CVJ, nr 502, marti 26 noiembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 502

Cronica Vãii Jiului Marti, 26 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Boom imobiliar sau afacere eºuatã?!

„Pãºune de lux” de 4 milioane de euro, în centrul Petroºaniului

Diplome de longevitate pentru performerii cãsniciei la Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Conducerea CEH, la întâlnire cu chinezii >>> PAGINA A 5-A

Cazare pentru oamenii strãzii >>> PAGINA A 7-A

SUP are de recuperat aproape un milion de la CJAS >>> PAGINA A 10-A

Grevã în Spitalele din Valea Jiului

>>> PAGINA A 11-A

Copii condamnaþi de sistem

>>> PAGINA A 11-A

Îndrumaþi de crizã,

Peste 500 de mii de lei din tolba bugetelor locale în luna decembrie >>> PAGINA A 12-A

S

IF BANAT – CRIªANA deþine o „pãºune de lux” chiar în centrul Petroºaniului, pe care a dat nu mai puþin de 4 milioane de euro.

La nivel declarativ, acolo urma sã rãsarã un hotel de 4 stele, dar pânã acum de proiect s-a ales praful. >>> PAGINA A 3-A

Coconea - campion la maratonul de la Monaco >>> PAGINA A 13-A

A nins la munte >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

S

IF Banat – Criºana deþine o „pãºune de lux” chiar în centruil Petroºaniului, pe care a dat nu mai puþin de 4 milioane de euro.

La nivel declarativ, acolo urma sã rãsarã un hotel de 4 stele, dar pânã acum de proiect s-a ales praful.

O clãdire cu valoare istoricã, dar care nu a fost niciodatã inclusã pe lista monumentelor istorice, a fost dãrâmatã pentru ca în locul ei sã aparã… un teren viran. O pãºune, dupã cum spun mulþi dintre locuitorii municipiului Petroºani care regretã ºi acum vechiul imobil ce adãpostea Hotelul Central, dãrâmat în urmã cu mai bine de 5 ani. În anul 2008, SIF Banat - Criºana (SIF1) a majorat cu 4 milioane de euro capitalul social al firmei Central din Petroºani, deþinãtoarea hotelului cu acelaºi nume. Încã din 2007, SIF anunþa cã va învesti în modernizarea hotelului, unde deþinea o participaþie de peste 99%.

Numai cã s-a mers pe demolarea imobilului, o bijuterie arhitectonicã ce ar fi meritat restauratã, SIF-ul intenþionând sã ridice un hotel de patru stele.

La vremea realizãrii tranzacþiei financiare, societatea Central avea un capital social subscris ºi vãrsat de 14,9 milioane de lei, iar SIF Banat - Criºana a anunþat cã a subscris la majorare 5,75 milioane de acþiuni.

Boom imobiliar sau afacere eºuatã?!

„Pãºune de lux” de 4 milioane de euro, în centrul Petroºaniului bine, pentru cã în locul hotelului promis a rãsãrit… o pãºune de lux, un teren viran pe care nu s-a mai construit nimic! În anul 2009 a fost eliberatã autorizaþia de construcþie pentru viitorul hotel de 4 stele, dar, cum lucrãrile nu au demarat, autorizaþia a expirat dupã 12 luni de la emiterea ei.

Informaþiile oficiale arãtau cã potenþialii investitori au realizat cã terenul este insuficient ºi nu ar ajunge ºi pentru amenajarea unei parcãri, fãrã de care hotelul nu ar mai fi putut funcþiona.

A

utorizaþie de construcþie expiratã Proiectul a suscitat interes încã de la vremea respectivã. Pe de

o parte, erau cei care regretau demolarea vechiului hotel, iar de cealaltã parte se situau cei acre erau convinºi cã imaginea Petoºaniului se va schimba. ªi s-a schimbat, dar nu în

P

oate rãmâne teren viran pe veci ªi chiar dacã terenul se aflã în „buricul” Petroºaniului nimeni nu poate obliga SIF sã construiascã ceva.

„Terenul este proprietate privatã a SIF Banat – Criºana, este construibil, dar, conform PUG, acea zonã este pretabilã pentru instituþii, ori ca zonã de servicii”, a declarat Nicu Taºcã (foto), purtãtor de cuvânt al Primãriei municipiului Petroºani Pe de altã parte, chiar dacã locul Hotelului Central nu a mai fost luat de vreo construcþie, mai existã o ipotezã vehiculatã, conform cãreia SIF ar aºtepta dezgheþarea pieþei imobiliare.

Astfel, la ora actualã, un metru pãtrat de teren într-o zonã ultracentralã se vinde pe piaþa imobiliarã cu preþuri ce pleacã de la 50 de euro.

Iar astfel de terenuri în Petroºani sunt extrem de puþine.

Este posibil sã se fi grãbit demolarea construcþiei cã ocupa terenul tocmai pentru cã ar fi existat discuþii avansate cu un potenþial cumpãrã-

Actualitate 3 tor, dar tranzacþia sã fi fost blocatã tocmai de criza financiarã care a îngreunat extrem de mult vânzãrile imobiliare. ªi, mai este un aspect demn de luat în calcul: în 2008, când SIF a fãcut infuzia de capital în SC Central SA – societate aflatã încã pe piaþa economicã din Petroºani ºi care nu pare sã aibã probleme financiare despre staþiunea Petroºani – Parâng se vorbea ca despre o viitoare rivalã a celebrelor staþiuni montane austriece ºi se pregãtea implementarea generosului proiect în valoare de 80 de milioane de euro. Proiectul nu a mai primit, însã, finanþarea la ritmul promis, iar Petroºaniul este mult în urma celebrului Innsbruck, aºa cã nici construcþiile hoteliere nu sunt deocamdatã oportune!

Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

In memoriam Prof. Nicolae Paliþã

Toamna a fost omagiatã prin poezie, cântec ºi creaþie literarã

S

âmbãtã, 23 noiembrie 2013, ªcoala Generalã nr. 4 Vulcan a fost gazda concursului de poezie, cântec ºi creaþie literarã „Niciodatã toamna nu fu’ mai frumoasã”.

Concursul - ajuns la a XIV-a ediþie (ultimele patru fiind cu acoperire judeþeanã) a fost iniþiat de regretatul profesor Nicolae Paliþã. Din pãcate, începând cu ediþia din 2009, a fost organizat „in memoriam” de cãtre conducerea ºcolii, la iniþiativa soþiei acestuia, prof. Elena Paliþã. Valoarea acestei competiþii este doveditã ºi de faptul cã, dacã

primele ediþii se adresau doar elevilor din clasele V – VIII ale ªcolii Generale nr. 4 din Vulcan, începând cu ediþia din 2010 se desfãºoarã sub autoritatea Inspectoratului Judeþean ªcolar Hunedoara ºi în parteneriat cu Consiliul Local al Municipiului Vulcan.

Ediþia de anul acesta a consemnat un record de participare directã, respectiv, cca 200 de elevi din clasele V – VIII s-au confruntat la secþiunile: poezie, cântec ºi creaþie literarã.

La aceºtia se adaugã aproape 300 de copii preºcolari ºi elevi din ciclul primar care au fost atraºi indirect în acest proiect educaþional. Aproape 150 de profesori au coor-

donat iubitorii de poezie, cântec ºi de toamnã, toþi aceºtia provenind din mai multe localitãþi ale judeþului: Deva, Hunedoara, Petroºani, Petrila, Aninoasa, Lupeni, Uricani, Teliucu Inferior, Sãlaºul de Sus, Pui, Râu de Mori ºi Vulcan.

Sub coordonarea doamnelor Ecaterina Illyes – director,

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânã în data de 31.12.2013 pentru ridicarea bonurilor de cãrbune ( cei care se încãlzesc cu sobe) cuvenite pe anul 2013 ºi apoi depunerea acestora, în vederea eliberãrii raþiilor de cãrbune, la CEH –DIVIZIA MINIERÃ - PCVJ (PREPARAÞIA COROEªTI).

De asemenea pensionarii racordaþi la reþelele de termoficare vor depune documentele justificative care atestã plata agentului termic pe anul 2013 (facturã, chitanþã) .

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Carmen Udrea director adj. ºi Marilena Diaconu – director educativ, în organizarea actualei ediþii s-au implicat profesorii: Claudia Simona Constantin, Raimond Lupu, Dana Maria Stîngã, Elena Fara, Gyongy Dobner, Ileana Alstanei, Alina Muraru, Maria – Magdalena ªchiopu, Tunde Simon, Diana

Meºter, Corina Muscari, Sabina Todea, Gabriela Nariþã, Alina Modorcea, Ana Paiu ºi, bineînþeles, Elena Paliþã.

Elevii au pus în valoare ºi cu aceastã ocazie poeziile lui Octavian Goga, ªt. O. Iosif, Alexandru Macedonski, Nichita Stãnescu, George Topârceanu, Ion Minulescu, dar ºi interpretãrile trupei Iris, Margaretei Pâslaru, ale Tatianei Stepa sau ale lui Nicu Alifantis care au subiect toamna.

Deºi departajarea concurenþilor a fost o misiune dificilã pentru juriu, la secþiunile recitare ºi cântece au fost stabiliþi laureaþii, dar pentru aprecierea numãrului foarte mare

Diplome de longevitate pentru performerii cãsniciei la Petroºani

e lângã tradiþionala P premiere a cuplurilor care au împlinit 50 de ani de cãsãtorie, Primãria municipiului Petroºani intenþioneazã sã mai acorde, la finalul acestui an, o recompensã pentru cele mai longevive familii din comunitatea localã a Petroºaniului.

de lucrãri depuse la secþiunea creaþie literarã va mai fi nevoie de câteva zile. Câºtigul cel mai important este, fãrã îndoialã, bucuria întrunirii atâtor copii în jurul poeziei care îi ajutã sã gândeascã ºi sã trãiascã frumos.

Sala a fost frumos decoratã în ton cu tema manifestãrii, elevii folosind pentru aceasta multe flori, frunze, coceni de porumb, coºuri cu fructe, tãrtãcuþe, etc.

Toate florile folosite la decorarea evenimentului au fost duse, ca de fiecare datã, la mormântul celui caruia îi aparþine ideea organizãrii acestui concurs - „Niciodatã toamna nu fu’ mai frumoasã!”

– neuitatul Nicolae Paliþã.

Astfel, în luna decembrie vor fi acordate diplome de fidelitate familiilor care au împlinit cel puþin 60 de ani de cãsnicie. În acest sens, primarul Tiberiu Iacob Ridzi invitã familii care au cel puþin 60 de ani de cãsnicie sã se înscrie, în vederea participãrii la acest eveniment, la Primãria municipiului Petroºani. Detalii suplimentare se pot obþine la Biroul de Relaþii Publice al Primãriei Municipiului Petroºani.

Publicitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

Conducerea CEH, la întâlnire cu chinezii

D

irectorul general al CEH, Daniel Andronache este în aceste zile la Bucureºti. Acolo au loc discuþii cu delegaþia chinezã ce a sosit luni la prânz ºi timp de 2 zile vor fi mai multe întâlniri între oficiali chinezi ºi cei din Hunedoara pe tema investiþiilor în energie.

