CVJ NR. 466, LUNI 7 OCTOMBRIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 466

Cronica Vãii Jiului Luni, 7 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Scandal în club cu beizadele

Mama fãrã suflet va afla pedeapsa astãzi >>> PAGINA PAGINA A 3-A

Zeci de producãtori ºi mii de participanþi la târgul de produse tradiþionale >>> PAGINILE PAGINILE 8-9

Sindicaliºtii politicieni trãdeazã partidul sau trãdeazã minerii? >>> PAGINILE PAGINILE 10-11 10-11

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI Pensionarii din sistemul minier care nu ºi-au ridicat drepturile cuvenite pentru

ANUL 2012

M

ai mulþi tineri, printre care fiul unei doamne consilier judeþean ºi cel al fostului inspector general din învãþãmânt, s-au scandalizat într-un club din Petroºani ºi au fost conduºi de poliþiºti la sediu. Nu e pentru prima datã când aceste „beizadele” ajung sã dea declaraþii la poliþie, noaptea, iar surse din anturajul lor susþin cã acum câteva sãptãmâni au provocat un scandal monstru într-o benzinãrie din localitate. >>> PAGINA A 3-A

(gratuitãþi energie electricã), se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), NUMAI PÂNÃ în data de 24.12.2013.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA”

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr.

14, tel. 0734.779.423, fax.

0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr.

11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

Scandal în club cu beizadele M

ai mulþi tineri, printre care fiul unei doamne consilier judeþean ºi cel al fostului inspector general din învãþãmânt, s-au scandalizat într-un club din Petroºani ºi au fost conduºi de poliþiºti la sediu.

Nu e pentru prima datã când aceste „beizadele” ajung sã dea declaraþii la poliþie, noaptea, iar surse din anturajul lor susþin cã acum câteva sãptãmâni au provocat un scandal monstru într-o benzinãrie din localitate.

Diana MITRACHE Carmen COSMAN Vineri seara, Daniel, fiul consilierului judeþean PP-DD, Dorina Pleºcan, a ajuns la poliþie, în urma unei altercaþii cu un grup de tineri în care se afla ºi fiul lui Alexandru Lãutaru, fostul ºef al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara.

Potrivit celor de la clubul Keops, tinerii au devenit violenþi ºi, la un moment dat au început sã arunce cu obiectele pe care le gãseau în curtea localului. Nu a durat mult, iar angajaþii clubului au chemat poliþia. „Noi am sunat dupã poliþie, pentru cã unul dintre ei, fiul lui Lãutaru, a luat o ladã ºi a aruncat-o în în curtea localului. Atunci am considerat cã cear-

ta lor a degenerat ºi, pentru cã nu sunt la primul incident niciunul dintre ei, am chemat poliþia. Au dat apoi declaraþii, cã au fost luaþi la sediu”, spun angajaþii clubului.

Poliþiºtii i-au sancþionat contravenþional pentru tulburarea liniºtii publice.

Nu este pentru prima datã când cei doi copii de bani gata provoacã astfel de scandaluri în public.

Surse din anturajul lor susþin cã, în urmã cu câteva sãptãmâni, unul dintre ei a provocat un alt scandal întro benzinãrie din Petroºani.

A

cuzã poliþiºtii de agresiune Daniel Pleºcan susþine cã a fost bãtut chiar în sediul poliþiei de cãtre poliþistul care

ar fi trebuit sã îi ia declaraþia ºi care se fãcea cã se împiedicã, pentru ca imediat sã-l loveascã în abdomen sau în zona ficatului. „M-au luat din faþã de la la non – stop (n.r. un magazin de lângã clubul unde s-a întâmplat altercaþia), m-au bãgat în maºinã ºi mau dus la Poliþie. În sediul poliþiei, poliþistul respectiv se fãcea cã se împiedicã ºi mã lovea cu piciorul. M-a calcat intenþionat pe mânã, i-am spus cã sunt operat ºi mi-a spus cã suferã! Am martori care au auzit când strigam ºi le spuneam sã nu mai dea în mine, cã nu-s pe timpul comuniºtilor. Erau mai mulþi politiºti în birou, dar niciunul nu a intervenit. M-a lovit în burtã, la ficat”, susþin Daniel Pleºcan (24 de ani). Deºi a refuzat sã dea vreo declaraþie, cel puþin în acel moment, acesta a fost þinut în sediul poliþiei de la 3 noaptea, pânã la ora 14 a doua zi, când a venit avocatul sãu ºi doar atunci au fost de acord sã-l elibereze. Pleºcan este decis sã-i facã plângere poliþistului pentru agresiune atât la IPJ

