Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 485

Cronica Vãii Jiului Vineri, 1 Noiembrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Senatorii hunedoreni se ”scaldã” în conturi bancare

Program de lucru greºit cu efecte dezastruoase

Adaptãri din mers cu neºansa producerii unui accident >>> PAGINA A 3-A

Medicii care au operat un bãieþel la mâna greºitã sunt chemaþi la barã >>> PAGINA A 3-A

Pregãtit sã doboare un record mondial >>> PAGINA A 4-A

Alertã în Valea Jiului >>> PAGINA A 6-A

Special Olympics, ediþia a III-a, la Petroºani >>> PAGINILE 8-9

Mutã birourile de la Deva la Petroºani >>> PAGINILE 8-9 Campania “Premianþii fãrã premii”

Imre Szuhanek, sau povestea unui om

>>> PAGINA A 13-A

enatori cu venituri multiple. Patru senatori are judeþul Hunedoara. Aceºtia au fost aleºi de cetãþenii cu drept de vot pentru a le reprezenta problemele în Parlamentul României. Puþini dintre parlamentari s-au aplecat asupra necazurilor alegãtorilor, însã mulþi ºi-au rotunjit veniturile. >>> PAGINA A 7-A

Cabanele verificate înaintea sezonului

>>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

Program de lucru greºit cu efecte dezastruoase

Adaptãri din mers cu neºansa producerii unui accident

acã s-ar fi respectat programul de lucru de la Mina Uricani din anul 2011 situaþia ar fi fost mult mai gravã. În ziua în care s-a produs accidentul de muncã de la Mina Uricani se executau anumite lucrãri subterane care nu ar fi trebuit sã se execute în momentul producerii accidentului. Programul iniþial prevedea realizarea de lucrãri de sudurã, dar ºi realizarea unor lucrãri la sistemul de aeraj fapt care ar fi dus la întreruperea circulaþiei aerului în subteran. Chiar ºi aºa reprezentanþii Inspectoratului Teritoria de Muncã Valea Jiului spun cã nerespectarea programului iniþial de lucru nu a fost cauza accidentului. Monika BACIU

”În acea perioadã erau programe de revizii ºi programe de lucru pentru trei domenii diferite, pe staþia principalã de ventilatoare, program de sudurã ºi programul pe care ar fi trebuit sã îl execute electricienii ºi am sesizat încã de la constatarea la faþa locului când s-a început cercetarea evenimentului cã acel program nu a fost respectat, dar totodatã dacã era respectat cred cã era mai rãu datoritã faptului cã programul prevedea decuplarea instalaþiilor principale de aeraj sã fie fãcutã în aceeaºi zi cu programul de

sudurã, programul de sudurã desfãºurânduse pe circuitul principal de aeraj, iar staþia principalã de ventilatoare afectând exact cãile principale de aeraj. Ceea ce îmi aduc aminte de la cercetarea fãcutã în 2011, dar cu certitudine în procesul nostru verbal de cercetare se regãseºte ºi faptul cã programul era fãcut altfel ºi s-a schimbat programul ulterior ºi sa fãcut sub modul la care a fost fãcut la data producerii accidentului”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului. Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului Teritorial de Muncã, întreruperea aerajului

în subteran ºi executarea lucrãrilor de sudurã, cu flacãrã deschisã, ar fi avut consecinþe mult mai grave, în contextul în care odatã cu eventuala întrerupere a aerajului acumulãrile de metan din subteran ar fi fost mult mai mari. ”Operaþiile pe care le-au executat electricienii au decuplat energia electricã ºi sau decuplat instalaþiile de aeraj din minã, deci instalaþiile nu sub depresiunea generalã a minei, ci aerajul parþial, iar operaþia de sudurã s-a executat sub depresiunea gen-

eralã a minei, deci executându-se operaþiune de sudurã cu flacãrã deschisã în circuitul de aeraj al minei principal, dacã aveai ºi program de lucru cu decuplarea instalaþiilor principale de aeraj afectând aerajul chiar pe circuitele principale unde se executa ºi sudura, normal cã era mai rãu”, a mai precizat sursa citatã. La termenul de sãptãmâna trecutã, avocata Viorica Agachi a cerut ca Inspectoratului Teritorial de Muncã (ITM) sã punã la dispoziþie raportul în ultimul an, anterior perioadei în care s-a produs explozia, cu privire la controalele ce s-au fãcut pe partea electricã, întrucât unul dintre învinuiþi este acuzat cã nu a verificat un bec, care, se pare, nu era prins într-un program de revizii în acea perioadã. Responsabilii ITM spun cã deocamdatã nu li s-a solicitat niciun

raport. ”Nu pot sã spun minic legat de acest aspect, deocamdatã nu ni s-a cerut niciun document. În momentul în care ni se solicitã un document vor rãspunde la ceea ce ni se solicitã. Nu ºtiu despre ce este vorba, datoritã faptului cã nu este în atribuþiile noastre sã facem verificarea tehnicã a echipamentelor de lucru, ºi sunt lucruri pe care nici nu avem dreptul sã le facem pentru cã nu suntem autorizaþi nici ca ºi electricieni, nici ca ºi AGR-iºti ºi sunt anumite lucruri pe care nu le putem face. Nu ºtim despre ce este vorba,

Medicii care au operat un bãieþel la mâna greºitã sunt chemaþi la barã

agistraþii de la Judecãtoria Petroºani au pronunþat un nou termen de judecatã în procesul deschis de pãrinþii bãieþelului operat la mâna greºitã la Spitalul de Urgenþã Petroºani. ªi asta pentru a putea fi citat un martor absolut necesar în acest dosar. Carmen COSMAN Astfel, pentru termenul din data de 25 noiembrie va fi citat martorul care a lipsit la termenul precedent. De asemenea, tot atunci Spitalul de Urgenþã Petroºani, care are calitatea de pârât în acest dosar va prezenta pentru

observare foia de observare clinicã generalã 8092/2012 în original. Reamintim cã procesul a fost deschis de Florin Danciu, tatãl micuþului Alexandru, bãieþelul operat anul trecut la mâna. În acest dosar sunt judecaþi medicul chirurg plastician Sorin Brãtilã ºi medicul ortoped Daniel Colan, dar în

cauzã a fost reclamat ºi Spitalul de Urgenþã Petroºani, acolo unde a avut loc operaþia. În luna mai a anului trecut tatãl unui bãieþel de numai 3 ani ºi jumãtate l-a acuzat pe medicul Sorin Brãtilã cã, în timpul operaþiei, a încurcat mâinile copilului. Practic, micuþul avea o problemã la mâna dreaptã, doveditã ºi de radiografie, dar doctorul l-a operat la stânga. Tatãl micuþului declara la vremea respectivã cã bãieþelul a

în condiþiile în care ni se vor solicita anumite informaþii atunci vom putea discuta vizavi de acest lucru”, a mai spus Ileana Bodea. Patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã, iar avocaþii spun cã nu aceºtia sunt vinovaþii. Doi dintre inculpaþi, Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt apãraþi de avocaþii Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu. avut mâna în ghips, iar de la Ortopedie s-a considerat cã problema poate fi rezolvatã prin operaþie ºi i s-a fãcut trimitere la Secþia de Chirurgie Plasticã, la doctorul Sorin Brãtilã, care l-a operat, însã, exact la mâna opusã. În plus, micuþul a fost operat ºi de fimozã, fãrã acordul pãrinþilor. Cazul a intrat în atenþia organelor de cercetare, dar ºi Colegiul Medicilor s-a autosesizat.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

spirtoase vândute Pregãtit sã doboare un record mondial Bãuturi ca rom sau vodcã C P fiind la cursa de ºapte zile, unde recordul este 1041 kilometri parcurºi, iar al doilea la întrecerea de 24 de ore, unde recordul este de 248 km. Banii adunaþi ajung la copiii din Senegal ºi Nepal, iar la ediþia din 2012 s-au strâns peste 275 mii de euro. Organizatorii competiþiei umanitare iau rezervat lui Toma Coconea o rulotã modernã, de acest tratament bucurându-se doar starurile care par-

