Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 503

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 27 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Oameni ai Vãii Jiului & dezvãluiri tardive ale serviciilor secrete

Traian Berbeceanu a fost eliberat! >>> PAGINA A 3-A

Omul care a schimbat istoria unui cartier >>> PAGINA A 4-A

1 Decembrie, între fast ºi austeritate >>> PAGINA A 6-A

De Moº Nicolae inculpaþii din Dosarul „Petrila 2008” îºi aflã sentinþa >>> PAGINA A 7-A

Sindicatele nu se pun de acord >>> PAGINA A 7-A Din prea multã dragoste

La 19 ani a ameninþat cã se aruncã de pe un bloc turn din Petroºani >>> PAGINA A 10-A Afacerea cu statul funcþioneazã

Axis Corporate Security, contracte bãnoase cu statul român >>> PAGINA A 11-A

Oameni fãrã case în Valea Jiului >>> PAGINA A 12-A

Cabinet pentru comisii la Petroºani >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Traian Berbeceanu a fost eliberat! F

ostul ºef al BCCO Alba a fost pus în libertate de completul Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie care au judecat recursul fãcut la decizia de menþinere a arestãrii preventive dictatã de Curtea de Apel Bucureºti. Decizia magistraþilor de la ICCJ este definitivã, iar poliþistul va fi judecat în stare de libertate, judecãtorii considerând cã nu reprezintã un pericol social aºa cum au susþinut procurorii DIICOT. În plus, magistraþii au apreciat cã poliþistul nu poate influenþa ancheta derulatã de

procurori ºi au decis cã trebuie luatã în cazul sãu doar interdicþia de a pãrãsi þara. ªeful de la Crima Organizatã Alba este învinuit de sprijinire a unui grup infracþional nestructurat, favorizarea infractorului, omisiunea

Peste 100 de monede ºi douã cãprioare în captivitate, recuperate de procurorii de la Curtea de Apel Alba Iulia

este 100 de monede furate din siturile arheP ologice au fost recuperate de procurorii de la parchetul de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia, în urma unor percheziþii efectuate la domiciliile din judeþul Hunedoara ale unor persoane cercetate în acest dosar. Mai multe persoane sunt cercetate de procurori ai Secþiei de urmãrire penalã ºi criminalisticã din cadrul

sesizãrii organelor judiciare, mãrturie mincinoasã ºi fals în declaraþii, dar ºi de faptul cã nu ºi-a trecut în declaraþia de avere vânzarea unui autoturism. Traian Berbeceanu a declarat cã totul „e o mârºãvie ordinarã!”. ªeful

Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia pentru sãvârºirea infracþiunilor de asociere în vederea sãvârºirii de infracþiuni, efectuarea de detecþii ºi sãpãturi neautorizate, furt calificat ºi nerespectarea regimului de protecþie a bunurilor culturale. De asemenea, în aceastã cauzã au fost efectuate mai multe percheziþii domiciliare, în urma cãrora au fost recuperate bunuri aparþinând patrimoniului cultural naþional. Este vorba despre un lot de 102

BCCO Alba avertiza în urmã cu jumãtate de an cã ofiþerii din subordinea sa, dar ºi el, sunt supuºi la presiuni din partea unor indivizi sprijiniþi politic. Imediat dupã ce s-a dat publicitãþii informaþia privind eliberarea lui, pe site-urile de soclializare unde s-au creat conturi de susþinere a lui, zeci de oameni din toatã þara ºi-au exprimat bucuria. “În sfârºit s-a facut dreptate ºi Comisarul nostru vine azi acasã. Doamne mulþumim!”, stã scris pe contul de facebook Respect, Traian Berbeceanu. Un alt susþinãtor scrie: “Felicitãri judecãtorilor curajoºi!!! Respect, comisare!!! Maximilian GÂNJU

monede denari imperiali din argint, 6 monede din bronz ºi 17 monede medievale din argint, care urmeazã sã fie depuse la Muzeul Naþional de Istorie a României în vederea expertizãrii. „De asemenea la domiciliile unora dintre învinuiþi au fost descoperite douã detectoare de metale, unul marca Minelab – model SAFARI ºi unul marca Fisher.În acelaºi context au fost descoperite ºi ridicate un numãr de 8 trofee de cerb, cerb lopãtar, þap ºi muflon, iar la domiciliul unuia dintre învinuiþi au fost identificate douã cãprioare þinute în captivitate”, au precizat reprezentanþii Biroului de Informare Publicã ºi Relaþii cu Presa din cadrul Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Alba Iulia. În cauzã continuã cercetãrile penale. Car men COSMAN

Fostului prefect de Hunedoara i sa fãcut rãu la volan

faceristul din Valea Jiului, Aurelian Serafinceanu, fost prefect al judeþului, a ajuns la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, marþi seara, dupã ce i s-a fãcut rãu ºi a rãmas în autoturismul sãu oprit pe o trecere de pietoni.

Trecãtorii care l-au vãzut au dat alarma, iar la faþa locului au ajuns imediat atât paramedicii SMURD ºi o echipã de descarcerare cât ºi o Ambulanþã. Apelul de urgenþã a fost confuz astfel cã pompierii ºi paramedicii SMURD s-au temut cã a fost vorba de un accident rutier. Când au ajuns la faþa locului au constatat cã ºoferului i se fãcuse dintr-o datã rãu, era conºtient ºi acuza dureri în zona pieptului. Serafinceanu a avut probleme cardiace ºi dupã ce i s-a acordat primul ajutor, a fost dus cu Ambulanþa la Unitatea Primire Urgenþe a Spitalului Petroºani pentru a fi consultat de medicii specialiºti. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Omul care a schimbat istoria unui cartier

n tânãr din Vulcan, rãmas orfan în copilãrie, a reuºit sã schimbe imaginea unui cartier din Vulcan, care a fãcut înconjurul lumii. Omul a ajuns sã trãiascã în SUA, dar a reconstruit un bloc din celebrul Cartier Dalas, chiar în momentul în care administraþia intenþiona sã îl demoleze. Diana MITRACHE

Cinci ani a durat investiþia ºi, dupã ce a cumpãrat cu un miliard de lei vechi o ruinã de blocturn, vulcãneanul stabilit în America a finalizat lucrarea. Blocul din Dalas este poate cel mai modern din Valea Jiului ºi asta spune ºi Dorel ªchiopu, fost consilier local, cel care l-a încurajat pe Florin Druþã ºi care i-a insuflat aceastã idee, în momentul în care a vãzut articolele ajunse în presa internaþionalã despre cartierul ce se ruina, dar în care a copilãrit. „I-am trimis câteva fotografii cu aºa-numitul

bloc fantomã din Dalas. Era acel bloc care a fost prezentat la televiziunile centrale ca simbol indubitabil al decandenþei Vãii Jiului, Vale a Jiului despre care nu se mai ºtia decât cã de aici au plecat mineriadele. Vã mãrturisesc cã nu am crezut niciun moment cã acele fotografii vor însemna altceva decât un subiect de glumã”, a spus Dorel ªchiopu, fost consilier ºi prieten cu Florin Druþã, la inaugurarea imobilului. Florin Druþã nu a putut veni la inaugurare ºi poate nici nu ºi-a dorit faimã, dar are o poveste interesantã, pe care toatã lumea o apre-

ciazã. A rãmas orfan de mic ºi s-a descurcat singur în viaþã, iar atunci când a considerat cã are destul, a investit la Vulcan, în cartierul în care a crescut – unul sãrac ºi ruinat, dupã plecarea minerilor veniþi din toate colþurile þãrii sã dea cãrbune, dar sãrãciþi de disponibilizãrile succesive, ce i-au momit cu bani pânã au rãmas pe drumuri.

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânã în data de 31.12.2013 pentru ridicarea bonurilor de cãrbune ( cei care se încãlzesc cu sobe) cuvenite pe anul 2013 ºi apoi depunerea acestora, în vederea eliberãrii raþiilor de cãrbune, la CEH –DIVIZIA MINIERÃ - PCVJ (PREPARAÞIA COROEªTI). De asemenea pensionarii racordaþi la reþelele de termoficare vor depune documentele justificative care atestã plata agentului termic pe anul 2013 (facturã, chitanþã) . Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Nimeni nu a fãcut un calcul exact al investiþiei, dar ceea ce a ieºit este cel mai modern ºi mai utilat bloc din Vulcan. Florin Druþã nu s-a lãsat dezamãgit de piedici ºi a fost mereu sigur cã a fãcut ceea ce trebuie, chiar în momentul în care administraþia localã se pregãtea sã-l demoleze. Asta recunoaºte ºi primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, care încã mai promite cã le va amenaja o parcare, în care deocam-

Diplome de longevitate pentru performerii cãsniciei la Petroºani

e lângã tradiþionala P premiere a cuplurilor care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, Primãria municipiului Petroºani intenþioneazã sã mai acorde, la finalul acestui an, o recompensã pentru cele mai longevive familii din comunitatea localã a Petroºaniului.

datã a turnat numai niºte pietriº. Blocul are mai multe apartamente cu douã sau trei camere, o garsonierã ºi unele sunt deja utilate corespunzãtor. Dotãrile sunt de ultimã generaþie ºi, de la pardosealã, pânã în baie, totul este nou. Cei care se vor muta acolo, pot sta în chirie ºi sumele la care se poate închiria variazã între 450 de lei ºi 900 de lei, în funcþie de apartament. Deja primii chiriaºi stau acolo de ceva timp ºi toþi s-au declarat mulþumiþi de condiþiile de acolo. „Este foarte bine ºi frumos. Avem tot ce ne trebuie ºi un apartament foarte modern pe care nu îl gãseam nici la Petroºani”, a mãrturisit o locatarã de la etajul II. Blocul este îngrãdit, are poartã ºi portar, internet, e racordat la televiziunea prin cablu ºi fiecare baie ºi bucãtãrie are aparatura necesarã, iar în plus, va fi singurul din Vulcan în care funcþioneazã liftul.