Hunedoara, cât ºi la Ministerul de Interne, dar spune cã îl va da ºi în judecatã. Fiul consilierului judeþean Dorina Pleºcan s-a prezentat ieri la Spitalul de Urgenþe Petroºani, iar diagnosticul stabilit de medici este “contuzie metacarp drept, echimozã unicã deltoid anterior, contuzie abdominalã superioarã dreaptã. Afirmativ agresiune”.

C

ercetãri încruciºate

Pe de altã parte, Adriana Voinea, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara, a precizat cã “dacã acesta considerã cã i-au fost lezate drepturile poate face plângere atât la Inspectoratul de Poliþie

Mama fãrã suflet va afla pedeapsa astãzi ama fãrã suflet M îºi aºteaptã pedeapsa. Sãptãmâna trecutã, pe rolul Tribunalului Hunedoara s-a judecat cauza Ceciliei Vormair, tânãra din Petroºani care în luna mai ºi-a aruncat copilul la tomberon.

Aceasta îºi va afla pedeapsa în cursul acestei zile (luni-n.r.), în dosarul în care este acuzatã de tentativã de omor calificat.

Magistraþii Tribunalului Hunedoara au amânat pronunþarea în acest dosar

pentru data de ºapte octombrie. Procurorii au stabilit cã femeia a nãscut singurã, la domiciliul sãu din Petroºani, în data de 23 mai, în intervalul orar 6:00 – 7:00.

Dupã ce a adus pe lume copilul, petroºãneanca l-a înfãºurat în mai multe haine ºi într-o pungã din plastic, apoi l-a aruncat într-un container de gunoi, de pe strada Saturn. Ulterior, aceasta s-a întors la domiciliu ºi a ºters urmele naºterii. Nou-nãscutul a fost gãsit din întâmplare, de cãtre lucrãtorii de la Salubritate, pe strada

Saturn, ºi a fost transportat la spital, unde medicii au stabilit cã a suferit doar o uºoarã hipotermie.

Cecilia Maria Vormair a nãscut singurã în apartamentul închiriat împreunã cu concubinul ei pe strada Saturn din cartierul Aeroport.

Cînd a simtit cã i-a venit sorocul, femeia a plecat din pat de lîngã iubitul ei, taximetrist în Petrosani, a mers într-o camerã alãturatã si a nãscut. Cu o foarfecã a tãiat cordonul ombilical si fãrã sã se gîndeascã la viata bebeluºului, l-a aruncat în

gãleata de gunoi dupã ce în prealabil îl înfãsurase în mai multe haine si într-o pungã din plastic. Si-a luat pe ea

al Judeþului Hunedoara, cât ºi la Parchet”.

Numai cã, aceasta mai spune cã ºi Pleºcan este cercetat la rândul sãu pentru sfidarea organelor judiciare, lovire ºi alte violenþe. “Poliþiºtii au fost sesizaþi de agentul de pazã cu privirela producerea altercaþiei, iar echipa operativã care s-a deplasat la faþa locului a stabilit cã acesta a provocat altercaþia. Împreunã cu alte trei perosane a fost condus la sediul Poliþiei Petroºani, dar pe drum a adresat cuvinte jignitoare ºi ameninþpri cu acte de violenþã, drept pentru care a fost nevoie de imobilizarea ºi încãtuºarea lui, conform procedurilor”, a mai spus sursa citatã anterior.

un hanorac cu glugã si s-a dus la containerul de gunoi din apropiere unde a aruncat copilul fãrã sã aibã nici o remuscare.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

Efectele frigului au început sã aparã

T

oamna care ºi-a fãcut deja apariþia ºi mai ales frigul din ultimele zile îºi fac simþitã tot mai mult prezenþa. Astfel putem observa tot mai multã lume cu stare gripalã sau de guturai. Deºi pare o boalã banalã, cu o duratã normalã de numai 6-7 zile, gripã trebuie tratatã cu foarte mare grijã, pentru a evita complicaþiile.

