Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 493

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 13 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Nepot de judecãtor

“albit” de procuror

Suspectat de braconaj >>> PAGINA A 3-A

Mizerii, beznã ºi fum pe albia Jiului >>> PAGINA A 4-A

Ruine demolate dupã 20 de ani... >>> PAGINA A 5-A

Stimulente financiare pentru cei care adoptã câini fãrã stãpân >>> PAGINA A 5-A

Ziua Naþionalã – sãrbãtoare în parc >>> PAGINA A 6-A Au plecat cu drujbele în spate

Sediul firmei omului de afaceri Emil Pãrãu, rãscolit de hoþi >>> PAGINA A 7-A Minunile Facebook-ului!

Mesajul care i-a ”luat durerea” lui Costel Avram aflat pe patul de spital >>> PAGINILE 8-9

Criza aduce Crãciunul în curtea ºcolii >>> PAGINA A 10-A

Senatorul minerilor uitã de unde a plecat >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

Nepot de judecãtor “albit” de procuror

epotul unei judecãtoare de la Curtea de Apel Alba Iulia, prins în flagrant cu droguri a fost scos din dosarul penal ca printr-o minune. Mãrturia este fãcutã de un avocat care a asistat la audierile derulate de procurori ºi a rãmas ºocat dupã ce a vãzut cum este „albit”. Tânãrul suspectat de trafic de droguri a ajuns în faþa procurorilor DIICOT dupã o acþiune a poliþiºtilor. Era minor la acea datã ºi a fost însoþit la audieri de mama lui. ªi-a recunoscut fapta, atât cã a fãcut trafic de droguri cât ºi cã este consumator. A dat chiar ºi o declaraþie la audieri iar de faþã era ºi un avocat din oficiu, însã când sã se ajungã la judecatã, toate probele împotriva nepotului judecãtoarei dispãruserã ca prin minune. Intervenþia pe lângã procuror pentru scoaterea din dosar a traficantului a fost fãcutã

de o grefierã de la Curtea de Apel, se destãinuia avocata în faþa comisarului ºef Traian Berbeceanu de la BCCOA. Nici mãcar referatul procurorilor în aceastã cauzã n-a mai ajuns la Barou, referat în care ar fi trebuit sã se regãseascã ºi numele nepotului magistratului.

atã stenograma convorbirii dintre fostul ºef al BCCOA ºi avocat Avocat: Am avut un dosar, eu am fost din

Suspectat de braconaj

n bãrbat din Petrila este suspectat de braconaj dupã ce a plecat la plimbare, susþine el, printr-un fond de vânãtoare din Petroºani. Vânãtorul suspectat cã ieºise sã braconeze în fondul de vânãtoare din zona cãtunului Dâlja din municipiul Petroºani a fost prins de poliþiºti în urma unui apel fãcut de o persoanã care l-a vãzut în fondul de vânãtoare. Bãrbatul susþine însã cã nu avea de gând sã vâneze fãrã drept, nu ºi-a folosit

oficiu… Era cu trafic, din Deva sau Hunedoara? Am fost din oficiu pentru un bãiat, era cu mama sa. A început sã-l audieze (n.r. procurorul de la DIICOT Alba) ºi apoi a venit grefiera de la DIICOT ºi a zis cã este nepotul judecãtorei nu mai ºtiu care de la Curtea de Apel. Traian Berbeceanu: Nu ºtiu, nu mai ºtiu cazul, nu-mi dau seama. Avocat: S-a distrus dosarul! Deci, copilul a dispãrut din dosar. Nu

puºca de vânãtoare ci doar ieºise la plimbare. Anchetatorii i-au reþinut atât arma cât ºi permisul de vânãtoare pânã când vor finaliza cercetãrile. „Ofiþerul de serviciu de la Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizat cum cã o persoanã a fost depistatã cu o armã de vânãtoare în fondul de vânãtoare din apropierea fostei mine Dâlja. Bãrbatul se numeºte Cristian B, în vârstã de 30 de ani, din Petrila ºi a prezentat permis de port armã,

sunt nebunã, Doamne iartã-mã! A dat declaraþie în faþa mea! Traian Berbeceanu: Da de la Alba trebuie sã fi fost! Avocat: Nu... Nu nu! Deva sau Hunedoara. Traian Berbeceanu: Nu ºtiu nicio judecãtoare de la Deva la Curtea de Apel. Avocat: Nu de la Deva, de la Alba. De la Curtea de Apel. Copilul a venit ºi a spus: da am cumpãrat ºi am ºi vândut, toatã declaraþia lui. Dupã aceea n-a mai venit referat, n-a venit soluþie, n-a venit nimic. Referatul vine de la Barou cu soluþie. Nici dupã un an n-a venit referatul. Avocata îi cere lãmuriri procurorului cu privire la caz, iar replica acestuia din urmã este nãucitoare. “A... Nu! Pãi cine crede ce spune copiluþul ãla...” Pe aceastã prezumþie a procurorului, cazul este distrus iar minorul suspectat de trafic de droguri rãmâne cu cazierul nepãtat. Maximilian GÂNJU

avea 10 cartuºe dar nu avea ºi permis de ieºire în teren, la vânãtoare. Arma a fost ridicatã pentru expertizã ºi i s-a întocmit dosar penal pentru braconaj”, a declarat inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Poliþiºtii împreunã cu administratorii fondurilor de vânãtoare fac des verificãri în zonele unde acþioneazã braconierii, mai ales dupã ce au fost descoperite mai multe cazuri de braconaj. Cel mai uluitor caz a fost înregistrat în prima jumãtate a acestui an, când un braconier a tras cu puºca chiar la ieºire din Petroºani, din marginea unui drum public, fãrã teamã cã ar putea fi prins. Braconierul a împuºcat o ciutã gestantã, însã n-a mai apucat sã o încarce în maºinã pentru cã a fost vãzut de un localnic ºi a fugit, abandonând animalul. Poliþiºtii din Petroºani au deschis un dosar penal, dar n-au reuºit sã dea de urma vinovatului. Maximilian GÂNJU

Grupare specializatã în furt de componente din infrastructura feroviarã, destructuratã de poliþiºti

inci bãrbaþi care au furat componente care erau destinate siguranþei feroviare au fost prinºi de poliþiºtii hunedoreni. Prejudiciul creat de aceºtia se ridicã la peste un milion de lei. La acþiunea de destructurare a grupãrii specializatã în lovituri pe segmentele feroviare de pe raza unor localitãþi hunedorene, au participat ºi jandarmii cât ºi poliþiºti din IPJ Hunedoara. Acþiunea a avut loc luni, iar cinci membri ai grupãrii au fost reþinuþi. „Au fost identificaþi cinci suspecþi, respectiv: Nicolae G., de 29 de ani, din oraºul Cãlan, cu antecedente penale, Marius M., de 18 ani, Constantin B., de 28 de ani, toþi din oraºul Cãlan, V.L., de 17 ani ºi Marinela P., de 19 ani, ambele din comuna Bãiþa, suspecþi cu privire la care s-a stabilit cã sunt prezumtivii autori ai mai multor furturi de rele tip fiºã de pe magistrala 200 (între Zam ºi ªibot) ºi secþia de cale feratã 202 (Simeria – Petroºani) ºi secþia 207 (Simeria – Hunedoara), fapte comise în cursul anului 2013. Prejudiciul cauzat se ridicã la 1.200.000 lei (valoare unui releu variind între 500 ºi 700 de euro). O parte dintre releele sustrase au fost valorificate ca fier vechi la o societate de colectare deºeurilor metalice din Cãlan”, declarã inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

rinºi în flagrant

Doi dintre membrii grupãrii au fost prinºi în flagrant de poliþiºti în timp ce se deplasau cu un autoturism în care transportau 53 de relee sustrase din zona Ciopeia – Subcetate. „Autoturismul folosit de suspecþi era condus de Nicolae G., de 29 de ani, din oraºul Cãlan, cu privire la care sa stabilit cã avea permisul de conducere suspendat, maºina fiind sustrasã din Austria ºi având numere de înmatriculare false”, mai aratã poliþiºtii. Doi dintre hoþi au fost reþinuþi de poliþiºti pe bazã de ordonanþã ºi sunt cercetaþi pentru furt calificat, distrugere ºi semnalizare falsã. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

Mizerii, beznã ºi fum pe albia Jiului

one de gunoaie urât mirositoare, crengi ce fumegã, rozãtoare, câini vagabonzi ºi întuneric. Acesta este peisajul de pe malul Jiului, la Petroºani, acolounde îºi duc veacul câteva familii ce locuiesc în cocioabe improvizate.

