Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul III z Nr. 499
Cronica Vãii Jiului Joi, 21 Noiembrie 2013
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU
Asociaþie, cu trei oameni de afaceri, pentru preluarea Clubului Jiul
Apelul declarat de ApaServ la ordonanþa de stopare a lucrãrilor, pe rolul Tribunalului Hunedoara >>> PAGINA A 3-A
Pregãtiþi pentru deszãpezire >>> PAGINA A 4-A
Monument ridicat în memoria minerilor batjocorit ºi vandalizat >>> PAGINA A 5-A
Degerã din indolenþã >>> PAGINA A 6-A
Producþie record de energie >>> PAGINA A 7-A Între CEH ºi SNÎMVJ
Facturi nedecontate, plãþi eºalonate >>> PAGINA A 10-A
Salvatorii se întrec la Petroºani >>> PAGINA A 11-A
O
ameni care þin la ceea ce a fost cândva CS Jiul Petroºani cautã soluþii pentru repunerea acestuia pe traiectoria sportivã. Dupã ce omului de afaceri Emil Bercea i s-a refuzat sistematic preluarea Clubului, s-a nãscut ideea unei asociaþii, idee care a venit de la un fost fotbalist al Gloriei Bistriþa, profesor ºi antrenor de juniori, la Petroºani. Cei trei oameni de afaceri, vehiculaþi pentru asociere, sunt Siminel Iordache, Doru Tamaº ºi Alin Simota prin reprezentant. >>> PAGINILE 8-9
Coconea a alergat peste 400 de kilometri la maratonul de la Monaco >>> PAGINA A 12-A
Spectacol folcloric la Petroºani >>> PAGINA A 16-A
2 Utile
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687
Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com
www.cronicavj.ro
Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc
DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;
DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.
Noaptea
Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL
VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila
APASERV INFORMEAZÃ
Dimineaþa
Ziua
Seara
Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro
Petroºani
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)
Editor coordonator:
Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)
Vu l c a n
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Colectivul de redactie:
Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU
Fotoreporter:
Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU
Desktop publishing:
Lupeni
Noaptea
Dimineaþa
Ziua
Seara
Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.
Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
Apelul declarat de ApaServ la ordonanþa de stopare a lucrãrilor, pe rolul Tribunalului Hunedoara
L
ocuitorii de pe strada Mãrãºeºti mai au de aºteptat pânã când situaþia va intra în normal, iar strada lor va putea fi din nou circulabilã. ªi totul din cauza unui proces, ajuns acum pe rolul Tribunalului Hunedoara, prin care firma fostului prefect de Hunedoara stopeazã în instanþã lucrãrile derulate de ApaServ valea Jiului SA. Carmen COSMAN Cererea de stopare a lucrãrilor de extindere ºi reabilitare a sistemului de alimentare cu apã ºi canalizare pe strada Mãrãºeºti din Petroºani a ajuns pe rolul Tribunalului Hunedoara. Apelul declarat de Apa Serv valea Jiului SA, în calitate de beneficiar, ºi Zona D SRL în calitate de executant, a fost înregistrat în urmã cu câteva zile pe rolul Tribunalului, dar deocamdatã instanþa nu a stabilit ºi un termen de judecatã. ªi cum la Judecãtoria Petroºani firma fostului pre-
fect de Hunedoara Aurelian Serafincenu, respectiv Gerom Real Estate, a avut câºtig de cauzã, lucrãrile nu pot fi reluate. În luna octombire, Gerom a introdus la instanþa din Petroºani o ordonanþã preºedinþialã prin care cerea sistarea de îndatã a lucrãrilor de pe strada Mãrãºeºti. În data de 17 octombrie, Judecãtoria Petroºani a admis cererea formulatã de Gerom în contradictoriu cu S.C. ZONA D S.R.L. ºi S.C. ApaServ Valea Jiului SA ºi a dispus „sistarea lucrãrilor de implementare a reþelei de canalizare, pe str. Mãrãºeºti
din municipiul Petroºani, executate de S.C. ZONA D S.R.L. în beneficiul S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A., în temeiul contractului VJ-CL04- Extinderea ºi reabilitarea sistemului de alimentare cu apã ºi canalizare în aglomerarea Petroºani”. Hotãrârea instanþei este „executorie de drept ºi fãrã somaþie sau trecerea unui termen” Atât executantul, cât ºi beneficiarul lucrãrii au formulat apel la aceastã sentinþã, care se va judeca la Tribunalul Hunedoara, însã deocamdatã nu se ºtie când îi va veni rândul. Iar pânã atunci, strada în cauzã rãmâne un morman de pãmânt ºi noroi.
S
trada rãmâne un teren mlãºtinos
Conductele au fost introduse, pânã la judecarea cauzei, dar, cum ordonanþa este executorie, muncitorii au fost nevoiþi sã-ºi strângã
uneltele ºi utilajele ºi sã plece pânã la rezolvarea chestiunii în instanþã. Aºa cã, ºanþurile au fost acoperite, dar nimeni nu mai are dreptul sã intre sã niveleze terenul, care a devenit mlãºtinos. Scandalul de pe strada Mãrãºeºti a început dupã ce societatea care a câºtigat licitaþia pentru reabilitarea reþelelor de apã ºi canal în Petroºani a ajuns cu lucrarea în zona respectivã. Dupã deschiderea ºantierului muncitorii au dat peste mai multe conducte metalice care odinioarã alimentau cu apã fostul UMIROM,
În urma acuzelor aduse de Traian Berbeceanu
actualul Gerom. Reþelele, spun cei de al ApaServ, erau dezafectate de ani de zile, mai ales cã hoþii au demolat aproape în întregime bazinele de apã care le alimentau. În consecinþã, muncitorii au scos conductele din pãmânt ºi lea depozitat la sediul societãþii, cu posibilitatea ca proprietarii lor sã ºi le poatã recupera. Totuºi, cei de la Gerom au reclamat faptul cã le-au fost afectate interesele ºi chiar alimentarea cu apã, solicitând reintroducerea conductelor în pãmânt, aºa cum au fost gãsite. martori ºi le-ar fi spus cum pot evita probarea activitãþilor infracþionale, DIICOT sau despre atenþionându-i cu stadiul unor dosare privire la evitarea uticare aveau ca obiect lizãrii comunicãrilor comiterea unor prin telefon. infracþiuni economice Atât cei doi soþi, cât de cãtre membrii aces- ºi Berbeceanu au fost tei grupãri, i-ar fi arestaþi preventiv în anunþat ºi despre data de 24 octombrie. percheziþii ºi audieri de
CSM a decis sã îi apere reputaþia procurorului Ioan Mureºan
C
onsiliul Superior al magistraturii sare în apãrarea procurorului Ioan Mureºan, ºeful Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Terorism (DIICOT) Alba Iulia. Mureºan a fost acuzat de fostul ºef al BCCO, Traian Berbeceanu cã a fabricat dosarul în care este cercetat ºi arestat preventiv. Carmen COSMAN Dupã ce a analizat raportul Inspecþiei Judiciare, plenul CSM a decis sã îi apere reputaþia ºefului DIICOT Alba, procurorul Ioan Mureºan. Chiar acesta este cel care a cerut apãrarea reputaþiei, dat fiind faptul cã, legal, nu se poate rãspunde acuzelor aduse de fostul ºef al Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate (BCCO) Alba Iulia, Traian Berbeceanu, care a susþinut cã a "fabricat" dosarul în care acesta din urmã este acuzat cã sprijinea o grupare
infracþionalã care se ocupa cu vânzare produselor petroliere.Întro scrisoare adresatã colegilor sãi, fãcutã publicã dupã reþinerea lui, Traian Berbeceanu susþinea cã "acþiunea mârºavã" împotriva sa a fost "coordonatã" de procurori DIICOT ºi ofiþeri ai serviciilor de
informaþii care ar avea legãturi cu diverºi infractori. Reamintim cã Traian Berbeceanu este acuzat cã ar fi sprijinit o grupare suspectatã de evaziune fiscalã cu produse petroliere, cu un prejudiciu de peste 3,5 milioane de lei. În acelaºi
dosar sunt cercetaþi soþii Titus Biriescu ºi Ramona Biriescu, consideraþi liderii grupãrii infracþionale specializate în comerþ ilegal cu petrol. Potrivit procurorilor, soþii Titus Gabriel ºi Aniºoara Ramona Biriescu au sponsorizat BCCO Alba-Iulia, prin intermediul comisarului Traian Berbeceanu. Din documentele anchetatorilor reiese cã cei doi soþi au sponsorizat indirect, prin comisarul Traian Berbeceanu, cu calculatoare ºi alte bunuri sau servicii, BCCO Alba-Iulia ºi Inspectoratul ªcolar Hunedoara, unde lucreazã soþia comisarului. De asemenea, anchetatorii susþin cã fostul ºef al BCCO Alba Iulia i-ar fi ajutat pe membrii grupãrii, dându-le informaþii despre investigaþiile
4 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
Monumentele istorice din Hunedoara incluse într-un ghid cultural online
M
onumentele istorice importante din judeþul Hunedoara vor fi incluse pe un portal special ce poate fi folosit de turiºti ca ghid online. Proiectul „Our Heritage” este implementat de o asociaþie din Sibiu ºi va cuprinde, deocamdatã, informaþii despre 2.300 de monumente istorice din Transilvania, din cele peste 8.100 existente. Acest proiect amplu a fost iniþiat la începutul lunii de Asociaþia pentru Înfrumuseþarea Oraºului Sibiu (AIOS) ºi constã în identificarea, fotografierea ºi cercetarea tuturor monumentelor istorice din Transilvania incluse în Lista Monumentelor Istorice a Ministerului Culturii ºi Patrimoniului Naþional, în total, 8.134 monumente. Proiectul se deruleazã pe o perioadã de trei ani, timp în care vor fi acoperite toate monumentele din Transilvania, iar pentru implementarea lui Asociaþia beneficiazã ºi de sprijinul Administraþiei Fondului Cultural Naþional, care a finanþat o bunã parte din cheltuieli. În plus, toate informaþiile au fost supervizate de un Consiliu ºtiinþific format din experþi, istorici, cercetãtori ºi arhitecþi din Transilvania. "Proiectul îºi propune realizarea unui plan de promovare a Transilvaniei în special în mediul online prin prisma monumentelor sale. Este probabil cel mai complex proiect de acest gen ºi care a
