc al casei ºi mai ales la uºi ºi la fiecare geamuri sã fie puºi cãþei de usturoi pentru cã toate spiritele rele care ar încerca sã pãtrundã în locuinþe, sã facã cale întoarsã. În noaptea de 29 spre 30 noiembrie, în Noaptea Strigoilor, la starea simbolicã de haos, cea de dinaintea creaþiei. Este o noapte de spaimã, întrucât spiritele morþilor ies din morminte ºi, împreunã cu strigoii vii, care în aceastã noapte îºi pãrãsesc culcuºurile lor, fãrã sã aibã vreo ºtiinþã despre aceasta, se iau la bãtaie pe la hotare,

rãspântii de drumuri ºi prin alte locuri necurate. Duelurile sângeroase cu limbile de la melite ºi coasele furate din gospodãriile oamenilor se prelungesc pânã la cântatul cocoºilor, când spaþiul se purifica, duhurile morþilor se întorc în morminte, iar sufletele strigoilor revin în trupurile ºi paturile pãrãsite fãrã ºtiinþa lor. Cauzele pentru care numai o parte din oameni devin strigoi în viaþã sunt diverse: copiii nãscuþi cu coada, cu tichie, dintr-o legãturã incestuoasã, al treilea copil din flori nãscut de o femeie. Activitatea lor cea mai intensã este în Noaptea Strigoilor când îºi pãrãsesc în somn corpul, ies din casã pe horn sau pe uºã, se rostogolesc de trei ori pentru a se întrupa într-un animal (lup, câine, pisica, porc, berbec, gãina, broasca), încaleca pe melite, butoaie, cozi de maturã pentru a

merge în locuri numai de ei ºtiute (între hotare, rãspântii de drumuri, poieni din pãduri) unde se întâlnesc cu strigoii morþi. Acolo redevin oameni, se bat cu limbile de meliþã, se zgârie, se rãnesc pânã iese învingãtor unul din ei, care le va fi conducãtor un an de zile. Se bocesc unii pe alþii, îºi vindeca pe loc rãnile, se întrupeazã din nou în animale ºi pornesc spre case înainte de primul cântat al cocoºilor. Se credea cã în noaptea Sfântului Andrei se dezleagã secrete ºi se gãsesc autorii crimelor sau ai furturilor; La miezul nopþii, se mergea la cimitir cu lumânãri, cu apã sfinþitã ºi cu un vas cu gura largã în care erau puºi câþiva bãnuþi de argint; vasul se aºeza pe un mormânt pãrãsit ºi, dupã anumite rugãciuni, în apã care era turnatã în vas se putea vedea firul evenimentelor. Chiar dacã aceste mituri stârnesc teama în fiecare an, sã nu uitãm cã sãrbãtoarea Sfântului Andrei este una de o mare importanþã în calendarul bisericesc. Monika BACIU

8 Actualitate

„D

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013

Cu cele sfinte pe Facebook

Mãicuþele de la Prislop le oferã zilnic credincioºilor „hranã” pentru trup ºi suflet R

eþete de post ºi gânduri bune de la mãicuþele de la Prislop

se dovedesc a fi extrem de active în spaþiul virtu-

al ºi se îngrijesc de sufletul credincioºilor. Aºa cã

nu este de mirare cã, pânã acum, pagina a

Mii de credincioºi ortodocºi aºteptaþi sã se roage la moaºtele Sfinþilor Împãraþi Constantin ºi Elena

În aºteptarea nopþii de Sfântul Andrei

ãrbãtoarea creºtin ortodoxã care în fiecare an îi face pe oamenii de la þarã ºi nu numai sã se gândeascã la strigoi ºi alte personaje mitice.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013

Preºedintele penticostalilor Lupeni îl parafrazeazã pe Crin Antonescu:

”Nu îmi tremurã chiloþeii dacã se renunþã la aceastã convenþie” cu judeþul D

La Cãminul pentru persoane vârstnice Lupeni am fost întâmpinaþi de salutul prietenesc al oamenilor care ieºeau de la Biserica Penticostalã, iar când am intrat pe holul cãminului ne-a izbit un miros îmbietor de plãcinte/prãjituri prospãt scoase din cuptor. Cãminul din Lupeni este unul privat ºi funcþioneazã în cadrul Asociaþiei Misionar Umanitare ”Glasul Penticostalilor”, al cãrei preºedinte este Iacob Mesaroº, cunoscut ca un pionier în domeniu, având largã colaborare cu þãri din Europa ºi de peste ocean, cu ”unchiul Sam”, pe linie umani-

tarã. Acesta s-a specializat în SUA în nenumãrate rânduri... Cãminul a fost inaugurat în anul 2005, în prezenþa unor parlamentari ºi miniºtri, a unor director de direcþii judeþene, subprefect, primari ºi viceprimari liberali din judeþ. Panglica inauguralã a fost tãiatã de Dan Radu Ruºanu ºi Mona Muscã... A fost multã înghesuialã... Mesaroº fiind considerat un pion important în liberalismul din Valea Jiului.

