Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 491

Cronica Vãii Jiului Luni, 11 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Eroii aºteaptã o comisie sã fie omagiaþi

Expertizã criminalisticã în dosarul „Amantul familiei”

Adrian Sucilã contestã vocea de pe înregistrãrile procurorilor

>>> PAGINA A 3-A

Minor pus în pericol de propriul tatã >>> PAGINA A 3-A

Carmen Negrici, ºefa OFL Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Fosta conducere a Poºtei Petrila judecatã pentru delapidare >>> PAGINA A 5-A

Încercarea de manipulare a presei în rãzboiul dintre PSD ºi PNL Petrila >>> PAGINILE 8-9

Au trimis deºeurile la plimbare! >>> PAGINA 12

Slujbã unicã la bisericã unicã >>> PAGINA 13

ªtefan Boloº, bunicul internaut de la Petrila >>> PAGINA 16

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013

Expertizã criminalisticã în dosarul „Amantul familiei”

Adrian Sucilã contestã vocea de pe înregistrãrile procurorilor

oliþistul vulcãnean Adrian Sucilã, acuzat de corupere sexualã ºi act sexual cu un minor, îºi bazeazã apãrarea – cel puþin la acest moment al procesului – pe convorbirile telefonice. Acesta vrea sã demonstreze, cu propriile apeluri ºi mesaje, cã nu este vinovat de infracþiunile de care îl acuzã procurorii, care s-au autosesizat tot ca urmare a interceptãrilor telefonice dintr-un alt dosar, iar vocea de pe înregistrãri nu este a lui. Carmen COSMAN Cum s-ar spune, Adrian Sucilã ar vrea sã-i batã pe procurori cu propriile arme ºi sã demonstreze chiar pe baza convorbirilor telefonice ºi a mesajelor cã nu a întreþinut relaþii sexualã cu fiul minor al ex-viceprimarului din Vulcan, Angela Stoica. Aceleaºi convorbiri telefonice ºi mesaje care l-au dus dupã

gratii ºi i-au declanºat un proces ce a suscitat luni în ºir interesul opiniei publice. Sucilã este aºteptat astãzi, din nou, în faþa judecãtorilor de la Petroºani, când ar trebui sã primeascã de la o firmã de telefonie mobilã listingul telefonic cu apelurile efectuate de pe numãrul de telefon 076584XXXX, în perioada 01.05.201205.07.2012; listingul telefonic cu apelurile

primite pe numãrul de telefon 076584XXXX, în aceiaºi perioadã ; listingul telefonic cu mesajele expediate ºi listingul telefonic cu mesajele primite. Poliþistul a solicitat aceste desfãºurãtoare ale apelurilor în probatorul acceptat de instanþa de judecatã. De asemenea, magistraþii au admis ºi cererea de efectuare a unei expertize criminalistice a vocii ºi vor-

birii ºi s-a fãcut deja o adresã în acest sens la Laboratorul de Expertize Criminalistice Cluj, pentru a se comunica elementele ce trebuie înaintate, în vederea efectuãrii acestei expertize, precum ºi demersurile care trebuie întreprinse de instanþã prin care sã stabileascã dacã interceptãrile audio ( telefonice ºi ambientale) sunt autentice ºi dacã aceste discuþii au avut loc între pãrþi. Practic, judecãtorii urmãresc sã verifice autenticitatea înregistrãrilor audio, identificarea persoanelor dupã voce ºi vorbire; verificarea suporturilor ce conþin înregistrãrile, dacã acestea sunt originale; verificarea înregis-

Minor pus în pericol de propriul tatã

n bãrbat în vârstã de 42 de ani din municipiul Deva ºi-a pus bãiatul de 14 ani la volan ºi l-a lãsat sã goneascã nebuneºte pe un bulevard din localitate. Deºi era minor ºi nu avea permis de conducere tatãl nu ºi-a fãcut griji cã ar putea provoca un accident. Poliþiºtii l-au descoperit pe bãiat în urma unui filtru cu aparatul radar. Maximilian GÂNJU „În data de 09.11.2013, la ora 15:04, a fost depistat în trafic un minor în vârstã de 14 ani, din municipiul Deva, în timp ce conducea un autoturism pe Calea Zarandului, din direcþia Arad-Simeria. Minorul a fost înregistrat de aparatul radar conducând autoturismul cu viteza de 90 km/h, pe raza municipiului Deva, pe un sector de drum limitat la 50 km/h, fãrã a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Minorul era însoþit

de tatãl sãu, Daniel M., de 42 de ani, din Deva, pasager pe locul din dreapta faþã. Poliþiºtii au stabilit cã autovehiculul i-a fost încredinþat minorului chiar de cãtre tatãl sãu, deºi acesta cunoºtea faptul cã acesta nu posedã permis de conducere”, declarã inspectorul principal Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara. Oamenii legii i-au fãcut dosar penal bãrbatului pentru infracþiunea de încredinþare cu ºtiinþã a unui autovehicul unei persoane care nu posedã permis de conducere.

mendat pentru mai multe nereguli În cadrul aceleiaºi acþiuni un alt bãrbat a fost prins conducând cu o vitezã aproape dublã faþã de cât era permis în interiorul localitãþii, iar în plus avea permis suspendat. „A fost depistat de poliþiºtii rutieri Cristian I., de 37 ani,

din municipiul Constanta, care conducea un autoturism pe Calea Zarandului din Deva, cu viteza de 93 km/h, pe un sector cu limita de 50 km/h. În urma verificãrilor în evidentele poliþiei, s-a constatat faptul cã acesta avea permisul de conducere suspendat, motiv pentru care i s-a întocmit dosar penal”, mai aratã sursa citatã. ªoferul s-a ales ºi cu mai multe sancþiuni, una de 720 lei pentru depãºirea limitei legale de vitezã, dar ºi cu o amendã în valoare de 160 lei pentru lipsa asigurãrii RCA.

trãrilor în vederea stabilirii dacã acestea au fost realizate odatã cu desfãºurarea evenimentelor descrise în dosar, verificarea dacã înregistrãrile au fost efectuate de un echipament tehnic deþinut de cãtre Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, în condiþiile în care Adrian Sucilã contestã discuþiile telefonice. Pe de altã parte, la termenul de luni, judecãtorul de caz se va pronunþa cu privire la efectuarea unei expertize tehnice informatice judiciare, solicitatã de apãrãtorul fiicei exviceprimarului, Mihaela Stoica, de asemenea acuzatã în acest caz. Fiul minor al Angelei Stoica va fi, însã, audiat doar dupã audierea martorilor propuºi în acest dosar. Ridicat de la domi-

ciliu în data de 4 iulie 2012, poliþistul Adrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi act sexual cu un minor. În acelaºi dosar, fiica fostului viceprimar, Mihaela Stoica, este judecatã pentru complicitate la act sexual cu un minor ºi corupere sexualã. Sucilã a fost arestat dupã o descindere a procurorilor de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, dar în cele din urmã nu s-a mai prelungit mãsura de arestare preventivã, judecata având loc cu poliþistul în stare de libertate.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013

Carmen Negrici, ºefa OFL Petroºani

armen Negrici a fost realeasã în funcþia de preºedinte a PNL Petroºani, la organizaþia de femei. Alegerile au avut loc în sala de marmurã a primãriei, iar la acest eveniment la care au luat parte PNL-iºti din toatã Valea Jiului a venit ºi deputatul Carmen Hãrãu, preºedintele organizaþiei judeþene a OFL Hunedoara. Diana MITRACHE Femeile din PNL, una dintre cele mai puternice organizaþii din Valea Jiului, au votat ºi, la final, cea care le-a reprezentat pânã acum a fost reconfirmatã pe funcþie. “O femeie care îºi doreºte,

poate! ªtim cu toþii cã au fost femei puternice, femei deºtepte, femei frumoase, femei de o bunãtate aparte, în fiecare secol. Prin muncã, prin educaþie, prin iubire, prin dreptul de vot, o femeie îºi poate influenþa viitorul ºi viitorul întregii lumi. Noi, femeile din OFL Petroºani, vrem sã fim

acest gen de femeie, din acest motiv existãm ca organizaþie. Mulþumesc doamnelor care au candidat pentru un loc în birou: Cleopatra Amariei, Ingrid Breteanu, Marinela Domokoº, Gabriela Golgoþiu, Liliana Lupu, Rodica Pascal, Alina Pavel, Raluca Pavel, Patricia

Stroia, dar ºi Margaretei Trif. În final doresc sã mai adaug doar un mic citat, care cred eu cã aratã puterea pe care

femeia o deþine indiferent dacã are carierã sau este casnicã: Educi un bãrbat, educi un bãrbat. Educi o femeie, educi o

întreagã generaþie”, a declarat, dupã ce a fost reconfirmatã în fruntea femeilor liberale din Petroºani, Carmen Negrici. Alegerile la OFL Petroºani, s-au desfãºurat dupã ce, la

Inaugurare: Drum reabilitat cu fonduri europene pentru dezvoltarea Þinutului Pãdurenilor

n prezenþa ministrului Transporturilor, Ramona Mãnescu, ºi a ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, Consiliul Judeþean Hunedoara a inaugurat un drum judeþean în lungime de 30,2 kilometri, care face legãtura între localitãþile hunedorene Topliþa ºi Lunca Cernii, din Þinutul Pãdurenilor. Drumul a fost reabilitat cu fonduri europene, iar valoarea investiþiei este de peste 105 milioane de lei. Carmen COSMAN

Pentru realizarea acestui proiect s-a lucrat aproape un an, aceasta fiind cea mai mare investiþie în infrastructura rutierã din judeþul Hunedoara. Cota de cofinanþare a proiectului ce revine Consiliului Judeþean Hunedoara este de douã procente.

