Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 467

Cronica Vãii Jiului Marti, 8 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Ultimul ºut la mina Petrila

Schimb de turã spre moarte

plecat în mare grabã spre moarte. Tânãrul de 21 de ani din Petrila, care a murit în accidentul de duminicã, dupã ce se întorcea de la o nuntã era saxofonist ºi activa în ansamblul Bujorii Muntelui, dar în noaptea fatidicã a vrut sã facã schimb cu un alt coleg ºi chiar i-a mulþumit...

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

Nu are Valea ce are Lupeniul! >>> PAGINILE PAGINILE 8-9

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru

ANUL 2012

u plecat luni dimineaþã pentru ultimul ºut în minã, la Petrila. Acolo vor mai rãmâne vreo 570 de mineri, dar cei care au ieºit ultima datã din pãmânt sunt acum fericiþi. Au lucrat ani de zile sub pãmânt. Plecau zi de zi cu gândul cã intrã acolo ºi... cine ºtie? >>> PAGINA A 7-A

(gratuitãþi energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), NUMAI PÂNÃ în data de 24.12.2013. Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

ªase ani de închisoare pentru mama denaturatã

ecilia Vormair, tânãra din Petroºani care ºi-a aruncat bebeluºul la un container de gunoi pentru a scãpa de el, a primit ºase ani de închisoare cu executare. Femeia poate face recurs. Maximilian GÂNJU Judecãtorii hunedoreni au decis sã o pedepseascã pe mama denaturatã care ºi-a aruncat nou-nãscutul la gunoi fãrã a avea remuºcãri ºi au trimiso dupã gratii pentru urmãtorii ºase ani. Cecilia Vormair de 21 de ani din Petroºani, a încercat sã-i convingã pe magistraþii Tribunalului Hunedoara, unde s-a judecat cauza, cã nu a intenþionat sã-ºi

omoare bebeluºul ºi cã nu poate fi vorba de tentativã de omor cum au încadrat procurorii fapta. Judecãtorii nu s-au lãsat convinºi de încercarea tinerei, mai ales cã în urma cercetãrilor s-a stabilit cã ºi-a premeditat fapta. „În data de 07.10.2013 instanþa a respins cererea formulatã de inculpata V.C.M. pentru schimbarea încadrãrii juridice din tentativã la infracþiunea de omor calificat (…) în infracþiunea de vãtãmare cor-

poralã gravã prev. ºi ped. de art.182 al.2 Cod Penal. Inculpata V.C.M. a fost condamnatã la 6 (ºase) ani închisoare ºi 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor civile, prev.de art. 64 lit.a teza a II-a , b, d ºi e Cod penal”, aratã

Bebeluºul din tomberon, dorit de bunica maternã B unica maternã vrea bebeluºul abandonat la tomberon. Mama tinerei care ºi-a abandonat în cursul lunii mai bebeluºul într-un tomberon din Petroºani vrea sã îl ia pe micuþ în plasament. Acum, acesta este tot în Centrul Copilului cu Dizabilitãþi, pânã în momentul în care se va lãmuri situaþia juridicã a acestuia, dar ºi a mamei sale. Monika BACIU “Deocamdatã copilul este în Centrul Copilului cu Dizabilitãþi Hunedoara, deci este cu mãsurã de protecþie, bunica ºi-a manifestat interesul de a-l lua în plasament, cererea ei este la Protecþia Copilului la Deva ºi rãmâne sã se lãmureascã situaþia juridicã. Deocamdatã mama aºteaptã sentinþa ºi sã vedem. Copilul este cã mãsurã de protecþie”, a spus Cristina Mraz, director

exeutiv Direcþia de Asistenþã Socialã Petroºani. La momentul descopoeririi bebeluºului în tomberon mai multe cupluri ºi-au manifes-

tat intenþia de a-l adopta, însã acest proces este îngreunat de faptul cã bunica maternã vrea sã îl ia pe micuþ în plasament, iar legea prevede cã familia lãrgitã are prioritate în aceste cazuri. “Nu neaparat din cauza bunicii, dar manifestãrile nu ºtiu dacã au fost ºi scrise, probabil numai intenþia. În situaþia în care cineva ar fi dorit sã-l adopte trebuia sã meargã la Direcþia pentru Protecþia Copilului ºi sã depunã

judecãtorul Mihaela Timiºan, ºeful Biroului de Informare ºi Relaþii Publice al Tribunalului Hunedoara. Cecilia Maria Vormair (foto), în vârstã de 21 de ani, nãscut singurã în apartamentul închiriat, împreunã cu concucerere acolo sã începã demersurile, dar situaþia juridicã nu ar fi foarte clarã pentru cã mama ar trebui sã îºi dea acordul la adopþie, iar adopþia s-ar face doar în situaþia în care mama ar fi de acord. Cea mai apropiatã mãsurã ar fi plasamentul la bunicã”, a mai spus sursa citatã. În tot acest timp, mai multe familii ºi-au manifestat intenþia de a-l adopta pe micuþ. Deocamdatã dosarul se aflã în lucru la Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara, unde în funcþie de turnura pe care o va lua procesul va decide ce se întâmplã cu copilul.

binul ei, pe strada Saturn din cartierul Aeroport. Când a simþit cã i-a venit sorocul, femeia a plecat din pat de lângã iubitul ei, taximetrist în Petroºani, a mers întro camerã alãturatã ºi a nãscut. Cu o foarfecã a tãiat cordonul ombi-

lical ºi fãrã sã se gândeascã la viaþa bebeluºului, l-a aruncat în gãleata de gunoi, dupã ce în prealabil îl înfãºurase în mai multe haine ºi într-o pungã din plastic. ªi-a luat pe ea un hanorac cu glugã ºi s-a dus la containerul de gunoi din apropiere, unde a aruncat copilul, fãrã sã aibã nici o remuºcare. Femeia s-a comportat apoi de parcã nimic nu s-ar fi întâmplat, iar anchetatorii au aflat cã nici mãcar iubitul ei nu a realizat cã nãscuse. În tot acest timp a fost lucidã ºi ºi-a premeditat fapta, au stabilit anchetatorii. Motivul pentru care a vrut sã scape cu orice preþ de bebeluº a fost acela de a nu-ºi „periclita relaþia sentimentalã cu iubitul ei”.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

Maºinile de colecþie, vedete la Petroºani aºini vechi, de M colecþie, vor fi din nou vedete la Petroºani, unde se organizeazã cea de a doua ediþie a „Retro paradei”, de data aceasta ediþia de toamnã.

maºini de colecþie, ce altã datã umpleau strãzile. În data de 19 octombrie, Piaþa Victoriei din Petroºani se va

umple din nou de Fiat-uri, IMS-uri, Trabanturi, Dacii sau Vartburg 1000, toate vechi dar funcþionale.

O pasiune cât o viaþã, care necesitã foarte mulþi bani mai întâi pentru achiziþionarea „bãtrânelor doamne”, iar mai apoi pentru recondiþionarea lor. Proprietarii lor sunt foarte mândri de vechile autoturisme ori chiar motociclete redevenite funcþionale prin muncã asiduã ce poate dura ºi doi ani ºi recunosc cã, deºi de multe ori promit cã se opresc, întotdeauna se va gãsi încã o maºinã care sã le facã cu

Dupã ce prima ediþie a „Retro Paradei”, organizatã în primãvara acestui an, s-a dovedit a fi un succes, Retro Club România – Filiala Hunedoara a decis sã ofere din nou momente de încântare pentru iubitorii de

60 de ani de învãþãmânt, la Lupeni

impozion judeþean. Liceul teoretic Lupeni organizeazã în cursul acestei luni simpozionul judeþean ”Mircea Eliade-culturã, educaþie ºi creaþie”. Proiectul constã în organizarea unor festivitãþi prilejuite de Zilele Liceului Teoretic „Mircea Eliade" din Lupeni, desfãºurate cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la înfiinþare, instituþie ce poartã numele marelui

umanist, în perioada 25 – 26 octombrie 2013. La simpozion pot participa cadre didactice ºi elevi din clasele a VIII-a – a XII-a (a XIII-a). Simpozionul este structurat pe trei secþiuni - culturã, educaþie ºi creaþie. În urma evaluãrii, de cãtre un juriu de specialitate format din profesori, toate lucrãrile cadrelor didactice vor figura în catalogul simpozionului iar fiecare autor va primi diploma de participare. De asemenea, lucrãrile elevilor vor fi premiate. Monika BACIU

Bani de la Consiliul Judeþean Hunedoara pentru DGASPC

onsiliul Judeþean Hunedoara a rectificat bugetul unei instituþii judeþene. Este vorba de Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara care a primit de la CJH suma de 700. 000 de lei. În conformitate cu decizia Consiliului Judeþean (CJ) Hunedoara, bugetul Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului

(DGASPC) a fost rectificat pozitiv cu nu mai puþin de 700.000 de lei. Rectificarea a fost fãcutã de CJ ca rãspuns la adresa nr. 27358/2013 a

ochiul ºi pe care sã ºi-o doreascã în colecþie. Oragnizatorii evenimentului mizeazã cel puþin pe o participare la fel de numeroasã cum a fost al prima ediþie, din primãvara acestui an. Car men COSMAN

