Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 492

Cronica Vãii Jiului Marti, 12 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Preºedintele LSMVJ, Zoltan Lakataº acuzat de intrare prin efracþie ºi furt de documente oficiale

Copilul ºefului de la Crima Organizatã devenise þinta drogaþilor care vroiau rãzbunare >>> PAGINA A 3-A

Târg de Crãciun la Petroºani >>> PAGINA A 4-A În prag de iarnã,

În casã plouã ca afarã >>> PAGINA A 5-A

Dat afarã, ca fiind incompetent, de primarul Ile, a ajuns director coordonator pe Valea Jiului al unei firme din Bucureºti >>> PAGINILE 8-9

Ansamblul Parângul pe podium la Sibiu >>> PAGINA A 12-A Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara:

„Nu sunt împotriva deschiderii Vãii Jiului!” >>> PAGINA A 13-A

reºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Zoltan Lakataº a intrat în vizorul organelor de cercetare penalã, dupã ce pe numele sãu a fost înregistratã o plângere în care este acuzat de o serie de aspecte care ar putea fi de naturã penalã. Mai exact, preºedintele sindicatului Muntele, Petre Nica a sesizat ieri dimineaþã Poliþia Petroºani cu privire la faptul cã în sediul sindicatului pe care îl reprezintã, aflat pe strada Lunca Nr. 60 bis, (nr. Salvamin) s-a intrat prin efracþie. >>> PAGINA A 3-A

Staþiunea Parâng rãmâne sub semnul dezastrului cu puþin timp înainte de debutul sezonului de iarnã >>> PAGINA 16

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

Preºedintele LSMVJ, Zoltan Lakataº acuzat de intrare prin efracþie ºi furt de documente oficiale

reºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Zoltan Lakataº a intrat în vizorul organelor de certetare penalã, dupã ce pe numele sãu a fost înregistratã o plângere în care este acuzat de o serie de aspecte care ar putea fi de naturã penalã. Mai exact, preºedintele sindicatului Muntele, Petre Nica a sesizat ieri dimineaþã Poliþia Petroºani cu privire la faptul cã în sediul sindicatului pe care îl reprezintã, aflat pe strada Lunca Nr. 60 bis, (nr. Salvamin) s-a intrat prin efracþie. Marius MITRACHE “În data de 11.11.2013 am sesizat serviciul de urgenþe 112 cu privire

la intrarea prin efracþie a unor persoane în sediul sindicatului, acordat în baza Contractului Colectiv de Muncã, situat în Petroºani, str.

Lunca nr 6o bis. La locul specificat s-au deplasat imediat organele de poliþie ºi jandarmeriei, am intrat împreunã în sediul în care erau

prezente mai multe persoane: Lakataº Zoltan, doi salvatori ai cãror nume nu-l cunosc, ºi doamna Stãnescu, administrator al SCSM. În spaþiul respectiv am avut arhivate, documente contabile, juridice, sau de corespondenþã, care le-am avut depuse în rafturi, iar la intrarea în sediu împreunã cu organele de poliþie acestea nu mai erau acolo unde le-am lãsat. Serviciul 112 a fost apelat la la

Copilul ºefului de la Crima Organizatã devenise þinta drogaþilor care vroiau rãzbunare

n raport extrem de ºocant fãcut de serviciile de informaþii avea sã ajungã la comisarul ºef Traian Berbeceanu, fostul ºef al BCCO Alba, iar în el erau descrise situaþiile în care aveau de gând traficanþii de droguri sã se rãzbune pentru cã au fost bãgaþi dupã gratii. Principala þintã era chiar copilul poliþistului. Maximilian GÂNJU Din douã surse independente avea sã afle fostul ºef al Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate Alba, cum o grupare de traficanþi ºi consumatori de droguri din judeþul Hunedoara, destructuratã de ofiþeri din subordinea lui, plãnuia sã se rãzbune pe el ºi familia lui. Un avocat ºi un raport al serviciilor de informaþii aveau sã-i confirme poliþistului cã familia sa era pe lista infractorilor. Trimiºi în arest, capii grupãrii au dat ordine celor care erau cercetaþi în libertate sã se ocupe de „misiune”. Fiul poliþistului era principala þintã. Berbeceanu face o mãrturisire ºocantã unui avocat dupã ce aflã cã interlopii ºi

drogaþii ridicaþi de structura pe care o conducea erau „încurajaþi” chiar de procurori ºi poliþiºti, aceºtia din urmã spunându-le la audieri cã Berbeceanu a fost tras pe linie moartã. „Serviciile mi-au trimis o hârtie cã deþin date ºi informaþii cã o grupare pe care o executasem noi, pe droguri, grupare de la Geoagiu, ameninþa ºi a dat comandã la unii care erau în strãinãtate, sã ia seringi de la

staþia de metrou, seringi folosite de drogaþi, pentru cã aia toþi au Sida. Apoi sã-l pândeascã pe fiul meu, când iese la grãdiniþã sã meargã sã… A fost realã ºi a ºtiut foarte multã lume din structura noastrã, din Poliþie. Au fost foarte multe situaþii, am foarte mare grijã de ei (n.r. de familie). De când nenorociþii ãºtia fac chestiile astea ºi au început sã-i ia pe toþi infractorii din judeþul Hunedoara,

cum sunt Litera ºi cei liberi... Îi iau ºi-i audiazã, le spun haideþi bã spuneþi cã nu mai e Berbeceanu jupânul, nu mai e el ºef la Crima Organizatã. Ãºtia au venit în Deva ºi au început discuþiile. O… nu mai e Berbeceanu, lasã cã-i facem noi, lasã cã-l executãm acum ºi pe el ºi pe copii lui. Asta au reuºit sã facã nenorociþii ãºtia”, îi spune Traian Berbeceanu avocatei care avea ºi ea informaþii cã interlopii vor sã se rãzbune pe comisar ºi s-a întâlnit cu el pentru a-l avertiza sã-ºi ia mãsuri de protecþie. Berbeceanu a fost arestat ºi învinuit de procurorii DIICOT Alba pentru cã ar fi sprijinit o grupare care se ocupa cu evaziunea fiscalã în judeþul Hunedoara. Poliþistul s-a declarat nevinovat ºi spune cã totul este o înscenare a procurorilor DIICOT Alba cu care intrase în conflict dupã ce a vrut sã demaºte ilegalitãþile comise de aceºtia.

ora 10 ºi 20 de minute”, aratã Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

“P

oate vrea sã acopere niºte cheltuieli nejustificate” În replicã preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Zoltan Lakataº susþine cã Petre Nica spune doar minciuni, iar toate acuzaþiile care i se aduc sunt false. “ Nu am intrat prin efracþie, este fals. Avem contract semnat cu Complexul Energetic Hunedoara, mai exact între

Federaþia Energetica, reprezentativã la nivel sectorial ºi CEH”, declarã Lakataº. Mai mult, acesta neagã faptul cã ar sustrat documentele sindicatului Muntele, fapt ce pretinde cã l-ar putea demonstra cu fotografii ºi film. „ Când am intrat în spaþiul respectiv s-au fãcut înregistrãri, s-a filmat ºi fotografiat tot ce era acolo. Restul sunt doar minciunile lui Nica. Nica poate vrea sã acopere lipsa unor documente sau a unor bani pe care nu poate sã-i justifice. Sã ºtie cã nu ne-a gãsit pe noi, fraierii”, a precizat Zoltan Lakataº.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

“În haine” de sãrbãtoare

alea Jiului în haine de sãrbãtoare. Administraþiile locale din Valea Jiului se pregãtesc sã întâmpine aºa cum se cuvine sãrbãtorile de iarnã, asta deºi mai sunt încã douã sãptãmâni pânã în luna decembrie. Strãzile din Petroºani ºi Petrila deja vestesc venirea Crãciunului, unde s-au montat deja primele instalaþii. Monika BACIU „Ca în fiecare an, pânã în data de 5 decembrie, înainte de Moº Nicolae, oraºul trebuie sã fie gata. Atunci, vom inaugura

ªi în estul Vãii Jiului deja au fost montate o parte din ornamentele de Crãciun, însã edilul vrea sã mai achiziþioneze câteva instalaþii luminoase. „O parte dintre

limitate. „Vom avea figurinele cu care ne-am obiºnuit pentru cã din pãcate este un an mai greu din punct de vedere financiar aºa cã ne vom limita la ceea ce avem deja ºi ne vom bucura dacã ceea ce avem va

funcþiona în bune condiþii”, a mai spus viceprimarul municipiului Petroºani. Petrilenii s-au plâns ani la rândul de faptul cã doar centrul localitãþii a fost „îmbrãcat”

în haine de sãrbãtoare. ªi în acest an situaþia va fi la fel. „Ne vom concentra pe partea centralã a oraºului, dar nu vom neglija ºi celelalte zone ale oraºului”, a mai

Târg de Crãciun la Petroºani

ºi Parcul Central prin aprinderea beculeþelor”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. ªi, anul acesta, autoritãþile locale au cumpãrat ornamente noi, care promit sã aducã un plus de strãlucire oraºului. “ Avem ºi ghirlande noi ºi mai vechi, iar anul acesta, Petroºaniul va arãta la fel de frumos ca în anii trecuþi, dacã nu chiar ºi mai frumos”, a mai adãugat Iacob Ridzi.

instalaþii s-au montat, se lucreazã în continuare. Vom avea ºedinþã de consiliu ºi vrea ca prin rectificarea de buget sã mai alocãm 500 de milioane de lei ca sã achiziþionãm câteva instalaþii pentru sãrbãtorile de iarnã ºi sper sã treacã aceastã propunere”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. La Petroºani figurinele de iarnã vor fi aceleaºi ca ºi în anii trecuþi, asta din cauza resurselor financiare