"Este cea mai mare investiþie realizatã în infrastructura de drumuri din judeþul Hunedoara, de peste 105 milioane de lei. Am realizat kilometrul de drum cu 1,7 milioane de lei, în ideea în care au fost lucrãri de amploare ºi s-a lucrat în stâncã", a declarat, la inaugurare, preºedintele Consiliului Judeþean

Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ. Pe de altã parte, ministrul Transporturilor a vorbit despre importanþa cãii de acces pentru dezvoltarea Þinutului Pãdurenilor. "Considerãm cã aceastã cale de acces este o deschidere pentru comunitãþile din Þinutul

Pãdurenilor, care erau izolate. Era nefiresc ca în aceastã perioadã, în care construim minuni ale tehnicii, sã nu avem drumuri. Þine de civilizaþie, de lucruri foarte simple ºi foarte normale, pe care toþi oamenii trebuie sã le aibã, indiferent cã locuiesc la

finele lunii octombrie, pentru prima datã în istoria Vãii Jiului, alegerile judeþene la Cluburile Studenþeºti Liberale s-au þinut la Petroºani în prezenþa preºedintelui CSL România, Claudia Benchescu. ªi acela a fost un eveniment la care nu au lipsit nume sonore din judeþ.

oraº sau la sat", a precizat Ramona Mãnescu, iar ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, este de pãrere cã: "E pãcat ca un potenþial turistic atât de mare, cum îl are aceastã zonã, sã nu fie valorificat. Acum se pune accent pe frumuseþea locurilor ºi pe neatingerea lor de efectele negative ale civilizaþiei. Aºa cã, eu sper ca oamenii sã înceapã sã vinã sã vadã frumuseþile naturale aºa cum sunt ele, fãrã nimic artificial", a mai declarat Mariana Câmpeanu. De precizat cã judeþul Hunedoara deþine cea mai lungã reþea de drumuri judeþene din þarã, de peste 1.600 de kilometri. DJ 687 D este cel de-al treilea finalizat de Consiliul Judeþean Hunedoara cu ajutorul unor fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeanã.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013

Eroii aºteaptã o comisie sã fie omagiaþi

ând vrei sã se facã ceva, numeºti un om ºi gata, dar când vrei sã nu faci nimic, numeºti o comisie. E ºi cazul Petroºaniului, care aºteaptã o comisie sã dea un aviz. În fapt lucrurile stau cam aºa: Marius MITRACHE Un monument dedicat eroilor neamului încã aºteaptã sã fie amplasat pe soclul din faþa Casei de Culturã de la Petroºani, deºi sau scurs mai bine de doi ani de când autoritãþile locale au luat în discuþie pentru prima datã ridicarea unui astfel de edificiu. În fapt, undeva prin toamna anului 2011, membrii Asociaþiei Cadrelor Militare în Rezervã ºi Retragere “ Valea Jiului” au solici-

tat autoritãþilor locale ridicarea unui monument al “Eroilor Neamului”, unde sã poatã fi adus un omagiu celor care ºiau jertfit viaþa pentru þarã. Autoritãþile locale le-au transmis celor din Asociaþia Cadrelor Militare faptul cã în ºedinþa Comisiei pentru Urbanism din cadrul Consiliului Local al municipiului Petroºani a fost luatã în discuþie aceastã solicitate, iar membrii comisiei au fost de acord cu propunerea. Numai cã, de la vorbe

Amatori de peºte proaspãt, fãrã permis de pescuit

rei bãrbaþi care pescuiau ilegal pe malul Jiului de Vest au fost prinºi de jandarmii montani din cadrul Postului Pasul Vâlcan ºi au fost amendaþi. Carmen COSMAN Jandarmii spun cã amatorii de peºte

proaspãt nu respectau condiþiile prevãzute în permis, folosind mai multe undiþe, ori nu

la fapte este cale lungã... Timpul a trecut, au trecut ºi alegerile locale, iar

monumentul a fost dat uitãrii. Astfel, prin vara acestui an, mai exact pe la sfârºitul lunii august, membrii Asociaþiei aveau deloc permis de Naþionale Cultul pescuit. De asemenea, Eroilor-Regina jandarmii montani din Maria au revenit cadrul Postului Râu de cu o adresã prin Mori au depistat alþi doi care autoritãþile bãrbaþi care pescuiau erau rugate sã pe malul lacului de acu- facã toate demermulare Ostrov, fãrã a surile necesare deþine permis de pespentru a duce la cuit. Cei cinci pescari au fost sancþionaþi contravenþional de jandarmii montani, valoarea sancþiunilor fiind de 600 lei.

Maximilian GÂNJU Fosta conducere a Oficiului Poºtal din Petrila a ajuns în faþa magistraþilor Judecãtoriei Petroºani, dupã ce procurorii au stabilit cã a creat un

prejudiciu de peste 73 de mii de lei. Dirigintele, Constantin Rogojanu ºi contabila instituþiei, Eugenia Retegan, în perioada iunie-octombrie 2010 ºi-au însuºit mai multe sume de bani. Cei doi vor apãrea astãzi-luni în

tiv de comisiile zonale pentru monumentele de for public”. Ca sã fie clar pentru toatã lumea, autoritãþile locale s-au spãlat pe mâini ºi, mai mult, ca sã îºi mascheze nerealizarea acestui obiectiv au invocat un pasaj dintro lege. Pãi aceastã lege era în vigoare ºi în anul 2011, când membrii Comisiei pentru Urbanism din cadrul Consiliului Local al municipiului Petroºani au fost de acord cu ridicarea monumentului dedicat eroilor, iar atunci nimeni nu a invocat vreo lege sau ...vreo Comisie Naþionalã pentru Monumentele de For Public!!! Apropo!, membrii comisie ãsteia cu ce se ocupã ei, aºa, zi de zi? Oare sunt ºi remuneraþi? În fine, cert este cã, în actualele condiþii, va trece mult ºi bine pânã când, la Petroºani, va apãrea un monument al “ Eroilor Neamului”, iar în locul sãu, pe soclu, va flutura, în cel mai fericit caz, doar drapelul tricolor.

Copil de 4 ani “captiv” la locul de joacã

Fosta conducere a Poºtei Petrila judecatã pentru delapidare este 70 de mii de lei au fost „scurºi” din conturile Poºtei Române de cãtre fosta conducere a oficiului din estul Vãii Jiului. Dirigintele Poºtei Petrila ºi contabila instituþiei ºi-au recunoscut faptele ºi sunt judecaþi pentru delapidare.

bun sfârºit construirea monumentului dedicat eroilor cãzuþi la datorie. Rãspunsul pe care l-au primit membrii Asociaþiei Naþionale Cultul Eroilor-Regina Maria i-a lãsat pe aceºtia fãrã replicã: “ În conformitate cu art. 5 din Legea monumentelor de for public nr. 120/ 2006, amplasarea monumentelor de for public se va realiza cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul ºi autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii, precum ºi cu avizul privind concepþia artisticã a monumentului de for public, emis de Ministerul Culturii ºi Cultelor sau, dupã caz, de serviciile deconcentrate ale acestuia, în baza analizei realizate de Comisia Naþionalã pentru Monumentele de For Public, respec-

faþa judecãtorilor ºi ºi-au recunoscut faptele de care sunt învinuiþi, totodatã fiind dispuºi sã restituie sumele de bani cu care au prejudiciat Oficiul Poºtal Petrila. Procurorii au arãtat cã au reuºit sã scoatã din gestiune diferite sume de bani, falsificând mai multe înscrisuri oficiale pe care le-au folosit în scopul acoperirii prejudiciului. Inculpaþii le-au spus judecãtorilor cã deja au achitat, fiecare peste 5.000 de lei din prejudiciul creat.

n copil de numai 4 ani din Vulcan a trecut prin momente de groazã dupã ce ºi-a prins mâna într-o învârtitoare din parc. Copilul a stat cu mâna prinsã circa o orã, pânã a fost eliberat de echipajele de la descarcerare. Carmen COSMAN Copilul se juca împreunã cu alþi prieteni într-un parc unde sunt mai multe obiecte de joacã pentru copii. Localnicii din zonã spun cã învârtitoarea respectivã era stricatã de mai multã vreme, dar nimeni nu a înlocuit jucãria respectivã. Vineri, însã, s-a întâmplat nenoro-

cirea. Copilul ºi-a prins degetul ºi nu sa mai putut elibera. A fost nevoie de intervenþia pompierilor ºi a paramedicilor, care au acþionat cu un depãrtãtor pneumatic pentru a-l elibera pe micuþ. Bãieþelul a fost transportat la Spitalul de Urgenþã Petroºani, unde i s-a fãcut ºi o radiografie ºi, din fericire, nu este vorba despre o fracturã, diagnosticul

fiind de entorsã inerfalangianã cu traumatism falangian inelar drept. Dupã accident, edilii din Vulcan au ridicat mobilierul de joacã stricat. A rãmas doar axul acestuia, care aminteºte de accident. Mai sunt însã alte leagãne ºi tobogane care s-au rupt de când au fost montate ºi care aºteaptã sã fie înlocuite.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013

Mitul lui Dracula, scos pe piaþa turisticã printr-un circuit al „Castelelor Dracula”

utoritãþile române s-au decis, în sfârºit, sã foloseascã mitul lui Dracula pe post de agent turistic. Asta dupã ce au conºtientizat cã Dracula „vinde” pachete turistice în strãinãtate mai mult decât orice informaþie istoricã, oricât de corectã sau interesantã ar fi. Carmen COSMAN În consecinþã, autoritãþile române din turism lucreazã la un circuit al castelelor din România de care se leagã, într-un fel sau altul, numle lui Vlad Þepeº, iar turismul istoric ar putea fi promovat în strãinãtate având mitul lui Dracula ca figura centralã. Asta, dupã ce ministrul pentru IMMuri ºi Turism, Maria Grapini a recunoscut cã “din Coreea ºi pânã în SUA, toatã lumea m-a întrebat de Dracula. Nu putem sã renunþãm la acest mit. (…) Construim ºi un circuit al castelelor Dracula, pe unde a fost Vlad Þepeº" Iar unul dintre castelele de care se leagã figura lui Vlad Þepeº este chiar Castelul Corvinilor din Hunedoara, catalogat

