CVJ Nr 496 luni 18 noiembrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 496

Cronica Vãii Jiului Luni, 18 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Zeci de angajaþi lucreazã pentru aleºii hunedoreni

Þeparii de la telefon - prinºi ºi trimiºi dupã gratii >>> PAGINA A 3-A

Explozie într-un apartament din Vulcan >>> PAGINA A 3-A

Artã pentru binefacere ºi acþiune >>> PAGINA A 4-A

Guvernul scapã CEH de insolvenþã! >>> PAGINA A 5-A Cadre medicale în concediu fãrã platã

Lucreazã peste hotare pentru un trai mai bun

>>> PAGINA A 6-A

S-au împlinit 5 ani de la tragedia din subteranul Minei Petrila >>> PAGINA A 7-A

175 de firme din Valea Jiului, în TOP 2013 >>> PAGINILE 8-9

Z

eci de oameni lucreazã pentru aleºii noºtri din Parlament, cu statutul de angajat sau colaborator. Nici o parte a deputaþilor ori senatorilor hunedoreni nu s-au zgârcit când a venit vorba despre colaboratorii lor, la fel ca ºi restul colegilor din þarã, cã doar banii nu vin din buzunarele lor, ci de la bugetul de stat, adicã tot de la noi, alegãtorii lor.

Printre angajaþii lui Vochiþoiu se regãseºte ºi noul solist vocal al trupei Iris, Rafael, care e unul dintre consultanþii sãi pe probleme culturale! >>> PAGINA A 5-A

Baconschi ºi Funeriu la Petroºani >>> PAGINA A 10-A

Turist prin grãdina vecinului >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

Þeparii de la telefon - prinºi ºi trimiºi dupã gratii

C

ei doi tineri care au înºelat o femeie din municipiul Lupeni cu peste 18 mii de lei, dupã ce au convins-o cã au nevoie de suma respectivã pentru a-i scãpa fata de închisoare dupã ce ar fi comis un accident rutier cu victime, au fost arestaþi de judecãtorii din Petroºani.

Maximilian GÂNJU George Antohi de 18 ani ºi Daniel Panait Ghimpu de 19 ani, ambii din judeþul Galaþi au reuºit sã pãcãleascã o femeie de 63 de ani din municipiul Lupeni cu

3000 de euro ºi 3000 de lei, folosind deja celebra metodã „Accidentul”. Cei doi au sunat-o pe femeie dupã ce au strâns toate datele despre fiica victimei de la Facebook, au aflat cã tânãra este în strãinãtate ºi au sunat-o pe

mama acesteia. Þeparii i-au spus femeii cã sunt de la Ambasada României din Spania ºi cã au nevoie de bani pentru a-i apãra fata care a comis un accident în urma cãruia sunt mai mulþi rãniþi.

Pensionara n-a mai

stat pe gânduri ºi le-a bãgat în conturi celor doi suma totalã de 18 mii de lei, iar dupã ce a luat legãtura cu fiica

ei, a realizat cã a fost înºelatã. Imediat a depus plângere la Poliþia Lupeni, iar poliþiºtii au reuºit sã

dea de urma celor doi þepari.

Tânãrul de 18 ani a fost prins chiar în momentul în care vroia sã scoatã banii din cont, la o sucursalã a unei bãnci din Tg. Bujor, judeþul Galaþi, iar dupã ce l-au audiat anchetatorii au reuºit sã dea ºi de complicele sãu.

George Antohi ºi Daniel Panait Ghimpu au fost arestaþi preventiv de magistraþii Judecãtoriei Petroºani, la sfârºitul sãptãmânii trecute, pentru înºelãciune.

Explozie într-un apartament din Vulcan

S

âmbãtã dupã-amiazã a avut loc o explozie într-un bloc din Vulcan, mai exact într-un apartament.

Suflul s-a produs, din primele cercetãri, din cauza unor acumulãri de gaze într-o locuinþã de pe Aleea Muncii, iar proprietarul apartamentului, un bãrbat, a fost rãnit.

El a fost transportat la Spitalul Municipal Vulcan cu arsuri de gradul II pe suprafaþa corpului. Pompierii ºi paramendii au sosit primii la faþa locului.

Luiza ANDRONACHE

“Am fost solicitaþi sã intervenim la o explozie într-un apartament din Vulcan. Suflul a avut loc fãrã a fi urmat de un incendiu, dar a dãrâmat douã uºi, cea de la intrare în locuinþã ºi una de la o camerã, dar ºi un geam termopan.

De cum am ajuns, am oprit gazul acolo, iar împreunã cu cei de la Inspectoratul de Stat în Construcþii am constatat cã structura

Tãieri ilegale de arbori în 2012 cât în trei ani la un loc

A

proape 19.500 de cazuri de tãieri ilegale de arbori din pãdurile României au fost înregistrate în 2012, un numãr dublu faþã de media anilor 2009-2011, semnaleazã Greenpeace România, care solicitã modificarea de urgenþã a Codului Silvic.

de rezistenþã a blocului nu a fost afectatã”, a declarat Rãzvan Stancu, locþiitor comandat Detaºamentul de Pompieri Petroºani.

Victima, în momentul producerii

exploziei era în casã cu soþia ºi un copil, dar arsuri a suferit doar el. Vecinii, însã, s-au speriat cumplit de zgomotul produs de explozie.

“Eram afarã, pe bancã atunci când am auzit zgomotul. Nu ºtiam ce se întâmplã, nu am mai auzit niciodatã un aºa zgomot”, a declarat o femeie care locuieºte în locul cu pricina.

La faþa locului au sosit ºi echipele de la gaz pentru a face propria cercetare.

Datele aratã cã, în medie, aproape 53 de astfel de cazuri pe zi au fost înregistrate de autoritãþi, se arãta întrun comunicat remis presei de Greenpeace România.

Statisticile aratã cã cele mai multe cazuri de tãieri ilegale s-au înregistrat în judeþele Prahova (2.067 de cazuri), Mureº, Bacãu, Suceava, Braºov ºi Maramureº, în fiecare judeþ înregistrîndu-se peste 1.000 de cazuri de tãieri ilegale în anul 2012. În ceea ce priveºte volumul de masã lemnoasã extras ilegal, în trei judeþe a fost rapor-

tatã sustragerea a peste 15.000 de metri cubi de lemn, în Maramureº fiind înregistrat de cãtre autoritãþi un volum de 21.135 de metri cubi de lemn sustras ilegal, în Dîmboviþa peste 16.500 metri cubi ºi în Suceava, peste 16.200, se mai

arãta în comunicatul citat.

Volumul total de masã lemnoasa extrasã ilegal în 2012 a fost de 120.836 metri cubi, care reprezintã, potrivit autoritãþilor, o pagubã de 17.357.598 lei, (aproape 4 milioane de euro), considerînd doar valoarea lemnului extras ilegal.

Comparativ, în perioada 2009-2011 a fost sustras ilegal un volum de masã lemnoasã de 201.451,963 metri cubi.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

V

ernisajul expoziþiei de desen ºi metaloplastie, cu vânzare, care a avut loc sâmbãtã, la Cafe Victoria din Petroºani Nord, a adus bucurie artiºtilor de la Clubul Copiilor ºi Elevilor. Arta adusã acolo unde este public ºi prima zi de vânzãri au produs multã bucurie copiilor ºi tinerilor, care ºi-au propus sã-ºi ajute colegii aflaþi în situaþii nefericite, dar ºi sã-ºi continue activitatea. Prima acþiune de amploare a copiilor va avea loc de Ziua Naþionalã a României, când artiºtii vor încânta locuitori ai Petroºaniului.

Clubul Copiilor din Petroºani pare a fi o oazã unde oameni cu iubire de tineri adunã sub acoperiºul sãu talente, le pune în valoare cu rãbdare ºi dãruire, apoi le face cunoscute publicului cu eforturi remarcabile. Aºa s-a întâmplat ºi sâmbãtã, când la cafeneaua Victoria din nordul Petroºaniului, s-a vãzut bucuria tinerilor de a-ºi vinde operele în scopuri nobile, satisfacþia supremã a muncii lor.

Este vorba de vernisajul expoziþiei de metaloplastie ºi desen,

Artã pentru binefacere ºi acþiune Postolache va oferi fasolea cu ciolan publicului. Sperãm într-o reuºitã deplinã” – a declarat prof.

Mihaela Cioc.

cu vânzare, a cercului de artã de la Clubul Copiilor, sub îndrumarea celei care este un bulgãre de energie ºi voie bunã – Mihaela Cioc.

muncit mult, lucrãrile sunt complexe, ºi ºi-au evaluat singuri munca.

Fondurile astfel obþinute le va folosi Clubul pentru mani-

”Am ales acest cadru pentru ca oamenii, în graba lor de a trãi, sã se aibã posibilitatea de a vedea, de a ºtii cã existã talente, existã artã care ne înnobileazã ºi astfel le venim în întâmpinare.

Mã bucur cã existã oameni la dl. Costel Postolache, ºi sunt convinsã cã existã destui, care încearcã sã aducã în spaþiul public acest gen de manifestare. Aici au expus elevi din clasele V-VIII ºi liceu lucrãri pe care sã le vindem. Au

frumoasã, aici pe terasa Victoria, unde copii ai Petroºaniului vor cânta, vor expune lucrãri specifice Zilei Naþionale, iar dl.

Copiii care au expus lucrãri de metaloplastie ºi desen aºteaptã ca oamenii, iubitori de frumos, sã le cumpere lucrãrile pentru a putea sã-ºi continue activitatea, pentru ca apoi sã activeze pentru municipiul lor, dar ºi pentru a-ºi ajuta colegii.

Ei sunt Sergiu Gabriel Berindea, Georgiana Adreea Crîmu, Raluca Ardelean, Diana Sava, Adelina Lupan, Karla Pãuna, Adriana Niþescu, Oltina Lungu, Andrei Lungu, Teodora Dan, Ancuþa Cosmeniuc, Denis ºi Izabela (desen), Simona Cantor. ªi Cronica Vãii Jiului a achiziþionat un exponat pentru a sparge gheaþa... cumpãrãtorilor.

Ileana FIRÞULESCU

festãrile din data de 1 Decembrie, pentru materiale necesare cercului de artã, ºi pentru colegii lor aflaþi în situaþii mai dificile.

S-au cumpãrat câteva lucrãri, iar bucuria lor este de nedescris. Au satisfacþia muncii ºi a aprecierii publicului.

