CVJ, Nr 501, luni 25 noiembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 501

Cronica Vãii Jiului Luni, 25 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Ziua Naþionalã organizatã de privaþi, pe banii lor

Ameninþat cu moartea de grupãrile interlope >>> PAGINA A 3-A

Poliþiºti ºpãgari trimiºi în judecatã >>> PAGINA A 3-A Alertã medicalã la Petrila!

Nouã bolnavi ºi zeci de suspecþi >>> PAGINA A 4-A

Defriºãrile ilegale lovesc ºi judeþul Hunedoara >>> PAGINA A 6-A

Dorina Niþã, ºefa PNL Petroºani >>> PAGINA A 7-A Încearcã pe fonduri externe

Drumul lui Bãsescu, lãsat în coadã de peºte de lipsa finanþãrii >>> PAGINILE 8-9

Drumul spre Vidra, deszãpezit de drumari >>> PAGINILE 8-9

Divizia Minierã sub lupa Guvernului >>> PAGINA A 10-A

U

n grup de cetãþeni ai Petroºaniului au hotãrât sã marcheze Ziua Naþionalã a României în cartierul lor venind în completarea manifestãrilor organizate de administraþia municipalã. Grupul privat intenþioneazã sã ofere tradiþionala fasole cu cârnaþi, vin fiert, ceai, muzicã popularã ºi artã pentru a-i determina pe oameni sã socializeze ºi sã se simtã români cu adevãrat... >>> PAGINA A 7-A

E.M. Lonea are salvatori de top >>> PAGINA A 12-A

Black Friday de succes la Petroºani >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

Ameninþat cu moartea de grupãrile interlope R

eporterul unui post central de televiziune a fost ameninþat cu moartea de grupãrile interlope din Deva dupã ce a publicat mai multe înregistrãri audio în care capii a douã grupãri îºi stabilesc teritoriul de influenþã.

Robert Wagner spune cã se va adresa astãzi Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani unde va depune ºi probe materiale cu privire la ameninþare.

T

rei poliþiºti din cadrul Poliþiei Municipiului Mediaº - Biroul Poliþiei Rutiere au intrat în vizorul justiþiei.

Asta, dupã ce procurori din cadrul Secþiei de urmãrire penalã din cadrul Parchetului de pe lîngã Curtea de Apel Alba Iulia au finalizat cercetãrile ºi au dispus trimiterea lor în judecatã pentru pentru sãvîrºirea infracþiunilor de: abuz în serviciu contra intereselor publice în varianta prev. de art.132 din Legea nr. 78/2000 (4 acte materiale), primire de foloase necuvenite, ºi instigare la infracþiunea de mãrturie mincinoasã; respectiv fals intelectual.

Potrivit procurorilor,

inculpatul Doja Radu Florin, agent ºef de poliþie în cadrul Poliþiei Municipiului Mediaº Biroul Poliþiei Rutiere, organ al poliþiei judiciare desemnat lucrãtor de circulaþie cu atribuþii în constatarea contravenþiilor, nu ºi-a îndeplinit în mod repetat atribuþiunile de serviciu prin neaplicarea mãsurilor prevãzute de lege cu privire la contravenþiile constatate în sarcina mai multor martori ºi i-a instigat ºi pe ceilalþi doi învinuiþi sã facã acelaºi lucru în vederea obþinerii pentru sine sau pentru alþii a unor

Corespondentul Antena 3 în Valea Jiului, reporterul Robert Wagner spune cã a primit mai multe ameninþãri imediat dupã ce a publicat materiale legale de activitatea infracþionalã a unor interlopi din Deva, care au legãturã cu cazul fostului ºef al BCCO Alba, comisarul ºef Traian Berbeceanu.

Nu le-a luat în seamã însã ultima ameninþare transmisã de un interlop sub formã de „avertisment” l-a determinat sã sesizeze autoritãþile. „Îþi facã ãºtia o manevrã de te bagã la doi metri ºi pentru ce… Sã nu uiþi cã sistemul este corupt, dacã continui aºa nu mai prinzi sãrbãtorile. Nu mai prinzi Crãciunul! Fac ãºtia de te acroºeazã unul cu ºaua de la tir, asta e un caz fericit, sã mori în accident. Sunt capabili, nu mi-o lua în nume

de rãu cã þi-o zic. Dacã tot pui paie pe foc, eu îþi zic sã ai mare grijã.

Aºa de repede se va întâmpla cã nici nu ºti de unde a venit, credemã! Nu vreau sã te sperii dar nu-i glumã, sã nu mai vorbim de sãgeþile pe care le au ºi care de abia aºteap-

tã sã se facã remarcaþi.

Pânã aºtepþi dreptatea din sistem eºti mort.

Ai dat cu bâta în baltã ºi valurile s-au fãcut.

Aºa sunã avertismentul transmis de interlop care pretinde cã de fapt el vrea sã mã apere. Au fost mai multe ºi nu le-am luat

Profesorii au salariile asigurate pânã la finalul anului

P

ânã la finalul anului, profesorii din judeþul Hunedoara au salariile asigurate. Dacã în urmã cu câteva sãptãmâni, vorbeam de faptul cã dascãlii, cei de la învãþãmântul special, cel puþini, nu avea salariile luate de ceva timp, acum problema a fost rezolvatã.

“Dupã ultima rectificare de buget, practic sumele necesare încheierii anului 2013, au fost alo-

cã inculpatul Doja, în aceeaºi calitate, la data de 03.10.2011, a primit în mod direct de la unul dintre învinuiþi cantitatea de 20 de litri de motorinã pentru cã în cadrul atribuþiunilor de serviciu nu l-a sancþionat contravenþional pe acesta în data de 28.09.2011 pentru neacordare de priori-

în seamã, dar asta din noaptea de vineri spre sâmbãtã este directã”, a declarat Robert Wagner. Jurnalistul va merge astãzi la Parchet pentru a depune o sesizare dar ºi transcriptul discuþiei în care este „avertizat” cã va fi executat de grupãrile interlope.

Maximilian GÂNJU

cate. Ca atare, nu mai punem probleme în sistem educaþional, cadrele didactice vor fi plãtite pânã în luna decembrie. Normal, este loc ºi de mai bine, dar din punct de vedere al acestor rectificãri nu avem ce sã reproºãm. De asemenea, au fost rezolvate ºi problemele legate de plata consilierilor ºcolari care, þinând de Consiliul Judeþean, au avut mici sincope în acordarea salariilor, dar care au fost rezolvate”, a declarat Marta Mate, purtãtor de cuvânt I.ª.J. Hunedoara. Totuºi, nemulþumirile liderilor din sistemul educaþional presistã încã. ªi, alãturi de dascãli au fost ºi elevii, care au fãcut o grevã japonezã pentru a solicita mãcar alocarea a 6 % din PIB pentru Educaþie.

Luiza ANDRONACHE

Poliþiºti ºpãgari trimiºi în judecatã

avantaje patrimoniale ºi nepatrimoniale, cauzînd prin aceasta atît o pagubã bugetului Primãriei Municipiului Mediaº, cît ºi o tulburare însemnatã a bunului mers al unui organ, respectiv Biroului Poliþiei Rutiere Mediaº din cadrul I.P.J. Sibiu – Poliþia Municipiului Mediaº.

Totodatã s-a reþinut

Actualitate 3

tate la trecerea de pietoni ºi nu i-a suspendat dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice, iar la data de 06.08.2012 cu intenþie l-a determinat sã facã în prezenta cauzã penalã afirmaþii mincinoase. În privinþa inculpatului Pavel Petre-Adrian s-a reþinut la data de 16.10.2011 nu a procedat la sancþionarea contravenþionalã a unei persoane pentru depãºirea vitezei maxim admise, împrejurare constatatã prin mijloacele tehnice din dotare ºi a întocmit în fals procesul-verbal de sancþionare contra-

venþionalã cu avertisment, consemnînd contrar realitãþii cã acesta ar fi trecut prin loc nepermis.

Cu referire la inculpatul Ciurea FloreaAdrian s-a reþinut cã la data de 16.10.2011, la solicitarea inculpatului Doja Radu Florin, cu intenþie, l-a determinat pe inculpatul Pavel Petre-Adrian sã comitã infracþiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prin nesancþionarea contravenþionalã a unuia dintre învinuiþi pentru depãºirea limitei de vitezã.

Dosarul a fost trimis, spre soluþionare conform competenþei, Tribunalului Sibiu.

Marius MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

Alertã medicalã la Petrila!

Nouã bolnavi ºi zeci de suspecþi

N

ouã oameni au fost internaþi la Spitalul de Boli Cronice din Vulcan, dupã ce au fost diagnosticaþi cu hepatita A, iar aproximativ 100 de copii au fost vaccinaþi, dupã ce în 3 blocuri dintr-un cartier sãrac de la Pretrila a izbucnit o epidemie.

Primii pacienþi au ajuns la spital sãptãmâna trecutã ºi pânã duminicã, la Vulcan erau internaþi 9 oameni, toþi locatari ai blocurilor 26, 27 ºi 33 din Cartierul 8 Martie, din Petrila. Oamenii care locuiesc aici sunt sãraci ºi medicii agreazã ideea unei epidemii, generate de lipsa condiþiilor de igienã, mai ales cã primãvara ºi toamna este propice unor astfel de epidemii. „Am

Grevã în sistemul sanitar

L

e-a ajuns cuþitul la os. Angajaþii din întreg sistemul sanitar din þarã s-au sãturat sã trãiascã de pe o zi pe alta. Medicii intrã în acesta dimineaþa în grevã de avertisment, nemulþumiþi de salariile mici. demarat o campanie de vaccinare ºi 100 de copii au fost deja imunizaþi.

Hepatita A este o boalã a mâinilor murdare ºi de vinã este lipsa igienei personale”, a declarat Daniela Viºãnescu, medic.

Pacienþii care au ajuns la spital sunt izolaþi ºi vor urma un tratament timp de douã sãptãmâni, perioadã în care boala este contagioasã. În blocurite-turn de la cap de linie Petrila încã

mai sunt tomberoane cu burlane pe unde se aruncã gunoiul, chiar dacã jos la bloc au fost amplasate ghene, iar ºobolanii se plimbã în voie pe holuri ºi în împrejurimi.

Medicii de la Vulcan spun cã nu au mai avut de mult timp o astfel de epidemie ºi cã, în general, numãrul bolnavilor este mai mic ºi ei nu provin din acelaºi loc, cum este situaþia de acum.

Diana MITRACHE

ANUNÞ IMPORTANT PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), pânã în data de 31.12.2013 pentru ridicarea bonurilor de cãrbune ( cei care se încãlzesc cu sobe) cuvenite pe anul 2013 ºi apoi depunerea acestora, în vederea eliberãrii raþiilor de cãrbune, la CEH –DIVIZIA MINIERÃ - PCVJ (PREPARAÞIA COROEªTI).