Diana MITRACHE

„Chiar vom avea întâlniri cu delegaþia chinezã ºi luni suntem la Guvern, iar marþi ne întâlnim în cadrul Forumului de la Parlament. Discuþiile vor putea avea ºi o finalitate, doar este programul la care am lucrat de un an de zile, dar vor putea vorbi abia dupã ce semnãm cu chinezii”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara.

O delegaþie din care a fãcut parte ºi ministrul Energiei Constatin Niþã, dar ºi cei din Hunedoara de la Mintia ºi din Valea Jiului s-a aflat, în

perioada 12 -16 mai 2013 în China, la Beijing. Acolo s-au purtat discuþii cu chinezii, care vor de câþiva ani

sã investeascã în Hunedoara în sistemul energetic.

Premierul chinez Li Keqiang a sosit miercuri în România, împreunã cu o delegaþie compusã din 300 de oameni de afaceri

chinezi pentru a participa la Forumul Economic ºi Comercial China-Europa Centralã ºi de Est, organizat marþi la Palatul Parlamentului.

Potrivit agenþiei de presã oficialã a Beijingului, þãrile esteuropene sunt în cãutare de investiþii, în special pentru dezvoltarea infrastructurii, segment care avantajeazã China. De aseme-

nea, chinezii pun accent pe cooperarea cu România pentru a-ºi îmbunãtãþi relaþiile economice cu Uniunea Europeanã.

Pe lângã oficialitãþi guvernamentale din 17 þãri, la Forum vor par-

ticipa peste 1.500 de oameni de afaceri, dintre care 800 români, 300 de chinezi ºi 400 oameni de afaceri din celelalte þãri din regiune (Albania, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Cehia, Croaþia, Estonia, Lituania, Letonia, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia ºi Ungaria).

Forumul va fi organizat într-o sesiune plenarã ºi 5 ateliere de lucru axate pe principalele domenii de cooperare dintre China ºi Europa Centralã ºi de Est: infrastructura/ transport, energie, agricultura, IT&C ºi turism.

Totodatã, evenimentul are scopul de a promova legãturile economice ºi comerciale dintre þãrile participante ºi China ºi sã identifice noi oportunitãþi de cooperare, prin proiecte concrete, cu accent pe domeniile infrastructurii, transporturilor, energiei, agriculturii, IT&C, turismului, sectorului bancar ºi financiar.

Hidroelectrica vinde 14 microhidrocentrale

A

dunarea Generalã a Acþionarilor Hidroelectrica a aprobat, a doua etapã a strategiei de valorificare a unor centrale hidroelectrice de micã putere (CHEMP), potrivit unui comunicat al companiei, citat de AGERPRES.

Astfel, vor fi scoase la vânzare, prin licitaþie publicã deschisã cu strigare, încã 14 microhidrocentrale grupate în 7 pachete de active, preþul total de pornire a licitaþiilor fiind de 46,2 milioane lei (circa 10,4 milioane euro). În prima etapã, la licitaþia din luna iunie 2013, Hidroelectrica a vândut, cu 46,8 milioane lei (cca. 10,5 milioane euro), 14 CHEMP-uri cu o putere instalatã de 9,4 MW. Licitaþia va fi organizatã pe 23 ºi 24 ianuarie 2014, iar informaþiile despre ofertã ºi condiþiile de participare

sunt disponibile pe siteul www.hidroelectrica.ro.

'Prin strategia aprobatã, Hidroelectrica ºi-a propus sã vândã în perioada 2013-2014 un numãr total de 88 de microhidrocentrale, reprezentând sub 1 % din puterea totalã insta-

latã, deoarece acestea înregistreazã în fiecare an costuri de operare ºi mentenanþã semnificativ mai mari decât veniturile pe care le genereazã, iar compania nu are resurse pentru investiþiile necesare, ca sã asigure rentabilizarea prin obþinerea

de certificate verzi. Este un proces de vânzare transparent ºi competitiv, care urmãreºte valorificarea acestor active la preþul pieþei' a declarat Mihail Stãnculescu, preºedintele Directoratului Hidroelectrica, citat în comunicat.

Hidroelectrica este cel mai mare ºi cel mai ieftin producãtor de electricitate din România.

Un nou concurs pentru salvatorii minieri

C

oncursul de salvare minierã recent derulat la Petroºani, în organizarea INSEMEX ºi a Complexului Energetic Hunedoara, a avut ca scop ºi alegerea componenþilor echipei care va reprezenta România la o viitoare competiþie internaþionalã. Aceasta urmeazã a se derula, anul viitor, în Polonia.

Mircea NISTOR “Deocamdatã, nu i-am ales pe componenþii echipei naþionale, mai avem timp pentru

acest lucru. Avem o listã cu cei mai buni competitori ºi urmeazã sã decidem anul viitor care dintre aceºtia vor forma echipa naþionalã.

Oricum, ne dorim ºi sperãm sã obþinem un loc mai bun decât cel de la

ultima ediþie”, a precizat Artur Gãman, preºedintele Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã din România.

La ultima com-

petiþie internaþionalã de salvare minierã la care au fost prezenþi ºi reprezentanþii României, în Ucraina, aceºtia au ocupat locul 14. La startul întrecerilor sau prezentat 52 de echipe.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

Proiect pilot de pregãtire a primarilor de comunã din judeþul Hunedoara, în domeniul situaþiilor de urgenþã

Î

n baza Ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.99 privind pregãtirea în domeniul situaþiilor de urgenþã a reprezentanþilor instituþiilor prefectului ºi a personalului cu funcþii de conducere în domeniul situaþiilor de urgenþã din administraþia publicã localã, servicii descentralizate ºi deconcentrate, în perioada 25-29.11.2013 se desfãºoarã prima serie de pregãtirea în domeniul situaþiilor de urgenþã a primarilor de comunã din judeþul Hunedoara.

Proiectul-pilot de pregãtire are loc, la nivelul judeþului Hunedoara sub conducerea Centrului Naþional de Perfecþionare a Pregãtirii pentru Managementul Situaþiilor de UrgenþãCiolpani ºi Centrului Zonal de Pregãtire Cluj-Napoca, cu sprijinul ISU Hunedoara, al Inspectoratului ªcolar Judeþean ºi sub coordonarea Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã – Bucureºti, în douã serii de pregãtire cu durata de 5 zile , în perioadele 25-29.11.2013 ºi 09-13.12.2013.

Primarii comunelor vor afla date importante despre tipurile de risc specifice teritoriului naþional ºi consecinþele pe care le genereazã, atribuþiile autoritãþilor ºi instituþiilor publice în domeniul situaþiilor de urgenþã precum ºi care sunt mãsurile ºi activitãþile specifice de prevenire ºi protecþie a populaþiei ºi bunurilor materiale. De asemenea protecþia populaþiei, bunurilor materiale ºi a mediului în situaþii de urgenþã/situaþii de protecþie civilã vor fi alte teme

C

abordate de lectori. Cerinþele ºi modalitãþile de realizare a înºtiinþãrii, avertizãrii, alarmãrii, adãpostirii ºi protecþiei chimice, bacterilogice, radiologice ºi nucleare sunt alte subiecte ce vor fi dezbãtute de primarii hunedoreni. În cadrul programului elaborat de Centrul Zonal de Pregãtire Cluj-Napoca, reprezentanþii structurilor care asigurã funcþii de sprijin la nivelul judeþului în cazul producerii unor situaþii de urgenþã vor prezenta tematicã

specificã.

Pregãtirea cuprinde ºi vizite de documentare la dispeceratul I.S.U. Hunedoara, la rezervele de stat de la Bârcea ºi la amenajarea hidrologicã a cursului râului Cerna din localitatea Teliuc.

Cursul se va finaliza prin eliberarea unor diplome nominale.

Prefectul Judeþului Hunedoara, Sorin Adrian Vasilescu, prezent la cursul de deschidere a punctat faptul cã instruirea, în domeniul gestionãrii situaþiilor de urgenþã a reprezentanþilor unitãþilor administrativ teritoriale din judeþ, este vitalã în contextul în care frecvenþa ºi amploarea situaþiilor de urgenþã pot afecta grav comunitãþile locale.

Inspectorul ºef al I.S.U. Hunedoara, locotenent colonel Viorel Demean, spune cã implicarea autoritãþilor în însuºirea procedurilor de lucru în domeniul situaþiilor de uregnþã nu poate duce decât la îmbunãtãþirea procesului de protejare a vieþii oamenilor ºi a bunurilor.

Opt licee hunedorene primesc titluri de excelenþã

onsorþiul Regional CRIO Vest a lansat în anul ºcolar 2013-2014 prima ediþie a competiþiei prin care promoveazã calitatea educaþiei oferite de unitãþile de învãþãmânt profesional ºi tehnic prin implicarea mediului economic ºi a autoritãþilor locale ºi judeþene.

Un numãr de opt licee tehnologice din judeþul Hunedoara, înscrise la aceastã competiþie, vor primi distincþia Titlul de excelenþã, ca o validarea a bunelor practici de care au dat dovadã în ultimii an.

Plãþi în avans pentru fermieri

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie pentru Agriculturã (APIA) a efectuat plãþi în data de 21 noiembrie în valoare de 34.740.846 lei (7.785.936 euro) reprezentând avans aferent Schemei de Platã Unicã pe Suprafaþã (SAPS) Campania 2013, pentru un numãr de 1.189 fermieri.

Asta în condiþiile în care suma totalã platitã în avans începând cu 16 octombrie ºi pânã în prezent, aferentã Schemei de Platã Unicã pe Suprafaþã (SAPS) Campania 2013 este de 2.525.141.512 lei, respectiv 565.921.451 euro pentru 1.019.252 fermieri.

De acest avans beneficiazã toþi fermierii pentru care s-a efectuat verificarea necesarã condiþiilor de eligibilitate în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009.

“Pentru plata SAPSCampania 2013, cuantumul este de 139.17

“Pentru urmãtoarele ediþii se propune acordarea acestei distincþii în mai multe arii de excelenþã unitãþilor ºcolare, universitãþilor, dar ºi partenerilor acestora care demonstreazã preocupãri în definirea unei oferte de formare iniþialã a tinerilor, corelatã cu aptitudinile acestora ºi cu nevoile comunitãþii”, declarã inspector ºcolar general Constantin Huþan.

Evenimentul de decernare a Titlului de excelenþã pe anul 2013 va avea loc joi, în data de 28 noiembrie 2013, ora 10.00, în sala "Spiru Haret" a Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara.

euro/ha potrivit Hotãrârii de Guvern nr.

762/2013, privind stabilirea pentru anul 2013 a cuantumului plãþilor directe unice pe suprafaþã, a plãþilor separate pentru zahãr ºi a plãþilor specifice pentru orez care se acordã în agriculturã, în sectorul vegetal, la care se va aplica un coeficient de reducere liniarã care va asigura incadrarea in plafonul alocat de CE. Având în vedere art. 1 al Regulamentului (UE) nr.

