Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 468

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 9 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Scaunul lui Bebe Nica se clatinã

Alegeri în sindicatele din Valea Jiului sub presiunea minerilor

”La Petroºani alianþa USL funcþioneazã cum funcþioneazã în toatã þara”

n alianþa USL Petroºani, majoritatea membrilor îºi freacã palmele de plãcerea unei posibile ”întâlniri” publice dintre cei doi lideri – Ioan Rus, PSD ºi Costel Avram, PNL alþii spun cã nu ar fi bine ca lumea sã... ºtie ce se întâmplã cu adevãrat, invocând zicala: rufele se spalã în familie.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru

ANUL 2012

inerii din Valea Jiului se pregãtesc de alegeri, chiar dacã mai repede decât se preconiza. La Conferinþa ordinarã din septembrie, s-a decis organizarea de alegeri dupã obþinerea reprezentativitãþii sindicatului la nivel de CEH. Instanþa, însã, a amânat cauza, însã actualii lideri au trebuit sã se supunã voinþei membrilor de sindicat. >>> PAGINA A 7-A

(gratuitãþi energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), NUMAI PÂNÃ în data de 24.12.2013. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Clãdirile din Petroºani, sigure la cutremur

m trecut recent printr-o A experienþã neplã-

cutã, când o falie de pe zona Haþeg s-a activat seismic, dar nu ar trebui sã ne sperie. Asta spun inspectorii de stat în construcþii despre clãdirile din Valea Jiului, pe care le considerã sigure. De altfel, doar una a avut bulinã roºie, dar „i-a trecut”.

Pãmântul s-a cutremurat acum o lunã ºi în zona Vãii Jiului, iar epicentrul cutremurului a fost la Haþeg. A fost o surpizã pentru toþi specialºtii, care credeau cã zona nu are risc, dar cei care verificã starea constucþiilor în care locuim, spun cã nu avem de ce sã ne temem. „Problema e cã, într-adevãr, acum câteva sãptãmâni a

fost un cutremur în zona Haþegului, dar în Vale au mai fost acum câþiva ani anumite miºcãri tectonice, doar în zona de Nord. Bãnuiesc cã se transmit din partea Banatului, care e cunoscutã cu activitate sesimicã. Din toate controalele ce le-am fãcut noi, privind urmãrirea construcþiilor, spun cã sunt stabile construcþiile

din Valea Jiului”, a declarat Adrian Moldovan, inspector Inspecþia de stst în construcþii. Nicio clãdire nu e încadratã la risc maximîn Valea Jiului. Asta pentru cã structurile de rezistenþã nu prea au fost afectate, iar pe de altã parte nici zona nu are sesimicitate, chiar dacã ultima zguduire a avut 4,7 grade pe scara

Richter. Specialiºtii ne explicã mai exact cum stau lucrurile. „În gradul I de risc seismic sunt clãdirile care se pot prãbuºi în orice moment. Au elemente ºi întreaga clãdire are probleme de stabilitate ºi rezistenþã ºi e un risc eminent de prãbuºire”, a adãugat Moldovan. Singura clãdire care a avut bulinã roºie ºi birourile au fost evacuate a fost cea a

Romtelecom. Dupã un timp, însã, bulina roºie a dispãrut ºi specialiºtii spun cã acum e sigurã ºi ea. „A fost clãdirea Romtelecomului, care a fost încadratã la gradul I de risc, dar la o contra - expertizã realizatã la comanda lor, s-a constatat cã se poate micºora gradul de risc seismic la gradul II, ceea ce presupune cã numai anumite elemente din structurã prezintã degradãri ºi posibile pierderi a stabilitãþii”, a conchis Adrian Moldovan. Mai multe construcþii din Valea Jiului s-au cutremurat la propriu, duminicã, 8 septembrie, în jurul orei 16,20. Intensitatea seismului, care s-a produs în Hunedoara, mai exact la Haþeg, a avut o magnitudine de 4,7 pe scara Richter ºi s-a produs la o adâncime de 3 km. Diana MITRACHE

Afaceri de închiriat la liceu

n chioºc alimentar, un atelier sau o fostã cantinã sunt câteva variante propuse pentru o afacere. ªi nu în orice loc, ci chiar în curtea unui liceu din Petroºani, iar cei care fac anunþul public sunt chiar cei din conducerea ºcolii. Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani vrea sã vinã în sprijinul celor care au afaceri ºi pentru asta le propune câteva variante. Spaþiile existã în incinta ºcolii ºi cei care doresc se pot instala cu investiþii minime.

Altfel, construcþiile ar putea sã se degradeze ºi totul din lipsa investitorilor. „Avem un spaþiu, în incinta atelierului-ºcoalã, destinat cu precãdere pentru un viitor atelier de textile, dar poate fi ºi pentru altã destinaþie. De asemenea, mai avem în incinta ºcolii,

un chioºc alimentar, unde aºteptãm pe cineva care doreºte sã-l închirieze ºi avem fosta cantinã a liceului, care e goalã ºi stã la dispoziþia celor care dori sã închirieze acest spaþiu”, a declarat Zina Galeº,

directorul Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani. Toate au fost funcþionale pânã de curând, însã, restrângerea activitãþii didactice ºi faptul cã la liceu nu mai stau copii în regim

de internat a fãcut sã nu mai fie utile. Dacã nu se vor gãsi investitori interesaþi, toate se vor degrada ºi cei din conducerea liceului se tem cã vor ajunge doar ruine. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Douã persoane decedate din cauza intoxicaþiei cu monoxid de carbon

ouã intoxicaþii cu fum, în judeþul Hunedoara. Scãderea temperaturilor i-a determinat pe mulþi oameni sã începã sã îºi încãlzeascã locuinþele. De la începutul acestui an, în aria de activitate a companiei E.ON Gaz Distribuþie au fost înregistrate 14 cazuri de intoxicaþii cu monoxid de carbon, douã dintre acestea fiind înregistrate în judeþul Hunedoara.

înfundate, construite necorespunzãtor sau chiar folosirea unor aparate de încãlzire improprii, deteriorate sau neracordate la coºuri. Consumatorii de gaze naturale sunt obligaþi, potrivit legii, sã efectueze verificarea ºi curãþarea coºurilor de fum de cel puþin douã ori pe an prin

Monika BACIU ”În urma acestor evenimente, 14 persoane au decedat asfixiate cu monoxid de carbon, dintre care douã persoane din judeþul Hunedoara, iar alte 7 au fost la un pas de moarte din cauza intoxicaþiei cu monoxid de carbon. Numai în ultimele trei zile, în localitãþile Blãjel - judeþul Sibiu ºi Bahnea - judeþul Mureº trei persoane ºi-au pierdut viaþa ca urmare a asfixierii cu monoxid de carbon, aceste incidente tragice fiind cauzate de coºuri de fum obturate”, spun reprezentanþii E-ON Gaz

România. Cauza principalã a acestor evenimente tragice a fost utilizarea unor surse de încãlzire alimentate cu gaze naturale, racordate la coºuri de fum necurãþate sau

intermediul firmelor sau persoanelor autorizate La nivel naþional, potrivit statisticilor Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã, (I.G.S.U.) coºurile de fum fãrã protecþie, nee-

opertine înlocuite. Mai multe copertine au fost înlocuite cu altele din material uºor la blocurile de pe strada Aviatorilor din Petroºani. Opt copertine vor fi înlocuite, însã pânã acum au fost montate doar primele cinci, urmând ca în cursul zilelor viitoare sã fie montate ºi celelalte.

Copetinele au fost înlocuite dupã ce în cursul lunii august o copertinã de la intrarea în scara unui bloc s-a prãbuºit peste noapte. Celelalte ºapte acoperiºuri de la intrãrile în scãrile de bloc au fost demontate, deoarece erau vechi ºi exista riscul sã cadã în orice

Incendiu la Vulcan

ompierii de la Petroºani, dar ºi cei de la Garda de Intervenþie Lupeni, au acþionat ieri dimineaþã pentru stingerea unui incendiu la acoperiºul unei case de pe drumul care duce spre Pasul Vâlcan, Din fericire, focul a fost stins la timp, fãrã pagube materiale însemnate. Luiza ANDRONACHE

Copertine noi la blocurile din Aeroport

Monika BACIU

tanºate sau obturate ºi care nu permit evacuarea gazelor arse au provocat circa 1.700 de incendii la locuinþe în perioada 1 septembrie 2012-31 august 2013. Astfel, consumatorii

moment. Cheltuielile privind aceste copertine au fost suportate din

bugetul local. Primãria a intervenit la aceste blocuri, deoarece în

acele imobile existã apartamente cuprinse în fondul locativ de stat.

de gaze naturale trebuie sã se asigure de verificarea ºi curãþarea coºurilor de fum de cel puþin douã ori pe an, una dintre verificãri trebuind sã fie efectuatã neapãrat înaintea începerii sezonului rece, exclusiv prin intermediul firmelor de coºãrit sau al persoanelor autorizate sã efectueze asemenea intervenþii.