De asemenea pensionarii racordaþi la reþelele de termoficare vor depune documentele justificative care atestã plata agentului termic pe anul 2013 (facturã, chitanþã) .

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Protestul va avea loc între orele 8.00 - 10.00. Vor fi asigurate doar urgenþele în spitale. Policlinicile vor fi închise.

Sindicaliºtii din sãnãtate vor intra într-o grevã de avertisment de douã ore. Între orele 8.00 10.00, cadrele medicale îºi vor întrerupe activitatea, astfel cã vor fi preluaþi doar pacienþii cu urgenþe.

Angajaþii din sistemul sanitar cer alocarea a minimum 6% din PIB pentru sãnãtate, o legislaþie care sã garanteze independenþa profesionalã a celor

Fãrã lapte praf

L

aptele praf s-a terminat la Petroºani. La Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã din Petroºani nu mai existã pe stoc lapte praf.

Mai mult decât atât responsabilii de aici nici nu ºtiu când se va mai primi acest aliment. Laptele praf formula pentru sugari se acordã gratuit, pe bazã de prescripþie medicalã eliberatã de medicul de familie, numai pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 ºi 12 luni, care nu benefici-

care lucreazã în sistemul public ºi privat, o lege a salarizãrii specificã sistemului de sãnãtate, apãrarea demnitãþii ºi renunþarea la denigrarea profesioniºtilor de cãtre autoritãþi, organizarea unitãþilor medicale cu pãturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte ºi de calitate pentru pacienþi, precum ºi consultarea realã a Coaliþiei Profesioniºtilor din Sãnãtate cu privire la orice mãsurã ce poate afecta funcþionarea sistemului de sãnãtate.

Angajaþii din sistemul sanitar vor intra din 28 noiembrie în grevã generalã pe termen nelimitat, a anunþa în 14 noiembrie, vicepreºedintele Federaþiei Sanitas, Marius Sepi, precizând cã aceºtia vor cere ºi demisia ministrului Sãnãtãþii, pentru cã nu s-a rezolvat niciuna dintre solicitãrile transmise.

Consiliul Naþional al Federaþiei Sanitas a decis declanºarea grevei de avertisment în 25 noiembrie, între orele 8.00 ºi 10.00, ºi a grevei generale din 28 noiembrie, pe termen nelimitat.

Monika BACIU

azã de lapte matern din anumite motive. ”Deocamdatã nu avem lapte praf, aºteptam sã vinã dar nu ne spun exact când vine, ne anunþã cu o zi, douã înainte cei de la Direcþia Sanitarã din Deva” a declarat Cristina Mraz director executiv SPLAS Petroºani.

Laptele praf a sosit la mijlocul lunii mai, dar cantitatea a fost total insufi-

cientã comparativ cu numãrul de solicitãri.

Astfel, copiii cu mame care prezintã contraindicaþii ale alãptãrii sau copiii sãnãtoºi la care se constatã o creºtere nesatisfãcãtoare, datoritã absenþei laptelui matern sunt unii dintre beneficiarii laptelui praf gratuit. De asemenea, copiii care nu au recuperat greutatea de la naºtere dupã douã sãptãmâni de viaþã sau cei cu vârsta cuprinsã între 0-8 luni care cresc în greutate cu mai puþin de 500 g/lunã vor beneficia de aceste facilitãþi. Tot de reþetã gratuitã beneficiazã ºi copiii adoptaþi sau cu mama decedatã.

Monika BACIU

Cronica V達ii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

Publicitate 5

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

Defriºãrile ilegale lovesc ºi judeþul Hunedoara

R

aportul Greenpeace pe anul 2012, dat publicitãþii zilele trecute, în privinþa tãierilor ilegale de pãdure aratã cã în judeþul nostru au fost înregistrate 167 de infracþiuni. Totodatã numãrul tãierilor ilegale de arbori din pãduri este în creºtere mai aratã studiul organizaþiei ecologiste.

Maximilian GÂNJU Judeþul Hunedoara încã se situeazã la mijlocul clasamentului în privinþa furtului de masã lemnoasã, însã numãrul tãierilor ilegale descoperite de autoritãþi aratã o creºtere. Totodatã, judeþul Hunedoara este ºi unul din principalele judeþe cu cel mai mare volum de masã lemnoasã recoltatã, din pãdurile hunedorene fiind tãiate legal, în anul 2012, circa 596 de mii de metri cubi de lemn. „În anul 2012

s-au înregistrat în total 19.495 de cazuri de tãieri ilegale, adicã aproape 53 de cazuri pe zi, sancþionate cu amenzi contravenþionale sau cu

întocmirea de dosare penale. Inspectoratele Teritoriale pentru Regim Silvic ºi Vânãtoare au înregistrat un total de 3.008 cazuri, Direcþiile

ITM Hunedoara a constatat mai puþine accidente de muncã

S

tresul a devenit principalul factor cauzator al accidentelor de munca. Asta reiese din ancheta inspectorilor de munca in ultima perioada. Pe de alta parte, se pare ca in acest an angajatorii, dar mai ales angajatii, au fost mult mai atenti la locul de munca, dar cu toate acestea, in topul accidentelor de munca au ramas domeniile minerit, constructii si silvicultura.

Luiza ANDRONACHE

Cele mai multe accidente de muncã produse în judeþul Hunedoara s-au înregistrat în acest an în special în Valea Jiului, în minerit. De asemenea, au existat accidente de muncã ºi în domeniile construcþii ºi silviculturã. Îmbucurãtor este faptul cã numãrul acestora a scãzut faþã de anul tre-

cut, cu toate cã au fost înregistrate ºi 6 decese. „S-a înregistrat o scãdere a accidentelor de muncã, probabil ºi datoritã faptului cã angajatorii au conºtientizat faptul cã asigurarea condiþiilor de muncã este un lucru foarte important pentru angajaþi.

Avem cerc-

etate la nivelul Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara un numãr de 195 de accidente cu 176 de accidentaþi.

Din acestea, doar ºase au fost accidente mortale, iar în decursul acestei luni vom termina cercetarea într-un accident colectiv de muncã în care au fost implicate trei persoane.

Cele mai multe accidente înregistrare au fost în domeniul mineritului, peste 100 , dar sunt acci-

Silvice au înregistrat 3.732 cazuri iar la Poliþie au fost înregistrate 14.513 cazuri.

Comparativ cu situaþia anilor 2009-2011, perioadã în care s-au înregistrat în total 31.456 de cazuri de tãieri ilegale, numãrul de

dente cu incapacitate temporarã de muncã, nu sunt grave, iar pentru acest lucru noi suntem mulþumiþi. Am ajuns cu acccidentele mortale în zona mineritului la zero”, a declarat Adrian Bozdog, inspector ºef I.T.M. Hunedoara.

Odatã cu stresul ºi problemele de la locul de muncã, însã, inevitabil apar ºi bolile. „ Aproximativ

cazuri înregistrat în 2012 este aproape dublu faþã de media

17.357.598 lei, (aproape 4 milioane de euro), considerând doar valoarea lemnului extras ilegal”, se aratã în raportul întocmit de

numãrului de cazuri înregistrate în cei trei ani. Potrivit surselor oficiale volumul total de masã lemnoasã extrasã ilegal în 2012 este de 120.836 m³, care reprezintã o pagubã de

Greenpeace.

Fenomenul tãierilor ilegale s-a agravat ajungându-se de la 30 de tãieri ilegale în fiecare zi înregistrate în perioada anilor 2009 - 2011 la 53 pe zi în anul 2012.

85 – 90% din accidentele de muncã sunt în Valea Jiului. În privinþa bolilor profesionale, la fel, predominã silicoza ºi lombosciatica”, a declarat ºi Ilie Toma, directorul executiv al Casei Judeþene de Pensii Hunedoara. În judeþul

Hunedoara, pânã în prezent existã 16.930 de persoane care beneficiazã de pensii de invaliditate, majoritatea dupã un accident de muncã, faþã de anul precedent când au fost înregistarate cu 500 de cazuri mai multe.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

Ziua Naþionalã organizatã de privaþi, pe banii lor n grup de cetãþeni ai Petroºaniului U au hotãrât sã marcheze Ziua Naþionalã a României în cartierul lor venind în completarea manifestãrilor organizate de administraþia municipalã.

Grupul privat intenþioneazã sã ofere tradiþionala fasole cu cârnaþi, vin fiert, ceai, muzicã popularã ºi artã pentru a-i determina pe oameni sã socializeze ºi sã se simtã români cu adevãrat...

În þãrile civilizate, oamenii au încetat de mult sã stea la mâna aleºilor, a guvernelor sau administraþiilor locale ºi ºi-au luat viaþa în mâini, lucru ce a însemnat progres.

Societãþile civile se manifestã cu diverse ocazii, de sãrbãtoare, culturã, ºtiinþã, mai accentuat decât statul. În acest sens, la noi, românii, lucrurile merg mai greu, dar merg... Încet, încet ºi societatea civilã din Valea Jiului începe sã-ºi materializeze ideile ºi setimentele pe care, în general, doar le-a clamat, pe modelul politicienilor, care promit ºi ulterior uitã de cei cãrora le-au

promis sau modelul criticului de serviciu, cel cãruia nimic nu-i place dar nici nu face ceva ce ar putea fi exemplu pentru cei criticaþi.

Un grup de oameni s-au hotãrât sã marcheze, concret, Ziua Naþionalã a României, 1 Decembrie, ºi pe metrul lor pãtrat de cartier, Petroºani Nord, terasa cafebarului Victoria, ºi sã ofere tradiþionala fasole cu cârnaþi, asortatã cu muzicã popularã, cu expoziþii de artã, cu tineri artiºti locali... ”Suntem un grup privat care vom face acest lucru ºi cred cã fiecare ar trebui sã se

simtã cu adevãrat român, iar Ziua Naþionalã este un bun moment de a ne reactiva simþãmintele de apartenenþã, de neam ºi þarã. Noi vrem sã marcãm aceastã zi oferind iahnie cu cârnaþi, vin fiert, ceai, muzicã ºi artã. Vreau sã subliniez cã nu facem concurenþã administraþiei locale, care are programul sãu pentru aceastã zi, aºa cum s-a

Actualitate 7 vehiculat. Suntem români ºi aºa vedem noi sã marcãm acestã zi. Ar fi bine sã existe cât mai multe grupuri private...”- a declarat Costel Postolache, administrator firmã.

Vorba lui Mircea Eliade, ”Cea dintâi ºi singura datorie esenþialã a omului este caritatea, adicã o neobositã justificare a bucuriei existenþei.

A face din viaþa ta o permanentã bucurie în pofida tuturor mizeriilor, ºi întunecimilor, ºi pãcatelor, ºi neputinþelor, ºi dezamãgirilor - iatã o datorie adevãratã a omului ºi a omeniei din tine.

Cred cã binele se justificã ºi se recunoaºte prin bucurie. Cel mai mare pãcat contra umanitãþii este tristeþea disperatã ridicatã la valoarea supremã a spiritualitãþii”.