Astfel, în luna decembrie vor fi acordate diplome de fidelitate familiilor care au împlinit cel puþin 60 de ani de cãsnicie. În acest sens, primarul Tiberiu Iacob Ridzi invitã familii care au cel puþin 60 de ani de cãsnicie sã se înscrie, în vederea participãrii la acest eveniment, la Primãria municipiului Petroºani. Detalii suplimentare se pot obþine la Biroul de Relaþii Publice al Primãriei Municipiului Petroºani.

Dezvaluiri 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Oameni ai Vãii Jiului & dezvãluiri tardive ale serviciilor secrete

upã 16 ani, serviciile secrete s-au trezit sã vorbeascã despre Proiectul Roºia Montanã, în care sunt implicaþi ºi oameni ai Vãii Jiului ajunºi pe funcþii ca specialiºti în minerit ºi geologie. Este Vorba de lupeneanul Ion Gâf Deac, pe când era ambasador la Sydney ºi Dumitru Puiu Horea, ca fost director general al Direcþiei Generale Mine ºi Geologie. Procurorul militar col.(r) Gheorghe Oancea vorbeºte despre un dosar Roºia Montanã, dar asta dupã ce, bolnav de scârbã, a pãrãsit sistemul de câþiva ani buni. Dezvãluirile sale aveau cu adevãrat valoare dacã ar fi fost fãcute la momentul potrivit, pentru cã, acum, declaraþiile colonelului reliefeazã dezertarea sa din toiul unei lupte importante pentru România. Cazul Roºia Montanã a devenit atât de important prin protestele ample ºi dezbaterile publice încât poate produce o schimbare fundamentalã a modului în care autoritãþile statului trateazã investitorii strãini, în favoarea României ºi nu a intereselor private. Acest lucru se putea realiza cu ani în urmã, dar SRI, procurori militari care s-au ocupat de caz, abia acum vorbesc, când nu mai fac parte din sistem. Este cazul procurorului militar col. (r) Gheorghe Oancea, care face ”dezvãluiri incendiare” pentru Cotidianul.ro, preluate de stareanatiunii.com, apariþii tv, cu referire la dosarul “Roºia Montanã” pe care îl instrumenta ca procuror militar în secþia parchetelor militare. A pãrãsit sistemul scârbit fiind de ce se întâmpla. Dacã acest gen de oameni nu sufereau de scârbã dându-se la o parte ºi lãsând ca devalizarea României sã se producã, poate alta era situaþia de acum. Lupeneanul Ioan

Gâf Deac a venit cu ideea investitorilor în minerit Dezvãluirile sale scot în evidenþã reaua credinþã a unora, dar ºi prostia autoritãþilor în cazul Roºia Montanã. În ºirul dezvãluirilor apar ºi oameni ºi fapte ale unor specialiºti din mineritul Vãii Jiului, respectiv Ioan Gâf Deac, plecat din Lupeni, profesor universitar, cu expertizã în energie, ajuns în ministerul Economiei, apoi ambasador al României la Sydney, Australia etc., ºi Dumitru Puiu Horia, din Petrila, director general al Direcþiei Generale Mine ºi Geologie. Este vorba despre faptul cã guvernele de dupã 1989 nu aveau nici un gând sã mai investeascã în mineritul din România, drept pentru care ambasadorul a încercat sã atragã investitori pe care i-a prezentat guvernului din 1996, în cazul Roºia Montanã. Pentru aceastã iniþiativã a fost blamat, de parcã ar fi fost singur în þarã… Afacerea Roºia Montanã a început ºi continuat pe timpul guvernãrilor Ciorbea,

fost sesizat de Serviciul Român de Informaþii cu privire la sãvârºirea unor fapte penale care vizau siguranþa naþionalã.

n ofiþer MAPN a cartografiat zãcãmintele, a vândut ºi a ajuns director la RMGC.

Radu Vasile ºi Isãrescu, care a avut ca miniºtri ai industriei ºi comerþului pe Cãlin Popescu-Tãriceanu (12 decembrie 1996 5 decembrie 1997), Mircea Ciumara (5 decembrie 1997 17 aprilie 1998), apoi Radu Berceanu (17 aprilie 1998 - 22 decembrie 1999) ºi din nou Radu Berceanu (22 decembrie 1999 28 decembrie 2000), când s-a instalat Guvernarea Nãstase ºi pânã astãzi. Puiu Horea apare în scenã în anul 2000, pe vremea guvernãrii Isãrescu, când, în calitatea de director general al Direcþiei Generale Mine ºi Geologie, s-a prezentat la minsterul condus de Radu Berceanu pentru a întreba cum rãmâne cu Roºia Montanã Gold Corporation.

roiect bun, stat prost

”Când am ajuns eu la minister era deja semnat contractual de asociere între Minvest ºi Roºia Montanã Gold Corporation din Canada. Cotele de participare nu erau în favoarea noastrã – 21%. În acest caz, statul roman nu era interesat de investiþii în afacere, dar bãncile erau dispuse sã

finanþeze ºi atunci s-a fãcut expunerea de motive pentru continuarea activitãþii. Astfel licenþa de explorare, repet EXPLORARE, s-a dat pãrþii cu cota cea mai mare în afacere – Roºia Montanã Gold Corporation – de cãtre ANRM care este subordonatã guvernului. Lispa de interes a României este doveditã de cota de sa de 21%, pentru cã în rest, din punct de vedere tehnic, proiectul este unul foarte bun. Lucrurile se pot repara, dacã se doreºte. Primul lucru este redeschiderea laboratoarelor ºi poansonarea. Altfel, unde te duci? La Budapesta sau Viena? Apoi Minvest sã vinã cu partea sa de investiþie. Cei de la Roºia Montanã au fãcut ºi ei niºte greºeli. Timpul de exploatare este prea scurt, 17 ani, ceea ce înseamnã o cantitate, sã zicem, de 40 de tone pe an, în timp ce Europa produce 4 tone pe an, ºi au reacþionat. De aceea se spune cã protestele sunt ”alimentate” din exteriorul României. Chestiunea cu ilegalitãþi la bursã este o aberaþie, pentru cã bursa londonezã are niºte condiþii drastic, acolo nu poþi participa decât auditat. Pãrerea

mea este cã intenþia a fost bunã, proiectul este bun, doar interesele þãrii trebuie regândite” – a declarat Puiu Horea, fost director general în Ministerul economiei ºi preºedinte AGA al Minvest Deva.

ezvãluri întârziate ale serviciilor secrete

Procurorul militar col. (r) Gheorghe Oancea, a vorbit despre amploarea acestei afaceri pentru Cotidianul.ro având în vedere cã acest dosar, Roºia Montanã, îl instrumenta în calitatea sa procuror militar în secþia parchetelor militare. Cam tardive aceste dezvãluri pe care le face procurorul militar la ani buni dupã pãrãsirea sistemului de care s-a scârbit. Informaþiile din dosarul “Rosia Montanã”, conform declaraþiilor procurorului militar col. (r) Gheorghe Oancea vi le prezentãm mai jos:

n ofiþer MApN a vândut ºi a ajuns director RMGC

Eu, ca procuror militar în secþia parchetelor militare, în anul 2002 în toamnã, am

În vizorul SRI era un maior din Direcþia Topograficã a MApN care în perioada ’95’96 – sau mai târziu, nu mai reþin chiar exact perioada exactã -, desemnat sã desfãºoare misiuni topografice, fãcuse în zona Roºia Montanã o mulþime de cercetãri de specialitate, în ideea cã în acea zonã ereu amplasate ºi niºte unitãþi militare. Din elicopter, sau de la sol, s-au fãcut fotograme, mãsurãtori de tot felul în materia amplasãrii ºi structurii întregii zone, chestiuni care au fost înregistrate pe niºte dischete, dupã care acest ofiþer îºi dã demisia din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi devine unul dintre directorii Gabriel Resources. Sesizarea a venit la mine împreunã cu alte documente care indicau faptul cã acest ofiþer a sãvârºit niºte fapte penale. Fireºte cã am început cercetãrile în acea cauzã ºi nu m-am limitat doar la transmiterea de date secrete cu caracter militar cãtre persoane neautorizate ce aducea atingere siguranþei naþionale.Am pãtruns mai în profunzimea acestei afaceri care se numeºte astãzi Roºia Montanã. Ce am constatat, domnule? CONTINUARE ÎN PAGINILE 8-9

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Municipalitatea de la Lupeni nu a alocat niciun leu pentru manifestãrile de 1 decembrie. Potrivit edilului aici vor avea loc depuneri de coroane ºi o slujbã religioasã, însã nu au fost alocaþi bani pentru alte manifestãri.

”Nu am alocat bani pentru 1 decembrie. Vor avea loc depuneri de coroane ºi slujbe religioase. Eventual dacã cineva doreºte sã meargã la Alba Iulia vom închiria un autocar”, a declarat primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã. În schimb, edilul din Uricani va celebra ziua Naþionalã a României la colegul sãu din Aninoasa Nicolae Dunca, care l-a invitat acasã la fasole cu ciolan. ”Nu am alocat bani pentru 1 decembrie, vom avea depuneri de coroane ºi slujbã religioasã. Vom pune în oraº steaguri ca sã marcãm aceastã zi. În rest nu organizãm nimic, ci mã voi duce la colegul meu Dunca care m-a invitat la el acasã la fasole cu ciolan”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

(r) Virgil Sanda, secretarul Asociaþiei Cadrelor Militare în Retragere ºi în Rezervã din Valea Jiului. De-a lungul anilor, comemorarea victimelor cãrbunelui a adunat tot mai puþini dintre urmaºii minerilor ºi militarilor

decedaþi în 29 noiembrie 1980. Astfel, anul trecut, la troiþa ridicatã în memoria celor 53 de oameni morþi în explozia din anul 1980 au mai venit rudele a doar patru dintre aceºtia. Militarii decedaþi, oricum, nu aveau rude în Valea Jiului...