“Am fost anunþaþi de producerea unui incendiu la acoperiºul unei case de pe strada Decebal din Municipiul Vulcan ºi ne-am deplasat la faþa locului cu douã autospeciale, una de la detaºamentul Petroºani, iar cealaltã de la punctul de la lucru Lupeni. Când am ajuns acolo,am constatat cã ardeau douã grinzi, cauza incendiului fiind coºul de

fum neizolat corespunzãtor faþã de materialele combustibile”, ne-a declarat Adrian Avram, commandant Detaºamentul de Pompieri Petroºani.

ncendii de sezon

Neizolarea corespunzãtoare a materialelor de construcþie faþã de sursa de curent sau electricitate, este una din principalele cauze ale producerii incendiilor, mai ales în sezonul rece. Însã, cea mai întâlnitã în lunile reci, este necurãþarea coºurilor de fum. Astfel, multe case iau foc în lunile de iarnã, iar pompierii trag ºi un semnal de alarmã.

Politic 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

n alianþa USL Petroºani, majoritatea membrilor îºi freacã palmele de plãcerea unei posibile ”întâlniri” publice dintre cei doi lideri – Ioan Rus, PSD ºi Costel Avram, PNL - alþii spun cã nu ar fi bine ca lumea sã... ºtie ce se întâmplã cu adevãrat, invocând zicala: rufele se spalã în familie. Dar când lãturile sunt ”deversate” peste cetãþean, cetãþeanul e îndreptãþit sã ºtie de unde i se trage... Vorbele aruncate de preºedintele PSD Petroºani, Ioan Rus, la dresa colegilor de partid ºi a celor din Alianþa USL, respectiv la adresa liderului liberalilor, coordonator zonal Costel Avram, au creat animozitãþi ºi chiar indignare de ambele pãrþi invocându-se lipsa de sinceritate a social-democratului ºef, care uitã ce primeºte, dar accetueazã ce dã, dacã dã, ºi faptul cã liberalul ºef îi ia oamenii colegului de alianþã diluând organizaþia localã. Într-o emisiune tv, moderatã de Segiu Poliopol, proaspãtul membru PNL Petrila, demisionar dupã mai bine de 10 ani de stat pe lângã PSD ºi apoi cu acte în regulã, dr. Octavian Popescu, ºeful ºeful CSVSA Petroºani, a rãspuns elegant întrebãrilor, mult prea elegant pentru gustul moderatorului. La întrebarea de ce a plecat din PSD dupã atâþia amar de ani, rãspunsul a venit simplu din parte celui considerat a fi ”luat” de Avram. ”La alegerile din aceastã primãvarã din cadrul organizaþiei, am devenit mediocri,

”La Petroºani alianþa USL funcþioneazã cum funcþioneazã în toatã þara”

aºa a spus în cuvântarea sa unul dintre actualii vicepreºedinþi. A existat o frazã în cuvântarea acestuia în care spunea cã trebuie sã se termine cu mediocritatea în partid, drept pentru care, dupã alegeri, eu am fãcut un pas înapoi. Vreau sã vã spun cã nimeni nu a observat. Apoi nu eram anunþat când aveau loc ºedinþele Biroului executiv, ca apoi sã mi se atragã atenþia cã nu am participat. Cum sã participi când nu ºtii? Probabil urma, conform statutului, sã se descotoroseascã de mine. Am înþeles ºi am demisionat plecând fãrã nici o problemã, ca apoi sã aud cã nu am fãcut nimic... Am plecat într-un partid unde pot activa ºi unde oamenii au nevoie de mine. Cam asta este” – a declarat Octavian Popescu.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Cât despre funcþionarea USL, la Petroºani, dr. Popescu a propus moderatorului sã invite pe cei doi lideri, Ioan Rus ºi Costel Avram, într-o confruntare directã, pentru a se cunoºte exact situaþia, având în vedere schimburile de replici în mass media a celor doi. Moderatorul Sergiu Poliopol a sãrit ca ars: ºi cine sã modereze, cã eu nu! De precizat cã preºedintele PSD de la Petroºani l-a acuzat, din nou, pe Avram cã îi ia oamenii lansând chiar ideea cã vor trece la PNL trei dintre consilierii social-democraþi. ”Acest lucru nu se va întâmpla... Domniile lor uitã cã le-am susþinut viceprimarul...” – a declarat Ioan Rus, subliniind în emisiunea tv din aceeaºi zi. Coordonatorul liberalilor din Valea Jiului a declarat cã uºile partidului sãu sunt deschise pentru oameni, în special pentru cei de valoare, ºi dacã aceºtia doresc sã facã parte din formaþiunea sa politicã, nu-i poate refuza. Hotãrârea le aparþine lor, pentru cã sunt

oameni în toatã firea. Supãraþi pe atacurile lui Rus, surse din PNL spun cã Ioan Rus a fost susþinut ”consistent” la alegerile parlamentare chiar de Costel Avram pentru emisiuni TV ºi ar trebui sã caute în ograda sa... ”La Petroºani, PSD ºi PNL au mers la alegerile locale pe liste comune. Nu discut dacã a fost bine sau rãu. Dar ºi la Petroºani alianþa USL funcþioneazã cum funcþioneazã în toatã þara. Noi, PNL, avem viceprimar aici, dar dacã facem un calcul, doar cu voturile PSD nu l-am fi avut. Este foarte important ca noi, toþi, sã lucrãm pentru cetãþeni ºi nu pentru anumite persoane. Oricând sunt dispus la o confruntare directã – nici nu ºtiu dacã e potrivit cuvântul confruntare – în care sã discutãm, sã spunem fiecare ce lãsãm în urmã, ce construim ºi ce oferim comunitãþii în care activãm. Deci nu sã discutãm neapãrat politicã. Încet, încet lumea nu va mai vota cu partide, ci cu

oameni care fac ceva pentru ei, care se implicã în viaþa lor, acolo unde trãiesc ºi muncesc. Noi putem fi motorul acþiunilor care definesc aceste locuri, pentru cã avem oameni de calitate, avem resurse la tot pasul ºi trebuie doar sã le valorificãm. Repet, sunt deschis sã stau alãturi de colegul de alianþã ºi sã spunem ce facem pentru cetãþeni, sau cum e cu politica din teritoriu, dacã asta doresc ei” – a declarat Costel Avram, evitând rãspunsul direct la întrebarea dacã alianþa USL funcþioneazã la Petroºani. În alinaþã, majoritatea membrilor îºi freacã palmele de plãcerea unei posibile ”întâlniri” publice dintre cei doi lideri, alþii spun cã nu ar fi bine ca lumea sã... ºtie ce se întâmplã cu adevãrat, invocând zicala: rufele se spalã în familie. Aºa este, dar când lãturile sunt ”deversate” peste cetãþean, cetãþeanul e îndreptãþit sã ºtie de unde i se trage. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Scaunul lui Bebe Nica se clatinã

Alegeri în sindicatele din Valea Jiului sub presiunea minerilor

Petre Nica, preºedintele Sindicatului „Muntele” are de ce sã se teamã pentru scaunul sãu. Se bucurã de tot mai puþinã popularitate în rândul minerilor, care l-au acuzat în repetate rânduri cã nu a fãcut nimic pentru ei, iar susþinerea din partea colegilor din Biroul Executiv al sindicatului este tot mai scãzutã. Acesta este ºi motivul pentru care alegerile se vor desfãºura mai repede decât ºi-ar fi dorit Nica, dupã cum spun surse sindicale. La Conferinþa Ordinarã a Sindicatului Muntele, desfãºuratã la începutul lunii septembrie, cei 252 de delegaþi au votat în unanimitate pentru declanºarea alegerilor

anticipate, iar ca datã a alegerilor s-au luat în calcul douã variante. Unii su susþinut organizarea alegerilor la începutul lunii octombrie. O altã variantã, îmbrãþiºatã ºi de actualul sindicalist – ºef al minerilor din Valea Jiului a fost la o sãptãmânã dupã obþinerea în instanþã de cãtre Sindicatul „Muntele” a reprezentativitãþii la nivelul Complexului Energetic Hunedoara. Numai cã la termenul din data de 7 octombrie, instanþa a decis amânarea judecãrii cauzei pentru data de 21 octombrie. Iar membrii Biroului Executiv al Sindicatului Muntele au considerat cã au aºteptat destul ºi au cerut ferm organizarea de alegeri antici-

pate. Data va fi decisã miercuri, când se va ºti dacã este vorba despre 16 sau 23 octombrie 2013. Contestatarii lui Petre Nica ºi-au manifestat speranþa cã aceste alegeri „vor deschide calea pentru unificarea sindicatelor din Valea Jiului într-un singur sindicat mare ºi puternic care sã cuprindã atât minerii cât ºi energeticienii”, dupã cum a precizat liderul minerilor de la Livezeni, Adrian Jurca.