reuºit identificarea nevoilor patrimoniului cultural transilvan în vederea conservãrii monumentelor istorice. Conþinutul site-ului e pe înþelesul tuturor, nu e unul academic. Consiliul ºtiinþific a selectat cele mai importante monumente din toate perioadele, din toate culturile. Noi am fotografiat aceste monumente, unele au ºi câte zece fotografii, în funcþie de cât de uºor ne-a fost sã avem acces la ele - deoarece unele sunt proprietate privatã - dar ºi de importanþã. O bisericã fortificatã a fost fotografiatã din mai multe unghiuri, iar la unele am avut ºi filmãri aeriene", a menþionat preºedintele AIOS, Tudor Popa Practic, dupã cum au precizat cei care implementeazã proiectul cultural, Our Heritage este un fel de Wikipedia a monumentelor istorice din Transilvania. Carmen Cosman La rândul lui, Rãzvan Pop, membru al Consiliului ºtiinþific, a declarat cã site-ul prezintã monumente din toate perioadele istorice ºi toate tipurile
arhitecturale ºi din toate zonele transilvãnene. "Sunt patru motoare mari de cãutare ale monumentelor din Transilvania: judeþul, categoria, arhitecturã, patrimoniu. De exemplu, dacã un turist
ajunge în BistriþaNãsãud ºi vrea sã vadã toate monumentele, selecteazã judeþul ºi vede tot ce existã aici. Dacã selecteazã un traseu de o sutã de kilometri ºi vrea sã vadã doar biserici, fie ele ortodoxe, catolice, reformate, poate crea un traseu. Dacã vrea sã înþeleagã care e harta arhitecturalã de secol XIV, o poate vedea. Site-ul are un spirit ludic în sensul cã te provoacã, dar reþii mai uºor informaþia ºi aici
cred cã este cheia ºi inovaþia acestui site", a spus el. "Our Heritage" este un proiect cultural finanþat de Administraþia Fondului Cultural Naþional ºi implementat de AIOS. Site-ul va fi promovat în toate judeþele Transilvaniei, iar informaþiile despre monumente vor fi încãrcate treptat. Fondatã în octombrie 2009, Asociaþia pentru Înfrumuseþarea Oraºului Sibiu are ca scop pro-
Pregãtiþi pentru deszãpezire
C
omandamentul de iarnã din cadrul municipalitãþii Petroºani a devenit operativ, iar edilii anunþã cã în „capitala” Vãii Jiului nu vor fi probleme din cauza ninsorilor. Deszãpezirea în aceastã iarnã va costa pânã în 300 de mii de lei bugetul local. Maximilian GÂNJU Primãria Petroºani a încheiat contractul pentru deszãpezire cu o societate din Haþeg care a mai fãcut aceste lucrãri ºi în iernile trecute, a achiziþionat material antiderapant, respectiv sare ºi nisip, iar odatã cu venirea zãpezii n-ar trebui sã existe probleme în localitate. Potrivit primarului Tiberiu Iacob –Ridzi care a fãcut, ieri, o verificare la baza unde funcþioneazã comandamentul de iarnã, municipiul a fost împãrþit în douã zone prioritare. Astfel, dru-
marii vor trebui sã intervinã prima datã la
deszãpezirea instituþiilor publice importante cum ar fi Spitalul de Urgenþã Petroºani, Poliþia, Pompierii ori ºcolile ºi grãdiniþele, dar ºi principalul bulevard din localitate. Apoi vor urma
movarea culturii, istoriei, stilului de viaþã ºi moºtenirii sibiene pe plan local, naþional ºi internaþional, contribuind, astfel, la abordarea durabilã a dezvoltãrii oraºului Sibiu ºi, prin aceasta, la asigurarea unui nivel cât mai ridicat al calitãþii vieþii in Sibiu. De asemenea, AIOS sprijinã ºi se implicã activ în proiectele culturale regionale, care au ca obiectiv promovarea valorilor esenþiale ale Transilvaniei. drumurile în pantã, podurile ºi strãzile interioare din cartierele Petroºaniului. Totodatã, edilul ºef al localitãþii mai spune cã s-a adus ºi un utilaj special care sã intervinã la deszãpezirea trotuarelor din centrul civic. SPADPP din cadrul Primãriei Petroºani a achiziþionat deja câteva sute de tone de sare ºi nisip, iar dacã va fi o iarnã cu ninsori abundente ca în 2011, cantitatea va fi suplimentatã.
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
Veneþia cu artezianã la Lupeni
Î
n centrul municipiului Lupeni, la doi paºi de primãria din localitate, e ca la Veneþia ºi nimeni, pânã ce presa nu s-a sesizat, nici cã a observat. Oamenii locului par acomodaþi cu peisajul lacustru, iar edilii recunosc cã nu au vãzut nimic. Situaþia, însã, spun oamenii, treneazã de vreo 7 sãptãmâni. Diana MITRACHE Foto: Adela DEMIAN În fapt, dintr-un canal a þâºnit apã, fãrã ca nimeni sã observe, deºi locul inundat reprezintã un simbol pentru municipiul Lupeni. Este vorba despre parcul strãjuit de minerii de piatrã, la doi paºi de Primãrie ºi în faþa Spitalului din Lupeni. Apa a curs zile la rând ºi s-a prelins îmbibând aleea din jurul statuii ºi acum totul este scu-
fundat sub o pânzã de apã. Trecãtorii nici nu observã ºi probabil cã pânã de Ziua Minerului, când la monument vor fi depuse coroane de
Lupeni, nu a vãzut apa ºi localnicii probabil cã s-au obiºnuit sã nu sesizeze neregulile. „Am venit în vizitã la mama mea ºi am observat cã parcul e plin de
flori, nici nu observau. Nimeni, în afarã de câþiva oameni veniþi în vizitã la pãrinþii lor din
apã. Mama mi-a zis cã apa curge acolo de douã luni. Nimeni nu a vãzut ºi îmi pare rãu cã oamenii sunt atât de nepãsãtori. Nu înþeleg cine e
vinovat, dar la Lupeni e ca la Veneþia”, spune o tânãrã. Din canalul cu pricina apa e aruncatã spre parc cu putere ºi, mai apoi, locul bãlteºte ca pe lac, de parcã statuia minerilor ar fi un nufãr... ªi asta de atât de mult timp, încât este inexplicabil cum a fost posibil, în timp ce edilii nici cã au vãzut ce se petrece în oraº ºi nici nu au prins de
veste. „Nu am ºtiut cã existã o astfel de defecþiune. Imediat ce m-aþi sesizat, am sunat la Apa Serv ºi am chemat o echipã. Canalul e al lor ºi ni s-a promis cã defecþiunea va fi remediatã, dar recunosc cã nu ºtiam cã parcul e inundat ºi nimeni nu ne-a sesizat”, a declarat Gabriel Lungu, citymanager la Lupeni. Responsabilii de la Apa Serv au declarat cã vor remedia defecþiunea.
Monument ridicat în memoria minerilor - batjocorit ºi vandalizat
C
rucea din marmurã ºi placa pe care sunt gravate numele ortacilor care au decendat în explozia de la fosta minã Dâlja din Petroºani, au ajuns loc de refugiu pentru beþivi. Ce nu s-a furat din monumentul comemorativ este vandalizat ºi nimeni nu pare interesat sã-l refacã. Maximilian GÂNJU
Monumentul ridicat în memoria minerilor care au pierit în exploziile de metan de la fosta Minã Dâlja, a fost distrus ºi furat, bucatã cu bucatã. Fiind placatã cu marmurã, construcþia a atras, imediat dupã închiderea exploatãrii miniere, atenþia hoþilor. Astfel, de pe monumentul închinat unor oameni care ºi-au pierdut viaþa în minã,
au fost furate toate plãcile de marmurã. De ceva vreme încoace, monumentul este refugiul ideal pentru beþivi ºi loc de batjocurã. Crucea din marmurã a fost flancatã cu sticlele de bãuturã, iar uneori este folositã þintã de cei care ºi-au fãcut un obicei de a petrece la monumentul închinat minerilor. Localnicii spun cã ori de câte ori au vrut sã intervinã pentru a-i alunga pe cei care s-au pus pe
distrus monumentul au avut de suferit.
A
meninþaþi „Dacã le spui ceva vin seara ºi-þi aruncã cu bolovani în geamurile la casã. Am pãþit-o! Sunt mai mulþi indivizi, de aici din Colonie,
vin aproape searã de searã la bãut. Se urcã pe cruce, urineazã pe ea, o iau la þintã cu sticlele de bãuturã.
Nimeni nu poate face nimic ºi este mare pãcat cã monumentul este distrus”, a spus un localnic. Omul mai spune cã nici nu-ºi mai aminteºte când a vãzut ultima datã o patrulã de poliþie, iar acest lucru îi încurajeazã pe cei care vandalizeazã monumentul. „Dacã au fost în stare sã fure pânã ºi luminile (n.r. lumânãrile) aprinse de cineva de Ziua Morþilor, de ce ar avea
ei vreo ruºine sã stea cãþãraþi pe cruce, sã urle ºi sã bea ca la crâºmã”, se întreabã omul. Monumentul a fost ridicat dupã ce în anul 1997, ºapte mineri de la fosta EM Dâlja aveau sã moarã într-o explozie de metan. Era închinat
tuturor ortacilor care ºi-au pierdut viaþa în subteranul minei. Timp de câþiva ani, pânã la închiderea exploatãrii, respectivul monument a servit, în fiecare an, drept loc de întâlnire a rudelor ºi urmaºilor celor 7 ortaci.
6 Actualitate din 160. 18 Este scorul celor care
s-au gândit cã le e frig, faþã de cei care, din indolenþã, nu s-au trezit la timp sã-ºi facã dosare pentru a beneficia de subvenþii la termoficare, iar la Petroºani, miercuri a fost ultima zi.