DGASPC Hunedoara, prin care se solicita aprobarea rectificãrii bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2013 cu suma menþionatã, din care: 475.000 de lei pentru susþinerea sistemului de protecþie a copilului ºi 225.000 de lei pentru centrele de îngrijire ºi asistenþã a persoanelor cu handicap, precum ºi aprobarea virãrilor de credite bugetare în cadrul aceluiaºi capitol. Monika BACIU

Incursiuni peisagistice la “Magna Curia”

uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, sub egida Consiliului Judeþean Hunedoara organizeazã miercuri, 9 octombrie 2013, vernisajul expoziþiei de artã vizualã intitulatã „Incursiuni peisagistice”. Evenimentul, care se va desfãºura începând cu ora 11.00 în Palatul Magna Curia, aduce în prim plan peisajul ca gen de expresie plasticã, vãzut prin prisma artistului, ca micã fereastrã a pasiunilor ºi stãrilor sufleteºti, combinate cu impresia primitã din naturã. Expoziþia cuprinde tablouri din patrimoniul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane, achiziþionate de-a lungul timpului de la artiºti plastici care ºi-au fãcut cunoscute lucrãrile ºi la Deva, în timpul unor

tabere de creaþie. Lucrãrile expuse pe simeze în cele douã sãli, redau peisaje din diverse locuri ale judeþului ºi nu numai, realizate în culori de ulei. Potrivit organizatorilor, vizitatorilor li se propune o incursiune prin toate cele patru anotimpuri, în pânze pline de sensibilitate, unde peisajul îmbracã pe alocuri o hainã cu valoare documentarã. Printre expozanþi se numãrã nume consacrate ale picturii româneºti: Aurel Ciupe, Henri Catargi, Dumitru Gheaþã, Sever Frenþiu; pictori locali: Ioan Cârjoi, Tiron Budiu, Gheorghe Pogan, Adrian Mateescu, Tiberiu Fazekas, Ioan Tengheru, precum ºi alti artiºti: Aurel Nedel, Herman Ioan, Camelia Iclozan, Florin Niculiu, Benone ªuvãilã, Demetrescu Duval º.a.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

Schimb de turã spre moarte întâmplat tragicul accident, cã a copilãrit cu mirele ºi a inistat sã meargã la acea nuntã. Fiind liber, eu m-am dus la nuntã undeva în zona Haþegului în locul lui, iar duminicã dimineaþa m-au anunþat colegii de tragicul accident”, spune colegul cu care a schimbat nunta, Cornel Blaj, cu lacrimi în ochi. Ca sã îi mulþumeascã pentru cã au fãcut schimb, Ghiþã

a încercat sã îl sune la telefon ºi apoi i-a scris un sms. Îi spunea acolo cã „o sã îl respecte toatã viaþa” ºi îi ura sãnãtate ºi fericire, pentru cã l-a lãsat sã se distreze cu prietenii lui. „Sâmbãtã seara, în jurul orei 20,00, m-a sunat de vreo 10 ori ºi nu am putut sã rãspund la telefon, cã eram la nuntã, unde cântam. În jurul orei 20,10, mi-a trimis un sms prin care îmi mulþumea pentru

Tânãrul a insistat chiar sã cânte la nunta care i-a adus sfârºitul. Gheorghe Moian a fãcut schimb cu un coleg, tot saxofonist ºi el, iar pentru a-i mulþumi i-a trimis un sms. Colegul sãu, Cornel Blaj abia îºi poate þine lacrimile ºi povesteºte cum a dialogat pentru ultima datã cu el. „M-am întâlnit cu el ºi chiar a insistat foarte mult sã merg în locul lui la acea nuntã la Haþeg. El a vrut sã meargã la Jieþ, unde s-a

gestul pe care l-am fãcut mergând eu în locul lui. Voi rãmâne marcat pe viaþã ºi cu un gol în suflet, pentru cã dacã eu nu mergeam, poate el era în viaþã ºi azi”, a adãugat Cornel Blaj. Colegul sãu are acum remuºcãri ºi a

Malurile râurilor, consolidate

eabilitãri pe malurile râurilor. Apele Române au demarat un amplu program investiþional de consolidare a malurilor râurilor. 5 milioane de lei au fost alocate pentru consolidarea unor maluri care puneau în pericol siguranþa gospodãriilor din jur. ”Maleia a intrat într-un program de reabilitare, de amenajare a albiilor, este un program de investiþii coordonat direct de Apele Române Craiova, administraþia bazinalã de apã Jiu. Se consolideazã cu ziduri noi de sprijin de

beton 780 de metri, în prima fazã, e vorba de fonduri externe, dupã care urmeazã douã etape cu fonduri de la bugetul statului. Anul acesta se finalizeazã cei 780 de metri liniari de ziduri de sprijin unde s-a

considerat cã sunt puncte critice ºi nevralgice la inundaþii, iar începând de la anul sperãm sã primim fonduri sã continuãm lucrarea de la Maleia, e vorba de tronsonul de la Insemex ºi Biserica de pe Maleia”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Apele Române Valea Jiului. Priecte existã ºi pentru anul viitor. Sunt mai multe puncte critice ce necesitã a fi reabilitate. ”Avem o lucrare pentru care s-a fãcut proiectul, studiul de fezabilitate de

povestit cã Ghiþã chiar a insistat sã coboare doar cu maºina în care a murit. Despre el, însã, toatã lumea are doar cuvinte de laudã. Aºa spune ºi profesorul care l-a îndrumat în muzicã ºi cu care a mers la tot felul de festivaluri. „Pentru noi a fost un

real sprijin ºi a fost un om extraordinar ºi ne-a ajutat foarte mult ºi chiar ne gândeam cã el poate sã fie baza de la care sã plecãm sã formãm un adevãrat ansamblu de tineri care sunt ataºaþi valorilor culturale. Total dezinteresat a venit la acest ansamblu. Niciodatã nu a pus o condiþie materialã”, ne-a povestit la felde trist ºi Iulian Doda, profesor, coordonator al ansamblului de muzicã ºi dansuri populare Bujorii Muntelui. A plecat la nunta prietenului sãu ºi acum prietenii îl privegheazã, pentru cã va pleca pe ultimul drum. Avea doar 21 de ani ºi,aºa cum povestesc nuntaºii,toatã noaptea s-a distrat copios ºi le-a mulþumit tuturor cã i-au fost alãturi. Tânãrul s-a stins la spital, dupã ce a fost implicat într-un accident de circulaþie la poalele munþilor Parâng. ªoferul de 27 de ani este cercetat acum de poliþiºti, iar un alt tânãr care se afla în maºinã este în stare gravã la spital. Diana MITRACHE

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428 anul trecut ºi anume de Pârâul Staicului, Sãlãtruc ºi Jiul de Est. De asemenea avem o lucrare pe Jiul de Vest în aval de convenþia cu pârâul Aninoasa, malul drept, avem Valea de Peºti care încercãm sã promovãm investiþia ºi de asemenea avem Braia punct critic în oraºul Lupeni. Anul viitor se

încearcã sã se continue pe Maleia, avem speranþe cã ºi pârâul Staicului, Sãlãtruc ºi Jiul de Est o sã intre pe programul de reabilitare”, a mai spus Corici. Malurile de pe Maleia aveau nevoie urgentã de consolidare pentru cã aici mai multe case erau în pericol de a fi inundate. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

Servicii transformate ºi posturi descoperite

posturi de ºef din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au fost desfiinþate în urma disponibilizãrilor. Luni a fost ultima zi de lucru pentru cei 489 de angajaþi ai SNÎMVJ care au intrat în programul de disponibilizare din acest an. Dintre aceºtia, 16 disponibilizaþi au ocupat pânã ieri funcþii de conducere. Monika BACIU “În acest program de disponibilizare implicã ºi o reorganizare la nivelul sucursalelor ºi a aparatului SNÎMVJ. Noi am fãcut treaba asta un pic mai devreme ºi din cadrul Societãþii Naþionale de

Închideri Mine 16 posturi au fost desfiinþate, posturi TESA ºi maiºtrii ingineri CFL. În cadrul Minei Petrila sau redus 6 posturi, trei posturi de ingineri CFL ºi trei posturi TESA, la mina Paroºeni un numãr de 5 posturi au fost reduse, douã

posturi TESA ºi trei posturi de ingineri CFL, iar în cadrul Minei Uricani au fost reduse 5 posturi de ingineri CFL, posturi erau direct corespunzãtoare personalului diponibilizat de la aceste subunitãþi miniere. Au plecat douã posturi

Salariile au scãzut în luna august

n luna august 2013, castigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.219 lei, cu 1,8% mai mic decat in luna iulie 2013, conform datelor prezentate luni de Institutul National de Statistica (INS).