1 Decembrie, între fast ºi austeritate

decembrie sãrbãtorit cu fasole ºi ciolan în parc sau la colegii edili. La finele acestei sãptãmâni întreaga suflare româneascã va sãrbãtori aniversarea a 95 de ani de la Marea Unire din 1918. ªi în Valea Jiului aceastã zi va fi marcatã de administraþiile locale. Monika BACIU Carmen COSMAN

asole de post la Petroºani Primãria Municipiului Petroºani pregãteºte ºi în acest an câteva mii de porþii de fasole cu cârnaþi pentru cei care doresc sã sãrbãtoreascã 1 Decembrie în Parcul Carol Schreter, aºa cum se întâmplã de câþiva ani încoace. Diferenþa ester cã, în acest an, municipalitatea s-a gândit ºi la cei care þin Postul

Crãciunului ºi nu mãnâncã bucate „de dulce”. „Anul acesta, vom începe manifestãrile la ora 12.00 prin arborarea Drapelului Naþional, apoi programul va continua. Pentru acest an, fasolea este de post. Cârnaþii sunt serviþi separat, pentru cei care þin post”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi. Consiliul Local Petroºani a alocat suma de 37.000 de lei pentru organizarea sãrbãtorilor dedicate

Zilei Naþionale a României.

anfarã ºi concursuri ºcolare La Petrila administraþia localã va marca evenimentul prin implicarea directã a copiilor. Ei sunt viitorul ºi fiecare trebuie sã îºi cunoascã istoria. Astfel, la ºcolile din localitate vor fi organizate diferite concursuri istorice pe tema marii uniri. Nici administraþia nu se lasã mai prejos. ”În ºcolile ºi liceul din localitate vor fi programe în cinstea zilei de 1 Decembrie, iar primãria ºi consiliul local la Casa de Culturã, în ziua de 1 Decembrie, vom organiza depuneri de coroane cu o scurtã slujbã de pomenire a eroilor cãzuþi pentru

întregirea neamului ºi a României Mari, a actului de unire de la 1918. Fanfara va prezenta un program ºi cam atât la nivel de oraº”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

adrele militare dau onorul la Vulcan Administraþia localã de la Vulcan a alocat 15 mii de lei pentru manifestãrile prilejuite de aniversarea a 95 de ani de la Marea Unire. Pe lângã invitaþii de seamã ce vor veni sã marcheze aceastã zi, la

Reprezentanþii militarilor nu au fost invitaþi

ineri, 29 noiembrie, la E.M. Livezeni vor fi comemoraþi cei 33 de ani scurºi de la cea mai mare explozie de metan înregistratã în minele din România dupã cel de Al Doilea Rãzboi Mondial. Mircea NISTOR În cifre reci, bilanþul zilei de tristã amintire

29 noiembrie 1980 a fost urmãtorul: 53 de morþi (38 de mineri ºi 15 militari în termen),

27 de rãniþi (19 mineri ºi 8 soldaþi), 35 de vãduve ºi 75 de copii rãmaºi orfani de tatã. La comemorarea celor 33 de ani au fost invitaþi sã participe reprezentanþii autoritãþilor locale, ai sindicatelor sau ai Complexului Energetic Hunedoara. Nu însã ºi cei ai militarilor morþi

ªi militarii au murit în subteran

n minele din Valea Jiului, în anii „Epocii de Aur”, au activat în subteran ºi câteva mii de militari. Mulþi dintre tinerii bãgaþi cu forþa în minã de regimul comunist au fost accidentaþi mai mult sau mai puþin grav, unii dintre ei pierzându-ºi viaþa. Mircea NISTOR

În perioada 13 septembrie 1977 - 22 decembrie 1989, când numãrul angajaþilor CNH depãºea cifra de 50.000 de persoane,

în minele din Valea Jiului au muncit ºi tinerii recrutaþi la oaste. Dintre aceºtia, 80 ºi-au pierdut viaþa în timpul „serviciului”. Alþi 18 tineri s-au ales cu invaliditãþi perma-

nente, în timp ce 1.383 de militari au suferit accidente soldate cu incapacitate temporarã de muncã. Pentru toþi aceºtia dar în special pentru tinerii care au decedat în subteran, Asociaþia Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere din Valea Jiului intenþioneazã sã ridice un monument.

sau rãniþi... „De-a lungul celor 33 de ani scurºi de la accidentul de muncã de la Mina Livezeni nu am fost nici mãcar o datã invitaþi sã participãm la comemorare. Nici mãcar în acest an. Aceasta, deºi, în urmã cu 33 de ani, la EM Livezeni, au murit 15 militari”, a precizat col În cazul în care vor fi gãsiþi ºi banii necesari, monumentul ar urma sã fie amplasat fie în incinta Complexului Energetic Hunedoara fie la Muzeul Mineritului, din Petroºani.

Vulcan, se va servi tradiþionala ºi nelipsita fasole cu ciolan. La evenimentele de la Vulcan vor participa mai multe cadre militare ºi un pluton de copii de la Alba Iulia.

ãrã bani pentru 1 Decembrie

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Specialiºtii în minerit sunt pe cale de minierã a Complexului dispariþie D ivizia Energetic Hunedoara riscã sã rãmânã

aproape ºi efectiv nu mai ai cu cine sã lucrezi, iar acum nici nu mai ai pe cine sã ridici”, explicã oficialul.

fãrã specialiºti în urmãtoarea perioadã de timp, dacã nu va fi gândit un program pentru formarea ºi pregãtirea tinerilor. Dacã mâine s-ar face disponibilizãri în minerit, trei din patru specialiºti ar îndeplini condiþiile de a intra în pensie. Maximilian GÂNJU

Mineritul din Valea Jiului va avea viitor dacã modernizarea grupurilor III ºi IV de la Termocentrala Mintia va fi fãcutã. Pentru cel puþin 30 de ani va mai fi nevoie de huila din bazinul carbonifer al Vãii Jiului, însã divizia minierã a Complexului Energetic Hunedoara nu ºtie dacã va mai avea cu cine sã dea producþie. În acest moment CEH are o problemã pe partea minierã cu cadrele tehnice, numãrul specialiºtilor fiind tot mai mic. Acest lucru este recunoscut chiar ºi de directorul adjunct al Complexului, Nicolae Drãgoi care a precizat cã trebuie discutat cu reprezentanþii Universitãþii

Petroºani ºi la liceele cu profil minier din Valea Jiului pentru pregãtirea noii generaþii de meseriaºi.

ecalificaþi sunt cu duiumul În cazul în care CEH ar face anga-

De Moº Nicolae inculpaþii din Dosarul „Petrila 2008” îºi aflã sentinþa

Carmen COSMAN

„Trebuie regânditã politica de personal. De exemplu, la EM Livezeni dacã mâine s-ar face disponibilizãri de personal, ar pleca trei din patru cadre tehnice. ªefii de sector ar pleca toþi

n urmã cu câteva luni directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, spune cã vrea sã aducã la aceeaºi masã toate sindicatele. Pânã acum acest lucru nu s-a întâmplat.

”Ultima rundã de întâlniri am avut-o sãptãmâna trecutã, mai sunt mici animozitãþi, dar suntem pe drumul cel bun ºi am reuºit sã gãsim multe puncte comune”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al

Retehnologizarea de la Mintia care este pe cale sã devinã realitate, ar þine industria minierã în viaþã pentru urmãtorii 30 de ani. Perioada este suficientã pentru ca o generaþie de specialiºti pregãtitã acum sã poatã ieºi la pensie din industria extractivã a Vãii Jiului.

nculpaþii din Dosarul „Petrila 2008” îºi vor afla pedepsele chiar de Moº Nicolae. Magistraþii de la Curtea de Apel Craiova au amânat pronunþarea în acest dosar pentru data de 6 decembrie.

jãri în minerit, ar putea dintr-un foc sã încadreze 2000 de necalificaþi, însã aceºtia nici nu vor avea habar cum se intrã într-o minã. S-a ajuns în situ-

Sindicatele nu se pun de acord

Monika BACIU

aþia ca Valea Jiului sã ducã lipsa inginerilor minieri ori a altor specialiºti dupã ce toate datele arãtau cã mineritul va dispãrea. Acum, responsabilii CEH trebuire sã discute cu dascãlii din învãþãmântul universitar de la Petroºani pentru a reînfiinþa unele specializãri cu profil minier.

CEH. Sindicatul Muntele este reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, iar colaborarea dintre cele douã pãrþi se desfãºoarã normal. ”A existat ºi pânã acum colaborarea cu sindicatul Muntele. Eu din punctul meu de

vedere consider cã toþi angajaþii Complexului trebuie sã fie reprezentaþi ºi indiferent de cum se vor împãrþi organizaþiile sindicale voi insita permanent ca toþi angajaþii prin normã de reprezentativitate sã fie prezenþi la discuþii”, a mai precizat sursa citatã. Dacã toate sindicatele vor sta la aceeaºi masã cu administraþia CEH rãmâne de vãzut. Divergenþe existã între pãrþile sindicale, care fiecare îºi disputã supremaþia.

Dupã mai multe luni de amânãri ºi analizare a probelor depuse la dosar, judecãtorii de la Curtea de Apel Craiova sunt la un pas de a pronunþa sentinþa în acest caz. La ultimul termen de judecatã aceºtia au decis amânarea pronunþãrii la data de 06 decembrie 2013. Curtea de Apel Craiova a judecat recursurile formulate împotriva sentinþei Tribunalului Gorj, dar cauza a mai ajuns o datã pe la aceastã instanþã de judecatã. Reamintim cã, în

data de 11 mai 2012, magistraþii din Craiova au dispus casarea sentinþei ºi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, instanþã care menþinuse sentinþele pronunþate de Judecãtoria Târgu Jiu. Dupã rejudecare, pedepselor celor trei foºti ºefi ai minei Petrila s-au redus faþã de sentinþa iniþialã. Astfel, fostul director Aurelian Necula a fost condamnat la 6 ani ºi 6 luni închisoare, Roºu Gheorghe – fost inginer ºef securitate minierã a fost condamnat la 4 ani închisoare, iar Ungur Dan ªtefan ºeful staþiei de sal-

vare minierã tot la 4 ani închisoare. Iniþial, Judecãtoria Târgu Jiu l-au condamnat, în noiembrie 2010, pe Aurelian Necula, la ºapte ani ºi ºase luni de închisoare, Gheorghe Roºu a fost condamnat la ºase ani ºi ºase luni de închisoare, iar Dan Ungur la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Cei trei ºefi au fost învinovãþiþi de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi de infracþiuni privind nerespectarea mãsurilor de protecþie a muncii în cazul accidentului colectiv de muncã din 15 noiembrie 2008 în care ºi-au pierdut viaþa 13 mineri ºi salvatori. Atât inculpaþii, cât ºi Parchetul ºi rudele victimelor au formulat recurs împotriva sentinþei pronunþate de magistraþii gorjeni în data de 13 decembrie 2012.