Monika BACIU

În debutul stãrilor gripale, se bea câte o canã de ceai, din orã în orã, astfel cã toxinele vor fi eliminate prin transpiraþie. În jurul nostru, tot mai multã lume strãnuta, tuºeºte ºi se plânge de dureri în gât. În timp ce gripã se

rãspândeºte, iar numãrul virozelor nu e în descreºtere, nu trebuie sã vã mire cã vã treziþi din senin cã va curge nasul ºi durerile de cap vã chinuie.

Guturaiul este un semn al slãbirii sistemului imunitar, fiind o reacþie a organismului la atacul unor virusuri mai puþin vio-

lenþi decât cei care provoacã gripã. Se datoreazã inflamaþiei mucoasei nazale ºi este favorizat de frig ºi de umezealã. Acesta se mai numeºte ºi rãceala.

Spre deosebire de gripã, simptomele sunt mai blânde, doar cu slãbiciune generalã, pierderea apetitului,

Vaccinul antrigripal, inexistent la medicii de familie

F

ãrã vaccin antigripal. Sezonul rece se apropie cu paºi repezi, iar medicii de familie nu au vaccinul antigripal ºi nici nu ºtiu dacã ºi când îl vor primi.

Monika BACIU “Deocamdatã este o nebuloasã. Nu am primit nimic de la Direcþia de Sãnãtate Publicã, cum cã ar fi vaccin în stoc. Anul trecut s-a început campania, iar apoi s-a retras. Deocmdatã nu ºtim nimic, dar probabil vor fi asigurate în numãr de doze, dar vom vedea cât”, spune Constantin Gheorghiu, medic de familie.

Efectuarea vaccinului antigripal este indicatã de medicii de familie, mai ales în cazul pacienþilor cu probleme de sãnãtate deosebite.

“Este indicat vaccinul antigripal cu specificarea cã tulpina din vaccin este valabilã pentru virusul de anul trecut. În nicio þarã din lume nu se face vaccin pentru virusul actual. De obicei cei care au efectuat vaccinarea nu au avut probleme”, a mai precizat sursa citata. În mod normal, vaccinul antigripal ar trebui sã fie ºi în stocurile farmaciilor

pentru cei care doresc sã îl cumpere ca sã se imunizeze. „În mod normal ar trebui sã se gãseascã la farmacii, dar nu ºtim dacã au achiziþionat acest vaccin.

Dacã este vaccinul chiar este indicat sã îl efectueze ºi aici mã refer la copii ºi la persoanele cu risc, cei cu boli pulmonare, cardiace, diabet, neoplasme ºi copiii”, a mai spus medicul de familie.

Românii vor plãti ºi de 20 de ori mai mult pentru vaccinuri precum cel antitetanos sau cel împotriva tuberculozei, pentru cã statul a închis linia de producþie de la Institutul Cantacuzino din Iaºi.

Ministerul Sãnãtãþii ar fi avut nevoie de 6 milioane de euro sã modernizeze linia de producþie.

gât iritat, strãnut, nas înfundat. Ceaiurile, înainte de toate.

Tratamentul naturist pentru gripã ºi rãceala se bazeazã pe efectele tãmãduitoare ale ceaiurilor ºi diferitelor preparate pe bazã de plante. Nimic chimic, totul natural. Aºadar, primele indicate sunt ceaiurile, dar cãlduþe, nu fierbinþi.