nificare solicitatã ºi de Liga Minerilor

ªi reprezentanþii Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului a

lansat ideea reunificãrii sindicatelor miniere din Valea Jiului. „Pentru a avea o relaþie instituþionalã cu administraþia CEH bazatã pe atributul unui dialog social principal, constructiv ºi în deplinã concordanþã cu respectul faþã de legislaþia în domeniul activitãþii sindicale, se impune realizarea unei noi construcþii sindicale, bazatã în primul rând pe voinþa majoritãþii salariaþilor de la fiecare sucursalã în parte ºi, ulterior, pe realizarea ºi consolidarea unitãþii sindicale, în cadrul unei noi federaþii care sã

Violatorul din Lupeni rãmâne în arest

reblã Ioan Adrian, recidivistul de 34 de ani, din Lupeni, acuzat cã a violat o tânãrã 19 ani, va rãmâne în arest preventiv dupã ce a acceptat decizia judecãtorilor de la Petroºani care au emis mandat de arestare pe numele sãu. Bãrbatul n-a mai atacat decizia magistraþilor cu recurs ºi dacã va fi gãsit vinovat riscã pânã la zece ani de închisoare. Greblã Ioan Adrian este un individ violent care are în spate un bogat cazier adunând circa zece condamnãri, spun surse judiciare. Acesta a mai fost condamnat în anul 2009 la închisoare pentru cã a întreþinut raporturi sexuale cu un

minor, iar pentru cã mamei copilului i-a fost teamã sã se constituie parte civilã a scãpat doar cu o condamnare de ºase luni. Individul este acuzat acum pentru cã a ameninþat cu cuþitul o tânãrã ºi apoi a violat-o. Fata lucra la un bar, unde bãrbatul îºi petrecea timpul. În noaptea de 13/14 septembrie a.c., ea a fost acostatã

de Greblã, acesta propunându-i sã o conducã spre casã. Dupã ce au ajuns pe o alee întunecatã, a scos un cuþit ºi a ameninþat-o pe tânãrã. Apoi. a forþat-o sã-l urmeze în apartamentul unui prieten, unde, tot sub ameninþarea cuþitului, a obligat-o sã consume bãuturi alcoolice ºi sã-i satisfacã poftele. Maximilian GÂNJU

funcþioneze la nivelul CEH, cu legitimitate maximã conferitã de reprezentativitatea datã atât de numãrul membrilor sãi de sindicat, cât ºi de cea conferitã de afilierea la Federaþia Energetica din cadrul Blocului Naþional Sindical, deþinãtor al reprezentativitãþii la nivel de ramurã”, a explicat preºedintele LSMVJ, Zoltan Lacataº. Deja Liga a lansat invitaþia tuturor sindicatelor existente la nivelul subfilialelor Complexului

Energetic Hunedoara ºi tuturor salariaþilor sã constituie noi organizaþii sindicale, independente ºi cu structuri de conducere care sã reprezinte voinþa majoritãþii salariaþilor, astfel încât „împreunã sã putem realiza o construcþie sindicalã solidã, serioasã, profesionistã ºi reprezentativã care sã poatã negocia un contract colectiv de muncã avantajos pentru mineri ºi energeticieni deopotrivã ºi sã poatã susþine un dialog social competent în cadrul noii structuri a CEH”. Car men COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Scandalul antenei de telefonie din cimitir-stins de Primãrie

unicipalitatea Petroºani a oprit definitiv lucrãrile de montare a unei antene de telefonie în cimitirul evreiesc din localitate. La o verificare în teren s-a constatat cã constructorul n-a respectat proiectul avizat de edili. Antena telefonicã ridicatã în cimitirul evreiesc din municipiul Petroºani care a iscat un adevãrat scandal ce a ajuns pânã la Rabinul –ºef al Israelului nu se va mai

construi pânã când constructorul nu obþine o nouã autorizaþie de construcþie. Verificãrile efectuate în teren de cãtre inspectorii municipalitãþii Petroºani au arãtat cã

firma constructoare n-a respectat proiectul iniþial. Practic, Biroul de Cadastru din cadrul Primãriei Petroºani a dat aviz de construcþie pentru un amplasament, însã în teren firma care realizeazã lucrãrile s-a mutat pe o altã parcelã lângã morminte. „Autorizaþia eliberatã a fost pentru un amplasament, însã pe acolo trec

ºi liniile de înaltã tensiune (L.E.A.) iar constructorul n-a obþinut

Cãsãtorii vs. divorþuri 2-1

ouã cupluri se cãsãtoresc, iar unul divorþeazã. Cam aºa stau acum lucrurile, iar statristicile care aratã cum scade natalitatea la români devine îngrijorãtoare. De vinã e viaþa din ce în ce mai grea. Nimic nu e uºor ºi viaþa în doi e tot mai dificilã. Asta o aratã statisticile, potrivit cãrora foarte mulþi oameni aleg sã plece pe drumuri separate. Fie cã apeleazã la judecãtori, la notari, ori la

Mii de tineri din judeþul Hunedoara au rãmas fãrã îndrumarea ºi îngrijirea unui pãrinte

ii de copii din judeþul Hunedoara ºi-au pierdut în ultimii ani un pãrinte ºi au rãmas orfani. Ei au fost astfel privaþi de prezenþa unuia sau a ambilor pãrinþi ºi au rãmas în grija rudelor sau a statului. Dar, chiar dacã primesc pensie de urmaº, cãldura unei mame sau îndrumarea fermã a tatãlui, sunt lucruri care nu pot fi înlocuite sub nicio formã.

alea Jiului are cei mai mulþi orfani

În judeþul Hunedoara existã 16.850 de persoane care beneficiaza de pensii de urmaº. Aici se încadreazã atât cele cu vârsta pana la 26 de ani, care au rãmas fãrã unul sau chiar ambii pãrinþi, dar ºi

unul dintre soþi, care a rãmas vãduv. În ceea ce priveºte tinerii rãmaºi orfani, numãrul celor care locuiesc în Valea Jiului este chiar mai mare cu cel cumulat pe tot judeþului. Astfel, aici

sunt 1.185 de beneficiari, iar în restul teritoriului 1.700. „Avem 2885 beneficiari, vorbim de copii ºi persoane între 0 ºi 26 de ani, dintre care elevi ºi studenþi, sunt 1885. Copii de la 0 la 16 beneficiazã de pensie de urmaº indiferent dacã urmeazã sau nu o formã de învãþãmânt, iar cei de la 0 la 26 de ani, doar dacã

urmazã o ºcoalã, conform legilor din România, a declarat Ilie Toma, director la Casa Judeþeanã de Pensii Hunedoara. Urmaºii cu vârsta de pânã în 26 de ani, care îºi continuã studiile, dar figureazã ºi ca angajaþi, au dreptul de a beneficia de pensia de urmaº, indiferent de salariul primit. Luiza ANDRONACHE

avizul de la compania de electricitate. Fãrã sã întocmeascã un alt

proiect, cu de la sine putere s-au dus zece metri mai jos, în cimitir, au redus din înãlþimea antenei ºi s-au apucat de construit. Acest lucru este ilegal ºi lucrãrile au fost sistate definitiv. Vor putea fi reluate dupã ce se obþine o nouã autorizaþie de construcþie pentru un alt amplasament”, au explicat inspectorii municipalitãþii. Maximilian GÂNJU

primar toþi cer acelaºi lucru: divorþul. Numai în Petroºani, statistica aratã cã unul dintre trei cupluri se despart. „Pe parcursul anului 2013, pânã în luna octombrie, întradevãr, la nivelul primãriei, cum se spune, pe cale administrativã, am înregistrat 10 divorþuri,la care se adaugã un numãr de 76 de divorþuri pronunþate prin sentinþã judecãtoreascã ºi prin notar. La polul opus, numãrul cãsãtoriilor a depãºit suma celor douã tipuri de divorþuri, fiind înregistrate 193 de cãsãtorii. Tot statisticile aratã cã în Petroºani trãiesc cu vreo 2.000 de femei mai multe decât bãrbaþii, iar ca sã divorþeze, cei mai mulþi au ales ºi calea mai ieftinã. Asta dupã ce au aflat cã un divorþ la primar ajunge la 500 de lei, în timp ce la notar, onorariul acestuia poate ajunge ºi la 900 de lei. Nici calea judecãtoreascã nu a fost lãsatã deoparte, dar aici cei care plãtesc doar 39 de lei, trebuie sã aºtepte cteva luni. Diana MITRACHE

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Valea Streiului - comoara ascunsã de la Baru Mare

zonã magnificã ar pune în valoare din punct de vedere turistic comuna Baru Mare, dacã autoritãþile ar conlucra ºi ar gãsi soluþii pentru dezvoltarea turismului, încât ecosistemul sã nu fie afectat. Valea de unde izvorãºte Streiul sau „Poteca dacilor” cum mai este numitã zona sãlbaticã, ar atrage sute dacã nu chiar mii de turiºti în fiecare an. Intenþii sunt dar la fel de multe sunt ºi obstrucþiile. Aºa se face cã un paradis este þinut ascuns de birocraþia româneascã.