în anul 2010 drept una dintre cele mai înfricoºãtoare destinaþii. De asemenea, Castelul Corvinilor din Hunedoara este recomandat de experþii de la Lonely Planet drept o destinaþie “de vis” ºi este inclus în topul celor mai frumoase 10 castele din Europa. Castelul Corvinilor a fost înãlþat pe locul unei vechi întãrituri, pe o stâncã la picioarele cãreia curge pârâul Zlaºti. A fost una dintre cele mai mari ºi vestite proprietãþi ale lui Iancu de Hunedoara ºi, din acest motiv, castelul a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformãri. El devine astfel o somptuoasã locuinþã, nu numai un punct strategic întãrit. Cu trecerea anilor, diverºii stãpâni ai castelului i-au modificat înfãþiºarea, îmbogãþindu-l cu tur-

nuri, sãli ºi camere de onoare. Dupã ce ºi-a pierdut utilitatea iniþialã, castelul a fost restaurat ºi transformat în muzeu.

itul contelui Dracula, magnet pentru turiºti Cunoscut ºi sub denumirea de Castelul Huniazilor sau Cetatea Hunedoarei, Castelul Corvinilor atrage prin construcþia impunãtoare, cu acoperiºuri înalte, cu turnuri ºi turnuleþe, ferestre înguste cioplite în piatrã ºi balcoane împodobite cu dantelãrie de piatrã. Dupã ce ºi-a pierdut utilitatea iniþialã, castelul a fost restaurat ºi transformat în muzeu. Unic în România ca arhitecturã, din 2009 ºi Dracula ºi-a fãcut simþitã prezenþa între zidurile fortãreþei. Vlad Þepeº, mai cunoscut peste hotare sub numele de Dracula, nu este chiar strãin de meleagurile hunedorene sau de Castelul Corvinilor. Potrivit istoricului Radu Florescu, în 1452 Vlad Þepeº l-ar fi vi-

Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat fonduri pentru învãþãmântul special

onsilierii judeþeni au alocat peste 10 milioane de lei unitãþilor ºcolare cuprinse în structura învãþãmântului special din judeþul Hunedoara. Suma provine de la bugetul central ºi va fi folositã pentru plata restanþelor salariale ºi a cheltuielilor de servicii. Monika BACIU Angajaþii în centrele de asistenþã socialã au acumulat restanþe salariale de circa o lunã, iar potrivit reprezentanþilor Consiliului Judeþean

Hunedoara pânã la sfârºitul anului mai este nevoie de alocarea unor sume de bani. „Ne-a fost alocatã suma de 10,175 de milioane de lei printr-o Hotãrâre a

Guvernului. Întreaga sumã am împãrþit-o instituþiilor care sunt în subordinea CJ ºi care fac parte din învãþãmântul special. Fondurile suplimentare vor fi folosite pentru plata salariilor restante

zitat pe Iancu de Hunedoara la castel pentru prima datã, iar 10 ani mai târziu Þepeº, care cãuta refugiu dupã atacul de noapte asupra unei tabere turceºti, a fost judecat ºi întemniþat pentru mai bine de un an la castel, dupã care a avut domiciliu forþat la Viºegrad. Toate aceste elemente îmbracã acest castel într-o aurã de legendã, fie ea înfricoºãtoare sau nu, care atrage an de an mii de turiºti care vor sã vadã istoria Corvinilor la ea acasã.

L-

au cãutat pe Dracula în catacombele castelului Anul acesta, Castelul Corvinilor a beneficiat de o puternicã publicitate nesperatã. Zak Bagans, Aaron Goodwin ºi Nick Grof, vedetele reþelei de televiziune sau a altor cheltuieli de servicii”, a precizat preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Moloþ. Dintre unitãþile de învãþãmânt speciale din judeþ cele mai multe fonduri suplimentare au fost alocate Centrului Judeþean de Resurse ºi Asistenþã Educaþionalã Hunedoara, respectiv suma de 609.000 lei.

Travel Channel, au petrecut o noapte în castelul din Hunedoara, cãruia iau explorat încãperile, temniþele ºi catacombele. Totul pentru o ediþie specialã a serialului Ghost Adventures, iar documentarul a fost difuzat chiar în noaptea de Halloween. Povestea castelului bântuit a devenit imediat viral pe Internet ºi sute de

mii de oameni au vizionat fragmente din înregistrare, chiar dacã unele amãnunte relatate de producãtorii de la Travel Channel nu sunt tocmai conforme cu realitatea. Americanii înfãþiºeazã Castelul Corvinilor ca pe un loc al terorii, bântuit de spiritele morþilor, unde cei care se încumetã sã rãmânã peste noapte pot simþi prezenþa spiritelor care îl bântuie de secole. Realizatorii seriei Ghost Adventurs spun cã în temniþele castelului ºi-au gãsit sfârºitul mii de prizonieri, decapitaþi sau în urma torturilor la care au fost supuºi, iar spiritele acestora ar bântui încã între pereþii fortificaþiei.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013

Sãlile de cinema, motiv de ceartã

În Valea Jiului cinematografele au rãmas o amintire etroºani, inematografele din România, P trei cineC în stare deplorabilã. Un nou matografe, scandal s-a iscat la nivel naþional. Reprezentanþii România Film, dar ºi membrii Sindicatul Liber Radef susþin cã ministrul culturii Daniel Barbu este principalul vinovat de situaþia dezastruoasã în care se aflã cinematografele din România. Monika BACIU Directorul Marius Iuraºcu spune cã reprezentanþii ministerului Culturii, au un singur scop ºi anume înstrãinarea sãlilor ºi grãdinilor de cinematograf ºi falimentarea cinematografiei româneºti. Din acest motiv, directorul România Film îi cere public Ministrului Culturii, Daniel Barbu, sã-ºi dea demisia. Ministrul Culturii este acuzat ºi de cãtre sindicaliºtii România Film, care susþin faptul cã niciodatã nu a fost interesat sã acorde ajutor cinematografelor din þarã.

locali

a Lupeni, clãdire în paraginã Singurul cinematograf din municipiul Lupeni aratã ca dupã bombardament. Imobilul, aflat în cen-

impunãtoare ruinã ºi atât. Cei mai nemulþumiþi de acest lucru sunt reprezentanþii Primãriei municipiului Lupeni, care spun cã ei au înaintat celor de la România Film ºi ministerului proiecte peste proiecte, dar nu au fost acceptate.

uceafãrul va strãluci din

nou Locuitorii din Vulcan vor putea merge din nou la cinematograf, dupã 17 ani în care clãdirea a stat nefolositã ºi s-a degra-

digital pentru sala cinematografului „Luceafãrul” din municipiul Vulcan, „care sã ofere spectatorilor o experienþa cinematograficã la un standard modern de calitate ºi fidelitate”, dupã cum au fost cerinþele contractului, un echipament în valoare de 288.942 lei, fãrã TVA. În urmã cu aproximativ doi ani, edilii din Vulcan au reuºit sã treacã clãdirea Cinematografului „Luceafãrul” în administrarea Primãriei, iar lucrãrile

inematografele din Valea Jiului Valea Jiului nu mai are nici un cinematograf ºi de ani buni localnicii pot doar sã spere cã vor putea viziona din nou un film într-o salã de spectacole utilatã ca la carte. Dacã la Petroºani un om de afaceri este cel care a concesionat clãdirea unui cinematograf din centrul urbei ºi vrea sã-l redeschidã, la Vulcan cei care investesc sunt aleºii

trul de interes al localitãþii, se degradeazã pe zi ce trece sub ochii trecãtorilor ºi a autoritãþilor, care nu pot face nimic fiindcã nu sunt lãsate. Oamenii îºi mai amintesc ºi acum de vremea când la cinematograf rulau cele mai bune filme, iar clãdirea era mândria Lupeniului. În prezent, clãdirea nu este decât

dat. Iar pentru cei care au uitat cã aici vreodatã a funcþionat un cinematograf, veºtile sunt îmbucurãtoare ºi, în curând sala de cinema s-ar putea umple din nou de pasionaþii de film pe ecran mare. O firmã din Bucureºti a câºtigat licitaþia pentru furnizarea ºi instalarea unui sistem de cinema

de reabilitare a imobilului degradat cât timp a stat nefolosit au inclus atât partea de interior, cât ºi exteriorul. Lucrãrile sunt executate cu fonduri de la bugetul local, iar la finalul reabilitãrii cinematograful va fi unul de ultima generaþie, în care se vor putea proiecta inclusiv filme 3D.

odatã...

La Petroºani, în anii de glorie ai comunismului, au funcþionat trei cinematografe. Astãzi, doar unul mai este funcþional ºi asta datoritã unui om de afaceri care a preluat clãdirea cinematografului de la Piaþa Dacia. Fostul Cinematograf Victoria a fost concesionat, în vara lui 2011, de municipalitate omului de afaceri Siminel Iordache, acesta având de achitat o concesiune de 15.000 de lei pe an. Investitorul nu are voie sã schimbe destinaþia clãdirii, dar poate ca în spaþiul respectiv sã deschidã ºi un bar sau o cafenea, de exemplu, pe lângã proiecþia de filme. Omul de afaceri Siminel Iordache, deþine cel mai mare club din oraº – Keops -, dar ºi magazine de pantofi ºi haine sau diverse spaþii comerciale. La ora actualã, în Petroºani nu mai existã niciun cinematograf funcþional. Pânã prin anii 2000, în Valea Jiului au funcþionat opt cinematografe ºi numai la Petroºani existau trei astfel de obiective. În timp, acestea s-au închis, iar sãlile de spectacole de specta-

cole au fost transformate în depozite, sau baruri, iar o alta, cea a cinematografului Victoria a fost lãsatã în paraginã. Directorul România Film susþine, de asemenea, cã legea descentralizarii va duce la distrugerea completã a cinematografiei. Potrivit proiectului de lege a descentralizãrii, toate sãlile de cinematograf aflate in administrarea "Romania-Film" ar trebuie sã treacã în subordinea consiliilor locale ºi a primãriilor, iar jumãtate din Fondul Cinematografic sã fie administrat de autoritãþile locale. Conducerea Radef precizeazã însã cã, odatã preluate, cinematografele vor fi transformate în restaurante sau baruri, iar cei 200 de angajaþi ai România Film îºi vor pierde locurile de muncã.