Cele mai bune sunt infuziile din flori de ºoc, tei, potbal, busuioc, sunãtoare, isop, pãtlagina, mentã, barba-popii, coada-ºoricelului, urzicã, lumânãrica,

mãceºe ºi coacãze negre, conuri de hamei ºi scoarþã de salcie. Efectul acestor ceaiuri este mai mare dacã în ele se adãugã puþinã scorþiºoarã ºi piper negru. În debutul stãrilor gripale, se bea câte o canã de ceai, din orã în orã.

Toxinele vor fi elimi-

nate prin transpiraþie.

Chiar dacã toate aceste tratamente fãcute acasã sunt bune ºi naturiste dacã starea de sãnãtate se înrãutãþeºte este de preferat ca fiecare persoanã sã-ºi consulte medicul de familie pentru un tratament adecvat.

Automedicaþia ºi antibioticele, contraindicate în virozele respiratorii

A

utomedicaþia, interzisã. Odatã cu scãderea temperaturilor au apãrut ºi primele viroze respiratorii. Cele mai afectate persoane sunt cele vârstnice dar ºi copiii. Medicii vin cu o serie de recomandãri în acest sens, iar cea mai importantã este deplasarea la medic în cazul în care apar primele simptome ale bolii.

Monika BACIU “Din pãcate iar am fost surprinºi de iarnã. O datã cu începerea anului ºcolar au început ºi necazurile , au apãrut acele viroze cu care noi ne confruntãm an de an.

Recomand evitarea aglomerãrilor mai ales persoanele care sunt bolnave sã evite sã meargã

în locuri aglomerate, pensionarii, mai ales anumite locuri unde de obicei merg pensionarii ºi acolo dacã este o persoanã bolnavã sã evite acele locuri unde sunt multe persoane. La ºcoli este mai greu sã eviþi, dar de la primele simptome, elevii trebuie sã se preinte la medic,

este contraindicatã automedicaþia.

Sunt unele reguli care trebuie respectate ºi asta doar medicul curant poate sã îi sensibilizeze ºi sã îi îndrume”, spune Constantin Gheorghiu, medic de familie.

Simptomele sunt uºor de recunoscut, însã pot fi confundate, motiv pentru care este contraindicatã automedicaþia.

“Simptomele sunt curgerea nasului, strãnutul, tusea, durerile de cap,

musculare, în gât ºi sigur cã automat trebuie luate niºte mãsuri, ceaiuri mai calde, nu fierbinþi, antitermice. Nu trebuie administrat antibioticul decât la indicaþia medicului.

Foarte mulþi trec direct la medicamente puternice, antibiotice puternice, ceea ce este o mare greºealã pentru cã se selecteazã o florã rezistentã ºi atunci când cei care vor avea nevoie nu vor avea cu ce trata”, mai spune sursa citatã.

Contagiozitatea acestor infectii este accentuata si de faptul ca toamna incepe scoala, iar copiii sanatosi intra mai usor in contact cu persoane infectate.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

Copil de 3 ani cãzut în casa liftului

U

n copilaº de 3 ani a ajuns la spital, dupã ce cãzut în casa liftului la Petroºani. Incidentul s-a petrecut sâmbãtã dimineaþã într-un bloc turn din centrul oraºului.

Diana MITRACHE Potrivit celor care au ajuns la faþa locului, cel mic se afla pe lift ºi cãzuse de la etajul VII. Norocul lui a fost cã liftul se afla la etajul IV ºi cel mic a

aterizat pe tavanul ascensorului. Totul a fost posibil, se pare, dupã ce copilul a deschis uºa liftului ºi, într-o fracþiune de secundã în care pãrinþii l-au scãpat din ochi, acesta a pãºit în interior. Se pare cã ascensorul avea o defecþiune ºi

aºa se explicã cum uºa era deschisã. „Noi am ajuns la faþa locului ºi

am constat cã cel mic era pe lift. L-am scos ºi l-am predat unui

Fostul primar al Hunedoarei- trimis la închisoare

F

ostul primar din Hunedoara Ovidiu Hada a primit cinci ani de închisoare cu executare pentru corupþie, în legãturã cu încheierea în mod nelegal a unor achiziþii publice. ªi fostul viceprimar al municipiului Hunedoara Nicolae Robert Dan a primit 3 ani de închisoare, Daniela Arieta Cãpâlna (ºef serviciu buget finanþe-contabilitate în cadrul primãriei) - 3 ani închisoare, Ioan Þiplea (fost angajat în primãrie la Compartimentul Achiziþii Publice) - 5 ani închisoare.