Cum intri în comuna Baru Mare, la graniþa dintre Þara Haþegului ºi Valea Jiului, din drumul naþional, pe lângã fabrica de cãrãmidã, se face o „potecã” cãtre paradis. Este locul de unde izvorãºte Streiul, o zonã ascunsã între versanþii ªureanului, plinã de peisaje spectaculoase unde nu întâlneºti þipenie de om. Poteca dacilor cum mai numesc bãtrânii Valea Streiului este vizitatã în fiecare an de o mânã de turiºti, deºi este o adevãratã comoarã, dar pentru cã nu face parte dintr-un circuit, celor interesaþi le-ar fi greu sã o descopere. Valea Streiului este cuprinsã în Parcul Natural Grãdiºtea Muncelului-

Cioclovina, astfel cã se supune regulilor unei arii protejate, iar dezvoltarea turisticã este îngreunatã. „Am un proiect numai cã am ºi un Consiliu ºtiinþific al Parcului foarte refractar.

I-am ºi spãlat pe picioare, am fãcut întâlniri la mine dar merge destul de greu. (…) Este de prisos sã mai vorbim cã am ajuns în Parc fãrã dezbatere publicã, ne-am trezit cu HG-ul fãrã

sã ne anunþe ºi nu ca sã ne cearã pãrerea. Dorim dezvoltarea zonei turistice, este unul din obiectivele mele, iar turiºtii au ce vizita la noi chiar ºi o sãptãmânã”, declarã primarul

localitãþii Baru Mare, Daniel Rãducanu.

n singur traseu

Într-adevãr turiºtii au ce vizita pe Valea Streiului ºi o sãptãmânã, însã, oficial, existã un singur traseu pe care îl pot parcurge pentru a admira minunãþiile potecii dacilor, respectiv Baru - Valea Streiului - Vf. Lola - Vf. Bulzului - Vf. Porumbelu Mare. Localnicii ºtiu însã potecile ascunse care te scot la numeroasele peºteri ori în golul alpin de unde Streiul izvorãºte. Tot pe Valea Streiului gãsim un rai al celor pasionaþi de speologie cum ar fi peºterile Pãlãriei, Cascadei, Cezar Manea, Gaura Boului, Ponorul de la tãul fãrã fund” sau Peºtera Tecuri aflatã pe malul stâng al râului. Legendele þesute de-a lungul anilor în jurul acestei vãi stârnesc ºi mai mult interesul vizitatorilor. Aici, pe Valea Streiului, ar fi fost ascunsã celebra comoarã a regelui Decebal, feritã de romani sub apele râului Sargetia, despre care se crede cã ar fi Streiul. Doar o parte ar fi fost descoperitã de romani, iar restul comorii blestemate încã mai este sub albia râului. Pentru a muta cursul apei, Decebal a folosit sclavi pe care i-a ucis ca secretul comorii sã nu poatã fi dezvãluit. Maximilian GÂNJU

Descoperã grãdina botanicã a Retezatului C

onstituitã încã din 1935, Rezervaþia Parcul Naþional Retezat protejeazã o diversitate floralã de excepþie pentru o zonã montanã înaltã, cu versanþi abrupþi, ridicaþi dintre grohotiºuri albe ºi pãduri seculare.

Pe o suprafaþã de 850 km², mãrginitã de Râul Mare (la vest), Valea Streiului (la nord) ºi Valea Jiului (în sud ºi est), Munþii Retezat se desfãºoarã în culmi semeþe, în poalele cãrora sclipesc apele celor 85 de lacuri glaciare. Aici, multe din cele 1190 de specii de plante superioare (o treime din speciile înregistrate în întreaga þarã) sunt endemice, iar 130 de specii se regãsesc în „lista roºie”, fiind apreciate ca vulnerabile sau pe cale de dispariþie. Probabil cã cea mai vestitã ºi râvnitã reprezentantã a florei

montane este floarea de colþ, cu petalele ºi frunzuliþe ei catifelate, obiºnuite sã reziste vremii necruþãtoare de la înãlþime. Frumuseþea ei delicatã i-a pus în primejdia existenþa, aºa cã a fost declaratã monument al naturii, intrând sub protecþia legii. Crescând între ierburi ºi pietre, se poate trece uºor pe lângã ea, fãrã a fi observatã, mai ales dacã nici nu i se cunoaºte floarea. Din pãcate, nu doar turiºtii nepãsãtori o rup, ci ºi localnicii, culegând-o pentru a o vinde celor care nu rãzbat pe munte.

Rhododendronul sau bujorul de munte (denumirea popularã) rãspândeºte, în lunile iulie-

august, un miros delicat, purtat de vânt peste vârfurile de granit ºi calcar. Culoarea lui intensã înroºeºte petice de pajiºti alpine, fiind uºor de recunoscut. Deseori florile sunt culese pentru ceai sau sirop, acestea primind un parfum deosebit. Primejdia mare apare atunci când rãdãcina e smulsã din pãmânt de necunoscãtori, aºa cã legea ocroteºte bujorul de intervenþia distructivã a omului. Dintre speciile protejate mai fac parte sângele voinicului, angelica, bulbucii de munte, iedera albã, papucul doamnei, flãmânzica, bãrbuºoara, clopoþeii, zâmbrul, jneapãnul etc. (sursa Descoperã.ro)

8 Reportaj

Reportaj 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Valea Streiului - comoara ascunsã de la Baru Mare

Cioclovina, astfel cã se supune regulilor unei arii protejate, iar dezvoltarea turisticã este îngreunatã. „Am un proiect numai cã am ºi un Consiliu ºtiinþific al Parcului foarte refractar.

I-am ºi spãlat pe picioare, am fãcut întâlniri la mine dar merge destul de greu. (…) Este de prisos sã mai vorbim cã am ajuns în Parc fãrã dezbatere publicã, ne-am trezit cu HG-ul fãrã

sã ne anunþe ºi nu ca sã ne cearã pãrerea. Dorim dezvoltarea zonei turistice, este unul din obiectivele mele, iar turiºtii au ce vizita la noi chiar ºi o sãptãmânã”, declarã primarul

localitãþii Baru Mare, Daniel Rãducanu.

n singur traseu

Descoperã grãdina botanicã a Retezatului C

Rhododendronul sau bujorul de munte (denumirea popularã) rãspândeºte, în lunile iulie-