De 1 Decembrie, Ziua Naþionalã a României, vom avea o acþiune

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

Zeci de angajaþi lucreazã pentru aleºii hunedoreni

eci de oameni lucreazã Z pentru aleºii noºtri

din Parlament, cu statutul de angajat sau colaborator.

Nici o parte a deputaþilor ori senatorilor hunedoreni nu s-au zgârcit când a venit vorba despre colaboratorii lor, la fel ca ºi restul colegilor din þarã, cã doar banii nu vin din buzunarele lor, ci de la bugetul de stat, adicã tot de la noi, alegãtorii lor.

Cei 586 de deputaþi ºi senatori din actuala legislaturã ºi-au angajat 2.265 de persoane la birourile parlamentare, iar suma pe care aleºii o deconteazã, lunar, de la Camerã ºi Senat, pentru remunerarea acestora depãºeºte trei milioane de lei. Printre cei darnici, cel puþin financiar, sunt ºi aleºii hunedoreni sau mãcar

o parte a lor, cã doar nu or face notã discordantã faþã de colegii lor din þarã.

Astfel, potrivit datelor oficiale, Laurenþiu Nistor (PSD) are un angajat ºi doi colaboratori, Cristian Resmeriþã (PSD) a mers pe mâna colaboratorilor ºi are trei persoane cu acest statut, în timp ce pentru Monica Iacob Ridzi (PPDD) lucrurile s-au împãrþit frãþeºte: doi angajaþi ºi doi colaboratori. Mircia Muntean – deputatul condamnat al PDL are trei colaboratori ºi un

angajat, Bogdan Þîmpãu (PNL) ºi-a ales patru colaboratori, în timp ce Carmen Hãrãu (PNL) merge tot pe mâna colaboratorilor, având trei persoane cu acest statut.

S

enatorii, ºi mai darnici

Senatorii hunedoreni par ºi mai darnici când vine vorba despre angajãrile la birourile lor parlamentare, iar lider absolut este Haralambie Vochiþoiu (PPDD), cel care a acces în Senat prin redistribuire! Astfel,

datele oficiale relevã faptul cã Mariana Câmpeanu (PNL) are doi angajaþi ºi trei colaboratori, Cosmin Nicula (PSD) este atât de ocupat încât are nevoie de sprijinul a 4 angajaþi ºi un colaborator, Dorin Pãran este ajutat de 4 persoane, dintre care una cu statut de colaborator, în timp ce Vochiþoiu are nu mai puþin de 11 angajaþi la biroul parlamentar, cu statut de colaboratori. De precizat, însã, cã nici colaboratorii nu presteazã vreo muncã patrioticã, ci sunt remuneraþi!

R

afael „cântã” la biroul lui Vochiþoiu Liderul senatorilor PPDD, Haralambie Vochiþoiu susþine cã toþi cei 11 angajaþi îl ajutã în activitatea sa, fiind consultanþii sãi pe

Guvernul scapã CEH de insolvenþã!

P

entru a evita declanºarea procedurii insolvenþei de cãtre lichidatorul Companiei Naþionale a Huilei asupra Complexului Energetic Hunedoara, Guvernul a elaborat un proiect ordonanþã de urgenþã ce prevede preluarea obligaþiilor fiscale ale CEH faþã de CNH, publicat deja pe siteul Ministerului Economiei.

Potrivit actului normativ care se gãseºte pe pagina de Internet a Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei, Guvernul a decis preluarea obligaþiilor fiscale în valoare de peste 70,2 milioane de lei ale CNH, administrate datorate ºi neachitat de Complexul Energetic Hunedoara. De asemenea, Executivul a hotãrât

„stingerea debitului restant pe care Societatea Complexul energetic Hunedoara îl are faþã de CNH în schimbul preluãrii obligaþiilor fiscale”.

Practic, ordonanþa de urgenþã aprobatã de Guvern a fost adoptatã în scopul diminuãrii simultane a datoriilor CEH cãtre CNH ºi a datoriilor CNH cãtre bugetul de stat.

Astfel, dupã cum au explicat oficialii guvernamentali, prin preluarea obligaþiilor fiscale, CEH devine noul debitor al acestor obligaþii fiscale, iar ANAF descarcã CNH de creanþa în cuantum de 70.238.352,98 lei urmând a o încasa de la Complexul Energetic Hunedoara.

Reamintim cã lichidatorul CNH SA a cerut insolvenþa Complexului Energetic

Hunedoara din cauza datoriilor neachitate. „Compania Naþionalã a Huilei SA, societate aflatã în lichidare, are de recuperat de la Complexul Energetic Hunedoara SA suma de 84.795.090,50 lei, din care 14.075.123,52 lei reprezintã o creanþã aflatã în litigiu, iar suma de 70.719.966,98 lei reprezintã o creanþã certã, lichidã ºi exigibilã, recunoscutã. Deoarece în urma discuþiilor dintre pãrþi ºi a demersurilor efectuate nu s-a reuºit stingerea obligaþiei de platã, s-a depus la Tribunalul Hunedoara cererea privind deschiderea procedurii de insolvenþã“, au anunþat cei de la Expert Insolvenþã SPRL Deva, lichidatorul CNH Petroºani.

Car men COSMAN

diverse domenii.

Printre ei se regãseºte ºi noul solist vocal al trupei Iris, Rafael, care e unul dintre consultanþii sãi pe probleme culturale! Vochiþoiu susþine cã mai are consultanþi pe probleme de energie ºi de minerit, cu care se sfãtuieºte mereu, are oameni care îi organizeazã agenda deci 11 e o cifrã corectã pânã la urmã, nu!? care m-au ajutat mai ales cu

Roºia Montanã". De precizat cã senatorul PPDD Haralambie Vochiþoiu, ales în colegiul uninominal nr.

1 Hunedoara, are 11 angajaþi în baza unei convenþii civile, conform statelor de platã aferente lunii septembrie. Pentru luna iulie, Vochiþoiu a decontat suma de 4.000 lei cu titlul de cheltuieli de personal.

Car men COSMAN

Românii au reciclat 16 tone DEEE ºi peste douã milioane ambalaje PET, în opt luni

R

omânii au reciclat, în perioada martie - octombrie 2013, mai mult de 16 tone de deºeuri electrice ºi electronice /DEEE/ ºi peste douã milioane de ambalaje PET prin intermediul aparatelor inteligente de colectare amplasate în reþeaua marilor retaileri, potrivit unei cercetãri realizate de Green Group. În contextul în care valoarea medie a unui kilogram de DEEE adus era de 5 lei ºi de 0,05 lei pentru fiecare PET colectat, cuantumul direct al reciclãrii în primele opt luni depãºeºte 200.000 de lei, echivalentul a 333 de salarii medii pe economie.

Green Group a introdus pentru prima datã în România sistemul inteligent de colectare a deºeurilor de echipamente electrice ºi electronice, "Reciclatorul Verde', în martie 2013, precum ºi primul sistem de colectare inteligentã a PET-urilor — "Bancomatul Verde', în noiembrie 2012.

Green Group, cel mai mare investitor în industria verde din România, reuneºte cinci companii specializate în gestionarea, reciclarea ºi valorificarea deºeurilor: GreenTech (primul reciclator integrat de PET), GreenFiber Internaþional (producãtor de fibrã sinteticã ºi banda PET), GreenWEEE Internaþional (unitate de tratare a deºeurilor electrice ºi electronice), GreenLamp Reciclare (singurul reciclator din România care trateazã echipamentele de iluminat uzate) ºi Green Glass.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

Reguli noi în sistemul sanitar

N

eregulile din sistemul sanitar schimbã regulile. Dupã ce câteva spitale din þarã printre care ºi cel din Petroºani au þinut prima paginã a ziarelor în ceea ce priveºte erorile medicale, Ministerul sãnãtãþii introduce o serie de noi reguli.

Monika BACIU Medicii vor trebui sã deseneze pe trupul bolnavului locul unde se va face incizia, iar o asistentã va þine socoteala pansamentelor aºa cum se întâmplã înainte, ca sã nu mai uite nimeni materiale în pacient.

Cei din Ministerul Sãnãtãþii au cerut asta

dupã ce au avut loc situaþii neplãcute. Au fost încurcaþi pacienþii, fiind operat cel care nu necesitã o intervenþie chirurgicalã sau au fost tãiate pãrþi sãnãtoase ale corpului.

Conform proiectului Ministerului Sãnãtãþii, echipa medicalã va verifica ºi de douã ori numele pacientului, operaþia la

care e supus, zona unde va fi tãiat, chiar ºi poziþia, dacã acest lucru este relevant pentru procedura chirurgicalã.

Medicii vor fi oblig-

urmeazã sã realizeze procedura, în cazul nostru o pacientã cu

aþi sã macheze cu o cariocã zona anatomicã unde

Cadre medicale în concediu fãrã platã

Lucreazã peste hotare pentru un trai mai bun

Z

eci de persoane de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani sunt în concediu fãrã platã. Au locuri de muncã în þarã, dar veniturile mici care nu le asigurã siguranþa zilei de mâine i-au determinat pe angajaþii din sistemul sanitar sã plece peste hotare. Circa 25 de persoane angajate la Spitalul de Urgenþã din Petroºani beneficiazã de concediu fãrã platã, fiind plecate peste hotare.

Monika BACIU ”Sunt persoane în concediu fãrã platã undeva la 25 de persoane”, a declarat managerul SUP, medicul Alin Vasilescu. În tot acest timp, la spitalul din capitala Vãii Jiului sunt vacante cele mai multe posturi. ”Spitalul de Urgenþã din Petroºani are pe statul de funcþii la ora actualã 1028,5

de posturi din care ocupate sunt 866.

Diferenþa sunt locuri vacanþe care în limita posibilitãþilor pot fi scoase sau nu la con-

curs. Aici intrã în discuþie un numãr de aproximativ 40-45 de medici ºi în rest personal mediu ºi auxiliar”, a mai precizat sursa citatã.

Zilele trecute s-a desfãºurat examenul de rezidenþiat. Dacã la spitalul din Petroºani va veni vreun medic rezident acesta va aduce cu sine ºi o finanþare. Situaþia diferã în ceea ce priveºte cadrele medicale medii ºi auxiliare. ”Dacã discutãm de

posturile de medici, dacã scoatem aceste posturi la concurs pentru anumite specialitãþi care sunt cu deficit mare, avem ºi medici care sunt dispuºi sã vinã, orice medic care vine aduce cu sine o ”sumã ” pe care o aduce spitalului.

Dacã discutãm de personal mediu ºi auxiliar aici intrã în discuþie doar acolo unde chiar nu ne mai putem descurca ºi unde chiar trebuie.