8 Dezvãluiri

Dezvãluiri 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Oameni ai Vãii Jiului & dezvãluiri tardive ale serviciilor secrete URMARE DIN PAGINA A 5-A

mbasadorul Ioan Gâf Deac l-a adus pe Frank Timiº, din Sydney Cã prin 1996, când la Ambasada României din Sydney a fost numit ambasador un anume domn Gâf Deac, care anterior îndeplinise funcþia de ministru secretar de stat la Ministerul Industriilor ºi avea în responsabilitate activitatea minierã. Acest domn ambasador a intrat în legãturã cu un cetãþean australian de origine românã, un anume Frank Timiº (n.r. – fost Vasile Timiº), care, deºi nu avea nici o specializare în domeniul minier, ºi-a arãtat – vai de mine – aplecarea pentru a investi în mineritul din România. Acest Frank Timiº, dupã datele existente la dosar la acea vreme, era suspectat de tot felul de infracþiuni legate de traficul de droguri. Fireºte cã a atras atenþia autoritãþilor noastre la vremea aceea, dupã ce ºi-a început activitatea în România, dar, vedeþi dumneavoastrã, instituþiile se pare cã nu erau încã aºezate, în serviciile secrete se schimbau generaþii, au fost aduºi tineri care poate aveau veleitãþi, dar nu aveau experienþa ºi organi-

zarea care presupuneau o activitate foarte serioasã. Cert este cã Frank Timiº vine în România, i se deschid toate uºile la Ministerul Industriilor, la Regia Cuprului ºi Aurului Deva, la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale ºi implicit la mina Roºia Montanã.

ânzarea aurului a început cu Protocolul de colaborare pentru exploatarea haldelor de steril Prin ’97, dupã aceste tatonãri, se realizeazã, domnule, un protocol de cooperare. Chiar aºa se ºi numea, Protocol de Cooperare între firma Gabriel Resources, patronatã de acest Frank Timiº – un off-shore care-ºi avea sediul în Insula Jersey din Channel Islands -, ºi Regia Cuprului ºi Aurului Deva. La momentul acela, activitatea minierã la Roºia Montanã trecea

prin mari dificultãþi. Toatã activitatea era subvenþionatã de stat. Tot aici îl cunoaºte pe Ovidiu Tender. Tender preluase în 1995 Institutul de Cercetãri Mineralogice, institut care – vã daþi seama -, dupã atâþia ani de activitate, deþinea extraordinar de multe date privind mineritul din România; analize, prospecþiuni, cercetãri… Cert este cã, dupã ce se realizeazã acest protocol, se observã, foarte interesant, cã gãsim funcþionari ai statului, foºti sau chiar activi, din Regia Cuprului ºi Aurului Deva sau ANRM, în consiliile de administraþie ale Gabriel Resources ºi Tender Group S.A. Foarte ciudat. Ori aºa, ori aºa! Pe listele Gabriel Resources apare ºi acest director, maiorul din MApN care-ºi dãduse demisia ºi transmisese, conform serviciilor, date secrete ce afectau siguranþa statului.

P. Tãriceanu ºi R. Berceanu au avizat proiectul de societate mixtã cu Gabriel Resources Mi-aduc aminte cã în dosar se vorbea foarte clar de plângeri fãcute de reprezentanþii unor firme serioase din Europa. Toate au fost tratate cu dispreþ total, în mod ciudat ºi suspect. Domnule, la un moment dat, prin 1997 – c-aici este problema extraordinarã – se redacteazã un Proiect de Contract de asociere între Gabriel Resources ºi Regia Cuprului ºi Aurului Deva (ulterior Minvest) vizând asocierea în vederea realizãrii unui obiectiv – ºi atenþie la o chestiune care este esenþialã! -, propunerea partenerului strãin, a lui Gabriel Resources, avea ca element de esenþã reexploatarea haldelor de steril, domnule! Reexploatarea sterilului, nicidecum exploatarea perimetrului virgin, neexploatat… prin tehnologie avansatã… Acest aºa-zis contract – þin minte cã avea scris sus, în stânga, pe prima paginã, titulatura „Proiect” – a fost semnat de 6-7 persoane cu responsabilitãþi majore din cadrul Întreprinderii Roºia Montanã, Regiei Deva, ANRM… Mai mult, la dosar se aflã douã adrese semnate de doi miniºtri în funcþie în acea perioadã, Cãlin

Popescu Tãriceanu ºi Radu Berceanu, care deºi vãd cã e vorba de o firmã fãrã experienþã în domeniul minier, cu sediul într-un paradis fiscal, fãrã sã obiecteze în vreun fel, îºi dau acordul pentru constituirea acestei societãþi mixte. La momentul respectiv, prin protocolul de colaborare ºi ulterior prin proiectul de contract, societatea ce urma a fi nou înfiinþatã dobândeºte dreptul de explorare, deºi – mare, mare atenþie acum la o chestiune foarte subtilã! – iniþial se stipula reexploatarea haldelor de steril. Dom’le, punct! Pentru ca mai apoi sã treacã pe ºest ºi la

exploatare… Asta-i cu totul altceva. Ei au previzionat de la început cã vor primi ºi dreptul de exploatare.

u plecat 80 de tone de minereu pentru expertizã Mai mult, odatã cu dreptul de explorare, aceastã companie care nu era încã înfiinþatã face niºte sondaje, mai exact recolteazã opt containere de minereu, circa 80 de tone, care sunt expediate în Australia. Minereul în discuþie devine obiect de cercetare a uneia dintre cele mai prestigioase firme din lume, specializatã în determinarea

conþinutului de metale preþioase dintr-un minereu prezentat spre analizã. Mi-aduc foarte bine aminte cã în perioada aceea am solicitat directorului adjunct al SRI ca, prin mijloacele specifice pe care dumnealor le au la dispoziþie, sã-mi identifice locaþiile din zona Roºia Montanã de unde s-au prelevat acele 80 de tone de minereu puse în containere. Sunt documente vamale care atestã acest transport. ªi vin doi ofiþeri SRI la mine ºi le spun cã existã suspiciuni, cã era clar pentru mine ca anchetator cã, atâta timp cât ei preconiza-

serã reexploatarea haldelor de steril, n-aveau ce sã trimitã sterilul în Australia sã constate nu-ºtiu-ce conþinut care deja era ºtiut. Le spun de asemenea sã verifice de unde s-au prelevat cele 80 de tone de minereu. Dupã vreo 8-10 zile au revenit cei doi ofiþeri ºi mi-au spus: ”Domnu’ procuror, domnu’colonel, nu am reuºit sã identificãm locaþiile ºi de unde au fost expediate cele 80 de tone cãtre Australia!” - ceea ce mi s-a pãrut extraordinar de suspect. Deja, din acel moment am intrat în niºte îndoieli majore vizând obiectivitatea cercetãrilor ºi a datelor

care în ultima vreme nici nu mai veneau. Mai mult, pe parcursul acestor cercetãri prealabile, mi-apare la dosar un document din partea MApN care, vezi tu Doamne, stabilea cã datele care fãceau obiectul infracþiunii pentru care era cercetat maiorul au fost desecretizate, deci nu mai sunt secrete de stat. Un alt aspect deosebit de ciudat. (…)

facerea Roºia Montanã ºi intrarea în NATO Nu dai aurul, nu intri în NATO. Apãruserã însã Legea 78 privind actele de corupþie, Ordonanþa 43/2002 privind înfiinþarea PNA (actualul DNA). Având date ºi indicii privind acte de corupþie, de abuz în serviciu cu consecinþe deosebit de grave, fals ºi înºelãciune, dosarul trebuia declinat la organismul competent. M-am dus la Joiþa Tãnase, procurorul general din acea perioadã, ºi spun cum stau lucrurile, cã trebuie sã predau dosarul în urma desecretizãrii actelor în cazul ofiþerului de la Topografie, iar pentru restul aspectelor sã se continue cercetarea penalã. Domnul Joiþa Tãnase îmi spune: ”Domnule colonel, faceþi-mi o notã sã-l informez pe primul ministru pentru cã mi se par foarte delicate problemele pe care

le-aþi identificat dumneavoastrã.” Zic: ”Domnule procuror general, vã fac o notã ºi vã predau dosarul”. „Nu, nu, fã-mi o notã ºi þine dosarul pânã când îþi spun eu”,- mi-a replicat domnul Tãnase. Am redactat o notã de 4-5 pagini ºi i-am remis-o. N-am mai ºtiut nimic despre problemã vreo lunã-douã, cert este cã mã duc într-o zi la ANRM sã discut tot ceva legat de dosar cu doamna preºedintã Stratulat, prilej cu care mi-am dat seama cã hârtia mea ajunsese pe biroul domnului prim-ministru. Doamna preºedintã îmi spune urmãtorul lucru… „Domnule procuror, am primit de la domnul prim-ministru o notã vis-a-vis de modul de iniþiere ºi derulare a contractului cu Gabriel Resources, care prim-ministru (n.r. – Adrian Nãstase) printr-o rezoluþie pe nota respectivã spune cã oprirea contractului cu Gabriel Resources va

constitui un impediment major pentru intrarea României în NATO”. Mi-a mai spus cã s-a întâlnit la Londra cu prim-ministrul canadian Chretien, care i-ar fi spus acest lucru domnului Adrian Nãstase. Când am auzit aºa ceva am rãmas perplex! Prin octombrie 2003, s-a schimbat din funcþie procurorul general. A doua zi, vã rog sã mã credeþi, am fãcut o adresã de declinare cãtre PNA a dosarului existând probe pentru fapte grave de corupþie. S-a aºezat praful de trei degete pe el. Nu se bagã nimeni!

xistã o soluþie!