ãrã patinoar la Petroºani. Anul acesta iubitorii sporturilor de iarnã nu vor avea parte de patinoar, la Petroºani. Asta datoritã faptului cã cei care deþin patinoarul sunt plecaþi din þarã. Reprezentanþii Administraþiei Pieþelor spun cã anul viitor încearcã sã ducã mai departe tradiþia. Monika BACIU “Anul acesta nu va fi pationoar la Petroºani, sperãm ca la anul sã revenim la tradiþia de a aduce ca ºi în fiecare an pationar la Petroºani însã anul acesta vechiul pationar este plecat din þarã ºi încã nu am reuºit sã contactãm pe altcineva care sã fie disponibil cu un patinoar sã vinã la Petroºani. O sã avem promisiuni pentru anul viitor ºi sperãm sã vinã atunci”, a

declarat Sorin Pristavu, ºef Administraþia Pieþelor Petroºani. Reprezentanþii Pieþelor ne vor face însã o altã surpizã. La Petroºani va avea loc prima ediþie a unui târg de Crãciun. „Preconizãm ca anul acesta sã facem o

spus Pãducel. Toate administraþiile locale din Valea Jiului se pregãtesc pentru sãrbãtorile de iarnã. Peste tot au început deja pregãtirile pentru Crãciun. micã surprizã, un mic târg de Crãciun, dar mai multe detalii vom afla în apropierea sãrbãtorilor de iarnã”, a mai spus sursa citatã. Mai mulþi comercianþi au fost invitaþi sã vinã la Petroºani pentru a lua parte la prima ediþie a târgului de iarnã, însã toate detaliile acestei acþiuni se vor cunoaºte în luna decembrie.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

În prag de iarnã,

În casã plouã ca afarã

ameni nemulþumiþi. Au plãtit 1300 de lei de familie pentru reabilitarea termicã a imobilului, iar acum în prag de iarnã stau cu ligheanele prin casã pentru cã le plouã. Locatarii imobilului cu numãrul 4 de pe strada Muncii din Lonea sunt nemulþumiþi de calitatea lucrãrilor de anveloparea realizate de o societate. Oamenii s-au dus la primar la audienþã pentru a gãsi o rezolvare la problema lor. Monika BACIU

„Toatã documentaþia este aici cu ce s-a fãcut, ce nu s-a fãcut ºi cu ce s-a plãtit. S-a fãcut un lucru de mântuialã. Îmi plouã în casã, sunt la etajul 2 este þigla pusã anapoda, sunt cãpriori rupþi ºi pe mine mã plouã. Mi-a cãzut tavanul”, a spus Ion Glãvan, unul din locatari. Oamenii spun cã au plãtit sume importante

de bani pentru reabilitarea termicã a blocului, iar la final au fost obligaþi sã semneze procesul verbal de recepþie a lucrãrilor asta chiar dacã lucrarea nu a fost executatã corespunzãtor. „Dupã ce a încercat constructorul sã prosteascã lumea au început problemele. A obligat lumea sã semneze cã sunt mulþumiþi. Am plãtit 13 milioane. Este a treia

oarã când vin la primãrie, nimeni nu poate sã ia legãtura cu constructorul”, a mai spus bãrbatul. Reprezentanþii oraºului Petrila cunosc situaþia, însã aceºtia considerã cã ºi locatarii ar trebui sã îºi rezolve problemele asta chiar dacã blocul este în garanþie, iar constructorula re obligaþia de a remedia orice problemã ivitã. „Blocul 4 a fãcut

Se roagã sã nu vinã gerul

lor. Sunt care au sobe ºi care au reºouri. ªi lemne de la furat sau sã cumperi, dar de unde cã nu îþi permite buzunarul sã cumperi.

depinde cum îl dau, ce furã ºi ei”, recunoaºte un localnic. „Mai vinde unul, altul lemne, cã gazul îl aºteptãm de 80 de ani sã vinã ºi e la barierã, nu-l mai aduce. Din “90 încoace tot zice cã îl aduce, dar nu ajunge. Care are sobã, care curent electric, care cu ce poate. Soba la bloc, depinde de cum ai coºul ridicat de sus pânã jos, iar eu

Eu stau la casã ºi cumpãr cãrbune de la þigani, de la Iscroni cu 8 lei, 10 lei sacul,

cum stau la colonie e cu alte treburi. La salariile ºi pensiile care sunt acum nu te poþi încadra în limita posi-

amenii din oraºul Aninoasa, din Valea Jiului, se roagã sã nu vinã o iarnã grea. Cei mai mulþi nu vor avea cu ce sã se încãlzeascã ºi dupã ce regretã vechile centrale, foºtii mineri, se bazeazã pe raþia de cãrbune, ori pe hoþii de cãrbuni. Diana MITRACHE Îºi procurã de pe unde apucã lemne, cãrbuni iau de la hoþii din vagoane, iar apoi îl urcã searã de searã cu gãleþile în bloc. Asta fac norocoºii, dacã stau la casã sau în bloc ce are hornul bun, în timp ce restul se roagã sã nu fie frig tare ºi mai bagã câte un reºou în prizã. Sãrãcia se vede la tot pasul ºi fiecare se descurcã pe cont propriu. „Fiecare se încãlzeºte cu lemne de unde apucã. Care are sobe în casã bineînþeles, ºi dacã nu au sobe, cu reºouri, curent mai plãtesc de vai de capul

parte din programul de reabilitare a blocurilor de locuinþe prin programul guvernamental cetãþenii au plãtit doar 20% din costurile de reabilitare, restul a plãtit Primãria ºi Guvernul ºi nici cei 20% nu au fost achitaþi de toatã lumea pentru cã sunt datorii de 70 de milioane de lei la acest bloc. Sunt câteva probleme la acoperiºul blocului. Rãu este cã dânºii ca cetãþeni ºi proprietari puteaã sã rezolve pentru cã constructorul refuzã sã vinã sã bilitãþilor. Au fost 3 centrale termice în Aninoasa, dar s-au vândut ºi s-au dus, însã era foarte rentabil cu centralã termicã, oamenii mai dãdeau bonuri de cãrbune, era loc de muncã, acum....”, spune resemnat un alt localnic. Un altul, mai norocos, spune cã a lucrat la minã ºi acum îºi ia raþia lunarã de cãrbuni, cu care urcã în bloc sã aprindã focul în sobã. „Pun pe foc cãrbuni, lemne, ce cumpãr. Cãrbuni îmi dã statul deocamdatã. Noi aici am lucrat în Valea Jiului ºi mulþumim cã avem de toate. Cu gãleata iau cãrbuni din magazia de lângã bloc ºi îl urc sus, ca stau la etajul I. Asta e,mãcar e cald noaptea”, spune un fost miner, acum pensionar. Cã e greu, recunoaºte ºi primarul, care spune cã fiecare e pe cont propriu, pentru cã sistemul centralizat s-a desfi-

remedieze pentru cã nu i s-au dat toþi banii la aceastã lucrare”, a declarat primarul oraºului Petrila, Ilie Pãducel. Edilul spune cã oamenii când au semnat procesul verbal de recepþie a lurãrilor nu existau probleme pentru cã în acea perioadã nu s-au înregistrat ploi. „La terminarea lucrãrilor de reabilitare s-a format o comisie din care au fãcut parte ºi cetãþeni avem semnat un proces verbal

care au fost de acord sã semneze procesul verbal de recepþie. Acum a plouat ºi a plouat ºi la oameni în casã”, a mai spus Pãducel. Reprezentanþii Primãriei Petrila spun cã firma controlatã de Florin Racoþea, cea care a executat lucrãrile a fost refuzatã la celelalte licitaþii organizate pentru anveloparea blocurilor. Asta datoritã faptului cã responsabilii societãþii nu sunt “oameni de cuvânt”.

inþat, iar gazul metan nu a ajuns în oraº. „De când ºtiu eu, în ultima perioadã, toatã lumea e pe încãlzire electricã ºi la case partculare cu lemne ºi cãrbuni ºi ºi-au mai pus unii, în blocurile care au permis, sobe. În rest, alt mijloc nu prea au. Nu mai existã. Era punct termic în Iscroni, de termoficare. Oamenii sau debranºat din cauza costurilor ºi acum nu mai este nici termoficare. Toatã lumea pe curent”, explicã Nicolae Dunca, primarul din Aninoasa Dunca sperã sã termine el investiþia la sistemul de alimentare cu gaz metan, pe care

oamenii îl aºteaptã de douã decenii. „Acum, noi sunem în negocieri avansate pentru finalizarea introducerii gazului metan. Sperãm ca pânã la finele anului sã dãm drumul la conducta de gaz”, le promite primarul aleºilor sãi. Promisiuni au primit oamenii din Aninoasa din toate pãrþile, însã pânã vor avea ºi certitudini, ei se vor încãlzi doar cu ce cumpãrã de la hoþii de huilã din Iscroni, ori cu curent electric. Toate speranþele lor, însã, sunt puse pe seama faptului cã iarna va veni cât mai târziu ºi va þine cât mai puþin.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

Rectificarea fãcutã de Guvernul Ponta lasã sute de oameni fãrã salarii în Valea Jiului

ectificarea bugetarã fãcutã de Guvern, care taie din ajutoarele sociale, de ºomaj sau din salariile anumitor categorii de bugetari, nu este bine vãzutã în Valea Jiului. Primãriile nu au bani nici mãcar pentru achitarea lefurilor restante. Luiza ANDRONACHE

ânã ºi primarii PSD se revoltã Rectificarea bugetarã fãcutã de Guvernul Ponta nemulþumeºte chiar ºi primarii PSD. La