946/2013, plata în avans poate fi acordatã în procent de pânã la 50% din valoarea totalã a plãþilor directe, România a acordat un avans de 61,00 euro/ha”, se aratã într-un comunicat al APIA. Plãþile se fac la cursul de schimb de 4,4620 lei pentru un euro, stabilit de cãtre Banca Centralã Europeanã în data de 30 septembrie 2013 ºi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 285 din 29 septembrie 2013. În cadrul Campaniei SAPS 2013, România beneficiazã de o alocare financiarã de 1.213.143.000 euro din Fondul European de Garantare Agricolã (FEGA) pentru o suprafaþã de referinþã de 8.716.370 ha.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

P

Cazare pentru oamenii strãzii

regãtiþi pentru a aduna oamenii fãrã adãpost de pe strãzi. Meteorologii au emis cod galben de precipitaþii sub formã de ninsoare ºi ger pentru 14 judeþe din þarã. ªi Valea Jiului se aflã sub incidenþa acestui cod, iar reprezentanþii administraþiei locale din Petroºani sunt pregãtiþi sã îi cazeze pe oamenii fãrã acoperiº deasupra capului în adãpostul destinat acestora.. ”Noi am desfãºurat o vizitã la adãpostul pentru persoane care nu au unde sã înnopteze pe timpul nopþii, încã de la începutul lunii noimebrie când temperaturile nu erau aºa scãzute, pentru a verifica starea în care se aflã aceastã locaþie ºi dacã necesitã reparaþii minime pentru a fi funcþionalã. Au fost mici retuºuri care s-au fãcut, astfel cã în prezent, cei de la Poliþia Localã trebuie sã doar sã îi identifice pe cei care nu au unde sã doarmã ºi în momentul în care temperaturile vor scãdea sã îi potfeascã sã

Pregãtiþi ºi nu prea pentru iarna grea

Z

ãpadã în estul Vãii Jiului.

Iarna se instaleazã încet, dar sigur în cea mai esticã zonã a Vãii Jiului. La Petrila zãpada din oraº atingea luni la orele prânzului câþiva centimetri.

Reprezentanþii Primãriei spun cã sunt pregãtiþi sã intervinã. ”Vineri am verificat stocurile de deszãpezire, existã pe stoc în jur de 50 de metri cubi de sare, 50 de metri cubi

Casã nouã în dar de Moº Crãciun

C

adou de Moº Crãciun. 60 de familii din Petrila vor avea un Crãciun de neuitat. Moº Crãciun le va aduce în dar câte o locuinþã. Responsabilii Primãriei Petrila spun cã pânã la sãrbãtorile de Crãciun cele 60 de familii vor avea o casã nouã.

înnpoteze în adãpost”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Persoanele fãrã acoperiº deasupra capului nu pot fi obligate sã

de nisip, utilajele erau pregãtite, nu ne va prinde iarna pe neprãgãtite. Tot oraºul este prioritar, strãduþe, uliþe, nu se axeazã doar pe centrul oraºului”, a declarat city-managerul oraºului Petrila, Ciprian Preda.

Deocamdatã doar la Petrila a nins. În extrema cealaltã a Vãii Jiului, la Uricani, luni,

înnopteze în adãpost, fiecare decide dacã îºi petrece noaptea în locaþia pusã la dispoziþia lor. ”Ei nu sunt adunaþi, nu li se impune. Lor li se spune ce opþiuni au, aceea de a merge la adãpost dacã nu au unde sã înnopteze ºi rãmâne la latitudinea lor dacã iau în calcul aceastã opþiune sau rãmân sã doarmã pe strãzi”, a mai precizat sursa citatã.

Adãpostul din Petroºani are o capacitate de 4 locuri, iar aici au fost fãcute ºi ultimele retuºuri pentru ca oamenii strãzii sã fie cazaþi în condiþii corespunzãtoare.

Monika BACIU

nu ninsese deloc.

Edilul spune însã cã este pregãtit pentru zãpadã, însã nu în catitãþi foarte mari. „Nu a nins (luni-n.r.), am fost pregãtiþi, evm comandamentul de iarnã. Dacã ninge la fel de mult ca ºi anul trecut nu ne vom descurca, va trebui sã apelãm la firmele private sã ne ajute cu deszãpezirea.

Dacã va ninge mult vom cere ºi ajutorul populaþiei pentru cã fiecare trebuie sã îºi deszãpezeascã în faþa casei”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani.

Meteorologii au emis o atenþionare de zãpadã pânã joi, 28 noiembrie.

Monika BACIU

”Vor fi finalizate în jurul date de 20 decembrie, dacã vor mai fi mici remedieri comisia de recepþie va rezolva atunci, dar 99% în decembrie vor fi finalizate lucrãrile. Sperãm sã fie un cadou pentru ei de Moº Crãciun”, a declarat Ciprian Preda, city-manager oraº Petrila.

Din pãcate Moºul nu va avea posibilitatea de a face pe placul tuturor. Peste 500 de familii nu vor primi cadoul mult visat. ”Au fost depuse aproximativ 600 de cereri, sunt analizate de comisia de anchetã socialã urmând ca responsabilii din comisia de locuinþe sã stabileascã în funcþie de punctaj repartiþia lor”, a mai spus sursa citatã.

Cele patru clãdiri sunt identice din punct de vedere arhitectural, volumetric ºi al compartimentãrilor interioare.

Acestea se aflã în zona Lonea ºi cuprind în total 64 de unitãþi locative ºi anume 28 apartamente cu douã camere ºi 36 garsoniere, în regimul de înãlþime P+3.

Monika BACIU

8 Actualitate

omisia Europeanã a lansat, luni, un plan ce cuprinde cinci mãsuri prin C care îºi propune sã ajute autoritãþile

naþionale sã punã mai bine în practicã normele naþionale privind libera circulaþie, în urma unor îngrijorãri exprimate de statele membre în legãturã cu acest subiect. În primul rând, Comisia îºi propune sã ajute autoritãþile naþionale sã punã în aplicare norme UE care sã le permitã sã combatã eventualele abuzuri ale dreptului la libera circulaþie, prin elaborarea unui manual privind soluþionarea problemei cãsãtoriilor de convenienþã, potrivit unui comunicat CE. Totodatã, Executivul de la Bruxelles va elabora, pânã la sfârºitul anului, un ghid practic de aplicare a normelor UE de coordonare a securitãþii sociale. Acest document va clarifica "proba reºedinþei obiºnuite", prevãzutã de normativa europeanã privind coordonarea securitãþii sociale.

"Criteriile stricte aplicate în cadrul acestei probe garanteazã faptul cã cetãþenii care nu lucreazã pot avea acces la securitate socialã într-un alt stat membru doar dupã ce ºi-au deplasat cu adevãrat centrul de interes în statul respectiv (de exemplu, familiile)", precizeazã CE.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

Cea de-a treia mãsurã vizeazã o mai eficientã utilizare a Fondului Social European (FSE) pentru a aborda problema integrãrii sociale. Astfel, CE recomandã ca, de la 1 ianuarie 2014, minimum 20% din fondurile FSE sã fie cheltuite pentru promovarea incluziunii sociale ºi combaterea sãrãciei în fiecare stat membru.

Comisia îºi mai propune sã ajute autoritãþile locale din întreaga Europã sã facã "schimb de cunoºtinþe, pentru a rãspunde mai bine provocãrilor din sfera incluziunii sociale". În acest context, pânã la sfârºitul lui 2013, Comisia va finaliza un

Comisia Europeanã: Cinci mãsuri pentru libera circulaþie

studiu de evaluare a impactului liberei circulaþii în ºase mari oraºe, iar în februarie 2014, va invita primarii sã discute provocãrile ºi sã facã schimb de bune practici.

A cincea mãsurã se referã la asigurarea aplicãrii pe teren a normelor UE privind libera circulaþie.

Pânã la sfârºitul anu-

lui 2014, Comisia va elabora, în colaborare cu statele membre, "un modul de pregãtire online", pentru a ajuta personalul autoritãþilor locale sã înþeleagã ºi sã aplice pe deplin dreptul la libera circulaþie al cetãþenilor UE. Decizia a fost luatã, dupã ce, potrivit unui Eurobarometru recent, 47% din cetãþenii UE

sunt de pãrere cã problemele cu care se confruntã atunci când se mutã într-o altã þarã UE sunt provocate de faptul cã funcþionarii administraþiilor locale nu sunt suficient de bine familiarizaþi cu dreptul la liberã circulaþie al cetãþenilor UE. Dupã ce mai multe state europene, precum Marea Britanie, Franþa,

Belgia sau Germania, au exprimat îngrijorãri cu privire la "abuzurile" la dreptul de liberã circulaþie, Comisia Europeanã a fãcut recent un raport, potrivit cãruia cetãþenii mobili ai UE care se duc într-o altã þarã europeanã ajutã economia localã, prin ocuparea unor locuri de muncã, pentru care nu se gãseºte forþã de muncã pe plan local. În cele mai multe þãri, muncitorii europeni sunt contribuitori neþi la sistemul de beneficii sociale, adicã plãtesc la sistemul de asigurãri sociale ºi de sãnãtate mai mult decât primesc sub formã de ajutoare de orice fel.

"Prin urmare, este foarte puþin probabil ca ei sã reprezinte o povarã pentru sistemele sociale ale þãrilor membre", se aratã în proiect.

Mai mult, "procentajul cetãþenilor mobili ai UE care beneficiazã de prestaþii este relativ scãzut, în comparaþie cu resortisanþii proprii ai

Premierii din Europa Centralã ºi de Est ºi China se reunesc la Bucureºti

C

ea de-a doua reuniune la nivel de prim-miniºtri din Europa Centralã ºi de Est ºi China se va desfãºura astazi la Bucureºti.

La reuniunea la nivel înalt, alãturi de premierul Victor Ponta ºi de omologul sãu chinez, Li Keqiang, care efectueazã o vizitã

oficialã în þara noastrã, vor participa ºefii de guvern ai Albaniei, Bosniei-Herþegovina, Bulgariei, Cehiei, Croaþiei, Estoniei, Lituaniei, Macedoniei, Muntenegrului, Poloniei, Serbiei, Slovaciei, Sloveniei ºi Ungariei ºi ministrul de Externe din Letonia.

Reuniunea de la Bucureºti este cea de-a doua la nivel de ºefi de guverne din þãrile Europei Centrale ºi de Est ºi China, dupã

cea organizatã în 2012 la Varºovia. Potrivit Executivului, cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Bucureºti, prim-miniºtrii vor evalua stadiul de implementare a propunerilor de cooperare lansate cu un an în urmã la Varºovia, vor aborda domeniile ºi mijloacele concrete de dinamizare a relaþiilor comerciale ºi investiþionale între cele douã zone, prin proiecte de cooperare în domenii precum energia, agricultura, infrastructura, transporturile, IT ºi turism. Reuniunea ºefilor de guverne Europa Centralã ºi de Est — China se desfãºoarã în contextul prezenþei premierului chinez în România ºi al întrevederii pe care acesta o are cu prim-ministrul român, ocazie cu care vor fi semnate un numãr important de memorandumuri ºi acorduri bilaterale.

AGERPRES

statelor membre ºi cu cei ai þãrilor terþe". "În majoritatea statelor membre, cetãþenii mobili ai UE sunt contribuabili neþi la sistemul de protecþie socialã din þara gazdã", mai precizeazã autorii raportului.