Tone de crengi uscate fumegânde, gunoi întins peste tot ºi beznã, plus maidanezi. Aºa e malul Jiului la Petroºani, în Colonie, unde stâlpii de iluminat sunt doar de decor. Nu o datã mizeriile au luat foc, pentru cã oamenii au încercat sã scape de deºeuri ºi de insecte, ori rozãtoare, iar acum spun cã noaptea e un adevãrat coºmar. Asta pentru cã în zonã nu mai au becuri ºi cei de

SMURD-ul petrilean, în pregãtire

ormaþiunea SMURD din Petrila se pregãteºte pentru a porni la drum. Astfel, în timp ce se lucreazã la repararea maºinii care va deservi acest serviciu, cei 4 componenþi selectaþi ai echipei au plecat luni la cursuri. “Înfiinþarea unei echipe SMURD a fost aprobatã, recent, de cãtre consiliul local. Aceasta va funcþiona pe lângã

unitatea de pompieri iar în prezent lucrãm la amenajarea garajului ºi la repararea maºinii. În acelaºi timp, cei selectaþi pentru cele 4 posturi pe care le va avea echipajul SMURD au plecat la un curs de specializare, la Cluj”, a precizat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

aici spun cã au cerut sã fie luaþi în seamã, dar fãrã rezultat. „Gunoaie vedeþi peste tot! Nu e luminã, noaptea ºi vine ºi îþi dã în cap.Toatã lumea vine ºi aruncã aici gunoiul. Vin cu maºinile ºi e plin de ºobolani. Uitaþi aici sunt numai case, copii mici. Primãria vine ºi aruncã gunoaiele. Am mers în audienþã la primar ºi la viceprimar ºi au zis cã vin sã punã becuri. Nu e nimic nici

Dupã cum a mai precizat edilul ºef, formaþiunea SMURD din oraºul din estul Vãii Jiului va deveni operaþionalã în luna decembrie, înainte de sãrbãtorile de iarnã. Aceasta va fi alcãtuitã dintr-o salvare ºi 4 paramedici care se vor afla 24 de ore din 24 la dispoziþia locuitorilor din Petrila. Mir cea NISTOR

acum ºi avem copiii care vin de la ºcoalã acum când se însereazã ºi nu avem nimic. Aici e stradã uitatã de lume”, spun oamenii care trãiesc acolo. Edilii locali spun cã nu mizeriile de pe albia Jiului nu provin din oraº, ci le aparþin celor din zonã. Viceprimarul Dorina Niþã recunoaºte cã acolo au fost duse crengile uscate rezultate dupã cosmetizarea copacilor din oraº, dar afirmã cã din cauza mizeriilor pe care aceºti oameni le fac, inspectorii de mediu dau mereu amenzi, pe care le achitã toatã lume. „Nu noi ducem gunoiul ºi îl depozitãm acolo, pentru cã avem un contract cu firma specializatã ºi îl ducem la groapa de gunoi. Într-adevãr, noi am

acolo depozitãm crengile ce rezultã din toaletarea copacilor. Da, asta e ceea ce facem noi, restul gunoaielor sunt aduse tot de cei care stau în zonã ºi care, vãzând cã depozitãm crengi, confundã locul cu groapa de gunoi, ceea ce face ca noi sã venim periodic ºi sã curãþãm toate gunoaiele, ca sã evitãm sã fim amendaþi de alte instituþii abilitate”, spune Dorina Niþã. Zona este un adevãrat focar de infecþie ºi albia Jiului este în pericol din cauza celor ce duc acolo mizerii. Totul se învârteºte într-un cerc vicios, iar localnicii continuã sã trãiascã precum preistoricii, dar printre tone de gunoaie, câini comunitari de toate mãrimile ºi multe rozãtoare, ori insecte pe timp de varã. Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri,

13 Noiembrie 2013

Actualitate 5

Aproape 900 de burse pentru elevi

Ruine demolate dupã 20 de ani...

u înlãturat, dupã douã decenii, pericolul. Vorbim despre proprietarii construcþiilor de lângã perimetrul fostei mine Dâlja, acolo unde sute de oameni ºi-au pus, an de an, în pericol viaþa, în timp ce cãutau fier vechi. Ruinele fostelor fabrici ºi depozite din Colonia Petroºani au fost, în sfârºit, demolate. Locul aratã acum ca dupã bombardament, însã, mult mai bine de cum au stat lucrurile de douãzeci de ani încoace. Practic, locul era un adevãrat pericol ºi, nu o datã, oamenii sãraci ºi-au pus viaþa în pericol atunci când veneau cu barosul sã sape dupã fierul din armãturi. Construcþiile periculoase au fost puse acum la pãmânt de reprezentanþii firmei care a preluat cândva construcþia, însã, doar oamenii care locuiesc în zonã au observat asta. „Au fost acum ceva vreme aici niºte

proape 900 de elevi din municipiul Petroºani vor beneficia de burse ºcolare cu o valoare totalã situatã undeva la suma de 45.515 lei

oameni în salopete cu utilaje ºi au demolat. Nu ºtiu cine erau, dar e bine cãle-au demolat”,spune o femeie care locuieºte în zonã. „Bine cã s-a terminat cu bocãnelile ºi cu toþi ciudaþii care veneau pe aici dupã fier. Acum, mãcar cã nu mai sapã sã se cadã în cap tavanele. Pot sã sape printre bolþari, dar emai liniºte”, susþine un alt om, care locuieºte în apropiere. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã nu a putut niciodatã sã ia mãsuri, deoarece clãdirile nu i-au

aparþinut niciodatã. „Ele sunt proprietate privatã. Chiar dacã firmele de care aparþin sunt în faliment sau insolvenþã, nu ºtiu exact care este statutul lor, însã, responsabilitatea este a celor care sunt proprietari, fie cã vorbim despre lichidator, sau proprietarul de drept”, a motivat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani, care nu a reuºit sã stopeze activitatea „magneþilor”, chiar dacã aceºtia au fost mereu în pericol. Construcþiile au atras mereu „magneþii”- oameni sãraci aflaþi în cãutare de fier vechi ºi, în urmã cu câþiva ani, un tânãr a fost la un pas de moarte dupã ce a fost surprins de o placã de beton, care l-a îngropat de la brâu în jos. Mai mult, oamenii care locuiesc în zonã s-au plâns mereu de pericolul pe care îl reprezentau pentru ei aceste construcþii. Pericolul, însã, a fost eliminat, iar construcþiile sunt acum la pãmânt. Diana MITRACHE

”Am primit adresele de la fiecare unitate de învãþãmânt de pe raza municipiului Petroºani prin care se doreºte aprobarea de cãtre Consiliul Local a cuantumului ºi a numãrului burselor ºcolare aferente semestrului I din anul ºcolar 2013-2014. Ele totalizeazã 877 de burse defalcate pe burse de performanþã, burse de merit, burse social”, a declarat viceprimaruol municipiului Petroºani, Dorina Niþã. Cei mai mulþi beneficiari ai burselor sunt elevii care provin din familii cu dificultãþi financiare. 677 de elevi din aceastã categorie vor beneficia de astfel de burse, în schimb performanþã educaþionalã fac doar 13 elevi din Petroºani. ”Conform solicitãrilor venite cãtre noi numãrul burselor de ajutor social totalizeazã 677, bursele de studiu 45, bursele de merit 142, iar bursele de performanþã sunt în numãr de 13. Valoarea totalã este situatã la suma de 45.515 lei”, a mai spus sursa citatã. Elevii beneficiazã din partea administraþiei locale de la Petroºani de mai multe ajutoare bãneºti. Pânã acum pentru elevi s-au alocat 281.471 lei. Sunt bani de la bugetul local, cu care administraþia susþine financiar copiii foarte sãraci, pe cei cu probleme sociale, pe cei cu merite ºi rezultate deosebite ºi care primesc burse de studiu Monika BACIU

Stimulente financiare pentru cei care adoptã câini fãrã stãpân

eprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara, care coordoneazã activitatea Serviciului Judeþean Pentru Ocrotirea Animalelor Fãrã Stãpân, se gândesc sã acorde stimulente financiare pentru cei care adoptã câini din adãposturile de pe raza judeþului Hunedoara.

Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, a declarat cã iau în calcul acest aspect, însã aºteaptã bugetul pentru anul viitor ºi apariþia normelor metodologice de aplicare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de Gestionare a câinilor fãrã stãpân. „Ne-am gândit la o campanie de adopþii, însã toate aceste aspecte trebuie sã fie bugetate. Ca sã fie bugetate, trebuie sã discutãm pe bugetul anului viitor, pentru cã pe bugetul acestui an, lucrurile s-au cam

închis. Credem cã politica de adopþii trebuie sã aducã ºi un mic beneficiu celor care adoptã câinii, însã vom discuta pe bugetul viitor al Asociaþiei ºi trebuie vãzut ce prevede legea”, a declarat Tiberiu Balint. Pe de altã parte, oficialul spune cã sunt aºteptate normele metodologice de apli-

care a legii ºi pentru a rezolva problema suprapopulãrii adãposturilor pentru animale fãrã stãpân, cum se întâmplã deja la Petroºani. „Normele încã nu au apãrut, prin urmare eutanasierea nu este încã legalã, se strâng cât pot de pe stradã ºi Direcþia Sanitar – Veterinarã face controale ºi ne trag la

rãspundere de ce sunt suprapopulate adãposturile. Atunci noi trebuie sã le populãm la capacitate, adicã o parte din câini îi crotaliem ºi îi trimitem înapoi de unde au fost ridicaþi”, a declarat Balint. El spune cã s-a avut în vedere extinderea adãpostului de la Petroºani, dar nu existã spaþiu necesar, asta pe lângã faptul cã nici locaþia nu este ca mai bunã. În schimb, la Uricani, unde adãpostul este aproape de finalizare, s-a obþinut teren suplimentar ºi construcþia va fi extinsã imediat dupã ce se finalizeazã prima parte a proiectului. Carmen Carmen COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

ªahiºti vulcãneni la Cupa Caro - Bucureºti

n perioada 8 – 10 noiembrie 2013, Hotelul Caro din Bucureºti a fost gazda celei de-a V-a ediþii a Festivalului de ªah „Cupa Caro” destinat copiilor de 8 – 14 ani.

Ziua Naþionalã –

sãrbãtoare în parc

iua Naþionalã va fi un bun prilej de a ne revedea în Parcul Central Carol Schreter. Edilii din Petroºani pãstreazã tradiþia ºi pregãtesc mâncarea tradiþionalã pentru a fi împãrþitã tuturor.