istem privat – cel mai mic cost din România Anii au trecut, iar faima Cãminului a

crescut avându-se în vedere administrarea privatã a acestuia. Aici existã o micã crescãtorie de porci, aprovizionarea nu se face prin licitaþii, lucru ce ar creºte cheltuielile, ci se merge pe contact direct cu producãtorii ºi furnizorii, la preþul cel mai avantajos. În plus, stãpânul este ºi tâmplar, ”fochist” centalã termicã ºi îngrijitor la animale, iar pentru cã sistemul românesc este aberant în privinþa personalului din domeniu, face de serviciu ºi noaptea, alãturi de un salariat. Cãminul gãzduieºte 58 de persoane deºi existã 65 de locuri ºi în fiecare zi sunt ºi câte 5-6 cereri de

primire, dar pentru cã normativele cer ca la 2 vârstnici sã existe un salariat, iar aici existã 24 de salariaþi acceptaþi de Direcþia Generalã de Protecþie Socialã Hunedoara. Dintre cele 58 de persoane gãzduite, 23 se încadreazã la handicap grav sau accentuat, ceea ce înseamnã cã trebuie duºi la baie ºi tot ce implicã asemenea cazuri, iar ºase sunt hrãniþi cu linguriþa. Costul este de 800 lei/persoanã, cel mai mic din România. Doar cã pe lista cu pensiile celor aflaþi în îmgrijire, existã ºi destule sume neacoperitoare, chiar de 240 lei. De unde

diferenþa?

i s-au cerut reduceri la hranã ºi cãldurã la bãtrâni. Aºa ceva NU fac! ”Jumãtate din cei internaþi la noi au sub

800 lei venit, cât este costul, începând cu 240 lei. Noi le lãsãm 20% din pensie. Practic, contribuþia lor medie este de 600 lei/persoanã, iar diferenþa pânã la 800 lei

o completãm prin Biserica noastrã. Existã o conveþie de colaborare cu DGASP, prin care ei asigurã salariile. Dar avem dificultãþi pentru cã timp de 6 luni am avut douã posturi blocate, iar sitemul de angajare este pe un an pentru cã ºi aceastã Conveþie este semnatã pentru un an. Pentru asta ni s-au cerut mereu reduceri de cheltuieli, chiar de la hranã ºi cãldurã, ori aºa ceva nu fac! În centrele lor, de stat, aºa fac. Este bãtaie de joc. ªi contribuþia celor din centrele lor este mult mai mare, respectiv 21 milioane vechi/persoanã la Pãcliºa ºi, cel mai mic preþ la ei, este la Cãminul de la Lonea – 12 milioane lei/persoanã. Salariile personalului sunt stabilite de la Deva, dar haotic fãrã nici o logicã, ceea ce este umilitor pentru angajaþi. Dupã 21 de ani de muncã, o îngrijitoare are 812 lei, fãrã

nici un spor, cuvenit conform legii ºi reglementãrilor din domeniu, iar cele care se dau pentru condiþii de muncã deosebite sunt diminuate la 3%, când legea spune 15%.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013 Sau un ajutor de bucãtar, dupã 3 ani vechime ajunge cu un salariu considerabil mai mare decât al bucãtarului cu 17 ani vechiem. E haos total. De-aia merge prost în acest domeniu pentru cã nu existã motivaþie, iar subordonaþii lor nu îndrãznesc sã spunã. Un alt exemplu, a fost concurs pe un post cu un singur candidat ºi îl þin pe loc încã 10 zile pentru eventuale contestaþii. Pãi dacã a fost unul singur, cine sã conteste?! Apoi, probleme pentru plata LEGALÃ a orelor prestate. Pentru a

ba cã am angajaþi membri ai familiei mele aici. Pãi dacã acest serviciu l-am creat eu ºi familia mea pe bani proprii, sute de milioane, tocmai ca familia mea sã aibã unde lucra. În plus, am plãtit ºi medicul pentru cã nu puteam lãsa 56 de bãtrâni fãrã medic, dar cîte ºi mai câte absolut necesare unui asemenea lãcaº. În plus sunt pãersoane care au doar pensie de handicap, faþã de care statul ar avea obligaþii de protecþie socialã, dar Direcþiei nu i s-a cerut nici un ban în sensul acesta. Sau îmi cere sã nu îmi aduc con-

elimina astfel de probleme sunt dispus sã plãtesc în avans taxele la stat apoi sã îmi vireze banii pe salarii, pe tot anul.

tabila sâmbãta. Pãi dacã eu fac aprovizionarea de trei ori pe sãptãmânã luni, miercuri, sâmbãtã!