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Inspectorii ITM, cu ochii pe reorganizarea de la SNÎMVJ

u ochii pe reorganizare. Inspectorii din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncã Valea Jiului sunt cu ochii pe reorganizãrile din cadrul Societãþii Naþionale de de Închideri Mine Valea Jiului. Condiþia esenþialã pentru securitatea angajaþilor, dar ºi pentru buna desfãºurare a exploatãrii este ocuparea tuturor posturilor. Monika BACIU ”Încã din momentul când s-a pus problema ºi s-au fãcut listele pentru disponibilizare am impus angajatorului, respectiv Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului sã-ºi facã o analizã de personal vis a vis de persoanele, de meseriile ºi de activitãþile desfãºurate a celor care vor pãrãsi sistemul. A fost puþin mai complicat pentru cã iniþial au fost niºte liste ºi ulterior s-a comunicat cã nu beneficiazã de venitul în complectare, listele s-

au modificat. Automat s-au refãcut ºi aceste liste cu necesarul de personal ºi cu cel care rãmâne, cu gradul de acoperire. Din aceastã analizã încã de atunci s-au tras niºte concluzii încã de când au fost definitivate listele ºi am tras concluzi cã existã posturi care vor fi descoperite. Angajatorul a înþeles importanþa acestui lucru ºi în prima etapã a intrat într-un proces de reorganizare datoritã faptului cã sunt unele unitãþi care au în exces artificieri ºi au complexe mecanizate unde se executã

mai puþine operaþii de împuºcare ºi pot fi

redistribuiþi la unitãþile unde este nevoie de artificieri ºi dupã ce se

va derula ºi acest program de reorganizare internã ºi transfer de unitãþi în aºa fel încât sã se acopere o parte din posturi, în conditile în care vom solicita din nou o analizã de personal, iar în conditile în care rãmân posturi descoperite angaja-

torul nu poate decât sã-ºi restrângã activitatea în aºa fel încât

sã asigure posturile minime necesare în aºa fel încât sã nu fie probleme”, a declarat Ileana Bodea, ºed SSM-ITM Valea Jiului. Sancþiuni pot fi aplicate doar în condiþiile în care nu sunt respectate reglementãrile legale ºi siguranþa lucrãtorilor se aflã sub semnul întrebãrii. ”În conditile în care organizatoric îºi restrâng activitatea în aºa fel încât sã facã dovadã cã respectã legea, nu putem sã aplicãm sancþiuni. Este clar cã unde nu se respectã legea ºi se pune în pericol siguranþa oamenilor, nu numai cã se vor aplicã sancþiuni dar se poate

Complexul Energetic Hunedoara este în discuþii cu SNÎMVJ pentru huila din perioada de iarnã

ute de mii de tone de huilã pentru perioada de iarnã la CEH. Potrivit prognozelor Ministerului Energiei, CEH are nevoie de peste 620 de mii de tone de huilã pentru perioada 1 octombrie 2013-31 martie 2014. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului poartã discuþii cu cei de la Complexul Energetic Hunedoara pentru a stabili cantitatea de cãrbune ce urmeazã a fi livratã entitãþii energetice în perioada de iarnã. Monika BACIU

”La sfârºitul sãptãmânii trecute am avut câteva discuþii cu directorul general al Complexului Energetic Hunedoara prin care am convenit ca în

cursul acestei sãptãmâni sã ne întâlnim conducerile celor douã societãþi sã stabilim cantitatea de cãrbune care putem sã o livrãm cãtre Complexul Energetic Hunedoara în perioa-

da imediat urmãtoare iar dacã va fi o cerere mai mare decât cea preconizatã cu siguranþã ºi noi ne vom lua mãsurile necesare ca sã evitãm acest import de cãrbune”, spune Aurel Anghel,

directorul general al SNÎMVJ. Directorul SNÎMVJ nu ºtie dacã societatea pe care o conduce va putea asigura a cantitate mai mare de huilã Complexului, faþã de cea stabilitã în con-

tract. ”La modul cum neam reorganizat nu ºtiu dacã vom putea asigura o cantitate mai mare, dar cantitatea care am avut-o planificatã cu siguranþã o vom putea realiza.

merge ºi pânã la sistarea de activitate. În conditile în care nu ai o plasare cu respectarea prevederilor legale, sau nu poþi sã intreti un puþ, sau nu ai suficienþi semnalisti, vor sista activitatea de transport în puþul respectiv pânã când se va face dovada cã întreþinerea puþului respectiv, asigurarea cu mecanici a maºinii de extracþie, cu semnalisti se face conform legii astfel încât sã nu se punã în pericol viaþa oamenilor”, a mai precizat sursa citatã. Directorul general al Societãþii Naþionale de Închideri Mine, Aurel Anghel a precizat cã existã mici probleme în ceea ce priveºte anumite posturi însã aceste probleme vor fi remediate prin redistribuirea sau calificarea personalului.

Cele 220 de mii de tone care le avem prinse în contractul cu Complexul cu siguranþã vor fi livrate cãtre Complexul Energetic Hunedoara, vorbind de anul viitor, ne facem ºi noi niºte calcule ºi le vom transmite cãtre Complex”, a mai precizat Anghel. Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Daniel Andronache, declara în urmã cu douã sãptãmâni cã achiziþiile majore de cãrbune se vor face din Valea Jiului ºi doar în condiþiile în care societãþile de aici nu vor putea asigura cantitatea necesarã de huilã se va apel a la un import.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Mircea Ioan Moloþ cãtre consilierii judeþeni: ”Nu o sã primiþi niciodatã invitaþie scrisã”

u primit votul de încredere, iar acum îi dezamãgesc. Este vorba de consilierii judeþeni care sunt absenþi, de cele mai multe ori, la evenimentele organizate de instituþia pe care o reprezintã. Din cauza acestui lucru au fost traºi de mânecã de Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Monika BACIU Consilierii judeþeni ai PPDD sunt nemulþumiþi de faptul cã nu au fost invitaþi la anumite evenimente la care instituþia judeþeanã are calitatea de organizator sau partener. În aceastã situaþie se aflã consilierul judeþean al PP-DD, Nicolae Ivãnuº, care în ultima ºedinþã s-a arãtat nemulþumit de faptul cã la evenimentul dedicat existenþei a 65 de ani de cale feratã pe ruta LivezeniBumbeºti Jiu, consilierii nu au fost invitaþi. ”Consider cã era o perioadã suficient de lungã în care acest acord ar fi putut fi supus votului Consiliului Judeþean, nu trebuia sã aºteptãm pânã acum; sau mai existã ºi posibilitatea convocãrii unei ºedinþe de îndatã, înaintea

desfãºurãrii evenimentului respectiv. Sau mãcar consilierii judeþeni din Valea Jiului ar fi putut fi informaþi asupra acestui eveniment ºi invitaþi sã participe”, a spus consilierul. Replica preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a fost simplã ºi tãioasã. ”În ceea ce priveºte invitaþiile, nu ºtiu dacã dumneavoastrã aþi fost prezent la ºedinþa respectivã, am spus urmãtorul lucru: cât stau preºedinte al acestui consiliu judeþean, nu o sã mai dau nici un fel de invitaþie nici unui consilier judeþean. Fiindcã, de zece ani de zile, vã dau invitaþii la tot felul de evenimente, de spectacole pe care le organizeazã Consiliul Judeþean,

iar onor consilierii – indiferent din ce legislaturã – nu le onorau ºi era penibil sã vedem acolo scaunele goale. Presa din Valea Jiului, în schimb, a informat foarte mult asupra evenimentului.

ar trebui sã fie primii care se sesizeazã ºi care participã la aceste evenimente”, a spus Mircea Ioan Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Mai mult decât atât,

Intrarea era liberã, nu era cu bilete, ca sã vã iau din diurna destul de consistentã pe care o primiþi pentru o zi de ºedinþã. Aºa cã pe viitor v-aº ruga sã nu mai aºteptaþi sã fiþi invitaþi în mod special. Invitaþia este generalã; întotdeauna când se desfãºoarã un astfel de eveniment organizat de consiliul judeþean, consilierii

Moloþ le-a atras atenþia consilierilor judeþeni de faptul cã la evenimentele care au loc în diferite zone ale judeþului, însã cu precãdere în Valea Jiului, este singurul care participã, fãrã a fi însoþit de vreun consilier judeþean asta în condiþiile în care ºi Valea Jiului a propulsat câteva persoane în cadrul instituþiei judeþene.