Castigul salarial mediu nominal net a fost de 1.604 lei, in scadere fata de luna precedenta cu 31 lei (-1,9%). Valorile cele mai mari ale castigului salarial mediu nominal net s-au inregistrat in extractia petrolului brut si a gazelor naturale (3.948 lei), iar cele mai mici in hoteluri si restaurante (884 lei). Scaderile castigului salarial mediu net fata de luna precedenta au fost determinate de acordarea in luna iulie de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanta), sume din profitul net si alte fonduri (inclusiv tichete de masa si tichete cadou). De asemenea, scaderile castigului salarial mediu net sunt cauzate si de nerealizarile de productie ori incasarile

mai mici (functie de contracte). Cele mai semnificative scaderi ale

castigului salarial mediu net s-au inregistrat dupa cum urmeaza: - intre 8,0% si 9,0% in telecomunicatii, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor, tiparirea si reproducerea pe suporturi a inregistrarilor; - intre 6,0% si 7,5% in fabricarea produselor textile, cercetare-dezvoltare, transporturi pe apa, fabricarea

produselor farmaceutice de baza si a preparatelor farmaceutice, colectarea si epurarea apelor uzate, alte activitati industriale n.c.a.; - intre 4,0% si 5,5% in activitati de asigurari, reasigurari si ale fondurilor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari

productie cinematografica, video si de programe de televiziune (inclusiv inregistrari audio si activitati de editare muzicala; activitati de difuzare si transmitere de programe). In sectorul bugetar s-au inregistrat scaderi ale castigului salarial mediu net

sociale), tabacirea si finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea blanurilor), fabricarea echipamentelor electrice, captarea, tratarea si distributia apei, fabricarea de masini, utilaje si echipamente n.c.a, fabricarea produselor din tutun, activitati de

fata de luna iulie, in invatamant (-1,3%) determinate de reducerea sumelor reprezentand plata cu ora a cadrelor didactice si incheierea contractelor pe perioada determinata. In administratia publica si sanatate si asistenta sociala castigul salarial mediu net a crescut usor in luna august fata de luna iulie 2013, cu 0,4%, respectiv 0,6%.

TESA din cadrul SNÎMVJ, respectiv din compartimentul electromecanic”, a declarat directorul general al SNÎMVJ, Aurel Anghel. Potrivit reprezentanþilor Societãþii, producþia nu are de suferit, pentru cã reorganizarea a avut loc încã de acum douã luni. “Producþia nu suferã, luna trecutã am fãcut preliminariile la toate subunitãþile miniere, directorii ºi-au fãcut un program de reoganizare astfel încât sã nu fie afectatã producþia”, a mai spus sursa citatã. În perioada urmãtoare ºi Inspectoratul Teritorial de Muncã va efectua controale la aceste unitãþi miniere pentru a stabili dacã existã sau nu posturi descoperite. Directorul general susþine

cã existã mici probleme în anumite locuri, însã acestea pot fi remediate. “Noi am trimis deja o adresã cãtre Inspectoratul Teritorial de Muncã cu posturile deficitare la nivelul fiecãrei sucursale ºi directorii au procedat la înlocuirea lor ºi la asigurarea personalului necesar desfãºurãrii activitãþii de securitate. Sunt la câteva subunitãþi miniere posturi deficitare pe activitatea electromecanicã în special sectoarele generale, la Mina Uricani sunt douã-trei psoturi de artificieri, dar care le putem completa fie de la alte subunitãþi, fie prin cursuri de perfecþionare fãcute la nivelul unitãþii. Se fac astfel de cursuri pentru a acoperi deficitul de personal specializat”, a mai precizat Anghel În cadrul Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului au fost realizate ºi reorganizãri în ceea ce priveºte transformarea unor servicii în birouri. Acest lucru afecteazã venitul salariaþilor din cadrul acestor birouri, care vor încasa mai puþini bani în urma acestei reorganizãri.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013 u plecat luni dimineaþã pentru ultimul ºut în minã, la Petrila. Acolo vor mai rãmâne vreo 570 de mineri, dar cei care au ieºit ultima datã din pãmânt sunt acum fericiþi.

Au lucrat ani de zile sub pãmânt. Plecau zi de zi cu gândul cã intrã acolo ºi ... cine ºtie? Dar a venit ziua în care au fãcut ultimul ºut. A fost luni dimineaþã ºi la ora 12,00 erau pregãtiþi sã plece acasã ºi sã nu se mai întoarcã în puþul de intrare. ªi-au predat

Actualitate 7

Ultimul ºut la mina Petrila

lãmpile, marca ºi au pãrãsit mina. Acum nu spun decât cã au o strângere de inimã ºi dupã ce nu mai îmbracã salopeta pe care scrie E M Petrila, vor cãuta sã facã ºi altceva. O mânã de mineri, trecuþi pe listele de disponibilizãri, au ieºit din schimbul I, s-au spãlat, s-au schimbat ºi asta a fost tot. Adicã ultimul ºut sub pãmânt, locul de care îi leagã munca de o viaþã. Constantin Adrian Prodan (foto), este unul dintre ei. Are vârsta de pensionare ºi dupã ultimul ºut era fericit. „Sunt bucuroº, dupã o lungã aºteptare, în sfârºit, ne-am vãzut scãpaþi de calvarul muncii în subteran. Am ajuns sãnãtoºi la pensie ºi sperãm sã meargã în continuare bine. În

mina Petrila sunt de un an ºi o lunã, dar am lucrat 20 de ani la Lonea”, spune Prodan,iar Aurel Stroe, un alt disponibilizat parcã are regrete în ultima zi. „Dupã 20 de ani în minã, cu pãrere de rãu plec, cã am muncit aici o viaþã. Acum ne luãm viaþa de la capãt ºi vom face altceva”, afirmã Prodan. Au venit zi de zi la minã. Au citit de mii de ori înscrisul de pe peretele ce duce spre lãmpãrie. De fiecare

Minerii îºi primesc bonurile de cãrbune de la Complexul Energetic Hunedoara

eºti bune pentru minerii din cadrul V Complexului Energetic Hunedoara. Din aceastã sãptãmânã îºi vor primi bonurile de cãrbune pentru încãlzire a anunþat conducerea companiei energetice.

Temerile ortacilor din Valea Jiului, cuprinºi în cadrul Complexului Energetic Hunedoara, cum cã nu-ºi vor mai primi raþiile de cãrbune pentru încãlzire sau tichetele pentru termoficare sunt risipite de conducerea companiei energetice hunedorene. Minerii din fostul SNH vor beneficia de aceleaºi drepturi ca ºi pânã acum negociate cu administraþia fostei companii miniere, respectiv subvenþia la energia termicã, chiar dacã fac parte în prezent din Complexul Energetic Hunedoara.

„Bonurile de cãrbune sunt acum pe Complexul Energetic Hunedoara ºi se dau în toamna aceasta. S-au ºi tipãrit la o tipografie. Acum dãm bonuri care o sã fie valabile mult timp de acum înainte. Este stabilitã valoarea lor ºi le trimitem la unitãþile miniere de unde angajaþii sã ºi le ridice. Valoarea acestor bonuri a rãmas aceiaºi ca ºi anul trecut”, a declarat Nicolae Drãgoi, director adjunct CEH. Gratuitãþile la energia termicã au fost, conform Contractului Colectiv de Muncã, anul trecut de trei bonuri la familiºti ºi

douã bonuri la nefamiliºti. Ortacii care locuiesc la case ºi se încãlzesc cu cãrbune, vor primi imprimate tip, cu care se vor prezenta Coroieºti, de unde vor primi combustibilul solid, iar cei care locuiesc la bloc, vor avea bonuri diferite care vor fi depuse la societãþile de termoficare din Valea Jiului. Maximilian GÂNJU

datã s-au gândit la copiii lor, cãci pe perete e scris cã familia îi aºteaptã acasã. „Te aºtept acasã, tãticule!” e tot ce vãd ei înainte sã-ºi ia lampa, sau marca – acea bucatã de metal, inscripþionatã cu un numãr, pentru ca atunci când moartea vine în subteran ºi le sluþeºte chipurile obosite, sã îi recunoascã colegii ºi sã le ducã trupul la familiile lor, ca sã îi îngroape creºtineºte. Amintirile îi copleºesc. Niciunul nu uitã zilele grele petrecute sub pãmânt, dar nici pe acelea când mina a fost zguduitã de douã explozii în anul 2008. Toate sunt

vii în mintea lor ºi acum ortacii rãsuflã uºuraþi cã au predat exhipamentul cu care coborau în minã. „Amintiri au fost ºi plãcute ºi neplãcute... Ne amintim ce a fost frumos, dar ºi evenimentele din 2008, cu colegii care au plecat dintre noi...Nu eram cu ei pe turã, dar am lucrat cu ei, asta e viaþa!”, a mai adãugat Stroe, iar colegul sãu, cu care îºi semna actele de disponibilizare, îl completeazã. „Au fost multe amintirile, ce pot sã zic? Munca în subteran e o provocare zi de zi. Simplul fapt cã intri în subteran, te afecteazã zi de zi ºi emoþional, psihic. Prin natura meseriei mele, am avut tot felul de experienþe, începând cu accidentaþi grav, mortal ºi aºa mai departe, ceea ce sper sã uit cât mai curând”, a adãugat Prodan. Pentru aproximativ 500 de mineri de laPetrila, Paroºeni ºi Uricani, mine aflate pe programul de închidere, luni a fost ultimul ºut. Toþi s-au disponibilizat ºi, cei mai mulþi vor ajunge pensionari. Diana MITRACHE

8 Actualitate

a Lupeni existã patru investitori strãini care se extind, cu vreo 1700 de angajaþi, din care vreo 400 doar în acest an, la care se adaugã ºi cei 60 de nou angajaþi ai minei. Doar 47% sunt din Lupeni, restul – din înreaga Vale a Jiului.