Ce sã fac cu toate aceste piedici? Sã dau oamenii afarã din cãmin pe toþi cei care nu au bani necesari de 800 lei, sã-i arunc în stradã? Nu, asta nu o fac. Putem renunþa la Convenþia cu judeþul, dacã asta doresc” – a declarat Iacon Mesaroº, omul bun la toate din Cãminul pentru vârstnici Lupeni.

u voi arunca oamenii în stradã pentru cã aºa vrea Direcþia!

Am fost reclamat de nenumãrate ori, ba cã dau prea multã carne oamenilor de aici, ba cã am cerut sã contribuim tot personalul pentru a de face determinãrile personale cerute de DGAS,

Actualitate 11

irectoarea pensionarã ”în funcþie” ºi ”chiloþeii” lui Crin Antonescu Iacob Mesaroº este supãrat pentru cã tocmai liberalii sãi îi creazã probleme în loc sã-l lase sã se gospodãreascã eficient ºi sã se ocupe de cei aflaþi în nevoi. S-a vehiculat faptul cã tocmai un coleg de al sãu, din PNL, a trimis pe de pe faxul firmei sale reclamaþiile la judeþ, dar ºi cã fostul director al Direcþiei judeþene de Asistenþã Socialã, Viorica Popescu, deºi a ieºit la pensie încã

are biroul pãstrat, cu plãcuþa aferentã pe uºã, ºi vine de 2-3 ori pe sãptãmânã la respectiva Direcþie, pe care în fapt tot dumneaei o conduce, spun surse din PNL.

cuprinde rãspunsurile la reclamaþii, dar ºi nemulþumirile exprimate prin cazuri concrete, date, sume etc. – face referire ºi la latura politicã în termeni destul de duri, ceea ce denotã o tensiune îmdelungatã între cele douã pãrþi, Mesaroº - Popescu. ”Dacã nu mai vreþi sã colaborãm, spuneþi clar, pentru cã altfel pot ºi eu sã-l citez pe Preºedintele meu de partid, domnul Crin Antonescu: ”nu îmi tremurã chiloþeii dacã se renunþã la aceastã convenþie”. (...) Cred cã aceastã colaborare va continua dacã vom sta la masa negocierilor atâta timp cât sunt ºi un om politic, care a muncit mult ºi a investit în toatã Valea Jiului ca PNL sã obþinã

scorul din zonã” – spune printre multe altele Iacob Mesaroº în raportul sãu, care cuprinde la final ºi scuzele pentru modul inedit de întocmire.

ace ºi armonie printre vârstnici Persoanele în vîrstã aflate în centrul de la Lupeni, la momentul vizitei noastre, se pregãteau pentru cinã. Brânzoiacele erau scoase din cuptor, iar în camerele lor frumos aranjate oamenii se utau le televizor, jucau table, alþii socializau pe holuri... Domnea un aer de pace ºi armonie... Cãmãrile Centrului reflectau grija pentru acesti oameni, pentru

sãnãtatea lor. Rafturile erau pline cu tot felul de alimente, de legume ºi fructe prospete. La plecare, Iacob Mesaroº, a ajutat un grup de ”sprijin social”, din alt partid decât al sãu, care i-a cerut ajutorul ºi l-a oferit cu inimã deschisã, oferind pachete cu îmbrãcãminte ºi jucãrii. Ca o concluzie a întregii poveºti, ar fi cã PNL îl va pierde pe Iacob Mesaroº, cel care este o bucatã considerabilã din temelia PNL în Valea Jiului. PSD-ul din zonã nu a dormit în acest timp... Ileana FIRÞULESCU

De precizat cã Iacob Mesaroº este un liberal cu vechi state în PNL, într-o zonã în care nu a fost simplu sã fii de facturã liberalã, a fost preºedinte ºi vicepreºedinte PNL ºi consilier local. A fãcut un pas înapoi. Deºi în raportul înaintat conducerii DGASPC Hunedoara - care

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013

Zi de doliu pentru ortaci

âine - vineri se împlinesc 33 de ani de la cea mai mare tragedie produsã în minele de cãrbune din Valea Jiului. Explozia de metan care a secerat 53 de mineri nu poate fi uitatã de ortaci, iar în fiecare an pe 29 noiembrie, aprind o lumânare în memoria celor dispãruþi. Ceremonia este organizatã anul acesta de CEH dupã ce minele au fost incluse în compania energeticã. Maximilian GÂNJU Comemorarea ortacilor care aveau sã-ºi piardã viaþa în data de 29 noiembrie 1980 este organizatã vineri, în curtea Exploatãrii Miniere Livezeni din Petroºani. La troiþa din curtea minei va fi þinutã o slujbã religioasã, iar mai apoi vor fi depuse coroane de flori de cãtre autoritãþile locale, judeþene, dar ºi de conducerea Complexului Energetic Hunedoara.