Ziua de 1 decembrie va fi marcatã în capitala Vãii Jiului cu tradiþionala masã românescã. Pentru asta consilierii locali vor aloca ºi o sumã de bani ºi toþi cei care vor sã simtã româneºte de Ziua Naþionalã sunt aºteptaþi în parc. „Din nou se vor face evenimentele ca ºiîn anii trecuþi ºi se va servi ºi tradiþionala fasole cu ciolan în Parcul Carol Schreter. În

ºedinþa extraordinarã a Consiliului Local se propune aprobarea sumei de 37 000 de lei pentru organizarea sãrbãtorilor dedicate Zilei Naþionale a României”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Mâncarea va fi pregãtitã de bucãtari pricepuþi chiar în Ziua Naþionalã, iar proþiile vor fi servite direct din ceaun, oamenilor care vor veni în parc, la finalul ceremoniilor militare. Diana MITRACHE

Concursul, omologat de Federaþia Românã de ªah, s-a desfãºurat pe perioada a 7 runde, în sistem elveþian, 61 de

minute timp de gândire / jucãtor. La secþiunea de 8 ani au participat 23 de sportivi de la urmãtoarele 11 cluburi de ºah: A.C.S. Mihail

Marin Bucureºti, C.S.S. Nr. 2 Bucureºti, C.S. Universitar De ªah Bucureºti, C.S. Snagov, C.S.S. Nr. 1 Pajura Bucureºti, A.C.S. Jocul Celor 3 Cai Bucureºti, C.S. Alcor Bucureºti, C.S. Fairplay Brãila, A.C.S. Genius Galaþi, Sport Club

Juventus Bucureºti ºi C.S. Vulcan. Secþia de ºah a C.S. Vulcan a fost reprezentatã la aceastã competiþie de doi sportivi, Alexandru Maidik (8 ani) ºi Oana ªchiopu (7ani), însoþiþi de antrenorul Teodor Berinþan. Aceºtia au avut o evoluþie meritorie obþinând locuri onorabile în clasamentul final: locul III - general (Alexandru Maidik) respectiv, locul VII - general ºi locul II – Fete 8 ani (Oana ªchiopu). Dorel ªchiopu, preºedinte Secþia de ªah a C.S. Vulcan

Festivaluri ºi p r e m i i

eprezentanþii Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani vor fi prezenþi, în perioada urmãtoare, la mai multe festivaluri de muzicã uºoarã ºi popularã. Prima manifestare, la care vor participa 4 tineri din Valea Jiului, este Festivalul Naþional de muzicã uºoarã “Gaudeamus”, programat a începe joi la Braºov. “Sperãm ca ºi la aceastã ediþie a festivalului braºovean de interpretare ºi creaþie sã obþinem rezultate la fel de bune ca ºi cele din anii anteriori când am revenit acasã cu numeroase premii ºi menþi-

uni”, a declarat Eugen Munteanu, referent muzical în cadrul CCS Petroºani. Pânã la sfârºitul anului, tinerii care se pregãtesc din punct de vedere “muzical” la Casa de Culturã a Studenþilor vor mai participa ºi la alte manifestãri de gen. Printre acestea se numãrã “Next Star”, “Vocea României” sau “Stelele Tinereþii”. “Acest din urmã festival va fi organizat la Petroºani în perioada 13 – 14 decembrie ºi va fi unul naþional. Mã bucur cã Mihai trãistariu a acceptat, din nou, sã fie preºedintele

juriului care va decerna premiile”, a mai spus Eugen Munteanu. La ultimul festival la care au participat tinerii din Valea

Jiului, respectiv “Strãjerii Muzicii” de la Baru Mare, aceºtia au câºtigat tot ceea ce se putea câºtiga. Adicã trofeul, precum ºi locurile 1, 2 ºi 3. Mir cea NISTOR

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

Medierea – soluþia ieftinã ºi rapidã

nainte de a ajunge la avocaþi ºi procese interminabile, medierea e soluþia optimã. Mediatorii sunt gata sã intervinã ºi asta fãrã ca buzunarele ºi timpul nostru liber sã fie afectate. Nu e nevoie decât de maxim douã ore ºi de sume infinit mai mici decât în cazul unor procese la care s-ar putea ajunge la acelaºi rezultat. Ana Maria Pantazie, mediator din Petroºani, susþine cã onorariile pentru astfel de servicii de mediere depind doar de la caz la caz, însã, ne sfãtuieºte sã ne gândim la buzunarele noastre. Procedura este avantajoasã, iar mediatorii, nou intraþi pe piaþa Justiþiei, dau acum sfaturi utile celor care intenþioneazã sã îºi facã dreptate. „Medierea e o procedurã voluntarã ºi o modalitate alternativã de rezolvare a conflictelor. Oamenii, nu numai cã au la dispoziþie instanþa de judecatã pentru a-ºi rezolva problemele, dar pot recurge ºi la mediere. Ce presupune? Vin cei implicaþi împreunã, se informeazã despre ce înseamnã mediere ºi care sunt avantajele, procedurã care este obligatorie, înainte de a merge la instanþa de judecatã, iar apoi, dacã ajung la o concluzie de comun acceptatã, rãmân la acest nivel. Apoi îºi discutã problemele ºi vor lua, în prezenþa mea, o decizie.

Tribunalul Hunedoara, cu un judecãtor mai puþin

Nu eu, ca mediator, impun soluþia.”, spune Ana Maria Pantazie, pe care oricine o poate gãsi în clãdirea de vis-a-vis de Teatrul Dramatic I.D. Sîrbu din Petroºani, la doi paºi de Judecãtoria Petroºani. Despre sume date pe avocaþi nici nu poate fi vorba ºi costul unei astfel de proceduri este ºi de sute de ori mai micã, decât în instanþã. „Avantajele sunt foarte numeroase. De la economisirea de timp, pentru cã în douã trei ore maxim, se soldeazã cu un acord de mediere, iar apoi se pot duce cu acel acord la instanþa de judecatã pentru o hotãrâre de expedient. În plus, taxele de timbru, s-au mãrit foarte mult ºi la mediere, pentru un acord, plãtesc mult mai puþin. Spre exemplu, aceasta e doar

20 de lei, iar dacã mergeau în instanþã era de 10, pânã la 15 ori mai mare”, a mai adãugat mediatorul Ana Maria Pantazie. În avantaj sunt cei care au de fãcut succesiuni ºi care vor plãti sume mult mai mici pentru a intra în posesia unor bunuri. „În ceea ce priveºte succesiunile, sau bunurile imobile, se va lua în calcul doar bunul care este cel mai mare ca ºi valoare, iar în cazul în care nu vor ajunge în instanþã ºi vor veni direct la noi, nu vor plãti 3% din valoarea celui mai mare bun, ci doar 1,5%”, mai spune Ana Maria. În plus, în instanþã se ºtie cã unii câºtigã, în timp ce alþii pierd, iar costul apãrãrii nu este de neglijat.

reºedintele României, Traian Bãsescu, a semnat Decretul privind eliberarea din funcþia de judecãtor la Tribunalul Hunedoara a Cameliei Angela Nicula. Decretul vine ca urmare a cererii de pensionare înaintatã cãtre Consiliul Superior al Magistraturii. CSM a analizat cererea înaintatã de judecãtorul

Camelia Angela Nicula ºi a propus, conform normelor legale, Preºedintelui României eliberarea din funcþie, prin pensionare a acesteia. În vârstã de 51 de ani ºi 5 luni, Camelia Angela Nicula are o vechime în magistraturã de peste 28 de ani, din care aproape 21 de ani în funcþia de judecãtor, iar alþi 7 ani a fost avocat. Cererea de eliberare din funcþie înaintatã CSM a fost însoþitã de decizia casei Judeþene de Pensii Hunedoara privind acordarea pensiei de serviciu, în conformitate cu Statutul Judecãtorilor ºi Procurorilor, care le dã dreptul acestora sã cearã pensionarea înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, dacã au o vechime de cel puþin 25 de ani. Car men COSMAN

Au plecat cu drujbele în spate

Sediul firmei omului de afaceri Emil Pãrãu, rãscolit de hoþi

u cel puþin ºase drujbe au plecat în spate cei care au spart sediul din Lupeni al firmei omului de afaceri Emil Pãrãu. Acesta este, însã, convins cã hoþii vor fi repede prinºi, pentru cã au acþionat în ajun de Sf. Mina, cel care este considerat sfântul pãgubiþilor!

Cel mai probabil, cei care au acþionat, la adãpostul întunericului, cunoºteau locul ºi ºtiau cã este pãzit. Au aºteptat probabil ca paznicul sã se îndepãrteze, au ocolit clãdirea ºi au intrat pe un geam de la baie, pe care l-au spart. În Diana MITRACHE graba de a intra în sediul firmei, hoþii s-au ºi tãiat la mânã, probabil, pentru cã la locul faptei au fost gãsite urme de sânge. „Cred cã Au cãutat bani, cã au rãscolit prin biroul meu, dar noi nu þinem bani în firmã, noi lucrãm cu facturi. Au luat, în schimb, ºase drujbe. Paguba se ridicã undeva la 12 – 14.000 de lei, pentru cu nu toate drujbele erau noi”, a declarat omul de afaceri

Emil Pãrãu. El crede, însã, cã hoþii vor fi repede prinºi, mai ales cã au acþionat în ajun de Sfântul Mina, care este sfântul celor pãgubiþi. Bineînþeles, dincolo de încrederea în cele sfinte, a depus o plângere ºi la Poliþia Municipiului Lupeni, iar oamenii legii au declanºat cercetãrile în acest caz. Car men COSMAN

8 Actualitate

Minunile Facebook-ului!