Lupeni, primãria nu are bani sã achite salariile ºi indemnizaþiile însoþitorilor persoanelor cu handicap, lucru extrem de grav. „ Sunt total nemulþumit! Eu înþeleg cã nu sunt bani, cã þara nu are bani ºi cã asta este situaþia ºi cã trebuie aduºi cât mai mulþi bani la bugetul þãrii,

dar în acelaºi timp trebuie sã se înþelegã foarte clar cã nu putem sã lãsãm oameni cu probleme atât de mari cum sunt însoþitorii persoanelor cu handicap, fãrã bani. Dacã nu se poate ºi chiar nu sunt bani, atunci printr-o lege sã se ia ºi “La revedere!”. Dar mie nu-mi convine aºa ºi nu mi se pare normal sã se întâmple asta. Sunt un om de stânga ºi este normal sã þin cu oamenii” a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni. Ce se va întâmpla cu aceºti oameni care

Medicii ne atrag atenþia cã antibioticele ne pot dãuna

u trebuie sã ne tratãm dupã ureche ºi mai ales nu întotdeauna cu antibiotice. Medicii ne atrag atenþia cã aºa, doar ne facem rãu. Luiza ANDRONACHE Numãrul pacienþilor care ajung la Spital cu afecþiuni respiratorii în ultima perioada stârneºte îngrijorare în rândul medicilor. Tratamentele, câteo-

datã nu rãspund foarte bine în cazul unor bolnavi, tocmai pentru cã înainte de a ajunge la Spital, oamenii încearcã sã se lecuiascã singuri. Medicii spun cã în niciun caz nu trebuie sã cumpãrãm antibiot-

ic pentru orice afecþiune. “ Când omul este rãcit ºtie cã gata, merge la farmacie ºi ia un antibiotic. Nu este chiar aºa, pentru cã sunt boli care merg poate cu un paracetamol sau un algocalmin dacã este vorba de o virozã uºoarã. Sunt afecþiuni unde dacã se iau antibiotice chiar ºi 5 – 7 zile, nu trec. ªi,

rãmân fãrã bani, nimeni nu poate sã spunã. Pânã acum, ei au o restanþã salarialã de câteva luni. “ Banii, atât pentru salarii cât ºi pentru indemnizaþii, sunt total insuficienþi. Nu ºtiu ce vom putea face. Probabil vom mai plãti unu, douã salarii ºi asta este situaþia. Pânã la urmã, obligaþia pentru plata indemnizaþiilor ºi a salariilor însoþitorilor persoanelor cu handicap revine Guvernului României ”, a mai spus Resmeriþã. Guvernul a aprobat a doua rectificare bugetara din acest an dupã un asemenea tratament, pacientul constatã cã nu a fost deloc ajutat, ba chiar organismul îi devine rezistent la medicaþia administratã de noi ”, a declarat dr. Liliana Dumitru, medic UPU SMURD. Foarte mulþi oameni se trateazã mai întâi acasã ºi merg la medic abia când sunt în stare mai gravã. Din pãcate, acesta nu este un comportament corect, ci mai degrabã poate dãuna sãnãtãþii.

Proiect pentru verificarea asociaþiilor de locatari

unicipalitatea Petroºani vrea sã treacã un proiect de hotãrâre prin care sã poatã face verificãri la asociaþiile de locatari, mai exact în contabilitatea acestora dupã ce s-au descoperit mai multe cazuri în care s-au comis ilegalitãþi. Maximilian GÂNJU Din acest motiv mai multe familii din cartiere întregi au rãmas fãrã unele utilitãþi deºi erau cu plata facturilor la zi. Un exemplu este la apa

potabilã unde asociaþia de proprietari din care fãceau pare figura cu datorii, însã oamenii îºi achitaserã toate facturile la zi. Operatorul de apã ºi canal are însã contract cu asociaþia ºi nu individual cu consuma-

torul, iar cum debitul era foarte mare au debranºat scãri întregi cu familii care aveau plãþile la zi. Oamenii au cerut verificãri cu privire la cum s-au cheltuit banii de cãtre asociaþie însã nu exista ºi un regulament astfel ca experþii municipalitãþii sã poatã face verificãri. Aleºii din Petroºani au iniþiat acum un proiect de hotãrâre pentru aprobarea Regulamentului privind îndrumarea ºi

coordonarea asociaþiilor de proprietari precum ºi desfãºurarea controlului financiar-contabil la asociaþiile de proprietari din Municipiul Petroºani. Proiectul se aflã în dezbatere publicã ºi poate fi consultat la afiºierul de la sediul municipalitãþii.

printr-o reducere a veniturilor bugetare cu 2,9 miliarde de lei si prin diminuarea cheltuielilor cu 1,6 miliarde de lei. Cele mai mari sume au fost taiate de la Ministerul Finantelor (526,6 de milioane), de la Ministerul Muncii (520,4 milioane), de la Ministerul Dezvoltarii (315,1 milioane), Ministerul Mediului (178 de milioane), Ministerul

Transporturilor (134,3 milioane) si de la Ministerul Economiei (62 de milioane). De altfel, la toate aceste ministere s-au redus sumele pentru cofinantarea proiectelor europene. Aceastã rectificare care taie din ajutoarele sociale, de ºomaj sau din salariile anumitor categorii de bugetari, nu este bine vãzutã în tot judeþul Hunedoara.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

eci de câini comunitari din judeþ sunt adoptaþi în þãri precum Elveþia, Anglia sau Germania cu ajutorul unor oameni inimoºi. Deºi nouã în aceastã „branºã”, o tânãrã din Deva încearcã tot posibilul pentru ca patrupedele nedorite în România sã îºi gãseascã un cãmin peste hotare. Deºi exodul cãþeilor spre o viaþã mai bunã a început în urmã cu mai mulþi ani, în ultima perioadã, din cauza Legii 258/2013, care legalizeazã eutanasierea maidanezilor din adãposturi, nerevendicaþi dupã

Hunedorenii dau maidanezii la export

14 zile, transporturile de patrupede spre Uniunea Europeanã sunt arhipline. Dacã românii nu îi vor, nemþii, englezii sau elveþienii sunt mai mult decât încântaþi sã adopte câini din România. Toatã aceastã acþiune de salvare a câinilor

La Spital din cauza vremii

n Serviciile de Urgenþã din toatã Valea Jiului încep deja sã vinã pacienþi care au de suferit de pe urma temperaturilor scãzute sau a diferenþelor mari dintre noapte ºi zi. Medicii spunã cã mai întâi de toate trebuie sã prevenim boala, înainte de a ajunge sã o tratãm.

comunitari de la moarte sigurã a început pentru Claudia, o femeie din Deva, pe pagina proprie a unui site de socializare. „Am avut trei câini la bloc ºi m-am gândit sã-i promovez pe internet deoarece am vãzut ce se întâmplã cu ei.

Cazuistica specificã sezonului rece deja se cunoaºte în Serviciile de Urgenþã din Valea Jiului. Oamenii vin la medic pentru cã rãcesc sau, mai rãu, dezvoltã forme mai grave de pneumonii sau afecþiuni respiratorii. „În ultima perioadã a crescut numãrul cazurilor de viroze, pneumonii ºi infecþii acute respiratorii, atât în rândul adulþilor cât ºi al copiilor. De aceea, rugãm sã se evite expunerea la temperaturile scãzute de dimineaþã ºi seara mai ales din partea persoanelor cardiace, pentru cã frigul determinã o constricþie la nivelul vaselor coronare ºi accentueazã angina pectoralã. De asemenea, asmaticii sã evite plimbãrile atunci când aerul este rece, sã evite ceaþa ºi mai ales, sã îºi ia medicaþia prescrisã de medicul lor ”, ne-a declarat dr. Liliana Dumitru, medic UPU SMURD Petroºani. Prevenþia este cea mai bunã mãsurã pe care o putem adopta în aceastã perioadã. ªi, multe dintre aceste afecþiuni, pot fi tratate ºi la medicul de familie, nu doar în Urgenþã. Luiza ANDRONACHE

L-am fãcut poze, un album întreg ºi printr-o prietenã comunã care a distribuit albumul, am gãsit o doamnã care a fost dispusã sã ia un cãþel. El a fost luat, cazat temporar contra cost la o persoanã, i s-a fãcut paºaport, vaccin, a fost microcipat, iar în

douã sãptãmâni a plecat în Germania. Doamna respectivã l-a mai þinut apoi douã sãptãmâni la ea, iar acolo a gãsit unde sã îl dea spre adopþie definitivã”, a declarat Claudia Mihu. Câinele este bine, a ajuns într-o familie iubitoare, iar Claudia primeºte periodic fotografii ºi imagini video de la noii lui stãpâni. Pe aceeaºi filierã urmeazã sã plece ºi un al doilea câine. Costurile pentru vaccinare, deparazitare internã ºi externã, microcip ºi paºaport sunt suportate de cei care au grijã temporar de câini, înainte sã fie adoptaþi. În Hunedoara ºi în

Deva existã persoane care se ocupã cu transportul de câini peste hotare de mai bine de ºase ani. Partea bunã este cã odatã adoptaþi, câinii sunt monitorizaþi permanent de cei care îi ajutã sã îºi gãseascã o casã peste hotare. Hunedorenii primesc periodic fotografii ºi înregistrãri video cu protejaþii lor. Totodatã, deveanca promoveazã adopþia de câni comunitari ºi din adãposturile din judeþ. De aici toþi câinii pleacã sterilizaþi, vaccinaþi ºi deparazitaþi. În urmãtoarea perioadã urmeazã ca peste 3.500 de câini comunitari sã fie adunaþi de pe strãzile judet ºi cazaþi temporar în adãposturi. Luiza ANDRONACHE