"Comisia se angajeazã sã garanteze faptul cã cetãþenii UE sunt într-adevãr în mãsurã sã-ºi exercite drepturile de a munci ºi de a trãi în orice þarã din UE. Statele membre ºi UE trebuie sã lucreze împreunã pentru a se asigura cã normele privind libera circulaþie continuã sã ofere avantaje maxime cetãþenilor ºi economiilor noastre", a declarat, luni, László Andor, comisarul pentru ocuparea forþei de muncã, afaceri sociale ºi incluziune.

Pe de altã parte, comisarul a recunoscut cã afluxul de persoane poate reprezenta "o povarã pentru sectoare cum ar fi educaþia, locuinþele ºi infrastructura". Prin urmare, Comisia este "pregãtitã sã se angajeze, alãturi de statele membre, pentru a ajuta autoritãþile municipale, ºi nu numai, sã utilizeze pe

deplin resursele Fondului Social European", a mai spus Andor.

Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat, la 8 octombrie, cã Berlinul nu mai poate accepta primirea est-europenilor care vin doar pentru a accesa ajutoarele sociale.

"E adevãrat, multe persoane din România ºi Bulgaria, dar ºi din alte þãri din Estul Europei, vin în Germania pentru a munci serios ºi aceºtia sunt bineveniþi. Din pãcate, sunt ºi unii care vin doar pentru cã vor sã aibã acces la ajutoarele sociale. Nu putem accepta asta ºi mã aºtept ca ºi Comisia sã înþeleagã aceste diferenþe", a declarat Friedrich jurnaliºtilor, înainte Consiliul JAI, de la Luxemburg. ªi Guvernul britanic a evocat, anul trecut, posibilitatea limitãrii accesului imigranþilor la sistemul de asistenþã socialã ºi la sistemul de sãnãtate, invocând un aflux de români ºi bulgari în Marea Britanie, dupã liberalizarea pieþei muncii, la 1 ianuarie 2014.

MEDIAFAX MEDIAFAX

Parlamentarii ºi-au votat un buget mai mare ca anul trecut!

P

e principiul cine împarte parte îºi face, deputaþii ºi-au votat astãzi bugetul. Faþã de anul trecut, aleºii au cerut, peste 20 de milioane de lei în plus, bani din care vor sã-ºi cumpere plug pentru zãpada ºi instalaþii pentru desfundat þevi.

Dezbaterile pe proiect au stîrnit un adevãrat scandal între putere ºi opoziþie.

Deºi se angajaserã sã facã economii, deputaþii au cerut de la bugetul de stat 235 de milioane 385 de mii de lei, cu 13 procente în plus faþã de anul trecut.

Majorarea este pentru cei 78 de parlamentari noi, susþine preºedintele Camerei Deputaþilor.

Pentru anul viitor, deputaþii nu doar cã vor avea la dispoziþie 50 de maºini noi pentru care trebuie sã plãtescã leasing, dar îºi vor cumpãra mobilã mai arãtoasã, materiale pentru amenajãri ºi îºi vor renova cabinetele. Ca sã nu rãmînã înzãpeziþi la serviciu, deputaþii ºi-au comandat pentru anul viitor ºi un plug. ªi tot în 2014 aleºii îºi vor cumpãra o instalaþie pentru desfundat veceuri.

Pentru toate aceste dotãri deputaþii au cerut din banii publici aproape 4 milioane de lei. ªi senatorii ºi-au adoptat bugetul, suma fiind mai mare decât anul trecut. (Incont.ro)

Ajutor de urgenþã pentru familia Balka

P

refectul judeþului Hunedoara, Sorin Adrian Vasilescu, a semnat ancheta socialã pentru acordarea unui ajutor de urgenþã familiei Balka, din localitatea Grãdiºtea de Munte, a cãrei casã a fost mistuitã de flãcãri sãptãmâna trecutã.

Instituþia Prefectului – Judeþul Hunedoara a fost în permanentã legãturã cu autoritãþile locale, structurile MAI ºi direcþiile deconcentrate ale ministerelor pentru a sprijini familia greu încercatã acum în prag de iarnã. Finalizarea anchetei sociale prevede acordarea unui ajutor de urgenþã în sumã de 10.000 de lei (RON).

Prefectul judeþului Hunedoara, în calitate de Preºedinte al

Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã a contactat Comitetul Local pentru Situaþii de Urgenþã Orãºtioara de Sus ºi a cerut o propunere pentru amplasarea unei case modulare în care familia Balka sã petreacã iarna care bate la uºã. În momentul de faþã, familia locuieºte într-o fostã garã a fostei mocãniþe.

Condiþiile sunt acceptabile, dar departe de ceea ce ar trebui sã se

numeascã un cãmin. În prezent se aºteaptã acceptul persoanelor afectate pentru a se muta într-o astfel de casã, dupã care, imediat se va trece la aspectele procedurale pentru ca în cel mai

scurt timp posibil familia Balka sã fie în siguranþã ºi la cãldurã.

Sorin Adrian Vasilescu este alãturi de aceºti oameni ºi încearcã, instituþional ºi personal, sã le facã suferinþa mai uºoarã.

8 Actualitate

omisia Europeanã a lansat, luni, un plan ce cuprinde cinci mãsuri prin C care îºi propune sã ajute autoritãþile

naþionale sã punã mai bine în practicã normele naþionale privind libera circulaþie, în urma unor îngrijorãri exprimate de statele membre în legãturã cu acest subiect. În primul rând, Comisia îºi propune sã ajute autoritãþile naþionale sã punã în aplicare norme UE care sã le permitã sã combatã eventualele abuzuri ale dreptului la libera circulaþie, prin elaborarea unui manual privind soluþionarea problemei cãsãtoriilor de convenienþã, potrivit unui comunicat CE. Totodatã, Executivul de la Bruxelles va elabora, pânã la sfârºitul anului, un ghid practic de aplicare a normelor UE de coordonare a securitãþii sociale. Acest document va clarifica "proba reºedinþei obiºnuite", prevãzutã de normativa europeanã privind coordonarea securitãþii sociale.

"Criteriile stricte aplicate în cadrul acestei probe garanteazã faptul cã cetãþenii care nu lucreazã pot avea acces la securitate socialã într-un alt stat membru doar dupã ce ºi-au deplasat cu adevãrat centrul de interes în statul respectiv (de exemplu, familiile)", precizeazã CE.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

Cea de-a treia mãsurã vizeazã o mai eficientã utilizare a Fondului Social European (FSE) pentru a aborda problema integrãrii sociale. Astfel, CE recomandã ca, de la 1 ianuarie 2014, minimum 20% din fondurile FSE sã fie cheltuite pentru promovarea incluziunii sociale ºi combaterea sãrãciei în fiecare stat membru.

Comisia îºi mai propune sã ajute autoritãþile locale din întreaga Europã sã facã "schimb de cunoºtinþe, pentru a rãspunde mai bine provocãrilor din sfera incluziunii sociale". În acest context, pânã la sfârºitul lui 2013, Comisia va finaliza un

Comisia Europeanã: Cinci mãsuri pentru libera circulaþie

studiu de evaluare a impactului liberei circulaþii în ºase mari oraºe, iar în februarie 2014, va invita primarii sã discute provocãrile ºi sã facã schimb de bune practici.

A cincea mãsurã se referã la asigurarea aplicãrii pe teren a normelor UE privind libera circulaþie.

Pânã la sfârºitul anu-

lui 2014, Comisia va elabora, în colaborare cu statele membre, "un modul de pregãtire online", pentru a ajuta personalul autoritãþilor locale sã înþeleagã ºi sã aplice pe deplin dreptul la libera circulaþie al cetãþenilor UE. Decizia a fost luatã, dupã ce, potrivit unui Eurobarometru recent, 47% din cetãþenii UE

sunt de pãrere cã problemele cu care se confruntã atunci când se mutã într-o altã þarã UE sunt provocate de faptul cã funcþionarii administraþiilor locale nu sunt suficient de bine familiarizaþi cu dreptul la liberã circulaþie al cetãþenilor UE. Dupã ce mai multe state europene, precum Marea Britanie, Franþa,

Belgia sau Germania, au exprimat îngrijorãri cu privire la "abuzurile" la dreptul de liberã circulaþie, Comisia Europeanã a fãcut recent un raport, potrivit cãruia cetãþenii mobili ai UE care se duc într-o altã þarã europeanã ajutã economia localã, prin ocuparea unor locuri de muncã, pentru care nu se gãseºte forþã de muncã pe plan local. În cele mai multe þãri, muncitorii europeni sunt contribuitori neþi la sistemul de beneficii sociale, adicã plãtesc la sistemul de asigurãri sociale ºi de sãnãtate mai mult decât primesc sub formã de ajutoare de orice fel.

"Prin urmare, este foarte puþin probabil ca ei sã reprezinte o povarã pentru sistemele sociale ale þãrilor membre", se aratã în proiect.

Mai mult, "procentajul cetãþenilor mobili ai UE care beneficiazã de prestaþii este relativ scãzut, în comparaþie cu resortisanþii proprii ai

Premierii din Europa Centralã ºi de Est ºi China se reunesc la Bucureºti

C

ea de-a doua reuniune la nivel de prim-miniºtri din Europa Centralã ºi de Est ºi China se va desfãºura astazi la Bucureºti.

La reuniunea la nivel înalt, alãturi de premierul Victor Ponta ºi de omologul sãu chinez, Li Keqiang, care efectueazã o vizitã

oficialã în þara noastrã, vor participa ºefii de guvern ai Albaniei, Bosniei-Herþegovina, Bulgariei, Cehiei, Croaþiei, Estoniei, Lituaniei, Macedoniei, Muntenegrului, Poloniei, Serbiei, Slovaciei, Sloveniei ºi Ungariei ºi ministrul de Externe din Letonia.

Reuniunea de la Bucureºti este cea de-a doua la nivel de ºefi de guverne din þãrile Europei Centrale ºi de Est ºi China, dupã

cea organizatã în 2012 la Varºovia. Potrivit Executivului, cu ocazia reuniunii la nivel înalt de la Bucureºti, prim-miniºtrii vor evalua stadiul de implementare a propunerilor de cooperare lansate cu un an în urmã la Varºovia, vor aborda domeniile ºi mijloacele concrete de dinamizare a relaþiilor comerciale ºi investiþionale între cele douã zone, prin proiecte de cooperare în domenii precum energia, agricultura, infrastructura, transporturile, IT ºi turism. Reuniunea ºefilor de guverne Europa Centralã ºi de Est — China se desfãºoarã în contextul prezenþei premierului chinez în România ºi al întrevederii pe care acesta o are cu prim-ministrul român, ocazie cu care vor fi semnate un numãr important de memorandumuri ºi acorduri bilaterale.

AGERPRES

statelor membre ºi cu cei ai þãrilor terþe". "În majoritatea statelor membre, cetãþenii mobili ai UE sunt contribuabili neþi la sistemul de protecþie socialã din þara gazdã", mai precizeazã autorii raportului.