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

Nu are Valea ce are Lupeniul! Douã doamne, care fac naveta la Lupeni, ne-au povestit despre firmele cu investitori strãini care fac în continuare angajãri, despre felul cum sunt trataþi salariaþii funcþie de normele de lucru, cu bonuri de masã ºi transport plãtit, despre nemþi ºi iatalieni serioºi, despre felul cum poþi sã munceºti fãrã sã fii stresat cã mâine poþi fi dat afarã, despre respect reciproc ºi conºtiinþa lucrului bine fãcut, despre plãþi salariale la timp etc., etc. Am avut impresia cã se vorbeºte de altã Românie, mai precis de alt loc decât unul din Valea Jiului. De-a lungul timpului s-a constatat cum investitorii sunt ”izgoniþi” din Valea Jiului, dovadã cã nu s-a auzit de unul mai serios care sã fi rãmas, ci numai de cei care au încercat sã vinã, dar au fost alungaþi indirect, aºa cum a fost DHS sau Viorex, pe lângã multe altele. Iar cei care existã, cu

notorietate în domeniilor lor de activitate în plan naþional ºi chiar internaþional, stau cuminþi preferând sã nu li se pronunþe nici mãcar numele pentru a nu-i veni cuiva ideea de a-i împroºca cu noroi sau de a le submina activitatea. Cum a reuºit Lupeniul, prin administraþia localã ºi primarul Cornel Resmeriþã cu echipa lui sã menþinã trei firme cu capital 100% strãin? City-managerul Gabriel Lungu

ne-a declarat cã la Lupeni a existat ºi existã forþã de muncã înalt calificatã în domeniile respective, prin cei care au lucrat la fosta TESMA ºi VÂSCOZA. În plus, ºi municipalitatea a încercat sã-i susþinã atât cât s-a putut ºi are mare deschidere în continuare, luându-se în calcul fiecare cerere a acestora, purtându-se discuþii pentru soluþionarea fiecãrei cereri. Cea mai mare societate cu capital 100%

italian, Autocom Amicii, produce articole de confecþii ºi vrea sã ajungã pânã la sfârºitul anului la vreo 1200 de angajati de la vreo 800. De precizat cã întreaga producþie este pentru export. O alta, este Automotive TRW, cu capital 100% german ºi care îmbracã în piele volane de BMV ºi VW, cunoscutã sub denumirea de ”fabrica de volane”. ªi aceastã societate îºi extinde activi-

la Vâscoza mai existã o firmã cu capital turcesc, producãtoare de mase plastice, care are vreo 25-30 de angajaþi. ”Anul ãsta, spre bucuria primarului, s-au mai ocupat 460 locuri de muncã, respectiv, prin ajutor guvernamental – pentru care îi mulþumim premierului Ponta – 60 de persoane la Mina Lupeni, vreo 200 la firma TRW, pânã la sfârsitul anului. Vreau sã vã spun cã ne-au cerut extinderea cu încã o halã. Cei de la Tesma, Autocom, aveau vreo 900 de angajaþi ºi vor ajunge la 1100, chiar mai mult, pânã la sfârºitul anului. Noi sun-

tem extrem de bucuroºi cã-i avem ºi am încercat sã-i susþinem, sã-i ajutãm, am purtat discuþii în acest sens mai ales pe probleme de infrastructurã. Un lucru bun pe care l-am reuºit este realizarea centurii ºi pasajul peste calea feratã, pentru cã firma nu putea intra cu tirurile în zona de lucru. Mai avem multe de fãcut, dar trebuie precizat cã nici legea nu ne permite prea multe, este restrictivã, dar existã soluþii. Vom asfalta ce mai trebuie pentru a beneficia de acces civilizat. Vreau sã precizez cã nu doar locuitorii Lupeniului au beneficiat de locuri de muncã la

tatea ºi a purces la noi angajãri, apropiindu-se de 400 de angajaþi. A treia, dar nu ultima, este o societate cu capital turcesc, care fabricã covoare geotextile asfaltice ºi are în jur de 100 de salariaþi. Tot pe platforma de

Arsura sufletului unei mame asasine a paralizat sala! L

a Tetrul Dramatic ”Ion D. Sîrbu” Petroºani a fost ”Lucrezia Borgia” de Vicor Hugo... Asemãnãrile fizice ºi vârsta Vãduvei Negre a Renaºterii cu cele ale Lucreþiei Bolcã, actor ºi director al Teatrului, au dat plus valoare interpretãrii de excepþie, care a þinut sala cu sufletul la gurã, care a râs ºi a plâns, care s-a îngrozit ºi s-a înduioºat, publicul fiind ”aruncat” de la agonie la extaz.

Teatrul Dramatic ”Ion D. Sîrbu” din Petroºani a deschis stagiunea cu premiera ”Lucrezia Borgia” de Victor Hugo. Mulþi au crezut cã între Târgul de produse tradiþionale, cu muzicã, mâncare oferitã gratis ºi posibilitatea aprovizionãrii pentru iarnã ºi piesa lui Hugo, scrisã în 1833, pentru care este obligatorie o echipã de profesioniºti, va fi preferat Târgul... Regizorul Cristian Ioan a fost optimist, încrezãtor în alegerea publicului. ”Cunosc bine publicul petroºãnean, nu suntem la prima întâlnire, de aceea sper ca seara de debut al noului sezon teatral, va fi o mare ºi plãcutã surprizã...” ªi aºa a fost! Sala de spectacol a Teatrului ”Ion D. Sîrbu” a fost plinã. Nicoleta Lucraþia Bolcã este, întâi de toate, un

actor de excepþie care a dat viaþã ducesei de Ferrara, cea cunoscutã ca fiind un simbol al rãului, tumultuoasã, cu o personalitate ieºitã din comun, cea care este descrisã ca fiind ”de înalþime medie, cu pãrul blond, atârnând greu pânã la genunchi, cu ochi gri, care aveau când priviri languroase, când feroce, Lucrezia este unul dintre cele mai controversate personaje ale Renaºterii”. Asemãnãrile fizice ºi vârsta Vãduvei Negre a Renaºterii cu cele ale Lucreþiei Bolcã, actor ºi director al Teatrului, au dat plus valoare interpretãrii care a þinut sala cu sufletul la gurã, care a râs ºi a plâns, care s-a îngrozit ºi s-a înduioºat, publicul fiind ”aruncat” de la agonie la extaz. Latura umanã a rãului feminin al istoriei, punctul

slab al celei mai otrãvite firi, a celei mai otrãvite familii, fiicã de papã asasin, cea care a avut amanþi fãrã numãr, incesturi ºi crime, a avut ºi ºase copii dintre care unul nelegitim. Istoria spune cã a fost o mamã bunã... Piesa lui Hugo aratã tocmai acestã laturã, a mamei, pedepsitã de soartã... În crima Lucreziei, în care sunt otrãviþi în grup urmaºi ai celor asasinaþi de ea, se afla ºi fiul nelegitim al acesteia, fiu pe care l-a vegheat ºi protejat toatã viaþa din umbrã. Scena de final interpretatã magistral de Nicoleta Lucreþia Bolca, înfãþiºeazã mama, o leoaicã lovitã de proria-i faptã terifiantã, care îºi ”strigã” durerea într-un mod sfâºietor... Lacrimile care-i inundau faþa ºi transfigurarea chipului, dublate de vorbe tremurate

aceste societãþi. Cei din Lupeni reprezintã doar 47% din totalul angajãrilor. Vreo 200 sunt din Vulcan, iar restul din întreaga Vale a Jiului, chiar din Petrila ºi Petroºani. Vreau sã vã spun cã atunci când am început eu colaborarea cu aceastã firmã TRW avea doar 38 de angajaþi...” – a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului. De precizat cã existenþa acestor societãþi prin seriozitatea oamenilor, salariaþilor, prin susþinerea lor de cãtre administraþia localã, chiar dacã nu e cum îºi doresc ºi unii ºi alþii, o datã – s-au creat locuri de muncã, apoi – constituie surse de venituri pentru bugetul local. Dacã este sã comparãm, Lupeniul are investitori strãini cât nu are întreaga Vale a Jiului. Ar putea ceda reþeta chiar dacã unii spun cã e simplu noroc. Da, dar alþii au avut asemenea noroc ºi i-au dat cu piciorul. Ileana FIRÞULESCU

de suferinþã ºi strigãtul arsurii sufletului au cutremurat sala... Aveai impresia cã spectatorii au uitat sã mai respire... Aplauzele de final au durat minute în ºir – cu publicul în picioare, ca semn de profund respect ºi nimeni nu pãrea cã oboseºte arãtându-ºi astfel aprecierea pentru un act de culturã de înaltã valoare. Nicoleta Lucreþia Bolcã a fost piesa grea a acestui spectacol. Regia, decorurile, costumele, muzica ºi tot ce înseamnã creaþie ºi tehnicã au contribuit la succesul unui gest de mare curaj de punere în scenã a unei piese scrisã în secolul XIX. Regizorul Cristian Ioan a mai pus în scenã Lucrezia Borgia, în anul 2004, la Teatrul Naþional Bucureºti, având în rolul principal pe Florina Cercel. Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