A început distribuirea rechizitelor gratuite pentru elevii sãraci

este 8500 de elevi hunedoreni din clasele pregãtitoare, primare ºi generale, care provin din familii cu situaþie financiarã mai precarã, primesc ºi în acest an rechizite ºcolare gratuite. Inspectoratul ªcolar Judetean a început deja distribuirea acestora cãtre ºcoli urmând ca manualele ºi caietele sã ajungã la toþi elevii. ªi în acest an ºcolar, Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara a demarat programul de acordare a rechizitelor pentru elevii care provin din familiile cu probleme sociale. „Este vorba de acei elevi în care în familiile lor, pe membru de familie, venitul nu depãºeºte jumãtate din venitul minim pe economie” a declarat prof. Marta Mate , purtãtor de cuvânt I.ª.J. Hunedoara. Distribuirea rechizitelor a început sãptãmâna trecutã ºi

urmeazã ca în termen de câteva zile, toþi elevii, începând cu clasele pregãtitoare ºi pânã în clasa a opta, ale cãror cereri au fost aprobate, sã intre în posesia aces-

tora. „În momentul de faþã avem în jur de 8.500 de solicitãri, iar Inspectoratul ªcolar a primit o sumã de 150.000 de RON, a realizat licitaþia, iar în acest moment se distribuie rechizitele ºcolare, urmând ca în termen de 3, 4 zile, fiecare ºcoalã sã le aibã”, a mai precizat profesorul Marta Mate. Pachetele cu rechizite conþin în special caiete, pixuri, creioane, liniare, iar cei mici primesc în plus ºi plastelinã, creioane colorate ºi ghiozdane. Programul de acordare a rechizitelor ºcolare gratuite a început încã din 2001, iar în acest an, în judeþul Hunedoara, au existat cereri din fiecare unitate de învãþãmânt. Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

icerea ”un picior în fund, un pas înainte” i s-a potrivit perfect fostului preºedinte al Sindicatului PP ”Vulturul Negru” Petroºani, Radu Voina, cel care a ocupat prin concurs un post la Poliþia Localã Vulcan. ªi cum nimeni nu vrea sã aibã de-a face cu un sindicalist vocal, la o evaluare a poliþiºtilor locali, Voina a primit calificativul ”nesatisfãcãtor”. Pentru cã nu se putea lupta cu ”vântul puterii”, în octombrie, Radu Voina a demisionat din funcþia de lider al Sindicatului ”Vulturul Negru” ºi a acceptat oferta SC Pantera Guard Bucureºti – inspector de securitate. Mai mult, luni, 10 noiembrie, acesta a fost promovat coordonator al activitãþii Pantera Guard pe Valea Jiului. Viaþa bate filmul în cazul unui lider de sindicat care a fãcut multã gãlãgie ºi deranj prin Valea Jiului. Radu Voina este fondatorul Sindicatului Protecþie ºi Pazã ”Vulturul Negru” Petroºani, înfiinþat în anul 2010. Ulterior a devenit preºedinte al acestui sindicat prin alegeri libere. A fost curtat de preºedintele Confederaþiei Sindicale

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

Dat afarã, ca fiind incompetent, de primarul Ile, a ajuns director coordonator pe Valea Jiului al unei firme din Bucureºti româneºti”, care vãd neapãrat o neregulã, un complot, acolo unde e pace ºi colaborare. Destule persoane politice din preajma celor doi susþineu cã Gheorghe Ile se foloseºte de Radu Voina pentru a þine sub control ºi agenþii ºi pretenþiile sindicaliste. Dar se pare cã primarului nu i-a ieºit ”subordonarea” lui Voina ºi s-a gãsit soluþia – incompetent, adicã Voina a obþinut calificativul nesatisfãcãtor

Naþionale Meridian, apoi de Blocul Naþional Sindical fiind un lider activ în teritoriu. Preºedintele Confederaþiei, Ion Popescu, l-a numit, la un moment dat responsabil pe Valea Jiului, din partea Meridian. Lãudat, criticat, înjurat, susþinut, câºtigãtor ºi învins, Voina a ajuns la Poliþia localã a lui Gheorghe Ile, primarul Vulcanului. Angajat prin concurs al Poliþiei Locale Vulcan, a reuºit sã obþinã reprezentativitate ºi în rândul personalului serviciului cu pricina, adãugându-ºi astfel ºi agenþii primãriei pe lângã cei de pazã de la firmele de profil, ultimii fiind cei de la AXIS Security. Adicã a reuºit sã convingã agenþii primãriei sã renunþe la Pro Lex ºi sã

Ziua Internaþionalã a Studenþilor, sãrbãtoritã de PNL la Petroºani

rganizaþia PNL Petroºani sãrbãtoreºte, în premierã, Ziua Internaþionalã a Studenþilor, o manifestare care se adreseazã tuturor studenþilor, dar ºi altor tineri care ar putea sã urmeze cursuri universitare. Ziua Internaþionalã a Studenþilor este sãrbãtoritã în data de 17 noiembrie, iar la Petroºani vor avea loc o serie de acþiuni care sã marcheze aceastã aniversare, în organizarea PNL Petroºani. „Am luat hotãrârea sã sãrbãtorim

ºi la Petroºani Ziua Internaþionalã a Studenþilor, mai ales cã este cel mai mare centru universitar din judeþul hunedoara. Manifestãrile programate nu se adreseazã exclusiv studenþilor – care au însã intrarea gratuitã – ci tuturor tinerilor din Valea Jiului, în speranþa cã, prin

devinã membri de sindicat la ”Vulturul Negru” Petroºani. S-a invocat ºi ”frãþia” dintre primarul Ile ºi liderul Voina, susþinându-se cã amândoi fac parte din aceeaºi lojã masonicã. Altfel nu s-ar explica bunãvoinþa primarului cu privire la cererile liderului, respectiv obþinerea raþiei de hranã, conform legislaþiei, spun voci ”specific

astfel de activitãþi, vor fi atraºi sã experimenteze ºi ce înseamnã viaþa de student”, a declarat Dorina Niþã, preºedintele PNL Petroºani. Acþiunile vor debuta în jurul prânzului, la o salã de fitness, unde va fi organizatã o acþiune demonstrativã de super jump, aerobic, dans ºi kangoo jumps, la care poate participa oricine doreºte. Seara se va încheia cu un concert extraordinar ºi un concurs de karaoke, la care Premiul I constã într-o tabletã. Car men COSMAN

la evaluarea periodicã. Poate fi o modalitate de a scãpa de un om. Doar cã Voina a contestat legalitatea

evaluãrii ºi anularea ei, pentru cã evaluatorul era chiar un ºef cu interimat prelungit ”dincolo de lege”. Datoritã activitãþii sale, de zbatere ºi acþiune, sindicatul lui Radu Voina a fost declarat - la Premiile Exclusiv, un fel de ”Oscar” local, ediþia a XII-a –”Cel mai bun sindicat independent”, alãturi de Gheorghe Ile, ca fiind cel mai bun primar al anului. Dar este de înþeles, pentru cã nimeni nu vrea sã se lege la cap atunci când nu-l doare cu un sindicalist care are mereu ceva de obiectat... ªi a venit ziua de 2 octombrie 2013, când Radu Voina a demisionat din funcþia de preºedinte al Sindicalui PP ”Vulturul Negru” pentru a putea accepta oferta fãcutã de SC Pantera Guard Bucureºti – inspector securitate. Ieri, 11 noiembrie, Voina a fost numit director zonal, mai precis coordonator al activitãþii Pantera Guard pe Valea Jiului. ”În viaþã vin momente

când eºti nevoit sã alegi. ªi am ales. În 2 octombrie am demisionat din funcþia de lider de sindicat pentru a accepta oferta fãcutã de SC Pantera Guard Bucureºti - care îi aparþine lui Dan Marin -, punct de lucru Valea Jiului, de inspector securitate. Asta, pentru cã legea nu permite sã fiu ºi lider de sindicat ºi

angajat în funcþii de conducere. Vreau sã vã spun cã Dan Marin este unul din patronii care ºtiu ºtie cu ce se mãnâncã paza ºi protecþia. Am lucrat la câteva firme de gen ºi ºtiu ce spun. De astãzi (luni – n.n.), sunt ºef punct de lucru

Testãri gratuite pentru sãnãtatea plãmânilor

u ocazia Zilei Mondiale a BPOC (bronhopneumopatie obstructivã cronicã), localnicii din Hunedoara pot sã-ºi testeze gratuit sãnãtatea plãmânilor, pânã în data de 4 decembrie, în cadrul celei de-a cincea ediþii a campaniei "Tu ºtii câþi ani au plãmânii tãi?” Analiza este simplã ºi seamãnã cu testarea pen-

Valea Jiului. Adicã voi coordona activitatea firmei pe aceastã zonã. Între timp, am obþinut ºi o diplomã de management firmã. Sigur cã regret viaþa de sindicalist, dar vine o vreme când trebuie sã te axezi pe meserie. Vreau sã vã spun cã am ales responsabilitatea unei asemenea funcþii pentru cã

firma este una serioasã, fãrã datorii la stat, cu salarii la zi ºi asta pentru cã patronul a renunþat în a-ºi angaja administrator ocupându-se personal de societate. Valea Jiului are ºi o echipã specialã de intervenþie, care se ocupã de protecþia ºi paza

tru determinarea nivelului de alcool în aerul expirat, pe care o fac poliþiºtii ºoferilor, iar rezultatele se dau pe loc. La nivel mondial, cel mai des factor întâlnit de risc pentru BPOC este fumatul. Însã spirometria nu este recomandatã doar fumãtorilor, în condiþiile în care statisticile aratã cã 46% din cei diagnosticaþi cu BPOC sunt nefumãtori. Alþi factori de risc sunt pulberile industriale, noxele chimice, fumatul produs prin arderea com-

oamenilor politici de rang înalt, gen bodyguard, iar acum se lucreazã la monitorizarea societãþilor comerciale, magazine, care vor fi conectate la noi pentru a fi alarmaþi direct, în caz de pericole. Asta pentru a scurta timpii de intervenþie. Cam asta este. Da aveþi dreptate cã viaþa bate filmul – declarat de unul incompetent ºi fãcut director de altul” – a declarat Radu Voina, proaspãt coordonator al Pantera Guard Bucureºti pe Valea Jiului. Au fost destui cei care au ºoptit conducerii firmei de pazã cã Radu Voina nu ar fi omul indicat pentru un asemenea post – inspector securitate, ceea ce a determinat conducerea societãþii sã-l promoveze în funcþia de director zonal considerând cã ”doar în pomul cu roade dai cu piatra”. Un alt avantaj al lui Radu Voina ar putea fi faptul cã nu este înregimentat politic. Ileana FIRÞULESCU bustibililor biologici (cãrbune, lemn, gunoi de grajd). BPOC afecteazã grav mai ales persoanele cu vârste între 40 ºi 65 de ani. Din pãcate, mulþi dintre bolnavi nu îºi dau seama de severitatea bolii lor, accesul la specialiºti ºi analize gen spirometrie fiind extrem de redus. Simptomele care ar trebui sã îngrijoreze sunt tusea cronicã, producþia cronicã de sputã (flegmã sau sputã mucoasã) în majoritatea zilelor ºi dispnee (senzaþia de lipsã de aer). De precizat cã testãrile se vor face numai în baza unor programãri la medicii ºi clinicile desemnate în cadrul programului naþional. Pentru Hunedoara aceºtia sunt Colþatu Mirela, Frankfurt Magdalena ºi Oproiescu Carmen. Carmen COSMAN