Concluzia mea este urmãtoarea: atât timp cât în aceastã afacere sunt implicaþi jucãtori la bursã americani ºi canadieni, ºi soluþionarea clarã a acestei cauze presupune date concrete ale dosarului de listare a societãþii Roºia Montanã Gold Corporation la Bursa din Vancouver,

fapt care va pune în pericol interesele acestor jucãtori, nu se va ajunge niciodatã la clarificarea lucrurilor. Singura soluþionare a cauzei presupune o cooperare între autoritãþile române, canadiene, dar ºi americane.(…) Problematica Roºia Montanã este extrem de complexã ºi vizeazã un lucru esenþial; interese strãine de România. Dacã nu se-nþelege acest lucru, înseamnã cã nu s-a’nþeles nimic. România, din punctul meu de vedere – ºi în atâþia ani de profesie în care am soluþionat multe cauze economice mi-am dat seama -, este, de douãzeci de ani, într-un rãzboi economic în care pierde bãtãlie dupã bãtãlie, iar cazul Roºia Montanã nu face excepþie de la aceastã regulã” Procuror militar col. (r) Gheorghe Oancea. z Dupã relatãrile ºi modul de abordare în cazul Roºia Montanã, procurorul militar col(r) Gh. Oancea a fost catalogat ca fiind de structurã rusofil, care pare a nu ºti sã separe neghina de secarã, deºi intenþiile sale sunt clar pro România. În viziunea procuroului alþii sunt vinovaþi de faptele noastre, de incapacitatea guvernanþilor de a manageria ºi negocia. Adicã adversarul e vinovat pentru cã noi nu ºtim sã luptãm! Ileana FIRÞULESCU

8 Dezvãluiri

Dezvãluiri 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Oameni ai Vãii Jiului & dezvãluiri tardive ale serviciilor secrete URMARE DIN PAGINA A 5-A

exploatare… Asta-i cu totul altceva. Ei au previzionat de la început cã vor primi ºi dreptul de exploatare.

xistã o soluþie!

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Din prea multã dragoste

La 19 ani a ameninþat cã se aruncã de pe un bloc turn din Petroºani

-au doborât problemele în dragoste ºi a ameninþat cã se aruncã de pe un bloc turn din centrul municipiului Petroºani. Pompierii, poliþiºtii ºi familia s-au chinuit zeci de minute sã-l convingã pe Robert Florescu (19 ani) sã renunþe la gestul sinucigaº. Dupã ce s-a certat zdravãn cu prietena lui cu care avea o relaþie de aproape doi ani, Robert Florescu a decis sã încheie socotelile cu viaþa. Familia îl descrie drept un tânãr introvertit ºi care suferea de depresie, iar din acest motiv trebuia sã urmeze un tratament. A luat, însã, doar câteva zile pastilele prescrise de medicul specialist, pânã asearã când se pare cã le-a combinat ºi cu alcool. Iar astãzi de dimineaþã, într-o evidentã stare de surescitare, a plecat de acasã, anunþând cã se va sinucide. Mama sa era înnebunitã, pentru cã nu ºtia nimic de el, pânã când a primit un telefon de la prietena fiului sãu care i-a spus

cã este undeva în zona Hotelului Petroºani. Era pe un bloc turn, de unde a ameninþat cã se aruncã în gol. „Azi dimineaþã am vãzut cã luase vreo 6 tablete. Pânã acum nu am mai avut astfel de probleme cu el. A mai fost plecat de acasã, a dormit în maºinã, dar niciodatã nu s-a certat cu noi. Pleca cu vorbã bunã. Tot timpul i-am spus sã se gândeascã cã nu face bine, dacã fata nu îl vrea… viaþa merge mai departe. Erau împreunã de aproximativ doi ani. Azi dimineaþã mi-a spus cã vrea sã moarã ºi cã o sã scãpãm de el. El trebuia sã plece la muncã, dar ne-a spus cã nu îl mai intereseazã serviciul. Am încercat sã-l þin, i-am luat cheile de la maºinã, actele, sã nu facã vreo prostie”, povesteºte mama bãiatului, Maria. Când a vãzut cã totuºi pleacã de acasã, l-a cãutat înnebunitã peste tot, iar când l-a gãsit pe blocul turn a simþit cã-i fuge pãmântul de sub picioare.

robleme cu tatãl vitreg?!

La faþa locului au venit imediat poliþiºtii

din Petroºani ºi pompierii, care au urcat dupã el sã-l convingã sã coboare. Negocierile le-a purtat chiar adjunctul Detaºamentului de Pompieri din petroºani, Rãzvan Stancu, dar acesta spune cã, din discuþiile cu tânãrul, acesta nu se înþelege nici cu tatãl sãu vitreg. „Mi-a fost foarte uºor sã-l conving sã coboare, pentru cã este o persoanã inteligentã, dar are probleme familiale, nu se înþelege cu tatãl vitreg ºi atunci a

trebuit sã-l fac sã aibã încredere în el, sã-l conving cã este o persoanã inteligentã ºi cã putem discuta la un alt nivel. I-am promis cã eu, împreunã cu cel de la poliþie o sã-l ajutãm sã nu se mai întâmple aºa ceva, sã-ºi revinã, sã se apuce de învãþat ºi sã meargã pe drumul lui în viaþã. Este un cumul de aspecte negative, toþi ne dorim ca în viaþã sã fie totul bine ºi el, fiind tânãr, a crezut cã totul va fi bine, dar în viaþã ne mai con-

fruntãm ºi cu probleme ºi i-a fost greu sã treacã peste ele. El este o persoanã deschisã, dacã ar avea cu cine sã discute, dar dacã pãrinþii nu stau de vorbã cu el, atunci nu are cu cine sã discute”, a declarat locotenent Rãzvan Stancu. Mama bãiatului neagã, însã, posibilele disensiuni dintre fiul sãu ºi tatãl vitreg, cu care este împreunã de 12 ani, care sã fi condus la acest gest, chiar dacã au mai fost ºi neînþelegeri în familie.

Drama unui copil, pe ecrane la Teatrul din Petroºani

„M

atei, copil miner” este titlul unui film creat pe modelul de viaþã al unui copil de miner din Valea Jiului.

Ecranizarea va putea fi urmãritã gratuit în Petroºani la Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu”, acolo unde vineri, începând cu ora 15,00 vor fi douã vizionãri. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a declarat cã a vrut sã permitã accesul publicului la acest film, tocmai pentru cã astfel de drame au loc zilnic aici, unde copiii minerilor sunt lãsaþi în grija bunicilor, pentru cã ortacii disponibilizaþi iau calea strãinãtãþii pentru a le asigura un trai mai bun. Este o ecranizare a dramei unui copilaº

din Uricani, care rãmâne singur cu bunicul lui ºi care aflã cum e sã iei viaþa în piept, fãrã sprijinul pãrinþilor.

„Tematica este foarte interesantã ºi actualã. Este vorba despre un copil din Uricani, care are pãrinþii plecaþi la

„Nu este adevãrat. El asearã a venit de la Haþeg, a avut douã zile libere ºi am vorbit la 6 ºi jumãtate ºi era foarte bine. Apoi nu mi-a mai rãspuns, închisese telefonul, ºi am sunat-o pe prietena lui care mi-a spus cã se ceartã, cã e beat…Nu ºtiu ce s-a întâmplat între timp, dar am înþeles cã el a vãzut-o cu alt bãiat ºi de acolo s-a produs totul”, a mai spus femeia. Robert Florescu a refuzat sã facã vreun comentariu dupã ce a fost coborât de pe bloc. Tânãrul a fost dus la Spitalul de Urgenþã Petroºani pentru investigaþii medicale, dar familia se gândeºte sã-l interneze pentru un tratament de specialitate, mai ales cã a fost diagnosticat cu depresie. Car men COSMAN muncã în strãinãtate ºi el rãmâne cu bunicul lui. E un film educativ, o co-producþie româno-germanofrancezã ºi pentru acest lucru, în data de 28 noiembrie vor fi douã proiecþii, de la ora 15,00 ºi de la ora 17, iar intrarea este gratuitã”, spune primarul Tiberiu Iacob Ridzi. De la ora 15,00 sunt aºteptaþi sã vadã filmul elevii din ciclul gimnazial, iar mai apoi, de la ora 17,00 sunt invitaþi ºi liceenii, dar ºi oricine mai doreºte sã îl urmãreascã. Diana MITRACHE

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Afacerea cu statul funcþioneazã

Axis Corporate Security, contracte bãnoase cu statul român

xis Corporate Security, contracte de peste 5 milioane de lei cu instituþiile din subordinea Guvernului. Firma ginerelui lui Vasile Blaga, Axis Security, a câºtigat în ultimele luni mai multe contracte cu instituþiile din subordinea guvernului. Majoritatea contractelor sunt încheiate cu Compania Naþionalã de Drumuri ºi Autostrãzi (CNADR). Monika BACIU La începutul anului, Axis Corporate Security ºi-a mai adjudecat un contract de peste 15,7 milioane de lei tot de la CNADR. Firma ginerelui liderului lui Vasile Blaga a câºtigat, în luna aprilie, în asociere cu compania multinaþionalã G4S Secure Solutions cinci contracte de asigurare a pazei pe autostrãzile din sudul României în valoare totalã de 15,7 milioane de lei.