Ileana FIRÞULESCU

Dorina Niþã, ºefa PNL Petroºani D

orina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani, cu o bogatã experienþã în politica liberalã a ajuns ºefa PNL Petroºani.

Membrii acestei formaþiuni politice au votat aproape în unanimitate acest candidat, iar Mircea Ioan Moloþ, preºedintele liberalilor hunedoreni, a þinut sã precizeze cã, de aceastã datã lucrurile au stat altfel ºi cã liberalii din Valea Jiului sunt de o altã facturã, fãcând aluzie la vremurile în care liberalii erau doar cu numele.. „Este pentru prima datã când mã adresez la Petroºani cu „dragi colegi”.

Cã la ceea ce vãd acum în salã, este cã întradevãr azi mã simt coleg cu dumneavoastrã.Vreau sã uit etapele trecute, când nu erau locuri pe scaune ºi stãteau ºi în picioare ºi-mi ziceam în barbã: Cam ne bate Dumnezeu, dacã ãºtia suntem liberalii din Petroºani!. În sfârºit, mã bucur cã astãzi sunt preºedintele unei organi-

zaþii judeþene, care are asemenea oameni, de asemenea calitate. Nu suntem un partid de masã, ci unul de elitã, care ºtie ca în jurul nostru sã ne atragem masele, dacã vrem, iar dumneavoastrã, astãzi aici demonstraþi cã la Petroºani se doreºte ceva. Au fost dintre dumneavoastrã care, în timp, au demonstrat cã sunt liberali ºi nu au fost acei indivizi care au venit în aceastã salã fãrã sãºtie pentru ce vin. Sã nu mai vorbesc cã nu ºi-au pus problema ce înseamnã sã fii liberal”, a menþionat Ioan Mircea Moloþ, preºedintele PNL Hunedoara, fãcând aluzie, probabil, la vremea alegerilor, când candidat a fost Alin Simota ºi sute de oameni au umplut sala la vot, vot care ulterior a fost contestat ºi reluat. În salã au fost zeci de liberali, iar la prezidiu a ajuns ºi deputatul Carmen Hãrãu, care a scos în evidenþã faptul cã nu e uºor sã fii liberal în Valea Jiului. „Nu pot sã nu vã asigur de respectul meu pentru cã sunteþi liberali de Valea Jiului. A fi liberal în

Timiºoara, Cluj, Bucureºti e un lucru relativ lesnicios, dar atunci când eºti liberal în Vale, înseamnã câteva lucruri. Sã ai convingere, curaj, forþã, determinare. Vã felicit cã existaþi! (...) Avem aici ca ºi cap de afiº o doamnã, care mie mi-a fãcut o impresie extraordinarã din prima zi în care am întâlnit-o. Dragi colegi, vreau sã vã spun cã, la un anumit nivel de performanþã, indiferent de profesie, nu se mai declinã substantivul ºi nu mai conteazã dacã persoana cu pricina poartã în mod obiºnuit fustã. Existã doar oameni care ºtiu ce au de fãcut ºi care nu ºtiu ce trebuie fãcut. Aºa cã dumneavoastrã aveþi, în persoana doamnei viceprimar un politician, cu toate însuºirile unui politician, fãrã a fi deza-

vantajatã cãe femeie”, a declarat Carmen Hãrãu, deputat PNL de Hunedoara.

Alãturi de liberali, în ziua alegerii preºedintelui de la Petroºani au venit reprezentanþi ai mai multor partide politice. De la microfon le-au adresat încurajãri, Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani,

Dacian Ciodaru, vicepreºedintele TSD, Dorina Pleºcan, consilier judeþean PPDD, Adrian David, consilier judeþean UNPR, Eduard Wersanski, preºedintele UDMR Petroºani, dar ºi colegi de partid din Valea Jiului.

Diana MITRACHE

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

Încearcã pe fonduri externe

D

N 66A, Uricani – Herculane, se va finaliza doar dacã proiectul va primi finanþare externã.

Guvernul nu are bani pentru construcþia ultimului tronson, chiar dacã recunoaºte importanþa lui strategicã.

DN66 A Câmpu lui Neag- Herculane, este mai cunoscut sub denumirea “Drumul lui Bãsescu” pentru cã lucrãrile au demarat pe vremea când ºeful statului era ministru al Transporturilor.

Construcþia lui a fost sistatã pe fondul lipsei de finanþare, iar veºtile nu sunt îmbucurãtoare. Lucrãrile au ajuns la km 47+ 700, la un kilometru mai sus de cabana vânãtoreascã de la Câmpuºel. DN66 A se construieºte pe amplasamentul unui drum forestier vechi, ridicat la rangul de drum naþional în 1999, de cãtre Guvernul României. Iniþial, lucrãrile pentru drumul care are o lungime de 110 kilometri trebuiau sã fie gata în 2010, dar execuþia a fost stopatã o bunã perioadã de timp de cãtre Garda de Mediu, dupã ce s-a descoperit cã nu existau toate avizele necesare. În plus, banii alocaþi nu au avut continuitatea scontatã, aºa cã execuþia a trenat. Pânã acum a fost finalizat tronsonul I ºi

Drumul lui Bãsescu, lãsat în coadã de peºte de lipsa finanþãrii

cel de al II-lea. Al treilea tronson are o lungime de aproximativ 19 kilometri ºi se întinde de la Câmpuºel pânã la coada lacului Cerna sau Iovanu cum este cunoscut, traversând Parcul Naþional Domogled – Valea Cernei. Acesta este ºi cel mai spectaculos din punct de vedere turistic. Cu peisaje de o frumuseþe sãlbaticã, cu vârfuri ce se ascund în nori ºi cu drumul care ºerpuieºte printre stâncile abrupte, traseul este extrem de atractiv, dar ºi dificil.

F

inanþare pe bucãþi

Pânã acum, drumul s-a construit cu multe hop-uri ºi

cu finanþare pe bucãþi, asiguratã din diverse resurse.

Astfel, potrivit datelor oficiale, lucrãrile aferente primului sector de drum au avut ca sursã de finanþare Fondul Special al drumurilor Publice, iar din anul 2000 lucrarea a fost prevãzutã în lista obiectivelor incluse în Proiectul de reconstrucþie ºi consolidare a infrastructurii rutiere, finanþate în baza Contractului dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii. Lucrãrile au fost finalizate în anul 2002, iar valoarea recepþionatã a fost de aproximativ 22,56 milioane de lei. În ceea ce priveºte al doilea sector se drum, iniþial lucrãrile au fost finanþate prin acelaºi contract încheiat cu BEI, pentru ca ulterior banii sã vinã de la bugetul de stat. În 2008, lucrarea a fost finalizatã ºi s-au cheltuit aproximativ 191 de milioane de lei. Drumul s-a împotmolit fix la cel de-al

Drumul spre Vidra, deszãpezit de drumari

V

om putea urca în staþiunea de schi Transalpina de la Voineasa. Asta promit drumarii, iar cei care au construit instalaþiile de transport spun cã se vor ocupa, împreunã cu consiliul local Vâlcea, de buna funcþionare.

treilea tronson, ultimul de fapt conform proiectului iniþial, care merge pânã la coada lacului Iovanu.

Proiectul a fost întârziat multã vreme pe fondul lipsei avizului de mediu, pentru care au trebuit parcurse o serie de etape legale, ºi care a dat tot programul peste cap. „Procedura de emitere a acordului de mediu a parcurs numeroase etape, începând cu data de 22.06.2009, când s-a depus la ANPM Bucureºti raportul de evaluare a impactului asupra emdiului, ºi pânã la data de 06.07.2011, când a fost obþinut acordul de mediu.

Aceastã situaþie a condus la necesitatea reluãrii procedurii de avizare a indicatorilor tehnico – economici, prin actualizarea valoricã a celorlalte capitole din devizul general, pe baza indicelui statistic pentru perioada aprilie 2009 – iunie 2011 ºi a prevederilor art 140 din codul fiscal, modificat conform OUG 58/ 2010, care prevede modificarea cotei de TVA de la 19% la 24%, precum ºi completarea cu costurile determinate de mãsurile solicitate prin Acordul de Mediu”, a explicat întârzierea Alexandru Nãstase, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura ºi Investiþii

Strãine.

N

u sunt bani!

Ulterior a mai fost necesarã parcurgerea unor etape birocratice ºi, în cele din urmã s-a trecut de etapa de promovare a proiectului de hotãrâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico – economici, împreunã cu amplasamentul lucrãrilor ºi declanºarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor de pe acest amplasament. Numai cã, deocamdatã nu existã ºi sursa de

finanþare. Proiectul de HG menþionat anterior a fost restituit neavizat de cãtre Ministerul Finanþelor Publice din cauzã cã „limitele de cheltuieli stabilite pentru perioada 2013 – 2016, potrivit cadrului multianual de cheltuieli pe termen mediu ºi strategiei fiscal bugetare Pentru locuitorii din Hunedoara ºi cei care aleg ca traseu spre Vidra, DN 7 A prin Petroºani, vestea cea bunã vine de la drumari.

Potrivit site-ului oficial al Staþiunii Voineasa, „DN 7A Brezoi – Petroºani va fi deschis permanent de drumari! La dubla intervenþie a Consiliului Judeþean Vâlcea, cu câteva zile în urmã, a sosit rãspunsul în care se face precizarea cã CNADNR este de acord cu „încadrarea sectorului de drum între kilometrii 85 - 91 la nivelul 3 de intervenþie pe timp de iarnã”. Prin aceastã mãsurã se va asigura accesul amatorilor de sporturi de iarnã spre

aprobate, nu permit introducerea în programele de investiþii publice a unor obiective noi ale cãror documentaþii tehnico – economice nu au fost avizate”, supã cum a subliniat Alexandru Nãstase. În consecinþã, tronsonul II din DN 66A, Uricani – Herculane, a fost propus pentru finanþare l Titlul 56 „Proiecte cu finanþare din Fonduri Externe Nerambursabile Post Aderare în anul 2014 – Programe FEDR”.

Dar, pentru ca drumul sã fie finalizat, iar legãtura dintre cele douã puncte sã fie finalizatã, ar mai trebui reabilitat încã un sector de drum, care pânã acum nici mãcar nu a fost luat în discuþie, de la coada lacului pânã în Cerna Sat, prima ºi

singura localitate pânã la Herculane, unde drumul este mai prost decât cel de la Câmpuºel la lac, altfel calea de acces rãmâne practic în aer. Pentru acest al patrulea tronson, însã, nu existã nici proiect ºi nici finanþare!

Car men COSMAN cele 5 pârtii de schi care fac parte din infrastructura de agrement din Munþii Lotrului”. În plus, cu câteva zile în urmã a fost încheiat un contract de asociere în participaþie între primaria comunei Voineasa ºi Societatea ACOMIN Deva prin care se exprimã „interesul comun al pãrþilor de a se asocia în vederea exploatãrii, din punct de vedere comercial, a pârtiilor, instalaþiilor de teleschi ºi telescaun, a instalaþiilor de zãpadã ºi a celorlalte componente ale infrastructurii de agrement din staþiunea turisticã Voineasa”.