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

Ziua Internaþionalã a Studenþilor, sãrbãtoritã de PNL la Petroºani

la evaluarea periodicã. Poate fi o modalitate de a scãpa de un om. Doar cã Voina a contestat legalitatea

Testãri gratuite pentru sãnãtatea plãmânilor

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

Profesorii ºi oamenii bolnavi, fãrã sunt bani pentru salariile bani la Aninoasa sau pentru N uprofesorilor,

indemnizaþiile de însoþitor a persoanelor cu handicap. Situaþia este fãrã scãpare la Aninoasa, unde primarul mai sperã la o rectificare bugetarã salvatoare. Diana MITRACHE Banii primiþi pentru a achita salariile profesorilor, ori a blonvailor cu handicap nu sunt suficienþi. La Aninoasa situaþia este delicatã, iar aceºti oameni ar putea sã nu-ºi ia banii, la finalul anului. Primarul Nicolae

Dunca sperã, însã, la o minune, dacã se vor mai face rectificãri bugetare, pentru cã alto soluþienu are. „Am primit de la Deva o înºtiinþare cã ni se suplimenteazã bugetul local cu anumite sume, în special pentru plata însoþitorilor persoanelor cu handicap ºi pentru

'Acest studiu sugereazã cã pediatrii ar trebui probabil sã redefineascã vârstele de pubertate precoce ºi tardivã la fete', estimeazã coordonatorul studiului, medicul pediatru Frank Biro, de la secþia de medicinã a adolescenþei din cadrul Spitalului de Copii din Cincinnati /statul Ohio/. 'O maturitate avansatã la fete are implicãri clinice importante atât la nivelul psihico-social, cât ºi biologic', explicã

acesta. Fetele care au o maturitate precoce prezintã riscul de a se confrunta cu numeroase probleme precum lipsa de încredere în sine, depresia, eºecul ºcolar ºi comportamente asociale, precizeazã pediatrul. De asemenea, o pubertate precoce creºte riscul obezitãþii, hipertensiunii ºi mai multor tipuri de cancer, între care cel mamar ºi ovarian. Autorii studiului au

Consiliul Judeþean, iar atunci ar putea da salariile. Pentru cã altfel, mai spune primarul, nu vor fi bani decât maxim douã luni, dupã care, la începutul lui 2014, nici profesorii, nici însoþitorii persoanelor cu handicap nu vor avea salarii.

Doze de vaccin antigripal edicii de familie vor primi 600.000 doze de vaccin antigripal M de la furnizori iar 400.000, asigurate de învãþãmânt. Noi am solicitat 204.000 de lei pentru persoanele

cu handicap ºi am primit 71.000 de lei. O sã ajungã douã luni.

Obezitatea la fete provoacã o pubertate precoce bezitatea este factorul cel mai probatoriu al unei pubertãþi precoce la fete, care în prezent survine la reprezentantele rasei albe mai devreme ca înainte, dezvãluie un studiu realizat de oameni de ºtiinþã americani, informeazã cotidianul belgian La Libre Belgique.

Pentru învãþãmnt, am solicitat 90.000 ºi am primit 70.000. Deci insuficient ºi pentru învãþãmânt. Acum, sã vedem ce se întâmplã”, spune Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa. Speranþele primarului sunt puse în rectificarea bugetarã de la

monitorizat 1.239 de fete în spitale din regiunea San Francisco, la Cincinnati ºi New York, pentru a determina debutul pubertãþii acestora. Ei au mãsurat dezvoltarea pieptului lor ºi impactul pe care acest fenomen îl are asupra indicelui masei corporale, în funcþie de rasã ºi originea etnicã. Participantele aveau vârste între 6 ºi 8 ani la începutul studiului ºi au fost monitorizate în mod regulat din 2004 pânã în 2011. Oamenii de ºtiinþã au folosit criteriile stabilite pentru evoluþia pubertãþii, între care cele cinci stadii de creºtere a sânilor. Ei au constatat cã vârstele de apariþie a pubertãþii, indicate de dezvoltarea pieptului, variau în funcþie de rasã, de indicele masei corporale ºi de locul geografic. În prezent, dezvoltarea sânilor începe la fetele din rasa albã la vârsta medie de 9,7 ani, mai devreme decât s-a observat înainte. Fetele de rasã neagrã continuã sã fie

mai precoce decât cele albe, cu un început de dezvoltare a pieptului la 8,8 ani. La hispanice, aceastã vârstã este la 9,3 ani, iar la fetele asiatice — la 9,7 ani. Cercetãtorii americani au conchis cã un indice de masã corporalã mai ridicat /supraponderalitate ºi obezitate/ constituie un indiciu mai puternic al pubertãþii decât rasa. Chiar dacã autorii acestui studiu îºi continuã cercetarea pentru a confirma existenþa de factori ambientali ºi psihologici în spatele acestui fenomen, ei au concluzionat deja cã apariþia precoce a pubertãþii la adolescentele din rasa albã este provocatã, dupã toate probabilitãþile, de o greutate excesivã. AGERPRES

Institutul Cantacuzino. Ministerul Sãnãtãþii va pune la dispoziþia medicilor de familie aproximativ 600.000 de doze de vaccin antigripal, achiziþionate de la furnizorii autorizaþi din România cu care se aflã în negociere, restul de 400.000 de doze urmând a fi asigurate de Institutul Cantacuzino pânã la sfârºitul lunii decembrie. "În momentul în care va fi declanºatã campania de vaccinare, MS va pune la dispoziþia medicilor de familie aproximativ 600.000 de doze, achiziþionate de la furnizorii autorizaþi din România, cu care se aflã în negociere,

remis luni AGERPRES. Conform analizelor efectuate de specialiºtii Institutului Naþional de Sãnãtate Publicã, campania de vaccinare antigripalã nu a fost demaratã întrucât activitatea virozelor respiratorii a fost una de intensitate

restul de 400.000 de doze urmând a fi asigurate de Institutul Cantacuzino pânã la sfârºitul lunii decembrie", precizeazã un comunicat de presã al Ministerului Sãnãtãþii

joasã, fãrã rãspândire geograficã, fãrã a se înregistra probe pozitive de virusuri gripale, populaþia nefiind afectatã.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

Geruri anormale pentru perioada urmãtoare

dministraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat o estimare a valorilor termice ºi a precipitaþiilor ce se vor produce în intervalul 10 - 24 noiembrie, în fiecare regiune a þãrii. Sunt prognozate temperaturile maxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune a þãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatã de apariþie a precipitaþiilor. Prognoza meteorologicã indicã un proces de transfer al maselor de aer arctic în Europa, rezultând geruri anormale pentru perioada urmãtoare, se aratã într-un document al Guvernului prin care este justificat un transfer de fonduri cãtre primãrii pentru acoperirea costurilor generate de iarnã. "Potrivit prognozei meteorologice, va exista un proces de transfer al maselor de aer arctic în Europa, rezultând geruri anormale pentru perioada urmãtoare, ceea ce va determina creºterea consumului prognozat de energie electricã ºi termicã pe perioada

sezonului rece. În aceste condiþii existã riscul ca autoritãþile locale sã nu poatã asigura stocurile necesare furnizãrii în condiþii optime a agentului termic pentru populaþie pentru perioada friguroasã în anul 2013", se aratã în nota de fundamentare a unei ordonanþe de urgenþã a Guvernului. Prin aceastã ordonanþã, Guvernul va transfera autoritãþilor locale bani din Fondul de rezervã bugetarã pentru plata arieratelor, costuri urgente pentru funcþionarea în perioada de iarnã ºi alte cheltuieli, inclusiv salarii.

anat

În primele zile, deºi temperaturile vor scãdea uºor si treptat, vremea se va menþine totuºi mai caldã decât în mod obiºnuit în a

doua decadã a lunii noiembrie. În jurul datei de 14-15 noiembrie rãcirea se va accentua, maximele diurne coborând spre o medie de 8...9 grade. Pe 16 noiembrie, o uºoarã creºtere a regimului termic va determina temperaturi diurne apropiate de cele normale pentru aceastã perioadã, de aproximativ 10 grade, ce se vor menþine relativ constante pânã la sfâºitul intervalului de prognozã. Minimele nocturne vor avea o evoluþie asemãnãtoare, de la valori de 10 grade în prima noapte, pânã spre 5 grade pe 15 noiembrie, dupã care se vor menþine relativ constante. Probabilitatea de precipitaþii pe arii extinse va fi semnificativã în jurul datelor de 11, 13, 14, 19 ºi 21 noiembrie.

ransilvania

Vemea se va menþine mai caldã decât în mod obiºnuit pentru aceastã perioadã în primele trei zile, când temper-

Restricþii la apã! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru marti 12 noiembrie 2013, în oraºele: z Petrila, între orele 9,00 - 14,00. Zona afectatã: Cartier 8 Martie ºi bl. 110 114 de pe str.