contracte, patru la CNADNR Opt contracte ºi-a adjudecat firma Axis Corporate Security. Valoarea acestora este de 4.909.756 de lei. Patru din cele opt contracte câºtigate sunt la la CNADNR. Astfel, CNADNR a atribuit un contract de 951.552 ed lei pentru pazã, protecþia ºi securitatea obiectivelor din cadrul DRDP Timiºoara. Contractul a fost atribuit în data de 11 septembrie a anului curent. Tot cu CNADNR Axis a câºtigat contractul pentru serviciile de pazã pentru Varianta Ocolotiroare

a municipiului Sibiucontract în valoare de 199.728. acesta a fost atribuit la data de 7 iulie 2013. Tot un contract de servicii de asigurare paza, protecþie ºi securitatea pentru obiectivele din cadrul DRDP Timiºoara a fost atribuit de CNADNR celor de la Axis Corporate Security în luna iunie, contract în valoare de 747.187 lei. Între Compania Naþionalã de Drumuri ºi Autostrãzi din România ºi firma condusã de ginerele lui Vasile Blaga a mai fost întocmit un act adiþionat pentru servicii de asigurare paza, protecþie ºi securitate pentru obiectivele din cadrul DRDP Timiºoara 437.091 lei.

xis Corporate Security ºi minele din Valea Jiului Firma condusã de ginerele lui Vasile Blaga este specializatã ºi în spectrul minier din Valea Jiului. societatea ºi-a adjudecat în

luna iulie a acestui an un contract pentru paza obiectivelor pentru Mina Petrila, Mina Paroseni ºi Mina

URicani – contract în valoare de 527.980 lei. Contractul a fost atribuit de Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Tot la SNÎMVJ, Axis a mai obþinut un contract de 686.941 de lei pentru paza obiectivelor, bunurilor ºi valorilor pentru sucursalele SNIMVJ. Acest contract a fost încheiat în data de 20 martie 2013. Pe vremea fostului SNH, Axis a mai câºtigat un

contract de 119.952 de lei pentru servicii de monitorizare a obiectivelor sucursalelor SNH SA. Pentru cele trei contracte din spectrul minier Axis Corporate Security a primit 1.334.873 de lei. Firma condusã de ginerele lui Vasile Blaga a

câºtigat un contract de servicii de pazã, monitorizare ºi intervenþie la obiectivele MCDR – contract în valoare de 289.080 de lei atribuit de cãtre Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane(MCDR) atribuit pe 29.04.2013.

ontracte câºtigate în asociere Alte cinci licitaþii au fost câºtigate de asocierea formatã din SC G4S Secure Solution (Lider)- SC Axis Corporate

Security SRL. Cele douã societãþi au câºtigat contracte pentru asaigurarea pazei

patrimoniu prin patrulare ºi posturi fixe pe autostrãzile A1, A2 ºi A3. Cele cinci contracte au o valoare totalã de 15.769.020,91 de lei. Potrivit datelor de la Registrul Comerþului, asociat unic ºi administrator la Axis Security SRL este în prezent Aurora Mariana Rudeanu, mama lui Ionuþ Rudeanu, ginerele lui Vasile Blaga. Pânã de curând, Ionuþ Rudeanu deþinea 50% din acþiunile firmei. Ionuþ Rudeanu, ginerele lui Vasile Blaga, este angajat la cabinetul senatorului PSD Cosmin Nicula. Ionuþ Rudeanu este la ”rãdãcini” stomatolog. Ginerele lui Vasile Blaga are 26 de ani. Este nepotul fostului baron local PSD, Mihai Rudeanu , preºedinte CJ în perioada guvernãrii Nãstase. Acesta sa lansat în afacerea cu firma de protecþie ºi pazã Axis Security în 2009. Primul con-

tract mare cu statul l-a câºtigat la doar o lunã de la înfiinþare prin asocierea cu Nei Guard, firma deþinutã de Mihai Neicu, unul din oamenii lui Miron Mitrea în timpul Guvernãrii Nãstase. Majoritatea contractelor din ultimul an au fost câºtigate de Axis Corporate Security la CNADNR. Compania Naþionalã De Autostrãzi ªi Drumuri Naþionale din România SÃ este o companie de interes strategic naþional ce funcþioneazã sub autoritatea Departamentului pentru Proiecte de Infrastructurã ºi Investiþii Strãine condus de ministrul delegat Dan Sova. Principalele obiective ale Companiei pentru perioada urmãtoare sunt reprezentate de dezvoltarea reþelei de autostrãzi, construirea unei reþele de drumuri expres ºi realizarea de centuri ºi variante ocolitoare pentru oraºele mari, potrivit descrierii oficiale de pe site-ul companiei.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Oameni fãrã case în Valea Jiului

eci de oameni din toata Valea Jiului bat zilnic la uºile primãriilor pentru a cere o locuinþã. Din pacate, insa, doar cateva dintre acestea pot fi onorate, in conditiile in care anual se inregistreaza sute de solicitari.

sute de cereri, dar locuinþele disponibile din fondul locativ lipsesc cu desãvârºire. “ Avem undeva la 1200 de cereri înregistrate, dar nu mai avem nicio

Luiza ANDRONACHE Lipsa acutã de locuinþe sociale din toatã Valea Jiului se simte ºi mai mult în ultimii ani, pentru cã la aproape toate primãriile, zilnic, se înregistreazã cereri din partea celor care nu au unde locui. În ultimi ani, e drept, s-au mai dat în folosinþã câteva zeci de case tinerilor ºi celor cu probleme, însã tot insuficiente. De departe, cele mai multe cereri se înregistreazã la

cereri din care am onorat 28, mare parte pe strada Tudor Vladimirescu din Colonie. În 2013 pânã la mijlocul acestui an, avem un numãr de 442 cereri”, au afirmat ºi reprezentanþii primãriei de la Petroºani. Lipsa acutã de

spaþii locative disponibile pentru cei cu probleme sociale, care nu îºi pot permite o chirie în regim privat, este aceeaºi peste tot. La Petrila,însã, lucrurile au putea sta mai bine dupã ce primãria va reuºi sã finalizeze cele patru blocuri de la Lonea.

Tichetele sociale neridicate, este 1800 redistribuite la Petroºani

primãria Petroºani ºi Vulcan, unde oamenii disperaþi recurg uneori ºi la gesturi extreme, punându-ºi viaþa în pericol. În momentul de faþã sunt înregistate

locuinþã liberã din fondul locativ”, au declarat reprezentanþi administraþiei locale de la Vulcan. ªi la Petroºani, de-a lungul anilor, sute de oameni

Ultima lunã din 2013,

Fãrã probleme financiare la Petrila

inal de an fãrã probleme la Petrila. Dacã anii trecuþi la Petrila au existat probleme în ceea ce priveºte plata indemnizaþiilor persoanelor cu handicap sau a însoþitorilor acestora, în acest an se pare cã administraþia localã nu se confrunta cu astfel de dificultãþi. Cel puþin de aceastã pãrere este edilul din cel mai estic oraº al Vãii Jiului. Monika BACIU ”Am luat mãsuri în aºa fel ca sã nu avem probleme nici cu plata ajutoarelor sociale, plata însoþitorilor persoanelor cu handicap, plata salariilor personalului primãriei ºi a consilierilor. Nu vom avea probleme în acest an din acest punct de vedere. Va trebui sã mai facem o rectificare de buget, aºteptãm sã ne comunice cei de la Finanþe plafonul la partea de salarii atât la învãþãmânt cât ºi la însoþitorii persoanelor cu handicap”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Administraþia localã

au potestat în fel ºi chip pentru a primi o locuinþã. Unii au fãcut-o în repetate rânduri, chiar ºi dupã ce li s-au satisfãcut cererile, însã au fost nemulþumiþi de starea apartamentelor sau a caselor. “La sfârºitul lui 2012 am avut 385 de

de la Petrila se va achita ºi de datoriile faþã de dascãli. În aceste zile profesorii care fac naveta la unitãþile de învãþãmânt de pe raza oraºului Petrila vor primii banii aferenþi biletelor de cãlãtorie. ”În perioada imediat urmãtoare vom putea face plata profesorilor navetiºti pentru cã am aprobat ºi acest lucru. Este undeva la 900 de

milioane de lei, vom rezolva ºi aceastã problemã. Avem bursele plãtite la zi, avem utilitãþile plãtite la zi ºi sperãm sã încheiem anul 2013 cu datorii minime la diferite firme de prestãri de servicii”, a mai precizat edilul. Edilul petrilean sperã ca anul 2013 sã fie încheiat cu datorii minime, care sã tindã spre zero.

de tichete sociale vor ajunge la familiile sãrace din Petroºani, dupã ce beneficiarii lor iniþiali nu le-au ridicat.

Carmen COSMAN În preajma Crãciunului, mai multe familii nevoiaºe din municipiul Petroºani vor beneficia de un ajutor financiar din partea municipalitãþii, sub formã de tichete sociale. În ºedinþa de Consiliu Local din aceastã sãptãmânã va fi supus spre aprobare proiectul de hotãrâre privind redistribuirea tichetelor sociale pe care administraþia publicã le-a alocat cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale ºi care nu au

fost ridicate de beneficiarii iniþiali. Primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi spune cã vor fi alocate câte 10 tichete în valoare de 10 lei fiecare familiilor cu copii în plasament, celor cu copii cu tutelã dar ºi celor cu probleme financiare care nu beneficiazã de ajutoare europene. „Am considerat cã aceste categorii sunt cele ce ar fi îndreptãþite sã beneficieze de aceste tichete sociale”, a precizat primarul Petroºaniului. În total vor fi redistribuite 1805 tichete rãmase neridicate. Potrivit hotãrârii consilierilor locali adoptatã în primãvara acestui an, aceste tichete au fost desti-

nate persoanelor ºi famililor cu probleme sociale din localitate, pentru achiziþionarea unor alimente pentru sãrbãtorile pascale. Printre categoriile de beneficiari au fost cuprinse persoanele beneficiare de venit minim garantat, familiile beneficiare de alocaþie pentru susþinerea familiei,

pensionarii cu venituri mai mici sau egale cu 700 de lei, persoanele cu handicap grav sau accentuat ºi ºomerii indemnizaþi care nu realizeazã venituri mai mari de 700 de lei.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Cabinet pentru comisii la Petroºani B olnavii cu handicap ºi pensionarii pe caz de boalã nu vor mai merge la Deva pentru a fi verificaþi de comisiile de specialitate. Consultaþiile vor fi date într-un cabinet ce a fost pus la dispoziþie în Spitalul de Urgenþã de la Petroºani.