În cifre reci, bilanþul zilei de 29 noiembrie 1980 a fost urmãtorul: 53 de morþi din care 38 de mineri ºi 15 militari în termen, 27 de rãniþi, 35 de vãduve ºi 75 de copii rãmaºi orfani de tatã. De-a lungul anilor, comemorarea victimelor cãrbunelui a adunat tot mai puþini dintre urmaºii minerilor ºi militarilor decedaþi. Cauzele care au stat la baza producerii tragicului accident colectiv de muncã au fost legate de unele

deficienþe în aeraj, întreþinerea ºi exploatarea necorespunzãtoare a instalaþiilor electromecanice ºi „alte cauze organizatorice”. Dar tragedia din 1980 era doar una dintr-un ºir lung de evenimente tragice ce îndoliaserã sute ºi sute de destine. Începând cu anul 1972, numai puþin de 289 de oameni ºi-au pierdut viaþa în accidente de muncã în minele României, fie cã a fost vorba de explozii cauzate de

Mii de pelerini sunt aºteptaþi la „Sfântul Ardealului”

stãzi-joi se împlinesc 24 de ani de la moartea celui supranumit „Sfântul Ardealului”, pãrintele Arsenie Boca, iar mii de credincioºi sunt aºteptaþi la mânãstirea Prislop din judeþul Hunedoara, pentru a lua parte la ceremoniile religioase închinate pãrintelui. Maximilian GÂNJU Zeci de jandarmi, poliþiºti, pompieri ºi paramedici SMURD vor asigura mãsurile de ordine ºi siguranþã publicã pe timpul slujbei religioase ºi-i vor

ghida pe credincioºi cãtre mormântul pãrintelului. Arsenie Boca s-a nãscut în 1910, în Vaþa de Sus, judeþul Hunedoara, iar în 1929 intrã la Academia Teologicã din Sibiu ºi-ºi vinde

casa pãrinteasca pentru a-ºi continua studiile. Ajunge la Mânãstirea Prislop, unde devine stareþ, însã este arestat de securiºti ºi dus la Canal, pentru un an de zile. Întors la Prislop, este iarãºi arestat pentru ºase luni. Trece în nefiinþã în 28 noiembrie 1989, în Sinaia, ºi este înmormântat în cimitirul Mânãstirii Prislop, în data de 4 decembrie. Mormântul pãrintelui Arsenie Boca este loc de pelerinaj pen-

acumulãri de gaz metan, cãderi de la înãlþime în puþuri subterane, surpãri ale tavanului abatajului ºi altele. Dintre aceºtia, 192 sunt în epoca lui Ceauºescu, între 1972 ºi 1989 gãsindu-ºi moartea în minã un numãr de 192 de truditori ai scoaterii cãrbunelui la suprafaþã. Nici dupã 1990, pierderea de vieþi omeneºti nu a încetat, ºi chiar dacã

tru mii de credincioºi. Atât în timpul vieþii cât ºi dupã moartea sa, pãrintele Arsenie Boca a înfãptuit minuni spun credincioºii ºi chiar dacã nu a fost canonizat oficial, este considerat Sfântul Ardealului. În fiecare an sute de mii de credincioºi trec pe la mormântul pãrintelui pentru a se ruga.

numãrul victimelor s-a micºorat, cel al evenimentelor soldate cu morþi s-a îndesit. Fãrã a le mai pune la socotealã ºi pe cele soldate doar cu rãniþi, deºi în multe cazuri gravitatea rãnilor a fost deosebit de mare.

Cu toate acestea, cea mai mare tragedie a mineritului românesc rãmâne cea petrecutã la 7 iunie 1920, când deflagraþia unor cartuºe de dinamitã la Puþul 1 al minei Anina s-a soldat cu decesul a 270 de mineri.