Republicii. Motivul restricþiei: executare branºament la Grãdiniþa de la ªcoala Generalã nr. 6. z Vulcan, între orele 9,00 - 168,00. Zona afectatã: Cartier Micro 3 B (Dallas). Motivul restricþiei: cuplare aducþiune Moriºoara. Conducerea SC

aturile maxime se vor situa între 13 ºi 15 grade, iar cele minime vor fi de aproximativ 6 grade, în medie. Pe 14 noiembrie, se va produce o rãcire accentuatã, astfel cã maximele termice nu vor mai depãºi 10 grade, iar minimele vor scãdea spre 2...3 grade. Între 15 ºi 19 noiembrie, mediile temperaturilor maxime se vor situa între 6 ºi 10 grade, iar ale minimelor vor fi în scãdere spre 1 grad Celsius. Dupã data de 19 noiembrie, vremea se va rãci uºor de la o zi la alta, atingând, la sfârºitul intervalului de prognozã, valori maxime de 5…6 grade ºi minime de aproximativ -1 grad, valori normale pentru ultima decadã a lunii noiembrie. Aproape zilnic vor fi precipitaþii, în general slabe cantitativ ºi doar în jurul datei de 13-14 noiembrie ºi, din nou, pe 19 noiembrie, ploile se vor semnala pe arii mai extinse. Dupã 20 noiembrie, în cursul nopþilor, creºte probabilitatea pentru precipitaþii mixte, cu precãdere în zona subcarpaticã.

M Apa Serv Valea Jiului SA Petrosani Mulþumim pentru înþelegere Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani

oldova

În primele trei zile mediile termice vor fi apropiate de normele climatologice pentru aceastã perioadã a anului, urmând ca pe 13-14 noiembrie sã scadã cu 4...5 grade. Începând din data de

14 noiembrie ºi pânã la sfârºitul intervalului de prognozã, mediile maximelor diurne vor avea valori de 7...8 grade. Minimele nocturne vor scãdea de la valori de 8...9 grade în primele nopþi, pânã la 1...2 grade Celsius spre sfârºitul intervalului de prognozã. Ploile, în general slabe cantitativ, se vor semnala aproape în fiecare zi a intervalului.

untenia

Temperaturile maxime vor scãdea uºor ºi treptat, de la medii de aproximativ 16 grade în prima zi spre 9...10 grade în data de 15 noiembrie, dupã care se vor situa

în jurul acestor medii pânã la sfârºitul intervalului de prognozã, când vor caracteriza o vreme normalã din punct de vedere termic pentru ultima decadã a lunii noiembrie. Regimul termic nocturn va urma o evoluþie asemãnãtoare, fiind în scãdere, de la valori medii de 8...10 grade în primele nopþi, spre 3...4 grade dupã 16 noiembrie. Probabilitatea pentru ploi, slabe cantitativ ºi pe arii destul de restrânse, va creºte dupã data de 14 noiembrie.

ltenia

În intervalul 11 – 15 noiembrie va avea loc un proces de rãcire treptatã a vremii, astfel încât maximele diurne vor fi în scãdere, de la valori medii de 16 grade în prima zi, pânã la 9....10 grade în intervalul 15 – 24 noiembrie. Minimele nocturne vor scãdea ºi ele, de la 8....9 grade la începutul intervalului, spre 2...4 grade Celsius dupã data de 16 noiembrie. Local ºi temporar va ploua în fiecare zi a perioadei de prognozã.

a munte

În primele zile vremea va fi mai caldã decât în mod obiºnuit în a doua decadã a lunii noiembrie, cu medii ale temperaturilor maxime ce se vor situa în jurul a 9...10 grade ºi ale minimelor nocturne de aproximativ 4...5 grade. Dupã 15 noiembrie ºi pânã la sfârºitul perioadei de prognozã, maximele diurne se vor menþine relativ constant în jurul valorii de 2 grade Celsius, iar minimele nocturne vor fi predominant negative, situându-se, în medie, în jurul valorii de -3...2 grade Celsius. Pe tot parcursul intervalului de prognozã se vor semnala precipitaþii, în general slabe cantitativ, predominant ploi în primele zile ºi mixte dupã data de 15 noiembrie.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

Ansamblul Parângul pe podium la Sibiu D

ansatorii Ansamblului Parângul sunt cei mai buni. Au demonstrat-o din nou la un concurs - Festivalul naþional studenþesc de dans unde au ocupat podiumul, alãturi de formaþii din toate centrele universitare din þarã. Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a urcat pe prima poziþie a topului naþional, cu un dans ce combinã elemente de folclor, cu cele ale dansului de stradã. Tot

în cadrul aceluiaºi concurs, secþiunea grup, gen show-revue, dansatorii din Petroºani au ocupat poziþia a doua a topului ºi asta nu poate decât sã aducã încã un punct în plus celor din Petroºani.

Românii, printre cei mai nemulþumiþi cetãþeni din Europa de Sud-Est privind taxele ºi politicienii

omânii sunt printre cei mai nemulþumiþi cetãþeni din Europa de Sud-Est în ceea ce priveºte sistemul de taxare ºi prestaþia politicienilor, având o marjã foarte redusã de toleranþã la noi creºteri de taxe, potrivit unui studiu Daedalus realizat înainte de anunþarea noilor mãsuri fiscale.

"Doar unul din zece români se declarã mulþumit sau foarte mulþumit de sistemul de taxare (10,5%) sau de politicieni (8,2%). Nemulþumirea faþã de aceste douã aspecte reprezintã un fenomen general în regiune. Cu toate acestea, în ceea ce priveºte taxele, România ocupã penultimul loc, cu o medie semnificativ mai micã decât cea a regiunii (10,5% România faþã de 14,4% media regiunii)", se aratã într-un comunicat al Daedalus Millward Brown.

„Am participat la Festivalul de dans de la Sibiu, organizat de Casa de Culturã a Studenþilor din Sibiu - un festival cu o reputaþie deosebitã, care se desfãºoarã de foarte mulþi ani, în organizarea colegilor noºtri din Sibiu. Într-adevãr, ai noºtri nu s-au fãcut de ruºine nici de data aceasta. Au obþinut locul I la Street dance, cu formaþia de

Mai nemulþumiþi decât românii în ceea ce priveºte sistemul de taxare sunt doar sârbii (9,5%). La celãlalt capãt al clasamentului, Slovacia (19,1%), Turcia (18,7%) ºi Bulgaria (18,1%) au un numãr de aproape douã ori mai mare de cetãþeni mulþumiþi de acest aspect decât cei din România. "Datele au fost culese înainte de anunþurile privind majorarea taxelor în România, ceea ce amplificã semnificaþia acestor scoruri mici. Practic existã o marjã foarte redusã de toleranþã a populaþiei faþã de noi creºteri de taxe", a declarat Daniel Enescu, Managing Partner Daedalus Millward Brown. În ceea ce priveºte satisfacþia faþã de politicieni, România este pe antepenultimul loc în regiune (8,2%), scoruri mai mici obþinând doar politicienii din Bulgaria (5,7%) ºi Croaþia (4,7%). În ciuda frãmântãrilor sociale din ultima vreme, politicienii turci au de departe cea mai mare susþinere a populaþiei, cu un nivel de mulþumire de trei ori mai mare decât cel din România (30,3%). Studiul a fost realizat în ºapte þãri din sud-estul Europei (România, Bulgaria, Serbia, Croaþia, Turcia, Cehia ºi Slovacia), pe un eºantion de 2.306 de respondenþi, ºi aratã nivelul de mulþumire al cetãþenilor privind diverse aspecte care contribuie la calitatea vieþii. Datele au fost culese în luna august. Ulterior, Guvernul a anunþat cã va introduce noi accize la carburanþi ºi un impozit pe proprietate pentru construcþiile speciale, precum centrale hidroelectrice, staþii ºi posturi de transformare, centrale termoelectrice ºi nuclearo - electrice, piste ºi platforme, sonde de þiþei, gaze ºi sare, rampe de încãrcare - descãrcare, coºuri de fum ºi turnuri de rãcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleºtee, iazuri, bazine, linii ºi cabluri aeriene de telecomunicaþii.

Hulea, director Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani. Ansamblul Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a adunat un palmares impresionat de-a lungul timpului, atât la concursurile din þarã, cât ºi la festivalurile de profil de peste hotare. Diana MITRACHE

dansuri ºi locul II la show revue, de asemenea, cu formaþia de dansuri a ansamblului Parângul”, spune Lavinia

Staþiunea Straja, la târgurile de turism

taþiunea montanã Straja a ajuns sã fie promovatã la târgurile de turism de profil. Recent, reprezentanþii Cabanei Montana au participat la astfel de manifestãri în Constanþa sau Timiºoara ºi au dus oferta staþiunii din Valea Jiului. Ei sperã ca astfel sã reuºeascã sã-ºi promoveze oferta turisticã, dar ºisã facã lobby pentru a atrage cât mai mulþi turiºti în sezonul alb în acest loc. La începutul lunii noimebrie, ofera de sãrbãtori a ajuns la Constanþa, la târgul de tursim Vacanþa, iar la finele sãptãmânii trecute, oferta a ajuns ºi la Timiºoara. Oferta, în afarã de prâtiile ce le stau ladispoziþie turiºtilor, pentru 3 nopþi de cazare, de Crãciun este de 400 de lei de persoanã, iar cei care aleg cabana Montana, au posibilitatea sãia cartele skipass cu 160 de lei, valabilã douã zile, inclusiv pe noscturnã, iar pentru 3 zile, costul pentru schiori

se ridicã la 210 lei. Oferta cuprinde ºi perioada dintre Crãciun ºi Revelion,iar preþul este ºi în acest caz avantajos, în timp ce pentru Revelion, oferta pentru 4 nopþi cu pensiune completã în camere cu 2 ºi 3 paturi este de 1.095 de lei, camera cu 4 locuri este la 995 de lei ºi acolo unde sunt 6 paturi într-o camerã, aceasta costã 795 de lei între 29 decembrie ºi 2 ianuarie. Cu o astfelde ofertã s-au dus la târgurile de profil cei din Straja, care vor astfel sã atragã cât mai mulþi turiºti din toate colþurile þãrii, dar ºi din afara graniþelor. Diana MITRACHE