Maximilian GÂNJU Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie le-a respins recursurile celor patru inculpaþi ºi a menþinut sentinþa datã de Curtea de Apel Alba Iulia pe 3 octombrie 2012.

Fostul primar Ovidiu Marius Hada a fost trimis în judecatã de procurorii DNA în iunie 2011, pentru trei infracþiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacã funcþionarul pub-

lic a obþinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, ºi cinci infracþiuni de complicitate la infracþiunile de conflict de interese, iar Nicolae Robert Dan de douã infracþiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacã funcþionarul public a obþinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, ºi cinci infracþiuni de complicitate la infracþiunile de conflict de interese. În

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

acelaºi dosar, au mai fost deferiþi justiþiei pentru fapte similare ºeful Serviciu buget, finanþe, contabilitate din cadrul Primãriei Hunedoara Daniela-Arieta Cãpâlna ºi inspectorul Ioan Þiplea de la Compartimentul Achiziþii Publice. Procurorii susþin

cã, în anul 2009, Primãria Municipiului Hunedoara a încheiat cinci contracte de achiziþii publice (în principal servicii de consultanþã ºi închiriere de utilaje) de la SC Aris Mondo Consulting SRL, firmã controlatã de cãtre Ioan Þiplea. DNA preciza cã firma beneficiarã

Vine iarna ºi pentru ºoferi

C

hiar dacã legea nu menþioneazã o datã de la care ºoferii sã-ºi echipeze maºinile cu anvelope de iarnã, acest lucru trebuie fãcut deja. Poliþiºtii îi atenþioneazã pe ºoferi.

Luiza ANDRONACHE Poliþiºtii de la Circulaþia Rutierã împart în trafic în aceste zile materiale informative privind obligativitatea schimbãrii anvelopelor de varã cu cele de iarnã. De altfel, conducãtorii auto se gândesc deja sã-ºi echipeze maºinile, pentru cã sãptãmâna trecutã am avut parte de câteva zile cu ninsoare ºi polei. “ Prudenþa este cuvântul de ordine. Nu existã o datã calendaristicã de la care, potrivit legii, sã fim obligaþi

sã dotãm autoturismul cu anvelope de iarnã, ci legea prevede clar ca în condiþii de iarnã, carosabil acoperit cu zãpadã, gheaþã sau polei, sã facem acest lucru”, a precizat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.

Cei mai mulþi ºoferi au anvelopele de anul trecut ºi sperã sã se foloseascã de ele ºi în aceastã iarnã Aceastã reglementare, vizavi de obligativitatea de a avea anvelope de iarnã în condiþii de gheaþã, zãpadã sau polei, a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2011, însã nu face referire

echipaj de ambulanþã”, spun pompierii care l-au scos pe copil.

Copilul a suferit câteva rãni, dar medicii care l-au preluat în secþia de primire a urgenþelor, spun cã nu avea rãni grave.

Totuºi, copilul a ajuns la secþia ATI, unde a rãmas internat, pentru cã i s-au fãcut mai multe investigaþii medicale ºi abia dupã primirea rezultatelor analizelor i se va pune un diagnostic final.

a contractelor nu avea personal specializat angajat pentru efectuarea de consultanþã tehnicã ºi economicã ºi nici nu deþinea utilaje pentru închiriere. Cei patru condamnaþi mai au pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia un alt dosar, în care au fost trimiºi în judecatã de DNA pentru fapte similare. cu exactitate la datã, adicã de când ar trebui sã ne încãlþãm maºina de iarnã.

Conform reprezentanþilor Poliþei Rutiere, nu ar fi nicio problemã dacã ºi în luna decembrie s-ar circulã cu anvelope de varã atâta timp cât vremea de afarã este caldã ºi nu ninge. Însã, dacã circulãm într-o zonã unde este zãpadã ºi îngheþ ºi avem încã anvelope de varã, dacã ne opreºte vreun echipaj de poliþiei, atunci putem lua amendã.