arapantistul hunedorean, Toma Coconea, este gata de întrecerea de ºapte zile de la Monaco, unde vrea sã doboare douã recorduri, unul dintre ele de peste 1000 de kilometri. Maximilian GÂNJU Sportivul din Valea Jiului, Tomi Coconea, face ultimele pregãtiri pentru cursa de la Monaco, un maraton derulat între 16 ºi 24 noiembrie 2013, o întrecere cu caracter umanitar printre cele mai bine cotate din lume. Antrenamentul pentru „No finish line!” din Monaco, s-a încheiat cu un maraton de 600 de kilometri între Petroºani ºi Varpalota-Ungaria, o manifestare orga-

nizatã de municipalitatea din Valea Jiului care este înfrãþitã cu oraºul ungar. Întrecerea umanitarã din Monaco este la a 14-a ediþie ºi adunã în fiecare an mii de oameni. Fiecare kilometru alergat de participanþi înseamnã un euro donat în scop umanitar, iar Tomi a fost înscris încã din vara acestui an de cãtre celebra vedetã Mihaela Rãdulescu care locuieºte la Monaco. Întrecerea se deruleazã pe parcursul a ºapte zile ºi ºapte nopþi, iar la

final mai este o cursã de 24 de ore la care participanþii se luptã sã adune cât mai mulþi kilometri. „No finish line!” are ºi o secþi-

une destinatã profesioniºtilor, iar la fiecare ediþie vin cei mai buni sportivi de ultramaraton din lume. Tomi vrea sã batã ambele recorduri stabilite la „No finish line!”, primul

ticipã la competiþie. De altfel organizatorii evenimentului au fost încântaþi sã-l aibã printre concurenþi pe vicecampionul de la Red Bull X Alps.

onsumatorii de bãuturi alcoolice erau induºi în eroare de comercianþi. Asta au descoperit inspectorii de la Protecþia Consumtorului cu ocazia efecturãii unui control tematic.

Carmen COSMAN Astfel de acþiuni au avut loc în toatã þara ºi a vizat modul în care se respectã prevederile legale privind protecþia consumatorilor referitoare la calitatea, modul de comercializare ºi etichetare a bãuturilor spirtoase. În total, au fost controlaþi 651 de operatori economici ºi au fost descoperite numeroase abateri privind calitatea, modul de comercializare ºi etichetare a bauturilor spirtoase de la prevederile legale în vigoare. A fost verificata o cantitate de cca. 488 mii litri bãuturi spirtoase, dintre care peste 38 mii litri (aprox. 7,8 %) nu îndeplineau prevederile actelor normative în vigoare. În judeþul Hunedoara, reprezentanþii Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Consumatorului au descoperitneconcordanþe între denumirea înscrisã pe eticheta produsului ºi denumirea produsului afiºata la raftul magazinelor de comercializare. Astfel, s-a gãsit bãuturã spirtoasã cu denumirea de la raft de „vodca”, respectiv „rom”, în loc de “bautura spirtoasã”, inducând în eroare consumatorii asupra produsului achiziþionat. De asemenea, controalele au scos la ivealã cazuri în care nu erau afiºate preþurile pe unitatea de mãsurã. Inspectorii au aplicat sancþiuni pentru neregulile constatate ºi au stabilit termene de conformare.

Cronica V達ii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

Publicitate 5

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

Alertã în Valea Jiului

u te de cerºetori sunt aºteptaþi astãzi-vineri sã ia cu asalt cimitirele din Valea Jiului. La Petroºani, poliþiºtii locali au fost mobilizaþi pentru a preîntâmpina incidentele iar cerºetorii vor fi lãsaþi sã primeascã de pomanã în afara cimitirelor. Maximilian GÂNJU

Încã de la primele ore ale dimineþii, la Petroºani sunt aºteptaþi sã soseascã sute de sãrmani din zona Gorjului, dar ºi din restul localitãþilor Vãii Jiului. Oamenii vin ca în fiecare an pentru pomana datã de localnici în ziua de 1 noiembrie. În Ardeal este un obicei ca în aceastã zi numitã ºi

Ziua Morþilor sau Luminaþia, sã fie comemoraþi cei trecuþi în nefiinþã ºi sã se dea

de pomanã. Obiceiul catolic adoptat ºi de ortodocºi este þinut cu sfinþenie în toate localitãþile hunedorene. Numai cã, oamenii sau sãturat sã fie deranjaþi când încercã sã se reculeagã la cãpãtâiul celor dragi ºi au cerut municipalitãþii Petroºani sã nu-i mai lase pe cerºetori în cimitir, ceea ce s-a întâmplat ºi anul tre-

Simulãri pentru examele naþionale

levii din anii terminali, pregãtiri pentru simulãri. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara informeazã asupra calendarului de desfãºurare a simulãrilor examenelor naþionale. Cadrele didactice vor astfel ca promovabilitatea la examenele naþionale sã creascã în acest an ºcolar. Monika BACIU ”În scopul ameliorãrii rezultatelor elevilor la examenele naþionale 2014, Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara deruleazã urmãtoarele activitãþi. Inspecþie tematicã pentru monitorizarea analizelor comparative, întocmite de unitãþile ºcolare din judeþ, în baza rezultatelor obþinute la examenele naþionale ºi cele a celor de pe parcursul ciclurilor de învãþãmânt. Consilierea cadrelor didactice în vederea organizãrii simulãrii examenelor

naþionale în primul semestru al anului ºcolar 2013-2014, dupã un calendar ºi o programã stabilite de fiecare unitate de învãþãmânt în parte. Subiectele ºi evaluarea lucrãrilor vor fi realizate de cãtre profe-

sorii din unitãþile ºcolare. Centralizarea rapoartelor privind rezultatele obþinute de elevi, întocmite pe baza unui model elaborat de Inspectoratul ªcolar, va avea loc în perioada vacanþei intersemestriale”, se aratã într-un comunicat al ISJ Hunedoara. Simulãrile vor avea loc în cel de-al doilea semestru al acestui an ºcolar, unde subiectele vor fi elaborate la nivel naþional. ”Organizarea ºi desfãºurarea simulãrii examenelor naþionale organizate la nivel naþional, la clasele a

cut. „Este creºtineºte sã dai de pomanã în aceastã zi ºi s-a luat decizia sã li se permitã sã stea la poarta cimitirului. Oamenii s-au sãturat sã fie agasaþi din minut în minut, sã audã înjurãturi ºi cimitirul sã fie plin de gunoaie în urma lor. Cei care vor sã dea de pomanã o pot face la intrarea în cimitir, iar oamenii au fost mulþuVIII-a, a XI-a ºi a XII/XIII-a, dupã calendarul stabilit de M.E.N., în al doilea semestru al anului ºcolar 2013-2014. Subiectele vor fi preluate de la C.N.E.E., iar corectarea lucrãrilor se va realiza în centre zonale de evaluare. Aplicarea aceluiaºi model de raport ºi mãsurarea progresului obþinut de elevi la clasele a VIII-a ºi clasele terminale de liceu vor avea loc la sfârºitul lunii mai 2014”, se mai aratã în comunicat. Reprezentanþii Inspectoratului ªcolar au constatat pe teren demararea programelor de pregãtire suplimentarã pentru examenele naþionale pentru elevii de clasa a VIII-a ºi a XII/XIII-a. Succesul elevilor depinde în mare mãsurã ºi de implicarea familiei în stimularea frecvenþei elevilor la cursuri ºi la aceste programe oferite de cãtre cadrele didactice, în regim de voluntariat.

miþi de acest lucru”, spune responsabilul Cimitirul Central Petroºani. Mãsura a fost luatã încã de acum doi ani ºi este menþinutã dupã ce oamenii s-au arãtat

mulþumiþi cã au scãpat de cerºetori. Astfel, pe parcursul zilei vor fi mai multe echipe de poliþiºti care vor asigura liniºtea în zona cimitirelor.