8 Actualitate

Încercarea de manipulare a presei în rãzboiul dintre PSD ºi PNL Petrila

”M

i se pare ciudat faptul cã în momentul în care am ajuns, lumea a intrat în casã deºi, de obicei, oamenii ne spuneau cu ce se confruntã, chiar ne semnalau amãnunte care ne scurta timpii de depistare existând o colaborare perfectã între noi ºi ei. De data asta, probabil, nu noi eram cei aºteptaþi, ci presa. Pentru cã s-a telefonat la presã ºi nu la dispeceratul Apa Serv, sau mie, cã ne cunoºtem de ani de zile fiind petrileni, toþi” –Alexandru Benke, ºef sector apã-canal Petrila. Ileana FIRÞULESCU

Sâmbãtã, 9 noiembrie, în jurul orei 19.00, un telefon ne anunþa, ca o ultimã speranþã, cã pe strada Taia, Petrila de douã zile, noul sistem de canalizare modern, pe fonduri europene, dã rateuri, iar strada este inundatã de ape menajere ºi de tot ce înseamnã canalizare. ”A inundat canalizarea strada Tãii. A fost ºi ieri, au venit cei de la Apa Serv au fãcut ceva pe aici ºi astãzi este la fel. Am sunat peste tot, dar nu rãspunde nimeni, nici Avram (directorul Apa Serv –n.n.). Oamenii de aici au sunat ºi la 112. Abia am fãcut rost de numãrul dv. Ajutaþi-ne ºi sã luaþi atitudine faþã de situaþia asta, cã sunteþi din Petrila ºi ne cunoaºtem de mult”- a declarat o voce alarmatã, care s-a prezentat Diaconu, care lucreazã la Primãria Petrila. Deºi era sâmbãtã seara, nu puteam lãsa oamenii cu mizeria pe stradã ºi în curþi, ºi am început sã sunãm pe cei responsabili, inclusiv consilieri locali care s-ar putea implica pentru a rezolva situaþia. De la primul apel ne-a rãspuns toatã lumea. De la directorul Costel Avram, la ºeful de pe zonã Alexandru Benke, la consilierul Doiniþa Maria Bãlãnesc pentru cã se aflã în aceeaºi tabãrã politicã, dar mai ales pentru a vedea ce

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013

se întâmplã ºi cum poate acþiona pentru a ajuta oamenii pe care îi reprezintã. La faþa locului s-a prezentat toatã lumea, inclusiv constructorul – reprezentat al firmei

Wilo ºi directorul tehnic al Apa Serv – Florin Donisã, dar.... nici þipenie de oameni nemulþumiþi, care de regulã îi întâmpinã pe responsabili cãrora le explicã ce ºi cum s-a întâmplat, ce pagube au, sau unde ºi cât au pãtruns apele reziduale etc. Au fost verificate, la ordinul directorului Costel Avram, serviciile ”de gardã”, în special dispeceratul societãþii, dacã s-a anunþat telefonic avaria. Nici un apel sosit nu a fost înregistrat... ”Nu ºtiu ce se întâmplã, dar pare suspectã situaþia. De regulã, instalaþia de ultimã generaþie semnaleazã automat la centru când existã o disfuncþionalitate. Nu s-a întâmplat asta. Conform constructorului ar fi posibile douã explicaþii – ori a fost o cãdere de

curent, ori un gunoi, o cârpã, ceva... a fãcut ca acea deversare sã nu fie semnalatã. Dar totul a fost de micã anvergurã, apa s-a scurs în rigolã ºi nici o curte nu a fost inun-

datã. Primul lucru pe care a vrut sã-l ºtie directorul Avram a fost dacã oamenii au avut de suferit, dacã sunt curþi inundate. I-am spus cã am verificat ºi nu existã. Nu s-a dat nici un telefon de aici pentru a anunþa avaria. Pentru cã problema se rezolva, tehnic, foarte simplu. Dispecerul anunþa omul de serviciu de la pompe, acesta se deplasa la faþa locului ºi apãsa pe butonul care reseta instalaþia. Atât. Dar mi se pare ciudat faptul cã în momentul în care am ajuns, lumea a intrat în casã deºi, de obicei, ne spuneau cu ce se confruntã, chiar ne semnalau amãnunte care ne scurta timpii de depistare existând o colaborare perfectã între noi ºi ei. De data asta, probabil, nu noi eram cei aºteptaþi, ci

presa. Pentru cã s-a telefonat la presã ºi nu la dispeceratul Apa Serv, sau mie, cã ne cunoºtem de ani de zile fiind petrileni, toþi” – a declarat ºef sector apãcanal Petrila, Alexandru Benke.

n judeþul Hunedoara, deci ºi în Valea Jiului, nu au ajuns flacoane din vaccinul contrafãcut al medicamentului Pegasys, administrat bolnavilor de hepatitã C ºi B. Cel puþin aºa susþin reprezentanþii Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara ºi cei ai Colegiului Farmaciºtilor. Mircea NISTOR

Rând pe rând ne-a explicat toatã lumea, director, director tehnic, constructor, consilier, cum e cu pompa blocatã ºi deblocatã printr-o singurã apãsare de buton pentru resetare, cum se lucreazã în situaþia

lucrãrilor noi care se aflã în garanþii tocmai pentru a da timp pentru ”reglaje fine ºi

În Vale nu au ajuns vaccinuri contrafãcute

spus chiar ºi cei neimplicaþi politic. ”Nu pot sã-l suporte pe liderul liberalilor Avram unii din PSD, care au ºi mai vor funcþii pe viitor. Ãsta le ia faþa ºi atunci de ce sã se lege? De apã ºi canal cã acolo-s probleme care au impact asupra oamenilor ºi fac scenarii pentru a le arãta cã liberalul e de vinã. Îi doare în c... de oameni. Ei se bat aici, în loc sã profite cã ºi Avram vrea imagine ºi sã le facã oamenilor din Petrila tot ce au nevoie ºi dupã aia pot

sã zicã uite mã ce am fãcut eu primar sau eu PSD pentru voi petrilenii. Dar unde nui cap...” – a declarat un vechi membru PSD al Petrilei, care s-a retras din partid ºi nu a mai vrut sã audã de politicã. Ne-a rugat sã nu-i facem public numele, dar cã îºi asumã cele spuse. Deci rãzboaiele politice continuã în plan local, chiar dacã par de micã însemnãtate ele macinã încrederea cetãþenilor în lideri ai partidelor

politice catalogându-le ”gãºti de interese”, având în vedere istoricul Petrilei tãrâm pe care s-au purtat cele mai rãsunãtoare bãtãlii, ”ei între ei ºi ei cu alþii” în detrimentul alegãtorilor. Acum, cu atât mai mult cu cât s-a gãsit un Avram, care nu-i om al locului, sã atragã atenþia petrilenilor prin acþiuni care vizeazã cetãþeanul – cine de caritate, acþiuni culturale, premieri de dascãli ºi copii de excepþie, Ziua recoltei în premierã la Petrila etc. Pare un concurent redutabil pentru cei care pãstoresc oraºul de ani ºi ani ºi ca urmare trebuie sã-l contracareze cumva. Încercarea de a manipula presa, considerând-o idioatã, nu le-a ieºit. Presa a vrut ca oamenii de pe Taia sã nu aibã de suferit...

Potrivit acestora „datoritã preþului foarte ridicat (975 de lei) produsul se acordã doar pe bazã de comandã ºi ajunge doar la persoanele care au reþete eliberate de cãtre medici”. Reprezentanþii farmaciºtilor hunedoreni au mai precizat cã între

medicamentul original ºi cel contrafãcut existã diferenþe vizibile care pot fi uºor depistate. Astfel, dacã la produsul original dispozitivul de administrare este o seringã din sticlã iar pis-

Lege da, asigurãri nu prea

eºi existã o lege care prevede efectuarea de asigurãri contra dezastrelor naturale, oamenii nu s-au înghesuit sã intre în legalitate. Adicã sã-ºi asigure locuinþelor pentru cutremure, alunecãri de teren sau inundaþii. Mircea NISTOR “Colegii noºtri de la impozite ºi taxe le comunicã oamenilor care se prezintã pentru a-ºi achita taxele ºi impozitele locale cã au ºi obligaþia de a încheia o astfel de asigurare. Legea nu prevede ca primãriile sã popularizeze aceastã acþiune de asigurare contra dezastrelor naturale”, a

declarat Adrian Negoe, secretarul Primãriei municipiului Petroºani. Dupã cum considerã reprezanþii primãriilor din Valea Jiului, oamenii nu ºi-au fãcut asigurãrile prevãzute de lege, fiind prea sãraci. Sau, poate, neinformaþi. “Probabil cã o parte a populaþiei nu este prea bine informatã iar alþi oameni sunt sãraci ºi considerã cã achitarea primelor de