Sâmbãtã, ora 16.00 Preþ bilet: 9 lei

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013

Fac o petrecere în toatã regula

erformanþã pentru primarul primului oraº falimentar din România. Dupã ce a dat sfoarã în þarã cã face chetã pentru a organiza manifestãri de Ziua Naþionalã, pentru cã bugetul local nu are bani, s-au strâns fonduri cât pentru o mie de sarmale ºi tot atâtea porþii de fasole cu cârnaþi, spectacol de muzicã popularã ºi ceai cald ori þuicã fiartã. Maximilian GÂNJU Cele câteva firme care sunt în Aninoasa n-au avut bani de sponsorizãri, aºa cã edilul ºef, Nicolae

Dunca, ºi-a pus la bãtaie butoiul cu þuicã ºi s-a dus pentru a cere sponsorizare la firma nevestei sale. Mai are o promisiune de la o altã firmã, însã nu este sigur cã va

primi ceva. În urma chetei pentru Ziua Naþionalã a României a strâns suma de 2200 de lei. Din buzunarul propriu a pus 1000 de lei, iar consilierii locali au

plusat cu câte o sutã de lei de cãciulã. „La fel am fãcut ºi anul trecut, nici atunci

Maraton de Ziua Naþionalã în Valea Jiului

or alerga cu simbolurile naþionale ºi cele locale la un maraton prin Valea Jiului. Este vorba despre maratoniºtii din Valea Jiului, membrii ai Asociaþiei San Montan, care vor ca de Ziua Naþionalã sã fluture simbolurile României prin Vale. Diana MITRACHE Membrii Asociaþiei de maratoniºti San Montan vin duminicã în alergare de la Petrila spre Petroºani. Va fi un maraton care se încheie în Capitala Vãii Jiului, dupã un traseu de mai bine de 15 km, care ajunge pânã în apropierea

Defileului Jiului ºi se întoarce în Parcul Carol Schreter, la ceremoniile dedicate Zilei Naþionale. „Asociaþia de maratoniºti San Montan din Petrila are o iniþiativã frumoasã de Ziua Naþionalã a României sã alerge câþiva km, de la primãria Petrila, pânã la intersecþia drumului cãtre Târgu

Jiu ºi Lupeni, cu steagul României ºi steagurile celor douã oraºe ºi astfel sã marcheze Ziua Naþionalã a României”, spune Eduard Wersanski, consilier al primarului din Petroºani. Este practic, cea de a treia ºi ultima aler-

gare a maratoniºtilor din Valea Jiului, dupã ce în varã i-au însoþit pe cei din Varpalota când au venit la Petroºani ºi, mai apoi, au plecat ei înºiºi în oraºul maghiar înfrãþit, unde au participat la un semimaraton.

câteva ore sã ajungem în zonele mai îndepãrtate”, au declarat reprezentanþi ai Serviciului Salvamont Petroºani. Turiºtii care urcã pe munte sunt sfãtuiþi sã aibã echipament specific de iarnã ºi

echipament individual de salvare din avalanºã. Dacã temperaturile vor mai scãdea în staþiunile montane din Valea Jiului se va putea schia pentru prima datã în acest sezon.

Week-end pentru schiori

ericol de avalanºe. În staþiunile montane din Valea Jiului ninge de câteva zile, iar stratul de zãpadã mãsoarã peste 27 de centimetri în Parâng. Monika BACIU Iubitorii sporturilor de iarnã sunt aºteptaþi sã urce la munte în acest weekend, iar responsabilii Serviciului Salvamont îi sfãtuiesc pe aceºtia sã nu se aventureze pe traseele montane nemarcate pentru cã existã riscul de a se produce avalanºe, iar

accesul în zonã este dificil. ”Le recomandãm turiºtilor care urcã la munte sã nu se aventureze pe traseele nemarcate pentru cã din cauza stratului gros de zãpadã care sa aºternut existã riscul producerii de avalanºe, iar accesul este destul de dificil în zonã. Poate dura

nu am avut bani la bugetul local. Dãm ceai cald, þuicã fiartã ºi vin fiert. Banii strânºi îmi ajung pentru mâncare iar cu vinul ºi þuica tot eu vin, sponsorizez. Noroc cã am fãcut 50 de kile de þuicã ºi pun la bãtaie jumãtate de acolo. De la firmã, de la nevasta-mea, am promisiune ºi încã de

la o firmã, de alte douã sponsorizãri”, a declarat primarul localitãþii, Nicolae Dunca. Oraºul Aninoasa din Valea Jiului este în insolvenþã ºi se aflã sub administrare specialã din cauza datoriilor. Declinul localitãþii a început în 2006 dupã închiderea minei, principalul contributor la bugetul local.

14 Program & Horoscop

10:30 Dosar România (r) 11:30 Dispãruþi fãrã urmã 12:00 Europa mea (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r) 18:15 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Sã moarã Romeo

7:00 ªtirile dimineþii 7:55 Business B1 la zi 8:00 ªtirile dimineþii 8:55 Business B1 la zi 9:00 ªtirile dimineþii 9:55 Business B1 la zi 10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Rivala (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Tentaþie periculoasã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:45 Las fierbinþi 22:00 Fotbal Europa League: Dnepr - Pandurii 0:00 Dexter

21 martie *** 20 aprilie Astãzi daþi dovadã de mult curaj în afaceri. Þineþi seama de sfaturile unei rude mai în vârstã. Dupã-amiaza s-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã nu vã ocupaþi destul de problemele casei. Nu vã enervaþi.