"Comisia se angajeazã sã garanteze faptul cã cetãþenii UE sunt într-adevãr în mãsurã sã-ºi exercite drepturile de a munci ºi de a trãi în orice þarã din UE. Statele membre ºi UE trebuie sã lucreze împreunã pentru a se asigura cã normele privind libera circulaþie continuã sã ofere avantaje maxime cetãþenilor ºi economiilor noastre", a declarat, luni, László Andor, comisarul pentru ocuparea forþei de muncã, afaceri sociale ºi incluziune.

Pe de altã parte, comisarul a recunoscut cã afluxul de persoane poate reprezenta "o povarã pentru sectoare cum ar fi educaþia, locuinþele ºi infrastructura". Prin urmare, Comisia este "pregãtitã sã se angajeze, alãturi de statele membre, pentru a ajuta autoritãþile municipale, ºi nu numai, sã utilizeze pe

deplin resursele Fondului Social European", a mai spus Andor.

Ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat, la 8 octombrie, cã Berlinul nu mai poate accepta primirea est-europenilor care vin doar pentru a accesa ajutoarele sociale.

"E adevãrat, multe persoane din România ºi Bulgaria, dar ºi din alte þãri din Estul Europei, vin în Germania pentru a munci serios ºi aceºtia sunt bineveniþi. Din pãcate, sunt ºi unii care vin doar pentru cã vor sã aibã acces la ajutoarele sociale. Nu putem accepta asta ºi mã aºtept ca ºi Comisia sã înþeleagã aceste diferenþe", a declarat Friedrich jurnaliºtilor, înainte Consiliul JAI, de la Luxemburg. ªi Guvernul britanic a evocat, anul trecut, posibilitatea limitãrii accesului imigranþilor la sistemul de asistenþã socialã ºi la sistemul de sãnãtate, invocând un aflux de români ºi bulgari în Marea Britanie, dupã liberalizarea pieþei muncii, la 1 ianuarie 2014.

MEDIAFAX MEDIAFAX

Parlamentarii ºi-au votat un buget mai mare ca anul trecut!

P

e principiul cine împarte parte îºi face, deputaþii ºi-au votat astãzi bugetul. Faþã de anul trecut, aleºii au cerut, peste 20 de milioane de lei în plus, bani din care vor sã-ºi cumpere plug pentru zãpada ºi instalaþii pentru desfundat þevi.

Dezbaterile pe proiect au stîrnit un adevãrat scandal între putere ºi opoziþie.

Deºi se angajaserã sã facã economii, deputaþii au cerut de la bugetul de stat 235 de milioane 385 de mii de lei, cu 13 procente în plus faþã de anul trecut.

Majorarea este pentru cei 78 de parlamentari noi, susþine preºedintele Camerei Deputaþilor.

Pentru anul viitor, deputaþii nu doar cã vor avea la dispoziþie 50 de maºini noi pentru care trebuie sã plãtescã leasing, dar îºi vor cumpãra mobilã mai arãtoasã, materiale pentru amenajãri ºi îºi vor renova cabinetele. Ca sã nu rãmînã înzãpeziþi la serviciu, deputaþii ºi-au comandat pentru anul viitor ºi un plug. ªi tot în 2014 aleºii îºi vor cumpãra o instalaþie pentru desfundat veceuri.

Pentru toate aceste dotãri deputaþii au cerut din banii publici aproape 4 milioane de lei. ªi senatorii ºi-au adoptat bugetul, suma fiind mai mare decât anul trecut. (Incont.ro)

Ajutor de urgenþã pentru familia Balka

P

refectul judeþului Hunedoara, Sorin Adrian Vasilescu, a semnat ancheta socialã pentru acordarea unui ajutor de urgenþã familiei Balka, din localitatea Grãdiºtea de Munte, a cãrei casã a fost mistuitã de flãcãri sãptãmâna trecutã.

Instituþia Prefectului – Judeþul Hunedoara a fost în permanentã legãturã cu autoritãþile locale, structurile MAI ºi direcþiile deconcentrate ale ministerelor pentru a sprijini familia greu încercatã acum în prag de iarnã. Finalizarea anchetei sociale prevede acordarea unui ajutor de urgenþã în sumã de 10.000 de lei (RON).

Prefectul judeþului Hunedoara, în calitate de Preºedinte al

Comitetului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã a contactat Comitetul Local pentru Situaþii de Urgenþã Orãºtioara de Sus ºi a cerut o propunere pentru amplasarea unei case modulare în care familia Balka sã petreacã iarna care bate la uºã. În momentul de faþã, familia locuieºte într-o fostã garã a fostei mocãniþe.

Condiþiile sunt acceptabile, dar departe de ceea ce ar trebui sã se

numeascã un cãmin. În prezent se aºteaptã acceptul persoanelor afectate pentru a se muta într-o astfel de casã, dupã care, imediat se va trece la aspectele procedurale pentru ca în cel mai

scurt timp posibil familia Balka sã fie în siguranþã ºi la cãldurã.

Sorin Adrian Vasilescu este alãturi de aceºti oameni ºi încearcã, instituþional ºi personal, sã le facã suferinþa mai uºoarã.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

Douã evenimente marcate de DSP Hunedoara

„Z

iua Internaþionalã pentru Eliminarea Violenþei Împotriva Femeilor” respectiv, „Ziua Mondialã de Luptã Împotriva HIV/SIDA” sînt douã evenimente pe care reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã intenþioneazã sã le marcheze printr-un simpozion în data de 28 noiembrie 2013, ora 13,00 la Bibloteca Municipalã Hunedoara, Str. Brâncuºi, nr. 2, Bl. X2 ºi în data de 05 decembrie 2013, ora 11,00 la Petroºani.

Potrivit reprezentanþilor DSP temele abordate în cadrul simpozionului sunt „Conºtientizarea populaþiei privind violenþa asupra femeilor”, “Zero noi infecþii HIV. Zero discriminare.

Zero decese asociate SIDA”.

“La data de 25 noiembrie 2013 este celebratã Ziua Internaþionalã pentru Eliminarea Violenþei Împotriva Femeilor.

Cu aceastã ocazie ne exprimãm sprijinul celor afectaþi de acest fenomen, ºi atragem atenþia întregii societãþi asupra problemei ºi a consecinþelor acestuia. Violenþa în familie poate sã îmbrace forme diverse, mai mult sau mai puþin vizibile, precum violenþa fizicã, psihologicã, sexualã,

economicã ºi socialã. În þãrile din Europa, 1/5 dintre femei au fost cel puþin o datã în viaþã subiectul violenþei fizice. La nivel

Scopul acestei campanii este acela de conºtientizarea populaþiei privind violenþa asupra femeilor, prevenirea ºi stoparea

mondial, între 40% ºi 70% dintre femeile ucise sunt victime ale violenþei în familie”, declarã Mariana Pâncotan, director executiv DSP.

acestui fenomen, precum ºi îmbunãtãþirea calitãþii vieþii femeilor, în mod special, cât ºi a intregii societãþi prin diverse acþiuni de informare, educare,

consiliere, intervenþie, schimbare ºi participare activã.

La 1 decembrie celebrãm Ziua Mondialã de Luptã Împotriva HIV/SIDA. HIV/SIDA rãmâne una dintre cele mai importante provocãri de sãnãtate publicã din lume, în special în þãrile cu venituri mici ºi medii. Tema Zilei Mondiale de Luptã Împotriva HIV/SIDA

2011, pe plan mondial, erau 34,2 milioane de persoane infectate cu HIV (30,7 milioane adulþi ºi 3,4 milioane copii sub 15 ani), 2, 5 milioane de cazuri noi (2,2 milioane adulþi ºi 330.000 copii sub 15 ani) ºi 1,7 milioane decese prin SIDA (1,5 milioane adulþi ºi 230.000 copii sub 15 ani). În 2013, aproximativ 63% dintre persoanele HIV-pozitive, cu vârste între 15 – 24 ani, sunt femei ºi se înregistreazã o reducere de 52% a cazurilor noi de infecþie cu HIV în rândul copiilor ºi o reducere de 33% a cazurilor totale (adulþi ºi copii) faþã de 2001, conform UNAIDS. În România, potrivit Centrului Român HIV/SIDA, din 30 iunie 2012, la 48%

este "Þinta Zero: Zero noi infecþii HIV. Zero discriminare. Zero decese asociate SIDA". Conform estimãrilor UNAIDS, la sfârºitul anului

SUP are de recuperat aproape un milion de la CJAS

S

pitalul de Urgenþã din Petroºani are de primit de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate aproape un milion de lei. În aceste condiþii luna decembrie se anunþã a fi una dificilã din punct de vedere financiar.

Monika BACIU

”Dificultãþi financiare existã ºi la ora actualã aºa cum s-a precizat, pe ultimele luni ale acestui an intrã în discuþie achitarea strict a cheltuielilor de personal ºi a utilitãþilor.

Mai mult, pe luna noiembrie care reprezintã plata serviciilor de pe luna octombrie,

Casa ne este datoare cu aproape 9,5 miliarde (lei vechi) bani proveniþi din servicii

dintre persoanele infectate cu HIV, calea de transmitere a fost heterosexualã.

Scopul campaniei este de a oferi un acces universal la prevenþia HIV, tratament, îngrijiri ºi suport, reducerea numãrului persoanelor infectate cu HIV/SIDA ºi informarea si educarea populatiei, mai ales a grupurilor cu risc crescut, asupra HIV/SIDA. Obiectivele campaniei sunt: creºterea numãrului de persoane informate ºi educate în legãturã cu HIV/SIDA; creºterea numãrului de persoane, în special din grupele de risc, care solicitã efectuarea unui test de depistare a infectãrii cu HIV ºi creºterea numãrului de persoane care adoptã un comportament sãnãtos în relaþie cu HIV/SIDA.

care au fost efectuate ºi neachitate ºi bani care practic reprezintã completarea a ceea s-a promis, respectiv cheltuieli de personal ºi utilitãþi”, a declarat managerul SUP Petroºani, medicul Alin Vasilescu. În cazul în care spitalul nu va primii banii de la CJAS, situaþia financiarã a

unitãþii medicale se va înrãutãþi. ”În mod automat intrãm în datorii mai mari decât cele pe care le avem la ora actualã”, a mai precizat sursa citatã.

Dacã în noiembrie anul trecut, acestea se cifrau la 11 milioane de lei, acum ele sunt de doar 6,6 milioane ºi sigur, pacienþii îºi cumpãrã uneori medicaþia.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

Grevã în Spitalele din Valea Jiului

A

fost grevã în spitale ieri dimineaþã, vreme de douã ore. În intervalul orar 8:00 - 10:00, au fost asigurate doar consultaþiile în regim de urgenþã. Spitalul de Urgenþã din Petroºani a asigurat doar consultaþiile pacienþilor prezentaþi la UPU- SMURD. Luiza ANDRONACHE “În cursul zilei de astãzi ( ieri), între 8:00 ºi 10:00, personalul medical superior, mediu ºi auxiliar, a fost în grevã de avertisment. S-au asigurat doar consultaþii la nivelul de primiri urgenþe”, a declarat dr. Alin Vasilescu, manager Spitalul de Urgenþã Petroºani. De altfel, în acelaºi interval orar, nu s-au fãcut

nici internãri pe secþii. ªi în vestul Vãii Jiului, la Lupeni, la fel, medicii ºi asistentele de la Spitalul Municipal s-au alãturat grevei naþionale, asta chiar dacã nu a convenit unor pacienþi.