Însoþitorii persoanelor cu handicap din Aninoasa au restanþe salariale ºi de câte 5 luni

este 40 de oameni din Aninoasa, însoþitori ale persoanelor cu handicap sau asistaþi sociali, sunt în aceeaºi situaþie în care nu ºi-au mai luat salariile de câteva luni. Acum, primãria spune cã va încerca sã achite o parte din datorii, însã chiar ºi aºa, suma existentã în buget, nu ajunge pentru toþi. Luiza ANDRONACHE „Nu ºtiu exact care este situaþia, dar restanþele sunt în jur de trei luni. Unii au ºi câte 4, 5, am înþeles. Dar, la momentul de faþã am putea plãti vreo douã salarii din încasãri ºi din ce a fost prins în buget”, a declarat Adrian Albescu, viceprimarul

Oraºului Aninoasa. De altfel, omenii în cauzã sunt de-a dreptul disperaþi. Ei au fost în tot felul de audienþe pe la mai toate autoritãþile

locale ºi judeþene ºi peste tot au primit acelaºi rãspuns: cã primãria trebuie sã le plãteascã salariile. Pânã acum,

primãria a dat din umeri ºi a tot dat vina pe Consiliul Judeþean, iar Consiliul Judeþean

”E jenant pentru mine, de exemplu, cã mã duc la tot felul de evenimente, sãrbãtori ale eroilor, ale veteranilor ºi altele, ºi nu am nici un consilier judeþean lângã mine, indiferent cã mã duc în Valea Jiului sau în altã zonã a judeþului, dar înþeleg cã ºi dumneavoastrã aveþi un program foarte important ºi nu puteþi participa la asemenea evenimente. Deci vã spun încã o datã, rãspicat, cu fermitate, nu o sã primiþi niciodatã invitaþie scrisã, dar – vã amintesc ºi acum, încã o datã – de fiecare datã când are loc un astfel de eveniment organizat de consiliul judeþean, dumneavoastrã ºtiþi de el, l-aþi aprobat ºi aþi alocat ºi fondurile necesare; ca atare, nu aºteptaþi niºte invitaþii scrise! Prefer sã vorbesc cu cetãþenii judeþului Hunedoara ºi nu voi consuma nici un impuls ca sã vã anunþ pe fiecare cã în data de, la ora, are loc un eveniment la care, dacã doriþi, puteþi sã participaþi. Cam asta este ceea ce aveam sã vã spun. In rest, reþineþi - în legãturã cu evenimentele care s-au petrecut în Valea Jiului – cã dumneavoastrã aþi primit votul în mod deosebit din Valea Jiului”, a mai precizat preºedintele CJ Hunedoara.

a întors problema înapoi la autoritatea localã. Dar, în aceeaºi situaþie sunt însoþitorii persoanelor cu handicap ºi din alte localitãþi ale Vãii Jiului. La Lupeni, ei nu ºi-au mai luat

salariile de mai bine de douã luni. Pentru a rezolva aceastã problemã, toate primãriile aºteaptã rectificarea bugetarã care ar trebui sã aibã loc în aceastã toamnã.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Ninsori la munte, dupã 10 octombrie

dministraþia Naþionalã de Meteorologie a realizat o estimare a valorilor termice ºi a precipitaþiilor ce se vor produce pânã în data de 20 octombrie, în fiecare regiune a þãrii. Sunt prognozate temperaturile maxime ºi minime, mediate pentru fiecare regiune a þãrii ºi adaptate local cu modele statistice ºi sunt indicate perioadele cu probabilitatea cea mai ridicatã de apariþie a precipitaþiilor.

anat

În primele cinci zile ale intervalului de prognozã regimul termic diurn se va menþine relativ constant în jurul mediilor multianuale (19...20 de grade), în timp ce temperaturile nocturne vor fi în creºtere treptatã de la 4 grade la începutul intervalului pânã la 11 grade, în medie, în jurul datei de 11 octombrie, când ºi maximele diurne vor marca o creºtere de 2...3 grade, vremea devenind mai caldã decât în mod obiºnuit la aceastã datã. Din 13 octombrie temperaturile vor scãdea uºor ºi treptat, spre valori medii de 14 grade ziua ºi 5 grade

noaptea, rãmânând apropiate de norme pânã la sfârºitul celor douã sãptãmâni de prognozã. Probabilitatea de ploaie va fi mai mare în jurul datei de 10 octombrie ºi, din nou, dupã 14...15 octombrie.

ransilvania

Intervalul pânã în data de 12 octombrie va fi caracterizat de un proces de încãlzire treptatã, care va determina atingerea unor medii regionale de 21 de grade la valorile maxime ºi de 8..9 grade la cele minime, vremea devenind caldã pentru debutul celei de-a doua decade a lunii octombrie.

Ulterior, pânã la sfârºitul perioadei de prognozã, regimul termic va marca o scãdere uºoarã ºi constantã, revenind la normal, respectiv medii de 2 grade Celsius la valorile minime nocturne ºi aproximativ 12 grade la cele maxime diurne.Probabilitatea de precipitaþii va creºte dupã data de 14 octombrie, dar ploile vor fi slabe cantitativ ºi pe arii destul de restrânse.

octombrie, dupã care se va rãci uºor ºi treptat, ajungând în jurul a 12 grade la sfârºitul intervalului de prognozã. Minimele nocturne vor avea o evoluþie asemãnãtoare, cu valori de cel mult 10 grade pe 12 octombrie, apoi în scãdere, spre 4 grade în data de 20 octombrie. Ploile vor fi de interes la nivel local, în jurul datei de

ltenia

În primele zile ale intervalului de prognozã regimul termic diurn se va menþine relativ constant, la valori de aproximativ 17...18 grade Celsius, iar pe 11-12 octombrie va marca o creºtere de 2..3 grade. Temperaturile minime vor creºte uºor ºi treptat, de la o medie regionalã de 3 grade

oldova

Vremea va continua sã se încãlzeascã în primele zile, atingând o valoare medie regionalã de 18 grade în jurul datei de 11

10 octombrie ºi, din nou, dupã 15 octombrie, dar vor fi în general slabe canti-

Un europarlamentar solicitã ca sucurile carbogazoase sã fie vândute precum þigãrile sau alcoolul

uroparlamentarul PDL Petru Luhan a cerut Parlamentului European ºi Comisiei Europene sã fie interzisã comercializarea sucurilor carbogazoase în ºcoli sau în apropierea locurilor de joacã pentru copii, din cauza pericolului acestora asupra sãnãtãþii. Potrivit unui comunicat de presã remis de Petru Luhan, politicianul s-a adresat în plenul european reunit la Strasbourg, avertizând în privinþa pericolului pe care îl reprezintã consumul de bãuturi carbogazoase, în special în rândul copiilor. "Având în vedere consecinþele grave asociate consumului de sucuri carbogazoase, acestea trebuie interzise în ºcoli ºi în apropierea locurilor de joacã pentru copii", a spus Luhan. Europarlamentarul a spus

tativ.

cã printre bolile cauzate de consumul bãuturilor carbogazoase se numãrã obezitatea, scãderea densitãþii osoase, care poate duce la osteoporozã, cariile dentare, posibile leziuni celulare, afecþiuni hepatice. El a fãcut referire la un studiu intitulat "Northern Manhattan Study" (NOMAS), care denotã cã sucurile carbogazoase dietetice cresc riscul unui accident vascular cu pânã la 61 la sutã. Eurodeputatul a solicitat

Parlamentului European ºi Comisiei Europene sã ia "mãsuri urgente pentru protejarea sãnãtãþii minorilor din

Uniunea Europeanã, prin tratarea comercializãrii sucurilor carbogazoase într-un regim similar celui aplicat bãuturilor alcoolice ºi þigãrilor, precum ºi elaborarea de campanii de informare în ºcoli".

în prima zi, pânã la 11 grade pe 12 octombrie. Dupã aceastã datã, mediile termice, atât diurne cât ºi noctunre, vor marca o uºoarã scãdere de la o zi la alta, urmând a se înregistra valori de 14

grade ºi, respectiv, 4 grade în ultima zi a perioadei de prognozã. Ploi, în general slabe cantitativ, se vor semnala în jurul datei de 9 octombrie ºi, din nou, trecãtor, dupã data de 12 octombrie.

a munte

În prima sãptãmânã regimul termic mediu diurn se va menþine constant la valori de 12...13 grade, în timp ce temperaturile nocturne vor fi în creºtere treptatã de la o medie de aproximativ 1 grad în prima zi, pânã la 6 grade în jurul datei de 12 octombrie, când vremea va fi relativ caldã pentru aceastã perioadã a anului. Dupã aceastã datã, atât ziua, cât ºi noaptea, mediile termice vor fi în scãdere uºoarã de la o zi la alta, iar la sfârºitul intervalului de prognozã se vor înregistra maxime de aproximativ 6 grade ºi minime de 0 grade, în medie. Dupã data de 10 octombrie, trecãtor, vor fi precipitaþii slabe, pe arii restrânse. Vor predomina ploile, dar la altitudini de peste 1.700 de metri, spre sfârºitul intervalului de prognozã, pot fi ºi lapoviþe sau ninsori.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Produsele tradiþionale, verificate de Ministerul Agriculturii