Din punct de vedere al bugetului am fãcut reduceri salariale, a sporurilor, suntem mici tocmai din cauzã cã bugetul este aºa cum este”, a mai spus managerul SUP. Potrivit unui ordin al Guvernului medicii rezidenþi vor beneficia de un stimulent financiar din partea statului. În ceea ce priveºte cadrele medicale cu vechime, acestea nu vor beneficia de nicio mãrire salarialã, fapt care naºte nemulþumiri în sistemul medical.

fractura dublã de tibie ºi peroneu. Iar coordonatorul listei de verificare trebuie sã se asigure cã doctorii au fãcut acest desen Mãsura vine ºi dupã douã cazuri revoltãtoare petrecute în decurs de un an la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. În 2012 un copil de trei ani ºi jumãtate, care trebuia sã fie operat, la mâna dreaptã, a suferit intervenþia la mâna stângã, unde nu avea nimic. În cursul acestui an s-au petrecut douã incidente majore la spitalul din Petroºani. în urmã cu câteva sãptãmâni, ortopezii au operat piciorul sãnãtos al unei doamne care avea fracturã la celalat, iar în luna mai tot aici s-a nãscut un copil cu multiple mal-

formaþii, iar pãrinþii celui mic acuzã medicii de neglijenþã. Înainte ºi dupã fiecare operaþie se va face inventarul pansamentelor, feselor sau acelor folosite. Se numãra tot. Dacã numãrul iniþial nu coincide cu cel final dupã intervenþia chirurgicalã, atunci se va intra în starea de alertã.

Dupã completare, lista de verificare a procedurilor chirurgicale se va ataºa la foaia de observaþie a pacientului.

Ea va constitui un document important într-un caz de malpraxis sau într-o anchetã la poliþie ºi numai aºa spun cei din minister echipele chirurgicale vor fi ºi mai responsabile.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

S-au împlinit 5 ani de la tragedia din subteranul Minei Petrila

L

umânãri aprinse, chipuri îndurerate ºi tãcere. Vineri, în sala de apel a Minei Petrila s-au comemorat victimele accidentului colectiv de muncã din anul 2008.

Durere nesfârºitã, disperare fãrã margini ºi doliu. Doliu peste tot. 15 noiembrie 2008 - o zi în care s-a mai scris o paginã neagrã în cartea Vãii Jiului, paginã care va rãmâne mereu tipãritã în istorie. În ziua aceea, 13 mineri ºi-au pierdut viaþa ºi alþi 15 au fost rãniþi, în urma a douã explozii care au avut loc la Exploatarea Minierã Petrila. În

minei Petrila.

Sper cã toþi minerii din Valea Jiului ºi-a dat mâna ºi toatã lumea a depus eforturi pentru ca astfel de evenimente nefericite sã nu se mai întâmple”, a declarat Aurel Anghel, director general SNIMVJ.

prezent, doi dintre supravieþuitorii exploziei mai lucreazã la mina Petrila, iar unul la mina Lonea.

Ceilalþi mineri s-au disponibilizat sau au ieºit la pensie.

Rudele ºi autoritãþile au organizat vineri, 15 noiembrie, în sala de apel a minei, o slujbã de comemorare

oficiatã de un sobor de preoþi.

Apoi, toþi cei prezenþi în sala de apel au depus coroane de flori ºi lumânãri la troiþa din curtea minei, iar pentru câteva momentele, oamenii s-au dus ºi la staþia de salvare minierã.

“Am comemorat cei 13 bravi mineri care

ºi-au dat sufletele în adâncurile minei Petrila.

Un eveniment care probabil ne va marca toatã viaþa ºi din care probabil cu toþii am avut ceva de învãþat.

Sper ca acesta sã fi fost ultimul de acest gen din existenþa

Un singur cabinet stomatologic la Petroºani iscãm sã ajungem un popor de ºtirbi ºi R de oameni cu probleme grave de sãnãtate. Asta pentru cã la Petroºani existã un singur cabinet stomatologic ce funcþioneazã în regim de stat ºi acolo doar urgenþele sunt gratuite.

Nu sunt dotãri ºi nici bani pentru cabinete stomatologice în spitale. Unul singur funcþioneazã la Petroºani, iar managerul Alin Vasilescu susþine cã situaþia nu este aºa

cum ar fi normal, iar asta va duce în timp la probleme grave, mai ales în cazul copiilor. Totul, însã, þine de finanþare ºi, mai exact, de lipsa banilor, tocmai de aceea existã un singur cabinet stomatologic

ce funcþioneazã în regim de stat. „Atât am avut întotdeauna, dacã ne referim la ambulatoriul de specialitate. E un cabinet la care lucreazã doi doctori, un al treilea e în concediu fãrã platã.

Mai existã un cabinet care funcþioneazã pe lângã centrul HIV. Urgenþele sunt cele pentru care Casa alocã o anumitã sumã, toate celelalte consultaþii nu intrã în discuþie în realþia cu Casa”, a precizat Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgenþã din Petroºani.

Aºadar, nu ne rãmâne decât sã mergem la cabinete particulare ºi, dacã avem bani, sã ne tratãm afecþiunile danturii. Nici copiii nu beneficiazã de consultaþii gratuite ºi nici de controale periodice cum ar fi normal ºi, doar cei care au bani pot merge la particular.

Diana MITRACHE

În urma acestui accident colectiv de muncã, autoritãþile au declanºat o anchetã amplã. Trei persoane din fosta conducere a

Minei Petrila au fost trimise în judecatã, fiind acuzate de ucidere din culpã, vãtãmare corporalã din culpã ºi nerespectarea unor mãsuri de protecþia muncii. În urma procesului, Tribunalul Gorj l-a condamnat pe fostul director al exploatãrii miniere, Aurelian Necula, la ºase ani ºi ºase luni de închisoare. Fostul inginer-ºef cu securitatea ºi sãnãtatea în muncã, Gheorghe Roºu, ºi fostul ºef al sectorului aeraj ºi al staþiei de salvare minierã, ªtefan Ungur, au primit pedepse de 4 ani de închisoare.

Cei trei au declarat recurs, procesul fiind acum pe rolul Curþii de Apel Craiova.

Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

T

opul judeþean al firmelor din Hunedoara, aflat la cea de-a XX-a ediþie, a devenit unul de notorietatea la nivel naþional. Organizat de Camera de Comerþ ºi Industrie în baza unor criterii stricte, TOP 2013 cuprinde 815 firme dintre care 175 sunt din Valea Jiului. Existã secþiuni în care firmele din Valea Jiului ocupã toate locurile categoriei lor, iar în altele, cum ar fi ”creiere pentru afaceri” sunt singurele din judeþ cu rezultate de excepþie figurând ºi în top 10, sau se aflã pe lista celor cu treofee de excelenþã. Dar existã ºi secþiuni unde nu vezi picior de firmã dintre Jiuri...

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

175 de firme din Valea Jiului, în TOP 2013 Vineri, a avut loc la Deva, festivitatea de premiere a celor mai competitive firme din judeþ din cadrul TOP FIRME 2013, top întocmit ºi realizat de Camera de Comerþ ºi Industrie Hunedoara.

Acest TOP evidenþiazã rezultatele finaciare ºi performanþele economice înregistrate de firme în anul 2012, un an greu pentru a vorbi de competiþie economicã.

La întocmirea clasamentului s-a plecat de la 12.096 firme, dupã aplicarea criteriilor eliminatorii, au mai rãmas 1.991, dintre care 815 s-au clasat în TOP. Acestea vor participa ºi la Topul Naþional al firmelor. Clasificarea s-a fãcut pe categorii de activitate, de mãrime, indicatori de eficienþã, respectiv cifra de afaceri, profit de exploatare, rata profitului curent, utilizarea resurselor umane etc.

Valea Jiului stã bine în acest TOP, cu 175 de firme, avându-se în vedere cã restrângerea activitãþii miniere a determinat ca mulþi dintre cetãþeni, cu pregãtire ºi experienþã, sã-ºi ia

soarta în mâini ºi sã-ºi deschidã propriile afaceri, care merg bine ºi chiar fac parte de ani buni din elita judeþeanã a oamenilor de afaceri.

Societatea din domeniul extracþiei cãrbunelui, respectiv, Societatea de Închideri Mine Valea Jiului, a luat locul I, la categoria extracþie cãrbune superior, întreprinderi mari. În TOP 10 ºi în TOPUL investitorilor anului, pe primul loc se situeazã Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA. Tot în Topul investitorilor anului, pe locul 8, se aflã Societatea de Închideri Mine Valea Jiului.

cãrora li s-au acordat trofee ºi diplome de excelenþã pentru rezultatele obþinute în ultimii 5 ºi respectiv 3 ani. În top se aflã soci-

etãþi, care an de an þin stacheta sus, aºa cum este INSEMEX, Comexim R, dar ºi societãþi mici ºi mijlocii, conduse de oameni

Existã societãþi comerciale din Valea Jiului

cunoscuþi, au fãcut minuni în aceastã perioadã de crizã. Încercând sã extragem din Catalogul firmelor de top pe cele din Valea Jiului, am rãmas surprinºi sã constatãm cã existã activitãþi economice din domenii pe care nici nu le bãnuiam a exista în zonã, de la Petrila pânã la Uricani.

Aºa am aflat cã la consultaþã ºi management, Valea Jiului dã lecþii judeþului situîndu-se pe locurile I ºi II în top, de fapt numai aceste firme au fost evidenþiate. O altã surprizã o constituie SC Apa Serv Valea Jiului, societate care cu doi ani în urmã avea grave probleme financiare ºi pe cale de consecinþã ºi probleme de performanþã economicã. Aceasta se claseazã pe locul II, la secþiunea întreprinderi mari din domeniul specific de activitate.

La secþiunea Activitãþi de editare ziare ºi reviste, MBD Reporter Media SRL, firma care editeazã cotidianul ”Cronica Vãii Jiului” ocupã locul II, fiind singura din Vale la aceastã categorie. Pânã anii trecuþi zona noastrã

Studenþii s-au distrat în campus de ziua lor Z

iua Internaþional ã a Studenþilor a fost marcatã ºi la Petroºani, unde, organizaþiile studenþeºti au creat un eveniment unic în campusul universitar.

Pe parcursul întregii zile de ieri, studenþii au participat la fel de fel de activitãþi, de la aerobic în faþa sediului Universitãþii Petroºani, fotbal cu nãbãdãi pe echipe de câte doi, unde jucãtorii au trebuit sã demonstreze cât de pricepuþi sunt sã joace

legaþi de un picior sau cum este sã dea goluri când mingea rotundã este schimbatã cu una ovalã, ºi pânã la bãtaia cu cornete de hârtie suflate din tuberman.