Vaccinuri pentru elevi

O testarea funcþionãrii la cald” etc., etc., ºi cã nici un locuitor din zona Taia nu a fost afectat. De ce s-a anunþat întâi presa, fãrã a da un telefon firmei pentru a remedia avaria care ar fi putut afecta oamenii din zonã? Interese politice, au

parte a elevilor din Valea Jiului din clasa I au fost imunizaþi, deja, contra rubeolei sau rujeolei. Cei care au scãpat deocamdatã de vaccin urmeazã a-l face luni, atunci când se vor reîntoarce, din vacanþã, la ºcoalã. În perioada imediat urmãtoare ºi elevii din clasele 0, respectiv a II-a urmeazã a fi ºi ei vaccinaþi contra poliomelitei. Mircea NISTOR

“La noi, vaccinarea elevilor a fost realizatã aproape în totalitate în ce priveºte vaccinurile

antirujeolic ºi antirubeolic. Doar în cazul celor care au fost rãciþi vaccinarea va fi efectuatã luni”, a declarat Nicoleta Demeter, directorul

tonul este de culoare roºie, la cel contrafãcut, seringa este din plastic iar pistonul alb. asigurare reprezintã un efort prea mare din partea dumnealor. Totuºi cuantumul primei de asigurare nu e foarte mare dar amenzile, da. Þinând cont ºi de numeroasele cutremure înregistrate în România în ultimul timp, consider cã o astfel de asigurare contra dezastrelor naturale este mai mult decât necesarã”, a mai spus Adrian Negoe. Potrivit legii intrate în vigoare de mai bine de doi ani de zile, cei care nu nu-ºi asigurã locuinþele sunt pasibili de a primi sancþiuni contravenþionale cuprinse între 100 ºi 500 de lei. În Valea Jiului nu a fost, însã, acordatã nici mãcar o astfel de amendã. ªcolii Generale “I. G. Duca” Petroºani. La ºcoala din Petroºani cantitatea de vaccin repartizatã a fost suficientã pentru toþi copiii. Unitatea ºcolarã din centrul municipiului este singura din localitate care dispune de un cabinet medical, amplasat chiar în incinta ºcolii. “Noi am gãsit, din fericire, resursele necesare pentru înfiinþarea acestui cabinet de care beneficiazã toþi elevii”, a mai spus directorul unitãþii ºcolare.

8 Actualitate

Încercarea de manipulare a presei în rãzboiul dintre PSD ºi PNL Petrila

”M

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013

se întâmplã ºi cum poate acþiona pentru a ajuta oamenii pe care îi reprezintã. La faþa locului s-a prezentat toatã lumea, inclusiv constructorul – reprezentat al firmei

curent, ori un gunoi, o cârpã, ceva... a fãcut ca acea deversare sã nu fie semnalatã. Dar totul a fost de micã anvergurã, apa s-a scurs în rigolã ºi nici o curte nu a fost inun-

lucrãrilor noi care se aflã în garanþii tocmai pentru a da timp pentru ”reglaje fine ºi

În Vale nu au ajuns vaccinuri contrafãcute

Lege da, asigurãri nu prea

Vaccinuri pentru elevi

“La noi, vaccinarea elevilor a fost realizatã aproape în totalitate în ce priveºte vaccinurile

antirujeolic ºi antirubeolic. Doar în cazul celor care au fost rãciþi vaccinarea va fi efectuatã luni”, a declarat Nicoleta Demeter, directorul

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013

Cercetare pentru inovare

ercetare ºi studii aprofundate la UPET. Reprezentanþii Universitãþii din Petroºani se mândresc cu o vastã categorie alocatã cercetãrii. Fie cã e vorba de mici agenþi economici, fie cã e vorba de lucrãri publicate, cercetare se face mereu la instituþia de învãþãmânt superior din Petroºani. Monika BACIU ”Existã preocupãri, s-au fãcut propuneri de proiecte, aºteptãm sã vedem care vor câºtiga pentru cã este o competiþie foarte mare ºi la nivel naþio-

nal au fost depuse foarte multe proiecte. Au existat, existã ºi vor exista preocupãri în domeniul cercetãrii. Pe lângã asta existã cercetãri care se fac direct cu agenþii economici, de anvergurã

mai mare sau mai micã. Partea de cercetare se referã ºi la publicaþii. Ca sã publici o lucrare se face o cercetare ºi se publicã acolo unde sunt foarte bine cotate, lucrarea trebuie sã rãspundã exigenþelor nivelului respectiv”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, Aron Poantã. Indiferent de domeniu, toate au fost la un moment dat supuse unor cercetãri riguroase. ”Toate domeniile mari sunt abordate,

Minerii ºi siderurgiºtii cresc numãrul pensionarilor tineri

ensionari tineri. Mii de hunedoreni cu vârste cuprinse între 45 ºi 50 de ani se pensioneazã în fiecare an. Astfel la nivelul judeþului sunt înregistraþi peste 5000 de pensionari care au vârste cuprinseb între 40 ºi 50 de ani. Cei mai mulþi dintre aceºtia sunt în Valea Jiului ºi asta datoritã faptului cã majoritatea persoanelor lucreazã în domeniul minier, iar acest lucru duce la pensionarea lor la vârste mai ”tinere”. Monika BACIU Potrivit conducerii CJP Hunedoara, principala cauzã a creºterii numãrului de pensionari hunedoreni o reprezintã faptul ca sistemul fostelor grupe de muncã permite pensionarea înainte de împlinirea vârstei legale a unui numãr foarte mare de foºti mineri ºi siderurgiºti. ”Pentru întreg judeþul Hunedoara avem un numãr de 5584 de persoane cu vârste cuprinse între 40-50 de ani, pentru Casa Localã Petroºani avem un numãr înregistrat de 3260 de persoane. Pentru limitã de vârstã total pe judeþ sunt 2370 de persoane dintre care în Petroºani sunt 2165 de persoane, iar ca ºi pensii de invaliditate 3214 pensii sunt la

începând de la partea de exploatare, partea de energeticã, automaticã, calculatoare. În ceea ce priveºte partea de exploatare ºi energeticã sunt contracte care oarecum sunt solicitate de agenþii economici, adicã dânºii transmit sã fie abordatã o anumitã problemã, se merge cu oferta ºi apoi se trece la rezolvare. Avem colaborãri ºi solicitãri pe partea de minerit ºi în Bazinul Olteniei”, a mai spus sursa citatã. În ceea ce priveºte cercetarea în domeniul minier din Valea Jiului... ”Tot timpul au fost colaborãri, înainte de a se face Complexul Energetic Hunedoara, de când e Complexul fiind sfârºit de an lucrurile

nu mai pot fi abordate, dar probabil ºi complexul va avea nevoie în continuare de diverse studii care trebuie fãcute”, a mai precizat rectorul UPET. Cercetarea ºtiinþificã reprezintã principalul proces de cunoaºtere ºi inovare, iar Universitatea din Petroºani (UPET) dispune de un real potenþial de cercetare. Existã o experienþã acumulatã prin proiecte ºi granturi de

cercetare ºi recent prin proiecte sectoriale ce pun în valoare potenþialul de cercetare ºi aceastã experienþã nu trebuie irositã. Noua strategie are menirea sã asigure menþinerea poziþiilor câºtigate în anumite domenii de cercetare, sã valorifice, înainte de uzura lor moralã, echipamentele achiziþionate în ultimii ani, sã identifice noi piloni ai cercetãrii-inovãrii la nivel regional, national si international.

Sperã ca taxele sã rãmânã aceleaºi

eprezentanþii Birourilor Locale de Impozite ºi Taxe din Valea Jiului sperã ca valoarea dãrilor cãtre bugetele locale de anul viitor sã rãmânã la aceeaºi valoare ca ºi în acest an. Asta, cel puþin, deocamdatã, þinând cont de faptul cã pânã acum nu au apãrut noi reglementãri. Mircea NISTOR

nivel de judeþ, în Petroºani 1095 de persoane”, a declarat Ilie Toma, directorul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara. Potrivit reprezentanþilor Casei Judeþene de Pensii numãr pensionarilor tineri se menþine de câþiva ani încoace. ”Este în comparaþie cu anii trecuþi un numãr liniar, scade încet-încet, deoarece ºi locurile de muncã s-au redus în zonã. Acesta este mersul lucrurilor în acest moment,

sperãm cã economia va creºte, locurile de muncã vor creºte ºi cã toatã lumea va avea un alt nivel de trai”, a mai spus sursa citatã. Foºtii mineri, care au lucrat 20 de ani în subteran, ºi foºtii siderurgiºti care au muncit în condiþii grele fac ca numãrul pensionarilor tineri sã fie mai ridicat la nivelul judeþului Hunedoara. La aceºtia, vârsta legalã de pensionare scade cu pânã la maximum 15 ani.