Conform site-ului Administraþiei Naþionale de Meteorologie, urmãtoarele sãptãmâni aduc vreme din ce în ce mai rece în toatã þara, aºa cã, în curând, nu ar fi exclus sã avem iarnã adevãratã, mai ales dupã episodul de sãptãmâna trecutã, miercuri, când în Valea Jiului a nins pentru prima datã.

6 Actualitate

P

este 1.000 de liceeni ai Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” din Petroºani au un cabinet de informaticã modern ºi dotat cu toatã aparatura necesarã.

Acest lucru a fost posibil, dupã ce liceenii de aici au primit o donaþie tocmai din Germania.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

Aparaturã informaticã de la nemþi infromaticã, aºa cum e normal, într-un cabinet nou-nouþ. Ei au primit

calculatoare, monitoare, o imprimantã ºi aparaturã de proiecþie,

toate graþie unor oameni de bine din Germania.

Elevii de la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida pot sã îºi desfãºoare ora de

Lista bolilor pentru care nu vã mai puteþi interna în spitale

M

inisterul Sãnãtãþii a publicat patru documente care detaliazã teoretic în ce va consta pachetul de servicii medicale de bazã oferit în spital, în policlinici, la medicul de familie ºi în cadrul asistenþei medicale primare.

Tot ce înseamnã medicina de urgenþã va intra în acest pachet de bazã. Pachetul de bazã va fi gratuit atît pentru cei care-ºi plãtesc contribuþia la stat, cît ºi pentru cei care nu o plãtesc. Ministerul Sãnãtãþii a publicat o listã negativã de peste 300 de diagnostice pentru care se solicita spitalelor sã reducã gradual internãrile.

Printre aceste diagnostice se numãrã: pneumoniile virale, diabetul de tip 2 necomplicat, ateroscleroza cerebralã, diverse afecþiuni cardiace, astmul, ulcerul necomplicat ºi alte afecþiuni gastrice necomplicate, hepatitã alcoolicã sau osteoartroza.

Cea mai importantã propoziþie din documentul publicat de Ministerul Sãnãtãþii ºi intitulat “Pachet Spital” face referire la faptul cã “în patologia internatã în spitalele din România sunt în continuare o serie de afecþiuni a cãror rezolvare poate fi realizatã prin alte tipuri de servicii decît internãri în secþii de

acuþi”. Observaþia este corectã ºi destule dintre cazurile internate în spitale, în special în secþiile non-chirurgicale, ar putea fi foarte bine tratate la medicul de familie sau în ambulator, rezultînd o economie semnificativã.

Deºi în cazul acestui document exprimarea nu este îndeajuns de clarã, pînã la apariþia unor precizãri din

partea autoritãþilor se poate concluziona cã pachetul de bazã va cuprinde la nivelul spitalului urmãtoarele: spitalizarea de zi, care nu dureazã mai mult de 12 ore ºi se realizeazã de obicei pentru investigaþii/ tratamente invazive, cu potenþial de risc sau care nu pot fi realizate în ambulatoriu din

cauza lipsei medicilor sau a aparaturii.

Printre acestea sunt enumerate radioterapia, chimioterapia (dar nu pe o duratã mai mare de 6 ore), dializa, terapia complexã pentru pacienþii cu afecþiuni psihiatrice, intervenþii chirurgicale care nu necesitã o internare mai mare de 12/24 ore; în cazul spitalizãrii continue se înþelege, din documentul publicat pe site-ul Ministerului Sãnãtãþii (dar acesta necesitã clarificãri suplimentare!), cã în pachetul de bazã vor fi incluse bolile “pentru care prin serviciile

prespitalicesti existente nu se poate realiza rezolvarea cazurilor”. Înþelegem din aceastã formulare cã pachetul de bazã va include toatã gamã largã a bolilor care necesitã spitalizare.