Arsura sufletului unei mame asasine a paralizat sala! L

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

Consiliul Judeþean Hunedoara, salã de dispute pentru problema maidanezilor

ontre pe câinii maidanezi. În cadrul ºedinþei Consiliului Judeþean de luna trecutã, mai mulþi consilieri au fost nemulþumiþi de faptul cã în Valea Jiului lucrurile se miºcã mai greu din acest punct de vedere. Mai exact este vorba de consilierul judeþean PP-DD, Nicolae Ivãnuº, care s-a arãtat nemulþumit de ritmul lucrãrilor. Monika BACIU „Vreau sã spun câteva cuvinte despre serviciul judeþean pentru câinii fãrã stãpân. Deºi am alocat la începutul anului un buget de 3 milioane de lei, din pãcate, vãd cã lucrãrile la centrul de la Uricani sunt cam întârziate ºi se pare cã mai dureazã încã vreo douã luni. Dacã este posibil, la urmãtoarea ºedinþã a consiliului judeþean, aº dori sã se prezinte o informare cu activitatea desfãºuratã în primele trei trimestre ale anului 2013. Atunci când s-a alocat aceastã sumã s-au fixat ºi niºte obiective. Dacã este posibil, prin mijloacele de mediatizare ale consiliului judeþean sã se arate rezultatele obþinute pânã acum”, a precizat Nicoale

Ivãnuº. În replicã Tiberiu Balint, a venit cu rãspunsurile. La Uricani au existat mai multe nemulþumiri în ceea ce priveºte amplasamentul pe care urma a fi construit adãpostul. “Bineînþeles cã veþi primi aceastã informare, pentru cã este necesarã. Toþi consilierii trebuie sã ºtie pentru ce s-au alocat aceste sume ºi care sunt rezultatele obþinute, mai ales cã aºteptãrile sunt foarte mari. Din pãcate, consiliile locale sau primãriile abia au aºteptat sã se înfiinþeze acest serviciu judeþean ºi ei sã se spele pe mâini, uitând cã ºi ele sunt parte din aceastã asociaþie ºi cã ele nu scapã cu nimic

de vinã dacã aruncã pisica sau câinele în curtea noastrã. Inceputurile sunt mai grele, dar deloc ezitante, deoarece construcþia adãpostului de la Uricani necesitã mai multe aprobãri ºi avize. Vreau sã vã spun cã foarte mult a durat pânã s-a stabilit care e terenul ºi pe ce teren se construieºte. Dupã care, autoritãþile sigur cã mai au unele ezitãri. Certificatul de urbanism, de exemplu, trebuia cerut de asociaþia de ocrotire a animalelor, dar s-au trezit sã -l cearã cei de la Primãria Uricani. Aºa cã a durat un timp pânã sã-i lãmurim cã, deºi ei au fost proprietarii terenului, acum l-au dat în administrare asociaþiei ºi acum aceasta trebuie sã-l cearã. ªi au mai fost ºi alte probleme administrative. Aºa cum ºtiþi, au început lucrãrile de construcþie la adãpostul de la Uricani ºi am demarat ºi documentaþiile pentru extinderea lui pe cealaltã bucatã de

teren care se aflã vizavi, peste ºosea, în aºa fel încât sã avem o capacitate de primire a animalelor cât mai mare. Dar fiþi sigur cã o sã primiþi pentru ºedinþa urmãtoare aceastã informare pe care aþi solicitat-o”, a spus în replicã vicepreºedintele CJH Hunedoara, Tiberiu Balint. În Valea Jiului, acþiunea de strângere a maidanezilor de pe strãzi a început abia acum câteva luni, iar vicepreºedintele CJH, Tiberiu Balint spune cã rezultatele se vor vedea cât de curând. ”În Valea Jiului nu s-a început decât de douã luni de zile. Era normal ca înainte sã începem sã nu se vadã rezultate. Însã aceastã nu este o activitate care va avea rezultate într-un timp foarte scurt, de la o lunã la alta. Dumneavoastrã, ca ºi consilieri, trebuie sã vã aºteptaþi ca aceste rezultate sã aparã prin a doua jumãtate a anului

viitor. Când spun rezultate, mã gândesc sã nu mai vedem câini pe stradã. Dar asta nu înseamnã cã trebuie sã-i omorâm sau altceva. Cetãþenii aºteaptã sã nu-i mai vadã pe stradã”, a mai spus Balint. Dupã o bâlbã a aleºilor locali din Uricani, care sau vãzut nevoiþi sã schimbe locaþia viitorului adãpost de câini pentru cã primul teren ales era prea aproape de casele oamenilor, problema s-a rezolvat, iar adãpostul este aproape finalizat. Aleºii locali din Uricani au dat deja în folosinþã gratuitã, cãtre Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân, pe o perioada de 25 de ani, un teren în suprafatã de 1500 mp, situat în incinta fostei Mine Valea de Brazi. Acolo va functiona un adãpost cu o capacitate de 130 de câini, dar pentru cã

edilii din Vulcan si Lupeni nu au gãsit niciun teren disponibil pentru construirea unei locaþii similare, oficialii Consiliului Judeþean Hunedoara vor sã dubleze capacitatea adãpostului de la Uricani. Aici vor fi aduºi maidanezii, vor fi deparazitaþi, sterilizaþi ºi crotaliaþi, pentru ca apoi sã se întoarcã pe strãzi, acolo de unde au fost ridicaþi. Un alt adãpost, cu 75 de cuºti ºi o capacitate de 150 de locuri, funcþioneazã în Colonia Petroºani. Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã „Serviciul judeþean pentru ocrotirea animalelor fãrã stãpân” a fost înfiinþatã dupã ce Consiliul Judeþean Hunedoara a decis, în 2012, sã gestioneze în

mod unitar, la nivel judeþean, problema câinilor fãrã stãpân ºi sã finanþeze aceastã activitate. Noul serviciu implementeazã un sistem cu acoperire judeþeanã de identificare, marcare, vaccinare ºi sterilizare a maidanezilor. De asemenea, va fi realizatã o reþea de adãposturi deservite de personal calificat ºi se va þine o evidenþã unicã a câinilor trataþi.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

Prima zi de „colectare” a maidanezilor

ampania derulatã de municipalitatea Lupeni prin care se urmãreºte reducerea numãrului de câini fãrã stãpân a intrat de ieri în vigoare. Cine duce un câine maidanez la adãpostul din municipiu primeºte în schimb 20 de lei.

din bugetul local, iar apoi vor fi eliberate pe strãzi. În ceea ce priveºte recompensa pentru localnicii care devin hingheri de ocazie, banii vor fi acordaþi din alte fonduri decât

Maximilian GÂNJU Începând de ieriluni, edilii din Lupeni adunã câinii fãrã stãpân ºi cu ajutorul localnicilor. Primarul a decis sã-i recompenseze pe toþi cei care aduc un maidanez la adãpost, cu suma de 20 de lei dacã este adult ºi cu 5 lei pentru pui. Edilii nu vor eutanasia câinii chiar dacã existã o lege în vigoare care le dã dreptul sã facã asta, dacã dupã 14 zile nu sunt revendicaþi sau

adoptaþi. Patrupedele vor fi sterilizate, municipalitatea achitând acest serviciu

Luiza ANDRONACHE Problema câinilor vagabonzi din România a depãºit demult graniþele þãrii. Dupã ce ani de-a rân-

dul ONG-rile au încasat doar bani ºi nu au fãcut mare lucru, acum, dupã ce Parlamentul a decis rezolvarea acestei probleme prin eutanasierea câinilor

pur ºi simplu predarea se face pe bazã de buletin. Îi vom cumpãra de la oamenii care îi prind, dar numai dacã prezintã actul de identitate, sã fie omul din Lupeni, cã altfel o sã ne trezim cu câini veniþi din Uricani, Vulcan ºi alte oraºe”, declara primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.