„Noi estimãm ºi sperãm ca taxele ºi impozitele sã nu fie majorate. Totuºi, nu depinde de noi ci de deciziile ce vor fi adoptate de cãtre guvernanþi. Pânã acum, deocamdatã, nu a apãrut nicio hotãrâre care sã priveascã majorarea acestora”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºeful Biroului de Impozite ºi Taxe

Locale din Petroºani. Totuºi, anunþatele majorãri de pensii ºi salarii de anul viitor (se pare) cã vor fi însoþite ºi de mãrirea sau apariþia unor noi

impozite. Printre acestea s-ar numãra ºi cele pe construcþiile speciale, gen taxa pe stâlp, parcãri sau piscine.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013

Complexul Energetic Hunedoara, certificate de emisii de CO2

Strategia Departamentului pentru Energie

omânia beneficiazã de certificate gratuite de emisii de dioxid de carbon care echivaleazã cu 71,4 milioane de tone de CO2 în perioada 2013 - 2020, iar centralele care primesc cele mai multe certificate sunt complexurile energetice Oltenia ºi Hunedoara, precum ºi centrala de la Brazi a Petrom, potrivit unui proiect de hotãrâre de Guvern iniþiat de Ministerul Economiei. Monika BACIU Astfel, termocentralele Turceni ºi Rovinari din cadrul CE Oltenia primesc 11,3 milioane de certificate (echivalentul unor emisii de 11,3 milioane de tone de CO2), respectiv 11,1 milioane de tone. Cele douã utilizeazã lignitul drept materie primã. Urmeazã Electrocentrale Deva din cadrul CE Hunedoara, pe huilã, cu 8,4 milioane de certificate. În total, 39 de centrale din România primesc 71,4 milioane de certificate gratuite. Centralele producãtoare de energie au dreptul sã emitã un numãr de tone de

dioxid de carbon, în funcþie de istoricul lor de poluare, pentru care trebuie sã deþinã un anumit numãr de certificate de emisii. Dacã polueazã mai mult, trebuie sã achiziþioneze mai multe certificate de pe piaþa de profil, iar, dacã emit mai puþin dioxid de carbon, pot vinde surplusul de certificate. România a primit pentru perioada 2013 2020 un numãr gratuit de certificate de emisii pe care le-a alocat centralelor pe baza unui plan de investiþii în reducerea poluãrii. Aceste mãsuri se aplicã centralelor care erau în funcþiune la 31 decembrie 2008 sau al cãror proces de investiþie a început

pânã la acea datã. Centralele primesc gratuit certificatele cu condiþia utilizãrii contravalorii acestora pentru finanþarea investiþiilor prevãzute în Planul Naþional de Investiþii, dedicat modernizãrii infrastructurii energetice. Planul Naþional de Investiþii are o valoare mai mare sau cel puþin egalã cu contravaloarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã alocate tranzitoriu cu titlu gratuit, se mai aratã în textul proiectului. Astfel, operatorii economici care primesc gratuit certificate vireazã contravaloarea lor într-un cont al Planului Naþional de Investiþii, special

deschis la Trezoreria operativã centralã pe numele Departamentului pentru Energie, iar veniturile din acest cont sunt venituri proprii pentru Departamentul pentru Energie. Plata se face în douã tranºe, în trimestrul doi ºi în trimestrul patru al anului, iar contravaloarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã alocate tranzitoriu cu titlu gratuit este stabilitã utilizând un preþ de piaþã de referinþã ºi constituie creanþã la contul Planului Naþional de Investiþii. Preþul de referinþã se stabileºte de douã ori pe an, la 1 aprilie ºi la 1 octombrie, ºi se va afiºa pe site-ul Departamentului pentru Energie. Comisia Europeanã estimeazã un preþ pentru tona de dioxid de carbon de 14,5 euro în 2013 ºi 2014, urmând sã creascã la 20 de euro în perioada 2015 2020. În ceea ce priveºte beneficiarii

Planului Naþional de Investiþii (PNI), aceºtia primesc finanþare nerambursabilã în proporþie de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile. Pentru investiþiile noi, contractele de finanþare se încheie cu cel mult 6 luni înainte de data începerii investiþiei. Pe lista proiectelor care fac parte din PNI se aflã 29 de centrale, grupuri sau blocuri energetice, printre care centrala de la Brazi a Petrom, un grup nou de 800 de MW la Brãila care trebuie sã fie realizat în perioada 2014- 2018, un bloc nou de 500 de MW la Rovinari în perioada 2013-2017, un grup nou de 200 de MW la Paroºeni pânã în 2020, cogenerare în ciclu combinat cu turbinã pe gaze la Electrocentrale Bucureºti pânã în 2017, ciclu combinat cu turbine pe gaze la Iernut (Romgaz) pânã în 2016, un bloc energetic la Iºalniþa (CE

Oltenia) pânã în 2019, cogenerare pe gaze la Electrocentrale Galaþi pânã în 2018, precum ºi alte centrale mai mici sau reabilitatea unora mai vechi din cadrul marilor termocentrale din Oltenia. Beneficiarii primesc finanþare nerambursabilã în limita fondurilor disponibile, pe baza principiului 'primul venit, primul servit', în funcþie de ordinea în care este solicitatã ºi aprobatã finanþarea. Ei pot solicita finanþarea nerambursabilã din contul PNI la maximum doi ani de la începerea investiþiei. 'La punerea în funcþiune a unei investiþi care reprezintã o nouã capacitate de producþie a energiei electrice, se scoate din funcþiune o capacitate existentã echivalentã cu 25% din capacitatea pusã în funcþiune. Scoaterea din funcþiune a capacitãþii existente se face cel târziu în anul urmãtor anului punerii în funcþiune a noilor capacitãþi de producþie a energiei electrice', se mai aratã în propunerea de act normativ. Astfel, PNI prevede scoaterea din funcþiune pânã în 2019 a opt grupuri energetice, cu o capacitate totalã de 1.235 de MW: un grup de 330 MW la CE Oltenia, douã grupuri de 50 MW la CET Braºov, un grup de 125 MW la CET Bucureºti Sud, un grup de 50 MW la CET Grozãveºti, un grup de 210 MW la Electrocentrale Deva ºi câte un grup de 210 MW la termocentralele Borzeºti ºi Doiceºti.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013

Au trimis deºeurile la plimbare! F

rigidere, calculatoare, aparate electrice ºi electronice defecte, toate au putut fi date afarã din casele celor din Petroºani. Cum? Nimic mai simplu! sâmbãta, în douã puncte de colectare, acestea au fost scoase la plimbare. Diana MITRACHE Monika BACIU Tone de aparate casnice ºi electrocasnice, plus electronicele defecte au fost duse în cadrul campaniei de colectare a deºeurilor de acest tip, la centrele de colectare. Sâmbãta, de la 9.00 dimineaþa, la Petroºani au putut fi aduse în faþa Casei de Culturã, iar în Aeroport, la Piaþa Dacia. „În acest an a fost a doua campanie de colectare a obiectelor electronice ºi electrocasnice din Petroºani, o campanie desfãºuratã de cãtre

RoRec, în parteneriat cu compartimentul de mediu de la Poliþia localã din Petroºani. Cei care au avut acasã astfel de obiecte ºi au constatat cã le ocupã spaþiul, le-au putut aduce în faþa Casei de Culturã, sau la Piaþa Dacia, ori la maºinile de colectare, care au umblat prin oraº”, a spus Dorina Nitã, viceprimarul municipiului Petroºani. Acestea au fost preluate,

iar în schimb, cei care le-au adus au participat la o tombolã cu premii. „În schimbul lor, fiecare a primit un bilet de tombolã. De la ora 9.00 la16.00 sa fãcut colectarea, iar cei care ºi-au scos afarã deºeurile de acest tip au putut

câºtiga 5 seturi de nivele, 5 blendere sau douã maºini de gãurit”, a mai adãugat Dorina Nitã. Ziua a început timid însã pânã la finalul campaniei sute de petroºãneni au renunþat la obiectele vechi ºi stricate. ”Finalul a fost spectaculos chiar dacã de dimineaþã nu am avut foarte multe adrese, pe parcursul zilei

adresele au sosit, oamenii au sosit, au participat în numãr foarte mare la aceastã ediþie. Sunt premii destul de interesante, maºini de gãurit, nivele ºi blendere. Oamenii sunt receptivi pentru cã cetãþenii au înþeles cã locul

deºeurilor nu este în casã, trebuie sã protejãm mediul sã avem

grijã de mediul înconjurãtor. Noi venim cu aceastã ofertã de a ridica de la domiciliul dânºilor aceste produse care sunt

cã nu le mai ducem la gunoi”, a spus o femeie din Petroºani, care s-a descotorosit de un astfel de aparat vechi ºi care îi ocupa

defecte, ori nu le mai sunt utile”, a declarat Monica Radã, reprezentant RoRec. Zeci de astfel de aparate au luat calea reciclãrii ºi oamenii care au venit, chiar sau arãtat mulþumiþi de idee. „Aveam un frigider vechi ºi am sunat sã vinã ºi chiar mi l-au luat de acasã. E foarte bine cã se fac astfel de campanii, nu neapãrat pentru premii, cât pentru faptul

mult loc. ”Am adus douã televizoare vechi pentru cã le þineam în casã degeaba, nu se aruncã oriunde ºi nu aveam unde sã le pun. Am fost întrebat de unii la care le trebuiau piese, dar îmi lãsau televizoarele în casã”, a spus un petroºãnean. Campania va continua ºi în celelalte oraºe ale Vãii Jiului, dupã un program ce va fi anunþat din timp.

Iluminatul din Petrila nu se mai opreºte

hiar dacã e mai mult timp întuneric ºi nu am scãpat de criza economicã, edilii din Petrila ne asigurã cã nu mai sunt probleme cu iluminatul stradal. Asta spune acum primarul Ilie Pãducel, care dã asigurãri cã nopþile nu vor mai fi întunecate în Estul Vãii Jiului. Diana MITRACHE Au fost câteva zile de beznã în Petrila, dar chiar dacã atunci s-au fãcut tot felul de supoziþii ºi s-a spus ba cã e crizã economicã ºi

se fac economii, ba cã sunt defecþiuni, primarul vine cu precizãri ºi crede cã totul sa fãcut cu rea- voinþã. Asta încearcã sã lãmureascã edilul din Estul Vãii Jiului, dar nu omite sã precizeze

câte investiþii s-au fãcut în acest domeniu, care a fost taxat dupã 3 nopþi de beznã. „Au fost atunci probleme în câteva seri. Au fost defecþiuni, dar nu mai avem acum probleme cu iluminatul public, dar ºi atunci au sesizat ºi s-au alarmat oamenii, însã, eu îi întreb dacã îºi mai aduc aminte când în oraºul Petrila era 100 ºi ceva de lãmpi ºi acum avem 2.600 de lãmpi ºi poate nici aºa nu e bine”, a menþionat Ilie Pãducel, primarul din

oraºul Petrila. Oraºul Petrila a fost cufundat în întuneric, în varã, când mai mulþi cetãþeni au reclamat acest

fapt ºi au fãcut presiuni. Acum lucrurile par a fi intrat pe un fãgaº normal ºi chiar mai mult, primarul spune cã a fãcut investiþii.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013