Diana MITRACHE

P

Copii abandonaþi în spitale

roblema copiilor abandonaþi în spitale este în vizorul autoritãþilor publice locale, care desfãºoarã în aceastã perioadã o serie de activitãþi pentru prevenirea acestui fenomen.

Sute copii sînt abandonaþi în fiecare an în spitalele din România ºi mulþi dintre ei ajung în centre de plasament, fãrã sã îºi cunoascã vreodatã pãrinþii. Pentru cã data de 20 noiembrie a fost socotitã Ziua Internaþionalã a Drepturilor Copilului, iar 25 noiembrie este Ziua Internaþionalã pentru Eliminarea Violenþei Împotriva Femeilor, reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara desfãºoarã în aceste zile activitãþi de promovare a drepturilor copilului în întreg judeþul. Tot în cadrul acestor activitãþi a avut loc ºi o întîlnire cu asistenþi sociali ºi reprezentanþi ai Direcþiei de Evidenta a Persoanelor. “Am iniþiat un seminar tocmai pentru a marca Ziua Internaþionalã a Drepturilor Copilului ºi pentru a gãsi instrumente cu care sã prevenim acestui fenoment, a pãrãsirii copi-

ilor în spitale. Dreptul la identitate este primul drept prevãzut în legea 272/ 2004 privind promovarea ºi respectarea drepturilor copilului ”, a declarat Sorina Carmen Grama, director general adjunct DGASPC Hunedoara. Numãrul copiilor abandonaþi în spitale a scãzut uºor de la un an la altul, dar fenomenul exista în continuare. “În primele ºase luni ale anului, la nivel de þarã s-au înregistrat 711 cazuri de copii pãrãsiþi în spitale, iar la nivelul judeþului nostru putem spune cã faþã de anul trecut, acestea sunt în scãdere. Am avut confirmate 15 cazuri , iar prin munca spe-

Stop delincvenþei juvenile!

P

roblema delincventei juvenile a fost dezbãtutã în cadrul unui simpozion, care a avut loc în aceste zile ºi la care au participat reprezentanþi ai unor ONG-uri din România, Anglia, Italia ºi Grecia.

Delincvenþa juvenilã, un fenomen care îngrijoreazã reprezentanþii societãþii civile atît din România, cît ºi din alte þãri, a fost dezbãtut intens în cadrul unui simpozion care s-a desfãºurat timp de douã zile la Deva.

Au participat la eveniment atît reprezentanþi ai Fundaþiei Conexiuni din Deva, ai Inspectoratului Judeþean de Poliþie, dar ºi reprezentanþi ai unor ONG-uri din Anglia, Italia ºi Grecia. “În urma discuþiilor din cadrul simpozionului, participanþii ºi-au fãcut o imagine de ansamblu asupra fenomenului de delincvenþa juvenilã

cialiºtilor din cadrul direcþiei noastre, am instituit mãsuri speciale doar pentru 8, ceilalþi fiind integraþi în familiile lor ”, a mai afirmat Sorina Carmen Grama.

Pentru prevenirea încãlcãrii drepturilor copilului, Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara a înfiinþat atît o echipã mobilã, care intervine prompt la orice solicitare, cît ºi un telefon al copilului unde pot fi sesizate fapte de abuz, neglijare sau exploatare a copilului. Telefonul copilului este 116 111 sau 0254 983, iar cel al echipei mobile este 0800 110203.

Luiza ANDRONACHE

din România, comparativ cu felul în care acesta se manifestã în alte þãri”, a declarat comisar ºef Liviu Dumitru, ºef IPJ Hunedoara.

Reprezentanþii ONG-urilor din celelalte þãri considera întîlnirea drept una beneficã pentru gãsirea unor soluþii de stopare a acestui fenomen al delincventei juvenile.

“Cele mai importante probleme care vizeazã acest fenomen se referã la faptul cã acesta este în creºtere pe an ce trece. De asemenea, am observat în timp ºi cã cei care comit infracþiuni sînt din ce în ce mai tineri”, a afirmat Ben Charles, preºedinte Fundaþia Green Light Youth Club din Londra.

Proiectul “Împreunã, împotriva delincventei juvenile” are o perioadã de implementare de doi ani. A început acum ºi se va încheia în luna iulie a anului 2015. La sfîrºitul acestui proiect, va fi elaborat un ghid de bune practici, comun tuturor þãrilor participante, care va fi folosit de cãtre practicienii din domeniu.

Luiza ANDRONACHE

Actualitate 9

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

Încearcã pe fonduri externe

D

N 66A, Uricani – Herculane, se va finaliza doar dacã proiectul va primi finanþare externã.

Guvernul nu are bani pentru construcþia ultimului tronson, chiar dacã recunoaºte importanþa lui strategicã.

DN66 A Câmpu lui Neag- Herculane, este mai cunoscut sub denumirea “Drumul lui Bãsescu” pentru cã lucrãrile au demarat pe vremea când ºeful statului era ministru al Transporturilor.

Construcþia lui a fost sistatã pe fondul lipsei de finanþare, iar veºtile nu sunt îmbucurãtoare. Lucrãrile au ajuns la km 47+ 700, la un kilometru mai sus de cabana vânãtoreascã de la Câmpuºel. DN66 A se construieºte pe amplasamentul unui drum forestier vechi, ridicat la rangul de drum naþional în 1999, de cãtre Guvernul României. Iniþial, lucrãrile pentru drumul care are o lungime de 110 kilometri trebuiau sã fie gata în 2010, dar execuþia a fost stopatã o bunã perioadã de timp de cãtre Garda de Mediu, dupã ce s-a descoperit cã nu existau toate avizele necesare. În plus, banii alocaþi nu au avut continuitatea scontatã, aºa cã execuþia a trenat. Pânã acum a fost finalizat tronsonul I ºi

Drumul lui Bãsescu, lãsat în coadã de peºte de lipsa finanþãrii

cel de al II-lea. Al treilea tronson are o lungime de aproximativ 19 kilometri ºi se întinde de la Câmpuºel pânã la coada lacului Cerna sau Iovanu cum este cunoscut, traversând Parcul Naþional Domogled – Valea Cernei. Acesta este ºi cel mai spectaculos din punct de vedere turistic. Cu peisaje de o frumuseþe sãlbaticã, cu vârfuri ce se ascund în nori ºi cu drumul care ºerpuieºte printre stâncile abrupte, traseul este extrem de atractiv, dar ºi dificil.

F

inanþare pe bucãþi

Pânã acum, drumul s-a construit cu multe hop-uri ºi

cu finanþare pe bucãþi, asiguratã din diverse resurse.

Astfel, potrivit datelor oficiale, lucrãrile aferente primului sector de drum au avut ca sursã de finanþare Fondul Special al drumurilor Publice, iar din anul 2000 lucrarea a fost prevãzutã în lista obiectivelor incluse în Proiectul de reconstrucþie ºi consolidare a infrastructurii rutiere, finanþate în baza Contractului dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii. Lucrãrile au fost finalizate în anul 2002, iar valoarea recepþionatã a fost de aproximativ 22,56 milioane de lei. În ceea ce priveºte al doilea sector se drum, iniþial lucrãrile au fost finanþate prin acelaºi contract încheiat cu BEI, pentru ca ulterior banii sã vinã de la bugetul de stat. În 2008, lucrarea a fost finalizatã ºi s-au cheltuit aproximativ 191 de milioane de lei. Drumul s-a împotmolit fix la cel de-al

Drumul spre Vidra, deszãpezit de drumari

V

om putea urca în staþiunea de schi Transalpina de la Voineasa. Asta promit drumarii, iar cei care au construit instalaþiile de transport spun cã se vor ocupa, împreunã cu consiliul local Vâlcea, de buna funcþionare.

treilea tronson, ultimul de fapt conform proiectului iniþial, care merge pânã la coada lacului Iovanu.

Proiectul a fost întârziat multã vreme pe fondul lipsei avizului de mediu, pentru care au trebuit parcurse o serie de etape legale, ºi care a dat tot programul peste cap. „Procedura de emitere a acordului de mediu a parcurs numeroase etape, începând cu data de 22.06.2009, când s-a depus la ANPM Bucureºti raportul de evaluare a impactului asupra emdiului, ºi pânã la data de 06.07.2011, când a fost obþinut acordul de mediu.

Aceastã situaþie a condus la necesitatea reluãrii procedurii de avizare a indicatorilor tehnico – economici, prin actualizarea valoricã a celorlalte capitole din devizul general, pe baza indicelui statistic pentru perioada aprilie 2009 – iunie 2011 ºi a prevederilor art 140 din codul fiscal, modificat conform OUG 58/ 2010, care prevede modificarea cotei de TVA de la 19% la 24%, precum ºi completarea cu costurile determinate de mãsurile solicitate prin Acordul de Mediu”, a explicat întârzierea Alexandru Nãstase, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura ºi Investiþii

Strãine.

N

u sunt bani!

Ulterior a mai fost necesarã parcurgerea unor etape birocratice ºi, în cele din urmã s-a trecut de etapa de promovare a proiectului de hotãrâre de guvern privind aprobarea indicatorilor tehnico – economici, împreunã cu amplasamentul lucrãrilor ºi declanºarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor de pe acest amplasament. Numai cã, deocamdatã nu existã ºi sursa de

finanþare. Proiectul de HG menþionat anterior a fost restituit neavizat de cãtre Ministerul Finanþelor Publice din cauzã cã „limitele de cheltuieli stabilite pentru perioada 2013 – 2016, potrivit cadrului multianual de cheltuieli pe termen mediu ºi strategiei fiscal bugetare Pentru locuitorii din Hunedoara ºi cei care aleg ca traseu spre Vidra, DN 7 A prin Petroºani, vestea cea bunã vine de la drumari.

Potrivit site-ului oficial al Staþiunii Voineasa, „DN 7A Brezoi – Petroºani va fi deschis permanent de drumari! La dubla intervenþie a Consiliului Judeþean Vâlcea, cu câteva zile în urmã, a sosit rãspunsul în care se face precizarea cã CNADNR este de acord cu „încadrarea sectorului de drum între kilometrii 85 - 91 la nivelul 3 de intervenþie pe timp de iarnã”. Prin aceastã mãsurã se va asigura accesul amatorilor de sporturi de iarnã spre

aprobate, nu permit introducerea în programele de investiþii publice a unor obiective noi ale cãror documentaþii tehnico – economice nu au fost avizate”, supã cum a subliniat Alexandru Nãstase. În consecinþã, tronsonul II din DN 66A, Uricani – Herculane, a fost propus pentru finanþare l Titlul 56 „Proiecte cu finanþare din Fonduri Externe Nerambursabile Post Aderare în anul 2014 – Programe FEDR”.