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
Degerã din indolenþã S-au obiºnuit sã primeascã gratis sau sã fure, iar acum în prag de iarnã nu s-au trezit la timp pentru a beneficia de subvenþii la plata energiei termice. Vorbim despre locatarii blocului social din Colonia Petroºani, care, deºi au dreptul sã primeascã ajutoare de încãlzire, nu se
deplaseazã sã-ºi facã dosare. Este indolenþã crasã ºi lipsã de educaþie, iar cei de la Serviciul de Asistenþã Socialã nu ºtiu cum sã-i convingã de faptul cã vor degera în case, fãrã agent termic. „Îi aºteptãm pe cei din blocul de locuinþe sociale depe strada Tudor Vladimirescu,
la zi ºi de cei care nu ºi-au plãtit dãrile de ani de zile. În primul caz, în municipiul Petroºani este un singur bloc destinat tinerilor. Blocul ANL din Petroºani are 16 unitãþi locative, iar niciunul dintre locatari nu are datorii la plata chiriei. este puþin mai diferitã în ceea ce priveºte plata utilitãþilor. În acest caz, chiriaºii se împart în trei categorii. Cei care plãtesc, cei care plãtesc doar somaþi ºi cei care îºi achitã facturile doar în momentul în care sunt în pragul debranºãrii. ”Locatarii de blocurile ANL, o parte din ei au datorii la societatea de apã, dar aceste datorii acumulate în timp au fos eºalonate sau plãtite integral deoarece acolo putem acþiona foarte rapid. Sunt
unii care plãtesc când îi somãm cã îi debranºãm, urmãtoarea categorie e când mergem sã îi debranºãm. Blocurile ANL au branºamente individuale, aceastã operaþiune de furnizare a apei se face direct la cel rãuplatnic, motiv pentru care e o alergãturã continuã pentru plata serviciilor noastre. Sunt trei categorii, cei care plãtesc, cei care plãtesc doar somaþi ºi cei care plãtesc când vãd intalatorul cã taie apa. Majoritatea se încadreazã în perioada
adãugat Cristina Mraz. De ajutorul pentru încãlzirea locuinþei vor beneficia familiile ori persoanele singure cu venituri reduse. Având în vedere cã, în momentul de faþã, valoarea indicatorului social de referinþã este de 500 lei, venitul net trebuie sã fie de maxim 786 lei în cazul familiilor ºi de maxim 1.082 lei în cazul persoanei singure. În cazul în care consumatorii utilizeazã pentru încãlzirea locuinþei
condiþiile de viaþã nu s-au îmbunãtãþit, nu toþi au venit sã-ºi depunã actele. „Miercuri a fost ultima zi, tragem linie ºi pot spune cã avem aproximativ 915 cereri pentru subvenþia la încãlzirea cu gaz, 125 petru lemne, pentru termoficare 96 ºi pentru energie electricã 91 de dosare”, a mai
gaze naturale, atunci venitul lor trebuie sã fie cuprins între 0 ºi 615 lei. Aceeaºi condiþie se aplicã ºi consumatorilor care folosesc energie electricã, dar nu vor beneficia de ajutoare cei care beneficiazã deja de tarif social. Diana MITRACHE
chiar acum am vorbit ºi cu domnul director, dar din pãcate numai 18 oameni ºi-au depus dosarul de încãlzire pe energie termicã. Sunt 156 ºi nu înþelegem de ce nu vin sã îºi depunã dosarele, atâta timp cât ei vin ºi spun cã nu au cu ce sã se încãîlzeascã ºi cã le este frig”, a declarat
Chiriaºii împãrþiþi în douã categorii ocatarii din blocurile administiaþiei L locale se împart în douã categorii. Este vorba de cei care îºi achitã facturile
”Chiriaºii blocului ANL nu au datorii, din cele 16 locuinþe care se aflã în blocul ANL toþi îºi achitã la zi chiria, în jur de 80 de lei pe lunã”, a declarat Dorina NIþã, viceprimarul municipiului Petroºani. În schimb, situaþia
Cristina Mraz, ºefa Serviciului Public de Asistenþã Socialã. Angajaþii primãriei le-au transmis pe toate cãile, inclusiv prin angajata de la cantina socialã, unde, cu siguranþã, merg sã-ºi ridice proþia de mâncare zilnicã, dar pânã în ultima zi nu au reuºit sã vinã. Numãrul dosarelor întocmite este oricum mai mic în acest an ºi asta recunosc ºi angajaþii primãriei, care au constatat cã, deºi
de 45 de zile, chiar dacã nu sunt la plata facturii curente, în momentul în care sunt somaþi ei vin ºi achitã ca sã nu ajungã în situaþia de a fi debranºaþi”, a declarat Cristian Ionicã, ºef Departament Producþie din cadrul SC ApaServ Valea Jiului. La polul opus în ceea ce îi priveºte pe rãu-platnici sunt locatarii din blocul de locuinþe sociale. ªi acest imobil este în proprietatea municipalitãþii. Monika BACIU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
P r o d u c þ i e r e c o r d d e e n e rg i e omplexul Energetic Hunedoara a mãrit producþia de cãrbune. C Cu 20 de procente s-a mãrit producþia de cãrbune din cadru Complexului Energetic Hunedoara. Totul se datoreazã punerii în funcþiune a unui complex mecanizat de la Mina Lupeni care timp de trei luni a fost oprit. Complexul Energetic Hunedoara a mãrit producþia de cãrbune ”Am pornit unabataj, complexul mecanizat la Lupeni ºi avem o creºtere de producþie, datoritã pornirii acestui complex mecanizat. Sper sã încheiem luna noiembrie cu o producþie între 115-120 de mii de tone. Vorbim despre mina Lupeni pentru cã acest complex a fost
oprit în ultimele trei luni datoritã mutãrii lui dintr-o zonã a minei în alta”, a declarat Nicoale Drãgoi, directorul general adjunct al CEH. Potrivit conducerii CEH stocul de cãrbune în momentul de faþã este de 350 de mii de tone. Responsabilii entitãþii energetice dau asigurãri cã în aceastã iarnã nu va fi nevoie de un import. ”Stocul de cãrbune
este în grafic. Pe Complex suntem undeva la 350 de mii de tone, producem destul de mult la aceastã orã, acum suntem la 500 de MW ºi am mãrit producþia internã cu aproximativ 20%, am discutat ºi cu conducerea SNIM, vor mãri ºi ei producþia ºi nu va fi nevoie de niciun import. Dorim sã avem doar cãrbune
ªi primãria de la Uricani este nemulþumitã de rectificarea lui Ponta
D
eºi pânã nu prea au fãcut mare caz de faptul cã fondurile solicitate nu le-au fost atribuite nici pe jumãtate de Guvern sau Consiliu Judeþean, acum ºi administraþia localã de la Uricani îºi aratã nemulþumirea. Aici, primãria nu are bani pentrul a achita salariile, indemnizaþiile sau ajutoarele sociale pentru ultimele douã luni, drept pentru care edilii au cerut bani la rectificarea bugetarã fãcutã de curând de Guvernul Ponta. Bineînþeles, au rãmas cu mâna întinsã ºi cu aceleaºi nevoi. “Aici este o problemã. Nici noi la
Uricani nu am primit aceºti bani ºi cred cã nu s-a procedat corect în cazul acestei probleme. Suntem în situaþia în care sã nu putem plãti indemnizaþiile ºi salariile persoanelor cu handicap ºi a însoþitorilor acestora ”, a declarat Corneliu Braia, viceprimarul Oraºului Uricani. Cum altã rectificare nu se mai
face, iar fondurile pentru indemnizaþii ºi salarii au fost insuficiente încã de la începutul anului, primãria din cel mai vestic oraº al Vãii nu are încotro ºi trebuie sã bage mâna adânc în visterie ºi sã scotoceascã dupã bani. De unde sunt, de unde nu-s, administraþia de aici va trebui sã plãteascã cumva aceste obligaþii financiare. “Va trebui sã gãsim o soluþie ºi sã plãtim aceste indemnizaþii din bugetul local, asta pânã la finalul anului. Nu am avut restanþe în anii precedenþi ºi sperãm sã nu avem nici anul acesta ”, a mai afirmat viceprimarul de la Uricani.
L
a Lupeni, situaþie disperatã
De departe, însã, cele mai mari probleme financiare sunt la Lupeni, aici unde însoþitorii per-
din producþia noastrã. Lucrãm ºi zile suplimentare, ºi prin mãsuri tehnice ºi organizatorice ºi aceste lucruri se vãd în depozitele noastre”, a declarat directorul general al CEH, Daniel Andronache. Producþia de energie a României a atins marþi recordul anului - 8700 MWh, din care 1000 sunt
exportaþi, a spus ministrul pentru energie, Constatin Niþã. Potrivit lui, producþia de energie eolianã este de numai 200 MWh. Ministrul a precizat cã producãtorii de energie convenþionalã sunt nevoiþi sã investeascã sume semnificative în tehnologizare pentru a fi cu adevãrat competitivi. Cele mai elocvente
Cheltuim cât nu câºtigãm
D
eºi nu ne putem lãuda cu venituri foarte mari, iar rata ºomajului era în judeþul nostru la sfîrºitul lunii octombrie de 6,88%, Hunedoara se situeazã în fruntea clasamentelor în ceea ce priveºte cele mai ridicate preturi la cîteva dintre alimentele de bazã. Printre acestea sunt ceapa, ouãle, brînzeturile sau carnea. Dacã o ceapã sau un ou sînt necesare în prepararea mâncãruilor, iar banii plãtiþi pe aceste produse nu se simt foarte mult ºi în buget, în ceea ce priveºte carnea, mulþi hunedoreni au început sã renunþe la ea din cauza preþului ridicat, sau aleg alternative mai ieftine. “Cred cã nu am mai cumpãrat soanelor cu handicap nu ºi-au luat salariile de circa patru luni. Aici, edilul ºef Cornel Resmeriþã a fãcut o altã solicitare de acordare a fondurilor, pentru cã la rectificare a primit o sumã de-a dreptul infimã faþã de nevoile acute ale localitãþii. Luiza ANDRONACHE
exemple indicate de ministru au fost cele de la complexul energetic Oltenia ºi complexul energetic Hunedoara, unde e nevoie de investiþii atât în minele de huilã cât ºi la Mintia. "Probabil, în doi ani ºi complexul Hunedoara va ajunge pe profit", a spus ministrul, prezent la a V-a ediþie a Energy Business Summit, organizat de Media Consulting. Conform datelor Sistemului Energetic Naþional (SEN), marþi la ora 11:45, producþia era de numai 8335 MWh, cea mai mare parte, peste o treime, fiind asiguratã de centralele pe cãrbune. Monika BACIU
carne de vitã de cîteva luni. Pur ºi simplu nu-mi permit”, a declarat o femeie în Piaþa Agroalimentarã din Petroºani. “Preþurile sunt foarte mari pentru cît avem noi pensie. Mai luãm care de pui, cã altceva nu ne prea permitem”, a spus ºi un pensionar. ªi dacã judeþul nostru se afla în fruntea clasamentelor în ceea ce priveºte cele mai mari preturi la aceste produse, nu acelaºi lucru îl putem spune ºi despre veniturile salariiale. Potrivit datelor furnizate de direcþia judeþeanã de statisticã, cu un venit mediu net de 1350 de lei pe luna, judeþul Hunedoara se claseazã pe locul 15 la nivel naþional. În acelaºi timp, rata ºomajului la sfîrºitul lunii trecute era de 6,88 la sutã, peste 13 mii de ºomeri aflîndu-se în evidenþele agenþiei judeþene pentru ocuparea forþei de munca hunedoara. Datele privind preþul produselor ºi clasamentul pe judeþe au fost publicate de ministerul agriculturii ºi dezvoltãrii rurale. Luiza ANDRONACHE
8 Actualitate
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
ASOCIAÞIE, CU TREI OAMENI DE AFACERI, PENTRU PRELUAREA CLUBULUI JIUL
O
marii ºi viceprimarii a patru localitãþi. În acelaºi an a ºi organizat un campionat în salã, la Tureac, scrie presa bistriþeanã.