Politic 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

Senatorii hunedoreni se ”scaldã” in conturi bancare orin Pãran, enatori cu venituri multiple. Patru senatori are senatorul D judeþul Hunedoara. Aceºtia au fost aleºi de S cu multiple cetãþenii cu drept de vot pentru a le reprezenta problemele în Parlamentul României. Puþini dintre parlamentari s-au aplecat asupra necazurilor alegãtorilor, însã mulþi ºi-au rotunjit veniturile. Monika BACIU

enatorul melcilor

Senatorul PP-DD, Haralambie Vochiþoiu, nu deþine averi impresionante. Acesta are în proprietate doar un apartament în municipiul Petroºani achiziþionat în anul 2007. Acesta conduce doar autoturismul de la Senat, pentru cã potrivit declaraþiei de avere Vochiþoiu nu deþine alte autoturisme. Acesta nu are nici bijuterii a cãror valoare sã depãºeascã suma de 5000 de euro. Senatorul ales de locuitorii din Valea Jiului are însã plasamente, investiþii directe cu sume ce depãºesc 5000 de euro. Astfel acesta are un împrumut acordat în nume personal în valoare de 442.002 cãtre EuroJobs ºi 403.754 cãtre Art Forest Company. Vochiþoiu are însã ºi un credit contractat în anul 2007 de la o unitate bancarã din Petroºani cu scadenþã în 2037 în valoare de 34.740 de euro. Conform declaraþiei de avere completatã în 10.06.2013,

Vochiþoiu a oþinut venituri în cursul anului trecut în sumã de peste 160.000 de lei. Astfel, acesta a realizat suma de 167.519 lei din funcþia de director general al SCEuroJobs, 1519 lei de la Centrul Regional pentru Ocuparea Forþei de Muncã, 3700 de lei de la

174.715 lei.

icula, senatorul cu economii Cosmin Nicula este cel de-al doilea senator ales de locuitorii Vãii Jiului. Acesta se poate mândri cu terenuri, imobile, dar ºi economii. Nicula deþine trei terenuri de

Una din casele de locuit încã se aflã în construcþie. Ca ºi terenurile, o casã a fost moºtenitã de Nicula. Nicula a vândut un autoturism BMW însã ºi-a cumpãrat un Audi. Senatorul nu deþine bijuterii sau alte obiecte preþioase a cãror valoare depãºeºte suma de 5000 de euro, însã are mai multe conturi curente. Acesta are douã conturi în lei a cãror valoare este de 13.300 lei ºi un cont de 5001 euro. Senatorul de Valea Jiului are însã ºi numeroase datorii. Acesta a contractat patru credite bancare în anul 2007 dintre care unul a avut scadenþa în acest an. Nicula a împrumutat 32.200 lei ºi 36.2589 euro. În cursul anului trecut, Nicula a obþinut de la Senatul României suma de 58.282 lei, acesta fiind singurul venit declarat al senatorului.

inistru, cu imobile în Buzãu

Consiliul Judeþean pentru perioada cât a ocupat funcþia de consilier ºi 1977 de la Senatul României. Astfel, venitul anual al lui Vochiþioiu a fost anul trecut în sumã de

peste 19 mii de metri pãtraþi în Deva ºi Simeria. O parte au fost cumpãrate, iar o parte moºtenite. Senatorul PSD mai are în proprietate douã case de locuit ºi un apartament.

Mariana Câmpeanu este un alt senator al judeþului Hunedoara. Senatorul devenit ministru al Muncii deþine douã terenuri de peste trei hecatare în judeþul Buzãu. Ca ºi colegul de

alianþã, ministrul a moºtenit unul dintre terenuri. Mariana Câmpeanu are însã mai multe imobile. Aceasta deþine trei aparatamente în Bucureºti ºi o casã de vacanþã în Buzãu. Douã dintre imobilele din Bucureºti au fost dobândite de ministru prin moºtenire. Ministrul nu are nici bijuterii sau

Dorin Pãran este un alt senator din judeþul Hunedoara. Acesta deþine patru terenuri cu o suprafaþã mai mare de 10 hectare. Acesta deþine ºi 7 imobile, dintre care trei case de

autoturisme însã are numeroase conturi bancare care au o scadenþã la zi în sumã totalã de 127.031 de lei ºi 5500 de euro. Mariana Câmpeanu are acþiuni sau investiþii acordate în nume personal cãtre diferite instituþii în valoare totalã la zi de 17.200 de lei. De la Parlamentul României, Mariana Câmpeanu a încasat anul trecut suma de 60.816 lei la care se adaugã pensia în valoare de 24.948 de lei.

locuit, trei apartamente ºi un spaþiu comercial. Senatorul are în proprietate douã autoturisme ºi o autoutilitarã. Pãran are active financiare în valoare de 38 de mii de lei ºi 10 mii de dolari. De la angajator, respectiv de la Parlamentul României, senatorul a încasat anul trecut suma de 52.500 de lei. Acesta a mai obþinut venituri din închierea unui spaþiu pentru care a încasat în anul 2012 suma de 30.000 de lei.

apartamente

8 Actualitate

Special Olympics, ediþia a III-a, la Petroºani „V

reau sã câºtig, dar dacã nu pot câºtiga, vreau sã fiu brav în încercarea mea!”, e motto-ul sub care copiii cu probeleme speciale s-au reunit, joi, la Petroºani, la concursul intitulat „Special Olympics”. Fiecare a fãcut ce a ºtiut mai bine ºi, la final, au fost rãsplãtiþi. Nu pot performa ca ºi colegii lor de aceeaºi vârstã. Nu au rezultate bune nici la învãþãturã ºi viaþa nu a fost foarte darnicã pentru ei, dar sunt bravi ºi au demonstrat cã pot lupta cu armele lor. Vorbim de copiii cu cerinþe speciale din Timiºoara, Sibiu, Târgu Jiu ºi de la alte câteva ºcoli din judeþul Hunedoara, care s-au întrecut la un concurs dedicat special lor, unde gazde au fost cei de la ªcoala „I.G Duca”. „Ne bucurãm cã suntem din nou gazde. Acest concurs are acelaºi ecou ºi avem opt ºcoli participante din mai

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

multe judeþe. Pentru aceastã activitate, întrega echipã de la învãþãmântul special s-a preocupat sã organizeze acest concurs, fiindcã ºi ei sunt valoroºi, pentru cã fiecare e unic în felul sãu”, a declarat Nicoleta Demeter, director ªcoala Gen. I.G. Duca Pretroºani, în deschiderea evenimentului. Aceºti copii nu au performanþe la olimpiadele ºcolare, dar au ºi ei olimpiada lor ºi joi, la Petroºani, s-au întrecut la ce au ºtiut ei mai bine. „Aceastã olimpiadã a noastrã a avut ca probe, cea de

atletism pe o distanþã de 25 m dedicatã copiilor între 6 ºi 8 ani, dar ºi de 50 de

metri, pentru ceilalþi, aruncare la coº, tenis de masã ºi regalul la fotbal. Echipele de

fotbal luptã pentru cupele de la Special Olympics, iar ceilalþi au diplome, medalii ºi pachete cu dulciuri”, a precizat Ramona Asan, organizatoarea competiþiei de la Petroºani. Alãturi de aceºti copii a fost mereu în ultimii ani ºi Asociaþia RosaMultiflora, care de aceastã datã, i-a îmbrãcat pe fotbaliºti în echipament adevãrat. „Am rãspuns cu da, imediat, la aceastã acþiune ºi îi felicit pe cei care organizeazã astfel de întreceri ºi voi fi întotdeauna alãturi de ei. Cred cã nu e nimic mai frumos decât sã dai o mânã de ajutor unor astfel de copii, cãrora soarta nu le-a surâs”, a declarat Costel Avram, preºedintele Asociaþiei RosaMultiflora, care a sponsorizat echipamentul fotbaliºtilor. Organizatorii spun cã la Special Olympics sunt preþuite abilitãþile, dãruirea, succesul, lucrul în echipã ºi implicarea fiecãruia. A câºtiga, în conceptul lor, nu se referã la cel mai bun, cel mai puternic, cel mai rapid, ci la implicarea fiecãrui copil. Diana MITRACHE

În aºteptarea deciziei privind Ambulatoriul de la Uricani…

n scurt timp trebuie sã aflam care va fi viitorul Ambulatoriului de la Uricani, o unitate care ar fi trebuit deja sã fie gata renovatã ºi dotatã, dar care ºi acum este absolut nefolositoare. Nu mai prididesc contestaþiile ºi piedicile puse în calea demarãrii proiectului de

reabilitare a ambulatoriului de la Uricani, un proiect care de doi ani trebuia sã fie deja gata. Lupta în instanþã a fost câºtigatã, dar acum mai rãmâne verdictul final de la Consiliul Naþional de Soluþionare a Contestaþiilor. “La Curtea de Apel am câºtigat procesul împotriva firmei contestatare, iar acum urmeazã ca cei de la

Consiliul Naþional al Contestaþilor sã decidã pe mai departe”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. ªi, în continuare, tot cei care vor sã conteste o lucrare, chiar ºi fãrã un motiv, o pot face în detrimentul comunitãþii de cele mai multe ori, iar asta fãrã ca nimeni sã fie tras la rãspundere. „Speranþele mele în viitor sunt legate de schimbarea procedurii, de simplificare a acesteia ºi eventual de luarea unor mãsuri de sancþionare a celor care contestã doar de dragul de a contesta”, a mai afirmat Buhãescu. Decizia Consiliul de Soluþionare a Contestaþiilor vizavi de acest proiect care trebuia deja sã fie gata, ar trebui sã fie transmisã autoritãþilor de la Uricani în cursul lunii noiembrie. Luiza ANDRONACHE

Mutã birourile de la Deva la Petroºani S paþiu modern

pentru persoanele cu dizabilitãþi. Reprezentanþii Consiliului Judeþean Hunedoara au decis sã schimbe locaþia în care se realize evaluarea persoanelor cu dizabilitãþi din Valea Jiului. Astfel, începând cu prima marþi a lunii noiembrie, evaluarea acestor persoane se va realiza în Policlinica Spitalului de Urgenþã din Petroºani.