Ministerul Sãnãtãþii este dator sã ofere clarificãri suplimentare.

Este apoi enumerata o listã de peste 300 de diagnostice pentru care

se solicita spitalelor sã reducã gradual internãrile, aceste diagnostice putînd fi tratate ºi în afara spitalului. Multe dintre acestea sunt afecþiuni uºoare (precum obezitatea datoratã excesului caloric, tulburãri de adaptare, cefalee, conjunctivita cronicã, otite, rînite, hemoroizi etc.) folosite de obicei de spitale pentru a-ºi mãri încasãrile de la CNAS. Printre bolile mai cunoscute trecute pe aceastã aparentã lista negativã se numãrã: pneumoniile virale, diabetul de tip 2 necomplicat, ateroscleroza cerebralã, cardiomiopatii ischemice ºi boli valvulare, astmul, ulcerul necomplicat, hepatitã alcoolicã ºi pancreatita alcoolicã, osteoartroza, diareea ºi infecþiile intestinale, hepatitele virale tip B ºi C, tiroidita autoimunã, bronºite ºi BPOC, gastroenterite, colecistita cronicã, coxartroza, gonartroza, osteoporoza posmenopauza, infecþii urinare cu localizare nespecificatã, fracturi multiple de coaste.

Toate aceste boli vor putea fi tratate gratuit, în cadrul numãrului de consultaþii precizat în pachetul de bazã din ambulator, dar doar în clinicile ambulatorii.

Acum, conducerea ºcolii spune cã donaþia a venit exact la timp ºi le va fi de foarte mare ajutor copiilor de liceu. „Am luat legãtura în Germania, la o universitate din Mosbach, cu directorul economic Sigfried Glier, care a avut bunãvoinþa sã ne sprijine cu doatarea cu 50 de calculatoare. Ele nu sunt noi, în schimb, pentru noi sunt foarte bune. În afarã de acestea, am mai primit 18 monitoare plate, douã imprimante pe care le folosim la ºcoalã, un videoproiector ºi un retroproiector ºi multe alte materiale pe care acum le folosim”, a spus Zina Galeº, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida”.

Acesta este un prim proiect ce a fost implementat la ºcoala din Petroºani, iar nemþii au promis cã vor mai fi prezenþi ºi cu alte ocazii. Nemþii nu au cerut nimic în schimb, decât

sã le vadã funcþionale. „E pentru prima datã când am obþinut bunãvoinþa unor oameni din Uniunea Europeanã, cu singura promisiune cã aceste calculatoare vor fi puse în uz ºi, ca dovadã, le-am ºi montat deja ºi sunt folosite ºi încercãm sã pãstrãm legãtura cu dânºii, sã reuºim sã atragem ºi din alte zone materiale didactice care ne vor fi de folos”, a mai adãugat Zina Galeº.

Peste 1.000 de tineri liceeni vor trece prin acest cabinet nou-nouþ ºi vor avea ocazia sã aplice practic cunoºtinþele dobândite la orele de informaticã.

Diana MITRACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

M

asã festivã pentru dascãli.

Dascãlii sunt cei care ne cãlãuzesc paºii spre o carierã, ei sunt cei care stau alãturi de elevi ºi tot ei sunt cei care ne-au ajutat pe toþi sã învãþãm sã scriem ºi sã ajungem adulþii de astãzi.

Pentru asta municipalitatea macheazã în fiecare an aºa cum se cuvine aceastã zi dedicatã profesorilor.

Administraþia localã din capitala Vãii Jiului îi va serba pe profesori în data de 10 octombrie, atunci când va avea loc o masã

Masã festivã pentru dascãlii din Petroºani

festivã.

“Aºa cum am pregãtit ºi în anii trecuþi, vom organiza o masã festivã pentru toate cadrele didactice din municipiul Petroºani ºi

Cât ºi ce consumã locuitorii judeþului Hunedoara

C

onform calculelor rezultate în urma statisticilor efectuate pe populaþia mai multor judeþe, printre care ºi judeþul Hunedoara, în medie, anual, un om consumã nu mai puþin de 120 de kilograme.