ameni care þin la ceea ce a fost cândva CS Jiul Petroºani cautã soluþii pentru repunerea acestuia pe traiectoria sportivã. Dupã ce omului de afaceri Emil Bercea i s-a refuzat sistematic preluarea Clubului, s-a nãscut ideea unei asociaþii, idee care a venit de la un fost fotbalist al Gloriei Bistriþa, profesor ºi antrenor de juniori, la Petroºani. Cei trei oameni de afaceri, vehiculaþi pentru asociere, sunt Siminel Iordache, Doru Tamaº ºi Alin Simota prin reprezentant. În acest timp, Emil Bercea este în discuþii pentru preluarea unui club ”mai mare”, conform spuselor sale.
P
Departe de Valea Jiului, prin capitala judeþului, am aflat întâmplãtor cã oameni ataºaþi sufleteºte de Clubul Sportiv Jiul Petroºani încearcã variante de soluþii pentru a reactiva baza sportivã, care a fost cândva mân-
dria Vãii Jiului, echipa alb-negrilor obþinând în 1974 Cupa României, la fotbal, altleþii de aici au devenit campioni internaþionali, iar pepiniera Clubului era cotatã ca fiind cea mai valoroasã din þarã.
I
deea unui fost fotbalist la Gloria Bistriþa, profesor la Petroºani Se vorbeºte intens de înfiinþarea unei asociaþii, respectiv
asocierea unor oameni de afaceri cu putere financiarã care sã repunã Clubul Sportiv Jiul Petroºani pe traiectorie. Am obþinut informaþii puþine avându-se în vedere cã ideea se aflã doar la nivel de discuþii privind punerea ei
în practicã. Cel care a avansat-o este Nicolae Tanca, profesor de educaºie fizicã, fost jucãtor la Gloria Bistriþa, apoi a fost timp de 15 ani antrenor ºi jucãtor la Minerul Borºa, ani în care a trecut ºi pe la Baia Mare, unde era Halagian antrenor. Ulterior a ajuns la Petroºani ºi a lucrat la centrul de copii ºi juniori de la
Clubul Jiul. În ultimii 13 ani a fost profesor la I.G.Duca Petroºani. Nicolae Tanca are experienþa în fondarea de unitãþi sportive pentru cã, în anul 2011, a înfiinþat un club pe Valea Bârgãului, Academic Fotbal Club Bârgãu, ce îi are printre fondatori pe pri-
osibili asociaþi: Siminel Iordache, Doru Tamaº, Alin Simota prin reprezentant
pentru aºa ceva. Nici nu mai sunt interesat ºi nici vreo asociere nu vreau. Vreau sã iau un club
sã facã treabã indiferent cine o fi, dar nu prea cred, nu-i vãd în stare. Jiul este o mare respon-
Cei trei oameni de afaceri care este posibil sã se asocieze pentru a prelua Clubul Jiul, conform mai multor surse, sunt Siminel Iordache, Doru Tamaº ºi Alin Simota prin reprezentant. Ultimul a fost confirmat doar de douã surse din afara cercului implicaþilor. Iniþial am aflat doar despre primii doi afaceriºti, pentru cã toþi cei contactaþi nu-ºi aminteau ºi pace cine este al treilea posibil asociat, drept pentru care am bãnuit cã este Emil Bercea având în vedere demersurile sale anterioare pentru preluarea Jiului. Acesta habar nu avea despre
mai mare pentru care sunt în discuþii, de aceea nici nu sunt în
sabilitate” – a declarat telefonic omul de afaceri Emil Bercea.
P
etre Drãgoescu, ”implicat” în asocierea pentru salvarea Clubului Jiul
intenþia înfiinþãrii unei asociaþii cu asemenea scop. ”Nu ºtiu nimic despre aºa ceva, acum aflu... Nu m-a sunat nimeni
localitate... Nu, nu pot sã vã spun încã despre ce club este vorba pentru cã sunt în faza de discuþii. Da, sã preia Jiul. Le doresc succes,
Profesorul Nicolae Tanca nu a vrut sã dea amãnunte motivând cã trebuie discutat îndelung, cu grijã pentru a nu tulbura ape ºi orgolii, spre binele tuturor. ”Trebuie sã discutãm în detaliu ºi cu grijã despre aceastã idee pentru cã nu vreau sã pun paie pe foc” – a spus fostul antrenor ºi jucãtor. În documentarea noastrã am aflat întâmplãtor cã este ”implicat”
ºi Petre Drãgoescu, fost preºedinte al Clubului,fostul atlet al C.S. Jiul Petroºani, care, în 1983, a devenit Campion Internaþional al României la proba de 800 m, iar în 2007 i s-a conferit titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani pentru rezultatele de excepþie din activitatea sportivã. Acestuia i s-a cerut sprijinul în conturarea acestui proiect. ”M-a contactat domnul profesor Tanca pentru sprijin. Dumnealui a cochetat multã vreme cu Clubul Jiul, la juniori. Eu sunt deschis soluþiilor
constructive ºi viabile”a declarat ”gheata de aur”a României, ing. Petre Drãgoescu, care a confirmat doi oameni de afaceri din cei trei vehiculaþi. De al treilea nu-ºi amintea. Dacã ar fi fost vorba de Simota, sigur ºi-ar fi amintit... Gurile rele au ºi speculat aceastã intenþie de înfiinþare a unei asociaþii în vederea preluãrii Clubului, spunând cã este o formã, a administraþiei locale, de a stinge dorinþa lui Emil Bercea de a deveni patronul Jiului Petroºani. Doar cã, dupã spusele omului de afaceri, aceastã dorinþã i s-a stins pentru cã aºa a vrut el, drept pentru care s-a îndreptat spre alte zãri, acolo unde este agreat. Ileana FIRÞULESCU
8 Actualitate
Actualitate 9
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
ASOCIAÞIE, CU TREI OAMENI DE AFACERI, PENTRU PRELUAREA CLUBULUI JIUL
O
marii ºi viceprimarii a patru localitãþi. În acelaºi an a ºi organizat un campionat în salã, la Tureac, scrie presa bistriþeanã.
ameni care þin la ceea ce a fost cândva CS Jiul Petroºani cautã soluþii pentru repunerea acestuia pe traiectoria sportivã. Dupã ce omului de afaceri Emil Bercea i s-a refuzat sistematic preluarea Clubului, s-a nãscut ideea unei asociaþii, idee care a venit de la un fost fotbalist al Gloriei Bistriþa, profesor ºi antrenor de juniori, la Petroºani. Cei trei oameni de afaceri, vehiculaþi pentru asociere, sunt Siminel Iordache, Doru Tamaº ºi Alin Simota prin reprezentant. În acest timp, Emil Bercea este în discuþii pentru preluarea unui club ”mai mare”, conform spuselor sale.
P
Departe de Valea Jiului, prin capitala judeþului, am aflat întâmplãtor cã oameni ataºaþi sufleteºte de Clubul Sportiv Jiul Petroºani încearcã variante de soluþii pentru a reactiva baza sportivã, care a fost cândva mân-
dria Vãii Jiului, echipa alb-negrilor obþinând în 1974 Cupa României, la fotbal, altleþii de aici au devenit campioni internaþionali, iar pepiniera Clubului era cotatã ca fiind cea mai valoroasã din þarã.
I
deea unui fost fotbalist la Gloria Bistriþa, profesor la Petroºani Se vorbeºte intens de înfiinþarea unei asociaþii, respectiv
asocierea unor oameni de afaceri cu putere financiarã care sã repunã Clubul Sportiv Jiul Petroºani pe traiectorie. Am obþinut informaþii puþine avându-se în vedere cã ideea se aflã doar la nivel de discuþii privind punerea ei
în practicã. Cel care a avansat-o este Nicolae Tanca, profesor de educaºie fizicã, fost jucãtor la Gloria Bistriþa, apoi a fost timp de 15 ani antrenor ºi jucãtor la Minerul Borºa, ani în care a trecut ºi pe la Baia Mare, unde era Halagian antrenor. Ulterior a ajuns la Petroºani ºi a lucrat la centrul de copii ºi juniori de la
Clubul Jiul. În ultimii 13 ani a fost profesor la I.G.Duca Petroºani. Nicolae Tanca are experienþa în fondarea de unitãþi sportive pentru cã, în anul 2011, a înfiinþat un club pe Valea Bârgãului, Academic Fotbal Club Bârgãu, ce îi are printre fondatori pe pri-
osibili asociaþi: Siminel Iordache, Doru Tamaº, Alin Simota prin reprezentant
pentru aºa ceva. Nici nu mai sunt interesat ºi nici vreo asociere nu vreau. Vreau sã iau un club
sã facã treabã indiferent cine o fi, dar nu prea cred, nu-i vãd în stare. Jiul este o mare respon-
Cei trei oameni de afaceri care este posibil sã se asocieze pentru a prelua Clubul Jiul, conform mai multor surse, sunt Siminel Iordache, Doru Tamaº ºi Alin Simota prin reprezentant. Ultimul a fost confirmat doar de douã surse din afara cercului implicaþilor. Iniþial am aflat doar despre primii doi afaceriºti, pentru cã toþi cei contactaþi nu-ºi aminteau ºi pace cine este al treilea posibil asociat, drept pentru care am bãnuit cã este Emil Bercea având în vedere demersurile sale anterioare pentru preluarea Jiului. Acesta habar nu avea despre
mai mare pentru care sunt în discuþii, de aceea nici nu sunt în
sabilitate” – a declarat telefonic omul de afaceri Emil Bercea.