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara:

„Nu sunt împotriva deschiderii Vãii Jiului!” iberiu Balint a declarat în cadrul unei T conferinþe de presã susþinutã ieri, la Petroºani, cã a intervenit pe lângã ministrul Transporturilor pentru a asigura finanþare celor douã drumuri naþionale care trec prin zonele turistice, DN7 A- Petroºani-Voineasa ºi DN 66A, Uricani-Herculane. O precizare a vicepreºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara a fost înþeleasã de mai mulþi investitori din turismul Vãii Jiului ca o opoziþie a oficialului la deschiderea zonei. De fapt, reprezentantul CJH atrãgea atenþia cã odatã modernizate cele douã tronsoane rutiere din Valea Jiului, ar putea sã ducã la o scãdere a numãrului turiºtilor care vin în staþi-

unile Vãii, ºi trebuie gãsite de pe acum soluþii pentru ai atrage pe turiºti dar ºi mai important de a-i þine în staþiunile zonei. „Îmi cer scuze în faþa locuitorilor Vãii Jiului, pentru cã s-a înþeles cã eu sunt împotriva modernizãrii drumului spre Voineasa. Sunt un militant pentru acest drum, au am spus doar cã o parte din turiºtii care vin la schi în Valea Jiului, vor opta pen-

tru Staþiunea Voineasa dupã refacerea drumului. Ambele drumuri ºi spre Voineasa cât ºi spre Herculane trebuie modernizate pentru deschiderea Vãii Jiului ºi chiar am avut o discuþie sâmbãtã cu ministrul Transporturilor, Ramona Mãnescu, pentru finanþarea acestor drumuri. M-a asigurat cã are în vedere asfaltarea drumului spre Voineasa, doar cã

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, sub egida Consiliului Judeþean Hunedoara, organizeazã miercuri, 13 noiembrie 2013, în incinta Palatului Magna Curia, o lansare de carte.

vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Maximilian GÂNJU

Firmele care transportã minerii la ºut, amendate pentru lipsa licenþelor

atru societãþi care efectueazã curse regulate speciale în Valea Jiului, adicã transportã minerii la ºi de la lucru, au fost sancþionate, în urma unor controale ale Autoritãþii Judeþene de Transport. Societãþile amendate nu deþin licenþã din partea Consiliului Judeþean Hunedoara, aºa cum cere legea, inclusiv pentru traseele publice. Vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint, spune cã s-a gãsit soluþia legalã pentru a controla activitatea societãþilor care

Lansare de carte la muzeu

trebuie reluatã licitaþia pentru cã firma care efectua lucrarea a intrat în faliment”, a declarat ieri,

Astfel va fi lansat volumul “Localitãþi miniere” din Transilvania, Banat ºi Maramureº, într-un atlas din secolul al XVIIIlea, autori Traian Popescu ºi Volker Wollmann. Cartea, apãrutã în acest an la Editura Honterus din Sibiu, propune o incursiune prin mineritul secolului al XVIIIlea, datoritã unei documentãri de o valoare excepþionalã, pe parcursul cãreia întâlnim multe referiri la exploatãrile miniere din judeþul Hunedoara. Evenimentul va avea loc în Sala ªemineului, începând cu ora 11.00, iar volumul va fi prezentat de cãtre dr. Adela Herban, de la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva.

asigurã cursele regulate speciale în Valea Jiului. „Am controlat aceste societãþi pentru cã traseele pe care circulã, chiar dacã nu sunt drumuri judeþene, sunt trasee publice judeþene de transport ºi asta dã dreptul Autoritãþii Judeþene de Transport sã efectueze controale pe aceste trasee. Am efectuat aceste controale, au fost sancþionate 4 societãþi ºi s-au dat cinci amenzi”, a declarat Tiberiu Balint. Astfel, Eramyflor Tour SRL Târgu Jiu a fost amendatã de douã ori cu suma de 2.500 de lei, J& R Car SRL Arad a primit 1500 de lei amendã, Eurohod Tur SRL Târgu Jiu – 1500 de lei, la fel ca ºi Darmirektrans SRL Târgu Jiu. Vicepreºedintele CJ Hunedoara spune cã sancþiunile au fost aplicate pentru lipsa licenþei de transport, iar controalele

vor continua pânã la intrarea tuturor în legalitate. Dar, verificãrile în teren au avut ºi un aspect pozitiv: una dintre societãþile controlate ºi amendate, J & R Car SRL Arad a decis sã-ºi deschidã punct de lucru la Petrila ºi a solicitat licenþierea de cãtre Autoritatea Judeþeanã de Transport. „Este un lucru bun din douã puncte de vedere. În primul rând, taxele ºi impozitele locale vor fi plãtite în Valea Jiului. În al doilea rând, spre deosebire de ce se întâmpla pânã acum, odatã cu solicitarea licenþei avem ºi un control cã mijloacele de transport pe care le folosesc vor avea mãcar inspecþia tehnicã efectuatã, pentru cã noi, pentru a obþine licenþa, le cerem sã aibã inspecþia tehnicã valabilã”, a explicat sursa citatã. Car men COSMAN

14 Program & Horoscop

10:30 Distractis - Distilat de comedie (r) 11:30 Charlot ucenic (r) 12:00 Maºini, teste ºi verdicte (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România (r) 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Interes general

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 La volan 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Mireasã pentru fiul meu 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Zidul secretelor 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Simfonia iubirii 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 0:30 Masterchef - Proba celebritãþii 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Homeland: Reþeaua terorii

21 martie *** 20 aprilie Când faci ceva cu plãcere, rezultatele finale sunt dintre cele mai bune. Azi te ocupi de o activitate care îþi pune foarte bine în valoare talentele native, deci cum sã nu te dedici ei cu atâta pasiune când ºi tu eºti mulþumit de ceea ce iese din mâinile tale, dar ºi ceilalþi te apreciazã.

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European 12:30 Rezumat Champions League 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat Champions League 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Europa League 15:00 ªtirile Digi Sport 15:30 Rezumat Franþa 16:30 Rezumat Spania 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Ai mare grijã la energia pe care o investeºti astãzi într-un proiect ce conþine un oarecare factor de risc, deoarece s-ar putea sã nu iasã aºa cum doreºti. Direcþia pare sã fie greºitã, mijloacele folosite nu sunt calculate corect sau nu sunt þinute sub control eficient.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Un noroc chior te scoate dintr-o situaþie complicatã. Ai crezut cã te vei descurca mai bine, dar apare cineva mai puternic decât tine sau doar mai agresiv ce te dominã cu simpla sa prezenþã, încât eºti tentat sã te retragi în carapacea ta. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui

23 iulie *** 22 august

Ai un mare vis în minte, dar uneori ai impresia cã nimeni nu te sprijinã în ideea cã l-ai putea împlini vreodatã. Nici mãcar familia nu te susþine aºa cum ai dori, încât e normal sã aluneci spre decepþie, de sus, de la înãlþimea marilor tale speranþe.

23 august *** 22 septembrie

Veºtile sosite de departe îþi cam încurcã þie planurile pentru azi, deoarece trebuie sã schimbi din mers programãrile deja fãcute. Poate te trezeºti cu musafiri pe nepusã masã sau trebuie sã pleci la drum urgent.

Te cam îndoieºti de semnele de simpatie care vin de la cei din jur. De fapt, de genul tãu eºti un suspicios ºi aºtepþi mai degrabã dovezi clare decât simple vorbe dulci, pentru cã te-ai fript în repetate rânduri ºi nu te laºi pãcãlit din nou.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Iubeºti, dar nu poþi spune la fel de sigur cã ºi cel care este alãturi de tine nutreºte aceleaºi sentimente, dar ai totuºi rãbdare cu el. Poate e cam devreme sã spui cã între voi existã o relaþie, poate abia vã cunoaºteþi.

Participi la o acþiune colectivã în care mai multe persoane au câte un rol de jucat, dar existã totuºi cineva care cam trage chiulul ºi profitã de eforturile celor din jur. De tine depinde sã-l atragi ºi pe el în mod eficient.

23 noiembrie *** 20 decembrie E greu sã faci pace între minte ºi inimã, de parcã între cele douã se dã azi o luptã din care doar una va învinge, dar ai tu un talent anume prin care reuºeºti sã le aduci pe amândouã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Vine o sumã de bani sau un ajutor exact când aveai mai mare nevoie de ele, ºi le consideri de-a dreptul salvatoare, pentru cã echilibreazã cu bine o situaþie incertã. Fã tot posibilul.

21 decembrie *** 20 ianuarie Mare grijã cum îþi controlezi azi agresivitatea, pentru cã riºti s-o laºi sã se manifeste în voie ºi sã strici tot la primul impuls. O vorbã durã, o criticã scãpatã de sub control, o reacþie pripitã.

21 februarie *** 20 martie Nimic nu-þi convine ºi, deºi au loc o mulþime de evenimente care ar avea ceva de oferit, pe tine te lasã rece. Altceva doreºti, de aceea abordezi grimasa nemulþumitului în orice imprejurare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Diabetului Zaharat

n data de 14 noiembrie se celebreazã în întreaga lume Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Diabetului Zaharat. Potrivit reprezentanþilor DSP Hunedoara, pentru anul 2013 activitãþile de celebrare pe plan mondial se vor desfãºura sub sloganul „Înþelege diabetul, preia controlul”.