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului (r) 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Champions League 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid Galatasaray 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Real Madrid Galatasaray 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Champions League 16:00 Campionii Digi Sport 17:00 Fotbal: Shakhter Karagandy - PAOK 17:45 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Pe plan financiar, se pare cã nu parcurgeþi o perioadã prea bunã. Cãutaþi noi surse de venituri! Spiritul de aventurã ºi optimismul vã determinã sã vã asumaþi riscuri. Fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile financiare.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Treceþi mai uºor peste grijile cotidiene, graþie entuziasmului ºi optimismului cu care începeþi ziua. Dupã-amiazã faceþi planuri pentru o cãlãtorie mai lungã împreunã cu persoana iubitã. Bazaþi-vã doar pe banii pe care îi aveþi. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Vânãtoare fatalã

23 iulie *** 22 august Aveþi succes într-o cãlãtorie de afaceri. Fiþi atent cu persoanele care vã însoþesc. Dupã-amiazã puteþi sã rezolvaþi o problemã de naturã sentimentalã. Fiþi ceva mai îngãduitor! Spre searã, primiþi un cadou de care vã bucuraþi mult.

Acordaþi mai multã atenþie celor apropiaþi, pentru cã s-ar putea sã vi se reproºeze cã sunteþi indiferent. Este cazul sã fiþi mai prudent. Astãzi sunteti predispus la greºeli ºi existã riscul sã pierdeþi bani!

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa sunteþi foarte activ ºi sociabil ºi vã înþelegeþi bine cu toatã lumea. Reuºiþi sã vã pãstraþi optimismul, în ciuda problemelelor sentimentale care vã frãmântã. Profesional, staþi bine.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi suficientã energie pentru a începe noi activitãþi pentru familie ºi casã. Partenerul de viaþã ºi familia vã sprijinã. Detaºaþi-vã de problemele financiare din ultima vreme. Fiþi mai încrezãtor!

Dimineaþa sunteþi apreciat pentru entuziasmul de care daþi dovadã. Vã simþiþi bine la o întâlnire cu prietenii ºi este posibil sã fiþi invitat la o petrecere. Fiþi cumpãtat, ca sã nu aveþi probleme cu sãnãtatea.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dimineaþa luaþi o hotãrâre prin care vã schimbaþi tot programul zilei. Este posibil sã vã întâlniþi cu câþiva prieteni ºi sã începeþi pregatirile pentru o petrecere.

21 ianuarie *** 20 februarie

Vã îmbunãtãþiþi considerabil situaþia financiarã. Luaþi bani atât de la serviciu, cât ºi dintr-o afacere. Aveþi ocazia sã faceþi o investiþie rentabilã, pe termen lung. Menajaþi-vã sãnãtatea. Evitaþi surmenajul!

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi plin de entuziasm ºi pus pe schimbãri. Acum este momentul sã vã faceþi planuri de viitor. Este o zi prielnicã pentru investiþii, afaceri ºi cãlãtorii în interes personal.

21 februarie *** 20 martie Aveþi încredere în forþele proprii ºi daþi dovadã de spirit de aventurã. Nu riscaþi prea mult. Este o zi favorabilã cãlãtoriilor în interes de familie, din care vã puteþi întoarce cu mari satisfacþii financiare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013

ªtergerea datoriilor CEH cãtre CNH, publicatã în Monitorul Oficial

reluarea datoriilor pe care CNH le avea cãtre bugetul statului de cãtre CEH a fost publicatã în Monitorul Oficial. Guvernul a aprobat în ºedinþa de sãptãmâna trecutã un proiect de Ordonanþã de Urgenþã prin care a fost stinsa o datorie de 70,2 milioane de lei pe care Societatea Complexul Energetic Hunedoara (CEH) o are faþã de Compania Naþionalã a Huilei (CNH). În schimb, va prelua, în acelaºi cuantum, datorii ale CNH cãtre bugetul statului. Monika BACIU Practic, CE Hunedoara scapa de datoria provenitã din neplata cãrbunelui livart de CNH. La rândul sãu, CNH se alege cu o oarecare diminuare a datoriei cãtre stat. Este o reducere nesemnificativã, în condiþiile în care CNH datoreazã statului nu mai puþin de 4,78 miliarde de lei.