P
etre Drãgoescu, ”implicat” în asocierea pentru salvarea Clubului Jiul
intenþia înfiinþãrii unei asociaþii cu asemenea scop. ”Nu ºtiu nimic despre aºa ceva, acum aflu... Nu m-a sunat nimeni
localitate... Nu, nu pot sã vã spun încã despre ce club este vorba pentru cã sunt în faza de discuþii. Da, sã preia Jiul. Le doresc succes,
Profesorul Nicolae Tanca nu a vrut sã dea amãnunte motivând cã trebuie discutat îndelung, cu grijã pentru a nu tulbura ape ºi orgolii, spre binele tuturor. ”Trebuie sã discutãm în detaliu ºi cu grijã despre aceastã idee pentru cã nu vreau sã pun paie pe foc” – a spus fostul antrenor ºi jucãtor. În documentarea noastrã am aflat întâmplãtor cã este ”implicat”
ºi Petre Drãgoescu, fost preºedinte al Clubului,fostul atlet al C.S. Jiul Petroºani, care, în 1983, a devenit Campion Internaþional al României la proba de 800 m, iar în 2007 i s-a conferit titlul de Cetãþean de Onoare al municipiului Petroºani pentru rezultatele de excepþie din activitatea sportivã. Acestuia i s-a cerut sprijinul în conturarea acestui proiect. ”M-a contactat domnul profesor Tanca pentru sprijin. Dumnealui a cochetat multã vreme cu Clubul Jiul, la juniori. Eu sunt deschis soluþiilor
constructive ºi viabile”a declarat ”gheata de aur”a României, ing. Petre Drãgoescu, care a confirmat doi oameni de afaceri din cei trei vehiculaþi. De al treilea nu-ºi amintea. Dacã ar fi fost vorba de Simota, sigur ºi-ar fi amintit... Gurile rele au ºi speculat aceastã intenþie de înfiinþare a unei asociaþii în vederea preluãrii Clubului, spunând cã este o formã, a administraþiei locale, de a stinge dorinþa lui Emil Bercea de a deveni patronul Jiului Petroºani. Doar cã, dupã spusele omului de afaceri, aceastã dorinþã i s-a stins pentru cã aºa a vrut el, drept pentru care s-a îndreptat spre alte zãri, acolo unde este agreat. Ileana FIRÞULESCU
10 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
Chinezii ne feresc de poluare
R
elaþiile România-China, desfãºurate la nivel înalt. Acum ceva timp deputatul hunedorean Carmen Eleonora Hãrãu dorea sã afle de la ministrul relaþiilor externe Titus Corlãþean în ce stadiu se aflã relaþiile dintre România ºi Republica Popularã Chinezã. Rsãpunsul a sosit, iar reducerea poluãrii este unul dintre cele mai importante parteneriate dintre România ºi China. Monika BACIU ”Dialogul la nivel înalt se desfãºoarã în cadrul Summit-urilor anuale UE-China. Cel mai recent Summit UE-China, desfãºurat la Bruxelles, la 20 septembrie 2012, a fost caracterizat de
ambele pãrþi ca un succes. Au fost semnate patru înþelegeri în domeniile inovaþiei, concurenþei, spaþiului extra-atmosferic ºi respectiv reducerii emisiilor de carbon. UE ºi China se bucurã de una dintre cele mai importante relaþii
comerciale din lume, comerþul UE-China cu produse înregistrând în 2012 o valoare de 434 miliarde euro, iar cel de servicii 43 miliarde euro. UE reprezintã cel mai mare partener comercial al Chinei, în timp ce China este al
Îmbrãcãminte pentru mineri
E
chipamente de protecþie ºi securitate pentru minerii de la CEH. Minerii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara lucreazã cu aceleaºi echipamente vechi. Acum, dupã fuziunea SNH cu CEH, angajaþii Diviziei Miniere vor beneficia de echipamente noi. Monika BACIU Complexul Energetic Hunedoara achiziþioneazã echipament de protecþie ºi securitate pentru angajaþi. este vorba de echipament pentru angajaþii de la Divizia Minerã, adicã de la unitãþile miniere componente ale CEH. Pentru aceste echipamente societatea va plãti între 278,180 si 437,965 de lei. În cadrul contractului vor fi achiziþionate salopete tip miner pentru subteran (între 2170-3820 de bucãþi), salopete tip miner pentru suprafa-
ta (540-895 de bucãþi), veste vatuite(620-1080 de bucãþi), cojocele îmblanite (500-690 de bucãþi)ºi curele port lampa vor fi achiziþionate 1200 de bucãþi. Divizia minierã numãrã undeva la
5000 de salariaþi. Echipamentul individual de protectie utilizat în mediu minier pentru activitatea desfasurata atât în subteran cât si la suprafata, trebuie sa faca fata unor conditii extrem de dificile(umiditata mare, praf de carbune, praf silicogen, solicitari mecanice pronuntate), motiv pentru care este necesar ca acest tip de echipament sa prezinte o serie de caracteristici specifice scopului pentru care urmeaza a fi utilizat.
CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE
Relaþii la nr. 0722.448.428
doilea cel mai mare partener comercial al UE, dupã Statele Unite. Schimburi comerciale ºi de investiþii UE-China constituie o sursã importantã de bunãstare, locuri de muncã, dezvoltare ºi inovare. Atât UE cât ºi China se concentreazã pe promovarea unei creºteri puternice, durabile ºi echilibrate, interesul comun fiind acela de a continua sã asigure prosperitate pentru toþi. în mai 2012 a fost aprobatã iniþierea negocierilor privind încheierea unui acord UE-China privind invetsiþiile, acord ce va unifica cadrul legal existent (în prezent sunt în vigoare 25 de acorduri internaþionale în acest domeniu încheiate între partea chinezã ºi 26 SM UE)”, spune ministrul afacerilor
externe. Schimbãrile climatice, reducerea emisiilor de dioxid de carbon ºi energia sunt principalele puncte de colaborare dintre cele douã state. ”Schimbãrile climatice, ca procupare globalã, au determinat UE ºi China sã abordeze o cooperare în acest domeniu. În scopul identificãrii de soluþii, în 2005 a fost lansat parteneriatul UE-China privind schimbãrile climatice, cu obiectivul reducerii emisiilor de gaze cu efect de serã din sectorul energetic. Energia reprezintã în prezent unul dintre principalele aspecte ale relaþiei UE-China, atingând acest nivel în urma Reuniunii la nivel înal în materie de energie dintre UE ºi China care a avut loc
în mai 2012. Securitatea energeticã reprezintã un nou domeniu pentru cooperare care deschide posibilitatea unor discuþii strategice cu scopul de a asigura pieþe ale energiei mondiale sigure, stabile ºi durabile. Cooperarea cu China în domeniul energetic este susþinutã prin dialogul la nivel înalt dintre UE ºi China în domeniul cooporãrii pentru inovare”, mai spune ministrul. De altfel, chinezii sau arãtat interesaþi sã investeascã la termocentrala Mintia din cadrul Complexului Energetic Hunedoara unde vor retehnologiza grupurile 3 ºi 4 ºi instalaþia de desulfurare. Contractul este de peste 200 de milioane de euro.
Între CEH ºi SNÎMVJ
Facturi nedecontate, plãþi eºalonate
P
lãþi eºalonate. Complexul Energetic Hunedoara are de achitat mai multe facturi cãtre Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului. Valoarea totalã a facturilor neplãtite este estimatã la peste 16 milioane de lei, însã o parte dintre acestea au fost achitate. Monika BACIU ”Ultima estimare fãcutã era în jur de 16 milioane, dar din relaþia care o am cu Complexul Energetic Hunedoara chiar la chenzina a doua a acestei luni am primit patru milioane deci un parcurs normal al creanþelor între Complexul Energetic Hunedoara ºi Societatea Naþionalã de Închideri Mine Valea Jiului”, a declarat directorul general al SNÎMVJ, Aurel Anghel. Conducerea CEH precizeazã cã nu
existã neînþelegeri între cele douã pãrþi. ”Nu sunt datorii foarte mari, sunt datoriile curente care sunt între cele douã societãþi, facem permanent plãþi, partea de energie se completeazã, nu existã niciun fel de litigiu,
niciun fel de animozitate între CEH ºi SMIMVJ”, a declarat Daniel Andronache, directorul general al CEH. La un moment dat se vehicula faptul cã existã riscul ca minerii sã nu îºi primeascã salariile în luna decembrie. Directorul societãþii de închideri neagaã cu vehemenþã acest lucru. ”Nu existã acest risc”, a mai precizat Anghel. Facturile emise de SNÎMVJ cãtre CEH sunt achitate eºalonat de entitatea energeticã.