Slujbã unicã la bisericã unicã

icãieri nu a fost mai frumos de ziua Sfinþilor arhangheli Mihail ºi Gavril, decât la Biserica din Lunca Jiului, ea însãºi un monument istoric vechi de sute de ani, care ºi-a deschis porþile pentru ultima datã în acest an. O mânã de credincioºi, au pãºit cu smerenie, peste pragul bisericii Sânioni ºi au asistat la slujba unicã þinutã lângã o lespede ce þine loc de Altar. Diana MITRACHE Minunile se vãd în bisericã ºi în Luca Jiului, la Biserica Sânioni, a fost hram. De Sfinþii arhangheli Mihail ºi Gavril are loc cea de a treia ºi ultima slujbã din locaºul sfânt, pãstrat cu sfinþenie de sute de ani. Pãstor al locului e un momârlan bãtrân, care nu a lipsit nici acum. „Biserica e sfinþitã pe sfinþii Mihail ºi Gavril. ªi cum e hramul bisericii ºi se mai face slujbã aici iar a doua zi de Paºti ºi a doua zi de Rusalii. E mai frumos, cum sã zic eu, e mai cu har, cã e o bisericã veche, iar lumea vine ºi de curioºi, sã vadã cum e biserica, cum e înãuntru”, a spus Ioan

Strâmb, „custodele” bisericuþei dintre blocuri. Credincioºii au venit la ora stabilitã, pe care o ºtiu din moºi strãmoºi. Nici nu trebuie sã le spunã nimeni, cã ei stau ºi aºteaptã cu nerãbdare sã treacã pragul unui lãcaº foarte vechi, aºezat între blocuri. „Ai mei când vin, le place foarte mult. Am un frate la Galaþi ºi când vine spune cã parcã este în staþiune. E o splendoare ºi mai ales cã eu stau la etajul IV ºi când mã scol, mã închin, cã am unde. E veche biserica ºi am auzit cã vin mulþi sã fotografieze locul”, a spus o credincioasã. De la Petrila, pe jos a venit pânã jos în Lunca Jiului, la

Covor de frunze

eek-end de sfârºit de toamnã. Petroºãnenii au profitat poate de ultimul weekend cãlduros din acest an. Meteorologii ne ”ameninþã” cã începând de sãptãmâna aceasta iarna se va instala în întreaga þarã. Monika BACIU

Aºa cã petroºãnenii, cu mic, cu mare, au petrecut weekendul trecut în parcul central. ”Biscuiþii” din parc au fost acoperiþi de un covor de frunze uscate, iar aerul tomnatic ºi razele soarelui au creat o atmosferã

relaxantã pentru toþi cei care s-au aflat în parc. ”Am ieºit un pic cu nepoþelul la plimbare. E foarte plãcut afarã ºi profitãm de ultimele zile de cãldurã cã de sãptãmâna viitoare am înþeles cã va ninge”, spune o petroºãneancã. ªi locurile de joacã

Petroºani, ºi un bãtrân de 69 de ani. Ne mãrturiseºte cã nu a putut lipsi ºi se descrie ca barabã cu cãciulã de momârlan. „Pentru orice creºtin e important sã vinã la bisericã, pentru sufletul lui, pentru binele lui material, cât ºi pentru a copiilor, pentru pãrinþi. Nu conteazã dacã pãrinþii au plecat, cã noi nu avem de unde sã ºtim dacã ei s-au închinat pentru noi. Mai ales azi, la aceastã bisericuþã, cã am vãzut-o eu pe la o monografie a judeþului Hunedoara ºi e de vreo 1.000 de ani, nu ºtiu exact. Mie îmi place aici ºi azi am venit pe jos”, ne-a mãrturisit credinciosul. Slujba a fost oficiatã de pãrintele Marius Isai, venit sã aducã bucuria regãsirii lui Dumnezeu în acest loc unic în zona noastrã. Aici totul îi face pe oameni mai smeriþi ºi pãrintele le-a dat tuturor binecuvântarea sa. „Ne bucurãm cã, fiind hramul bisericii, au fost animate. Zeci de prichindei însoþiþi de pãrinþi sau de bunici au petrecut câteva ore la aer curat bucurându-se de locurile de joacã. ”Mã joc, am venit cu buni”, spune un copilaº.

avem ocazia aici, în fiecare an, sã cãlcãm pe urmele strãmoºilor ºi Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavril, care ocrotesc aceastã bise-

ricã, dar ºi pe credincioºii parohiei, sunt alãturi de noi în rugãciunea cãtre Dumnezeu. Sfânta bisericã de aici e, cred, cea mai veche din Valea Jiului, de aceea a fost declaratã ºi monument istoric ºi de aceea ºi slujim atât de rar aici, dar nu o þinem închisã, mai ales pentru momârlanii noºtri din Luncã, cei care se bucurã ºi vin ori de câte ori slujim aici”, a povestit Marius Isai, preot. Intrarea în biserica Ultimele zile cãlduroase de toamnã sau chiar ºi vremea care încã þine cu noi ne oferã prilejul sã mai facem câte o escapadã în mijlocul naturii ºi sã ne bucurãm de aerul curat.

din lemn, fãrã iluminat interior, este micã ºi oamenii intrã la slujbã cu smerenie, plecându-se în faþa lui Dumnezeu. Aici încap puþini credincioºi, dar locul îi cuprinde pe toþi, atunci când vor sã simtã ce simþeau înaintaºii noºtri pe vremea când bisericile erau exact la fel. „Întodeauna au loc. În sfânta bisericã e loc pentru toatã lumea ºi ar fi bine sã nu avem loc. Atunci slujba s-ar face afarã,

dar credincioºii au loc ºi intrã cu smerenie, pentru cã înaintaºii noºtri au construit aceastã bisericã cu uºile mai mici, ca sã mai plecãm capul, nu ca ºi cele noi, în care de multe ori nu plecãm capul înaintea lui Dumnezeu”, mai spune preotul Marius Isai. Biserica are un clopot datat din anul 700, care este pãstrat cu sfinþenie de localnici. A trecut prin multe, a fost construitã pentru credincioºii de acum sute de ani ºi acum slujba se þine la lumina slabã ce intrã prin gemuleþele mici, lângã o lespede imensã, o fostã piatrã de moarã ce serveºte drept Altar.

14 Program & Horoscop

10:30 Ora Regelui (r) 11:30 Profesioniºtii... (r) 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Lnni, 11 Noiembrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Apropo TV (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Masterchef - Proba celebritãþii (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Risc maxim 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 Homeland

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã nu aveþi chef de vorbã cu nimeni ºi vã lipseºte inspiraþia. Ar fi bine sã evitaþi întâlnirile de afaceri, precum ºi cãlãtoriile lungi. Puteþi avea succes în activitãþile casnice. Nu faceþi nici un fel de speculaþii, pentru cã existã riscul sã intraþi în conflict cu autoritãþile.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri vinovate (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Aveþi multe probleme de rezolvat, dar nu prea vã simþiþi în formã. Ar fi bine sã nu vã asumaþi riscuri, pentru cã este puþin probabil sã aveþi succes. Aveþi rãbdare ºi nu vã lãsaþi dominat de nervi! Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu persoana iubitã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Problemele financiare vã îngrijoreazã. Pãstraþi-vã cumpãtul ºi þineþi cont de sfaturile unui prieten cu experienþã în acest domeniu. Evitaþi speculaþiile, ca sã nu aveþi necazuri!

23 septembrie *** 22 octombrie

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Juventus - Napoli 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Juventus – Napoli 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Betis - Barcelona 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Betis - Barcelona 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Champions League 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Rezumat Europa League 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: Gaz Metan Mediaº - Concordia Chiajna 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal

*** 21 mai

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi nervos din cauza unor probleme financiare. Dacã nu reuºiþi sã vã pãstraþi calmul, riscaþi sã nu vã terminaþi treaba la serviciu ºi sã vã certaþi cu colegii. Amânaþi deciziile importante. 7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

aprile

Dimineaþa, aflaþi de la o rudã îndepãrtatã o veste care vã indispune ºi vã dã programul peste cap. Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie lungã, neprevãzutã. Dacã circulaþi cu maºina, aveþi mare grijã sã nu încãlcaþi regulile de circulaþie. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Profetul 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Baronii (r) 15:15 Ultima victim (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

23 noiembrie *** 20 decembrie Se pare cã dimineaþa sunteþi indispus ºi aveþi tendinþa de a exagera. Nu fiþi încãpãþânat ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu. Nu vã faceþi griji din cauza banilor! Veþi primi bani.

21 ianuarie *** 20 februarie

Nu este momentul sã cereþi o mãrire de salariu, pentru cã azi nu aveþi ºanse sã vã faceþi înþeles cum trebuie. Limitaþi-vã la activitãþi de rutinã, care nu vã solicitã prea mult. Dupã-amiazã, reuºiþi sã vã liniºtiþi.

Intenþionaþi sã începeþi mai multe treburi deodatã. Nu uitaþi cã graba stricã treaba! Nu speraþi la câºtiguri uºoare, pentru cã nu prea aveþi ºanse. Acordaþi mai multã atenþie problemelor familiei!

23 august *** 22 septembrie Fiþi mai atent la cheltuieli, ca sã nu aveþi discuþii cu partenerul de viaþã. Cel mai bine ar fi sã mergeþi împreunã la cumpãrãturi. Aveþi tendinþa de a critica pe toatã lumea ºi riscaþi sã deterioraþi relaþii importante. Fiþi mai flexibil!

23 octombrie *** 22 noiembrie Dacã intenþionaþi sã faceþi o investiþie, nu vã grãbiþi. Nu este o zi bunã pentru afaceri. De asemenea, este indicat sã nu vã asumaþi riscuri. Starea de nervozitate vã poate afecta relaþiile parteneriale.