“Am discutat cu conducerea spitalului ºi cu medicii de aici ºi am înþeles cã nu puteau ei sã facã notã discordantã faþã de ceea ce se întâmplã la nivel naþional. Ei îºi cer niºte drepturi pe care

eu consider cã ºi le meritã cu prisosinþã.

Este clar, de altfel cã sistemul medical nu funcþioneazã cum trebuie de foarte mulþi ani”, a declarat Gabriel Lungu, preºedintele Consiliului de Administraþie al Spitalului Municipal Lupeni.

La Vulcan, însã, situaþia a fost alta.

Aici, activitatea nu s-a întrerupt nici mãcar pentru un minut, dar cadrele medicale ºi medicii au purtat pe braþ banderole.

“Toatã lumea a fost la locul de muncã. A fost grevã ºi la noi, însã s-au purtat banderole ºi s-au asigurat toate consultaþiile”, a afirmat Cristina Baleia, managerul Spitalului Municipal

Copii condamnaþi de sistem

C

opiii cu probleme, cu diverse handicapuri ºi afecþiuni neurologice sunt condamnaþi sã stea izolaþi, pentru cã în colectivitãþile obiºnuite nu au nicio ºansã.

Asta pentru cã, atunci câând ajung sã fie încadraþi în învãþãmântul de masã, nu fac faþã singurii, iar dascãlii se declarã învinºi. Pãrinþii lor sunt disperaþi ºi cautã soluþii, deºi existã o lege care le dã dreptul sã aibã profesori însoþitori la clasã, aºa-numitul profesor itinerant.

Diana MITRACHE „Problema este a învãþãtorului de sprijin, aºa-zisul profesor itinerant. Legea 448/2006, prevede ca un copil cu dizabilitate, care este integrat într-o ºcoalã de masã, sã beneficieze de un învãþãtor itinerant de sprijin. Eu am fãcut o adresã cãtre Inspectoratul ªcolar Deva ºi Ministerul

Educaþiei ca sã mi se acorde acest învãþãtor.

Copilul meu e la o ºcoalã din Lupeni ºi acolo sunt peste 18 copii cu cerinþe speciale. Rãspunsul pe care l-am primit a fost cã se vor cãuta soluþii.

Asta a fost la începutul verii. Acum a început ºcoala ºi nu avem acel învãþãtor”, spune Liviu Robert Corseanschi, pãrintele unui astfel de copil.

Omul mãrturiseºte

cã nu mai are soluþii ºi abia a gãsit o învãþãtoare care sã îl accepte ºi pe fiul sãu în clasã, însã, femeia nu se poate ocupa exclusiv de fiul sãu cu cerinþe speciale. Mai mult, pãrintele recunoaºte cã a încercat sã îl ducã într-o clasã cu copii cu astfel de probleme, dar mai rãu i-a fãcut bãieþelului sãu care acum e în clasa I. „Dupã o vreme,

Vulcan.

Prin greva de ieri iniþiatã de liderii SANITAS la nivel naþional, angajaþii din sãnãtate cer minimum 6 la sutã din PIB pentru Sãnãtate, o legislaþie care sã garanteze independenþa profesionalã a celor care lucreazã în sistemul public ºi privat, o lege a salarizãrii specificã

sistemului de sãnãtate, apãrarea demniþii ºi renunþarea la denigrarea profesioniºtilor de cãtre autoritãþi, organizarea unitãþilor medicale cu paturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte ºi de calitate pentru pacienþi, precum ºi consultarea realã a Coaliþiei Profesioniºtilor din

Sãnãtate cu privire la orice mãsurã ce poate afecta funcþionarea sistemului de sãnãtate.

Dacã negocierile cu Ministerul Sãnãtãþii vor eºua pe parcursul urmãtoarelor douã zile, este posibil ca de joi sã asistãm la declanºarea unei greve generale pe termen nelimitat.

m-am trezit cu el cã þipã, cã face tot felul de gesturi necontrolate ºi am constatat, deºi iniþial nu înþelegeam ce se petrece, cã fiul meu îi copia pe ceilalþi copii bolnavi. Învãþãmântul de masã ar fi soluþia lui, pentru cã îl ajutã mult sã fie cu copii de vârsta lui ºi care nu au probleme”, mai spune tatãl copilului.

Bãrbatul a cerut sprijin vicepreºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, pentru cã responsabilii de la Inspectoratul ªcolar Judeþean au spus cã un astfel de profesor ar putea fi plãtit de Consiliul Judeþean. Asta pentru cã mai multe posturi au fost desfiinþate ºi profesorii itineranþi au fost primii eliminaþi. „Nu avem atribuþii visa-vis de învãþãmânt,

dar avem unele atribuþii vis-a-vis de învãþãmântul special ºi acestea se referã la ºcolile de învãþãmânt special pe care Consiliul Judeþean le coordoneazã, prin Direcþia Judeþeanã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului. Nu ºtiu dacã aceasta ar fi una dintre atribuþiile pe care direcþia le are.

Am sã mã interesez ºi am sã verificsã vedem

ce se poate face”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele C.J. Hunedoara.

Zeci de copii cu cerinþe speciale abandoneazã ºcoala ºi pãrinþii lor se tem cã le va fi ºi mai rãu dupã. În plus, ei cred cã nu sunt ajutaþi, deºi legea este de partea lor ºi mulþi ar vrea un profesor care sã îi ajute pe învãþãtori în clasã.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

Îndrumaþi de crizã,

Peste 500 de mii de lei din tolba bugetelor locale în luna decembrie

S

ute de mii de lei din ”tolba” bugetului local.

Manifestãrile organizate în luna decembrie vor costa administraþiile locale din Valea Jiului peste 500 de mii de lei. Chiar ºi aºa, majoritatea edililor spun cã sumele alocate în acest an pentru organizarea manifestãrilor din luna decembrie sunt mai mici faþã de anii precedenþi. la Petroºani s-au alocat peste 200 de mii de lei pentru sãrbãtorile din luna cadourilor.

Monika BACIU

”Pentru manifestãrile care au loc în luna decembrie primãria municipiului Petroºani a alocat o sumã de 234 de mii de lei, aceastã sumã este împãrþitã în douã capitole. Este vorba de o sumã de 100 de mii de lei, care merg cãtre revelionul pensionarilor, cu tradiþie în Petroºani, iar restul de 134 de mii de lei merg cãtre manifestãrile cultural-artistice începând cu Ziua Naþionalã ºi terminând cu revelionul în aer liber”, a declarat Nicu Taºcã, putãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

La revelionul pen-

sionarilor de la Petroºani vor participa peste 1000 de persoane. ”Vorbim despre 1500 de persoane ca ºi anul trecut cu specificarea cã în aceste an ºi pensionarii contribuie cu o sumã modicã la realizarea acestui eveniment”, a mai precizat sursa citatã. În cel mai estic oraº al Vãii Jiului, evenimentele dedicate lunii decembrie costã în jur de 70 de mii de lei.

Aici nu va avea loc niciun revelion în stradã sau pensionari. ”La propunerea primarului Consiliul Local din ºedinþa din luna noiembrie a aprobat 70 de mii de lei pen-

Tombola lui Moº Nicolae

R

eprezentanþii subfilialei de Crucea Roºie din Petroºani au organizat, la sfârºitul sãptãmânii trecute, “Tombola lui Moº Nicolae”.

Cu aceastã ocazie, 360 de locuitori ai municipiului au avut ocazia de a participa, cu bilete cumpãrate contra 10 lei, la o tombolã în cadrul cãreia au fost acordate mai multe premii.

Mircea NISTOR

Banii colectaþi din vânzarea biletelor vor fi utilizaþi la achiziþionarea de cadouri ce vor ajunge la persoanele nevoiaºe.

“Cei 360 de participanþi la tombolã au avut ocazia de a câºtiga diverse obiecte. Cu cei 3.600 de lei strânºi cu

aceastã ocazie vom cumpãra alimente pe care le vom repartiza cãtre familiile nevoiaºe din localitate”, a precizat Felicia Necºa, directorul subfilialei de Crucea Roºie din Petroºani.

Participanþii la tombolã au fost, cu toþii, mulþumiþi de premiile în posesia cãrora

tru evenimentele din luna decembrie, pentru sãrbãtorile de iarnã. Au fost alocate 200 de milioane de lei vechi pentru premierea tuturor elevilor ºi sportivilor care au rezultate deosebite la olimpiadele judeþene ºi naþionale, a fost alocatã suma de aproximativ 430 de milioane pentru achiziþionarea de pachete pentru colindãtori, de asemenea restul de bani au fost alocaþi pentru organizarea spectacolului de colinde din data de 19 ºi a celorlalte obiceiuri de iarnã cu piþãrãii, craii ºi ce mai are loc în oraºul Petrila”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. au intrat. “Am câºtigat o bicicletã ºi consider cã este foarte bine. O sã o foloseascã soþul meu care, sincer, îºi dorea un astfel de cadou”, a spus o femeie.

“Eu am luat un cãrucior pentru piaþã ºi cred cã îmi va fi foarte util, þinând cont de faptul cã am o vârstã înaintatã”, a precizat o altã doamnã. “Am intrat în posesia unei valize ºi sunt foarte curios ce se aflã în ea. Sper cã sunt lucruri utile pentru casã”, a declarat un alt câºtigãtor al tombolei.

Printre premiile oferite s-au aflat biciclete, televizoare, saltele sau obiecte de îmbrãcãminte.

În ceea ce priveºte spectacolul de colinde încã nu au fost puse la punct toate detaliile. ”Deocamdatã nu am definitivat programul, dar spectacolul îl vom face cu forþe proprii, respectiv cu elevii ºi copiii din ºcolile ºi grãdiniþele din oraºul Petrila, cu tinerii de la bisericile ortodoxe ºi neoprotestante din

oraº, cum am fãcut ºi anul trecut, ºi va fi în ziua de 19 când vom avea ºedinþa consiliului local de sfârºit de an”, a mai spus edilul primarul oraºului Petrila.

La Vulcan pentru sãrbãtorile de iarnã sau alocat 146 de mii de lei. Banii sunt dedicaþi colindãtorilor ºi organizãrii revelionului pensionarilor ºi celui

în aer liber. ”Am alocat 15 mii de lei pentru 1 Decembrie, pentru Crãciunul Vulcãnenilor s-a alocat suma de 69 de mii, pentru festivalul de Colinde din Dealul Babii ºi Paroºeni s-au alocat câte 2000 de lei, iar pentru revelionul din stradã ºi cel al pensionarilor s-au alocat 60 de mii de lei”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.