Oamenii bolnavi, ori cei pensionaþi pentru diferite boli nu mai merg la Deva ca sã fie examinaþi. Primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi spune cã a rezolvat situaþia ºi comisiile vor veni aici. Consultaþiile vor fi fãcute la Spitalul de Urgenþã, acolo unde a fost alocat un spaþiu acestor comisii.

„Dãm în comodat Casei de pensii un spaþiu de 35 m pãtraþi în cadrul ambulatoriu-

lui de la Petroºani, unde comisia medicalã îºi va desfãºura activitatea, cu menþiunea

cã, douã zile pe lunã, acest spaþiu va fi pus la dispoziþia comisiei pentru persoanele cu handicap, comisie care este în subordinea Consiliului Judeþean.

Weekend cu dublã premierã

a sfârºitul acestei sãptãmâni, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” vor avea loc douã premiere: sâmbãtã 30 noiembrie, ora 18:00, „Steaua fãrã nume” de Mihail Sebastian, iar duminicã 1 decembrie, ora 12:00, premiera spectacolului pentru copii „Croitoraºul cel viteaz”, adaptare dupã Fraþii Grimm. Regia ambelor spectacole este semnatã de Andrei Mihalache.

e cuvânt de regizor!

Aflat în pragul ultimelor pregãtiri pentru spectacolele ce vor urma, iatã ce spune regizorul Andrei Mihalache despre piesa ce se va monta sâmbãtã, 30 noiembrie, de la ora 18:00, „Steaua fãrã nume”: „Spectacolul nostru cu „Steaua fãrã nume” este o lecþie de istorie. De istorie mai recentã de un veac (dar ce mai e suta în ziua de azi?!)... Este o comedie tristã despre dragoste, tandreþe, respect, sãrãcie ºi amãrãciune... Despre oraºele mici care pier în lunga tranziþie prin care trecem. Despre oamenii care ajung sã vorbeascã singuri pe stradã povestindu-ºi o viaþã care nu intereseazã pe nimeni. Despre cum interzice salarizarea dreptul la visare ºi la dragoste. Despre cetãþenii necãsãtoriþi care ajung sã se considere vãduvi

sau vãduve din lipsã de pereche ºi din frica de a nu muri de foame împreunã. Despre pierderea ultimului tren, ba chiar despre pierderea gãrii pentru cã nu mai trece niciun tren... Spectacolul nostru

cu „Steaua fãrã nume” nu are nicio legãturã cu noile categorii sociale. Adicã: bãrbãtuºii de bani gata, cu maºini „bengoase” ºi buget parental nelimitat, care nu concep sã nu treacã zilnic pe la salã (nu vã gândiþi la sala de lecturã; cea mai tare carte cititã e un full de aºi cu popi) înainte de a intra în clubul de fiþe ºi care dacã aud cã existã ºi puterea minþii se întreabã cam câte gantere ºi cu ce muºchi ar trebui ele ridicate pentru a

Primãria acordã acest spaþiu, cu titlu gratuit pentru cele douãcomisii medicale”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Cabinetul va fi funcþional ºi beneficiarii nu vor mai fi nevoiþisã ia drumul spre Deva. Pentru fiecare comisie în parte, vor veni specialiºti la Petroºani ºi programul de funcþionare va fi cunoscut in scurt timp. Diana MITRACHE dobândi aceastã putere. Adicã: femeile tinere care îºi maltrateazã darurile de la Dumnezeu, umflându-le artificial, doar-doar vor semãna cu niºte pãpuºi. Unele pentru cã nu le-au avut în copilãrie, altele pentru a putea zâmbi tâmp în emisiuni TV la fel de tâmpe. ªi, deºi toate par în perioada de lactaþie maximã, niciuna nu-ºi pune silicoane sã parã gravidã. Materia cenuºie nu se poate injecta ºi nu existã deºtepte gonflabile... Bãrbatul lor perfect?... Înalt ºi sincer, bine fãcut, de preferinþã beizadea sau fotbalist! Niciodatã ºaten, licenþiat ºi cu ochii cãprui, de parcã dragostea ar fi un sport extrem... Orice asemãnare cu aceste categorii vã aparþine. Noi ne dorim doar sã vã furãm un zâmbet, un hohot de râs ºi poate o lacrimã, iar distribuþia amestecã „veteranii” cu noii veniþi ai trupei petroºenene, într-o reþetã – sper eu! – de succes ºi care va produce surprize plãcute încântãtorului ºi profesionistului public din oraºul dumneavoastrã.” – Andrei Mihalache Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

14 Program & Horoscop

10:30 Fotbal 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Dosar România 22:00 Dispãruþi fãrã urmã

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica cârcotaºilor

9:55 Business B1 la zi 10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România

8:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te cunosc de undeva! 23:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Tornade îngheþate (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Rivala 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Dexter

21 martie *** 20 aprilie Aveþi foarte multe probleme, dar aveþi destulã energie pentru a le rezolva pe toate. Singurele dificultãþi de care vã puteþi lovi sunt de naturã financiarã. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale.

10:30 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Jumãtatea mea ºtie 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Champions League 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 Fotbal Club 16:00 Fotbal 16:45 Fotbal Club 17:00 Fotbal 17:45 Fotbal Club 19:00 Fotbal 19:45 ªtirile Digi Sport 20:00 Fotbal 20:45 EuroFotbal

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Se pare cã nu reuºiþi sã vã respectaþi programul din cauza evenimentelor neprevãzute. Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte pentru casã ºi pentru partenerul de viaþã. Este o zi bunã pentru a rezolva o parte din problemele financiare.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Aveþi multe idei, pe care þineþi neapãrat sã le împãrtãºiþi prietenilor apropiaþi. Vã puteþi îndeplini o dorinþã mai veche, cu ajutorul financiar ºi moral al unei mai rude mai în vârstã. Planurile de investiþii sunt favorizate astãzi.

9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Fãrã onoare

23 iulie *** 22 august

Aveþi tendinþa sã vã dedicaþi exclusiv activitãþii profesionale. Încercaþi sã nu neglijaþi problemele sentimentale! Nu este momentul sã vã ocupaþi de afaceri. Riscaþi sã pierdeþi o sumã importantã. Ocupaþi-vã ºi de problemele casei!

23 august *** 22 septembrie

Aveþi ºanse sã schimbaþi ceva în relaþiile sentimentale. Dupã-amiazã vã simþiþi în largul dumneavoastrã la o întâlnire cu prietenii. Nu monopolizaþi discuþiile. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o femeie!

Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi mai multe probleme legate de cãmin. Partenerul de viaþã vã acceptã iniþiativele. Relaþiile cu colaboratorii sunt excelente. Puteþi sã încheiaþi contracte ºi sã semnaþi documente. Fiþi prudent.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Acum este momentul sã faceþi schimbãrile plãnuite în casã. Este o zi bunã pentru mutat mobila, zugrãvit, reamenajãri etc. Nu ezitaþi sã cereþi o mânã de ajutor prietenilor ºi rudelor!

Aveþi succes în afaceri ºi în activitãþile casnice. Nu începeþi prea multe treburi deodatã, pentru cã riscaþi sã nu duceþi nici una pânã la capãt. Cei din jur vã apreciazã pentru schimbãrile pe care intenþionaþi sã le faceþi.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Este o zi tocmai bunã pentru a îmbunãtãþi relaþiile sentimentale ºi pentru planuri referitoare la cãmin. Nu este recomandabil sã semnaþi astãzi documente oficiale.

Dimineaþa vã întâlniþi cu o veche cunoºtinþã care vã invitã la o petrecere. Ocupaþi-vã de problemele sentimentale pe care leaþi tot amânat. Fiþi obiectiv ºi recunoaºteþi-vã greºelile!

21 ianuarie *** 20 februarie

Astãzi evitaþi activitãþile importante. Dacã aveþi ocazia sã plecaþi într-o excursie cu partenerul de viaþã, nu ezitaþi! O ieºire în mijlocul naturii vã poate apropia mai mult. Prietenii vã apreciazã, dar pãstraþi-vã modestia.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Puteþi avea succes în relaþiile sentimentale ºi în afaceri. Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune. Împreunã, puteþi sã duceþi la bun sfârºit tot ce v-aþi propus. Pãstraþi-vã realismul ºi evitaþi speculaþiile.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

1 Decembrie - Premianþii fãrã premii

Ileana Lucaciu creator de costume populare Vine din comuna Topliþa pentru a ne arãta roadele muncii sale. Costumele populare pe care le coase cu migalã ºi rãbdare. Nãscutã pe data de 25 martie 1944, doamna Ileana Lucaciu a fost, începând cu anul 1965, profesor, s-a ocupat cu desluºirea slovei de cãtre învãþãceii care treceau pragul ºcolii, iar din anul 1999 ºi-a continuat cariera didacticã pânã în 2005 ca profesor instructor la ªcoala popularã de artã – Secþia þesut ºi cusut. A obþinut pe baza muncii sale aproape 50 de diplome prin care i-au fost recunoscute valoarea muncii. Adrian Miheþ meºter lemnar S-a nãscut în anul 1980 în oraºul Abrud din judeþul Alba într-o familie de tâmplari. A învãþat de mic sã practice meseriile de dogar, tâmplar ºi dulgher, acestea fiind transmise din generaþie în generaþie. A participat la numeroase expoziþii în þarã ºi în strãinãtate, reprezentând cu mândrie þara în care trãieºte. Adria Miheþ a înãþat sã vorbeascã lemnului, sã-l facã sã-l asculte sã se lase modelat dupã voinþa meºteºugarului. Ing. Gheorghe Mununar salvator miner Nãscut în anul 1971 în municipiul Petroºani, a reuºit sã ajungã ºeful Staþiei de Salvare Minierã din cadrul Punctului de lucru SSM PETROªANI, Sucursala Divizia Minierã a Complexului Energetic Hunedoara SA. Trebuie subliniat faptul cã fiecare salvator miner este un erou. Ei meritã preþuirea noastrã pentru simplul motiv cã se pregãtesc sã intre în subteran atunci când nimeni nu doreºte acest lucru. Ei sunt chemaþi sã smulgã din pântecele pãmântului pe cei care, din nefericire, ajung sã fie vic-