aþintit asupra noastrã ºi vor sã ne împiedice sã eutanasiem câini. Celebrul dresor american, Cesar Millan, care are o emisiune de dresaj canin pe National Geographic Chanel îi îndeamnã iubitorii de animale sã opreascã legea care permite eutanasierea câinilor fãrã stãpân din România prin semnarea unei petiþii. El a postat un mesaj pe pagina oficialã de Facebook a fundaþiei sale prin care face trimitere cãtre o petiþie pentru oprirea eutanasierii câinilor fãrã stãpân. ”Pe 25 septembrie Curtea Constituþionalã a autorizat omorârea în masã a câinilor fãrã stãpân din România. Sub influenþa acestei noi legi, câinii vor fi þinuþi 14 zile într-un adãpost supraaglomerat, apoi, dacã nu sunt adoptaþi, vor fi omorâþi. Maidanezii ºi problema acestora pot fi manageriate într-un

mod atât eficient cât ºi uman. Aratã-þi sprijinul ºi ia parte la oprirea masacrului din România!”, a spus Millan pe pagina lui de facebook. În mai puþin de 10 ore de la postarea mesajului pe reþeaua de socializare, mesajul lui Cesar Millan a fost distribuit mai departe de peste 450 de ori, iar comentariile nu au întârziat sã aparã. Ba chiar oameni din toatã lumea s-au oferit sã trimitã bani ºi mâncare de câini în România, doar, doar sã nu eutanasiem patrupedele. “Mii de oameni din Germania fac tot ce pot ca sã ajute aceste sãrmane animale. Trimitem bani ºi mâncare în þarã ºi adoptãm cât de mulþi câini putem. Animalele sunt omorâte pe stradã într-un mod oribil chiar înainte sã fie duse în adãposturi, fãrã sã mai þinã cont

dacã sunt pui sau câini sãnãtoºi. Am vãzut fotografii pe care nu le voi uita niciodatã cu animale omorâte în România”, scrie Christine din Germania, acesta fiind doar unul din sutele de mesaje postate deja pe pagina fundaþiei lui Cesar Millan. Germanii, austriecii ºi belgienii ºi-au fãcut deja un obicei în a adopta câini fãrã stãpân din România. Este cunoscut faptul cã dresorul american este împotriva eutanasierii câinilor ºi încurajeazã în permanenþã, prin intermediul emisiunii sale TV ºi turneelor, adoptarea câinilor fãrã stãpân. Cesar Millan a organizat chiar un miting de proporþii impresionante în SUA pentru a atrage atenþia cã eutanasierea nu este soluþia potrivitã pentru oprirea apariþiei patrupedelor pe strãzi, ci adoptarea ºi sterilizarea lor.

cele publice. „Câþi câini au fost aduºi nu pot spune acum, am

Americanii sunt cu ochii pe noi resorul american Cesar Millan de la National Geographic Channe, a iniþiat o petiþie împotriva eutanasierii câinilor din România.

înþeles cã vine lumea sã aducã. Þinând cont cã este abia prima zi când s-a trecut la aceastã operaþiune încã nu am fãcut o estimare, dar de astãzi (n.r. ieri) primim câinii de la localnici ºi le dãm 20 de lei în schimb. Mai avem ºi hingherii în

oraº care adunã câinii, de aceea nu pot spune câþi câini sunt acum ºi care, cine i-a adus”, a declarat Florin Vos, responsabilul pe problema câinilor comunitari din cadrul Primãriei Lupeni. “Nu fiecare câine prins va costa 20 de lei. Cei mai mici vor fi doar 5 lei. Cetãþenii nu pot aduce câini din alte localitãþi fiindcã

fãrã stãpân pentru cã dintre ei a omorât un copilaº de patru ani din capitalã, din nou, Europa ºi întreaga lume ne sar în cap. Sã vorbeºti de la distanþã, de peste mãri ºi þãri despre drepturile acestor animale pare un lucru uºor, însã atunci când eºti nevoit sã trãieºti printre haitele de câini, lucrurile se schimbã. Acum, ºi americanii au un ochi

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

Liftul avea avizele ISCIR

iftul în care un copil a cãzut în gol într-un bloc turn din Petroºani, era sigur. Tocmai fusese verificat în aprilie, dar bunicul copilului a vrut sã îl repare, pentru cã se strica din vina celor care reparã acopriºul. Diana MITRACHE Cei care au în grijã ascensoarele din Petroºani spun cã liftul în care un copil de trei ani a cãzut în gol era sigur. El a fost verificat în primãvarã ºi nu se exclude posibilitatea ca acesta sã fi avut mici disfuncþionalitãþi din vina celor care lucreazã la repararea acoperiºului ºi care au cãrat materiale cu el. Totuºi, vina ar putea fi a bunicului, care a lucrat neautorizat, timp în care micuþul sa strecurat prin uºa

deschisã ºi a cãzut în gol. „Copilul se afla cu

bunciul lui, ascensorul era defect, iar bunciul lui a încercat sã

repare liftul. Nu ºtiu ce cãuta, cã nu avea voie. A deschis uºa la etajul 7, copilul a þâºnit pe lângã el ºi a cãzut în puþ”, a declarat Istvan Hodoº, maistru liftier. Cei de la lifturi nu înþeleg ce a cãutat locatarul sã repare liftul, pentru cã era sufi-

cient un telefon la dispecerat ºi se evita tragedia. Asta chiar

dacã l-au stricat cei care lucreazã în bloc. „Noi, întotdeanuna, când am fost solicitaþi, am intervenit. În blocul acela se fac lucrãri la acoperiº, sunt tot felul de neºtiutori, care îºi bagã mâna. Ne-au bãgat þigle sparte, au tras de pârghii.Omul nu avea ce sã caute acolo”, a mai adãugat Hodoº. Liftul cu pricina a fost oprit pânã la finalizarea cercetãrilor, iar poliþiºtii am demarat o anchetã. În plus, ºi organele abilitate verificã starea tehnicã a ascensorului. Între timp, copilul a fost transferat la o clinicã din Timiºoara. În Petroºani, spun liftierii, din totalul celor 37 de lifturi, 34 au avizul ISCIR, iar restul sunt în acest moment oprite, pentru cã locatarii nu au bani de reparaþii.

Edilii din Hunedoara sunt încã în arestul IPJ

oºtii edili ai municipiului Hunedoara au fost duºi în arestul IPJ Hunedoara, dupã punerea în executare a mandatelor de arestare. De aici vor fi transferaþi în sistemul penitenciar, dar numai dupã îndeplinireea tuturor procedurilor legale. Carmen COSMAN Fostul primar al municipiului Hunedoara, Ovidiu Hada, împreunã cu fostul viceprimar Robert Dan ºi ceilalþi doi funcþionari publici condamnaþi pentru acte de corupþie se aflã în arestul IPJ Hunedoara, iar de aici vor ajunge la închisoare. "Cele patru mandate de executare a pedepsei cu închisoarea, emise vineri de Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, au fost puse în aplicare de poliþiºtii hune-

doreni, persoanele condamnate fiind încarcerate în arestul IPJ Hunedoara. Cele patru persoane vor fi transferate în sistemul penitenciar", a declarat purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, inspector principal Bogdan

Niþu. Pentru a fi transferaþi la penitenciar este nevoie de mandatele în original, care deocamdatã nu au ajuns la IPJ Hunedoara. Mandatele de arestare au fost puse în executare vineri, 4 octombrie, când cei patru condamnaþi s-au prezentat la sediile de poliþie de pe raza localitãþilor în care îºi aveau domiciliile. Reamintim cã magistraþii de la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie au menþinut condamnãrile pe care Curtea de Apel Alba-

Iulia le-a pronunþat împotriva fostului primar al Hunedoarei Ovidiu Hada, fostul viceprimar Robert Dan, fosta ºefã a Serviciului Buget – Finanþe - Contabilitate a primãriei Daniela Cãpâlnã ºi Ioan Tiplea, inspector de specialitate la Serviciul Achiziþii în cadrul instituþiei respective. Potrivit hotãrârii definitive ºi irevocabile Ovidiu Hada a primit cinci ani de închisoare cu executare, Robert Dan este condamnat la trei ani de închisoare, Daniela Cãpâlnã de asemenea trei ani, în timp ce Ioan Þiplea are deexecutat cinci ani de închisoare. De asemenea, judecãtorii au decis ºi interzicerea unor drepturi timp de 10 ani pentru fiecare dintre cei patru condamnaþi.

Se cerea în libertate

Tâlharul din Petroºani rãmâne în arest

udecãtorii din Petroºani au menþinut mãsura arestãrii preventive pentru tânãrul de 25 de ani care a tâlhãrit o femeie ce putea sã-i fie bunicã. Carmen COSMAN Tâlharul, care este recidivist, ar fi vrut sã fie cercetat în stare de libertate. Valentin Ciprian Ciolacu va rãmâne în arest, potrivit

sentinþei pronunþate luni de magistraþii de la Judecãtoria Petroºani, care au constatat legalitatea ºi temeinicia arestãrii preventive a inculpatului aflat acum în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã din Deva. Prin apãrãtorul din oficiu, tâlharul a cerut sã-i fie înlocuitã mãsura

arestãrii preventive cu cea a obligãrii de a nu pãrãsi localitatea. . Tâlhãria a fost comisã în data de 1 septembrie, când Ciprian Ciolacu i-a sustras prin violenþã unei femei în vârstã de 60 ani, din municipiul Petroºani, poºeta în care avea bunuri în valoare de 400 lei. Cauza fãcea obiectul unui dosar penal înregistrat iniþial cu autor necunoscut, însã dupã prinderea fãptaºului, al douã sãptãmâni de al comiterea faptei, prejudiciul a fost recuperat în proporþie de 90%. Bãrbatul în vârstã de 25 de ani a fost reþinut pentru o perioadã de 24 ore, iar apoi a fost prezentat Judecãtoriei Petroºani, care a emis pe numele acestuia un mandat de arestare preventivã.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

Impresii despre oraºele înfrãþite

delegaþie a primãriei Petroºani a fost în luna august a acestui an în Suedia unde a vizitat oraºul înfrãþit Smedjebacken în cadrul proiectului ”EU-Villages-meeting point for citizens in Europe-Oraºe în Europa-puncte de întâlnire pentru cetãþeni europeni”. Consilierul Ioan Rus alãturi de secretarul Primãriei Petroºani, Adrian Negoe, au fost cei care s-au deplasat în Suedia. Monika BACIU

Impresia acestora despre oraºul înfrãþit este una foarte bunã. Concluziile pe care aceºtia le-au tras vorbesc de la sine. ”În data de 17 august 2013 dimineaþa am fost duºi de cãtre gazdele noastre la un tur al oraºului Smedjebacken. Am constatat cu acest prilej faptul cã oraºul Smedjebacken, deºi mic, este un oraº frumos, foarte curat, cu multe spaþii verzi. De fapt, vorbim de un orãºel construit în jurul unui lac a cãrui lungime este de cca 25 km, a cãrui apã este potabilã, înconjurat de pãduri care par neatinse.