Municipalitatea de la Lupeni nu va organiza revelionul pen-

sionarilor ºi nici alte acþiuni. În schimb, pentru luna cadourilor s-a alocat suma de 20 de mii de lei. ”Noi nu facem revelionul pensionarilor pentru cã nu putem mulþumi pe toatã lumea. Ori facem pentru toþi, ori pentru niciunul”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului

Lupeni. În cea mai vesticã localitate a Vãii Jiului, respectiv la Uricani pentru serbãrile din luna decembrie s-au alocat 35 de mii de lei. ”Noi am alocat 35 de mii de lei doar pentru pungi cu cadouri ce le vom oferi celor de la ajutor social.

Evm o listã cu cei de anul trecut trebuie doar sã o reactualizãm. Nu organizãm niciun spectacol pentru cã avem un proiect în derulare pe fonduri europene ºi acela e o prioritate. Vom avea un spectacol la casa de culturã organizat de copiii de la ºcolile din Uricani”, a declarat primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu.

Edilul din Uricani spune cã în acest an va concura cu municipiile Petroºani ºi Vulcan în ceea ce priveºte luminile ornamentale din localitate. În cel mai sãrac oraº din Valea Jiului, la Aninoasa sãrbãtorile de iarnã vor fi marcate printr-un pom de Crãciun amplasat în curtea ºcolii. În total, administraþiile locale din Valea Jiului alocã 505 mii de lei pentru organizarea menifestãrilor din luna decembrie.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

Coconea - campion la maratonul de la Monaco

S

portivul hunedorean a ieºit pe primul loc la competiþia umanitarã derulatã în Monaco.

Toma Coconea a alergat peste 800 de kilometri ºi s-a clasat pe primul loc la categoria lui de vârstã.

Maximilian GÂNJU

Parapantistul din Petroºani a concurat împotriva a 1596 de alergãtori înscriºi la categoria sa ºi s-a clasat pe primul loc, iar în clasamentul general a ocupat poziþia 5. Toma a obþinut ºi primul loc cu echipa care l-a cooptat pentru aceasta ediþie, M.I. Sportivul n-a reuºit sã doboare recordul stabilit la „No Finish Line” de 1000 de kilometri, aºa cum ºi-a propus, din cauza unor probleme medicale la genunchi.

Specialiºtii i-au recomandat repaus, însã Toma s-a ambiþionat ºi a alergat accidentat aproape jumãtate din

mult s-a ocupat ca sportivilor sã nu le lipseascã nimic.

Vedeta a fost chiar ºi þinta hoþilor care i-au furat telefonul mobil, 3 cãrþi de credit ºi 200 de euro. Cel mai

cele ºapte zile ºi ºapte nopþi cât a durat întrecerea. Din echipa þãrii noastre au fãcut parte ºi Geanina Stana care a obþinut locul 1 la categoria ei de vârsta ºi locul 1 la fete, iar Daniel Hãlãstauan s-a clasat cu echipa pe locul 1. Echipa þãrii noastre a fost alcãtuitã de vedeta de televiziune Mihaela Rãdulescu, cea care la cooptat ºi pe Toma Coconea pentru a lua startul la maratonul umanitar.

rãu a spus cã-i pare dupã pozele ºi filmuleþele adunate în telefon ºi pe care n-a apucat sã le descarce. „Mulþumesc tuturor românilor care au venit sã ne fie de

folos. (…) Nu mã aºtept sã înþeleagã toatã lumea efortul lui Toma ºi al întregii echipe, dar vã zâmbesc tuturor celor care ne-aþi încurajat, ne-aþi alin-

A

rãmas fãrã mai multe amintiri Mihaela Rãdulescu a alergat ºi ea alãturi de fiul ei, însã cel mai

Staþiunea Straja, promovatã la nivel naþional

P

roprietarii de cabane ºi pensiuni din Straja au vândut mai bine de jumãtate din sejururi pentru sãrbãtorile de iarnã. Ei au fost sã promoveze staþiunea la toate târgurile de profil din ultimele luni.

Luiza ANDRONACHE Staþiunea Straja a fost prezentã anul acesta la mai toate târgurile de turism din

þarã. Proprietarii pensiunilor de aici au fost inclusiv la târgul naþional de la Bucureºti, desfãºurat la Romexpo sãptãmâna trecutã, mai mult

pentru a face cunoscutã staþiunea la nivel naþional. „Am fost la târgul de turism de la Bucureºti cu mai mulþi investitori din staþiune.

Am fost ºi la Cluj, Constanþa sau Turnu Serverin, mai mult pentru a promova staþiunea. Am stat de vorbã cu oamenii care

au vrut informaþii despre staþiunea noastrã, pentru cã avem nevoie de promovare la nivel naþional, ceea ce este un lucru greu, de altfel” ne-a declarat Emil Pãrãu, investitor în staþiunea Straja.

La toate evenimentele de promovare a turismului de iarnã,

tat cu vorbe calde ºi laþi fãcut pe Toma sã vã foloseascã mesajele pe post de anti inflamator. Când am fãcut ultimul tur pe circuit, alãturi de Toma, am luat cu noi drapelul pe care l-am avut ºi la finalul RedBull X Alps ºi, pe traseu, am fost cea mai aplaudatã echipa! cabanierii din Straja au ºi vândut sejururi pentru aceastã iarnã, iar principalul lor atuu a fost preþul.

“S-au încheiat ºi contracte ºi am tot încercat sã facem pachete turistice cu oferte cât mai avantajoase. Preþurile sunt mici în comparaþie cu alte staþiuni din þarã, pentru cã la noi vin mai mult tineri ºi

Jandarmii montani la datorie

A

vând în vedere prognoza meteorologicã din perioada urmãtoare, caracterizatã de rãcire accentuatã, ninsori ºi intensificãri ale vântului, în special în zona montanã, jandarmii montani vor monitoriza aceastã zonã pentru prevenirea unor evenimente nedorite.

Jandarmii montani recomandã turiºtilor sã se echipeze corespunzãtor, sã nu se

aventureze pe traseele montane ºi sã nu tulbure ordinea publicã.

Jandarmii montani

reamintesc turiºtilor cã, în cazul producerii unor accidente pe

Numele cel mai scandat a fost, desigur, TOMA, iar la Festivitatea de premiere am fost felicitaþi pentru cea mai frumoasã ºi eficientã echipã”, spune vedeta pe pagina sa de Facebook.

Anul acesta la maratonul „No Finish Line” au fost înregistraþi 9800 de participanþi, iar pentru fiecare kilometru parcurs de aceºtia s-a donat un euro de cãtre organizatori. Banii ajung la copiii sãraci din mai multe þãri.

Foto: sursa Facebook bugetari, iar puterea lor de cumpãrare nu a crescut, ci din contrã”, a mai afirmat Emil Pãrãu, investitor staþiunea Straja. În privinþa locurilor de cazare pentru Revelion, cel puþin, aproape 80 % din camere sunt deja adjudecate, în special din partea turiºtilor care au mai fost aici ºi în alþi ani. munte, sã solicite sprijinul acestora sau al salvamontiºtilor, la numãrul de urgenþã 112.

14 Program & Horoscop

10:30 Distractis - Distilat de comedie (r) 11:30 Charlot marinar (r) 12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România (r) 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Interes general 20:00 Telejurnal

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 La volan 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã!

18:00 Focus 18 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Mireasã pentru fiul meu 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Zidul secretelor 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Tornade îngheþate 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Masterchef - Proba celebritãþii 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Homeland: Reþeaua terorii

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã vã lãsaþi prea mult cãlãuzit de sentimente ºi riscaþi sã deveniþi melancolic. Nu este exclus sã aveþi dificultãþi de comunicare. Datoritã nervozitãþii, riscaþi sã provocaþi neînþelegeri.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de povestiri

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Persoana iubitã vã reproºeazã lipsa de afectivitate ºi faptul cã acordaþi prea multã importanþã afacerilor. Fiþi mai atent cu familia. Nu neglijaþi odihna, pentru cã riscaþi sã aveþi probleme cu sãnãtatea!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Dimineaþa s-ar putea sã fiþi acuzat de colegi cã nu sunteþi consecvent. Fiþi prudent, pentru cã astãzi aveþi tendinþa sã fiþi impulsiv. Dupã-amiazã primiþi o importantã sumã de bani. Este posibil sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 12:30 Rezumat Champions League 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat Champions League 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Champions League 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Champions League 16:00 Fotbal: Steaua Schalke 16:45 ªtirile Digi Sport 17:00 Fotbal

*** 21 mai

22

Sosirea unor musafiri din altã localitate vã obligã sã vã schimbaþi planurile pentru azi. Dacã vã roagã sã îi ajutaþi cu ceva, nu îi refuzaþi. Spre seara, un prieten de familie vã dã o veste neplãcutã. Pãstraþi-vã cumpãtul.

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

aprile

22

Nu este o zi bunã pentru afaceri.

Este posibil sã fiþi confuz ºi lipsit de realism, motiv pentru care riscaþi sã luaþi decizii eronate.

Nici cãlãtoriile nu sunt recomandabile azi. Relaþiile sentimentale pot fi bune numai dacã acordaþi mai multã atenþie partenerului.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui

21

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea ca o problemã sentimentalã mai veche sã revinã în actualitate ºi sã vã certaþi cu partenerul de viaþã. Nu cedaþi primului impuls! Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult.

21 ianuarie *** 20 februarie

Se pare cã nu reuºiþi sã îndepliniþi toate sarcinile de serviciu ºi nu este exclus sã aveþi probleme cu ºefii. Nu încheiaþi tranzacþii financiare. Ar fi bine sã acordaþi mai multã importanþã comunicãrii cu partenerul de viaþã.

Nu prea vã simþiþi în formã, ceea ce explicã starea de nervozitate în care vã aflaþi. Nu vã asumaþi nici un risc, pentru cã ºansele de reuºitã sunt minime. Temperaþivã impulsivitatea ºi fiþi prudent!

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa aflaþi cã o cunoºtinþã s-a îmbolnãvit grav. Vã implicaþi ºi, astfel, faceþi mai multe drumuri scurte. În a doua parte a zilei, sfaturile unui prieten cu experienþã vã ajutã sã vã clarificaþi sentimentele contradictorii.

23 octombrie *** 22 noiembrie Sunteþi hotãrât sã rezolvaþi o problemã financiarã care vã sâcâie de mai multã vreme.

Dacã vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere, nu ezitaþi. Cu puþin efort ºi riscuri minime, puteþi sã redresaþi bugetul.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi plin de energie ºi aveþi idei originale. Fiþi prudent.

Riscaþi sã depãºiþi anumite limite ºi sã provocaþi discuþii în contradictoriu.Dupã-amiazã s-ar putea ca o problemã sentimentalã.

21 februarie *** 20 martie Nu este momentul sã vã ocupaþi de probleme delicate, pentru cã este posibil sã nu vã puteþi concentra suficient. La serviciu, sunteþi nervos ºi, cu toatã strãduinþa de a fi convingãtor, s-ar putea sã vã loviþi de neîncredere.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

Grup de adolescenþi prins la furat

C

inci adolescenþi din Vulcan, cu vârste cuprinse între 14 ºi 16 ani sunt cercetaþi pentru furt, dupã ce au sustras þigãri de peste 250 de lei.

Carmen COSMAN Cei cinci au dat atacul de faþã cu

vânzãtoarea unui magazin din Petroºani. Trei dintre ei i-ai distras atenþia, iar alþi doi

au furat þigãrile ºi s-au fãcut nevãzuþi.