Dar, pentru ca drumul sã fie finalizat, iar legãtura dintre cele douã puncte sã fie finalizatã, ar mai trebui reabilitat încã un sector de drum, care pânã acum nici mãcar nu a fost luat în discuþie, de la coada lacului pânã în Cerna Sat, prima ºi

singura localitate pânã la Herculane, unde drumul este mai prost decât cel de la Câmpuºel la lac, altfel calea de acces rãmâne practic în aer. Pentru acest al patrulea tronson, însã, nu existã nici proiect ºi nici finanþare!

Car men COSMAN cele 5 pârtii de schi care fac parte din infrastructura de agrement din Munþii Lotrului”. În plus, cu câteva zile în urmã a fost încheiat un contract de asociere în participaþie între primaria comunei Voineasa ºi Societatea ACOMIN Deva prin care se exprimã „interesul comun al pãrþilor de a se asocia în vederea exploatãrii, din punct de vedere comercial, a pârtiilor, instalaþiilor de teleschi ºi telescaun, a instalaþiilor de zãpadã ºi a celorlalte componente ale infrastructurii de agrement din staþiunea turisticã Voineasa”.

Diana MITRACHE

P

Copii abandonaþi în spitale

roblema copiilor abandonaþi în spitale este în vizorul autoritãþilor publice locale, care desfãºoarã în aceastã perioadã o serie de activitãþi pentru prevenirea acestui fenomen.

Sute copii sînt abandonaþi în fiecare an în spitalele din România ºi mulþi dintre ei ajung în centre de plasament, fãrã sã îºi cunoascã vreodatã pãrinþii. Pentru cã data de 20 noiembrie a fost socotitã Ziua Internaþionalã a Drepturilor Copilului, iar 25 noiembrie este Ziua Internaþionalã pentru Eliminarea Violenþei Împotriva Femeilor, reprezentanþii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara desfãºoarã în aceste zile activitãþi de promovare a drepturilor copilului în întreg judeþul. Tot în cadrul acestor activitãþi a avut loc ºi o întîlnire cu asistenþi sociali ºi reprezentanþi ai Direcþiei de Evidenta a Persoanelor. “Am iniþiat un seminar tocmai pentru a marca Ziua Internaþionalã a Drepturilor Copilului ºi pentru a gãsi instrumente cu care sã prevenim acestui fenoment, a pãrãsirii copi-

ilor în spitale. Dreptul la identitate este primul drept prevãzut în legea 272/ 2004 privind promovarea ºi respectarea drepturilor copilului ”, a declarat Sorina Carmen Grama, director general adjunct DGASPC Hunedoara. Numãrul copiilor abandonaþi în spitale a scãzut uºor de la un an la altul, dar fenomenul exista în continuare. “În primele ºase luni ale anului, la nivel de þarã s-au înregistrat 711 cazuri de copii pãrãsiþi în spitale, iar la nivelul judeþului nostru putem spune cã faþã de anul trecut, acestea sunt în scãdere. Am avut confirmate 15 cazuri , iar prin munca spe-

Stop delincvenþei juvenile!

P

roblema delincventei juvenile a fost dezbãtutã în cadrul unui simpozion, care a avut loc în aceste zile ºi la care au participat reprezentanþi ai unor ONG-uri din România, Anglia, Italia ºi Grecia.

Delincvenþa juvenilã, un fenomen care îngrijoreazã reprezentanþii societãþii civile atît din România, cît ºi din alte þãri, a fost dezbãtut intens în cadrul unui simpozion care s-a desfãºurat timp de douã zile la Deva.

Au participat la eveniment atît reprezentanþi ai Fundaþiei Conexiuni din Deva, ai Inspectoratului Judeþean de Poliþie, dar ºi reprezentanþi ai unor ONG-uri din Anglia, Italia ºi Grecia. “În urma discuþiilor din cadrul simpozionului, participanþii ºi-au fãcut o imagine de ansamblu asupra fenomenului de delincvenþa juvenilã

cialiºtilor din cadrul direcþiei noastre, am instituit mãsuri speciale doar pentru 8, ceilalþi fiind integraþi în familiile lor ”, a mai afirmat Sorina Carmen Grama.

Pentru prevenirea încãlcãrii drepturilor copilului, Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara a înfiinþat atît o echipã mobilã, care intervine prompt la orice solicitare, cît ºi un telefon al copilului unde pot fi sesizate fapte de abuz, neglijare sau exploatare a copilului. Telefonul copilului este 116 111 sau 0254 983, iar cel al echipei mobile este 0800 110203.

Luiza ANDRONACHE

din România, comparativ cu felul în care acesta se manifestã în alte þãri”, a declarat comisar ºef Liviu Dumitru, ºef IPJ Hunedoara.

Reprezentanþii ONG-urilor din celelalte þãri considera întîlnirea drept una beneficã pentru gãsirea unor soluþii de stopare a acestui fenomen al delincventei juvenile.

“Cele mai importante probleme care vizeazã acest fenomen se referã la faptul cã acesta este în creºtere pe an ce trece. De asemenea, am observat în timp ºi cã cei care comit infracþiuni sînt din ce în ce mai tineri”, a afirmat Ben Charles, preºedinte Fundaþia Green Light Youth Club din Londra.

Proiectul “Împreunã, împotriva delincventei juvenile” are o perioadã de implementare de doi ani. A început acum ºi se va încheia în luna iulie a anului 2015. La sfîrºitul acestui proiect, va fi elaborat un ghid de bune practici, comun tuturor þãrilor participante, care va fi folosit de cãtre practicienii din domeniu.

Luiza ANDRONACHE

Actualitate 9

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

Divizia Minierã sub lupa Guvernului

G

uvernul României, cu ochii pe Complexul Energetic Hunedoara. Guvernul României prin Departamentul pentru Energie supravegheazã îndeaproape investiþiile ce urmeazã a fi realizate la Complexul Energetic Hunedoara. Cel puþin asta se aratã în documentele Departamentului pentru Energie.

Monika BACIU

”Odatã cu fuziunea prin absorbþie a SNH SA cu CEH SA (01.08.2013), societatea nou constituitã are integratã ºi exploatarea zãcãmintelor de huilã, iar pentru a obþine un preþ competitiv al energiei electrice produse ºi vândute, conducerea executivã va lua mãsuri de eficientizare a activitãþii pe lanþul tehnologic”, se aratã în documentele Ministerului pentru Energie.

Investiþiile sunt prioritare la Complexul Energetic Hunedoara, mai exact la Divizia Minierã pentru a se reduce costul Mwatului. ”Guvernul României – Departamentul pentru Energie urmãreºte programul investiþional al noii structuri organizatorice, care prevede atât investiþii în sectorul minier în vederea reducerii costului pe Gcal, cost care are o pondere de 80% în costul Mwatt-ului, cât ºi în sectorul energetic în vederea încadrãrii, pe de o parte în parametrii de mediu, iar pe de altã parte în reducerea costului pe Mwatt, pentru a fi competitivi pe piaþa de energie. În acest sens, existã diferite proiecte de atragere de capital privar pentru asigurarea surselor financiare necesare investiþiilor”, se mai aratã în acelaºi document.

Complexul

Energetic Hunedoara a demarat procedurile de licitaþie pentru echipamentele miniere de la Divizia Minierã.

Contractul are o valoare de peste 300 de milioane de lei, iar finanþarea ar urma sã fie asiguratã în baza unui credit furnizor.

Privatizarea Complexului Energetic Hunedoara va fi una strategicã, astfel încât cel care preia acþiunile majoritare ale CEH sã respecte în primul rând programul investiþional. ”Chiar ºi strategia de privatizare prin metoda majorãrii de capital social, prin aport de capital privat al CEH aprobatã prin HG nr. 86/2013 urmãreºte prioritar asigurarea finanþãrii proiectelor investiþionale atât în domeniul minier care sã vizeze soluþii tehnologice menite sã creascã productivitatea ºi siguranþa muncii în subteran, cât ºi în domeniul energiei astfel încât sã se atingã obiectivele de rentabilitate ºi eficienþã economicã”, mai aratã responsabilii Departamentului pentru Energie. În urmã cu ceva timp, responsabilii Departamentului pentru Energie au subliniat faptul cã au în vedere eficientizarea Complexului Energetic Hunedoara prin reducerea cheltuielilor ºi retehnologizarea proceselor productive.

“Societatea Complexul Energetic Hunedoara are un

program de mãsuri de dezvoltare/investiþii pe termen scurt mediu ºi lung atât la minele din Valea Jiului cât ºi la Termocentralele Deva ºi Paroºeni. În cazul principiilor care stau la baza acestor mãsuri, definitorii sunt cele de eficientizare a activitãþii prin investiþii de reabilitare ºi retehnologizare a proceselor productive, reducerea impactului asupra mediului ºi pãstrarea capacitãþii de producþie prin investiþii noi care sã înlocuiascã pe cele retrase din exploatare. În acest sens, proiectele de investiþii sunt evaluate pe baza unor principii ºi criterii de prioritizare, cu încadrarea într-o matrice a riscurilor, pe baza unor studii de fezabilitate punctuale ºi a unor analize costbeneficiu”, se aratã în documentele Departamentului pentru Energie. Într-o manierã pompoasã în cursul acestui an ministrul delegat pe probleme de Energie Constantin Niþã a inaugurat lucrãrile de la Termocentrala Paroºeni. Acum reprezentanþii ministerului de resort spun cã investiþia de 65 de milioane de euro este una prioritarã.

“Prioritare sunt obiectivele de investiþii pentru respectarea reglementãrilor de mediu impuse de legislaþia europeanã.

Astfel, în cadrul sucursalei Electrocentrale Paroºeni SA sunt în desfãºurare lucrãri de execuþie aferente instalaþiei de desulfurare a gazelor de ardere a grupului nr. 4 de 150 MW ºi CAF de 100 Gcal/h, având termen de finalizare a investiþiei anul 2015”, se mai aratã în documente.

În ceea ce priveºte Termocentrala Mintia, ministerul are planuri de retehnologizare, planuri cunoscute deja. Este vorba de implementarea investiþiei de 220 de milioane de euro ce prevede modernizarea

grupurilor 3 ºi 4 ale termocentralei. „În cadrul Sucursalei Electrocentrale Deva este în derulare procedura de achiziþie în vederea atribuirii contractului pentru realizarea instalaþiilor

de desulfurare a gazelor de ardere aferente grupurilor 3 ºi 4 precum ºi lucrãri de reabilitare grup nr.

4 valoarea estimatã a lucrãrilor fiind de 220 milioane de euro”, se mai aratã în document. În ceea ce priveºte partea minierã din cadrul Complexului Energetic Hunedoara Departamentul pentru Energie are planuri chiar ºi pentru termen lung însã înainte de toate se vor realiza mai multe studii de piaþã pentru rentabilizarea entitãþii.

Cei de la „închideri”, cei mai buni

C

amera de Comerþ ºi Industrie Hunedoara a prezentat, în cursul acestei sãptãmâni, Top-ul celor mai bune firme din judeþ.