Am remarcat ºi faptul cã între proprietãþi nu sunt construite garduri despãriþitoare, ci numai gard viu, tuns ºi îngrijit. Totul vorbeºte de la sine despre nivelul de civilizaþie al acestui popor, nu am vãzut hârtii aruncate pe jos ºi nici mãcar vreun câine maidanez”, se aratã în raportul privind deplasarea în oraºul înfrãþit. Dacã acel orãºel este construit pe malul unui lac unde s-a valorificat potenþialul zonei, la noi zonele din jurul apelor denotã cu totul ºi cu totul altceva asta deºi

municipalitatea depune eforturi pentru curãþarea acestor perimetre. Dacã la alþii zona s-a dezvoltat pe malul apei, la noi gunoaiele sunt cele care predominã în aceste zone. ”Au valorificat un lac pe care practicau diverse acti-

Adãpostul de la Petroºani, funcþional doar dupã - 10 grade Celsius

arna care se apropie cu paºi repezi se anunþã a fi cea mai grea din ultimii 100 de ani. Autoritãþile de la Petroºani spun cã, pentru persoanele fãrã locuinþã ºi anul acesta va funcþiona adãpostul de la Serviciul de Poliþie Localã. Carmen COSMAN

Chiar dacã temperaturile au scãzut foarte mult în termometre, iar frigul îºi face din plin simþitã prezenþa mi ales noaptea, persoanele fãrã adãpost din Petroºani nu au, deocamdatã, unde sã se încãlzeascã. Potrivit prevederilor legale, adãpostul de la sediul Poliþiei Locale va fi deschis doar dupã ce gradele din termometre scad sub - 10 grade Celsius, ceea ce pânã acum nu s-a întâmplat. Oricum, autoritãþile locale sunt pregãtite sã ofere un adãpost cald celor care deocamdatã dorm pe conductele de termoficare, ori chiar pe sub scãri de bloc.

„Chiar dacã intenþionãm sã mutãm sediul Poliþiei Locale pânã la iarnã, în clãdirea fostului Comisariat, adãpostul va funcþiona tot acolo unde a fost ºi anii trecuþi”, a declarat viceprimarul municipiului Petroºani, Dorina Niþã. De precizat,

însã, cã adãpostul poate fi folosit doar noaptea, pe perioade scurte de timp, iar capacitatea acestuia este de 3 locuri. În caz de nevoie, însã, oamenii strãzii pot fi „cazaþi” ºi în alte locaþii pentru a fi feriþi de gerul iernii.

vitãþi recreative. Noi nu dispunem de un lac, noi avem ape curgãtoare ºi pânã în momentul de faþã preocuparea noastrã este de a conserva cursurile acestor râuri ºi pârâuri aflate pe teritoriul municipiului Petroºani deoarece principala noastrã problemã o reprezintã poluarea cursurilor acestor ape cu tot felul de deºeuri menajere ºi de altã naturã, astfel cã prin Serviciul de Administrare a Domeniului Public ºi Privat al primãriei ne deplasãm periodic pentru a curãþa cursurile acestor râuri ºi malurile aferente”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani. Smedjebacken se gãseºte în partea centralã a Suediei, în sudul districtului Dalarna. Municipiul, care numãrã 10.715 locuitori, a

devenit, în anul 1990, unul dintre municipiile ecologice din Suedia. În cadrul Proiectului „EU-Villages-meeting points for citizens in Europe („Oraºe în Europapuncte de întâlnire pentru cetãþeni europeni”), derulat între 2006-2008, la care municipiul Petroºani a participat, alãturi de Smedjebacken ºi alte 2 oraºe din Cipru ºi Irlanda, s-au pus bazele colaborãrii între municipiul nostru ºi cel suedez. Astfel, înfrãþirea reprezintã dorinþa reprezentanþilor autoritãþilor locale de a întãri ºi diversifica domeniile de colaborare stabilite deja prin acest proiect. Prin HCL 342/20.12.2007 s-a aprobat Acordul de înfrãþire între municipiile Petroºani ºi Smedjebacken, iar înfrãþirea oficialã a avut loc, în cadru festiv, cu participarea reprezentanþilor autoritãþilor locale implicate, în 03.03.2010, la Petroºani.

14 Program & Horoscop

10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Minunile naturale ale Europei 12:00 Cãlãtor pe viaþã 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România (r) 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Interes general 19:45 Sport

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 La volan 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Mireasã pentru fiul meu 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 America în carantinã 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dispozitivul groazei 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Hancock 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead: Invazia zombi 0:00 Las fierbinþi (r)

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa câºtigaþi nesperat de bine într-o afacere. S-ar putea sã vi se propunã o colaborare. Refuzaþi, pentru cã partenerul de viaþã ar putea sã vã reproºeze cã neglijaþi familia. Spre searã, vã simþiþi bine alãturi de prieteni.

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de povestiri 0:00 Îngeri

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Europa League 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:30 Digi Sport Special 16:15 ªtirile Digi Sport 16:30 Rezumat Spania 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Pot sã aparã schimbãri importante pe plan profesional ºi social. La serviciu, ieºiþi în evidenþã cu idei apreciate de ºefii ºi colegi. Dupã-amiazã este posibil sã mergeþi împreunã cu prietenii la o petrecere. Fiþi cumpãtat, ca sã nu aveþi probleme de sãnãtate.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Sunteþi într-o formã intelectualã foarte bunã, care vã influenþeazã favorabil relaþiile cu cei din jur. Puteþi avea succes în toate activitãþile legate de familie ºi în afaceri. Stabiliþi-vã clar prioritãþile, ca sã nu pierdeþi vremea. Ascultaþi ºi pãrerile altora. 9:45 Destine împlinite (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite

23 iulie *** 22 august Pe plan social ºi material aveþi un succes neaºteptat. Profitaþi de ºansele care vã ies astãzi în cale, dar sã aveþi rãbdare ºi sã nu forþaþi norocul. Dupã-amiazã este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã. Este o deplasare în interes personal.

Dupã o perioadã mai dificilã pe plan financiar ºi sentimental, astãzi aveþi un succes nesperat. Climatul general vã este favorabil. Nu vã susþineþi opiniile cu prea multã insistenþã, pentru cã riscaþi sã vã dezamãgiþi prietenii!

23 august *** 22 septembrie S-ar putea sã aparã schimbãri interesante, de naturã sã vã aducã multe satisfacþii. Sociabilitatea ºi forma intelectualã în care vã aflaþi vã favorizeazã succesul pe plan social ºi profesional.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Se pare cã azi vã reuºesc toate ºi sunteþi tentat sã credeþi cã nimic nu vã poate sta în cale. Aveþi ocazia sã obþineþi câºtiguri nesperate. Relaþiile cu persoana iubitã sunt excelente. Nu refuzaþi ajutorul unui prieten apropiat.

Dimineaþa intervin evenimente neaºteptate, care vã dau programul peste cap. Este posibil sã vã vinã în vizitã musafiri din altã localitate. Pãstraþi-vã calmul. O persoanã mai în vârstã din familie vã ajutã cu sfaturi.

23 noiembrie *** 20 decembrie

*** 20 ianuarie

Dacã vi se propune o colaborare, nu refuzaþi, pentru cã puteþi sã câºtigaþi bine. Vã puteþi ocupa de afaceri, întrucât aveþi ºanse sã aduceþi venituri suplimentare la bugetul familiei.

Dimineaþa sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli neprevãzute, dar cu folos, care vor fi apreciate de familie. S-ar putea ca dupã-amiaza sã vã schimbaþi programul ºi sã vã ocupaþi sãnãtate.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi succes la o întâlnire cu persoane importante. Cei din jur vã apreciazã ideile. Este o zi bunã pentru a vã consolida relaþiile ºi pentru a vã face noi prieteni. Organizaþi-vã programul cu multã atenþie.

21 decembrie

21 februarie *** 20 martie Este posibil sã vi se propunã un nou loc de muncã sau sã intraþi într-o afacere. Analizaþi cu atenþie toate avantajele ºi dezavantajele, înainte de a lua o decizie. Ar fi bine sã cereþi sfaturi.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

Tineri reþinuþi pentru tâlhãrie, violare de domiciliu ºi tãinuire oi tineri din D Hunedoara de 19 ani ºi respectiv 20 de ani, au intrat în vizorul organelor de cercetare penalã, dupã ce anchetatorii au stabilit cã aceºtia sunt autorii tâlhãriei din noaptea de 23 spre 24 septembrie asupra unui bãrbat în vârstã de 71 de ani.

personal unul din telefoanele sustrase de la partea vãtãmatã. Ulterior, suspectul a luat legãtura cu cel de-al doilea inculpat, cãruia i-a dat douã telefoane mobile pentru a le comercializa, acesta din urmã valorificându-le, deºi cunoºtea faptul cã acestea proveneau din sãvârºirea infracþiunii de tâlhãrie.