“Este vorba de sediul Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap, comisie care activeazã în cadrul Direcþiei Judeþene de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului, sediu care era pe Aleea Brazilor, un sediu impropriu în momentul de faþã, nu era ceea ce ne dorim pentru persoanele cu handicap, nu avea salã de aºteptare, începând de marþea viitoare, Comisia îºi va muta sediul la Policlinicã, la sediul Spitalui de Urgenþã din Petroºani unde îºi desfãºoarã activitatea comisia din cadrul Casei de Pensii. Primele douã marþi din lunã, între orele 9 ºi 15 pentru cã ulterior se emit

deciziile pe care le ia aceastã comisie. Spaþiul este mult mai bun, pentru cã are ºi hol unde persoanele care vor veni vor putea aºtepta, nu va fi înghesuialã. Se va desfãºura procesul de evaluare în condiþii mult mai bune”, a declarat Tiberiu Balint, vicepreºedintele CJH. În acelaºi sediu, începând cu luna decembrie persoanele coasigurate vor avea posibilitatea de a-ºi ridica adeverinþele tot la Petroºani. “Cea de-a doua este vorba de persoanele coasigurate ºi care în momentul de faþã se deplaseazã la Deva pentru a-ºi obþine adeverinþele necesare spitalizãrii sau pentru diverse acte necesare la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate. Începând din luna decembrie, aceste persoane vor putea într-o zi pe care o vom

stabili sã îºi ridice adeverinþele. Am discutat cu preºedinta Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate ºi cu domnul Buºoi acolo e o problemã mai delicatã pentru cã adeverinþele se ridicã printr-un sistem de baze securizat, pe care o asigurã STS-ul. Începând cu luna decembrie, adeverinþele pentru toþi coasiguraþii se vor ridica de la Petroºani”, a mai spus sursa citatã. Iniþiativa pentru aceste douã lucruri a venit din partea a doi consilieri judeþeni, respectiv Adrian Zvâncã a solicitat mutarea sediului pentru evaluarea persoanelor cu handicap, iar Adrian David (UNPR) a venit cu iniþiativa ca ºi coasiguraþii sã îºi ridice adeverinþele la Petroºani pentru a nu fi nevoiþi sã se deplaseze la Deva. Monika BACIU

Fonduri pentru analizele medicale gratuite

acienþii care vor sã îºi facã analize medicale vor gãsi locuri pe listele laboratoarelor care au contract cu Casa Judeþeana de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara ºi în ultimele luni din an. Pentru cã acest lucru sã fie posibil, au fost deblocate fondurile de rezervã ºi pentru luna decembrie. Dacã pînã acum nu existau speranþe de fonduri pentru analize medicale în luna decembrie, aceastã problemã a fost rezolvatã. Reprezentanþii Casei Judeþene de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara anunþa cã au fost deblocate fon-

durile ºi pentru ultima lunã din an. “Avem asiguratã inclusiv luna decembrie a acestui an, pentru cã am primit fonduri suplimentare”, a a declarat Ovidiu Bîndea, director economic la C. J. A.S. Hunedoara În prezent, 12 labo-

ratoare private ºi ºase din cadrul unor unitãþi spitaliceºti din judeþ au contract cu Casa Judeþeana de Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. Banii nu se distribuie în mod egal, ci diferã în funcþie de punctajul obþinut de fiecare laborator în parte. Costul mediu pentru

analizele efectuate lunar este 70 de lei per bolnav. Analizele solicitate cel mai frecvent sunt cele de hematologie ºi biochimie, printre acestea numãrîndu-se magneziu, calciu, creatinina, sau hemoleucograma. Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

Special Olympics, ediþia a III-a, la Petroºani „V

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

atletism pe o distanþã de 25 m dedicatã copiilor între 6 ºi 8 ani, dar ºi de 50 de

metri, pentru ceilalþi, aruncare la coº, tenis de masã ºi regalul la fotbal. Echipele de

În aºteptarea deciziei privind Ambulatoriul de la Uricani…

Mutã birourile de la Deva la Petroºani S paþiu modern

Fonduri pentru analizele medicale gratuite

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

Veºti bune pentru pensionari

Pensii mai mari din 2014!

inistrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat miercuri cã prevederile din OUG nr. 1/2013 declarate neconstituþionale erau prevãzute în Legea pensiilor, dar au fost prorogate de Guvernul Boc, astfel cã, prin ordonanþã, ele au fost puse în aplicare. Astfel, potrivit ministrului, OUG nr. 1/2013 a pus în aplicare prevederile din Legea pensiilor nr. 263/2010 privind introducerea unui indice de corecþie la pensie pentru cei nou înscriºi la pensie. Câmpeanu a mai explicat cã aceste

prevederi nu au fost aplicate la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, ele fiind prorogate de Guvernul Boc. Potrivit articolului 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, "pentru persoanele înscrise la

pensie începând cu data intrãrii în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual (...) se aplicã un indice de corecþie calculat ca raport între 43,3% din câºtigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent ºi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea

Bani pentru crescãtorii de oi ºi capre

rescatorii de caprine si ovine din zonele montane defavorizate, din judetul Hunedoara, pot depune cereri pentru a beneficia de subventii, pana la data de 15 noiembrie. Sprijinul financiar se acorda pentru cei care detin intre 50 si 300 de capete de animale. Luiza ANDRONACHE În perioada 21 octombrie – 15 noiembrie 2013 se pot depune cererile de platã aferente anului 2013 în cadrul Schemei de ajutor specific acordat crescãtorilor de ovine ºi caprine din zonele defavorizate. „ În aceastã perioadã se depun cererile pentru specia ovinã ºi caprinã pentru exploataþiile montane din zona defavorizatã, exploataþii care deþin între 50ºi 300 de capete de ovine ºi caprine . Termenul este foarte scurt, doar pânã la data de 15 noiembrie ”, a declarat ing. Mirela Paraschiv, A. P. I. A. Hunedoara De asemenea, APIA efectueazã ºi controale în teritoriu, pentru a verifica veridicitatea celor decalarate de crescãtori. „ Trebuie

sã le spunem producãtorilor cã urmeazã perioada de control care este de 100 de zile de la data limitã de depunere a cererilor, pe parcursul cãruia, aceºtia trebuie sã-ºi menþinã animalele pe exploataþia din zona montanã defavorizatã. Deci, obligatoriu va trebui sã gãsim animalele acolo ”, a mai spus Mirela Paraschiv. Nerespectarea condiþiilor de eligibilitate poate atrage, dupã caz, reducerea sau excluderea de la plata ajutorului specific, respectiv penalitãþi sau sancþiuni multianuale. Plafonul maxim alocat ajutorului financiar specific este de peste 6 milioane 700 de mii de euro, iar cuantumul maxim este de 6,5 euro pe cap de animal, însã va fi stabilitã cu exactitate doar dupã ce vor fi depuse toate cererile.