Studenþii au putut admira ºi o ineditã expoziþie

de artã fotograficã, iar odatã cu lãsarea serii cerul a fost luminat de zeci de lampioane zburãtoare.

“Am participat la un eveniment unic în Petroºani, unde organizaþiile studenþeºti au

marcat Ziua Internaþionalã a Studenþilor.

A fost o zi deosebitã, cu atât mai mult cu cât toate evenimentele au avut loc în campus, acolo unde este ºi normal sã fie organizate când vine vorba despre manifestãri studenþeºti.

Dupã pãrerea mea a fost o reuºitã aceastã zi ºi îi felicit pe organizatori”, declarã Dacian Ciodaru, director general administrativ al Universitãþii Petroºani.

Ziua Internaþionalã a Studenþilor s-a încheiat cu o petrecere, organizatã la cantina din campus, care s-a dovedit a fi neîncãpãtoare pentru

cei aproximativ 200 de studenþi dornici de distracþie.

De menþionat cã, pe parcursul întregii zile, alãturi de studenþi s-a aflat ºi conducerea Universitãþii Petroºani, în frunte cu rectorul

avea în top mult mai multe firme/ ziare care au ocupat locuri onorante în acest TOP, ceea ce denotã cã aceastã perioadã a fost grea pentru toatã presa de la noi, cea care era consideratã ca fiind una puternicã în judeþ, pe toate palierele. În zilele urmãtoare vom publica lista tuturor firmelor din Valea Jiului care se aflã în TOP 2013, al Camerei de Comerþ ºi Industrie Hunedoara. Cu aceastã ocazie locuitorii Vãii Jiului pot afla cui se pot adresa în caz de nevoie, pentru cã multe dintre acestea sunt necunoscute, drept pentru care de multe ori cetãþenii sau deplasat în alte zone pentru cã nu aveau informaþiile cu privire la existenþa firmelor care activeazã în Valea Jiului. În plus, se naºte o stare de bine când vezi cã în locul considerat defavorizat, locul unde nu se întâmplã prea multe existã un potenþial uriaº, existã elitã economicã ºi prin urmare speranþe de viitor. Doar sistemul sã-i lase liberi pe aceºti oameni de afaceri sã se consolideze!

Ziua UNESCO, marcatã ºi în judeþul Hunedoara

U

n bilanþ al sãpãturilor arheologice precum ºi perspectivele de viitor de la cetãþile dacice din muntii Oraºtiei au fost prezentate de cãtre specialiºti în cadrul unei acþiuni care a avut loc la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva. Evenimentul s-a desfãºurat cu ocazia zilei patrimoniului mondial UNESCO din Romania, care este marcatã an de an la data de 16 noiembrie.

Cetãþile Dacice din munþii Orãºtiei au fost incluse în patrimoniul UNESCO încã din anul 1999. Având în vedere cã ziua de 16 noiembrie a fost declaratã ziua patrimoniului mondial UNESCO din România, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva a organizat o acþiune la sfârºitul sãptãmânii trecute pentru a marca aceastã zi. “Muzeul devean a organizat acest eveniment cu o serie de prezentãri în care se pot vedea câteva lucruri interesante despre cetãþile dacice din munþii Orãºtiei ºi nu numai”, a declarat Cristina Bodor, cercetãtor ºtiinþific MCDR Deva.

Ileana FIRÞULESCU Aron Poantã. ªi, pentru cã manifestarea a fost o reuºitã meritã sã-i nominalizãm ºi pe organizatori, Liga Studenþilor, Sindicatul Studenþilor, Asociaþia Studenþilor Basarabeni ºi UPET, iar parteneri au fost UNSR, Direcþia Judeþeanã de Tineret ºi Sport, ºi Casa de Culturã a Studenþilor.

17 noiembrie a fost declaratã, oficial, Ziua Internaþionalã a Studenþilor în anul 1941, la doi ani dupã ce nouã studenþi ºi profesori au fost executaþi de autoritãþile naziste pentru cã au îndrãznit sã protesteze împotriva sistemului.

Marius MITRACHE

În cadrul evenimentului a fost prezentat un bilanþ al sãpãturilor arheologice de la cetãþile dacice din munþii Orãºtiei precum ºi perspectivele de dezvoltare a acestui sit. “Ne dorim sã deschidem încã douã trasee de vizitare ºi dorim sã implementãm acel proiect privind accesarea de fonduri europene ºi vrem sã amenajãm ºi drumul de la Valea Albã de 4 km, pentru cã odatã ce avem un drum asfaltat, fluxul de turiºti va fi dublu decât cel de astãzi”, a afirmat ºi Vladimir Brilinsky, administrator al Cetãþilor Dacice.

De altfel, ºi jandarmii hundoreni au prezentat câteva bune practici în gestionarea patrimoniului UNESCO, practici preluate de la partenerii elvetieni, în cadrul unui parteneriat încheiat între Inspectoratul de Jandarmi Hunedoara ºi jandarmii montani din Elveþia. ªi, sâmbãtã, 16 noiembrie, doritorii au putut vizita gratuit expoziþia „Zona capitalei Regatului Dac. O istorie spusã de arheologie”.

Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

T

opul judeþean al firmelor din Hunedoara, aflat la cea de-a XX-a ediþie, a devenit unul de notorietatea la nivel naþional. Organizat de Camera de Comerþ ºi Industrie în baza unor criterii stricte, TOP 2013 cuprinde 815 firme dintre care 175 sunt din Valea Jiului. Existã secþiuni în care firmele din Valea Jiului ocupã toate locurile categoriei lor, iar în altele, cum ar fi ”creiere pentru afaceri” sunt singurele din judeþ cu rezultate de excepþie figurând ºi în top 10, sau se aflã pe lista celor cu treofee de excelenþã. Dar existã ºi secþiuni unde nu vezi picior de firmã dintre Jiuri...

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

175 de firme din Valea Jiului, în TOP 2013 Vineri, a avut loc la Deva, festivitatea de premiere a celor mai competitive firme din judeþ din cadrul TOP FIRME 2013, top întocmit ºi realizat de Camera de Comerþ ºi Industrie Hunedoara.

Acest TOP evidenþiazã rezultatele finaciare ºi performanþele economice înregistrate de firme în anul 2012, un an greu pentru a vorbi de competiþie economicã.

La întocmirea clasamentului s-a plecat de la 12.096 firme, dupã aplicarea criteriilor eliminatorii, au mai rãmas 1.991, dintre care 815 s-au clasat în TOP. Acestea vor participa ºi la Topul Naþional al firmelor. Clasificarea s-a fãcut pe categorii de activitate, de mãrime, indicatori de eficienþã, respectiv cifra de afaceri, profit de exploatare, rata profitului curent, utilizarea resurselor umane etc.

Valea Jiului stã bine în acest TOP, cu 175 de firme, avându-se în vedere cã restrângerea activitãþii miniere a determinat ca mulþi dintre cetãþeni, cu pregãtire ºi experienþã, sã-ºi ia

soarta în mâini ºi sã-ºi deschidã propriile afaceri, care merg bine ºi chiar fac parte de ani buni din elita judeþeanã a oamenilor de afaceri.

Societatea din domeniul extracþiei cãrbunelui, respectiv, Societatea de Închideri Mine Valea Jiului, a luat locul I, la categoria extracþie cãrbune superior, întreprinderi mari. În TOP 10 ºi în TOPUL investitorilor anului, pe primul loc se situeazã Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA. Tot în Topul investitorilor anului, pe locul 8, se aflã Societatea de Închideri Mine Valea Jiului.

cãrora li s-au acordat trofee ºi diplome de excelenþã pentru rezultatele obþinute în ultimii 5 ºi respectiv 3 ani. În top se aflã soci-

etãþi, care an de an þin stacheta sus, aºa cum este INSEMEX, Comexim R, dar ºi societãþi mici ºi mijlocii, conduse de oameni

Existã societãþi comerciale din Valea Jiului

cunoscuþi, au fãcut minuni în aceastã perioadã de crizã. Încercând sã extragem din Catalogul firmelor de top pe cele din Valea Jiului, am rãmas surprinºi sã constatãm cã existã activitãþi economice din domenii pe care nici nu le bãnuiam a exista în zonã, de la Petrila pânã la Uricani.

Aºa am aflat cã la consultaþã ºi management, Valea Jiului dã lecþii judeþului situîndu-se pe locurile I ºi II în top, de fapt numai aceste firme au fost evidenþiate. O altã surprizã o constituie SC Apa Serv Valea Jiului, societate care cu doi ani în urmã avea grave probleme financiare ºi pe cale de consecinþã ºi probleme de performanþã economicã. Aceasta se claseazã pe locul II, la secþiunea întreprinderi mari din domeniul specific de activitate.

La secþiunea Activitãþi de editare ziare ºi reviste, MBD Reporter Media SRL, firma care editeazã cotidianul ”Cronica Vãii Jiului” ocupã locul II, fiind singura din Vale la aceastã categorie. Pânã anii trecuþi zona noastrã

Studenþii s-au distrat în campus de ziua lor Z

iua Internaþional ã a Studenþilor a fost marcatã ºi la Petroºani, unde, organizaþiile studenþeºti au creat un eveniment unic în campusul universitar.

Pe parcursul întregii zile de ieri, studenþii au participat la fel de fel de activitãþi, de la aerobic în faþa sediului Universitãþii Petroºani, fotbal cu nãbãdãi pe echipe de câte doi, unde jucãtorii au trebuit sã demonstreze cât de pricepuþi sunt sã joace

legaþi de un picior sau cum este sã dea goluri când mingea rotundã este schimbatã cu una ovalã, ºi pânã la bãtaia cu cornete de hârtie suflate din tuberman.

Studenþii au putut admira ºi o ineditã expoziþie

de artã fotograficã, iar odatã cu lãsarea serii cerul a fost luminat de zeci de lampioane zburãtoare.

“Am participat la un eveniment unic în Petroºani, unde organizaþiile studenþeºti au

marcat Ziua Internaþionalã a Studenþilor.

A fost o zi deosebitã, cu atât mai mult cu cât toate evenimentele au avut loc în campus, acolo unde este ºi normal sã fie organizate când vine vorba despre manifestãri studenþeºti.

Dupã pãrerea mea a fost o reuºitã aceastã zi ºi îi felicit pe organizatori”, declarã Dacian Ciodaru, director general administrativ al Universitãþii Petroºani.