DECESE Cu nemãrginitã durere soþul Dan ºi fiica Andreea anunþã încetarea din viaþã a dragei lor soþie ºi mamã

IVÃNUª LOREDANA Dumnezeu s-o ierte ºi s-o odihneascã în împãrãþia sa. *** Cu adâncã durere în suflet pãrinþii Vãrãºeþ Ioan ºi Aurelia îºi iau rãmas bun de la draga lor fiicã

IVÃNUª LOREDANA Sã-i fie þãrâna uºoarã. *** Fratele Vãrãºeþ Valentin împreunã cu soþia Mirela ºi copiii Radu ºi Ionuþ deplâng dispariþia prematurã a dragei lor sorã, cumnatã ºi mãtuºã

IVÃNUª LOREDANA Dumnezeu sã o odihneascã în pace. *** Mama soacrã ºi cumnatul Ivãnuº Nicolae îºi iau rãmas bun ºi o conduc pe ultimul drum pe draga lor IVÃNUª

LOREDANA

Dumnezeu sã o odihneascã în pace. *** Cu durere în suflet ºi lacrimi în ochi Raul, Marius ºi Carmen Marton îi spun adio ºi o conduc pe ultimul drum pe cea care a fost o prietenã deosebitã

IVÃNUª LOREDANA Sincere condoleanþe familiei îndoliate.

Motivaþia Guvernului pentru emiterea acestei ordonanþe de urgtenþã este în datã de acordurile semnbate cu Fondul Monetar Internaþional. ”Având în vedere recomandãrile Fondului Monetar Internaþional, Comisiei Europene ºi ale Bãncii Mondiale referitoare la deficitul bugetar prognozat, precum ºi necesitatea reducerii volumului de plãþi restante ºi de arierate înregistrate la nivelul autoritãþilor administraþiei publice centrale pentru evitarea blocajelor financiare de la nivelul acestora, þinând cont de faptul cã neadoptarea de mãsuri imediate, prin utilizarea de proceduri de legiferare pe calea ordonanþei de urgenþã, ar avea consecinþe negative asupra procesului de privatizare a Societãþii "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A., în condiþiile în care s-a depus cererea de insolvenþã a Societãþii "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. de cãtre lichidatorul Companiei Naþionale a Huilei - S.A., în considerarea faptului cã aceste mãsuri constituie situaþii de urgenþã ºi extraordinare a cãror reglementare nu poate fi amânatã, în scopul urgentãrii încasãrii creanþei fiscale administrate de cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, în considerarea faptului cã

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

aceste elemente vizeazã interesul general public ºi constituie situaþii de urgenþã ºi extraordinare, a cãror reglementare nu poate fi amânatã Guvernul României adoptã prezenta ordonanþã de urgenþã. Se aprobã preluarea de cãtre Societatea "Complexul Energetic Hunedoara'' - S.A. a unor obligaþii fiscale datorate bugetului de stat, în ordinea vechimii, cu excepþia celor cu reþinere la sursã, ale Companiei Naþionale a Huilei - S.A., în limita sumei totale de 70.238.352,98 lei, administrate de cãtre Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, datorate ºi neachitate la data intrãrii în vigoare a prezenþei ordonanþe de urgenþã”, se aratã în Monitorul Oficial. Dupã preluarea obligaþiilor, Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, prin organul fiscal competent, va proceda la scãderea din evidenþa fiscalã a obligaþiilor fiscale transmise de Compania Naþionalã a Huilei - S.A.; ºi înregistrarea în evidenþa fiscalã a obligaþiilor fiscale preluate de Societatea "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A. Complexul Energetic Hunedoara a acumulat datoria de 70 milioane de lei cãtre CNH înainte de momentul fuziunii cu o parte din CNH. Reamintim cã cele Hunedoara a fuzionat în luna august 2013 cu partea viabilã a fostului CNH. Încã din 2011, Guvernul a stabilit cã minele Petrila, Paroseni ºi Uricani urmeazã sã fie închise treptat pânã în 2018, iar activele viabile, adicã minele Lonea, Livezeni, Lupeni ºi Vulcan, sã fie incluse în Complexul Energetic Hunedoara.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 28 Noiembrie 2013

Speranþe pentru continuarea lucrãrilor în Straja

efinalizarea lucrãrilor din staþiunea montanã Straja afecteazã sezonul turistic. În Straja lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil stagneazã din lipsa fondurilor. Chiar ºi aºa edilul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã spune cã turiºtii vor avea condiþii optime în aceastã iarnã în staþiune. Monika BACIU ”Nu pot decât sã gândesc cã vom avea un sezon foarte bun în staþiunea Straja, mai mult de atât, ne ajutã ºi natura. În Straja e zãpadã mare, cei care se ocupã în Straja au pregãtit ºi

pârtia de schi, de Moº Nicolae se poate schia în staþiunea Straja”, a declarat Cornel Remeriþã, primarul municipiului Lupeni. Lucrãrile nefinalizate afecteazã zona turisticã. Guvernul nu a alocat în acest an niciun leu pentru dezvoltarea domeniului schiabil. Mai mult decât atât, administraþia localã are de încasat sume importante de bani pentru acest proiect. ”Orice lucrare neterminatã într-un oraº într-o localitate afecteazã cetãþenii, afecteazã zona turisticã. Noi am fãcut tot ce am putut ºi anul acesta, am încercat sã continuãm lucrãrile ºi le vom duce la bun sfârºit ºpi plãtind aceste lucrãri. Nu s-au alocat bani