datã". Ordonanþa de urgenþã nr 1 din 23 ianuarie 2013 pentru modificarea legii privind sistemul unitar de pensii publice prevede stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul 2013 la 762,1 lei, faþã de 732,8 lei pânã atunci. Totodatã, cei care luau pensie începând din ianuarie 2011 urmau sã beneficieze de o majorare prin aplicarea unui indice de corecþie la punctajul mediu anual. Potrivit articolului III, alineatul 1, "în anul 2013, indicele de corecþie care se aplicã punctajului mediu anual (...) este 1,06". "Indicele de corecþie prevãzut la alin. (1) se aplicã ºi punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele ale cãror drepturi de pensie s-au deschis începând cu luna ianuarie 2011. În situaþia persoanelor prevãzute la alin. (2), indicele de corecþie se aplicã asupra punctajului

mediu anual cuvenit sau aflat în platã în luna intrãrii in vigoare a prezentei ordonanþe de urgenþã", se aratã în alineatele 2 ºi 3 dn acelaºi articol. Curtea Constituþionalã (CC) a constatat, marþi, cã dispoziþiile art. III alin.(2) ºi (3) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 263/2010 sunt neconstituþionale. Plenul Curþii Constituþionale a luat în dezbatere, marþi, excepþia de neconstituþionalitate a dispoziþiilor art. III alin. (2) ºi (3) din Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepþie ridi-

catã de Gheorghe Gârbovan, Aurel Barz ºi Adrian Nicolae Ghilea în dosarele nr.3839/108/2013, nr.3840/108/2013 ºi nr.3838/108/2013 ale Tribunalului Arad - Secþia civilã. În urma deliberãrilor, Curtea Constituþionalã, cu majoritate de voturi, a admis excepþia de neconstituþionalitate ºi a constatat cã dispoziþiile art. III alin. (2) ºi (3) din Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstituþionale. Decizia este definitivã ºi general obligatorie ºi se comunicã celor douã camere ale Parlamentului, Guvernului, precum ºi Tribunalului Arad Secþia civilã. Argumentaþia reþinutã în motivarea soluþiei pronunþate de plenul Curþii Constituþionale va fi prezentatã în cuprinsul deciziei, care se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

Cãrþile Lucia Muntean, donate copiilor de la groapa de gunoi din Cluj

ãrþile Luciei Muntean sunt intens gustate de toþi cei ce au copii mici. Ce sã mai spunem de copiii care le primesc ºi care, chiar dacã nu au vãzut în viaþa lor o carte de poezii, în cãrþile Luciei Muntean îºi regãsesc universul. ªi nu e puþin lucru, dacã printre ei se numãrã ºi copii foarte sãraci. Diana MITRACHE A ajuns la 17 volume scoase într-o colecþie de excepþie ºi lasãrile au avut loc în toate colþurile þãrile, de la marile oraºe, la micile comunitãþi. Lucia Muntean a demonstrat perseverenþã ºi o iubire adevãratã pentru cei mici pe care ne învaþã sã-i creºtem cu poveºti frumoase. Ele au ajuns ºi la niºte sãrmani ce locuiesc în Cluj pe rampa de gunoi ºi

nu micã a fost plãcerea lor, iar feed-back-ul este emoþionat. Reprezentanþii unei fundaþii care se ocupã de aceºti micuþi au trimis o scrisoare de mulþumire,în care au înserat trãirile pe care aceºti copii le-au avut când au rãsfoit prima datã în viaþa lor o cãrticicã în care au regãsit un cal, o muscã ºi câte un carten amuzant, uºor de memorat. “Vã citesc din scrisoarea celor ce se ocupã de aceºti

copii ºi care îi învaþã sã citeascã. Ei mi-au scris: „Rãsfoind cãrþile, copiii se bucurau, dar multe dintre desenele de acolo le vedeau pentru prima oarã. Vã mulþumim foarte mult pentru cãrþile pe care ni le-aþi trimis ºi sã þineþi minte cã aceºti copii se dezvoltã cu ajutorul dumneavoastrã”. Eu le-am trimis acestor copii toate cãrþile mele ºi sunt mândrã de realizãrile mele”, a spus Lucia Muntean, autoarea volumelor. Lansãrile de carte pentru copii au avut loc la Iaºi, Cluj, Timiºoara ºi Bucureºti ºi site-ul pe care existã postate cãrþile are peste 5.000 de like-uri. Nu puþini sunt cei care rãmân miraþi

de performanþele Luciei Muntean, educatoare la o grãdiniþã din Petroºani, iar cãrticelele ei sunt adorate de toþi. „În proiectul „Cãrþile Lucia Muntean” am ajuns la al 17-lea titlu ºi poartã acest titlu pentru cã vine cu toate ideile mele personale de educaþie în domeniul învãþãmântului preºcolar. Proiectul e adresat pãrinþilor cu copii mici ºi în special celor ocupaþi, iar

din 2008 pânã acum a avut un succes foarte mare”, a mai adãugat Lucia Muntean. În octombrie autoarea a lansat volumul II al cãrþii cu titlul „Rime pentru cei mai mici”,o carte extrem de iubitã ºi „Povestea prietenilor din pãdure”, o carte despre prietenie – o problemã aflatã în atenþia multor pãrinþi care constatã cãmicuþii nu acceptã orice persoanã în anturajul lor.

„De câte ori calc pe-o frunzã mã dor rãdãcinile copacului” - Radu Herjeu

Personajele „Autorului”

incolo de o poveste, o piesã de teatru sau un scenariu scris, este o echipã. O echipã ºi o armatã de oameni care pun la punct toate detaliile, de la costume, lumini, decor sau muzicã. Rezultatul acestei munci în echipã se va vedea sâmbãtã, 2 noiembrie, de la ora 18:00, la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani.

„Suntem pe ultima sutã de metri. Este vorba despre piesa de teatru „Autorul”, scrisã de omul de televiziune Radu Herjeu. Aºa cum lam conceput eu, spectacolul nu e un gen pur. Adicã dramã sau comedie... Are toate ingredientele unui spectacol de succes. La repetiþii

am avut momente când eram cu ochii în lacrimi, am avut momente când am râs de ceea ce se întâmpla. E un gen mai variat. Colaborarea cu actorii de la Petroºani a fost foarte bunã. Spectacolul nu îl face numai regizorul, e o întreagã echipã care stã în spatele acestui proiect. E o atmos-

ferã de lucru foarte plãcutã.” – Boris Melinti – regizor

„Piesa este destul de grea. La prima citire a textului þi se

pare cã este uºor, dar în momentul în care începi sã lucrezi ºi sãi dai viaþã personajului, vin indicaþiile regizorului ºi temperamentul tãu, nu este deloc simplu. Rolul meu? Doamna Popescu. N-am sã vã descriu personajul, vã spun doar atâta: fiecare spectator cunoaºte în jurul lui o doamnã Popescu. În seara spectacolului o vor regãsi. Întotdeauna avem emoþii, dar în momentul în care ºtii cã este prezent ºi autorul aici, cred cã emoþia este mai puternicã.” – Oana Liciu Gogu – Madam Popescu „Personajul meu,

Titi, este cel care se luptã cu personajele din piesa lui. ªi se luptã nu doar pentru cã încearcã sã le dea viaþã, ci ºi prin faptul cã aceste personaje intrã în viaþa lui ºi încearcã sã-i propunã sã le schimbe destinul. Este o temã ineditã propusã de Radu Herjeu, o temã la care putem medita uneori. În ce mãsurã suntem noi mai reali decât personajele cu care ne întâlnim în diferite momente? Eu sper ca autorul piesei sã aibã emoþii mai mari decât noi ºi sã se întâlneascã cu lucruri pe care nu lea gândit în scris.” – Tiberiu Tudoran – Autorul. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

Timiºorenii se opun proiectului de la Certej! A

lãturi de proiectul de extragere a zãcãmântului auro – argintifer de la Roºia Montanã, care a strnit un val de proteste, ºi programul similar de la Certej – Hunedoara naºte îngrijorare. Folosirea de cianuri în procesul tehnologic este de naturã sã stârneascã panicã, mai ales acum când s-au împlinit 42 de ani de la catastrofa ecologicã de la Certej, Hunedoara, când digul iazului de decantare al exploatãrii miniere s-a rupt, iar valul de steril a înghiþit 89 de oameni. Carmen COSMAN La Timiºoara, pe mai multe ziduri a apãrut inscripþia “Trãim bine? Da, fãrã cianurile de al Certej!”, iar oamenii se opun implementãrii acestui proiect controversat, care ar aduce o gurã de oxigen locuitorilor din fosta localitate minierã hunedoreanã. Dacã

pentru foºtii mineri ar fi singura ºansã de a-ºi gãsi un loc de muncã, pentru cei care se opun poiectului extragerea aurului înseamnã doar încã o potenþialã catastrofã pentru mediu. Dar, în ciuda protestelor generate de cianuri, investiþia a devenit parte integrantã a Planului Naþional de Investiþii Strategice elaborat de Guvernul României. Executivul a anunþat cã se pregãteºte sã atragã investiþii de 10 miliarde de euro ºi sã creeze peste 50.000 de locuri de muncã, pânã la finele anului,

potrivit Planului naþional de investiþii strategice ºi de creare a locurilor de muncã, fãcut public joi de Executiv. În acest plan, punct importante sunt constituite de unele dintre cele mai controversate proiecte din ultimii ani, respectiv cel de la Roºia Montanã, precum ºi exploatarea de cãter Deva Gold a resurselor auro –

solicitarea Ministerului Mediului, anularea avizului de mediu acordat pentru proiectul aurifer de la Certej de Agenþia Regionalã de Protecþie a Mediului Timiºoara, cu beneficiar direct societatea Deva Gold, chematã, de asemenea, în faþa magistraþilor. Ministerul Mediului ºi Pãdurilor a solicitat anularea avizului, pe

argintifere de la Certej. Guverenul pune, însã, ºi o condiþie pentru proiectul hunedorean, respectiv noi standarde de mediu impuse celor de la Deva Gold.