“Scopul campaniei este de a informa populaþia cu privire importanþa adoptãrii unui stil de viaþã sãnãtos în profilaxia diabetului, precum ºi stoparea ascensiunii numãrului de persoane cu diabet ºi a complicaþiilor afecþiunii”, spun reprezentanþii DSP Hunedoara. Obiectivele campaniei sunt: informarea populaþiei asupra efectului benefic al adoptãrii unor comportamente sãnãtoase ( miºcare zilnicã, nutriþie corectã, controlul greutãþii) în profilaxia diabetului ºi a complicaþiilor sale. Atât prevenþia cât ºi tratarea diabetului trebuie sã includã, pãstrarea unei greutãþi corporale normale; exerciþiu fizic zilnic; nutriþie corectã printr-o alimentaþie corectã; eliminarea grãsimilor saturate din alimentaþia zilnicã (reducerea consumului de carne ºi înlocuirea cu peºte; înlocuirea uleiului de floarea soarelui cu ulei de mãsline; evitarea alimentelor prãjite în ulei); creºterea consumului de legume ºi fructe proaspete, precum ºi de cereale integrale (înlocuirea pâinii

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

albe cu pâine integralã sau de secarã; cereale integrale la masa de dimineaþã ºi searã; evitarea pastelor, produselor fãinoase din fainã albã ºi reducerea dulciurilor ºi prãjiturilor, precum ºi a bãuturilor rãcoritoare îndulcite cu zahãr); În data de 14 noiembrie 2013 ora 13,30 în sala „Spiru Haret” din cadrul Ispectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara la simpozionul care va avea ca temã “Educaþie ºi Prevenþie în Diabet”, Înþelege diabetul – preia controlul!, organizat de Direcþia de Sãnãtate Publicã în colaborare cu Spitalul Judeþean Deva – reprezentat de dr. Avram Rodica Coordonatorul P.N. - Diabet Zaharat, Asociaþia Speranþa Diabeticilor ºi Crucea Roºie Deva.

„Boala Parkinson prin ochi de copil”

eci de elevi din din judetul Hunedoara s-au inscris la un concurs organizat de Asociatia Antiparkinson. Tinerii trebuie sa elaboreze cate o compunere, iar 15 dintre cele mai bune, care vor fi desemnate castigatoare, vor fi publicate intr-o carte intitulata „Boala Parkinson prin ochi de copil”. Luiza ANDRONACHE Boala Parkinson înseamnã o degradare a creierului, cauzatã de distrugerea neuronilor. La nivel naþional aproximativ 70.000 de persoane suferã de aceastã boalã, iar în judeþul Hunedoara peste 2.000. Potrivit statisticilor, bãrbaþii sunt mai predispuºi decât femeile la îmbolnãvire, iar frecvenþa acestei boli este mai mare la persoanele în vârstã. Mulþi dintre

tineri nu cunosc prea multe detalii despre aceasta maladie. În acest sens reprezentanþii Asociaþiei Antiparkinson din Deva le-au pregãtit un concurs din care vor avea ce învãþa. „ Proiectul l-am lansat pentru a ºti cum vãd copiii boala Parkinson. Este o provocare, pentru cã ei au o minte foarte lucratã. În acelaºi timp, Ministerul Sãnãtãþii vrea sã facã o instruire, sã-i educe ºi sã-i facã sã înþeleagã cã aceastã boalã este

ÎNCHIRIERI Ofer spre închiriere apartament cu douã camere mobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã. Chiria la faþa locului. Telefon: 0722.156.113

una destul de gravã care va afecta din ce în ce mai mulþi oameni ºi se pare cã va deveni cea mai pregnantã boalã din secolul viitor”, a declarat Dan Rãican, preºedintele Asociaþiei Antiparkinson Hunedoara. În prima fazã, zeci de elevi din cadrul Liceului Teoretic „Sabin Drãgoi” din Deva vor aºterne pe hârtie câteva rânduri despre boala Parkinson, iar toate acestea vor fi publicate într-o carte intitulatã „Boala Parkinson prin ochi de copil”. Din zecile de lucrãri ale tinerilor vor fi alese cele mai bune 15, iar elevii vor primi premii constând într-un curs de prim ajutor rganizat la Crucea Roºie, un tricou ºi un premiu surprizã.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 12 Noiembrie 2013

Staþiunea Parâng rãmâne sub semnul dezastrului cu puþin timp înainte de debutul sezonului de iarnã

u puþin timp înainte de deschiderea sezonului de iarnã, mai ales cã meteorologii ne avertizeazã cã vin ninsorile, Staþiunea Parâng aratã ca dupã bombardament. Tranºee sãpate parcã de râme imense împânzesc muntele, acolo pe unde cabanierii ºi-au tras conductele de apã, iar Pârtia B, mândria Parângului, e plinã de bolovani. Dupã ce sezonul trecut a fost un adevãrat dezastru, turiºtii fiind extrem de puþini, nici sezonul d schi care urmeazã nu se anunþã mai bun pentru Parâng. Pentru Revelion, cabanele sunt goale, dupã cum ne-au mãrturisit chiar unii proprietari, ºi asta în timp ce în Straja, la doar câteva zeci de kilometri depãrtare, cu greu mai gãseºti un loc pentru noaptea dintre ani. Reamintim cã în ambele staþiuni se implementeazã, teoretic cel puþin, proiecte de dezvoltare a domeniului schiabil. Dar, în timp ce în Straja s-a început cu construcþia unei moderne telegon-

dole pentru accesul turiºtilor, în Parâng a rãmas acelaºi vechi telescaun. La fel, în Straja teleschiurile sunt administrate unitar, în timp ce în Parâng sunt „fãrâmiþate” ca proprietate, iar anul trecut au fost mai mult nefuncþionale.

cum s-a întâmplat la începutul acestui an, dupã ce racordul pe care îl foloseau a fost închis. Iar dacã o parte a problemei s-a rezolvat, adicã cea a apei potabile, municipalitatea le pregãteºte acestora o surprizã deloc plãcutã: sancþiuni usturãtoare. ªi asta pentru cã în staþiune au apãrut „tranºee” sãpate parcã de râme imense. „Cei care ºi-au tras apa ºi au sãpat pe domeniul public vor fi amendaþi, pentru cã nu au avut autorizaþie de sãpare de la Primãrie”, a explicat Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani.

menzi pentru ârtii în cei care ºi-au A P suferinþã asigurat apa la cabane

Iar pentru viitorul sezon de iarnã, care se apropie cu paºi repezi, lucrurile sunt ºi mai rele. O parte a cabanierilor a decis sã-ºi introducã singuri conducte de apã, pentru a nu mai rãmâne pe sec,

Dar dacã sãpãturile ar fi singura problemã, lucrurile ar fi, parcã, mai uºoare. Parângul suferã, însã, ºi la capitolul infrastructurã, iar cei care au vizitat staþiunea zilele acestea nu au putut sã nu remarce bolovanii de pe Pârtia B, mândria Parângului. Potrivit datelor oficiale ale Autoritãþii Naþionale pentru Turism, în Parâng se aflã 6 pârtii de schi omologate, dar anul trecut acestea au reprezentat o mare dezamãgire pentru cei care au urcat la munte pentru cã ori nu au fost bãtute corespunzãtor, ori teleschiurile nu funcþionau. Edilii dau însã asigurãri cã, pânã

va ninge, pârtiile vor fi curãþate. „ De pe pârtia B au fost deja strânºi bolovanii mai mari ºi urmeazã sã se mai strângã pânã la debutul sezonului. Sunt oameni care se ocupã de strângerea bolovanilor de pe pârtia B, iar pietrele mai mici vor fi acoperite cu zãpadã. Important est sã ningã”, a mai spus Nicu Taºcã.

eºnicul telescaun V ºi cabanele neomologate

Mai rãmâne, însã, o problemã, respectiv a accesului în staþiune. Drumul, aflat deopotrivã în administrarea municipalitãþii din Petroºani ºi a Consiliului Judeþean Hunedoara, nu poate asigura legãtura cu Staþiunea Parâng decât cel mult pânã al Cabana Rusu. O telegondolã modernã care sã ducã turiºtii la munte existã doar în proiect, aºa cã accesul se face tot cu vechiul telescaun. Mulþi turiºti, însã – mai ales cei care vin din alte judeþe ale þãrii – preferã Straja sau Vidra, unde telegondolele au fost deja construite, în timp ce la Petroºani proiectul s-a împotmolit dupã ce Guvernul nu a mai alocat nici un leu pentru continuarea lucrãrilor de aici. Iar drumul de la Rusu în Parâng rãmâne,

deocamdatã, tot la faza de proiect. „Anul viitor îl vom introduce din nou în modernizare, însã discutãm acum de bucata din partea de jos. Despre asfaltarea pânã sus, aº vrea sã nu intrãm în acest moment în discuþii, pentru cã aceastã bucatã ar trebui introdusã într-un proiect mai mare. Nu ºtiu dacã nu ar fi fost bine sã intre chiar în acelaºi proiect cu staþiunea”, a declarat vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Tiberiu Balint. ªi poate ºi mai grav este cã, în timp ce turiºtii ocolesc Parângul, mulþi dintre

cabanieri preferã sã eludeze legea ºi practicã turismul la negru. Edilii din Petroºani vor sã promoveze staþiunea ºi pregãtesc pliante cu unitãþile clasificate care sã fie prezentate la Târgul de Turism ce va avea loc peste douã sãptãmâni, la Bucureºti. Sunt, însã, picãturi într-un ocean de cabane neclasificate, unde turismul se practicã în continuare la negru. În Staþiunea Parâng sunt, conform datelor oficiale, peste 140 de cabane, dar fix 10 au declaratã activitatea de turism. Car men COSMAN