Actualitate 11
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
Salvatorii se întrec la Petroºani
S
alvatorii din þarã ºi cei din Valea Jiului se întrec în competiþia dedicatã lor ºi care a ajuns la ediþia cu numãrul 7. La sfârºitul acestei sãptãmâni, sunt aºteptaþi la Petroºani salvatori de suprafaþã de la mai multe firme din þarã, iar cei mai buni vor fi premiaþi. Tradiþionala competiþie destinatã salvatorilor minieri va debuta vineri, 22 noiembrie ºi se va încheia sâmbãtã, 23 noiembrie. Diana MITRACHE Mircea NISTOR ªi în acest an, la întrecerile organizate de cãtre INSEMEX Petroºani ºi CE Hunedoara, se vor alinia salvatori de subteran sau de suprafaþã, din întreaga þarã. La startul întrecerii vor fi prezenþi salvatorii minieri de subteran din Valea Jiului precum ºi cei de suprafaþã din Oltenia sau Bucureºti. Cei care salveazã vieþi, primii ºi singurii care intervin în cazul unor tragedii vin sã se întreacã la Petroºani. Concursul este structurat în douã etape, iar timp de douã zile, vineri ºi sâmbãtã, se desfãºoarã pe cele douã secþiuni. Primii care intrã în concurs sunt salvatorii de la minele din Valea Jiului, iar cei mai buni se vor întrece sâmbãtã cu cei din restul þãrii. „Douã societãþi participã la acest concurs: Divizia minierã din cadrul CEH ºi de la Închideri Mine. Trei echipe de la ei ºi 4 de la noi. Concursul începe la ora 10,00. ªapte echipe se vor confrunta, vor ieºi 2 câºtigãtori, care vor merge la etapa finalã pe þarã”, spune ing. Gabriel Petrescu, organizator, care aprecizat cã în acest an salvatorii minieri se întrec pe
douã secþiuni, dupã ce Compania Huilei s-a împãrþit în cele douã structuri ale CEH. La INSEMEX, în atelierul-ºcoalã unde sunt pregãtiþi practic salvatorii din întreaga þarã, are loc concursul naþional. „Sunt 8 echipe din afarã, de la Metrorex, de la Craiova, de la Iºalniþa,
de la mina Crucea de Uraniu. MUSCÃ Finalitatea e sã vedem care e cel mai bun, care echipã e cea mai bunã în Valea Jiului ºi din þarã”, a mai adãugat Petrescu. “Sper ca ºi aceastã ediþie sã aducã rezultate bune, cu atât mai mult cu cât, de-a lungul celor 6 ediþii tre-
cute, echipele de salvatori au devenit tot mai performante. Asta, þinând cont ºi de învãþãturile trase în urma greºelilor fãcute la ediþiile precedente. Cei mai buni competitori vor alcãtui echipa naþionalã a României care, anul viitor, va participa la un concurs european de salvare minierã programat a se derula în Polonia”, a precizat Artur Gãman, preºedinte Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã din România. Concursul începe în 22 noiembrie la ora 10,00 ºi timp de mai multe ore, contracronometru, salvatorii
vor fi supuºi unor probe, similare cu situaþiile pe care le întâlnesc în subteran. Vor fi punctaþi pentru operativitate, pentru timpul scurs ºi vor fi depunctaþi pentru greºelile pe care le fac de o echipã de ingineri specialiºti. La competiþie s-au înscris mai
Zile libere ºi pentru angajaþii de la SNÎMVJ
P
rogram de sãrbãtori ºi pentru angajaþii Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului. Angajaþii SNÎMVJ vor beneficia, la fel ca ºi colegii lor de la minele viabile, de un program special în luna decembrie. Programul este identic ca la Divizia Minierã, ºi anume 20 de zile se vor lucra, iar 11 vor fi libere. Monika BACIU ”Programul de lucru l-am stabilit de comun acord cu sindicatele, vor fi 20 de zile lucrãtoare, 11 zile nelucrãtoare, am stabilit un program ca datele de 24, 25, 26 ºi 31 sã fie zile libere, cu recuperare în zilele de 21, 22, 28 ºi 29, urmând ca în luna ianuarie data de 3 sã fie recuperatã în data de 11.
Minerii vor avea patru zile de Crãciun, ºase zile de revelion libere cu încadrarea posturilor planificate chiar având rezerva de posturi suplimentare pentru data de 7 ºi 14”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.
multe echipaje de salvatori de la unitãþile miniere componente ale Complexului Energetic Hunedoara, Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului, Complexului Energetic Oltenia sau Metrorex Bucureºti. Printre acestea, la secþiunea “subteran” se aflã cele care reprezintã CEH, SNÎMVJ, CNU – Sucursala Crucea ºi CEO - Minele Motru ºi Tehomir. La secþiunea “suprafaþã” s-au înscris CEO (Sucursalele din Craiova ºi Iºalniþa), Fireproof Protection Ploieºti, Falck Petrobrazi ºi Metrorex Bucureºti.
În luna decembrie, minerii ar trebui sã beneficieze ºi de prime cu ocazia sãrbãtorii de Sfânta Varavara ºi cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. Cuantumul adaosurilor salariale încã nu a fost stabilit pentru angajaþii SNÎMVJ. ”Suntem în discuþii avansate legate de cuantumul primei de Sfânta Varvara, încã nu am decis valoarea ei, dar cu siguranþã se vor acorda aceste prime. Vor avea acelaºi cuantum la cele douã societãþi”, a mai precizat sursa citatã. Sindicatele împreunã cu administraþiile CEH ºi SNÎMVJ încearcã sã ajungã la un acord în ceea ce priveºte cuantumul primelor pentru ca toþi angajaþii din minerit sã beneficieze de aceeaºi sumã.
z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
12 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
Cea mai tânãrã alpinistã din România, în faþa militarilor
L
a varsta de 16 ani, este cea mai tanara alpinista din Romania care a ajuns pe patru dintre cei mai inalti vulcani din lume si care si-a lansat deja o carte despre cele mai importante expeditii. Insotita de tatal ei, Alexandra Marcu din Deva s-a prezentat in fata cadrelor militare in rezerva si in retrage pentru a le impartasi acestora cateva dintre experientele ei pe munte. Luiza ANDRONACHE Alexandra Marcu poate fi considera un model. Deºi are doar 16 ani, este deja una dintre cele mai tinere ºi mai cunoscute alpinsite, pânã la aceastã vârstã reuºind sã ajungã pe patru dintre cei mai înalþi vulcani din lume respectiv Kilimanjaro din Africa, Elbrus din
P
Europa, Pico de Orizaba din America de Nord ºi Demavand din Asia. Tanara, insoþitã de tatãl ei care este alãturi de ea ºi în dificilele expediþii, s-a întalnit cu cadrele militare în rezervã ºi în retragere pentru a le împãrtãºi din experienþele trãite de ea. „ Am hotãrât sã aducem în mijlocul nostru aceastã familie pentru a ne împãrtãºi
din activitatea lor, mai ales cã este vorba de tatã ºi fiicã ”, a declarat colonelul în retragere Aurel Badin, preºedintele Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere “Sargeþia” Deva. Deºi au vazut multe la viaþa lor, fostele carde militare au rãmas impresionate de curajul ºi determinarea tinerei de a escalada cele mai
Coconea a alergat peste 400 de kilometri la maratonul de la Monaco
arapantistul hunedorean se clasa ieri, la orele prânzului, pe locul opt cu peste 400 de kilometri parcurºi în întrecerea umanitarã derulatã în Monaco. Toma Coconea este determinat sã-ºi atingã obiectivul stabilit pentru maratonul „No finish line” derulat în Monaco. Parapantistul din Petroºani vrea sã doboare recordul de peste 1000 de kilometri stabilit în aceastã competiþie umanitarã, iar pânã ieri la prânz a parcurs aproape 400 de kilometri. Coconea se situa pe locul opt la distanþã de numai nouã kilometri de concurentul situat pe prima poziþie. Vedeta de televiziune Mihaela Rãdulescu, cea care l-a înscris pe Toma la aceastã întrecere umanitarã, îl ajutã pe sportivul hunedorean sã-ºi atingã obiectivul. „Toma a început sã alerge la 6.30 dimineaþa ºi nu s-a oprit deloc pânã la 12.30 noaptea, când a dormit exact o orã. Calculaþi voi de câte ore mãrºãluieºte ºi veþi putea ºti ºi mai bine cine e acest incredibil sportiv român. Eu am plecat la somn exact când el ieºea din nou pe traseu, am apucat sã-i
mai dau un ceai cald ºi un ou fiert ºi l-am obligat pe Daniel Pisica sã doarmã ºi el câteva ore”, povestea vedeta pe pagina ei de Facebook. Cursa de la Monaco a debutat pe 16 noiembrie ºi se va încheia duminicã 24 noiembrie. Fiecare kilometru alergat de participanþi la cursa umanitarã înseamnã un euro donat pentru copiii din þãri foarte sãrace. La ediþia din 2012 s-au strâns peste 275 mii de euro. Maximilian GÂNJU
înalte piscuri din lume. ªi, cu aceastã ocazie, Alexandra si-a prezentat ºi cartea scrisã chiar de ea, intitulatã “Alexandra ºi cei ºapte vulcani”. Banii obþinuþi din vân-
zarea cãrþii o ajutã pe tânãra alpinsitã în urmãtoarea ei expediþie. Ea va pleca sãp-
tãmâna viitoare în Papua Noua Guinee unde va încerca sã escaladeze cel mai înalt vulcan din Australia ºi Oceania, cu o altitudine de 4.367 de metri.
Tîrgul de turism de la Bucureºþi a fost un succes pentru Consiliul Judeþean Hunedoara
J
udeþul Hunedoara s-a prezentat exemplar la Tîrgul de Turism de la Bucureºti ce s-a desfãºurat sãptãmîna trecutã. Dintre toþi participanþii la eveniment, Consiliul Judeþean Hunedoara a fost singurul care a avut alãturi operatori de turism privaþi. Luiza ANDRONACHE La cea de-a 30 a ediþie a tîrgului de turism de la Bucureºti au participat 13 operatori de turism din judeþul Hunedoara. Dintre aceºtia, cei mai mulþi au fost din Valea Jiului. „ O norocoasã cifra de 13 la tîrgul de turism. Doi operatori au fost din zona Oraºtiei, unul din Haþeg, doi din zona
Devei ºi 8 din Valea Jiului, din Straja ºi Paring. Ei au fost direct interesaþi de a-ºi promova oferta de iarnã”, a declarat Cosmin Joiþoiu, director Agenþia de Dezvoltare Economico – Socialã a judeþului Hunedoara. Mai mult decît atît, dintre toþi participanþi la tîrg, Consiliul Judeþean Hunedoara a fost singurul care a avut alãturi operatori de turism privaþi. “ Poate
nu am avut cel mai frumos sau impunãtor stînd pentru cã au fost ºi standuri fãcute pe fonduri europene, dar cu siguranþã, ºi vã spun cu mîna pe inimã, am fost singura autoritate publicã, respectiv Conisliu Judeþean, care a avut alãturi operatori privaþi ”, a mai spus Joiþoiu. Urmãtorul tîrg de turism de la Bucureºti va avea loc în lunã martie a anului viitor.