21 decembrie *** 20 ianuarie Dimineaþa nu reuºiþi sã vã respectaþi programul, din cauza unor probleme personale. Un prieten vã propune o afacere care v-ar putea aduce venituri frumoase.

21 februarie *** 20 martie Dimineaþa s-ar putea sã primiþi o veste bunã de la o rudã din altã localitate. Temperaþi-vã nervozitatea ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerul de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Lnni, 11 Noiembrie 2013

Avocatul Poporului susþine audienþe unedorenii care se la sediul Prefecturii H confruntã cu probleme juridice sunt aºteptaþi marþi în audienþã la sediul Prefecturii Hunedoara, pentru a se întâlni cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba Iulia al Instituþiei Avocatul Poporului.

ta la sediul Instituþiei Prefectului judeþul Hunedoara marþi, 14.11.2013, începând cu orele 10.30 pentru a putea discuta cu reprezentanþii Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului”, informeazã reprezentanþii Prefecturii Hunedoara.

„Demersul Instituþiei Prefectului - judeþul Hunedoara în vederea apropierii instituþiilor statului de cetãþeni, început încã de la finele anului 2011 continuã acela de a oferi posibilitatea cetãþenilor judeþului nostru de a se întâlni cu reprezentanþi ai Biroului Teritorial Alba - Iulia a Instituþiei Avocatul Poporului. Continuând aceastã acþiune, aducem la cunoºtinþa cetãþenilor judeþului Hunedoara care doresc asistenþã juridicã cã se pot prezen-

„Juridicii”, doar 58%

Închirieri Ofer spre închiriere apartament cu douã camere mobilat complet, modern, izolat termic, cu încãlzire centralã, aragaz, frigider, situat în Petroºani la 100 metri de piaþã. Chiria la faþa locului. Telefon: 0722.156.113

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

ânã în prezent, în Petroºani, doar 58% dintre persoanele juridice ºi-au achitat taxele ºi impozitele locale, aferente anului în curs. În schimb, în ceea ce priveºte persoanele fizice, gradul de încasare este mult mai bun ºi anume 84%. Mircea NISTOR Per ansamblu, nivelul de achitare al dãrilor locale este mai slab, comparativ cu anul anterior. „Nu ne aºteptam ca doar 58% dintre contribuabilii persoane juridice sã-ºi achite, pânã acum, taxele locale. Comparativ cu gradul de încasare de

anul trecut, procentul este semnificativ, mai mic”, a precizat Ioana

Mãrgulescu, ºef Birou Impozite ºi Taxe Locale Petroºani. Pânã la finele anului au mai rãmas aproape douã luni de zile, timp în care reprezentanþii biroului de taxe ºi impozite locale sperã sã atingã, mãcar, nivelul de încasare din 2012. Mai exact, per total, aproximativ 90%.

ANGAJÃRI

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

Restricþii apã! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru Luni 11 noiembrie 2013, în oraºul: - Vulcan 8:00 21:00. Zona afectatã: Toþi utilizatorii din oraºul Vulcan din zona cuprinsã între CAP ºi Unitatea

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Militarã (Cartier Cocosvar, Centru Vechi, str. Mihai Viteazu, str.Nicolae Titulescu) ºi Cartier Micro 3 B. Motivul restricþiei: Montare vanã regulatoare presiune, str. Vasile Alecsandri ºi cuplare aducþiune zona Trecãtoarea Lupilor.

Angajãm OSPATAR-BUCATAR cu calificare în domeniu pentru rulotã tip fast-food. Interviul va avea loc în data de 11.11.2013, ora 11.00, în locaþia Restaurant BELLE -EPOQUE Petroºani, str. Griviþa Roºie, nr. 36, judeþul Hunedoara. RELAÞII LA TELEFON: 0786.165522

- Lupeni 10:0015:30. Zona afectatã: Cartier Barbateni. Motivul restricþiei: Anulare reþea veche ºi remediere pierdere str. Bãrbãteni zona bl. 16 ºi 23.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 11 Noiembrie 2013

ªtefan Boloº, bunicul internaut de la Petrila

re 70 de ani ºi a devenit pasionat de You Tube, ori Facebook. ªi-a fãcut conturi ºi acum posteazã lucruri extrem de interesante, mai ales slujbe religioase, ori aspecte din viaþa de zi cu zi a momârlanilor. Este, într-un cuvânt, bunicul internaut din Petrila. Diana MITRACHE ªtefan Boloº are 70 de ani ºi de vreo 5 ani a început sã cocheteze cu lumea virtualã. A fost învãþãcel la Biblionetul din oraºul Petrila, acolo unde locuieºte, dar acum se descurcã singur. Iar dupã ce a trecut de la catolici la ortodocºi, cã i-a plãcut mai mult slujba, acum e ºi un fel de cameraman.

Lumea îl ºtie cã filmeazã cu telefonul sãu slujba de la bisericã, ori le filmeazã orãtãniile din curte, pe care apoi le pune pe Internet, ca sã vadã lumea cât e de frumos în Valea Jiului. Are ºi pe You Tube o secþiune denumitã „Momarlani de azi”, „cu „a” în loc de „â”, cã nu recunaoºte altfel Internetul!”. Bãtrânul e extrem de ºugubãþ ºi gata sã ne explice cum face el sã fie un bunic internaut. „Eu sunt convertit de la catolici la ortodocºi ºi, înainte de a mã converti, pãrintele mia zis cã ar trebui sã

trec cã sunt unul dintre cei care am prezenþa mult mai mare la bisericã, decât ortodocºii. Hai treci la noi! A zis pãrintele Barbu ºi am ascultat de el ºi mai am ºi un prieten care mi-a zis ºi el ºi am trecut. Toate slujbele pãrintelui le-

spune cã apoi o va pãstra pentru când nu va mai avea puterea sã vinã pe jos din Petrila pânã la biserica Constantin ºi Elena de la Petroºani, acolo unde slujeºte pãrintele Barbu, care l-a convertit. „Am fãcut un CD în douã volume,

am filmat!”,spune ªtefan Boloº, un bãtrân care în varã a împlinit 69 de ani. Nu e, însã, un credincios care sã nu se remarce, pentru cã el filmeazã slujba ºi

cu predicile preoþilor Barbu ºi Marius ºi leam fãcut ºi dumnealor cadou aceste CD-uri ºi eu le am acasã ºi atunci când vreau sã ascult, sau poate mai târziu, când nu mai

bine. „Avem câþiva ºi de 4 ani. Ce putem spune? Suntem bucuroºi cã, cei mici din Valea Jiului sunt atraºi de fotbal ºi sperãm ca într-un viitor cât mai apropiat, copiii sã vinã întrun numãr cât mai mare la stadion, pentru cã activitatea sportivã zilnicã este beneficã pentru organism. ªi cu aceastã ocazie, mai vin ºi

pãrinþii ºi bunicii ºi scoatem copiii de la calculator”, a spus Tudorache, antrenorul echipei de pitici. Antrenamentele se þin la Petroºani ºi sunt peste 100 de copii care vor sã devinã fotbaliºti. În plus, pentru prima datã, din acest an, la una dintre ºcolile din Petroºani a fost înfiinþatã ºi o clasã ce are ca opþional fotbalul.

Fotbal pentru pitici

u abia 4 ani, dar se cred mari fotbaliºti. Sunt cei mai mici juniori de la Jiul ºi toþi se cred deja profesioniºti. În total, aproape 100 de copii se antreneazã pentru a deveni glorii în fotbalul românesc. Diana MITRACHE Abia dacã se vãd de pe teren, dar vin aduºi de pãrinþi sau bunici direct la stadion ca sã se antreneze. Nu au habar nici care e dreapta sau stânga, cãci au doar 4 ani, dar ei sunt cei mai mici juniori de la Jiul Petroºani. Tricourile le ajung pânã peste

genunchi, dar au voinþã ºi vor sã ajungã mari. „Sunt fotbalist!”, spune un fotbalist care abia a împlinit în varã 4 ani, dar nu crede cã mai are mult pânã ajunge ca Zicu, idolul sãu. Antrenorul lor spune cã nu e exclus ca dintre ei sã se nascã vreun star, dar pânã atunci, sportul nu le face decât foarte

pot veni, nu am decât sã le pun pe calculator ºi sã le ascult”, spune bãtrânul. Omul recunoaºte cã nu a ºtiut ce e Internetul, dar a fost ajutat ºi acum are conturile lui virtuale. „Avem la Petrila o bibliotecarã ºi ea a binevoit sã aibã rãbdare cu un bãtrân de peste 65 de ani, cât aveam atunci când am învãþat. Mi-o fãcut paginã de Facebook, cont de Google ºi am pus acolo videoclipuri. Cu momârlani, cu oi cu vaci”, spune bunicul internaut, care ne ºi dovedeºte cu telefonul în mânã, cã are toate aceste filmuleþe fãcute de el. Are un telefon cu care filmeazã ºi îi mulþumeºte lui Dumnezeu cã îi dã puterea sã vinã la slujba de duminicã, sã îºi filmeze prietenii, ani-

malele ºi pãdurea. Omul este un exemplu de luat în calcul, un bãtrânel haios, jumãtate barabã, jumãtate momârlan, fost pãdurar ºi un împãtimit al Internetului. Spune, râzând, cât e de credincios ºi cum a considerat el cã este mai bine la ortodocºi, deºi a fost botezat catolic, cum are sacou, pantaloni ºi cãmaºã, dar poartã ºi un clop de momârlan ºi cât de bine îi face socializarea on-line. Toatã lumea din bisericã îl ºtie pe bunic ºi are locul sãu la fiecare slujbã, de unde, atunci când ceva îi pare inedit, îl imortalizeazã cu telefonul ºi îl descarcã pe calculatorul de acasã. Nu îºi doreºte decât sã îl þinã picioarele sã vinã în fiecare duminicã la slujba de la Petroºani ºi sperã cã va face asta mulþi ani de aici înainte.