Femeia a sesizat imediat furtul ºi chemat poliþia, iar la faþa locului s-a deplasat de urgenþã o echipã operativã care i-a identificat ºi condus la sediul poliþiei pe L.R., A.ª. ºi A.ª., toþi în

vârstã de 15 ani, din municipiul Vulcan. De asemenea, în urma verificãrilor, au fost identificaþi ºi cei doi adolescenþi – unul de 14 ani, iar cel de-al doilea de 15 ani, ambii din Vulcan - care au reuºit sã fugã cu

prada înainte de sosirea oamenilro legii. „În cauzã s-a întocmit un dosar penal în care se fac cercetãri sub aspectul sãvârºirii infracþiunii de furt calificat, urmând a se stabili întreaga activitate infracþionalã a suspecþilor”, au precizat oficialii IPJ Hunedoara.

SeniorERP ºi SeniorVisualBI cresc valoarea companiilor

P

entru a-ºi îmbunãtãþi procesul decizional care sã permitã creºterea afacerii, SalonPro, companie care opereazã pe piaþa produselor profesionale destinate saloanelor de înfrumuseþare, a ales soluþiile ERP ºi Business Intelligence de la Senior Software.

"Pentru a putea construi, desfãºura ºi creºte o afacere modernã un rol important revine sistemelor informatice. Am utilizat ºi înainte o soluþie de gestiune care acoperea majoritatea activitãþilor noastre, însã de când utilizãm soluþiile ERP ºi Business Intelligence de la Senior Software avem acces mult mai rapid ºi facil la informaþii, reuºim sã urmãrim mult mai corect rezultatele obþinute pe categorii de produse sau pe zone, vânzãrile pe care le-am ratat, dar ºi sã vedem exact unde ne-am dezvoltat cel mai bine ºi unde mai avem de îmbunãtãþit. Consider cã soluþia SeniorERP este una dintre cele mai bune din piaþã pe segmentul de distribuþie.", a declarat d-na Carmen Oancea, unul dintre asociaþii SalonPro. Compania a decis

implementarea sistemelor Senior Software în baza a douã criterii foarte importante: pe de o parte competenþele aplicaþiei pe segmentul de distribuþie, pentru a asigura un grad ridicat de compatibilitate cu activitatea firmei, iar pe de altã parte notorietatea furnizorului.

SeniorERP a îndeplinit aceste cerinþe, iar beneficiile obþinute sunt evidenþiate de d-na Carmen Oancea: "Implementarea soluþiei SeniorERP ne-a crescut eficienþa pentru cã ne ajutã sã accesãm informaþiile de care avem nevoie într-un timp scurt ºi oricând este necesar.

Câteva dintre beneficiile obþinute, de altfel foarte importante pentru noi sunt: urmãrirea mai eficientã a stocurilor ºi a procesului de vânzare, operarea mai rapidã a facturilor, vizibilitate crescutã asupra produselor

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

business-ul nostru.", adaugã d-na Carmen Oancea. Înfiinþat în 2003, Senior Software este unul dintre cei mai inovatori jucãtori pe piaþa sistemelor software de management al afacerilor. Companie având capital integral românesc, Senior Software dezvoltã ºi implementeazã sisteme informatice de ultimã generaþie, specializate pe verticale de piaþã: SeniorERP, SeniorVisualBI, SeniorSCM ºi SeniorCRM.

din stoc, asupra gestiunilor multiple. Am fãcut de asemenea economii importante de timp în obþinerea datelor, iar accesul la informaþie ne-a ajutat sã luam decizii mai rapide ºi mai eficiente."

Odatã cu SeniorERP, managerii SalonPro au implementat ºi sistemul Business Intelligence, dezvoltat pe platforma Tableau Software, lider mondial în vizualizarea S.C. Apa datelor: Serv Valea "SeniorVisualBI Jiului S.A. este utilizat Petroºani exclusiv la nivel anunþã de management restricþii în ºi ne ajuta sã furnizarea apei potabile, pentru verificãm marþi, 26 noiembrie 2013, vânzãrile sau în oraºele: relaþia cu furniPetrila între orele 9,00 – 15,00. zorii ºi parteneZona afectatã str. T. Vladimirescu, rii. În plus, Minei, Al. Sahia, Republicii - parþial putem vedea în orice clipã dacã (zona dintre restaurantul Cãprioara ne-am atins þin- ºi intersecþia cu str. Minei). Motivul restricþiei – remediere pierdere pe tele – aspect important pentru str. T. Vladimirescu în zona bl.

ANL. - Lupeni, între orele 10,00 – 15,00. Zona afectatã Cartier Vând/închiriez garaj zona Bãrbãteni.

Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Mulþumim pentru înþelegere.

Vînd teren ºi casa P+1 în Conducerea S.C. Apa Serv Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. Valea Jiului S.A. Petroºani 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie Ofer spre închiriere termosistem ºi termopane. apartament cu douã camere mobiSuprafaþã de teren 800 mp. lat complet, modern, izolat termic, Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, cu încãlzire centralã, aragaz, garaj dublu pentru 2 autoturisme. frigider, situat în Petroºani la 100 Preþ negociabil. Telefon: metri de piaþã. Chiria la faþa locului.

0727/874 449 Telefon: 0722.156.113

Restricþii apã!

ÎNCHIRIERI

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm.

Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Noiembrie 2013

A

nins la munte ºi primul strat de câþiva centimentri îi face pe schiori sã se gândeascã deja la sezonul de schi. În Straja, în noaptea de duminicã spre luni a nins ºi stratul de zãpadã are 15 centimetri.

Aceasta este prima ninsoare care a acoperit pãmântul din acest sezon ºi chiar dacã nu e încã de schiat, cabanierii sperã sã fie mai frig ca sã poatã porni tunurile de zãpadã ºi sã dea drumul ratracurilor.

Diana MITRACHE Adriana PAVEL „Deja sunt vreo 15 cm de zãpadã, dar este apoasã ºi sperãm sã scadã puþin temperatura. Drumul de acees spre staþiune este curãþat ºi, dacã

vremea þine cu noi, pornim tunurile de zãpadã ºi ratracurile ca sã amenajãm pârtiile”, spue Emil Pãrãu, proprietar de cabane ºi instalaþii de teleschi în Straja.

Mai mult, cabanierii spun cã sunt pregãtiþi

A nins la munte sã petrecã româneºte, pe pârtie de Ziua Naþionalã. „Dacã va fi bine, petrecem Ziua României pe pârtie.

Noi am scãzut preþurile faþã de anul trecut la cazare ºi avem oferte foarte bune pentru acest sezon. Am participat ºi la târguri de turism ºi pot spune cã avem rezervãri pentru tot sezonul de schi. Mai trebuie sã þinã vremea cu noi”, a mai adãugat Emil Pãrãu.

Schiorii se pot pregãti ºi instalaþiile de trasnport pe cablu vor

fi puse în funcþiune în cel mai scurt timp. ªi în Parâng, dacã pârtiile vor fi pregãtite, la sfârºitul sãptãmânii s-ar putea schia.

“Ninge de duminicã dupã-amiazã ºi este ceaþã. Avem zãpadã de la cota 1000 în sus. La cota 1700 avem deja 30 de cm de zãpadã”, ne-a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Petroºani. Însã, cum vremea este propice schiatului, cineva trebuie sã se ocupe sa amenajeze pârtiile, ceea ce este puþin

Prima zãpadã, primul blocaj pe Transalpina

U

n bãrbat care cãlãtorea cu maºina personalã a rãmas blocat pe DN 7A în judeþul Vâlcea, pe ºoseaua Transalpina.

Drumarii spun cã sunt zone în care a viscolit ºi zãpada are ºi o jumãtate de metru, au cãzut arbori ºi drumul a fost blocat timp de ore bune.

Diana MITRACHE Abia a dat prima zãpadã ºi, deºi s-a anunþat ninsoare ºi vânt puternic, un bãrbat s-a încumetat luni dimineaþã sã porneascã pe ºoseaua Transalpina.

Omul a rãmas ore bune blocat în nãmeþii de pe vârful muntelui,în locul în care ºoseaua a fost pur ºi simplu îngropatã în zãpadã. În ajutorul lui au plecat salvamontiºtii ºi jandarmii montani din Vâlcea, dar ºi drumarii. „Suntem aproape de Vârful Pãpuºa, împreunã cu salvamontiºtii ºi jandarmii. ªtim cã avem un bãrbat înzãpezit cu maºina la km 42, dar viscoleºte foarte tare ºi nici cu maºinile de teren nu se poate trece de km 40.

Aceºti conducãtori sunt pur ºi simplu iresponsabili, dacã se aventureazã acum ºi vor sã treacã peste vârful muntelui. Zãpada este mare ºi am mers pe jos ca sã îl scoatem din zãpadã. Luni

dimineaþã am avut ºi 2 copaci în zona Mija, care au cãzut pe carosabil, dar acolo am reuºit sã deblocãm.

Drumul rãmâne deschis spre Rânca ºi cãutãm sã curãþãm ºi porþiunea de pe vârf”, a declarat, luni la prânz, Ion

Toma, ºef Drumuri Naþionale Gorj.

Potrivit CNADR, luni dimineaþã, mai multe drumuri naþionale erau acoperite cu zapadã. Astfel, pe DN 67C de la km 22+000 - 34+800 Rânca în GJ, zapada mãsura între 1ºi 3 cm, iar pe DN 7A de la km 40+000 - 87+ 000 Voineasa – Vidra în judeþul Vâºcea, zãpada avea 23 cm.

Tot drumarii spun cã între Rânca ºi Obârºia Lotrului închiderea sectorului de drum este semnalizatã corespunzãtor ºi sunt indicatoare cu - drum inchis montate la km 34+500 - Rânca/GJ ; km 59+800 - intersecþie cu DN 7A km 82+385 Obârºia Lotrului/VL ; km 61+160 - intersecþie cu DN 7A km 81+025 Obârºia Lotrului.

probabil cã se va întâmpla în câteva zile. În Pasul Vâlcan, ieri dimineaþã, stratul de

zãpadã avea aproximativ 10 cm, iar telegondola spre staþiune era funcþionalã.

"Lady Bubbles Show", un show incendiar pe scena Casei de Culturã Ion Dulãmiþã Casa de Culturã Ion Dulãmiþã din Petroºani gãzduieºte la sfârºitul acestei sãptãmâni un show incendiar oferit de Bimbo Circus. Unic în România, evenimentul "Lady Bubbles Show" va reuni momente de magie, o feerie de baloane de sãpun, clowni trãsniþi care vor stârni hohote de râs, jonglerii, dresurã de porumbei, câinele fotbalist, ori Omul-orchestrã.

Potrivit organizatorilor "Lady Bubbles Show" se anunþã a fi un spectacol extraordinar, plin de surprize, pentru toate gusturile ºi pentru toate vârstele!

Spectacolul are loc sâmbãtã, de la ora 16.00 iar preþul unui bilet este de doar 9 lei.

Sâmbãtã, ora 16.00 Preþ bilet: 9 lei