Actualitate 13
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
Cu sprijin parlamentar
Terapeutul spiritual ºi holistic ar putea deveni profesii recunoscute de COR
U
n deputat hunedorean a demarat demersurile pentru recunoaºterea, ca meserii înscrise în Clasificarea Ocupaþiilor din România, a meseriilor de terapeut spiritual, bioenergoterapeut ºi terapeut holistic. Meserii care se practicã ºi pentru care se organizeazã chiar ºi cursuri, dar care nu sunt recunoscute de COR. Carmen COSMAN Deputatul hunedorean Carmen Hãrãu s-a adresat deja ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu pentru recunoaºterea ocupaþiilor de terapeut holistic, bioenergoterapeut ºi terapeut spiritual. Meserii practicate, dar mult mai puþin cunoscute, cel puþin în România. Practic, cele trei ocupaþii sunt în strânsã interdependenþã. În terapia holisticã omul este vãzut ca un întreg, iar boala ca o disfuncþie a întregului. Aceasta terapie este consideratã o terapie preventivã ºi complementarã terapiilor alopate. Omul în viziunea holisticã este conºtientizat ca Microcosmos, fãcând parte din Macrocosmos ºi având o menire personalã, socialã ºi universalã. De asemenea, bioenergoterapia este o metodã de tratament complementarã care se bazeazã pe forþa câmpului energetic indus de bioterapeut. Cei care o practicã spun cã este demonstrat ºtiinþific faptul cã sãnãtatea se bazeazã pe echilibrul energiei subtile a organismului, iar orice dereglare a acesteia duce la apariþia bolilor. Bioenergoterapia considerã cã vindecarea oricãrei afecþiuni trebuie fãcutã în mod holistic, tratamentul fiind îndreptat în mod egal asupra trupului, sufletului ºi spiritului.
Trupul este considerat doar o carcasã, o parte insignifiantã a fiinþei umane, iar afecþiunile ar apãrea în urma unui stres prelungit, a unui necaz cãruia nu-i putem face faþã, a unei stãri sufleteºti negative sau ca urmare a poverii unui pãcat pe care-l moºtenim de la pãrinþi sau de la generaþiile dinaintea lor. Iar din acest motiv se considerã cã, alãturi de trup, trebuie sã implicãm în vindecare sufletul, spiritul, simþurile ºi sentimentele noastre.
C
ere sprijinul ministrului Muncii Deputatul Carmen Hãrãu a decis sã se implice în aceastã problemã ca urmare a unui memoriu primit din partea unei societãþi care are ca principal obiect de activi-
tate organizarea de cursuri, seminarii ºi conferinþe prin care se
promoveazã Conceptul Holistic ºi metafizic despre om, lume ºi viaþã. „Deºi importante, aceste profesii nu sunt incluse în Clasificarea Ocupaþiilor din România, deºi Legea 118/ 2007 privind organizarea ºi funcþionarea activitãþilor ºi practicilor de medicinã complementarã/ alternativã permite recunoaºterea lor”, precizeazã alesul hunedorean. Carmen Hãrãu mai aratã cã firma respectivã a iniþiat demersuri cãtre instituþiile abilitate pentru includerea acestor meserii în COR, grupa majorã 3, dar nu a primit nici un rãspuns favorabil. În consecinþã, parla-
mentarul a solicitat ministrului Muncii sã analizeze aceastã problemã, în comparaþie ºi cu reglementãrile europene, ºi sã precizeze ce demersuri legislative trebuie iniþiate pentru a crea baza legalã de recunoaºtere a celor trei profesii.
S
alvatorii minieri s-au luptat ani în ºir sã fie recunoscuþi Cu o problemã similarã s-au confruntat salvatorii minieri. Existau, îºi desfãºurau activitatea în cele mai crunte condiþii, dar nu
Borgia de noiembrie ucrezia Borgia”, spectacolul care a deschis „L stagiunea 2013-2014, se joacã din nou, sâmbãtã, 23 noiembrie, ora 18:00, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”. Regizorul despre Borgia. Lucrezia Borgia. „Lucrezia Borgia, ducesa crudã ºi frumoasã a Renaºterii. Sã aduci la rampã astãzi, în secolul XXI, poveºtile romantice dar terifiante ale ducesei de Ferrara, transformatã de literaturã în simbolul feminin al rãului absolut este un gest extrem de curajos ºi plin de riscuri. Asta presupune o poziþie contrarã teatrului zilelor noastre, invadat de stand-up, de lipsa unui subiect coerent ºi chiar de o avalanºã de vulgaritãþi. Cum sã convingi un public bombardat zilnic (mai ales la televizor) cu emisiuni de un prost gust absolut, un public manelizat sau care gãseºte cã singura ocupaþie serioasã
este sã butoneze ore în ºir telefonul mobil, cum sã îl fascinezi pentru a urmãri douã ore de teatru romantic? Alegerea noastrã a fost povestea celebrã a Vãduvei Negre a Renaºterii, cea care
erau recunoscuþi de COR. Abia în anul 2006, dupã mai mulþi ani de demersuri susþinute, aceastã profesie a fost înscrisã în COR. Rolul celor care practicã aceastã profesie este foarte bine determinat, fiind primii care intervin în cazul unei explozii sau avarii în subteran, atât pentru salvarea victimelor, cât ºi la refacerea galeriilor distruse. La fiecare unitate minierã din Valea Jiului existã câte o Staþie de Salvare Miniera, iar în Petroºani funcþioneazã ºi o structurã centralã, respectiv SALVAMIN.
ºi-a þesut plasa otrãvitã împreunã cu diabolica sa familie, a fiicei de papã care a marcat istoria printr-o viaþã de coºmar - trei cãsnicii tumultuoase, un soþ asasinat, puzderie de amanþi, ºase fii dintre care unul nelegitim, incesturi ºi crime monstruoase - toate pânã la 39 de ani, vârsta morþii sale.”, Cristian Ioan. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani
14 Program & Horoscop
10:30 Dosar România (r) 11:30 Dispãruþi fãrã urmã (r) 12:00 Europa mea (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r) 18:10 Din Þara de Foc la Tijuana 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Ora de business 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România
10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Poliþia în direct
7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Vremea dreptãþii (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Rãpitã în plinã zi 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Las fierbinþi 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Homeland: Reþeaua terorii
21 martie *** 20 aprilie În prima parte a zilei vã ocupaþi de o problemã financiarã de care nu aþi avut timp pânã acum. Dupã-amiazã, o rudã vã propune sã vã asociaþi într-o afacere prospera. Acceptaþi propunerea, pentru cã puteþi obþine beneficii importante din aceastã afacere.
10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone
10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului (r) 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D
9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Franþa
Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
aprile *** 21 mai Vã adaptaþi cu uºurinþã la situaþii noi ºi reuºiþi sã rezolvaþi unele probleme ale casei. Inspiraþia ºi claritatea în gândire vã ajutã sã le daþi sugestii excelente celor care vã solicitã sfaturi. Este favorizatã comunicarea cu prietenii ºi cu membrii familiei.
22
22
mai
iunie
*** 22 iunie
*** 22 iulie
Un moment favorabil din toate punctele de vedere. Aveþi ocazia sã obþineþi câºtiguri financiare nesperate ºi sã vã afirmaþi în societate. Relaþiile cu partenerul sunt excelente, ceea ce vã întãreºte moralul. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Conspiraþia iataganelor
21
23 iulie *** 22 august
Astãzi puteþi avea realizãri deosebite pe plan profesional ºi social. În partea a doua a zilei, plecaþi într-o cãlãtorie neplanificatã. Pare sã fie o deplasare în interes personal, care va reprezenta începutul unei ascensiuni în activitatea profesionalã.
23 august *** 22 septembrie
Demaraþi o afacere care vã va aduce în scurt timp avantaje materiale consistente. Dupã-amiazã, o cunoºtinþã vã propune o colaborare pe termen lung. Deºi pare tentantã, analizaþi cu mare atenþie propunerea ºi nu vã grãbiþi sã daþi un rãspuns.
În prima parte a zilei aveþi ocazia sã vã afirmaþi pe plan social, în urma unei activitãþi caritabile pe care o promovaþi cu succes. Este bunã pentru a începe studiu, pentru comunicare cu persoanele mai tinere ºi pentru cãlãtorii în interesul familiei.
23 septembrie *** 22 octombrie
23 octombrie *** 22 noiembrie
Activitatea intelectualã vã este perturbatã de mici probleme în relaþiile parteneriale. Dacã reuºiþi sã vã concentraþi suficient ºi sã nu riscaþi exagerat, puteþi obþine câºtiguri financiare. Þineþi cont de sfaturile celor apropiaþi!
Capacitatea de comunicare vã ajutã sã stabiliþi noi relaþii de parteneriat. Încep sã aparã rezultatele financiare ale muncii depuse în ultima vreme. Pentru deciziile importante, þineþi seama ºi de pãrerile partenerului.
23 noiembrie *** 20 decembrie Aveþi idei originale, pe care un prieten apropiat le susþine. Astãzi aveþi un randament foarte bun ºi puteþi sã rezolvaþi tot ce v-aþi propus. S-ar putea sã întâmpinaþi dificultãþi pe plan financiar.
21 ianuarie *** 20 februarie
Sunteþi într-o formã intelectuala excelentã ºi reuºiþi sã le oferiþi sfaturi utile prietenilor. Aveþi grijã sã nu faceþi promisiuni pe care nu sunteþi sigur cã le veþi putea respecta! Petreceþi seara în vizitã la rude.
21 decembrie *** 20 ianuarie Reuºitele în afaceri din ultima perioadã vã determinã sã vã gândiþi la o investiþie pe termen lung. Partenerul de viaþã ºi un bãrbat mai în vârstã din familie vã susþin. Evitaþi speculaþiile.
21 februarie *** 20 martie Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi probleme foarte dificile. Ar fi bine sã vã ocupaþi mai mult de problemele casei, pe care le-aþi cam neglijat. Vã implicaþi într-o afacere care presupune riscuri.