Ziua Internaþionalã a Studenþilor s-a încheiat cu o petrecere, organizatã la cantina din campus, care s-a dovedit a fi neîncãpãtoare pentru

cei aproximativ 200 de studenþi dornici de distracþie.

De menþionat cã, pe parcursul întregii zile, alãturi de studenþi s-a aflat ºi conducerea Universitãþii Petroºani, în frunte cu rectorul

avea în top mult mai multe firme/ ziare care au ocupat locuri onorante în acest TOP, ceea ce denotã cã aceastã perioadã a fost grea pentru toatã presa de la noi, cea care era consideratã ca fiind una puternicã în judeþ, pe toate palierele. În zilele urmãtoare vom publica lista tuturor firmelor din Valea Jiului care se aflã în TOP 2013, al Camerei de Comerþ ºi Industrie Hunedoara. Cu aceastã ocazie locuitorii Vãii Jiului pot afla cui se pot adresa în caz de nevoie, pentru cã multe dintre acestea sunt necunoscute, drept pentru care de multe ori cetãþenii sau deplasat în alte zone pentru cã nu aveau informaþiile cu privire la existenþa firmelor care activeazã în Valea Jiului. În plus, se naºte o stare de bine când vezi cã în locul considerat defavorizat, locul unde nu se întâmplã prea multe existã un potenþial uriaº, existã elitã economicã ºi prin urmare speranþe de viitor. Doar sistemul sã-i lase liberi pe aceºti oameni de afaceri sã se consolideze!

Ziua UNESCO, marcatã ºi în judeþul Hunedoara

U

n bilanþ al sãpãturilor arheologice precum ºi perspectivele de viitor de la cetãþile dacice din muntii Oraºtiei au fost prezentate de cãtre specialiºti în cadrul unei acþiuni care a avut loc la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva. Evenimentul s-a desfãºurat cu ocazia zilei patrimoniului mondial UNESCO din Romania, care este marcatã an de an la data de 16 noiembrie.

Cetãþile Dacice din munþii Orãºtiei au fost incluse în patrimoniul UNESCO încã din anul 1999. Având în vedere cã ziua de 16 noiembrie a fost declaratã ziua patrimoniului mondial UNESCO din România, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva a organizat o acþiune la sfârºitul sãptãmânii trecute pentru a marca aceastã zi. “Muzeul devean a organizat acest eveniment cu o serie de prezentãri în care se pot vedea câteva lucruri interesante despre cetãþile dacice din munþii Orãºtiei ºi nu numai”, a declarat Cristina Bodor, cercetãtor ºtiinþific MCDR Deva.

Ileana FIRÞULESCU Aron Poantã. ªi, pentru cã manifestarea a fost o reuºitã meritã sã-i nominalizãm ºi pe organizatori, Liga Studenþilor, Sindicatul Studenþilor, Asociaþia Studenþilor Basarabeni ºi UPET, iar parteneri au fost UNSR, Direcþia Judeþeanã de Tineret ºi Sport, ºi Casa de Culturã a Studenþilor.

17 noiembrie a fost declaratã, oficial, Ziua Internaþionalã a Studenþilor în anul 1941, la doi ani dupã ce nouã studenþi ºi profesori au fost executaþi de autoritãþile naziste pentru cã au îndrãznit sã protesteze împotriva sistemului.

Marius MITRACHE

În cadrul evenimentului a fost prezentat un bilanþ al sãpãturilor arheologice de la cetãþile dacice din munþii Orãºtiei precum ºi perspectivele de dezvoltare a acestui sit. “Ne dorim sã deschidem încã douã trasee de vizitare ºi dorim sã implementãm acel proiect privind accesarea de fonduri europene ºi vrem sã amenajãm ºi drumul de la Valea Albã de 4 km, pentru cã odatã ce avem un drum asfaltat, fluxul de turiºti va fi dublu decât cel de astãzi”, a afirmat ºi Vladimir Brilinsky, administrator al Cetãþilor Dacice.

De altfel, ºi jandarmii hundoreni au prezentat câteva bune practici în gestionarea patrimoniului UNESCO, practici preluate de la partenerii elvetieni, în cadrul unui parteneriat încheiat între Inspectoratul de Jandarmi Hunedoara ºi jandarmii montani din Elveþia. ªi, sâmbãtã, 16 noiembrie, doritorii au putut vizita gratuit expoziþia „Zona capitalei Regatului Dac. O istorie spusã de arheologie”.

Luiza ANDRONACHE

10 Politic

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

Baconschi ºi Funeriu la Petroºani

„V

om intra în Schengen când vom ajunge noi la guvernare!” sau „Mã mir cã profesorii ies în stradã, cã ºtim cã miºcarea sindicalã e de partea Guvernului!” - sunt douã dintre rãspunsurile la întrebãrile celor doi foºti miniºtri veniþi la Petroºani. Teodor Baconschi ºi Daniel Funeriu au venit sã inaugureze sediile Partidului Miºcarea Popularã din Valea Jiului.

Diana MITRACHE

S

chengen e departe

Veniþi în Valea Jiului ca sã inaugureze douã dintre sediile de partid din Petrila ºi Petroºani, Daniel Funeriu, Teodor Baconschi le-au vorbit celor din Miºcarea Popularã despre cât de importante sunt investiþiile în minerit, dar ºi despre viitorul þãrii. Fostul ministru de externe a spus cã România mai are de aºteptat în privinþa aderãrii la Schengen, deºi pe vremea sa era întocmit un calendar al aderãrii. „Aveam acest calendar, 31 oct 2012 – 31 martie 2013.

Puciul de anul trecut care a scãzut radical credibilitatea României ºi tot ce s-a întâmplat de atunci încoace, ne-a pus în situaþia de a fi ºi mai departe de acest obiectiv. Pentru interesul României, orice politician trebuie sã se batã pânã în pânzele albe, de aceea Schengen fãrã termen

cum a zis Barosso, dupã 2014, sã mai vedem 2015....Mi-ar pãrea rãu ca PMP când vine la guvernare sã ne bage în Schengen, dar mi-e teamã cã aºa va fi”, a declarat Teodor Baconschi, fost ministru de externe al României. În ce priveºte situ-

aþia profesorilor, care ies în stradã ºi ameninþã cu greva generalã ºi blocarea anului ºcolar, fostul ministru Funeriu a spus la Petroºani cã reprezintã un semnal de alarmã. „Eu mã mir. Adicã 2 ani de guvernare nu am avut nicio zi de grevã generalã în condiþii foarte grele, ºi acum cã PSD a bãgat în Senat, foºti lideri sindicali (miºcarea sindicalã e aservitã PSD-ului, sã ne înþelegem), eu mã mir. ªi asta înseamnã cã a ajuns cuþitul mai departe de os. Înseamnã cã, cu toatã aservirea sindicalã spre PSD, ei vor grevã generalã”, aprecizat Daniel Funeriu, fost ministru al Educaþiei.

Foºtii miniºtri, veniþi în Valea Jiului au susþinut ºi ideea

mineritului, dar au descoperit ºi ei, ca toþi cei care au venit în campanii în Valea Jiului în ultimii 20 de ani, cã acest lucru se poate face cu investiþii ºi le-au cerut baronilor din judeþ sã „micºoreze ºpaga”, pentru a atrage investitori, aºa cum au fãcut alte zone ale þãrii. „Trebuie sã ne confruntãm cu un adevãr. Mineritul de cãrbune e deja în secolul XIX. Unii spun cã e o formã de energie, care trebuie reinventatã sã recurgem din nou. Trebuie investiþii noi în Valea Jiului.

Trebuie aduºi investitori, pentru cã pânã acum, în toate judeþele roºii nu a cãlcat picior de investitor strãin.

Din cauza baronilor

membrilor sãi.

Cam acest mesaj încercãm sã-l transmitem, ºi prin aceastã aþcþiune, în interiorul partidului.”, a declarat Dorin Gligor, preºedintele PD-L Hunedoara. Filiala din

Hunedoara PD-L a organizat sâmbãtã, 16 noiembrie, alegeri pentru desemnarea candidatului partidului pentru alegerile prezidenþiale din 2014.

Scrutinul a fost monitorizat de observatori

M

inerit cu investiþii ºi fãrã ºpãgi!

roºii, foºtii comuniºti, care controleazã aceste judeþe, de 40 de ani cum e la Argeº. De ce s-au putut duce investitori strãini cu sutele ºi cu miile la Sibiu, Braºov, Arad, Cluj sau în alte locuri? Pentru cã nu i-au respins spunându-le cã li se face o favoare cã investesc aici ºi sã le dea 50%. De mafia asta trebuie sã scãpãm, de aceea e groaznic când vezi cã ei prin regionalizare înþeleg întãrirea puterii acestor baroni penali,.

Care sufocã populaþii întregi ºi nu miºcã nimic în aceste judeþe fãrã ºpagã într-o piramidã mafiotã pânã la aceºti oameni”, a spus Baconschi la Petroºani.

Predoiu, „la mustaþã”, în faþa lui Falcã

D

emocrat - liberalii hunedoreni ºi-au ales, în week-end-ul trecut, candidatul pentru alegerile prezidenþiale ce se vor desfãºura anul viitor. Acesta este Cãtãlin Predoiu care a obþinut cu doar 2 voturi mai multe decât Gheorghe Falcã.

Mircea NISTOR Fostul ministru al Justiþiei a primit 707 voturi iar primarul Aradului 705, alte 12 voturi fiind anulate. În cele 6 secþii de votare deschise în judeþul Hunedoara, dintre care una ºi în Valea Jiului, la Petroºani, sau prezentat 1.424 de membri ai PD-L Hunedoara, dintre cei circa 3.000 aºteptaþi la urne.

“Consider cã scrutinul de sâmbãtã a fost o acþiune binevenitã pentru organizaþia noastrã. Membrii noºtri au putut alege,

în cunoºtinþã de cauzã, candidatul potrivit pentru alegerile prezidenþiale.

Un lider puternic se sprijinã pe calitatea

individualã a membrilor sãi, cum ºi un partid de valoare trebuie sã aibã un lider agreat ºi acreditat de marea majoritate a

de la centru, printre aceºtia aflându-se Raluca Þurcan, Roberta Anastase, Gheorghe Ialomiþeanu, Ioan Oltean, Dorin Florea sau Mircea Hava.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Politic 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

Nu merg la ºcoalã pentru cã n-au bani de navetã

F

ostul ministru al Educaþiei, Daniel Funeriu, aflat în Valea Jiului pentru a inaugura sediile Partidului Miºcarea Popularã, a declarat la Petroºani cã sunt zeci de mii de elevi care nu pot beneficia de educaþie pentru cã puterea actualã nu le-a mai dat banii necesari navetei.