care ministrul Rovana Plumb l-a catalogat drept „ilegal ºi iresponsabil”. Aceasta a precizat cã, în urma verificãrilor efectuate în perioada 4-12 septembrie 2012 s-a constatat faptul cã acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej este ilegal, oficialii susþinând cã încalcã atât legislaþia româneascã, dar ºi pe cea europeanã. Ministrul Rovana Plumb a mai precizat cã obligaþiile de mediu de dinainte privatizãrii nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea,

locat în instanþã

Mult mai puþin vizibil decât celebrul scandal de la Roºia Montanã, proiectul de la Certej este blocat la ora actualã de un proces aflat pe rolul Tribunalului Bucureºti. Agenþia Naþionalã de Protecþie a Mediului a cerut instanþei, la

iar ARPM Timiºoara nu era îndreptãþitã sã iniþieze aceastã procedurã, competenþa în acest caz fiind a ANPM. Pe de altã parte, oficialii beneficiarului acestui acord de mediu – Deva Gold, spun cã au depus absolut toate actele sau documentaþiile care le-au fost solicitate pe parcursul celor cinci ani cât a durat procedura de avizare. Emiterea acordului de mediu pentru viitoarea exploatare auriferã de la Certej – o investiþie estimatã la 200 de milioane de euro -a stârnit un imens scandal, dupã ce douã organizaþii de mediu au protestat împotriva acestuia, din cauzã cã, spun ei, procedura se bazeazã pe cianuri. Ministrul Mediului a anunþat cã emiterea acordului va fi verificatã în regim de urgenþã, ceea ce s-a ºi întâmplat.

C omemorarea tragediei Reamintim cã s-au împlinit 42 de ani de la catastrofa ecologicã de la Certej, Hunedoara, când digul iazului de decantare al exploatãrii miniere s-a rupt, iar valul de steril

a înghiþit 89 de oameni. În dimineaþa de 30 octombrie 1971 digul a cedat, iar muntele de steril din iazul de decantare s-a prãvãlit peste micuþa localitate minierã. În dosarul anchetei fãcute de Procuratura Judeþeanã Hunedoara, se menþioneazã cã valul acid de steril a înghiþit, într-un sfert de orã, 89 de oameni ºi a ras de pe faþa pãmântului ºase blocuri de locuinþe, un cãmin cu 30 de camere ºi patru locuinþe individuale.

Amploarea dezastrului a fost ascunsã de autoritãþile comuniste pentru a nu fi obligate sã declare doliu naþional. Dupã un an de cercetãri ºi audieri, ancheta a decis cã tragedia este urmarea unor împrejurãri ce nu puteau fi prevãzute, nimeni nefiind vreodatã condamnat pentru moartea celor 89 de persoane. Filmul tragediei de la Certej este povestit astãzi de supravieþuitorii ºi martorii la teribilele evenimente din acea toamnã.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

Campania “Premianþii fãrã premii”

Imre Szuhanek, sau povestea unui om

l patrulea hunedorean pe care campania „Premianþii fãrã premii” îl va rãsplãti pentru ceea ce a fãcut ºi face pentru semenii lui este un om cu o poveste fabuloasã Imre Szuhanek. S-a luptat ºi se luptã pentru oameni, pentru naturã, pentru istorie ºi pentru valorile care dau importanþã vieþii. În 2006, când Imre Szuhanek a preluat administrarea monumentului natural de la poalele Cetãþii Bãniþa - Peºtera Bolii - era ca vai de ea. Pentru omul de rând, devenise impracticabilã. Podeþele vechi se prãbuºiserã, iar apa Jupânesei împiedica traversarea turiºtilor spre sãlile din spatele peºterii. Dar starea sumbrã de la inceputul anilor 2000 nu mai are nimic în comun cu realitatea din 2013. Graþie efortului fãcut de acest om, peºtera a devenit nu numai punct de atracþie turisticã, ci chiar un centru cultural, un loc în care se organizeazã multe evenimente remarcabile. Putem spune fãrã teama de a greºi cã, de când Imi baci se ocupã de peºterã, Valea Jiului este mai bogatã. Dar nu doar aceste lucruri sunt meritorii în ceea ce îl priveste pe Imre Szuhanek. La inundaþiile din 19701975 pe valea Mureºului zona Ilia Zam, a participat însoþind o coloanã de autocamioane pentru ajutorarea organelor locale ºi a cetãþenilor afectaþi de inundaþii. În urma celor trãite în sãptãmânile petrecute în zonele afectate cât ºi în urma evenimentelor tragice petrecute cu militarii care participau la acþiunile de salvare, a realizat un material cu schiþe ºi calcule de flotabilitate pentru

crearea unor mijloace de intervenþie într-un timp scurt cu resursele aflate în fiecare comunitate. Materialul a fost înaintat Comitetului Central al UTC de la care nu s-a primit nici un rãspuns. În anul 1999 a înfiinþat Asociaþia de Ecologie ºi Intervenþii în Caz de Inundaþii „PetroAqua”. Asociaþia ºi-a exprimat disponibilitatea de a oferi ajutor ºi asistenþã în cazul producerii unor inundaþii, dar nu a fost solicitatã în acest sens. În anul 2007, în colaborare cu unitatea de pompieri de la Ilia a fost organizatã de asociaþie în colaborare cu SALVAMONT Lupeni o instruire pentru intervenþii în caz de inundaþii. Din 1962 – pânã în prezent a organizat expediþii nautice pe râurile României strãbãtând peste 4.000 km cu diferite ambarcaþiuni, câºtigând o experienþã ce poate fi folositã la instruirea ISU. Prin expediþiile realizate timp de 50 de ani pe râurile din România, în special pe râul Mureº, s-au stabilit relaþii cu comunitãþile locale riverane. Prin invitarea ºi participarea unor delegaþi ai Asociaþiei Internaþionale a Plutaºilor s-a reuºit sã se facã demersuri la nivel internaþional pentru salvarea bisericii de lemn din Tisa – monument cu

totul deosebite prezentate în publicaþia România Pitoreascã ºi în cãrþile apãrute sub titlul „Salvamontiºtii, oameni între oameni” editura Sport Turism 1979 ºi „Omul ºi Muntele ” editat de Sport Turism 1981. Între anii 19761980 a realizat în premierã trei dispozitive folosite la salvãrile montane.