ÎNCHIRIERI

Ofer spre închiriere apartament cu douã camere mobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã. Chiria la faþa locului. Telefon: 0722.156.113

time al unor accidente produse în subteran. Raul Alex Pipis cel mai bun elev olimpic al judeþului Hunedoara Este elev al Colegiului Naþional "Iancu de Hunedoara" din municipiul Hunedoara ºi a absolvit clasa a XI-a cu media generalã 10. În anul ºcolar 2012-2013 a fãcut parte din Lotul naþional lãrgit pentru Olimpiada internaþionalã de fizicã, la Olipiada internaþionalã pluridisciplinarã "Tuymaada", obþinând locul al II-lea (medalie de argint) ºi Premiul special pentru cea mai bunã lucrare experimentalã la fizicã. Rezultatele acestui tânãr minunat au fost posibile ca urmare a eforturilor proprii ºi a atenþiei cu care a fost îndrumat de profesorul sãu coordonator, domnul Daniel Lazãr. Petru Borza meºter olar Este nãscut la data de 06 decembrie 1932, în satul Obârºa, comuna Tomeºti, judetul Hunedoara. Practicã aceastã meserie de la vârsta de 15 ani, pe care a moºtenit-o de la tatãl sãu Borza Valer, care a fost recunoscut ºi el ca un bun

meºter popular. Petru Borza a încercat sã transmitã acest meºteºug celor doi copii ai lui, precum ºi nepoþilor, dar, din pãcate, acest lucru nu a dat roade. De-a lungul timpului a colindat þara cu produsele sale, care au fost foarte apreciate de iubitorii de artã, participând la multe târguri unde a fost recompensat cu diplome ºi bani. Din pãcate, alãturi de trei-patru meºteºugari, a rãmas printre puþinii pãstrãtori de tradiþii din zona sa care mai practicã olãritul. ªtefan Grosu cel mai bãtrân salariat al judeþului Hunedoara Cioban la 97 de ani! ªi-a trãit viaþa printre mioare. Acum, la aproape un veac de existenþã, Moº ªtefan a decis cã e timpul sã aibã ºi carte de muncã, pentru prima datã în viaþa lui, dupã ce a fost ºi prin Spania cioban. El a auzit cã un om de afaceri din Lupeni angajeazã ciobani cu carte de muncã. Salariul era motivant, 1.000 de lei, faþã de pensia lui de veteran de rãzboi de doar 100 de lei. Fãrã sã stea mult pe gânduri l-a sunat pe patron ºi i-a spus cã vrea sã se angajeze cioban la turma de 120 de oi. Pentru ªtefan Grosu nu existã, practic, altã meserie decât cea de cioban. A crescut ºi a trãit o viaþã printre oi, întâi cu mioarele familiei ºi apoi ca cioban angajat. Moº ªtefan are un singur regret. Deºi trãieºte de o viaþã între turmele de mioare, nu ºtie sã cânte la fluier. A învãþat sã citeascã, chiar ºi numerele ºi calculele le-a deprins, dar nu ºi taina fluierului.

Probabil vã întrebaþi cine sunt aceºti premianþi ºi de ce nu au premii. Ei sunt oamenii de lângã noi pe care toþi îi vãd ºi nimeni nu-i "ascultã". Tãcuþi duc România mai departe. Ei sunt oamenii a cãror muncã este de folos tuturor fãrã ca ei sã fie cunoscuþi. Ei sunt cei care ne fac viaþa mai frumoasã prin munca lor. Artiºti, inventatori, meºteºugari ºi alþii care ne aratã cã frumosul ºi utilul sunt aici, lângã noi. Nu vor premii, nu au primit, nu ºtiu cã munca lor e preþuitã de ceilalþi ºi de aceea trebuie sã le spunem asta. Proiectul vã invitã sã ieºim în stradã, de data asta nu pentru a protesta, ci pentru a mulþumii necunoscuþilor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocupãrile lor, ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmbãtã sã ne vedem în centrul Devei, la statuia ecvestrã a lui Decebal.

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 27 Noiembrie 2013

Niþã: Investiþiile în România sunt "cartea câºtigãtoare a Chinei în Europa"

inistrul delegat pentru Energie, Constantin Niþã, a declarat marþi cã investiþiile companiilor din China în România vor reprezenta "cartea câºtigãtoare a Chinei în Europa". "China este un partener pentru Europa, este un partener în sine. Cooperarea între UE ºi China are toate ºansele sã fie una de succes, pentru cã este vorba de doi comercianþi importanþi.(...) Investiþiile chineze aici vor reprezenta cartea câºtigãtoare a Chinei în Europa", a afirmat Niþã. Premierul Chinei, Li Keqiang, a declarat luni, la Bucureºti, cã Guvernul pe care îl conduce considerã România drept un "fanion de colaborare" între China ºi Europa Centralã ºi de Est, încurajând firmele chineze sã investeascã în România ºi, totodatã, prin România sã activeze ºi pe alte pieþe.

El apreciazã, totodatã, cã România va deveni "un tigru al Europei" ºi a afirmat cã dacã toþi tigrii se vor reuni ºi vor colabora se va dezvolta o piaþã uriaºã, potenþialul de dezvoltare a relaþiilor comerciale ºi investiþiilor dintre China ºi þãrile din regiune fiind extrem de ridicat. "Nu trebuie sã ne teme de China . Ci, dimpotrivã, sã ne uitãm cu admiraþie ºi sã îmbrãþisãm parteneriatele economice. Sper ca þãrile europei Centrale ºi de Est sã beneficieze de cât mai multe investiþii chinezeºti", a spus Niþã. El a afirmat cã proiectele semnate luni cu mai multe companii chineze în sectorul energetic totalizeazã 5

miliarde euro, aceastã sumã reprezentând partea investitorilor chinezi. Niþã a dat asigurãri cã realizarea proiectelor va urma regulile de transparenþã stabilite de Comisia Europeanã ºi cã România vrea ca energia electricã produsã intern sã fie comercializatã ºi la export. "Toate aceste proiecte urmeazã calea transparentã, stabilitã de Comisia Europeanã. Partea chinezã, spre inteligenþa ei, a acceptat aceastã cerinþã europeanã, ceea ce ne bucurã foarte mult", a continuat Niþã. El a menþionat cã viitoarele proiecte din sectorul energetic local sunt deschise tuturor investitorilor care vor sã vinã în România. România ºi China au

Bani pentru cei care lucreazã în plus la spital

u protestat pentru sporuri ºi pentru cã au salarii mici, dar se pare cã nu va fi în zadar. Vorbim despre cei din spitale, care au o portiþã ce li se va deschide curând. Lor li se vor putea plãti zilele lucrate în week-end. Diana MITRACHE Lucreazã în plus, fac gãrzi ºi vin ºi în week-end la lucru, însã, sunt plãtiþi la fel ca ºi restul colegilor lor, care la finele sãptãmânii sunt liberi. Este vorba despre personalul medical din spitale, care nu o datã a ieºit în stradã ºi a portestat, însã, acum ar putea fi plãtiþi pentru muncã. Managerul Spitalului din Vulcan, Cristina Baleia face pre-

cizãri, care îi vizeazã petoþi. „Se pare cã în viitorul apropiat sau îndepãrtat, depinde doar de Ministerul Sãnãtãþii, va exista aceastã portiþã. Chiar azi de pe site-ul Ministerului a fost postat un comunicat, din care reiese cã, pe lângã negocierea Contractului Colectiv de Muncã, negociere care va avea loc la nivel de sector, se spune cã se

va gãsi calea modificãrii unei ordonanþe de urgenþã pentru a permite plata suplimentarã a zilelor de sâmbãtã ºi duminicã lucrate. Noi aºteptãm ordonanþa ºi sã putem plãti legal acele zile”, a precizat

Cristina Baleia. Managerul spitalului din Vulcan spune cã lunar ar avea nevoie de 10.000 delei pentru a acoperi cheltuielile cu personalul care lucreazã sâmbãta ºi duminica, dar promite cã,imediat ce va fi legal, aceste sporuri vor ajunge la oameni.

semnat, luni, acorduri de colaborare pentru înfiinþarea în comun a unui parc tehnologic ºi reluarea exportului de bovine pentru reproducþie ºi carne de porc cãtre China, dar ºi mai multe documente de colaborare în energie,

inclusiv în domeniul nuclear ºi termoelectric. Astfel, conducerea Nuclearelectrica au semnat cu preºedintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) o scrisoare de intenþie pentru colaborare, directorului Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu preºedintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenþie de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari, directorul Complexului Energetic Hunedoara a parafat cu preºedintele China National

Electric Engineering o înþelegere pentru reabilitarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva, iar directorul companiei de proiect pentru construcþia hidrocentralei Tarniþa-Lãpuºteºti (judeþul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreºedintele executiv al Sinohydro Corporation. Departamentul pentru Energie ºi Administraþia Naþionalã din China pentru Energie au încheiat un memorandum de înþelegere pentru cooperare în domeniul proiectelor nucleare. Tot la Guvern a fost semnat ºi un acord pentru investiþii în centrale eoliene ºi echipamente de export între Romanian Pãunescu Corporation, condusã de Bobby Pãunescu, ºi Mingyang Wind Power Group. Premierul Chinei a afirmat cã suma contractelor de investiþii pe care companiile chineze le vor semna cu cele româneºti, cu prilejul vizitei sale la Bucureºti, este "uriaºã" ºi va depãºi valoarea stabilitã iniþial. (MEDIAFAX)

Sâmbãtã, ora 16.00 Preþ bilet: 9 lei