Clasamentul a fost întocmit în funcþie de rezultatele financiare ºi performanþele economice din anul 2012.

Mircea NISTOR Interesant este faptul cã la secþiunea „Extracþia cãrbunelui superior – întreprinderi foarte mari” locul I a fost câºtigat de cãtre o firmã ce are ca obiect de activitate închiderea unor exploatãri miniere.

Mai exact, de cãtre Societatea Naþionalã Închideri Mine Valea Jiului. „Având în vedere cã suntem o societate cu un specific aparte, de fapt unica de acest gen din þarã, care gestioneazã ajutorul de stat pentru ãnchiderea celor 3 sucursale miniere (Petrila, Paroºeni ºi Uricani), putem spune cã nu suntem cea mai

productivã societate ci, doar, cã am gestionat cel mai bine partea de ajutor de stat, de producþie ºi de închidere de mine, în decurs de un an.

Acest premiu reprezintã doar o realizare managerialã ºi nu o clasificare, pe anul anterior, strict al producþiei de cãrbune”, a precizat Aurel Anghel, directorul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului.

Dupã cum susþine cel care l-a înlocuit, în acest an, la conducerea societãþii pe Petre Drãgoescu, succesul se datoreazã muncii în echipã. „În spatelem acestui succes se aflã o întreagã echipã. Am mai spuso, de multe ori, modificãri majore nu au fost la noi în ultimul an în ceea ce priveºte structura de conducere. Sper ca ºi anul viitor sã obþinem acelaºi premiu”, a mai spus Aurel Anghel. În clasamentul realizat de Camera de Comerþ Hunedoara, pe lista firmelor de top din Valea Jiului, se aflã unitãþi din toate domeniile de activitate.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

Eficientizarea CEH se bazeazã strict pe atragerea de capital privat

E

finanþãrii proiectelor investiþionale, atât în domeniul minier, care sã vizeze soluþii tehnologice menite sã creascã productivitatea ºi siguranþa muncii în subteran, cât ºi în domeniul energiei, astfel încât sã se atingã obiectivele de rentabilitate ºi eficienþã economicã”, a precizat ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niþã.

ficientizarea Complexului Energetic Hunedoara se poate face numai prin atragerea de capital privat, care sã asigure necesarul investiþional. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niþã, spune cã prioritarã este reducerea costului pe GCal, care reprezintã 80% din costul megawatt-ului produs de CEH. Ministerul Economiei se bazeazã pe capitalul privat pentru Complexul Energetic Hunedoara, aºa încât acesta sã devinã competitiv pe piaþa energeticã.

Procedura de înfiinþare a CEH s-a finalizat în august 2+13, odatã cu absorbþia Societãþii naþionale a Huilei Petroºani de cãtre entitatea energeticã creatã în toamna anului trecut.

Nici acum, însã, dupã atâtea

etape de reorganizare, nu se poate vorbi despre un preþ competitiv al energiei produse ºi vândute. În consecinþã, oficialii Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei

spun cã sunt absolut necesare mãsuri de eficientizare a activitãþii aplicate pe întreg lanþul tehnologic. Iar programul investiþional al CEH vizeazã investiþii în sectorul minier pentru reducerea costului pe GCal, cost care are o pondere de 80% în costul final al MWatt-ului, precum ºi în sectorul energetic în vederea încadrãrii în parametri de mediu ºi pentru

Furnizorul de energie electricã reclamat la ANPC

E

nel trebuie sã explice de ce ºi-a închis toate birourile din zona Vãii Jiului, iar inspectorii ANPC sã stabileascã dacã furnizorul de electricitate a respectat legislaþia. În acest sens a fost cerutã o anchetã a ANPC de cãtre un senator hunedorean. “Am sesizat Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorului, pe preºedintele acestei autoritãþi ºi i-am cerut sã declanºeze o investigaþie cu privire la respectarea drepturilor dectãþenilor- consumatori din Valea Jiului de cãtre Enel Energie SA. (...) În acest context serviciile Unitãþii Teritoriale DevaHunedoara a Enel Energie trebuie sã fie de cea mai bunã calitate, prompte ºi cât mai aproape de

consumator ºi sã nu lezeze interesele economice ale consumatorilor”, se aratã în sesizare. În prezent pentru orice problemã un client din Valea Jiului trebuie sã strãbatã circa 100 de kilometri pentru a-ºi încheia un contract sau pentru a-ºi rezolva orice altã problemã avutã cu furnizorul.

Maximilian GÂNJU

reducerea costului pe Mwatt, aºa încât CEH sã devinã competititv pe piaþa de energie.

G

uvernul nu asigurã banii necesari Sumele necesare realizãrii acestor

investiþii nu vor veni, însã de la buget, ci se cautã capital privat. „Chiar ºi strategia de privatizare prin metoda majorãrii de capital social, prin aport de capital privat al CEH, urmãreºte prioritar asigurarea

De precizat cã numai necesarul investiþiilor din minerit a fost calculat la 60 de milioane de euro, sumã de care CEH nu dispune, iar Guvernul nu este dispus sã o asigure.

Car men COSMAN

La vânãtoare de hoþi de curent

J

andarmii hunedoreni au depistat cinci persoane din Petroºani care furau energie electricã. Acþiunea jandarmilor s-a desfãºurat la solicitarea ºi împreunã cu reprezentanþii SC Enel Distribuþie Banat SA. De ce sã mai plãteascã dacã pot sã fure. Aºa s-au gândit mai multe persoane din Petroºani, care au fost prinse racordate ilegal la reþeaua de distribuþie a energiei electrice, în urma unei acþiuni pentru prevenirea ºi combaterea faptelor ilegale, constând în furturi de energie electricã, în

municipiul Petroºani. „În urma controalelor efectuate au fost depistate cinci persoane, domiciliate în municipiul Petroºani, care se fac vinovate de furt de energie electricã prin racordare directã la reþeaua de distribuþie a energiei electrice sau prin modificarea instalaþiei electrice”, a declarat cãpitan Nicolae Rãducu,

purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. Pe numele hoþilor de energie electricã au fost întocmite acte de constatare cu privire la sãvârºirea infracþiunii de furt, ce vor fi înaintate pentru continuarea cercetãrilor Parchetului de pe lângã Judecãtoria Petroºani.

Car men COSMAN

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

E.M. Lonea are salvatori de top

S

alvatorii de la Mina Lonea sunt cei mai buni salvatori de subteran, în timp ce prahovenii de la Fireproof sunt cei mai buni de la suprafaþã. Acesta este rezultatul a douã zile de întreceri în Valea Jiului pentru oamenii care salveazã vieþi în situaþii extreme.

Gãman, preºedintele Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi de Suprafþã din România.

Primii clasaþi au fost salvatorii de la Mina Lonea, care au învins, alãturi de colegii lor de la Petrila, restul salvatorilor de la secþiunea

Diana MITRACHE Ajunsã la ediþia cu numãrul 7, întrecerea salvatorilor mineri ºi de suprafaþã a luat startul vineri dimineaþã. Primii intraþi în concurs au fost salvatorii de la mina Petrila, dar în deschiderea evenimen- nu s-au aºteptat, refer- subteran. „A fost un tului, toþi cei prezenþi itor la acordarea concurs reuºit. Îmi le-au urat „Noroc primului ajutor,la doresc ca ºi anul viitor Bun!” ºi sã îi vadã traseu. În fiecare an sã fie mai multe doar la astfel de apliîncercãm sã facem echipe, mai mulþi parcaþii. Salvatorii au fost mici modificãri. Având ticipanþi ºi sper cã toþi supuºi unor probe în vedere experienþa sunt bucuroºi ºi mulþuextreme, cu obstacole celor din Valea Jiului, miþi”, a declarat, în ºi situaþii neprenumele câºtigãvãzute, au avut în torilor, Nicolae scenariu oamenii Drãgoi, direcrãniþi grav, galerii torul Diviziei înguste ºi inunMiniere din care date cu fum,emisii Secþiunea suprafaþã face parte EM Locul I - Fireproof Prahova de monoxid de Lonea, din carbon, ori metan Locul II - Metrorex Locul III - Electrocentrale Craiova Complexul ºi chiar victime.

Energetic Au fost depunctaþi Menþiune - Electrocentrale Iºalniþa Hunedoara.

Falck Fire Services pentru fiecare La secþiunea greºealã, iar la suprafaþã, prima final, cei mai buni Secþiunea subteran poziþie a podiuLocul I - E.M Lonea au plecat acasã mului a fost ocuLocul II - E.M. Motru victorioºi. „Se patã de Locul III - E.M. Petrila vede an de an cã Fireproof Menþiune - E.M Tehomir toþi participanþii Prahova, salvaînvaþã din tori de elitã, care greºelile anilor trecuþi aº fi pariat la început vin aici de 4 ani ºi ºi au încercat sãse pe Petrila ºi Lonea. care au declarat cã au îndrepte. Toate Motru e o surprizã ºi dobândit multe echipele au fost bune, mã bucur cã ºi clasacunoºtinþe noi în toþi au câºtigat. Anul mentul a fost imprecadrul acestor întreacesta am recurs la vizibil, exact ca ºi situ- ceri. „Suntem câºtigãmici modificãri de sce- aþiile din viaþa realã”, tori, dar e o mulþumire nariu, la care oamenii a declarat Artur faptul cã participãm

Clasament

pentru a patra oarã.

Am cunoscut oameni noi, am învãþat foarte multe ºi sperãm sã fim prezenþi ºi anul viitor, dacã nu mai mulþi, mãcar în formaþia actualã. Le mulþumesc pentru efortul depus, participanþilor la întrecere”, a declarat Alexandru Parepeanu, ºeful echipei din Prahova.

Pentru concursul de salvare minierã au venit la Salvamin toþi cei care îi reprezintã acum pe minerii din Valea Jiului, dar ºimineritul, ori inspecþiile de stat din acest sector.

Concursul din acest an a fost cel de al 7-lea, dintr-un lung ºir de întreceri care au scos în evidenþã importanþa acestei meserii.

Minerii îi respectã ºi pentru ei, salvatorii sunt niºte eroi.

Alãturi de salvatori, înainte de start, a venit ºi Nicolae Voinoiu inspector general de stat în Inspecþia Muncii, care nu a ascuns niciodatã cã a fost miner. „Îmi face o deosebitã plãcere sã revin în Valea Jiului, ori de câte ori am

ocazia, cu atât mai mult, în aceste situaþii, fãrã a avea probleme,

inspector general.