Maximilian GÂNJU Consilierul prezidenþial a fãcut mai multe declaraþii cu privire la situaþia de astãzi a învãþãmântului ºi s-a declarat un susþinãtor al învãþãmântului preuniversitar privat dupã ce a vizitat o grãdiniþã privatã care funcþioneazã pe lângã o bisericã penticostalã din municipiul Petroºani. Daniel Funeriu susþine cã guvernanþii de astãzi nu sunt interesaþi de educaþie ºi a dat exemplu situaþia copiilor care nu-ºi primesc banii necesari navetei. „Vreau sã atrag atenþia ºi sã somez Guvernul României sã dea banii de navetã copiilor.

Domnul prim-ministru, lãsaþi-o mai moale cu ºpaga pesediºtilor ºi daþi banii de navetã copiilor. Sunt zeci de mii de copii din România care nu ºi-au primit banii de navetã, sunt zeci de mii de copii din România care nu pot sã meargã la ºcoalã pentru cã statul nu le mai plãteºte banii de navetã. În perioada crizei, Guvernul Boc, în cea mai neagrã perioadã a crizei, niciodatã nu a întârziat un leu din naveta copiilor. Repet, aºadar, doctor Victor Viorel, mai taie ºpaga pesediºtilor tãi ºi dã-le banii de navetã copi-

ilor”, declarat Daniel Funeriu.

B

uget de crizã

Fostul ministru din guvernarea Boc a mai

spus cã sub nici o formã bugetul Educaþiei nu va primi 6 la sutã din PIB, aºa cum cere elevii ºi studenþii care au protestat sãptãmâna trecutã. „Vor primi probabil 6 la sutã plagiatorii lui

dr. Victor Viorel. Nu vedeþi cã parlamentarii lor sunt evazioniºti cu zeci de milioane de euro? Nu vedeþi cã nu se colecteazã banii, nu vedeþi cã fac rectificãri bugetare. Atunci când am condus Minsterul Educaþiei nu s-a întâmplat nicio zi sã nu aibã copiii bani de navetã, nu a fost nicio zi în care cadrele didactice sã aibã întârzieri la plata salariilor, graþie Legii Educaþiei, de doi ani de zile nu aþi mai auzit în România de ºcoli care sã nu poatã sã îºi plãteascã întreþinerea. În educaþie, doctor Victor Viorel are mare noroc cu legea pe care am dat-o, cã altfel nu ºtiu ce ar face. Dacã o sã pice Victor Viorel cât mai repede, sã dãm jos acest Guvern ºi atunci avem o ºansã,

altminteri nu”, a mai spus Funeriu.

I

mpresionat de o grãdiniþã privatã din Petroºani Fostul ministru al Educaþiei, Daniel Funeriu, a vizitat o grãdiniþã care funcþioneazã pe lângã o bisericã penticostalã din Petroºani ºi s-a arãtat impresionat de dotãri cât ºi de nivelul de pregãtire oferit de unitatea preºcolarã.

Consilierul prezidenþial Daniel Funeriu, ministru al Educaþiei în guvernarea Boc, a cerut actualului guvern sã aplice Legea Educaþiei aduptatã de fosta putere ºi sã aloce fonduri ºi unitãþilor de învãþãmânt preuniversitare private. Funeriu s-a arãtat mulþumit de

faptul cã proiectul sãu privind “grupe zero” îºi aratã acum roadele ºi cã a fost menþinut ºi de actualul ministru al învãþãmântului. Daniel Funeriu a spus la Petroºani cã grãdiniþa pe care a vizitat-o ar fi primit, dacã legea ar fi fost aplicatã, circa 120 de mii de lei anual, bani care ajutau foarte mult în condiþiile în care unitatea de învãþãmânt funcþioneazã de 18 ani doar din sponsorizãri ºi ajutor extren. „Doctor Victor Viorel ar fi bine sã mai lase ºpãgile cãtre pesediºti ºi sã dea bani la educaþie”, a afirmat Funeriu. Fostul ministru a mai spus cã indiferent de unitatea de învãþãmânt, de stat ori privatã, elevul trebuie sã primeascã aceeaºi sumã din bugetul de stat pentru educaþia sa.

Partidul Miºcarea Popularã are organizaþii ºi în Valea Jiului

F

ormaþiunea politicã recent înfiinþatã are mulþi susþinãtori în Valea Jiului, dacã ne raportãm la numãrul celor care au participat la ceremonia de inaugurare a celor douã sedii de partid deschise la Petrila ºi Petroºani.

Preºedintele Organizaþiei Judeþene a Partidului Miºcarea Popularã, Alexandru Lãutaru, s-a arãtat impresionat de numãrul mare de participanþi ºi spune cã doreºte ca în Valea

Maximilian GÂNJU Partidul condus în judeþul Hunedoara de fostul inspector general ºcolar, Alexandru Lãutaru, a adunat, la deschiderea celor douã sedii de partid din Petroºani ºi Petrila, zeci de simpatizanþi, unii dintre ei optând pentru a-ºi face adeziune chiar la inaugurare.

Jiului, formaþiunea pe care o conduce sã aibã un nucleu puternic.

La inaugurarea celor douã sedii au luat parte Daniel Funeriu, fondatorul Fundaþiei Miºcarea Popularã, dar ºi Teodor Baconschi ºi

Cristian Petrescu din partea Comitetului de Iniþiativã Naþionalã a PMP. Formaþiunea are în judeþul Hunedoara aproximativ 600 de membrii iar singurele localitãþi în care încã nu existã un sediu al PMP sunt Uricani ºi Geoagiu.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

Descentralizare: Guvernul ne repartizeazã la Timiº.

Oficialii CJ Hunedoara ar vrea cu Alba

P

roiectul legii descentralizãrii a fost finalizat, iar pentru acesta Guvernul îºi va asuma rãspunderea în parlament în data de 19 noiembrie. Potrivit acestui proiect, judeþul Hunedoara ar urma sã fie inclus în regiunea de Vest, cu Timiº, Arad ºi Caraº – Severin, în timp ce oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara ar fi preferat regiunea ce cuprinde judeþele Alba ºi Sibiu pe care le considerã mai apropiate de Hunedoara.

Carmen COSMAN Proiectul legii descentralizãrii a fost adoptat la finele sãptãmânii trecute de Guvern, iar textul a fost trimis Parlamentului pentru a fi adoptat, prin angajarea rãspunderii Guvernului, într-o ºedinþã comunã, în data de 19 noiembrie.

De asemenea, tot în data de 19 noiembrie, dar cu câteva ore mai devreme se vor discuta eventualele amendamente, care pot fi formulate pânã luni seara. Potrivit proiectului de act normativ se pãstreazã prima formã de regionalizare discutatã, în care judeþul Hunedoara va fi inclus în Regiunea Vest, cu Arad, Timiº ºi Caraº – Severin.

Asta dupã ce s-a mai

discutat o formã de reorganizare, în care Hunedoara ar fi fost aºezatã alãturi de Alba ºi Sibiu, mult mai agreatã de oficialii hunedoreni. „Eu, sincer, aº opta pentru o regiune cu Sibiul ºi Alba. Suntem mai apropiaþi chiar ºi cultural, nu numai ca ºi tradiþii. Pe mine m-a dezamãgit foarte mult poziþia celor de la Timiºoara în legãturã cu Direcþia de Finanþe. Or, poziþia asta o vom avea mereu. Nu e una de cooperare ºi colegialitate, ci una de a pune piciorul în prag, cã avem un socru pe acolo…Iar asta nu ne avantajeazã”, este de pãrere Tiberiu Balint, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. El considerã cã riscãm sã fim oaia neagrã, ºi nu pe

criterii economice, roi de dezvoltare unitarã a judeþelor în interiorul regiunii, ci pe cel de clientelism politic.

administrarea unitãþilor sportive ºi de tineret, a taberelor ºcolare, centrelor de agrement, caselor de culturã ale studenþilor, precum ºi a cluburilor sportive de la nivel local; dezvoltare ºi promovare turisticã; organizeazã ºi desfãºoarã activitãþi educative extraºcolare/de tip

de inspecþie ºi control trec la autoritãþile locale, centrele de aparaturã medicalã, centrele de tratament, centrele medicale ºi ambulatorii de specialitate vor trece în subordinea autoritãþilor locale. În cadrul procesului de descentralizare nu va intra Casa Naþionalã de Asigurãri

nonformal prin cluburile copiilor, protejarea patrimoniului cultural de pe teritoriul judeþului, implementarea programelor judeþene în domeniul tineretului ºi sportului Ministerul Sãnãtãþii va avea Direcþiile Judeþene de Sãnãtate publicã, fãrã funcþia

de Sãnãtate ºi nici ambulanþele.

De la Ministerul Agriculturii vor fi transferate în subordinea autoritãþilor locale direcþiile judeþene fãrã unitatea fito-sanitarã, oficiile judeþene de studii pedologice ºi agronomice, casele

C

e prevede descentralizarea Potrivit proiectului de act normativ pe care Guvernul vrea sã-ºia sume rãspunderea, descentralizarea cuprinde mai multe aspecte.

Astfel, în competenþele autoritãþilor publice locale vor intra: serviciile de sãnãtate publicã la nivel judeþean, administrarea plajelor turistice maritime ºi fluviale, ale râurilor, pâraielor, administrarea sistemelor de gospodãrire a apelor, protecþia mediului, pescuit ºi acvaculturã,

Urzici în noiembrie?! Ei bine, este posibil!

C

ã timpul ºi vremurile s-au dat de tot peste cap, ºtim deja ºi auzim mai ales de la tot felul de specialiºti ºi cercetãtori ai încãlzirii globale, dar de ceva timp putem vedea asta cel mai bine în piaþã.

Nutriþioniºtii care scriu pe site-uri de specialitate ne spun cã nicio primãvarã nu trebuie sã treacã fãrã a mânca urzici, dar ce facem când acestea cresc ºi se culeg ºi toamna târziu?! Ei bine, profitãm de ocazie ºi le gãtim.

Luiza ANDRONACHE

În Piaþa agroalimentarã de la Vulcan îl întâlnim pe nea’ Gogu, care mai face ºi el un ban când vinde verdeaþã din grãdina proprie, vara fructe de

pãdure, iar toamna ciuperci culese de el.

Acum, însã, l-am gãsit cu taraba plinã de urzici, plante care de altfel cresc ºi se culeg primãvara.