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

Mesajul care i-a ”luat durerea” lui Costel Avram aflat pe patul de spital ”S de la Tg. Mureº.

cuzaþi de deranj. Cum m-aº putea înscrie in PNL Petrila? Tatãl meu a fost consilier PDL, eu nu m-am înscris în nici un partid, dar astãzi citind un articol în ziar ºi vãzând cât sunteþi de corect când v-am abordat în privinþa primirii contractului cu APASERV, m-am convins cã sunteþi un om de cuvânt ºi onoare ºi sunt hotãrât sã mã înscriu în partidul dumneavoastrã(…)” – Adrian Krausz, Petrila. Efectul mesajului primit de Costel Avram – aflat într-un moment greu, pe patul de spital - a fost declanºarea de sentimente plãcute, spune acesta, de satisfacþie a muncii, de dor de tatã, de menirea pe aceastã lume… ªi uite aºa poate face Facebook-ul oameni fericiþi! Aflat pe patul de spital, la Tg. Mureº, coordonatorul PNL pe Valea Jiului ºi director al SC Apa Serv Petroºani, Costel Avram, a uitat pentru un moment durerile mari de spate, problemã cu care se luptã de ceva vreme. Asta doar pentru cã nu are rãbdare, nu îºi acordã timpul necesar refacerii având convingerea cã este ”cel mai tare din parcare” ºi cã se poate vindeca ”pe picioare”… În luna septembrie Cronica VJ consemna cã audienþele directorului Apa Serv s-au mutat pe facebook, fiind rezolvate astfel câteva zeci de cereri îndreptãþite ale cetãþenilor. Printre cei cãrora li s-a rãspuns imediat ºi li s-au soluþionat problemele a fost ºi Adrian Krausz din

Pentru cã locul unde se afla era mediu ”prielnic” pentru a declanºa sensibilitãþi la asemenea gesturi de apreciere, dar ºi pentru cã era noapte, iar noaptea oamenii, în general, vibreazã mai puternic... Costel Avram a cãzut în melancolie, în dor de tatãl

succes” – i-a scris Adrian Krausz liderului de la Petrila.

Petrila. Acum, dupã douã luni de ”monitorizare” a lui Avram, acelaºi Adrian Krausz i s-a adresat, tot pe

facebook cu o altã cerinþã, dar ºi cu recomandãri fãcute liderului liberal din Petrila. ”Scuzaþi de deranj. Cum m-aº putea înscrie in PNL Petrila? Tatãl meu a fost consilier PDL, eu nu m-am înscris în nici un partid, dar astãzi citind un articol în ziar ºi vãzând cât sunteþi de corect când v-am abordat în privinþa primirii contractului cu APASERV, m-am convins cã sunteþi un om de cuvânt ºi onoare ºi sunt hotãrât sã mã înscriu în partidul dumneavoastrã. M-am convins când am citit ºi de interpelarea doamnei ministru Câmpeanu în privinþa pensiilor. Aº putea sã vã mai aduc ºi alþi pensionari mineri în partid. Eu cred cã aþi face un mare capital politic în zonã dacã aþi invita-o pe doamna ministru la o întrevedere cu membrii de partid din zonã. Nu în ultimul rând vreau sã vã felicit pentru ziua recoltei din Petrila, un

Spusele petrileanului Krausz ar fi mãgulit cu adevãrat orice politician, pentru cã este o voce, un om din mulþime, iar mulþimea nu mai face demult afirmaþii mãgulitoare la adresa politicului. ” Mã bucur cã oamenii vin din convingere la PNL Petrila ºi încep sã creadã în oameni politici... Noi, cei care facem politicã, avem

dus spre ceruri, de sfaturile sale, de satisfacþii ºi responsabilitãþi. ”Parcã mã lasã ºi durerea când vãd unii oameni care apreciazã ceea ce faci ºi vãd cã nu treci degeaba prin viaþã… Mã simt util. Satisfacþia muncii este un sentiment foarte plãcut! Mereu mã ghidez dupã ceea ce-mi spunea tatãl

datoria moralã de a le da încrederea cetãþenilor în cei care conduc. Pas cu pas putem face ca bulgãrele sã se facã mare...Am încredere cã numai prin muncã ºi seriozitate putem câºtiga. Da, dl. Krausz m-a contactat odatã pe facebook cu o problemã de servici... I-am rezolvat-o tot de pe facebook ºi acum mi-a scris din nou. Atât. Nu îl cunosc…” – a rãspuns, tot pe facebook, în miez de noapte, Costel Avram,

meu când am plecat la Petroºani.... ‘Bãiete ai sã faci ºcoalã ºi vei ajunge om mare. Sã nu uiþi niciodatã de unde ai plecat, sã respecþi oamenii, iar dacã ei vor respecta ceea ce faci, atunci sã te simþi un om împlinit’. Câteodatã, la momente de cumpãnã, îmi doresc sã fie printre noi, sã vorbesc cu el… Sunt sigur cã vegheazã de acolo, din înalt…”- s-a destãinuit Avram. Pe profilul sãu de pe reþeaua de socializare, Avram are multe postãri cu citate ºi versuri despre mamã, tatã, fraþi, ziceri care par rupte din povestirile fostului rugbist despre sfaturile tatãlui, dar ºi Kipling, G.K Rowling,

Octavian Paler, Adrian Pãunescu sau George Coºbuc, printre care ºi versuri stângace, anonime... ”Copile, tu sã ai ºtiinþã, Am fost un tatã cu credinþã ªi din puþin, de-a fost sã fie, Eu am rãbdat ºi þi-am dat þie. Dar fã-mi, te rog, o bucurie La cimitir, de vii la mine, Sã-mi zici ca în copilãrie: TÃTICULE, mi-e dor de tine!” Par ciudaþi astfel de politicieni comparativ cu ce se vede, cu sensibilitãþile celor de pânã acum – putere, averi, corupþie, parvenitism, hoþie etc. Pânã la proba contrarie, Avram pare a fi next generation. Ileana FIRÞULESCU

OZN-uri pe cerul Petroºaniului

orme geometrice, pe cerul nopþii. Nu este vorba de o orã de matematicã ci de ce au vãzut mai mulþi petroºãneni pe cerul nopþii zilele trecute. Oamenii afirmã cã pe cerul nopþii au putut fi zãrite mai multe lumini care se aliniau în forme geometrice perfecte, pe ”care nu le poate face un avion”. Oamenii cred cã e vorba de OZN-uri sau de extratereºtri. ”Undeva duminicã seara la ora 9 am ieºit pe geam ºi am vãzut mai multe lumini pe cer. Am observat intensitatea lor puternicã, dar ºi faptul cã se aliniau perfect ºi realizau mai multe forme geometrice absolut perfecte. Au format un pãtrat perfect dar ºi alte forme ciudate, nedefinite. Nu am fost singura care am vãzut. Pe bancã în faþa

blocului erau mai mulþi tineri care au vãzut ºi ei”, spune o petroºãneancã. Martorii evenimentului spun cã nu este pentru prima datã când vãd astfel de lumini pe cerul Petroºaniului. Cele douã evenimente bizare diferã doar prin timpul scurs între ele ºi prin

diferenþa de anotimp. ”Am mai vãzut aºa ceva în varã, când încã era luminã, dar nu am fost sigurã cã e real ceea ce vãd. Acum mai mulþi vecini au vãzut”, mai spune femeia. Descrierea acestui fenomen straniu este aproape similarã cu altele, diferenþa fiind doar timpul

scurs între observaþii, anotimpul în care se petrec ºi faptul cã persoanele prezente la evenimentul de mai sus au fost martori ºi la apariþia acelui obiect, în celãlalt caz martorii descriind o „staþionare ciudatã” a douã stele foarte aproape de Lunã, apoi o deplasare lentã. În rest, sunt cât se poate de asemãnãtoare… Relatãrile nu se vor opri aici, deoarece ele par cã abia încep sã fie mai „prezente” în dimensiunea noastrã, mai ales înainte de producerea unor evenimente tragice pentru omenire, încer-

când sã „avertizeze” prin prezenþa lor ceea ce urmeazã sã se întâmple. Nu este primul caz de acest gen semnalat. Pe Youtube a fost postatã la începutul acestui an o filmare care prezintã mai multe OZN-uri pe cer. Imaginile pot fi vizionate pe https://www.youtube.com/watc h?v=npomKussIh0 sau https://www.youtube.com/watc h?v=Kb0GIFcjlY0 Monika BACIU

8 Actualitate

Minunile Facebook-ului!

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

Mesajul care i-a ”luat durerea” lui Costel Avram aflat pe patul de spital ”S de la Tg. Mureº.

succes” – i-a scris Adrian Krausz liderului de la Petrila.