Respectul a fost cuvântul de ordine,

fãrã evenimente deosebite ºi pentru a fi provocaþi la un concurs. Îmi doresc ca ºi

pentru ceea ce fac salvatorii, iar în aceste concursuri toþi sunt declaraþi învingãtori, pentru cã fiecare experienþã este importantã. „De fiecare datã când vin în Valea Jiului, sunt cuprins de sentimente nostalgice, pentru cã ºi eu am stat mulþi ani în domeniul mineritului, dar mai mult la Deva, Brad, Aiud. Am participat aici la câteva concursuri ºi am constatat calitatea pe care o aveþi ca ºi responsabili în ceea ce faceþi”, a mai adãugat ºi Horea Raþiu ºef ITM HD.

de acum încolo, întâlnirile pe care le avem sã fie tot de acest gen, nu în intervenþii reale sau evenimente deosebite”, a spus Nicolae Voinoiu,

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

Black Friday de succes la Petroºani

O

fi crizã, dar nu în Vinerea Neagrã! Zeci de oameni au aºteptat încã de la prima orã, vineri dimineaþã, sã intre în centrul comercial de la Petroºani. Fiecare s-a ales cu câte ceva ºi la final nimeni nu a plecat cu mâna goalã, cã doar a fost Ziua Mondialã a Cumpãrãturilor, însã, reducerile au fost mai mult sau mai puþin vizibile.

Diana MITRACHE A început sezonul marilor reduceri ºi se pare cã la Petroºani obiceiul american chiar a prins bine ºi comercianþii promit sã o þinã tot aºa pânã la Crãciun.

Un televizor, un laptop, o tabletã, o plitã, un filtru de cafea, ori un telefon, toate au fost achiziþionate începând de vineri dimineaþã la preþuri rezonabile, spun cumpãrãtorii. Îmbulzeala nu a fost în zadar, iar oamenii care au aºteptat încã de la 6,30, în ziua de vineri, sã prindã un loc la rând, nu au

venit degeaba, chiar dacã nu au venit cu un plan ºi doar cu baniîn buzunar, gata sã cheltuiascã pe chilipiruri. „Am venit devreme.

Acum sã vedem ce gãsim. Un televizor, un telefon. Am vreo 15 -20 de milioane (n.r.lei vechi), depinde ce gãsesc. Caut ºi o maºinã de spãlat cã e gata a mea cea veche”, spunea un cumpãrãtor care colinda magazinul de electrocasnice la prima orã.

Alþii poate cã s-au zgârcit sau nu au gãsit nimic pe plac ºi au considerat cã preþul nu a fost avantajos. „ Nu am gãsit nimic.

Sunt la fel de scumpe ca ºi ieri”, a declarat nemulþumit un alt bãrbat care a recunoscut cã s-a trezit degeaba vineri dimineaþã.

Cei mai mulþi, însã, nu au venit degeaba. „Mi-am luat un smart TV, la un preþ bun, 7 milioane, sunt mulþumit” a declarat un cumpãrãtor, în timp ce alþii au ales la întâmplare în funcþie de banii din buzunar. „Am gãsit un set frumos cu un filtru de cafea, un aparat de sandviº ºi un storcãtor de fructe. Mi s-a pãrut foarte avantajos, toate 3 la 99 de lei, chiar sunt încântatã. Mã uitam ºi de un televizor mai micuþ, dar încã nu m-am hotãrât”, a spus o femeie, care a plecat acasã cu mai multe

produse. „Eu am reuºit sã îmi iau o plitã ºi un televizor ºi am ieºit bine, adicã cu o reducere de vreo 500 de lei”, a declarat un alt bãrbat mulþumit de

preþuri. ªi dacã la electronice ºi electrocasnice ori gageturi a fost îmbulzealã, la îmbrãcãminte ºi la încãlþãminte a fost mai lejer. Asta deºi comercianþii au scãzut preþurile ºi timp de douã zile au vândut mai ieftin. „Noi avem promoþie cu reduceere

Pregãtiri pentru bucatele de pe masa de Crãciun

S

ãrbãtorile de iarnã se apropie, iar responsabilii Administraþiei Pieþelor din Petroºani se pregãtesc încã de pe acum cu ceea ce înseamnã alimente tradiþionale specifice perioadei. Mai mulþi comercianþi din diferite zone ale þãrii vor sosi la Petroºani unde îºi vor etala produsele alimentare.

Monika BACIU ”ªi anul acesta de sãrbãtorile de Crãciun vã fi o abundenþã de produse de carne ºi sperãm cã vor putea fi satisfãcute toate gusturile populaþiei. Din acest motiv anul acesta încercam ºi o amintire a traditilor vechi adicã sã desfacem produsele ºi într-un târg cu produse specifice de Crãciun. Vom încerca

sã prezentãm o paletã de produse cât se poate de diversificatã

ºi asortatã evenimentului pe care îl aºteptam. În acest context nu vom face rabat nici de la magazinele halei centrale unde deja comercianþii au început deja sã-ºi pregãteascã aprovizionarea pentru acest eveniment” a declarat Sorin Pristavu ºef administraþia pieþelor din Petroºani.

Comercianþii ºi producãtorii vor avea un spaþiu special amenajat. ”Lângã incinta halei a pieþei din Petroºani ºi vom asigura prin acest mod o diversitate de produse tradiþionale ºi din carne a comerciatilor de la noi ºi din þarã, motiv pentru care deja am acceptul de la

între 20 ºi 40%. La blugi am 40 %, la haine de iarnã, la pantofi, la ghete ºi aºteptãm cu mare drag pe toatã lumea.

Pentru toate buzunarele suntem pregãtiþi”, declarau vineri dimineaþã vânzãtorii de la raioanele unde nici pomenealã de îmbulzealã.

Black Friday a fost, însã, un week-end extrem de aglomerat pentru agemnþii de pazã, care au stat cu ochii în 4. Pentru cã au venit mai mulþi clienþi ca de obicei, mãsurile de securitate au fost suplimentate ºi

asta pentru ca sã nu fie probleme. „Mãsurile au costat în dublarea agenþilor de securitate. Clienþii au venit încã de la primele ore. Primele persoane au apãrut în jurul orei 6,30.

Accesul s-a creat începând cu ora 8,00, dar nu au fost încidente”, a spus Sorel Duºa, ºeful obiectivului de pazã.

Vinerea neagrã a adus oamenii la cumprãrturi ºi pânã la urmã, cei care au venit la prima orã nu au ieºit chiar în pagubã, dacã e sã socotim dupã cât de încãrcaþi au plecat.

aceºtia cã vor veni” a mai precizat sursa citatã.

Reprezentanþii administraþiei pieþelor sunt de pãrere cã preþurile la aceste produse nu vor creºte mai ales cã oferta va fi mare. ”Ca ºi în alþi ani este vorba despre un raport între cerere ºi ofertã, cu cât oferta este mai bogatã cu atât preþul este mai

mic ºi de aceea mã bucura faptul sã aud cã existã foarte mulþi comercianþi care s-au aprovizionat” a mai spus Pristavu.

Din cauza situaþiei financiare ºi a abundeþei de produse, nici comercianþii nu vor scumpi alimentele astfel încât fiecare sã poatã pune pe masa de Crãciun bucate alese.

14 Program & Horoscop

10:30 Ora Regelui (r) 11:30 Profesioniºtii... (r) 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã!

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Apropo TV (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Masterchef - Proba celebritãþii (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Detectivul Alex Cross 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Homeland

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte, care vã încurcã planurile. Amânaþi problemele dificile, care necesitã o mare putere de concentrare.

Sunteþi cu capul în nori ºi riscaþi sã nu rezolvaþi nimic. Ar fi bine sã nu începeþi nici o activitate.

10:30 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Pandurii Târgu Jiu - Steaua 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Pandurii Târgu Jiu – Steaua 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Dinamo - Gaz Metan Mediaº 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Dinamo - Gaz Metan Mediaº 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:30 UCL Magazin 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Digi Sport Special 18:30 Fotbal: Universitatea Cluj - Corona Braºov

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Intenþionaþi sã începeþi o afacere, dar astãzi vã lipseºte simþul practic. Mai aºteptaþi pânã când veþi vedea totul mai clar. S-ar putea sã aveþi mici probleme de sãnãtate, dar trecãtoare. Dupã-amiazã ar fi bine sã vã ocupaþi bani.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Trebuie sã luaþi o decizie importantã pe plan sentimental, dar sunteþi nehotãrât. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unei persoane mai în vârstã. Evitaþi certurile! Astãzi, orice ceartã poate degenera cu uºurinþã.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Amintiri dulci amare 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

21

23 iulie *** 22 august Dimineaþa sunteþi confuz ºi s-ar putea sã înþelegeþi greºit sfaturile unei persoane mai în vârstã din familie. Nu este exclus sã aveþi dificultãþi de concentrare. Încercaþi sã vã concentraþi asupra problemelor urgente!

S-ar putea sã constataþi cã planurile pe care vi le-aþi fãcut pentru azi nu prea sunt realiste. Un prieten vã roagã sã îl ajutaþi întro problemã de afaceri. Puteþi câºtiga ºi dumneavoastrã o sumã importantã. Evitaþi orice fel de speculaþii!

23 august *** 22 septembrie Vã cam lipseºte simþul practic ºi ar fi bine sã nu vã asumaþi noi responsabilitãþi. Nu abordaþi probleme importante, mai ales pe plan profesional sau în afaceri!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dimineaþa nu sunteþi prea bine dispus ºi nu reuºiþi sã vã adunaþi.

Nu vã asumaþi nici un risc. Astãzi ºansa nu este de partea dumneavoastrã. Dacã vi se propune sã vã asociaþi într-o afacere, ar fi bine sã nu vã grãbiþi.

Se pare cã nu prea aveþi spor la serviciu, pentru cã sunteþi ameþit ºi neîndemânatic. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu ºefii ºi cu colegii. Spre searã este posibil sã mergeþi în vizitã la prieteni.

23 noiembrie *** 20 decembrie Dacã vi se propune sã deveniþi asociat într-o afacere, nu vã pripiþi. Astãzi vã cam lipseºte simþul practic ºi riscaþi sã luaþi decizii greºite. Acordaþi mai multã atenþie relaþiilor sentimentale!

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi pornit sã-i criticaþi pe toþi cei din jur. Fiþi prudent ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu colegii. Amânaþi cãlãtoriile planificate pentru azi! Existã riscul sã nu rezolvaþi nimic. Spre searã sar putea sã primiþi musafiri.

21 decembrie *** 20 ianuarie Sunteþi visãtor ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi probleme importante.

Nu este momentul sã începeþi activitãþi noi, pentru cã nu staþi prea bine cu simþul practic.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa s-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu puteþi lua o decizie importantã cu privire la o afacere. Nu este o zi favorabilã examenelor sau întâlnirilor de afaceri. Dupã-amiazã este posibil sã vi se propunã o colaborare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

No, c-o bifarãm ºi p-asta!

D

upã ce preluarã mai multe sãrbãtori de la americani, carpato – danubiano - ponticii o celebrarã cu fast ºi pe Vinerea Neagrã, mai pe româneºte spus, „Black Friday”. Adicãtelea, ziua în care prin USA ºi Canada debuteazã sezonul de cumpãrãturi pentru Crãciun, o zi cu reduceri de preþuri. Mari. Dacã pe acolo de unde veni ºi noua sãrbãtoare reducerile sunt chiar reduceri ºi sunt aplicate la mai toate produsele, în România fu un fel de simulacru.