Actualitate 15
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013 York Archaeological Trust:
“Cercetarea de 10 ani a patrimoniului de la Roºia Montanã nu poate fi contrazisã printr-o vizitã de trei zile” Ca urmare a comentariilor apãrute în presã dupã publicarea raportului celor trei specialiºti britanici care au petrecut la Roºia Montanã o vizitã de trei zile, în 2010, Roºia Montanã Gold Corporation (RMGC) a solicitat o analizã detaliatã a afirmaþiilor ºi argumentelor incluse în acest raport. Arheologul britanic David Jennings, actualmente Director al York Archaeological Trust ºi fost Director al Oxford Archaeology, instituþie implicatã în programul de cercetare a patrimoniului de la Roºia Montanã încã din 2008, a analizat în detaliu ºi contrazice punct cu punct raportul întocmit de Andrew Wilson, David Mattingly ºi Mike Dawson (denumit în continuare raportul WMD), prezentat recent opiniei publice. David Jennings aratã cã „numeroase proiecte majore de dezvoltare din Europa au un nivel de impact asupra patrimoniului comparabil cu cel de la Roºia Montanã, unde se întreprind mãsuri complexe de gestionare a patrimoniului, conform propunerii RMGC, utilizând diverse strategii, cum ar fi conservarea selectivã in situ alãturi de conservarea prin inventariere/înregistrare.” În opinia lui Jennings, care a studiat în detaliu starea patrimoniului de la Roºia Montanã ºi impactul pe care proiectul minier îl va avea asupra acestuia, raportul WMD prezintã deficienþe semnificative. „Din punctul de vedere al unei evaluãri profesioniste, raportul WMD este compromis de erori substanþiale demonstrabile, precum ºi de erori de argumentaþie”, aratã David Jennings. Principalele deficienþe ale raportului WMD sunt: Puþinele informaþii deþinute despre exploatãrile din perioada
VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.
romanã ºi recunoscute de specialiºtii importanþi în domeniul arheologiei miniere nu permit formularea unor declaraþii competente cu privire la unicitatea sau calitãþile deosebite ale minelor din Roºia Montanã; Se cunosc o serie de alte exemple de galerii, cu atribute despre care se afirmã cã sunt unice în Masivul Cârnic; Evaluarea caracterului intact ºi complet al arheologiei epocii romane este deficitarã ºi inexactã; Dimensiunea programului de cercetare a patrimoniului, desfãºurat în contextul proiectului minier propus de RMGC, nu a fost înþeleasã sau este slab reprezentatã, ceea ce conduce la o interpretare profund eronatã a amplorii activitãþilor întreprinse în ultimii 13 ani. De exemplu, se afirmã greºit faptul cã perioadele pre- ºi post-romane nu au fost cercetate, iar dimensiunea analizei arhitecturale nu este apreciatã. Dovezile fizice pentru exploatãrile medievale sunt semnificativ exagerate. Existã o analizã comparativã inadecvatã a exploatãrii din perioada austroungarã, ceea ce conduce la o exagerare a importanþei acesteia.” Potrivit acestei analize, în raportul WMD nu s-a luat în calcul evaluarea integritãþii ºi autenticitãþii ºi nici o analizã comparativã a Roºiei Montane: „Afirmaþiile cu privire la o echivalenþã de importanþã corespunzãtoare cu statutul de Sit de Patrimoniu Mondial nu sunt susþinute din cauza unei evaluãri de importanþã deficitare ºi, mai mult, sunt compromise deoarece nu se iau deloc în considerare celelalte componente esenþiale necesare pentru a demonstra Valoarea Universalã Excepþionalã, conform Convenþiei privind Patrimoniul Mondial: ºi anume o evaluare a integritãþii ºi autenticitãþii ºi o analizã comparativã a Roºiei Montane – într-adevãr, Raportul WMD nu Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449
menþioneazã amplasamentul minier austro-ungar din Banská Štiavnica înscris deja pe Lista Patrimoniului Mondial.” Analiza mai aratã cã recomandarea fãcutã în raportul WMD ca întregul sit sã se conserve in situ este inadecvatã, fiind construitã pe trei elemente greºite: „O exagerare a importanþei sitului; Lipsa de apreciere a stãrii precare de conservare ºi integritãþii precare a multor obiective de patrimoniu din cauza exploatãrii intense, în special în ultimii 250 de ani, care a avut un impact imens asupra fazelor anterioare ale patrimoniului ºi a lãsat un mediu în mare mãsurã nereabilitat ºi masiv poluat; ºi Lipsa unei aprecieri profesioniste cu privire la dimensiunea costurilor pe care le presupune un program de conservare totalã (estimate la aproximativ 200-300 de milioane de dolari).” Documentul amintit aratã cã proiectul RMGC a cãutat calea corectã pentru a reduce impactul proiectului minier asupra patrimoniului ºi a propus mãsuri adecvate. „Compania a demarat o amplã campanie de cercetare, fãrã egal în istoria arheologiei româneºti, în timp ce în domeniul arheologiei miniere subterane a apelat la sfaturile ºi implicarea unuia dintre cei mai mari specialiºti în arheologie minierã din lume, Dr. Beatrice Cauuet de la Universitatea din Toulouse”, se aratã în analizã. La final, Dr. David Jennings regretã lipsa dialogului între autorii Raportului WMD ºi arheologii implicaþi de peste 10 ani în analizarea patrimoniului de la Roºia Montanã în contextul viitorului proiect minier, deoarece prin dialog s-ar fi putut elimina multe din erorile din raport care îi influenþeazã concluziile.
CUMPÃRÃRI Colecþionar serios, cumpãr: fotografii vechi ºi cãrþi poºtale cu subiect CFR: locomotive, trenuri, gãri etc. Ofertã serioasã. Relaþii la telefon: 0725627320
ÎNCHIRIERI
Ofer spre închiriere apartament cu douã camere mobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã. Chiria la faþa locului. Telefon: 0722.156.113
NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!
Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.
Sã fim alãturi de NATALIA!
Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana
16 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 Noiembrie 2013
Copiii în vizitã la staþia de epurare de la Dãnuþoni
A
u aflat cum apa menajerã devine curatã. Mai mulþi copii de la ªcoala Sfânta Varvara din Aninoasa au participat la o lecþie demonstrativã la staþia de tratare a apei Dãnuþoni. Cei mici au avut ocazia de a parcurge fiecare etapã de epurare a apei menajere. Profesor le-a fost ºeful Departamentului de Producþie din cadrul SC ApaServ Valea Jiului, Cristian Ionicã. ”Suntem în 20 noiembrie, Ziua Drepturilor Copiilor, noi am considerat cã cei mici au dreptul la o apã curatã, în al doilea rând am punctat cã au dreptul la multe cunoºtinþe ºi prin aceastã vizitã la
staþia de epurare de la Dãnuþoni am atins douã obiective. Au înþeles ce înseamnã apa menajerã, ce înseamnã apa care o dãm în emisar, acel fel de abracadabra ce îl facem în staþiile de epurare”, a declarat Cristian Ionicã, ºef Departament Producþie SC ApaServ Valea Jiului. Cei mici au acumulat cunoºtinþe numeroase dupã vizita din teren. „Am învãþat despre decantare, cum se
decanteazã apa, cum se separã apa de nisip ºi se transformã în nãmol”, spune o elevã a ªcolii Generale Sfânta Varvara din Aninoasa. ”Am învãþat felul cum la staþia de epurare Dãnuþoni a trecut prima datã apa la grãtare, care s-au despãrþit de reziduuri, prin decantare s-a despãrþit de nãmol ºi cum ajunge curatã ºi este deversatã în Jiu ºi poate fi folositã chiar apã potabilã de cei de la
Târgu Jiu sau cei de pe Jiu. Este foarte important sã avem apã curatã pentru cã apa este o resursã necesarã pentru a putea trãi sau pentru orice, dacã avem apã curatã avem ºi sursã de hranã pentru cã peºtele trãieºte în apã”, spune un elev. Acþiunea este una beneficã pentru elevi, aceasta având rolul de a le îmbogãþi bagajul de cunoºtinþe. ”Faptul cã am avut privilegiul sã participãm la acest proiect, la aceastã activitate este pentru noi un câºtig, cu siguranþã copiii chiar dacã au întâpinat greutãþi în a se exprima pentru cã sunt termeni tehnici, cu siguranþã mesajul a fost înþeles”, spune Dorina Martin, director adjunct la ªcoala Sfânta Varvara Aninoasa. Acþiunea s-a derulat cu ocazia Zilei Mondiale a Drepturilor Copilului. Monika BACIU
Petroºani: Revelion de la Primãrie
V
om avea petrecere în stradã cu focuri de artificii. Asta promite Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani, care nu i-a uitat în acest an nici pe pensionari. Toþi vor petrece la finalul anului. Noaptea dintre ani va fi una animatã în centrul municipiului Petroºani. Tiberiu Iacob Ridzi spune cã locuitorii din Capitala Vãii Jiului vor fi aºteptaþi în stradã, acolo unde va fi un spectacol în aer liber ºi, la cumpãna dintre ani, vor asista la focuri de artificii. „Ca ºi în fiecare an, vom organiza ºi acum Revelionul în stradã, în faþa primãriei. Vom avea un spectacol de muzicã uºoarã, urmat de un foc de artificii la trecerea dintre ani”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.
Spectacol folcloric la Petroºani
uzicã, jocuri populare ºi voie bunã. M Asta promit organizatorii
spectacolului intitulat „Aºa-i la români”, care are loc la sfârºitul acestei sãptãmâni la Casa de Culturã a Sindicatelor Ion Dulãmiþã din Petroºani. Duminicã, 24 noiembrie, de la ora 16:00, iubitorii muzicii populare sunt aºteptaþi în sala de spectacol, iar intrarea este gratuitã. Spectacolul este organizat de „Junii petrileni” ºi Ansamblul „Fãgeþeana” din Timiºoara,iar întreg spectacolul va fi întregistrat ºi difuzat de Ziua României pe posturile de televiziune Naþional TV, Inedit TV ºi Victoria Timiºoara. În spectacol vor evolua invitaþii: Maria Coman, Otilia Radu, Ileana Lãnceanu, Ionela Moruþan, Livia Solea, Floare Porda Tomoioaga, Mircea Schrþiºoreanu ºi Ica Pop.
Nici vârstnicii nu sunt uitaþi ºi, nu mai puþin de 1.500 de pensionari vor petrece mai repede Revelionul, la petrecerile organizate de administraþia localã. „În ceea ce priveºte Revelionul Pensionarilor, vom organiza ºi în acest an. Spre deosebire de alþi ani, în acest an, contribuþia fiecãrui participant va fi de 15 lei, restul fiind suportat dela bugetul Consiliului Local”, a mai adãugat Tiberiu Iacob Ridzi. Pensionarii vor petrece la câteva localuri din oraº, dar cu câteva zile înainte de Revelion, pe timpul zilei, iar administraþia le promite un meniu atractiv ºi distracþie. Diana MITRACHE