“Vã spun drept cã le-am cules dintr-o vale, aproape de apã,

pentru cã acolo cresc mai bine. Eu le-am cules cu mâna mea vineri ºi azi, sâmbãtã, le-am adus sã le vând dupã ce am oprit ºi eu o plãsuþã. Toatã lumea mã întreabã cum de le-am gãsit acum, dar dupã ce se mirã un

pic, cumpãrã câteva grãmezi. Le dau ieftin, sã ºtiþi, un leu grãmada”, ne-a declarat domnul Gogu.

Pentru ca nu sunt pretentioase, nu trebuie udate si nici plivite, urzicile cresc peste tot, fara sa fie semanate de cineva.

Le poti vedea peste tot, pe langa garduri, pe marginea drumurilor si a apelor, in gradini si livezi, pe dealuri si chiar mai sus, in zona alpina.

Datorita continutului bogat de vitamine si minerale, urzicile sunt

folosite, inca din cele mai vechi timpuri, atat ca aliment, cat si ca medicament, pentru detoxifierea organismului si regenerarea lui.

Urzicile contin vitamine, A, B2, C, K, minerale, calciu, fier, magneziu, siliciu, clo-

agronomului. De asemenea, camerele agricole actuale, care sunt în subordinea consiliilor judeþene, se vor reuni într-o structurã care se va numi Oficiul Judeþean Agricol ºi care va trece sub autoritatea Consiliului Judeþean.

De asemenea, de la ministerul Mediului va pleca în teritoriu Agenþia Judeþeanã pentru protecþia Mediului, care va intra în subordinea Consiliului Judeþean ºi Agenþia pentru Pescuit ºi Acvaculturã.

Autoritatea Naþionalã pentru Turism va trece la Consiliile Judeþene, care vor avea competenþe de autorizare ºi clasificare în turism.

Ministerul Educaþiei va fi cel mai puþin implicat în procesul de descentralizare, existând o singurã prevedere, cea privind învãþãmântul tehnic ºi profesional.

Inspectoratele ºcolare nu se descentralizeazã.

rofila ºi substante proteice.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

Haine de iarnã

De la pitici pânã la seniori, de la second hand sau noi

C

hiar dacã e iarnã ºi piticii trebuie sã fie gros îmbrãcaþi ºi la modã. Iarna se apropie cu paºi repezi, iar oamenii sunt în febra cumpãrãturilor. ªi copiii trebuie sã fie îmbrãcaþi corespunzãtor în sezonul rece. Aºa cã la magazinele de profil s-a început deja aprovizionarea cu hãinuþe pentru juniori.

Monika BACIU ”Pentru fetiþe aºteptãm sã primim paltonaºe, gecuþe de iarnã. Pentru bãieþi avem geci de fîº, pantaloni mai groºi, deci ce este specific sezonului. Pãrinþii cautã ºi costume întrgi ºi gecuþe sau cãciuli groase cu blãniþe pentru sezonul rece se cautã. Preþurile sunt pentru toate buzunarele. Avem preþuri începând de la 50 de lei, la 60, 108 gecile groase, pe buzunarul tuturor”, spune Ramona, vânzãtor al unui magazin de haine destinat piticilor.

Situaþia este mult mai simplã pentru adulþi. Cumpãrãtorii au douã variante, fie îºi cumpãrã hainele noi, fie la mâna a doua. De cele mai multe ori, cumpãrãturile pentru reînnoirea garderobei se fac de la magazinele cu haine la mâna a doua. ”Iau haine de la second-hand. Sunt mult mai ieftine ºi unicat”, spune o petroºãneancã Alþii pun însã totul pe seama calitãþii. ”Sincer, la secondhanduri marfa este de mult mai bunã calitate decât cele de la magazinele cu haine noi,

unde preþurile sunt mult prea ridicate pentru buzunarele noastre celor din Valea Jiului ºi calitatea lasã de dorit”, spune o altã petroºãneancã.

Avantajele acestor magazine sunt multiple. ”Lumea vine în fiecare zi, preþurile

sunt foarte mici, atractive, în funcþie de vânzãri avem ºi reduceri, 50%, 5-3-2 lei, un leu. În general se cumpãrã hainele de iarnã, gecile, vestele, pantalonii. Avem marfã de calitate ºi unicat”, spune Adriana vânzãtoare la un magazin second

hand din Petroºani.

La polul opus sunt magazinele cu haine noi, unde preþurile sunt ceva mai ridicate. ”Acum cã au scãzut temperaturile, vine lumea sã cumpere haine, cizme, paltoane, ceea ce avem.

Preþurile sunt de la 300 de lei în sus, spre exemplu un palton românesc.

Avem ºi paltoane 2 în 1, adicã cu glugã la care gluca este detaºabilã. Pot fi folosite ca un palton elegant, fãrã glugã sau sport cu glugã. Cine vrea un produs de cal-

itate îl cumpãrã”, spune Simona, vânzãtor la un magazin din centrul comercial.

Chiar dacã mai puþine la numãr, existã magazine destinate în special domnilor. ”Ne-am aprovizionat cu ghete de iarnã, majoritatea sunt de piele, îmblãnite, paltoane avem la preþuri pentru toatã lumea de la 150 la 350 de lei.

Avem blugi care sunt mai groºi decât cele de varã. În mare parte avem pentru toate vârstele, dar cele mai multe sunt pentru tineret, avem ºi ghete pentru oameni mai în vârstã.

O pereche de ghete îmblãnite de piele costã între 180-200 de lei, care cred eu cã e un preþ bun”, spune Ildi.

Preþurile hainelor de iarnã variazã de la un magazin la altul. O þinutã completã pentru sezonul rece poate ajunge la 1000 de lei pentru adulþi ºi 300400 de lei pentru copii.

Încã un om de valoare a fost rãsplãtit

L

ucreþia Râmbetea a ajuns la Deva tocmai din inima munþilor Orãºtiei. Îmbrãcatã în costum popular, în semn de preþuire pentru cei care aveau sã o cunoascã, domnia sa a rãspuns invitaþiei de a fi cunoscutã, de a vorbi despre munca sa ºi de a primi mulþumirile noastre, ale tuturor.

Chiar în ziua în care atenþia tuturor este îndreptatã cãtre Patrimoniul Mondial UNESCO, doamna care a avut în grijã, o grijã de mamã am putea spune, Sarmizegetusa Regia a devenit centrul atenþiei publice. Lucreþia Râmbetea a înconjurat pãmântul odatã ºi jumãtate pe la Ecuator. Pe jos! Prin ploaie sau pe arºiþa verii, prin zãpadã, pânã la genunchi sau prin noroaiele munþilor, a plecat zilnic de acasã pentru a-ºi face datoria, fãrã sã aºtepte vreo rãsplatã pentru asta. S-a întâlnit cu toate jivinele pãdurii ºi nu s-a temut de ele. În fiecare zi pleca de

acasã ºi batea, cu piciorul 7 kilometri pânã la locul ei de muncã. Acolo cosea iarba, iar unde nu putea o smulgea cu mâna. Curãþa monumentele de muºchi ºi întreg locul de mizeriile lãsate de turiºti. A mãturat toamnã de toamnã frunzele cãzute pe monumente, întro luptã inegalã cu vântul care le aducea înapoi. În spinare avea totdeauna o straiþã cu pliante ºi insigne pe care le oferea turiºtilor spre cumpãrare, fãcând ºi marketing pentru cetãþile dacice din munþii Orãºtiei.

Seara revenea acasã, tot pe jos ºi tot 7 kilometri, indiferent de vitregiile vremii. De data asta la deal

ªEFA. Ascultã de ea ºi îi urmeazã sfaturile care totdeauna sunt bune. Numai ea ºtie cum trebuie curãþat drumul pavat, numai ea ºtie cum trebuie cãrate frunzele

pe la Feþele Albe. 14 kilometri pe zi. 14 kilometri pentru o singurã cauzã. De 17 ani. Acum se pregãteºte de pensionare ºi vine din când în când acolo. Toþi cei care, acum, îngrijesc locul ei drag, îi spun, cu respect,

adunate.

Au fost prezenþi colegi de serviciu, prieteni sosiþi de la Bucureºti ºi Cluj special pentru a o felicita pe aceastã româncã minunatã.

14 Program & Horoscop

11:30 Profesioniºtii... (r) 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România 21:00 Distractis

10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã!

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Apropo TV (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cutremur sub gheþuri 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Masterchef - Proba celebritãþii 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Homeland

21 martie *** 20 aprilie Deºi treceþi printr-o perioadã dificilã pe plan financiar, reuºiþi sã rãmâneþi optimist ºi încercaþi sã vã mobilizaþi partenerii de afaceri. Sunteþi predispus la accidente. Daþi dovadã de prudenþã în tot ce faceþi.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Viaþã de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Viaþã de împrumut (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Viaþã de împrumut 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

În prima parte a zilei, sunteþi nemulþumit de tot ce se petrece ºi aveþi tendinþa de a contrazice pe toatã lumea. Acordaþi mai multã atenþie familiei ºi, mai ales, partenerului de viaþã. Împreunã puteþi rezolva o problemã financiarã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Sunteþi tentat sã vã angajaþi în mai multe activitãþi în acelaºi timp. Nerãbdarea ºi nervozitatea vã pot reduce randamentul. Fiþi foarte atent în activitatea profesionalã, pentru a evita întârzierile ºi greºelile, care vã pot atrage reproºuri din partea ºefilor.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Ucraina Franþa 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Ucraina Franþa 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat Champions League 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat Champions League 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Champions League 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport

*** 21 mai

22

Se pare cã nu sunteþi în apele dumneavoastrã. Nu vã asumaþi noi responsabilitãþi, pentru cã riscaþi sã vã irosiþi energia.

Sunteþi predispus la stãri depresive ºi accidente vasculare.

Pãstraþi-vã calmul!

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

aprile

22

V-aþi propus sã faceþi ceva folositor pentru casã. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie. În partea a doua a zilei s-ar putea sã aveþi mici probleme de sãnãtate, trecãtoare. Acordaþi mai mult timp odihnei ºi relaþiilor sentimentale.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Pastila Vouã (r) 15:00 Triunghiul dragostei (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Este posibil sã aveþi probleme de sãnãtate din cauza oboselii acumulate ºi a stãrii de tensiune în care vã aflaþi. Ar fi bine sã reduceþi ritmul de muncã ºi sã vã dozaþi efortul.

21 ianuarie *** 20 februarie

În cursul dimineþii sunteþi puþin cam agitat ºi nu reuºiþi sã vã controlaþi impulsivitatea. Riscaþi sã provocaþi discuþii aprinse.

Dedicaþi-vã activitãþilor de rutinã.