Petrila. Acum, dupã douã luni de ”monitorizare” a lui Avram, acelaºi Adrian Krausz i s-a adresat, tot pe

OZN-uri pe cerul Petroºaniului

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

Criza aduce Crãciunul în curtea ºcolii

riza financiarã prin care trece oraºul Aninoasa se va vedea ºi la Crãciun. Asta pentru cã abia s-au gãsit bani pentru iluminatul public, la care chiar s-a fãcut economie ºi luminile de sãrbãtori se vor aprinde în doar douã locuri.

eprezentanþii Minsiterului Muncii vin cu lãmuriri vizavi de stagiile de cotizare ale pensionarilor mineri. Veºnic au existat nemulþumiri în ceea ce priveºte stagiile de cotizare ale foºtilor ortaci. Pensionarii minieri din Valea Jiului au cerut de nenumãrate ori recalcularea pensiilor. Reprezentanþii Ministerului Muncii vin cu o serie de lãmuriri în acest sens. ”Potrivit prevederilor art 43 alin 1 din Legea 19/2000 asiguraþii care ºi-au desfãºurat activitatea în locurile de muncã prevãzute la art. 20 lit. a (unitãþi miniere) ºi care au realizat un stagiu de cotizare de cel puþin 20 de ani în aceste condiþii, beneficiazã de pensie pentru limitã de vârstã începând cu vârsta de 45 de ani. Potrivit art 77 alin 2 din Lege, în situaþia persoanelor menþionate, la stabilirea punctajului mediu anual se ia în considerare stagiul de

Oraºul Aninoasa este cel mai nãpãstuit din România ºi primul aflat în insolvenþã. Nu mai sunt bani aproape pentru nimic, iar copiii de aici nu se vor putea bucura de lumini de sãrbãtori. Totuºi, edilii susþin cã au gãsit o soluþie prin care sã le facã ºi lor atmosferã, ca sã-l aºtepte pe Moº Crãciun. Asta pentru cã, în restul oraºelor, deja se lucreazã la decoraþiile de Crãciun. „Avem ºi instalaþii destul de puþine. Bani ca sã putem închiria scara, sã le monteze, nu avem ºi nici nu putem cheltui, ºi atunci ne-am gândit ca pe terenul de sport la ºcoalã sã

facem un orãºel al copiilor. Sã punem noi cu forþe proprii. Domnul viceprimar se va ocupa cu oamenii beneficiari de venit minim garantat, vor monta ghirlandele ºi beculeþele ºi vom face un puct foarte frumos ºi încã unul la Iscroni, în rest nu ne permite situaþia financiarã”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Edilul recunoaºte cã e silit sã ia aceste mãsuri de criza prin care trece oraºul, dar afirmã cã a scãzut facturile la iluminat de 10 ori, pentru cã a fãcut economie, dupã ce s-a trezit de câteva ori fãrã curent electric în oraº. „Am redus consumul la iluminatul public, de la facturã lunarã de 700 de milioane de lei vechi, noi am schimbat ºi am pus becuri de

putere mai micã ºi acum avem consum lunar ºi de 70 de milioane de lei”, a mai spus Dunca. Mai mult, primarul primului oraº declarat în insolvenþã din România susþine cã a reuºit sã scadã datoriile de la 9 300 000 de lei la aproape 5.000 de lei ºi cã va contiua sã strângã cureaua. Diana MITRACHE

Lãmuriri de la Minister, în privinþa stagiului de cotizare cotizare prevãzut la art 43 alin 1 respectiv 20 de ani. þinând cont cã între persoanele care au desfãºurat activitate în fostele grupe I de muncã (unitãþi miniere) au apãrut o serie de inechitãþi în ceea ce priveºte cuantumul pensiilor, situaþie care în mod evident, a creat nemulþumiri, deoarece la determinarea punctajului mediu anual acestea erau dezavantajate întrucât bonusul acordat la stagiul de cotizare, recunoscut de legislaþia în vigoare pânã la data de 1 aprilie 2001, nu reprezenta o perioadã contributivã au fost adoptate ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 100/2008, Legea nr 218/2008 ºi Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 209/2008. Aceste acte normative prevedeau, iniþial, punctaje suplimentare pentru sporul acordat pentru activitatea desfãºuratã în grupã superioarã de muncã ºi ulterior acordarea diferenþelor rezultate din majorarea puncta-

jelor realizate în perioadele în care persoana a desfãºurat activitate în grupã superioarã de muncã. Toate acestea, numai în situaþiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizau stagiile complete de cotizare, în funcþie de data naºterii, respectiv stagiile complete de cotizare, în funcþie de data deschiderii dreptului la pensie. Învederãm faptul cã, stagiul complet de cotizare de 30 de ani prevãzut la art. 56 alin 5 din Legea nr. 263/2010, cu completãrile ulterioare, este stagiul impus de legiuitor pentru calculul punctajului mediu anual ºi nu

trebuie confundat cu stagiul de cotizare de 20 de ani, efectiv realizat în locuri de muncã încadrate în condiþii speciale din unitãþile miniere (...) care reprezintã condiþia ca o persoanã sã poatã fi înscrisã ºa pensia pentru limitã de vârstã începând cu vârsta de 45 de ani. Persoanele care au desfãºurat activitãþi în locuri de muncã încadrate în grupele I de muncã, potrivit

legislaþiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfãºurat activitãþi în locuri de muncã încadrate în condiþii speciale, potrivit legii beneficiazã de majorarea cu 50% a punctajelor lunare realizate în perioadele respective”, se aratã într-un document al Ministerului de resort. Reprezentanþii ministerului vin ºi cu o serie de exemple. Aceºtia dau exemplul

unui bãrbat care a lucrat în grupa I de muncã 20 de ani ca miner pentru care a beneficiat de un spor la vechime de 10 ani (20 aniX6 luni=10 ani) în toatã perioada realizând un salariu mediu pe economie. În acest caz este vorba de cazul unui miner pensionat în condiþiile legii 19/2000 care a realizat un numãr de 20 de puncte, iar cuantumul pensiei este de 763 de lei. Al doilea caz prezentat de reprezentanþii ministerului este cel al unui bãrbat care s-a pensionat în condiþiile legii 263/2010. Ca ºi în cazul anterior puncate obþinute de acesta în cei 20 de ani de activitate au fost 20 la numãr, iar cuantumul pensiei este identicã ca în primul caz. Monika BACIU

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

venimente politice cu þinte administrative. Primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel a participat la sfârºitul sãptãmânii trecute la Consiliul Naþional al PSD. Consiliul Naþional al PSD s-a reunit la sfârºitul sãptãmânii trecute la Sala Palatului, în prezenþa a 4.200 de delegaþi. Reuniunea a fost moderatã de cãtre preºedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, ºi secretarul general, Andrei Dolineaschi. Primarul petrilean, Ilie Pãducel, actual membru PSD a fost ºi el la întâlnirea de la Bucureºti unde a spus cã a ridicat mai multe probleme pe linie administrativã. ”Am participat la mai multe evenimente pe linie de partid. A fost Liga aleºilor locali ai PSD-ului, a fost o întâlnire cu activul de partid pe mai multe ateliere de lucru, pe problema descentralizãrii. Am mai fost la

consiliul naþional al PSD. Am participat în cadrul atelierelor la probleme de administraþie publicã, a fost la noi la întâlnire domnul vicepremier Dragnea, domnul ministru Teodorovici de la Ministerul Fondurilor Europene ºi au participat oameni din administraþie, preºedinþi ai consiliilor judeþene, fiecare a ridicat mai multe probleme legate de problema de descentralizare. Se pune problema foarte bine sã se treacã o parte din atribuþiile ºi competenþele ministerelor cãtre judeþe ºi cãtre primãrii ºi sã se

Întâlnire politicã cu direcþie administrativã

poatã accesa mai uºor fondurile europene ºi se va reduce birocraþia, se vor primi avizele ºi aprobãrile respective cu mult mai multã uºurinþã decât în cadrul ministerelor. Toþi cei care au fost ºi-au exprimat punctele de vedere cu privire la descentralizare. Ne-am spus fiecare ofurile, eu am ridicat cã de aproape un an de zile am fãcut

un memoriu privind modificarea legii 76 în vederea angajãrii de cãtre primãrii a cetãþenilor pe programele AJOFM-ului, cu finanþare 100% din partea AJOFM-ului cu atât mai mult se impune în Valea Jiului ºi în oraºul Petrila cu cât se ºtie cã nu au fost create alternative odatã cu desfiinþarea locurilor de muncã. Domnul ministru mi-a

România a cheltuit 2,87 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în 2012

omânia a cheltuit, anul trecut, 2,872 miliarde lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, sector în care îºi desfãºurau activitatea 42.674 de salariaþi, potrivit datelor anunþate marþi de Institutul Naþional de Statisticã (INS). "În anul 2012, au fost cheltuite pentru activitatea de cercetare-dezvoltare în cele patru sectoare de performanþã 2,872 miliarde lei, din care 2,355 miliarde lei cheltuieli curente, respectiv 82%, ºi 517,2 milioane lei cheltuieli de capital, respectiv 18%", se aratã în comunicatul INS.

Ponderea cheltuielilor de capital pentru dotarea unitãþilor care au desfãºurat activitate de cercetaredezvoltare a scãzut cu 1,2 puncte procentuale în anul 2012, faþã de anul 2011. În anul 2012, cercetarea fundamentalã a înregistrat o scãdere de 2 puncte procentuale în cheltuielile totale destinate activitãþii de cercetare-dezvoltare, comparativ cu anul 2011, respectiv de la 43,4% la 41,4%. Cercetarea aplicativã a avut, în anul 2012, o creºtere de 2,2 puncte procentuale în cheltuielile totale, respectiv de la 39,2% la 41,4%, iar dezvoltarea experimentalã s-a menþinut ca pondere la acelaºi nivel în cheltuielile

totale în anul 2012, faþã de anul 2011. Potrivit datelor INS, dupã sursele de finanþare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare în anul 2012, fondurile publice au cea mai ridicatã pondere, respectiv 49,9%, urmate de sursele de la întreprinderi, respectiv 30,9%. Din fondurile publice cele mai mari sume au primit unitãþile din sectorul guvernamental (59,5%), urmate de unitãþile din sectorul învãþãmânt superior (25%). Sursele de finanþare pentru activitatea de cercetare-dezvoltare din strãinatate au fost orientate în cea mai mare parte cãtre unitãþile din sectorul

rãspuns cã legea este trecutã de Parlament ºi s-a blocat undeva la finanþe, eu sunt hotãrât sã fac un memoriu ºi la finanþe sã se deblocheze aceastã problemã”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Edilul este foarte mulþumit de viziunea politicã a prim-ministrului Victor Ponta, care are o viziune spre administraþiile locale ºi consiliile judeþene. ”Dacã pânã acum Guvernele au insistat sã rãmânã competenþele ºi puterea la Bucureºti sã poarte oamenii cât mai mult pe drumuri, se pare cã premierul Ponta este omul care a spus-o în plenul Consiliului Naþional cã vrea sã fie primul prim-ministru care cedeazã puterea cãtre judeþe ºi cãtre administraþiile locale”,