”C

urãþenie” printre produsele tradiþionale. Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, România are înregistrate 4.400 de produse tradiþionale, însã unele dintre acestea nu sunt active sau nu corespund conceptului de 'produs tradiþional'. Pentru reglementarea pieþei Ministerul Agriculturii a elaborat un ordin de atestare a produselor tradiþionale, împreunã cu Autoritatea Naþionalã pentru Protecþia Consumatorilor (ANPC) ºi Ministerul Sãnãtãþii. Monika BACIU "Ideea de bazã a acestui ordin de atestare a produselor tradiþionale este de a reglementa aceastã piaþã, în condiþiile în care la ora actualã avem înregistrate la Ministerul Agriculturii în jur de 4.400 de produse tradiþionale, iar o parte dintre acestea nu sunt active sau nu corespund conceptului de produs tradiþional. Astfel, producãtorii din industria alimentarã din România nu vor mai avea voie sã scrie pe unele alimente 'produs tradiþional' dacã acestea sunt fabricate în serie, iar producãtorii tradiþionali vor trebui sã respecte anumite condiþii ºi criterii specifice tradiþionalitãþii pentru a-ºi putea atesta produsele obþinute în gospodãrii. Ordinul ar putea intra în vigoare la sfârºitul lunii august sau cel târziu la începutul lunii septembrie", a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, potrivit Agerpress. În ordin sunt definiþi termenii folosiþi precum 'produs tradiþional', care este "un produs obþinut din materii prime din zona de pro-

ducþie ºi care nu are în compoziþia lui aditivi alimentari cu excepþia celor naturali, dar ºi care prezintã o reþetã tradiþionalã, un mod de producþie ºi/sau de

prelucrare ºi un procedeu tehnologic tradiþional ºi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparþinând aceleiaºi categorii". De asemenea, este definit ºi termenul de 'tradiþionalitate', respectiv" elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge în mod clar de alte produse similare aparþinând aceleiaºi categorii". Nu în ultimul rând, atestarea produselor tradiþionale reprezintã recunoaºterea tradiþionalitãþii unui produs prin intermediul înregistrãrii sale în con-

formitate cu prezentul ordin. Conform ordinului, Direcþia Generalã de Industrie Alimentarã, prin compartimentul de specialitate cu atribuþii

în domeniul produselor tradiþionale din cadrul Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale (MADR) înfiinþeazã ºi administreazã Registrul Naþional al Produselor Tradiþionale (RNPT). Registrul se publicã anual pe site-ul Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale. "Pentru a figura în registrul menþionat, produsul tradiþional trebuie sã fie fabricat din materii prime obþinute în zona de producþie, sã prezinte o reþetã tradiþionalã specificã locului de prelucrare, prin care sã reflecte un tip tradiþional de producþie ºi/sau de prelu-

crare, sã aibã în procesul de obþinere a produsului ºi operaþiuni de prelucrare realizate manual ºi sã dovedeascã un mod de lucru tradiþional. Materialele ºi obiectele care vin în contact cu produsele tradiþionale vor respecta prevederile legale în vigoare", se menþioneazã în ordin. "Produsul nu poate fi înregistrat dacã se referã doar la cerinþe de ordin general utilizate pentru un ansam-

blu de produse ori la cele prevãzute de o reglementare comunitarã specificã, dacã este înºelãtor, cum este în special cel care se referã la o caracteristicã evidentã a produsului sau care nu corespunde caietului de sarcini ºi nici aºteptãrilor consumatorilor cu privire la caracteristicile tradiþionale ale produsului", se aratã în document. Pentru a fi atestat ca produs tradiþional, produsul trebuie sã fie conform unui caiet de sarcini, care trebuie sã conþinã, printre altele,

numele produsului, iar acesta trebuie sã fie unic, descrierea caracteristicilor produsului tradiþional, prin indicarea principalelor însuºiri organoleptice, fizico-chimice ºi microbiologice, care sã defineascã tradiþionalitatea acestuia, dar ºi descrierea caracteristicilor materiilor prime ºi a ingredientelor folosite în procesul de fabricaþie. Conform ordinului, MADR are atribuþii de control privind îndeplinirea condiþiilor ºi a criteriilor care au stat la baza acordãrii atestatului de produs tradiþional, iar operatorii economici care produc produse tradiþionale sunt obligaþi sã permitã accesul în unitate ºi în secþia de producþie a organelor de inspecþie ºi control ale MADR ºi ale personalului împuternicit de cãtre Ministerul Sãnãtãþii. Nu în ultimul rând, produsele tradiþionale vor fi marcate cu un logo naþional prevãzut în anexele ordinului, acesta fiind proprietatea exclusivã a Ministerului Agriculturii ºi care va fi înregistrat de titular la Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci. Potrivit datelor MADR, dinamica înregistrãrii produselor tradiþionale în registrul de atestare a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numãrul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an. Dacã

în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011, numãrul acestora a explodat pânã la 1.050, ajungându-se la un total de 4.400 în prezent. Acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil ºi nu beneficiazã de protecþie naþionalã sau comunitarã. Cele mai multe produse, în numãr de 1.474, erau cele din lapte ºi produse lactate, iar în jur de 1.441 cele din carne ºi produse din carne.

alea Jiului abundã de produse tradiþionale Judeþul Hunedoara are 30 de produse tradiþionale omologate pe plan naþional, din care 25 doar în Valea Jiului. Printre cele mai recente – dar ºi originale – astfel de alimente se numãrã pãsatul momârlãnesc ºi cârnatul afumat de oaie Straja – Lupeni. ”În jur de 25 de produse traditionale sunt atestate în Valea Jiului. Ne bucurãm cã traditia merge mai departe”, a spus medicul Octavian Popescu, coordonator CSVSA Petroºani. De asemenea, mai sunt înregistrate produsele de morãrit ºi panificaþie, bãuturi alcoolice, conserve legume-fructe, peºte ºi produse din peºte, miere ºi grãsimi vegetale.

14 Program & Horoscop

10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Minunile naturale ale Europei 12:00 Cãlãtor pe viaþã 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica cârcotaºilor

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Totul e permis 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Dispozitivul groazei (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 O nouã ºansã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Serviciul Român de Comedie 21:30 Tanti Florica 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead

21 martie *** 20 aprilie Se pare cã nu aveþi nici un moment de relaxare, dar imaginaþia ºi ingeniozitatea vã ajutã sã duceþi totul la bun sfârºit. Astãzi puteþi avea mari realizãri pe plan financiar. Dacã vã stãpâniþi nervozitatea cauzatã de obosealã, relaþiile cu partenerul de viaþã pot fi excelente.

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã (r) 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Jumãtatea mea ºtie 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Digi Sport Special 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport 0:00 Rezumat Italia 0:45 Rezumat Franþa

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Aveþi ºanse de reuºitã în tot ce faceþi azi. Este un moment excelent pentru a susþine examene, lucrãri artistice ºi proiecte. Relaþiile pe plan sentimental sunt foarte bune. Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie problemelor cu care se confruntã membrii mai tineri ai familiei.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi hotãrât sã începeþi o afacere, dar nu prea vã ajung banii. Dacã reuºiþi sã vã puneþi la lucru imaginaþia ºi inventivitatea, puteþi face rost de suma necesarã. Dupã-amiazã s-ar putea sã suferiþi o deziluzie pe plan sentimental. 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Ace Ventura: Detectivu’ lu’ peºte

23 iulie *** 22 august În prima parte a zilei sunteþi cam visãtor ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi problemele importante pe care le aveþi de rezolvat. Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi, pentru cã deciziile pe care le luaþi s-ar putea sã fie greºite.

Zi favorabilã pentru planuri de viitor ºi pentru demararea unor noi activitãþi în domeniul social. Relaþiile cu prietenii ºi cu partenerul de viaþã sunt excelente. Nu vã pripiþi în luarea deciziilor importante!

23 august *** 22 septembrie Talentul dumneavoastrã creativ este apreciat în societate. Ar fi bine sã îl folosiþi pentru rezolvarea problemelor profesionale ºi în afaceri. Sfaturile unei rude mai în vârstã vã ajutã sã evitaþi o problemã financiarã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Nu sunteþi prea comunicativ ºi ar fi bine sã amânaþi întâlnirile de afaceri. De asemenea, amânaþi deciziile importante în domeniul financiar. Dedicaþi-vã unor activitãþi relaxante!

Aveþi succes în toate activitãþile legate de cãmin, dar ºi în societate. Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor. Ideile dumneavoastrã sunt apreciate atât de partenerul de viaþã, cât ºi de partenerii de afaceri.

23 noiembrie *** 20 decembrie Puterea creativã de care dispuneþi vã îndeamnã sã începeþi o activitate nouã. Aveþi toate ºansele de reuºitã pe plan intelectual ºi sentimental. Parcurgeþi o perioadã favorabilã.

21 ianuarie *** 20 februarie

În viaþa dumneavoastrã au loc schimbãri importante, care vã oferã multe satisfacþii. Activitatea intelectualã intensã ºi puterea creativã de care dispuneþi contribuie la succesul dumneavoastrã pe plan social.