D istoric deosebit. În cei 50 de ani de navigaþie, sute de persoane din þarã ºi strãinãtate au reuºit sã cunoascã minunata Vale a Mureºului. Cu ocazia închiderii minei Þebea la solicitarea CNH a adus în Petroºani statuia lui Avram Iancu care a fost montatã în curtea sediului CNH, prin voluntariat fiind realizate lucrãrile de restaurare ºi sfinþire a acesteia. În perioada 2002 2004 a recuperat lucrãrile marelui artist minier Ladislau Schmidt de la minele Dâlja ºi Valea de Brazi, restaurate ºi amplasate în holul

CNH. În perioada 19992012 a organizat prin asociaþia din care face parte peste 12 expoziþii cu tematica „Istoria Mineritului din Valea Jiului” cât ºi în legãturã cu activitatea copiilor din asociaþie privind protecþia mediului. În anul 1973 a fost printre iniþiatorii înfiinþãrii echipei SALVAMONT Petroºani, activând pânã în anul 1980 în cadrul acesteia. Între anii 1979 1980 a fãcut parte din Comisia Centralã Salvamont România. În perioada în care a fost membru al Salvamont Petroºani a participat la acþiuni cu

espre proiectul „Premianþii fãrã premii” E vremea sã facem ceva. A trecut sau ar fi trebuit sã apunã perioada lui „sã se facã”. Dintr-un singur ºi banal motiv pentru cã se face. Societatea a mers înainte pânã acum, poate uneori destul de încet faþã de cum ne-am fi dorit, ºi merge în continuare. Proiectul social „Premianþii fãrã premii” se vrea o modestã rãsplatã din partea societãþii pentru valorile noastre, cele autentice. Probabil vã întrebaþi cine sunt aceºti premianþi ºi de ce nu au premii. Ei sunt

Rochia de bal-Jurnal de modã veche

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva va gãzdui începând de luni, 4 noiembrie, o ineditã expoziþiei intitulatã generic ROCHIA DE BAL. Jurnal de modã veche. Expoziþia este organizatã în colaborare cu Complexul Muzeal BistriþaNãsãud, Muzeul Naþional de Istorie a Transilvaniei ClujNapoca, Muzeul Naþional al Unirii Alba Iulia, Muzeul de Etnografie Braºov, Muzeul Judeþean de Istorie ºi Arheologie Maramureº Baia Mare ºi Biblioteca Centralã Universitarã „Lucian Blaga” Cluj-Napoca ºi include piese de

îmbrãcãminte ºi litografii menite sã reconstituie atmosfera vieþii urbane europene, cu balurile ºi fastul modei vestimentare specifice perioadei victoriene (1840-1890). La acestea se adaugã patru rochii ºi accesorii realizate la Muzeul Bistriþa în spiritul modei epocii, completate de o micã prezentare de modã, inspiratã din perioada respectivã, realizatã

oamenii de lângã noi pe care toþi îi vãd ºi nimeni nu-i "ascultã". Tãcuþi duc România mai departe. Ei sunt oamenii a cãror muncã este de folos tuturor fãrã ca ei sã fie cunoscuþi. Ei sunt cei care ne fac viaþa mai frumoasã prin munca lor. Artiºti, inventatori, meºteºugari ºi alþii care ne aratã cã frumosul ºi utilul sunt aici, lângã noi. Nu vor premii, nu au primit, nu ºtiu cã munca lor e preþuitã de ceilalþi ºi de aceea trebuie sã le spunem asta. Proiectul, care doreºte sã descopere ºi sã redescopere valorile României, îi invitã pe toþi hunedorenii sã iasã în stradã, dar nu pentru a protesta, ci pentru a mulþumi necunoscuþilor care, prin munca lor, prin ceea ce fac, prin preocupãrile lor, ne dau motive de mândrie. Propunerea este ca în fiecare sâmbãtã sã se adune în centrul Devei, la statuia ecvestrã a lui Decebal. Aici va fi invitat de fiecare datã un om valoros, care prin munca lui, strãdaniile lui, face ca România sã existe. de eleve ale Liceului de Artã „Sigismund Toduþa” din Deva. Vernisajul va avea loc la Palatul Magna Curia, în Sala ªemineului.

14 Program & Horoscop

10:00 O datã-n viaþã (r) 11:00 O datã-n viaþã (r) 12:00 Europa mea (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Legenda viºinie (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Cãlãtoriile statuilor 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Calea Europeanã

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Tãntãlãul

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Icomedy 22:30 X Factor (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Dragoste la a doua vedere (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Cursã sub soare 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Dansez pentru tine

21 martie *** 20 aprilie Situaþia financiarã nu este satisfãcãtoare, dar nu reuºeºte sã vã descurajeze sau sã vã determine sã vã pierdeþi încrederea în forþele proprii. Chiar dacã vã simþiþi în formã, gândiþi-vã bine înainte de a acþiona ºi fiþi prudent. Dupã-amiazã s-ar putea sã primiþi o veste neplãcutã.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Destinul regelui Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Viaþa fermierului (r) Copii contra pãrinþi Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Conspiraþia iataganelor

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15 23:45

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului Pe banii pãrinþilor Faci faþã, faci bani

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 Formula 1: Antrenamente 1 12:30 Digi Sport Weekend 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia 15:00 Formula 1: Antrenamente 2 16:30 Rezumat Spania 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Baschet masculin: Lokomotiv Kuban Krasnodar Maccabi Electra 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Baschet masculin: Lokomotiv Kuban Krasnodar Maccabi Electra 19:45 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Un bãrbat mai în vârstã vã propune o afacere din care puteþi câºtiga în scurt timp o sumã importantã de bani. În cursul dupã-amiezii sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie în interes de serviciu. Cu acest prilej, s-ar putea sã cunoaºteþi un viitor partener de afaceri.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

În prima parte a zilei vã ocupaþi o problemã financiarã mai veche. Dacã vi se propune o colaborare, nu o refuzaþi. Ar putea sã producã o schimbare favorabilã în viaþa dumneavoastrã. Þineþi cont de sfaturile partenerului de viaþã!

10:45 11:00 12:00 13:15 13:30 14:30 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

23 iulie *** 22 august

Începeþi ziua cu o bucurie. Primiþi o sumã mare de bani dintr-o afacere demaratã cu mai multe zile în urmã împreunã cu un prieten. Acum puteþi sã vã faceþi planuri îndrãzneþe de viitor ºi sã cumpãraþi un obiect de valoare pe care vi-l doriþi de mult.

23 august *** 22 septembrie

Energia ºi perseverenþa vã ajutã sã finalizaþi un proiect început cu mai mult timp în urmã. În prima parte a zilei, un prieten vã propune o colaborare avantajoasã, care vã va aduce satisfacþii materiale nesperate. Evitaþi discuþiile în contradictoriu.

Vã simþiþi în formã ºi faceþi planuri îndrãzneþe de viitor. Este un moment prielnic pentru investiþii pe termen lung, pentru a începe noi afaceri ºi pentru cãlãtorii în interes personal. Profitaþi de moralul ridicat pe care îl aveþi astãzi!

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi plin de elan ºi aveþi iniþiative inspirate. Puteþi avea mari satisfacþii pe plan profesional ºi intelectual, dacã daþi dovadã de perseverenþã. Pe plan sentimental, nu aveþi de ce sã vã plângeþi.

Dimineaþa faceþi o scurtã cãlãtorie în care îmbinaþi interesele profesionale cu cele personale. Sunteþi foarte încrezãtor în capacitãþile dumneavoastrã ºi aveþi tendinþa sã vã asumaþi prea multe riscuri.

23 noiembrie *** 20 decembrie Datoritã dificultãþilor financiare, s-ar putea sã se declanºeze o ceartã în familie. Sunteþi plin de energie ºi puteþi sã finalizaþi o lucrare începutã cu mai mult timp în urmã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Sunteþi tensionat datoritã programului încãrcat de la locul de muncã. Nu vã manifestaþi nemulþumirea în faþa ºefului. Aveþi încredere ºi nu vã lãsaþi copleºit! Veþi rezolva cu bine toate sarcinile.

21 decembrie *** 20 ianuarie Începeþi ziua cu elan ºi încredere, care vã sporesc randamentul. Nu aveþi nici un fel de probleme de comunicare. S-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri.