mediului de afaceri (37,7%) ºi sectorul învãþãmânt superior (35,9%). Intensitatea cercetãrii (calculatã ca raport între cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare ºi produsul intern brut) în anul 2012, a înregistrat o pondere de 0,49%, în creºtere cu 0,01 puncte procentuale faþã de anul 2011. Cheltuiala provenitã din fondurile publice deþine o pondere în produsul intern brut de 0,24% în anul 2012, în creºtere cu 0,01 puncte procentuale faþã de anul 2011. Datele INS aratã cã, la 31 decembrie 2012, lucrau în activitatea de cercetare-dezvoltare 42.674 persoane, din care 19.774 erau femei, reprezentând 46,3%. În anul 2012, numãrul persoanelor cu titlu de

a mai spus sursa citatã. Pãducel este, din nou, membru PSD de o lunã de zile, iar acesta spune cã se regãseºte în formaþiunea politicã cu trandafir. ”Eu m-am regãsit în formula PSD-ului foarte bine ºi am fost primit destul de bine pentru cã nu am fost nou ºi am vechime în PSD mai mult decât mulþi din PSD-ul actual. Înainte am avut vreo 5 ani, ºtiu ºi cunosc politica PSDului, se vrea sã se facã treabã”, a mai precizat Pãducel. La acþiunea din weekend a participat întreaga conducere a PSD, în frunte cu premierul Victor Ponta, dar ºi alte nume importante, cum ar fi Mircea Geoanã, Liviu Dragnea sau Adrian Nãstase. Monika BACIU

doctor care lucrau în activitatea de cercetaredezvoltare a fost de 15.414 persoane, mai mult cu 773 persoane faþã de anul 2011, din care femei cu titlu de doctor 6.938, respectiv 45%. Din salariaþii care au desfãºurat activitate de cercetare-dezvoltare, în anul 2012, dupã orele efectiv lucrate, 73% au lucrat normã întreagã de timp. Pe categorii de ocupaþii, în anul 2012, ponderea cea mai mare a salariaþilor din activitatea de cercetare-dezvoltare a fost reprezentatã de cercetãtori 65,2% din total, respectiv 27.838 salariaþi, în creºtere cu 2.349 salariaþi, faþã de anul 2011. Ponderea categoriei 'tehnicieni ºi asimilaþi' a fost de 13,6%, respectiv 5.800 de salariaþi

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

Pe internet,

Oferte speciale la brazii de Crãciun

razi din import. Magazinele online care au ca obiect principal de activitate comercializarea brazilor de Crãciun au demarat deja campaniile promoþionale. Asta chiar dacã este mai mult de o lunã pânã la sãrbãtorile de

iarnã magazinele virtuale oferã clienþilor brazi naturali din þãrile nordice sau brazi artificiali. Preþurile variazã în funcþie de înãlþime, coroanã ºi tipul bradului. Astfel Pentru ecologiºti existã ºi brazii în ghivechi. Un brad în ghiveci care are o înãlþime de 2,1 metri costã 435 de lei. Astfel, preþul unui brad de doi metri variazã între 180 ºi 500 de lei pe internet. Existã însã ºi alternative. Brazii artificiali care pot fi utilizaþi ani la rând. Aceºtia costã între 80 ºi 1000 de lei în funcþie de mãrime ºi culoare. Magazinele virtuale au pus la dispoziþia clienþilor ºi produse mai ieftine. Cei care nu sunt cu dare de mânã pot cumpãra coroniþe din brad la sume cuprinse între 18 ºi 35 de lei. În tot acest timp

Romsilva a anuntat ca va scoate la vanzare cu 14.000 mai putini, faþã de anii trecuþi. Anul acesta cei de la Romsilva au tot amanat momentul taierii brazilor din cauza temperaturilor nefiresc de mari. Totusi, anunta ca de saptamana viitoare vor incepe sa taie brazii, dar vor fi mai putini ca in 2012. Copacii scosi la vanzare de Romsilva sunt de altfel cei mai ieftini de pe piata. Daca molidul costa intre 12 si 25 de lei, bradul se vinde cu 37. Tocmai de aceea reprezentantii marilor magazine sustin ca vor sa aiba pomi de Craciuni ieftini pentru clienti, dar se plang ca inca nu au putut da comenzile. In ultimii ani Romania a inceput sa se indrepte tot mai mult spre brazii de import, in special din tarile nordice. Monika BACIU

Femeile vor munci mai mult

este proastã pentru femeile nãscute dupã 1971! Ameninþarea Guvernului, potrivit cãreia anunþa cã are în plan creºterea vârstei de pensionare a doamnelor, se pare cã se va concretiza. Prin urmare, actualii pensionari se pot considera norocoºi, comparativ cu generaþiile mai tinere pe care le aºteaptã ani buni de muncã, de acum înainte. “Ieºirea femeilor la pensie la 65 de ani este o prostie. Eu, de exemplu, am 59 de ani ºi sunt plinã de boli. Nici nu mai ºtiu de care sã mã ocup. Nu cred cã va mai ajunge cineva la pensie în România, în urmãtorii ani, pentru cã, oricum, ne vor termina guvernanþii mai repede”, a declarat o

femeie, pensionarã pe caz de boalã. “Eu am împlinit chiar în acest an 65 de ani dar nu mai sunt bunã de nimic. Am atâtea boli cã nu mai pot sã le enumãr, fiind prea multe. Cei care vor sã majoreze vârsta de pensionare a femeilor sunt inconºtienþi. Pe de altã parte, dupã 45 de ani de muncã am o pensie de mizerie, care nu-mi ajunge nici mãcar pentru medicamente. Asta, ca mulþumire pentru zecile de ani în care am muncit pentru þarã”, a precizat o altã pensionarã.

Nici bãrbaþii, actuali pensionari, nu vãd cu ochi buni majorarea vârstei la care femeile vor ieºi la pensie. “Femeile lucreazã ºi acasã ºi la serviciu, nasc ºi îi educã pe cei mici ºi, consider cã ar trebui sã iasã la pensie mai repede ca bãrbaþii. Eu consider cã ele sunt baza societãþii noastre ºi nu ar trebui sã ne bãtem joc de ele”, a declarat un pensionar. “Asta este o altã aberaþie a guvernanþilor. Nu mai ºtiu de unde sã aducã bani ºi s-au gândit sã majoreze vârsta de pensionare. Eu, ca fost miner, sunt fericit cã am ieºit la pensie la 45 de ani. Nu de alta, dar, peste vreo 20 de ani bãrbaþii s-ar putea sã fie pensionaþi abia pe la 80 de ani”, a spus un pensionar miner. Potrivit proiectului, primele femei care vor fi pensionate la 65 de ani vor fi cele nãscute în anul 1971. Vârsta de pensionare va creºte de la 59 la 60 de ani pânã în ianuarie 2015. Apoi, pânã în 2030 va ajunge la 63 de ani, urmând ca în 2035 sã ajungã la egalitate cu cea a bãrbaþilor ºi anume 65 de ani. Mir cea NISTOR

Abilitãþi de viaþã prin lecturã

ectura ca abilitate. La începutul lunii decembrie, la nivel judeþean, va avea loc Olimpiada Lectura ca abilitate de viaþã. Competiþia valorificã experienþa de lecturã a elevului din învãþãmântul preuniversitar ºi se organizeazã pe principiile programei pentru cursul opþional Lectura ºi abilitãþile de viaþã. Obiectivul fundamental este centrat pe încurajarea abordãrii de cãtre elevi a lecturii ca abilitate de viaþã, prin intermediul textului ficþional, nonficþional ºi multimodal. Olimpiada se

adreseazã tuturor elevilor din gimnaziu ºi liceu, capabili sã foloseascã lectura în vederea dezvoltãrii personale, parcurgerea programei pentru cursul opþional Lectura ºi abilitãþile de viaþã nefiind condiþie de participare. Concurenþilor li se evalueazã competenþele de lecturã, constând în înþelegerea textelor ficþionale, nonficþionale ºi multimodale, capacitatea de a reflecta asupra acestora, de a formula opinii, argumente ºi interpretãri proprii în scris, în cadrul unei prezentãri sau a unei dezbateri. Monika BACIU

O zi dedicatã celor morþi în accidente rutiere

uminicã, 17 noiembrie, în Petroºani vor fi comemorate victimele accidentelor rutiere. Manifestarea, ce face parte din acþiunile organizate cu ocazia Zilei Mondiale de Comemorare a Victimelor Accidentelor de Circulaþie, se va derula în centrul localitãþii. Mai exact, între orele 10 ºi 16 în intersecþia din faþa Casei de Culturã a Studenþilor ºi, de la ora 18:30 în parcul de lângã Teatrul “I. D. Sîrbu”. Cu aceastã ocazie vor fi împãrþite pliante ºi “fluturaºi”. În România, în fiecare an, sunt înregistrate circa 10.000 de accidente grave de circulaþie. “Le vom prezenta ºoferilor ºi pietonilor o informare referitoare la faptul cã viaþa are prioritate ºi cã trebuie sã ne gândim ºi la semenii noºtri înainte de a cãlca mai tare pedala de acceleraþie. Din pãcate, în ultimii ani, sunt înregistrate tot mai multe accidente de circulaþie soldate cu victime. Duminicã dorim sã tragem un semnal de alarmã în acest sens”, a precizat Ovidiu – Bogdan Tomuº, unul dintre organizatorii acþiunii. Printre organizatorii acesteia se numãrã reprezentanþi ai Universitãþii, Poliþiei, Primãriei ºi ai filialei din Petroºani a Caritas. (Mir cea NISTOR) NISTOR)