În plinã iarnã,

de la Guvern pentru aceste lucrãri, pentru acest program foarte important pentru localitatea noastrã, în schimb noi am mers mai departe cu lucrãrile”, a mai spus edilul. În plus, ministrul Turismului, Maria Grapini îi

preciza în urmã cu câteva zile deputatului PSD Cristian Resmeriþã, fiul edilului lupenean, faptul cã primarii au dorit sã îºi atragã capital de imagine

prin realizarea unor domenii schiabile în anumite zone ale þãrii. Primarul municipiului Lupeni o contrazice pe Grapini. ”Nu pot sã mã contrazic cu doamna ministru Maria Grapini, nu pot sã-i spun decât cã este total nepregãtitã în domeniul respectiv, dacã dumneai foloseºte cuvinte de genul cã primarii au încercat

Preþurile din Straja ”se topesc” reþuri mai mici în Straja. Sezonul de iarnã P se apropie, iar cabanierii spun cã anul acesta vor reduce preþurile pentru a atrage mai mulþu turiºti. Emil Pãrãu, principalul investitor în domeniul turistic din Straja deþine mai multe pârtii ºi instalaþii pe cablu, iar acesta a decis sã scadã preþurile cu 20 de procente. Monika BACIU ”În ceea ce mã priveºte eu spun cã noi vom scãdea preþurile în acest sezon, am fãcut niºte oferte deosebite pentru cei care schiazã pe pârtiile pe care le administrãm noi ºi pe instalaþiile noastre. Din socotelile pe care le-am fãcut este vorba de aproape 20% ceea ce înseamnã cã aproape vom fi ”chit pe chit”. Dar vreau prin acest lucru sã atragem turiºtii în Straja pentru cã numai prin preþuri îi putem atrage. Avem pachete ºi pentru sãptãmâna pentru ai atrage pe oameni ca sã vinã ºi în timpul sãptãmânii, pentru weekend-uri, ºi preþurile nu sunt

foarte bune doar pentru cei cazaþi la cabana Montana ci ºi pentru ceilalþi”, a declarat Emil Pãrãu, investitor Straja.

Preþurile sunt mai mult decât accesibile pentru iubitorii sporturilor de iarnã care vor sã îºi petreacã un week-end în Straja. ”Preþurile diferã dar de schiat se va schia cu un preþ undeva la 70 de lei pe zi, ceea ce este un preþ foarte acceptabil, comparativ cu alte staþiuni ºi zone din þarã unde au un singur teleschi ºi unde se plãteºte 120 de lei pe zi. Consider cã preþurile sunt foarte bune în Strajã, neam fãcut niºte socoteli, îmi pare rãu cã poate puteam sã punem ºi mai puþin dar din pãcate la noi în þarã nu este o concurenþã foarte loialã pentru cã noi curentul îl plãtim mult mai scump decât cei de pe Valea Prahovei, noi ajungem sã plãtim curentul cu 30-40% mai mult ºi la o instalaþie pe cablu curentul este 70%”, a mai spus sursa citatã. Potrivit investitorului, trebuie modificate preþurile pentru a atrage turiºtii.

sã îºi facã capital eletoral prin aceste proiecte, greºeºte foarte mult ºi aº vrea sã aud chiar din gura dumneaei, ce face dumneaei pentru a-i creºte imaginea”, a mai spus edilul. În ceea ce priveºte unificarea staþiunii montane Straja cu Pasul Vâlcan, primarul municipiului Lupeni nu poate decât sã spere. ”Nu pot sã îmi imaginez cã nu putem sã ducem la bun sfârºit proiectul respectiv, dar prin rãutatea care se vede, se poate orice. Toate proiectele sunt la mâna ministerului. Administraþiile au muncit foarte mult pentru a face aceste proiecte, este o bãtaie enormã de cap, este o grijã extraordinarã sã terminbi proiectele respective ca dupã aceea sã þi se spunã cã ai vrut sã îþi creascã imaginea electoralã”, a mai declarat edilul. Investiþiile din Straja sunt finalizate în proporþie de 70 de la sutã, însã bani pentru continuarea lucrãrilor nu au mai fost alocaþi.