21 februarie *** 20 martie Aveþi mari ºanse de reuºitã în tot ce faceþi la locul de muncã ºi în interes personal. Voinþa ºi încrederea în sine vã ajutã sã depãºiþi toate dificultãþile.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

Vechi de aproape un secol, dorite doar de nostalgici

n secolul vitezei ºi a internetului, cãrþile tipãrite au trecut într-un con de umbrã. Cãrþile cu paginile îngãlbenite ºi prãfuite de trecerea timpului sunt vândute la colþ de stradã. Constituþia din 1923 sau Cãmaºa lui Isus sunt doar douã dintre cãrþile pe care le vând doi petroºãneni la colþ de stradã. Cãrþi vechi care au zeci de ani ºi care sunt vândute de Claudiu Albu ºi Sandu Burlan pe strãzile din Petroºani. Pagini îngãlbenite de negura timpurilor ºi titluri rare sunt scoase la vânzare de cei doi. Monika BACIU ”Le achiziþionãm de la oameni, mai primim donaþii, venim cu ele din biblioteca personalã când nu avem. Cea mai veche carte pe care o am este din 1935 – colecþia

niºtilor, se apãra mai mult proprietatea privatã”, spune Claudiu Albu, unul dintre vânzãtori. Sunt zile ºi zile. Sunt zile în care pasionaþii de lecturã sau istorie sau pasionaþii de medicinã

librãrii chiar dacã sunt sunt foarte scurtate ºi la niºte preþuri foarte mari. Spre exemplu Istoria Medie Universalã costã 150 de lei ºi noi dacã cerem 25 pe ea e mult. Lipsa altor mijloace de trai ne-a împins sã vindem cãrþile”, mai spune Claudiu Albu. Sandu Burlan spre exemplu deþine o carte veche de o sutã de ani, dar nici vechimea acesteia ºi nostalgia timpurilor trecute nu îi îndeamnã pe cumpãrãtori sã o achiziþioneze. ”Are o sutã de ani ºi nu se cumpãrã. De aia ieºim cã nu avem ce face. Depinde de titluri ºi de carte, 2-3-5 lei, depinde. Câteodatã nu facem nici mãcar un leu de o pâine”, spune Sandu Burlan. Categoriile de cumpãrãtori sunt împãrþite. Pensionarii ºi damele dornice de epoca romansticã sunt persoanele care cumpãrã

Submarinul – Aventurile Detaºamentului Dox. Am ºi Constituþia din 1923, era monarhie, acum este mult schimbatã faþã de ce a fost pe vremea comu-

vin ºi cumpãrã cãrþile, însã sunt zile în care cei doi nu vând nimic. Ei pun totul pe seama internetului ºi a evoluþiei noastre în timp. ”Câteodatã vine lumea, sunt zile când nu dãm nimic. Existã Vând teren intravilan, interneet, s-a zona Valea Ungurului modernizat lume, Vulcan, în suprafaþã de evolueazã”, mai 2600 mp. Acces auto, spus sursa citatã. Sunt titluri care aproape de DN66, cu utilnu se mai gãsesc itãþi. Preþ, 8 euro/mp, pe rafturile binegociabil. Contact bliotecilor, iar cele 0722448428. care se gãsesc Vând teren intravilan în sunt foarte suprafaþã de 800 mp în zona scumpe. parc Brãdet. Contact ”În anticariate 0727150264. Preþ negociabil. se mai gãsesc, în Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc la matematicã, orice Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în nivel, 2000 cu toate utilitãþile: apã, pentru recuperarea gaze, canalizare, izolaþie materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, termosistem ºi termopane. pregãtire pentru teze, Suprafaþã de teren 800 mp. testãri, examene. Anexe: beci suprafaþã de 30 Relaþii la telefon mp, garaj dublu pentru 2 auto0254. 513.705 sau turisme. Preþ negociabil. 0761.603.160 Telefon: 0727/874 449

VÂNZÃRI

OFER MEDITAÞII

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! din când în când cãrþi de la cei doi. ”Profesorii nu vin, elevii care au nevoie la ºcoalã, studenþii habar nu au de facultate, degeaba e aici sus. Pensionarii mai cumpãrã ºi femeile cautã cãrþi de dragoste. Am avut ºi cãrþi rare, acum am Cãmaºa lui Isus, au cerut-o mulþi ºi acum nu pot sã o vând ºi cer doar 15 lei”, a mai spus Sandu Burlan. În epoca vitezei ºi a internetului, unde informaþia se gãseºte pretutindeni puþini mai sunt cei care rãsfoiesc paginile îngãlbenite ale cãrþilor vechi.

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 1 Noiembrie 2013

Cabanele verificate înaintea sezonului

abanierii sunt verificaþi de inspectori sanitari înainte sã dea drumul la cazãri. Acþiunea vine în pregãtirea perioadei când la munte vor veni turiºtii pentru sãrbãtori ºi nu numai. Diana MITRACHE Probe de apã, de

sanitaþie ºi din bucãtãrii sunt luate de inspectorii sanitari de la toate cabanele ºi

pensiunile ce oferã cazare în turism. Acþiunea are loc în toate cele 3 staþiuni de munte din Valea Jiului ºi, se pare cã la primele rezultate situaþia e sub control. „În ultima perioadã am controlat toate pensiunile din staþiunea Straja ºi am

recoltat probe de sanitaþie pentru a constata modul cum se face curãþenia, igienizarea ºi cumse respectã procedurile ºi am recoltat probe de apã. O parte din probe au venit ºi nu s-au constatat neconformitãþi. Toþi cei la care am recoltat probe

respectã normele de igienã ºi o parte dintre analize sunt în curs de finalizare”, spune dr. Gheorghe Cristea, ºef CSVSA Vulcan. Cabanierii mai au de aºteptat câteva zile ca sã rãsufle uºuraþi. Asta pentru cã analizele la probele luate din bucãtãrii încã nu au fost finalizate. Iar dacã în Straja,

Îngeraºii, partea frumoasã a Halloween-ului

a o contrabalansare a evenimentelor ce marcheazã ultima zi la lunii octombrie, cu mãºti urâte, create iniþial sã alunge spritele rele, îngeraºii au venit sã ne aducã pacea ºi bucuria. Evenimentul a fost gândit ca un mic simbol ºi s-a propagat în toate mediile unde existã tineri din Petroºani, interesaþi de spritele bune. Diana MITRACHE Sub genericul „Îngerii pe Planeta Pãmânt”, o mânã de îngeraºi au lansat la Petroºani o altfel de idee, în contrapartidã cu Halloween-ul împrumutat ºi greºit înþeles. Micuþii îmbrãcaþi în alb au vorbit despre ce cred ei cã fac bine îngeraºii pe pãmânt. „Îngeraºii sunt albi ºi îi pãzesc pe copii de spritele rele”, ne-a lãmurit un copilaº îmbrãcat în alb. „Noi, îngeraºii, suntem spirite bune ºi pãzim copiii de monºtri”,ne lãmureºte altul. Organizatorii spun cã nu au gândit un eveniment de foarte mare amploare, dar pânã la urmã aºa a ieºit. Îngeraºii au fost în centrul atenþiei ºi tot ei au venit sã apere sãrbãtoarea. „Vrem sã arãtãm cã existã ºi

îngeri, nu numai partea urâtã a acestei vieþi. Halloween-ul, pentru noi cei de aici, este ceva înfricoºãtor, chiar urât, chiar dacã lor le place cã sunt multe mãºti ºi dulciuri. Dar noi vrem sã arãtãm cã existã îngeri ºi ei ne iubesc ºi îngrijesc aceastã planetã”, a menþionat Helen Nemeth, organizatoarea

evenimentului de la Petroºani. Ideea a pornit ºi de la traumele pe care unii copii le pot avea atunci când vãd mãºtile înfricoºãtoare ºi tocmai astfel de lucruri i-au mobilizat pe organizatori. „În general, copiii sunt încântaþi de Halloween, deºi eu nu am sã uit niciodatã momentul în

care fiica mea a primit, când era micã, o mascã ºi douã sãptãmâni a avut coºmaruri. Aºa cã am zis cã e bine ca, înainte de demoni, sã vinã îngeraºii. Noi am lansat o acþiune de micã amploare, care s-a propagat aºa cum se întâmplã când arunci o piatrã în apã, ºi s-a dus, ºi s-a dus...

majoritatea pensiunilor sunt acreditate ºi se pare cã vor primi girul inspectorilor sanitari, în celelalte douã staþiuni situaþia e mai delicatã. Asta pentru cã doar 4 pensiuni în Parâng sunt acreditate ºi una singurã în Pasul Vâlcan, iar restul fac turism la negru, fãrã avize sanitare.

ºi a avut unde lungi...”, a spus o altã organizatoare, Adriana Bociat. Acþiunea gânditã în contrast cu Halloween-ul nu vine sã îl anuleze, ci sã readucã ideea în care a fost creat. „Vrem sã redimensionãm Halloween-ul, pentru cã iniþial acesta nu a fost o sãrbãtoare demonicã, cum e acum, ºi nici aºa cum e acum comercialã, cu monºtri ºi mãºti urâte. Eu cred cã acesta a pornit ca o zi a tuturor sfinþilor ºi mãºtile erau create sã alunge spiritele rele, deci nu de a face rãu cuiva, ci o întâlnire plãcutã cu spiritele celor ce au ajuns pe cealaltã lume”, a adãugat ºi Roxana Filip, tot organizatoare a evenimentului la nivelul liceelor.