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

Senatorul minerilor uitã de unde a plecat P e principiul „noi nu ne vindem þara!” senatorul plecat din abataj de la mina Petrila nu mai þine cu ortacii. Asta pare a fi concluzia, dupã ce în calitate de vicepreºedinte a comisiei de la Roºia Montana, a votat împotriva exploatãrii miniere. Nu cred cã existã un om din Vale, care sã nu-l fi auzit pe Haralambie Vochiþoiu când susþinea minerii, ori când chiar le promitea, sub acoperirea unor promisiuni deºarte, reangajarea la

Nu-s bani pentru zãpadã!

insoarea va fi o problemã pentru oraºul Aninoasa, iar drumurile riscã sã se înfunde înspre oraº, din cauza situaþiei financiare. Primarul Nicolae Dunca recunoaºte cã a primit ceva oferte, dar spune cã nu are cum sã dea atât de mulþi bani pentru zãpadã.

minele de la care s-au disponibilizat. Mai nou, senatorul, însã, obiºnuit cu fotoliile moi de la Senat, unde se tot întâlneºte cu ambasadori din tot felul de þãri, uitã de sãrmanii care s-au blocat în subteran în momentul în care au constatat cã nu vor fi lãsaþi sã munceascã. Dar el nu-ºi vinde þara!. ªi asta rezultã din declaraþia apãrutã pe un site de socializare pe care este foarte activ. „Proiectul pentru exploatare la Roºia Montanã a fost respins de Comisia specialã comunã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru avizarea Proiectului de lege privind

„Pentru deszãpezire suntem în procedurã de selectare a ofertelor. Am primit douã oferte, dar mai aºteptãm una, ca sã trecem la încheierea contractului pentru deszãpezire. Din pãcate, noi nu prea avem bani, pentru cã ofertele pe care le-am primit sunt peste 1,6 miliarde de lei vechi, fiecare ofertã. În condiþiile date noi nu vom putea plãti ºi aºa cã o sã vedem cum ne descurcãm cu forþe proprii”, a spus Nicolae Dunca. Meteorologii au anunþat o iarnã grea, cu zãpadã multã, iar oraºul Aninoasa, aflat la poalele muntelui s-ar putea sã se trezeascã înzãpezit. Diana MITRACHE

Programul "Rabla" a fost suplimentat cu 3.000 de tichete

dministraþia Fondului pentru Mediu (AFM) a suplimentat programul "Rabla" cu 3.000 de tichete pentru persoanele fizice.

Potrivit unui comunicat publicat pe site-ul instituþiei, distribuþia va începe mîine (joi 14 noiembrie), acestea urmînd a fi acordate în funcþie de numãrul maºinilor mai vechi de 10

ani din parcurile auto judeþene, înscris în statisticile realizate de Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatriculare a Permiselor. De asemenea, repartizarea lor se face în mod egal între punctele de lucru aparþinînd colectorilor validaþi din judeþul respectiv. Proprietarul unui autovehicul uzat care vrea sã obþinã tichetul valoric de 6.500 de lei pentru casarea acestuia trebuie sã se înscrie la un colector validat ºi sã obþinã certificatele de distrugere, de radiere ºi tichetul în maximum 10 zile. Persoanele fizice care vor sã participe la Programul "Rabla 2013" pot accesa site-ul AFM, unde pot consulta lista colectorilor validaþi, precum ºi pe cea a producãtorilor/dealerilor autorizaþi sã participe în

2013 la Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naþional. În 2013, se va utiliza un singur tichet valoric pentru achiziþionarea unui autovehicul nou, iar valoarea acestuia este de 6.500 de lei. De asemenea, pentru a stimula achiziþia maºinilor ecologice, se va acorda un eco-tichet în valoare de 500 de lei pentru autovehiculele noi cu normã de poluare Euro 6 sau care are emisii de CO2 mai mici de grame/kilometru. De asemenea, de acest bonus poþi beneficia ºi la cumpãrarea unui autovehicul cu sistem de propulsie hibrid. În perioada 19 - 21 iunie 2013, Administraþia Fondului pentru Mediu a distribuit toate cele 17.000 de tichete alocate iniþial persoanelor fizice pentru 2013.

unele mãsuri aferente exploatãrii minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roºia Montanã. Eu am votat împotriva acestui proiect pentru cã, am considerat cã exploatarea resurselor româneºti trebuie sã se facã în favoarea românilor. Mai mult decât atât, am cerut sã se elaboreze o lege care sã favorizeze românii ºi România”, scrie Vochiþoiu, despre care, atunci când a

Prea sãraci ºi pentru apa potabilã de la robinete!

unt prea sãraci ca sã-ºi plãteascã apã. Mulþi locuitori ai Vãii Jiului cer ajutorul conducerii ApaServ Valea Jiului sã le eºaloneze facturile ºi asta la fiecare audienþã pe care o þine conducerea societãþii. Nu apa e scumpã, ci oamenii sunt sãraci. Prea sãraci pentru a-ºi permite pânã ºi banala apã potabilã. ªi de asta s-a convins directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, în rãstimpul scurs de când a fost numit în aceastã funcþie, adicã de aproximativ un an ºi jumãtate. Iar cei mai mulþi care vin în audienþe în fiecare sãptãmânã, tocmai despre asta vorbesc.

Actualitate 13 fost cu comisia la Roºia Montana, ziarele au scris cã a mâncat purceluºi laproþap ºi a tras un chiolhan pe cinste. Dar cum rãmâne cu chinezii, cã tot ne pregãtim sã le dãm huila, cã altfel am constatat cã nu mai merge? Cã interesele sunt mari la Roºia Montana, nimeni nu contestã. Cã minerii vor sã munceascã e la fel de adevãrat, dar tergiversarea ar putea sã ne coste scump ºi, cu siguranþã, nu vor plãti aleºii din buzunarele lor. Diana MITRACHE „Problema banilor este cel mai des ridicatã, datoriile, facturile restante. Dacã pentru eºalonare trebuia sã fie achitatã o anume sumã, am trecut de multe ori cu vederea lucrul acesta. Important este sã îi dau la om posibilitatea sã aibã apã, iar el sã-ºi respecte angajamentul de platã pe care îl semneazã. Încercãm sã îi înþelegem ºi sã î ajutãm pe toþi cei care ne cer sprijinul”, a declarat Costel Avram, directorul SC ApaServ Valea Jiului SA. La aceastã orã, furnizorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului are de recuperat în total 16.685.870 de lei. Cea mai mare datorie revine populaþiei, care are de achitat restanþe în valoare de 11,3 milioane de lei, ceea ce înseamnã aproape 68% din datoria totalã. De asemenea, instituþiile bugetare au de platã 167.573, 58 lei, aici fiind incluse primãriile, spitalele sau ºcolile. Agenþi economici, inclusiv societãþile de termoficare, mai au de achitat alte 5,217 milioane de lei, iar cea mai mare restanþã vine tot de la populaþie, prin societãþile de termoficare din Valea Jiului, adicã 5,024 milioane de lei. Car men COSMAN

14 Program & Horoscop

10:30 Fotbal: ªahtior Doneþk - Bayer Leverkusen (r) 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica cârcotaºilor

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te cunosc de undeva! 23:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Ultimele ore ale Terrei 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Crima din casa mea 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Homeland

21 martie *** 20 aprilie Acordaþi prea multã importanþã problemelor mãrunte ºi sunteþi tentat sã exageraþi. Detaºaþi-vã, pentru cã stresul vã poate afecta sãnãtatea. Dacã aveþi ocazia sã faceþi o excursie împreunã cu persoana iubitã, nu ezitaþi!

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 0:00 Îngeri

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Jumãtatea mea ºtie 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotba 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Fotbal European 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:30 Fotbal 22:15 Digi Sport Special 23:00 Fotbal European 0:00 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Sunteþi foarte ocupat ºi aveþi tendinþa sã îi neglijaþi pe cei din jur. Nu este exclus sã vã certaþi cu un prieten apropiat. Pãstraþivã calmul ºi evitaþi discuþiile aprinse.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dimineaþa, este posibil sã fiþi nervos fãrã motiv ºi sã aveþi reacþii necontrolate faþa de prieteni ºi de persoana iubitã. Nu vã ocupaþi de activitãþi sociale sau de afaceri, pentru cã nu prea aveþi ºanse. Nu faceþi caz din orice mãrunþiº! 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 În slujba vieþii 23:00 Transplant de memorie 0:45 Profetul (r)

23 iulie *** 22 august Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie din care vã alegeþi cu câºtiguri frumoase. Aveþi tendinþa sã riscaþi prea mult. Fiþi prudent ºi evitaþi speculaþiile. Nu ezitaþi sã cereþi ajutorul unei persoane mai în vârstã.

Vã regãsiþi entuziasmul dupã ce vi se propune o afacere interesantã. Aveþi grijã sã terminaþi ce aþi început! Vã puteþi ocupa de problemele sentimentale. Ascultaþi cu rãbdare propunerile persoanei iubite ºi fiþi înþelegãtor!

23 august *** 22 septembrie Rudele ºi prietenii vã ajutã sã faceþi schimbãri importante pe plan social ºi sentimental. Sunteþi ingenios ºi foarte comunicativ, astfel încât dobândiþi uºor un statut aparte. Deºi nu staþi strãlucit pe plan financiar, nu este cazul sã vã îngrijoraþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Evitaþi activitãþile care necesitã tact ºi diplomaþie. Cu toate strãduinþa, astãzi nu sunteþi foarte convingãtor. Cu cât insistaþi mai mult, cu atât mai neîncrezãtori sunt cei din jur.

Vã asumaþi noi responsabilitãþi în ceea ce priveºte familia. Partenerul de viaþã vã ajutã. Aveþi ocazia sã vã asociaþi într-o afacere care vã poate asigura venituri constante. Relaþiile parteneriale sunt excelente.