21 decembrie *** 20 ianuarie În prima parte a zilei, sunteþi mai sensibil decât de obicei, iar relaþiile cu anturajul ar putea fi uºor tensionate. Fiþi prudent ºi nu faceþi promisiuni pe care nu sunteþi sigur.

21 februarie *** 20 martie Începeþi ziua plin de optimism ºi cu o imaginaþie debordantã. Aveþi toate ºansele sã vã faceþi remarcat prin talentul artistic. În partea a doua a zilei, s-ar putea sã faceþi cunoºtinþã cu o personalitate.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Proiect pentru studenþi

sociaþia de tineret "Ecou" a lansat luni un apel cãtre studenþii din toate centrele universitare din þarã de a se înscrie la cea de-a treia ediþie a programului "Shortcut", ce va avea loc în luna noiembrie la Sfântu Gheorghe. Organizatorii au declarat cã scopul programului este crearea unei "platforme" de întâlnire a tinerilor, dar ºi promovarea municipiului Sfântu Gheorghe prin intermediul studenþilor. "Scopul proiectului rãmâne crearea unei platforme de întâlnire pentru viitorii lideri ai comunitãþilor cu ajutorul unui concurs unde îºi pot demonstra abilitãþile privind rezolvarea problemelor, îºi pot testa curajul, stãruinþa, caracterul într-o echipã. În al doilea rând acest concurs este o oportunitate ca prin ochii studenþilor sã descoperim sau sã redescoperim oraºul Sfântu Gheorghe. Prin aceastã experienþã existã posibilitatea ca în viitor aceºti studenþi sã aibã o legãturã strânsã cu acest loc, oraº, privit ca un potenþial spaþiu de viaþã", a declarat Mãdãlin Guruianu. Tema aleasã pentru acest an este "Competiþie vs. cooperare". Fiecare echipã participantã va trebui sã fie formatã din trei membri, dintre care unul obligatoriu originar din Sfântu Gheorghe. Pe parcursul celor trei zile cât vor sta în judeþul Covasna, oaspeþii vor putea vizita principalele

Vânzãri

obiective istorice, culturale ºi turistice, vor participa la degustãri de produse tradiþionale, la spectacole, sã practice diverse sporturi, precum cãlãrie, tir cu arcul, bowling, ping-pong, tenis etc, dar ºi sã cunoascã câteva dintre personalitãþile oraºului. Participanþilor li

mite cazuri speciale se pot acorda derogãri de la aceastã situaþie, urmând ca ºi cazarea sã poatã fi asiguratã de cãtre organizatori. Pe durata concursului asigurãm o masã caldã pe zi ºi foarte multã distracþie", a mai spus Guruianu. "Shortcut" va avea loc în perioada 29-30

se va cere sã facã fotografii, iar ulterior vor participa la un concurs online în urma cãruia cele mai apreciate lucrãri vor fi premiate de cãtre organizatori. "Gãzduirea studenþilor musafiri este responsabilitatea participantului originar din Sfântu Gheorghe, dar în anu-

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645, 0726.463.456

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

noiembrie a.c, iar data limitã pentru înscriere este 8 noiembrie. Nu existã taxã de participare, dar organizatorii îºi rezervã dreptul de a alege concurenþii pe baza CV-urilor depuse. Înscrierile se fac on-line la adresele tineret.ecou@yahoo.com sau guruianu@gmail.com.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST

16 Life & Style

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 9 Octombrie 2013

Partenerii nepotriviþi pentru sexul de-o noapte

stãzi, relaþiile intime de-o noapte nu mai sînt considerate un pãcat, ci un lucru cît se poate de normal, atît timp cît cei doi parteneri sunt de acord cu acest lucru. Specialiºtii spun cã un om poate avea parte de o noapte minunatã, bucurîndu-se de o astfel de aventurã fãrã obligaþii. În unele cazuri însã, asemenea experienþe pot avea efecte neaºteptate. Þineþi minte cã sexul de-o noapte poate fi o experienþã minunatã, doar dacã reuºiþi sã-l faceþi astfel. Condiþia obligatorie este sã alegeþi bãrbatul sau femeia potrivitã. Potrivit Tialoto, existã anumite categorii pe care ar trebui sã le evitaþi ºi pe care vi le prezentãm: 1. Fostul, pe care încã îl iubeºti. Foºtii sînt întotdeauna un teritoriu periculos pe care trebuie sã calci cu prudenþã. Întîlnirile cu ei pot fi imprevizibile, chiar dacã, în cele mai multe cazuri, tu o sã fii cea rãnitã. Existã ºi cazuri rare, în care sexul cu fostul te face sã revii la el. 2 Cel mai bun prieten. Acesta este un om pe care

îl cunoºti foarte bine, cu care îþi împãrtãºeºti experienþele de viaþã ºi relaþiile amoroase. Poate þi s-a întîmplat sã flirtezi cu el, dar niciodatã nu aþi depãºit graniþa. Sexul pentru o noapte cu acesta s-ar putea sã dea este cap relaþia voastrã amicalã ºi sã vã facã sã vã simþiþi inconfortabil dupã aceea. 3. Un bãrbat care are o legãturã sau este cãsãtorit. Chiar dacã este doar pentru o noapte, nu aveþi nevoie sã intraþi în rolul celei de-a douã femei din viaþa lui ºi sã vã simþiþi prost din aceastã cauzã. Existã mulþi bãrbaþi liberi cu care sã vã întîlniþi. Existã probabilitatea ca bãrbatul sã nu renunþe la tine, în ideea cã tu îl vei putea elibera de legãturã

nefericitã. În acest fel, ideea de sex pentru o noapte este pierdutã. 4. ªeful/colegul de muncã. Sexul poate fi doar pentru o noapte, dar relaþiile profesionale cu acest om vor dura mai mult. Va trebui sã vã vedeþi în fiecare zi, iar asta nu va fi uºor. Riscaþi cã ceilalþi colegi sã afle despre întîmplare ºi sã fiþi puºi într-o situaþie cu adevãrat jenantã. Cu alte cuvinte, nu confundaþi muncã cu sexul. 5. Prietenul prietenei tale. Acest teritoriu este cu totul interzis. Nu vei cîºtiga nimic ºi riºti sã pierzi totul. Indiferent cît de excitantã þi

Ce alegi: sex sau cafea?

tunci cînd au de ales între cafea ºi sex, dimineaþa, mulþi oameni nu ezitã sã cearã o cafea, arata un studiu recent. Conform unui studiu realizat de grupul hotelier franþuzesc Le Meridien, oamenii vor, în primul rînd, o cafea dimineaþa, nu sex, scrie news.com.au. 53% dintre oaspeþii acestui lanþ hotelier din Franþa

rãspuns chestionarului s-au declarat dispuºi sã renunþe ºi la reþelele

trebuie, în special atunci cînd cãlãtoresc. Un sfert dintre cei care au fost intervievaþi au spus cã fãrã cafea se

de socializare în favoarea cafelei. Studiul a luat în calcul opinia oamenilor din ºase þãri, inclusiv SUA ºi China. Acesta aratã cît de mult se bazeazã oamenii pe cafea pentru a putea începe ziua cum

simt mai puþin creativi, iar 22% dintre oameni au mãrturisit cã fãrã cafea nu se pot ridica din pat. Nu în ultimul rînd, 16% dintre ei au afirmat cã fãrã cafea nici nu pot vorbi cu alþi oameni.

au spus cã o cafea este perfectã pentru a începe o nouã zi, ºi nu sexul. Dependenþa de cafea este mare, cãci 78% dintre oameni au spus cã ar renunþa chiar ºi la consumul de alcool pentru cafea. Cei care au

s-ar pãrea aceastã idee, nu o face, pentru cã adevãrul, mai devreme sau mai tîrziu, va ieºi la ivealã. 6. Colegul de camerã. Acesta este un om cu care locuieºti ºi nu cu care faci sex. Chiar dacã v-aþi simþit

bine în acea noapte, dimineaþa situaþia s-ar putea sã fie destul de neplãcutã. Nu uita cã acesta este omul cu care te întîlneºti cel mai des ºi nu ar trebui sã riºti sã distrugi relaþiile cu el. 7. Cineva care este atras de tine, dar nu eºti dispusã la o relaþie îndelungatã cu el. Aceastã idee este tot atît de rea pe cîte este aceea cã tu sã faci sex cu un bãrbat pe care îl placi, dar el nu. Sexul cu un bãrbat care simte ceva pentru tine, dar tu nu eºti dispusã sã-i acorzi mari ºanse, îi poate da semnale greºite acestuia. Existã probabilitatea ca el sã devinã mult mai insistent ºi sã înceapã sã te ºicaneze frecvent.