Mircea NISTOR

Adicã reducerile au fost aplicate la doar câteva produse, la loc de cinste s-au situat drujbele, ºi de fapt nu au fost chiar niºte reduceri. Mai exact, pentru comercianþi, Black Friday-ul a reprezentat o bunã ocazie de a scãpa de vechiturile din stoc sau produsele ieºite din garanþie.

Chiar dacã prin toate magazinele figurau liste cu preþurile vechi, respectiv cele noi ºi reduse, de fapt, preþurile erau cam aceleaºi ca ºi cele din ziua precedentã, adicã

de „Thursday”.

Oricum, oamenii din eterna ºi profunda Românie au dat nãvalã ºi au aruncat cu banii pe te-miri-ce.

Nu de alta dar, de reduceri nu prea ai parte în fiecare zi, la drujbe sau la pistoale de dat gãoaze...

De mirare ar fi, însã, un alt lucru. Cu o zi înainte de „blacfraidei” (parcã, în transcrierea asta, serbarea nou-nãscutã pare a însemna „ziua vlahilor fraieri”) amicii noºtri din America au celebrat „Thanksgiving Day” iar, noi, nimic...

Adicã „sancsgivingdei”-ul ãsta este

þinut în cea de-a 4-a joie din luna noiembrie ºi precede chiar „vinerea neagrã”.

Cum de nu a fost bifatã ºi aceastã mare sãrbãtoare în care mâncarea tradiþionalã este reprezentatã de curcan umplut ºi plãcintã de dovleac?

Mare ruºine pentru poporul român!

Poate la anul vor fi luate mãsurile necesare pentru ca în toate locuinþele din România sã miroase a curcani fripþi ºi a plãcinte cu bostani...

Ar fi pãcat sã nu luãm ºi astea de la amicii americani.

Apropo: ºi Ziua

Fabrica lui Moº Crãciun

F

abrica lui Moº Crãciun îºi va deschide, din nou, porþile la Petroºani. Aºa cum ne-au obiºnuit reprezentanþii administraþiei locale se pregãtesc ºi în acest an pentru a demara campanie de ajutorare a copiilor nevoiaºi în pragul sãrbãtorilor de iarnã.

Monika BACIU ”Da, forumul ProUrbis este în curs de a se transforma în Asociaþia Casa ProUrbis. Am hotãrît în cadrul acestei asociaþii ca sã organizãm ºi în acet an acest eveniment, Fabrica lui Moº Crãciun, în sprijinul familior sãrace, a copiilor sãraci. Data nu este stabilitã dar credem cã va fi undeva în jurul datei de 5 decembrie. Sper cã pe sfîrºitul sãptãmînii

viitoare sã avem mai multe date” a declarat Eduard Wersanski consilier cabinet primar.

Fabrica lui Moº Crãciun s-a derulat ºi în anii anteriori.

Persoanele cu suflet au donat în pragul sãrbãtorilor de iarnã diferite produse pentru persoanele aflate în dificultate.

Naþionalã ar trebui mutatã din frigurosul decembrie în cãldurosul iulie. Cea mai bunã zi ar fi 4 iulie, adicã Ziua Naþionalã a Statelor Unite ale Americii.

Nu de alta dar am cam împrumutat destule de la ei iar de vreo 24 de ani Soarele nu mai rãsare de la Est ci de la Vest... De ce sã nu fie România a 51-a „gubernie”, pardon, stat, american? În parantezã fie spus, legat tot de celebrarea unor zile „negre”, usa-iºtii mai au ºi douã „Black Monday”. Prima se referã la prãbuºirea Bursei (în data de 19

octombrie 1987) – cel mai mare crah care a zdruncinat lumea financiarã iar cea de-a doua (mai cunoscutã sub denumirea de „Blue Monday” este serbatã în a 3-a zi de luni din luna ianuarie ºi marcheazã dispariþia euforiei de Anul Nou. Astea când vor intra în calendarul sãrbãtorilor româneºti? În altã ordine de idei, tot în noiembrie, românii aveau ºi ei cel puþin o sãrbãtoare

care dateazã de câteva milenii bune, nu de câteva zeci de ani cum este „blacfraidei”.

Aici ar fi vorba despre Filipii de Toamnã despre care, în popor, se spune cã sunt protectorii lupilor ºi care apãrã casele de foc, de ºerpi ºi de alte primejdii.

Pe cine mai intereseazã însã, astãzi, adevãratele tradiþii ºi sãrbãtori ale românilor adevãraþi?

ÎNCHIRIERI

Ofer spre închiriere apartament cu douã camere mobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã. Chiria la faþa locului.

Telefon: 0722.156.113

S-a stins din viaþã un om la locul lui ºi un prieten adevãrat

COANDRê VALERIU Prietenii Petricã Bãlan, Mircea Bujorescu, Petre Dobre, Dumitru Popescu, Marcel Senzaconi, Stelian Corobea ºi Vasile Nemeº, transmit sincere condoleaþe familiei îndoliate.

Restricþii apã!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile, pentru luni, 25 noiembrie 2013, în oraºul Lupeni, între orele 10:00 - 15:00. Zona afectatã Cartier Barbateni. Motivul restricþiei - înlocuire reþea alimentare cu apã, montare distribuitor ºi anulare reþea veche la scara 1 din blocul 49, strada Barbateni.

Mulþumim pentru înþelegere.

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 Noiembrie 2013

Consiliul Judeþean Hunedoara cautã un partener privat pentru Aeroportul de la Sãuleºti

D

upã ce problema terenului a fost rezolvatã, printr-o serie de întâlniri dintre oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara ºi responsabilii Aeroclubului Român, a mai rãmas de rezolvat doar finanþarea proiectului de realizare a unui aeroport la Sãuleºti.

Pentru cã investiþia implicã cheltuieli mari, reprezentanþii CJH vor sã încheie un parteneriat public - privat.

Carmen COSMAN Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, spune cã se poartã discuþii cu mai mulþi potenþiali investitori pentru implementarea proiectului printrun parteneriat public – privat, dar la aceastã orã nu existã vreo scrisoare de intenþie din partea vreunuia dintre ei. „Este o problemã delicatã. Este vorba despre sume mari de bani ºi de un calcul economic. Proiectul a fost dat peste cap ºi de criza economicã. Noi vrem sã facem acest aeroport, însã trebuie sã gãsim un investitor. Vrem sã-l facem într-un parteneriat public – privat. Eu aºa cred cã trebuie administrat un aeroport, nu de cãtre autoritãþile administraþiei publice locale, ci de cãtre investitori privaþi, care sã urmãreascã sã funcþioneze în condiþii de rentabilitate economicã. (…)

Avem mai multe variante de parteneriate sau mai multe piste pe care mergem. Existã discuþii cu mai mulþi investitori, însã o

scrisoare de intenþie din partae lor încã nu avem”, a precizat Tiberiu Balint.

El spune, însã, cã, din fericire, s-a rezolvat problema terenului pe care ar urma sã fie construit aeroportul de la Sãuleºti, asta în urma întâlnirilor pe care oficialii CJ Hunedoara le-au avut cu reprezentanþii Aeroclublui Român, de care aparþine ternul în cauzã: „Deºi ministrul Berceanu ne-a luat o parte din teren, acum avem din nou acel teren, printr-un protocol cu Aeroclubul României”.

O

poveste veche de 8 ani

În anul 2005, prin hotãrâre de Guvern, Executivul a aprobat trecerea a 30 de hectare de teren din domeniul public al statului ºi administrarea Aeroclubului României în domeniul public al judeþului Hunedoara ºi

administrarea Consiliului Judeþean. La Sãuleºti se intenþiona construirea unui aeroport civil, ale cãror costuri ar fi suportate de firma care câºtiga licitaþia, conform înþelegerii de la vremea respectivã. Terenul a fost întabulat, dar pentru realizarea investiþiei mai era nevoie de o bucatã de teren, însã ministrul Transporturilor de la vremea respectivã, Radu Berceanu a înºtiinþat oficialii CJ Hunedoara nu numai cã nu le mai atribuie restul de teren aferent aerodromului, dar, mai mult, vrea terenul înapoi.

Lucrãrile de construcþie a aeroportului de la Sãuleºti ar fi trebuit sã demareze în 2009, dupã ce Consiliul Judeþean Hunedoara a semnat un parteneriat cu o companie italianã, care asigura ºi fondurile necesare amenajãrii aeroportului, în timp ce autoritãþile judeþene se obligau sã punã la dispoziþia constructorilor terenul necesar. La finele anului 2007, autoritãþile judeþene din Hunedoara au semnat un protocol de înfrãþire cu Regiunea Sardinia, din Italia, iar atun-

ci au avut loc ºi primele discuþii referitoare la încheierea unui parteneriat în vederea amenajãrii acestui aeroport. De precizat cã, în timp ce oficialii guvernamentali puneau beþe în roate autoritãþilor judeþene, CJ Hunedoara a avut chiar cheltuieli. A fost elaborat ºi studiul de fezabilitate pentru aceastã investiþie, comandat de CJ Hunedoara ºi realizat de un

grup de firme din Italia, care a costat peste 100.000 de euro. Costurile lucrãrii erau estimate la 15 milioane de euro, ºi, con-

form studiului de fezabilitate, traficul de pasageri pe aeroport ar depãºi 100.000 de persoane anual doar în primii cinci ani de funcþionare, dar se preconizeazã cã dupã încã cinci ani ar putea depãºi 500.000 de persoane.

Coadã la peºte în week-end

A

fost nebunie week-endul trecut la pescãriile ºi magazinele care au avut la vânzare peºte ºi diferite preparate din peºte. Dezlegãrile la peºte din Postul Crãciunului, atât de sâmbãtã, cât ºi de duminicã, au adus comercianþilor profituri frumuºele.

Luiza ANDRONACHE Oamenii din Valea Jiului, fie cã au þinut post, fie cã nu, tot au mâncat peºte mãcar din tradiþie.

Cei mai prevãzãtori ºi-au cumpãrat totul cu o zi douã înainte, însã cei mai

pangasius file ºi, bineîneinþeles pãstrãvul. “ De douã zile vindem peºte cât nu am dat în ultimele douã luni. Am dat, cred cã, zeci de kilograme, aproape o sutã. Acum nu mai am decât un file de cod ºi niºte macrou conge-

mulþi au lãsat asta chiar pentru ziua de ieri, duminicã. Aºa se face cã în Vulcan spre exemplu, în jurul orei 12, la magazine de-abia mai gãseai peºte de cumpãrat, fie el ºi banalul macrou. Cea mai mare trecere au avut-o, trunchiul de cod, merluciu,

lat”, a spus vânzãtoarea unui magazin. ªi la Petroºani a fost coadã la peºte. La pescãria din Piaþa Centralã, unde clientul poate cumpãra peºtele proaspãt, în ultimele douã zile, vânzãrile au crescut considerabil.