În fapt, cei doi au pãtruns, fãrã drept, prin forþarea uºii de acces, având faþa mascatã ºi purtând pe mâini mãnuºi, în locuinþa unui bãrbat de 71 de ani, din Hunedoara, de unde, profitând de faptul cã partea vãtãmatã locuia singurã ºi suferea de un handicap locomotor, i-a sustras trei telefoane mobile. Întrucât bãrbatul a încercat sã opunã rezistenþã ºi sã strige dupã ajutor, unul dintre atacatori l-a agresat fizic, dupã care a pãrãsit locuinþa. În urma loviturilor aplicate, partea vãtãmatã a suferit leziuni care au necesitat 1-2 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Dupã comiterea faptei, unul dintre cei doi inculpaþi a folosit în interes

Vânzãri

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645, 0726.463.456

În urma probatoriului administrat, unul dintre inculpaþi este cercetat pentru comiterea infracþiunilor de tâlhãrie ºi violare de domiciliu, în timp ce celãlalt este cercetat

pentru comiterea infracþiunii de tãinuire. Cei doi au fost prezentaþi Judecãtoriei Hunedoara, care a emis, pe numele acestora, mandate de arestare preventivã pentru 29 de zile. Cei doi bãrbaþi au fost depuºi în Centrul de Reþinere ºi Arestare Preventivã din cadrul I.P.J. HUNEDOARA.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

16 Anchetã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 8 Octombrie 2013

Mãrire ºi decãdere…

De dupã gratii, Alin Simota este tot mai sãrac! ânã va reuºi sã P iasã din închisoare – fie printr-o sentinþã cu

câºtigat sute de miliarde de lei vechi, pe diverse domenii de activitate. De asemenea, s-a asociat ºi cu Toni Greblã, fost prefect PSD de Gorj ºi director al Patromin. ªi, dacã tot avea suficienþi bani, a fãcut pasul cãtre politicã. În 2008 s-a înscris în PNL ºi a candidat pentru funcþia de primar al municipiului Petroºani. Nu a reuºit sã îl învingã pe Tiberiu Iacob – Ridzi, dar a creat în schimb un imens scandal în jurul numelui lui. A ajuns, însã, consilier judeþean ºi a început afacerile cu banii statului pe lucrãri licitate… cu Consiliul Judeþean ori cu administraþiile locale. În 2012 trece în politica localã, ca ºi consilier la Petroºani, iar anul acesta din politicã a ajuns direct în arest cu acuzaþii grave la adresa lui.

suspendare a executãrii pedepsei, fie la finalul executãrii pedepsei pe care o va primi pentru faptele grave pentru care a fost trimis în judecatã, fostul miliardar de top 300 va rãmâne fãrã bunuri. Patrimoniul firmelor pe care le administra este scos la licitaþii de cãtre lichidatorii firmelor sale. Vinovat sau nu de toate grozãviile de care a fost acuzat de procurorii DIICOT, pentru care a fost ºi trimis în judecatã, Alin Simota este cu siguranþã mult mai sãrac. S-au dus vremurile în care patrona un adevãrat imperiu financiar, care l-a propulsat în topul celor mai bogaþi români. Acum este aproape scãpãtat, cu firmele în insolvenþã sau faliment ºi cu bunurile scoase la mezat. Nu numai blocul sãu deþinut în zona Spitalului de Urgenþã Petroºani este scos la licitaþie în contul creditului contractat la o bancã ºi nerambursat, ci ºi bunuri ce au aparþinut firmelor sale altã adtã cu contracte avantajoase, respectiv Simar SRL, ori Atomis International Prod. Lichidatorul judiciar al societãþii Atomis vinde prin licitaþie publicã, în data de 11 octombrie mai multe autoturisme ºi autoutilitare ce au aparþinut firmei ex-miliardarului Alin Simota. De asemena, în data de 18 octombrie urmeazã licitaþia pentru mai multe clãdiri ºi terenuri, care au aparþinut SC Atomis Internaþional Prod SRL, printre care ºi o garsonierã în Petroºani, o casã în municipiul Deva ºi un chioºc situat în incinta Stadionului Jiul Petroºani. Situaþia firmei este atât de gravã, încât lichidatorul încearcã, aºa cum se spune, sã scoatã bani ºi din piatrã seacã, adicã vinde tot ce

poate: canapele, fotolii, televizoare, uscãtor mâini, maºinã de cafea, cuptor electric sau aparaturã audio. Datorii cãtre diverºi creditori, dar ºi la bugetul de stat are ºi SIMAR SRL, firmã care a contractat ºi creditul pentru construcþia blocului de locuinþe de lângã spital. Licitaþia organizatã la finele lunii trecute a fost reprogramatã pentru data de 14 octombrie, dupã ce nimeni nu a fost interesat de imobilul cu 28 de apartamente (7 pe etaj), 19 garaje ºi 16 boxe. Preþul de pornire a licitaþiei este de 5.280.000 lei, exclusiv T.V.A.

ãrire ºi decãdere

Alin Simota este considerat unul dintre cei mai controversaþi oameni de afaceri din judeþul Hunedoara. ªi-a început afacerile cu "micul comerþ de frontierã", adicã cu biºniþã în termeni mai puþin romanþaþi, dar în timp lucrurile s-au schimbat, iar afacerile s-au dezvoltat. S-a asociat cu oameni influenþi împreunã cu care a dezvoltat afaceri profitabile,

cel puþin pentru el, ºi aºa a reuºit sã ajungã în topul celor mai bogaþi oameni de afaceri din þarã. Alin Simota este singurul afacerist din judeþul Hunedoara care a prins mai multe ediþii din Top 300 Capital în ceea ce priveºte averea sa, pe care ºi-a câºtigat-o în bunã parte în urma contractelor profitabile derulate cu companiile din sectorul energetic. Lista firmelor sale este lungã ºi patronul clubului de fotbal "Jiul" Petroºani a ºtiut sã se înconjoare de oameni influenþi, chiar dacã între timp unele dintre afacerile lui au picat. El a deþinut sau deþine pãrþi sociale în diverse firme înfiinþate împreunã cu fostul director general al Electrica, Lucian Boghiu, care a fost ºi naºul sãu de cununie, dar ºi cu fostul prefect PSD de Gorj Toni Greblã. Simota a derulat relaþii comerciale atât în industria minierã, cât ºi pe piaþa de energie. Simota a intrat ºi în afaceri pe piaþa minierã, a derulat contracte profitabile cu Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, transformatã ulterior în SNH, prin firmele sale, prin care a

cuzat de fapte extrem de grave

Rãmas ºi fãrã susþinere politicã dupã ce a fost ridicat de mascaþi, Alin Simota ajunge din miliardar inculpat, iar la finele lunii septembrie a fost trimis în judecatã de procurorii DIICOT, alãturi de alte 13 persoane. Toþi sunt acuzaþi de sãvârºirea infracþiunilor de constituire a unui grup infracþional organizat, lipsire de libertate, ºantaj în formã continuatã, cãmãtãrie în formã continuatã, trafic de persoane în formã continuatã, înºelãciune cu consecinþe deosebit de grave în formã continuatã, fals în declaraþii în formã continu-

atã, instigare la vãtãmare corporalã gravã, fiind sesizatã Curtea de Apel Alba Iulia, ca instanþã competentã. Procurorii de crimã organizatã au stabilit cã grupul organizat era structurat în paliere de comandã ºi execuþie, specializat în ºantaje, sechestrãri de persoane, „bãtãi la comandã”, cãmãtãrie, iar activitãþile acestuia au fost favorizate ºi de cãtre ofiþeri de poliþie judiciarã din cadrul I.P.J. Hunedoara. În acest dosar extrem de complex sunt nu mai puþin de 16 persoane vãtãmate, care au avut nevoie de 60 - 100 de zile de îngrijiri medicale. Pe de altã parte, mai spun procurorii din anul 2008 membrii grupãrii au fost implicaþi ºi în comiterea mai multor infracþiuni de înºelãciune în dauna unor firme de asigurãri, fiind îndrumaþi în acest sens de complici angajaþi în sistem. Prejudiciul creat astfel a fost de 400.000lei ºi 100.000 euro, în cauzã fiind dispuse mãsuri asiguratorii. Iar ca banii intraþi în conturile grupãrii sã fie cât mai mulþi, s-a ajuns ºi la cãmãtãrie, împrumuturile fiind acordate cu o anumitã dobândã lunarã sau sãptãmânalã, de pânã la 20 %. În cazul în care datornicii nu plãteau dobânzile solicitate, asupra lor se exercitau acte de violenþã verbalã ºi fizicã, fiind deposedaþi de bunuri mobile sau imobile ºi sume de bani, sau trimiºi forþat la muncã, în Libia, au spus reprezentanþii DIICOT. Dosarul se aflã pe rolul magistraþilor de la Curtea de Apel Alba Iulia, cu termen de judecatã în data de 15 octombrie. Car men COSMAN