De asemenea, ar fi bine sã circulaþi cu prudenþã.

Se pare cã deveniþi irascibil din cauza schimbãrilor de program.

Dacã nu vã temperaþi nervozitatea, riscaþi sã stricaþi relaþiile cu colegii de serviciu ºi cu partenerul de viaþã.

Concentraþi-vã asupra activitãþilor ce nu suportã amânare!

23 august *** 22 septembrie Se anunþã o zi tensionatã, din cauza colaborãrii dificile cu un partener de afaceri. Se pare cã aveþi opinii diferite în ceea ce priveºte o investiþie importantã.

Temperaþi-vã impulsivitatea.

Dacã reuºiþi sã evitaþi o ceartã, situaþia se va rezolva.

23 octombrie *** 22 noiembrie Aveþi tendinþa de a deveni impulsiv. Fiþi prudent în tot ce faceþi.

Dupã-amiazã primiþi o sumã importantã de bani. S-ar putea sã fie vorba despre o recompensã pentru rezultatele bune pe plan profesional.

21 decembrie *** 20 ianuarie Deveniþi irascibil din cauza surmenajului. Evitaþi activitãþile care necesitã efort ºi putere de concentrare. Puteþi sã vã ocupaþi de probleme casnice. Nu rãspundeþi la provocãri.

21 februarie *** 20 martie S-ar putea sã aveþi o discuþie aprinsã cu o persoanã tânãrã ºi sã spuneþi cuvinte jignitoare la adresa acesteia. Existã pericolul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie. Amânaþi cãlãtoriile.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

Euro, stabil la 4,45 lei

tãmânii sã

L

eul rãmâne foarte sensibil la evoluþia perechii euro/dolar, chiar dacã starea economiei româneºti dã semne clare de redresare, conform INS avansul luat de PIB în primele nouã luni fiind de 2,7%.

Conform Eurostat, România a înregistrat în trimestrul al treilea cea mai puternicã creºtere economicã din Uniunea Europeanã, în timp ce economia zonei euro a cunoscut una de doar 0,1%, dupã ce a ieºit în trimestrul al doilea dintr-o recesiune prelungitã.

Astfel, cursul euro a

izânduse în jurul pragului de 4,45 lei, astfel cã la închidere cotaþiile din piaþã erau de 4,45 – 4,4530 lei, faþã de 4,4520 – 4,4550 lei, la deschidere.

Volatilitatea redusã a cursului euro s-a reflectat

apreciind cã economia americanã încã are nevoie de ajutorul Rezervei Federale, care se ridicã lunar la 85 miliarde de dolari. În aceste condiþii, investitorii considerã cã prima reducere a injecþiilor de lichiditate în economia SUA ar putea avea loc, cel mai devreme, în martie, chiar dacã ultima întâlnire a comitetului de politicã monetarã a Fed, cu Ben Bernanke la butoane, se va desfãºura între 17 ºi 18 decembrie.

La Sibiu, euro s-a tranzacþionat pe decembrie la 1,3368 – 1,3505 dolari, pe martie la 1,335 – 1,349 dolari iar pe iunie la 1,34 – 1,342 dolari.

Uncia de aur cu scadenþa luna viitoare nu a mai tracut de pragul de 1.300 dolari, preþurile futures fluctuând între 1.262,90 ºi 1.293 dolari.

Analiza cuprinde perioada 11 – 15 noiembrie.

coboare la 3,6038 lei.

Volatilitatea perechii euro/dolar s-a redus la culoarul 1,33 – 1,35 dolari, piaþa americanã închizându-se vineri la 1,3459 dolari, dupã ce în cursul dimineþii a fost atins maximul de 1,3504 dolari.

Revenirea euro la 1,35 dolari s-a datorat reacþiilor apãrute în piaþã dupã declaraþiile fãcute joi de Janet Yellen, vicepreºedintele actual al Rezervei Federale americane, propusã de administraþia Obama pentru preluarea funcþiei de preºedinte, dupã retragerea lui Ben Bernanke. În cursul interviului de Colecþionar serios, cumpãr: confirmare din fotografii vechi ºi cãrþi poºtale cu cadrul Comisiei subiect CFR: locomotive, trenuri, monetare a gãri etc.

Ofertã serioasã.

Senatului SUA, Relaþii la telefon: Janet Yellen, 0725627320 care este o promotoare a programului de relaxare cantita- Societate comercialã organizeazã la tivã, a declarat sediul SC LUX GUARD PROTECcã „am progreTION SRL din Vulcan, Bdul Mihai sat bine, dar mai Viteazu, Bl. 91, parter, curs de foravem de mers mare profesionalã pentru pentru a recâºtiga terenul AGENT DE SECURITATE pierdut în crizã ºi Informaþii suplimentare în recesiune“, la tel. 0786139650

CUMPÃRÃRI

revenit, dupã aproape o lunã, peste pragul de 4,46 lei. Dacã la finalul sãptãmânii precedente media a fost de 4,4424 lei, lunea trecutã aceasta a sãrit la 4,4531 lei.

Maximul de 4,4619 lei a fost înregistrat la jumãtatea sãptãmânii, pentru ca în urmãtoarele douã zile euro sã coboare pânã la 4,4502 lei.

Ultima ºedinþã a sãptãmânii a fost foarte calmã, transferurile, reduse ca volum, real-

ºi în preþurile futures de la Sibiu, unde tranzacþiile pe decembrie s-au realizat la 4,45 – 4,4644.

Cel mai ridicat curs al dolarului s-a înregistrat marþi, 3,3267 lei, pentru ca vineri acesta sã coboare la 3,3101 lei, medie apropiatã de cea de la finalul sãpãtãmânii precedente.

Francul elveþian a urcat miercuri la 3,6227 lei, faþã de media de luni care a fost de 3,6129 lei, pentru ca la sfârºitul sãp-

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264.

Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme.

Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

SERVICII

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

ÎNCHIRIERI

Ofer spre închiriere apartament cu douã camere mobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã. Chiria la faþa locului.

Telefon: 0722.156.113

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm.

Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 Noiembrie 2013

Turist prin grãdina vecinului

L

ocuitorii de pe Slãtinioara vor asfalt.

Momârlanii care au case în zona Slãtinioara de la liceul de Informaticã spre Muzeul Momârlanului cer administraþiei locale de la Petroºani sã le amenajeze drumul corespunzãtor. Oamenii pun totul pe seama turiºtilor.

Monika BACIU ”Ar trebui sã se facã rigolele ca sã nu mai meargã apa pe drum ºi când vine ploaia spalã tot.

Faþã de alte drumuri e acceptabil, dar turiºtii vor ceva ca la ei. Unde sunt gropi ar trebui sã fie pietruit”, spune Elena Mãlinescu, locuitor al strãzii Slãtionioara.

Edilul municipiului Petroºani spune cã anul trecut s-a intervenit la

reabilitarea, parþialã a drumului, însã acesta împreunã cu alte câteva drumuri sunt incluse într-un program de asflatare. ”În porþiunea respectivã am intervenit ºi anul trecut ºi anul acesta cu pietriº, am fãcut o amenajare temporarã. Vom vedea pentru cã noi vrem sã asfaltãm toate drumurile care duc spre comunitãþile sãteºti din Petroºani, deja am fãcut un studiu de fezabilitate”, a precizat edilul Tiberiu Iacob

Ridzi.

Drumul duce spre unul dintre cele mai importante obiective turistice ale municipiului Petroºani, mai exact spre Muzeul Momârlanului. Edilul spune cã... ” Tocmai de aceea avem în plan asfaltarea tuturor drumurilor care sunt patru la numãr, Slatinioara, Dalja Mare, Dalja Micã, Sãlãtruc ºi Roºia ”, a mai precizat Ridzi.

Oamenii din zonã se mai plâng de faptul cã traseele turistice ce duc spre Masivul Parâng nu sunt amenajate corespunzãtor, iar turiºtii veniþi din alte locuri se

Shopping la Viena cu plecare din Petroºani

S

hopping la Viena. Agenþiile de turism din Valea Jiului oferã pentru perioada sãrbãtorilor de iarnã pachete variate. Astfel, persoanele care doresc sã îºi facã cumpãrãturile la Viena pot face acest lucru apelând la agenþiile de turism din Valea Jiului.

Monika BACIU Pachetul costã 190 de euro de persoanã, iar plecarea este din Petroºani.

Viena este impodobita cu 2,5 milioane de beculete, acestea fiind montate in centrul orasului, pe cele aproximativ 40 de strazi comerciale.

Targul de Craciun din Viena are o traditie veche de peste 700 de ani. In anul 1296, Imparatul Albrecht I si-a dat acordul pentru deschiderea unei piete speciale, care sa functioneze pe toata durata lunii decembrie. Targul cel mare se desfasoara in imediata apropiere a Primariei, targul de la Rathaus, acolo unde in sunetele colinzilor si ale muzicii vieneze, comerciantii ii imbie pe localnici si turisti cu adevarate min-

unatii dedicate sarbatorilor de iarna.

Lumanari parfumate si incrustate cu felii de fructe si scortisoara, vase de lut, zeci de sortimente de dulciuri, mezeluri traditionale, castane coapte, papusi imbracate in port traditional, globuri si beteala, decoratiuni pentru casa si gradina, manusi, fulare si caciuli … cumparatorii au de unde alege. Mai ales ca majoritatea sunt lucrate manual,

unele dintre ele fiind chiar unicat.

E aproape imposibil pentru un om, fie el austriac sadea sau turist venit special pentru targ, sa nu plece incarcat de daruri pentru cei dragi si suveniruri. Cele mai ieftine obiecte costa 2 sau 3 euro, iar cele realizate de artisti artizani ajung la peste 50 de euro.

rãtãcesc.

Mai mult localnici care þin neaparat la dezvoltarea turisticã a zonei spun cã potenþialii turiºti trebuie sã treacã prig grãdini private pentru a ajunge la munte. ”Scrie cã e cãrare turisticã, dar acolo e ceva de dorit, la pod. Nu se poate urca decât prin grãdina vecinului. Erau niºte tãbliþe

cu roºu ºi alb, iar acum nu mai e amenajatã ºi turiºtii se rãtãcesc”, a mai spus Elena Mãlinesc. ”Nu este un traseu turistic, este o cale de acces ºi o posibilitate de a ajunge în Parâng dar nu este amenajat nimic. În principiu se poate amenaja însã vom vedea dacã vom putea prinde un proiect pe finanþare europeanã”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. În vederea realizãrii traseelor turistice municipalitatea de la Petroºani are în vedere accesarea unor fonduri europene.