23 noiembrie *** 20 decembrie Colegii vã invidiazã pentru aprecierea de care vã bucuraþi din partea ºefilor. Relaþiile cu partenerul de viaþã s-ar putea sã aibã de suferit dacã staþi prea mult la serviciu.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa suferiþi o dezamãgire care vã tulburã ºi vã face sã neglijaþi relaþiile sociale. Încercaþi sã lãmuriþi toate problemele prin comunicare! Temperaþi-vã orgoliul. Dupã-amiazã urmeazã sã primiþi o sumã de bani.

21 decembrie *** 20 ianuarie Fiþi mai prudent în afirmaþii ºi nu vã asumaþi responsabilitãþi pe care nu sunteþi sigur cã le puteþi îndeplini! Dupã-amiazã, relaþiile cu persoana iubitã revin pe fãgaºul normal.

21 februarie *** 20 martie Aveþi de fãcut câteva drumuri scurte în interes profesional, dar reuºiþi sã rezolvaþi ºi câteva probleme personale. Dupã-amiazã sunteþi nervos ºi aveþi tendinþa sã exageraþi.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

RMGC: Aºteptãm adoptarea cadrului legislativ, NATALIA ARE pentru ca dezvoltarea proiectului sã înceapã în 2014 NEVOIE DE

NOI!

MGC considerã cã raportul Comisiei parlamentare privind proiectul minier de la Roºia Montanã este profesionist, cuprinzãtor ºi apreciazã concluzia acesteia, arãtând cã aºteaptã adoptarea rapidã a cadrului legislativ general pentru ca dezvoltarea proiectului sã poatã începe în prima parte din 2014.

"Raportul Comisiei parlamentare a venit la capãtul unor dezbateri transparente, în care opinia publicã a avut ocazia sã fie informatã cu privire la proiectul Roºia Montanã. Raportul comisiei este profesionist ºi cuprinzãtor ºi ne bucurãm cã, dupã mulþi ani de aºteptare, s-a desfãºurat o analizã serioasã a acestui proiect minier, în toate aspectele sale. Apreciem concluzia Comisiei, care recomandã completarea cadrului legislativ actual din România cu mãsuri care sã stimuleze implementarea unor proiecte miniere de asemenea amploare", potrivit unui comunicat de presã semnat de Cãtãlin Hosu, Regional Communications Manager. RMGC sperã ca noul cadru legislativ sã permite dezvoltarea industriei miniere din România ºi atragerea de investitori.

"Aºteptãm adoptarea rapidã a cadrului legislativ general, pentru ca dezvoltarea proiectului minier Roºia Montanã sã poatã demara în prima parte a anului 2014, iar impactul economic pozitiv al repornirii mineritului în România sã se facã simþit în întreaga economie", se mai aratã în comunicat. RMGC îºi exprimã încrederea cã beneficiile proiectului Roºia Montanã, printre care mii de locuri de muncã, standarde de mediu ridi-

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

cate, patrimoniu restaurat ºi peste cinci miliarde de dolari în economia României, se vor concretiza cât mai curând. "Roºia Montanã Gold Corporation (RMGC) acþioneazã ºi a acþionat întotdeauna cu bunã credinþã ºi deplinã respectare a cadrului legal. RMGC îºi reafirmã respectul pentru toate instituþiile statului român ºi pentru specialiºtii români", mai spune Hosu. Comisia parlamentarã specialã a respins, proiectul Guvernului pentru exploatarea minierã de la Roºia Montanã. Comisia specialã Roºia Montanã afirmã, în raportul la proiectul Guvernului, cã este nevoie de un cadru legislativ cât mai larg, cã recomandã desecretizarea licenþei ºi a documentelor clasificate ºi cã atrage atenþia asupra unor posibile încãlcãri ale legislaþiei în vigoare pe parcursul exploatãrii.

Restricþii la apã! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru miercuri 13 noiembrie 2013,

în orasul: Uricani între orele 8,00 - 16,00. Zona afectatã: Cartier Bucura. Motivul restricþiei: montare vane regula-

ÎNCHIRIERI Ofer spre închiriere apartament cu douã camere mobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã. Chiria la faþa locului. Telefon: 0722.156.113

toare în zona bl. C4, str. Ghiocelului li bl. 56, str. Muncii.

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 2013

Sãrbãtori de iarnã pe plaje însorite S

”În acelaºi timp avem solicitãri ºi pentru zonele noastre din cele douã staþiuni montane Parâng ºi Straja pentru perioada de schi, dar ºi pentru revelion. Noi ca touroperator alãturi de doi colaboratori din Straja am realizat niºte pachete pe care le-am distribuit partnerilor din þarã ºi sunt destul de deschiºi vizavi de potenþialii turiºti care sã vinã în Valea Jiului”, a mai spus Toacã. Locuitorii din Valea Jiului se pare cã sunt

ãrbãtori de iarnã în staþiunile montane din Valea Jiului sau în Austria. Agenþiile de turism din Valea Jiului ºi-au pregãtit deja ofertele pentru sãrbãtorile de iarnã. Astfel cei care vor sã îºi petreacã sãrbãtorile din luna decembrie în þarã o pot face în Maramureº, spre exemplu. ”În ceea ce priveºte perioada de iarnã sunt pregãtite pachetele de Crãciun ºi Revelion în staþiuni din þarã ºi strãinãtate cu tarife relativ bune într-o pensiune din Maramureº pentru Crãciun este undeva la 450 de lei de persoanã trei nopþi cu pensiune completã

ºi multe alte oferte þinând cont cã românii au început sã vinã acasã sau sã rãmânã acasã în perioada sãrbãtorilor de iarnã”, a declarat Ioan Toacã, reprezentantul unei agenþii de turism din Petroºani. Pasionaþii sporturilor de iarnã îºi pot petrece sãrbãtoriile pe pârtiile din Austria sau Bulgaria care în ultimii ani este din ce în ce mai cãutatã. ”Pentru schi din ce în ce mai des avem solicitãri pentru staþiunile din Bulgaria dar nu numai, Bansko ºi toate celelalte, dar ºi în Austria unde tarifele sunt destul de bune comparativ cu raportul calitate preþ. Pleacã undeva de la 20 de euro pe noapte demipensiune”, a mai spus surs citatã.

ªi staþiunile montane din Valea Jiului încep sã devinã atractive pentru turiºti. Cele

douã staþiuni montane consacrate îºi aºteaptã turiºtii în perioada sãrbãtorilor de iarnã.

mai tradiþionaliºti în ceea ce priveºte petrecerea sãrbãtorilor de iarnã. Puþini sunt cei care vor sã îºi petreacã Crãciunul sau Revelionul pe plaje însorite. ”Foarte puþini vor vacanþe de iarnã exotice. Poate sunt la alte agenþii unde solicitã turiºtii acest lucru”, a mai spus reprezentantul agenþiei ed turism. Majoritatea pensiunilor din staþiunile din Valea Jiului au deja locurile rezervate pentru luna cadourilor. Monika BACIU

TOPUL oraºelor din strãinãtate preferate de români pentru Revelion

oma, Viena ºi Paris sunt oraºele din strãinãtate preferate de turiºtii români pentru a petrece Revelionul, urmate de Istanbul ºi Barcelona, perioada medie a unui sejur în aceastã perioadã fiind de 4 nopþi, iar tariful mediu de 450 euro/persoanã, potrivit unui studiu al Vola.ro. Alãturi de cele cinci oraºe de mai sus, printre destinaþiile din afara þãrii preferate de români în acest an se mai numãrã Lisabona, Dubai, Praga, Milano ºi Berlin. "Roma conduce în topul preferinþelor pentru cã este o destinaþie ieftinã, atât datoritã curselor low cost, cât ºi a tarifelor accesibile practicate de hoteluri. Viena este preferatã atât pentru oraºul în sine, cât ºi pentru reducerile pe care le fac magazinele

în acea perioadã. Parisul este în top în orice perioadã a anului, iar Istanbulul este o destinaþie destul de ieftinã. O destinaþie nouã pentru 2013 este Dubai", se aratã într-un comunicat al portalului de turism vola.ro. Perioada medie a unui sejur de Revelion este de 4 nopþi, iar tariful mediu este 450 euro/persoanã/sejur, astfel cã o scurtã vacanþã în strãinãtate devine, în perioada sãrbãtorilor de iarnã,

comparabilã ca preþ sau chiar mai ieftinã decât în multe dintre staþiunile montane româneºti, potrivit sursei citate. "Cred cã vom asista la o creºtere a

vacanþelor externe de Revelion în urmãtorii ani. Mulþi dintre clienþii noºtri vãd

aceastã perioadã ca un moment bun de a pleca într-o vacanþã scurtã într-un oraº european. Datoritã reþelei extinse de rute ale companiilor low cost ºi continuãrii acestei extinderi, din ce în ce mai mulþi turiºti vor prefera vacanþele de tip City Break, deoarece nu necesitã folosirea multor zile de concediu, iar preþul atractiv al acestor pachete nu va afecta drastic bugetul turiºtilor. Observãm cã din ce în ce mai mulþi clienþi preferã vacanþe scurte ºi mai frecvente în detrimentul unor vacanþe lungi", a declarat Daniel Truicã, managing partner ºi fondator vola.ro. Românii care aleg un Revelion într-un oraº din strãinãtate sunt în general tineri, cu vârste între 27 ºi 37 de ani, cu venituri medii ºi peste medie ºi care preferã cãlãtoriile mai scurte în oraºele europene mari, datoritã timpului limitat de concediu pe care îl au. În ceea ce priveºte hotelurile, turiºtii românii aleg în special unitãþile de 3 ºi 4 stele. MEDIAFAX