Nu degeaba la multe dintre evenimentele organizate în România, oaspeþii sunt întâmpinaþi cu sare ºi pâine.

Potrivit datelor statistice, pâinea este alimentul de bazã al românilor. Cum s-ar spune, nicio masã fãrã pâine.

“Cele mai reprezentative date statistice privind consumul mediu lunar privind produsele alimentare se referã la consumul

personalul auxiliar. În data de 10 octombrie vom face acest lucru, la Hotel Rusu ºi cu aceastã ocazie vom premia 15 cadre didcatice care anul acesta au ieºit la

Punctele de salvare montanã din Straja ºi Retezat sunt nefuncþionale

pensie. În jur de 700 de persoane vor participa în total la petrecere. κi vor sãrbãtori ziua împreunã, toþi odatã, sala este foarte mare, încap ºi în plus acesta este scopu, de a-i aduce împreunã ºi a sãrbãtori toþi aceastã zi importantã pentru ei”, a declarat primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Pentru acþiunile derulate cu ocazia Zilei Educatorului municipalitatea de la Petroºani a alocat suma de 63 de mii de lei. Ziua Internaþionalã a Profesorilor se sãrbãtoreºte pe 5 octombrie din anul 1994.

UNESCO a ales aceastã zi

Punctele de permenanþã Salvamont atât din zona centralã a Retezatului cât ºi din Straja, sunt retrase cu data de 20 septembrie. La acest moment, nu se mai face permanenþã în niciunul din puncte pânã la începerea sezonului, doar la sfârºit de sãptãmânã la solicitarea vreunui grup sau a

N

ici la Straja ºi nici în Retezat, nu mai funcþioneazã niciun punct de intervenþie Salvamont.

Salvatorii montani activeazã voluntar, în week-end-uri, doar la solicitãrile importante. “ de pâine, respectiv, în medie, în anul 2012, o persoanã a consumat 10, 3 kg de pâine, 1, 1 kg carne de porc, 1, 6 kg carne de pasãre, 1, 3 kg preparate din carne ”, a declarat Ionel Dorel Braºovan, director executiv Direcþia Judeþeanã de Statisticã Hunedoara.

Cu alte cuvinte, o persoanã consumã, în medie într-un an nu mai puþin de 120 de kilograme de pâine, peste 13 kilograme de carne de porc, 19 de pasãre, aproape 170 de ouã în doar 12 luni ºi peste 75 de litri de lapte. La capitolul mere ºi pere, de exemplu, românii consumã doar 18 kilograme pe

an. În ceea ce priveºte consumul de lichide, ºi aici vorbim de bãuturi alcoolice, o persoanã consumã, pe an, peste 13 litri de vin, 14 litri de bere ºi aproximativ 4 litri de þuicã. Aceste statistici au fost efectuate de direcþiile judeþene de statistica, la nivelul judeþelor Hunedoara, Mehedinþi, Olt, Dolj, Gorj, Timiº, Arad ºi Caraº-Severin.

Luiza ANDRONACHE

pentru celebrarea dascãlilor din toatã lumea, cu scopul de a asigura îndeplinirea nevoilor educaþionale ale tuturor ºcolarilor ºi de a mobiliza sprijinul pentru profesori.

Monika BACIU

unei activitãþi de masã care sau putea întâmpla în cele douã masive, Vâlcan ºi Retezat”, nea declarat George Resiga, ºef Salvamont Lupeni.

De altfel, aceastã situaþie se datoreazã faptului cã salvatorii montani de la Lupeni nu ºi-au mai primit banii de câteva luni. “ În primul ºi-n primul rand este vorba de partea financiarã. Din pãcate, nu avem bani pentru a putea continua ºi în aceastã perioadã. Dar, pânã la începerea sezonului, sperãm cã administraþia localã pe raza cãruia existã zona schiabilã, în conformitate cu legislaþia în vigoare, sã facã finanþarea pentru aceastã activitate”, a mai precizat Resiga.

Luiza ANDRONACHE

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

Zeci de producãtori ºi mii de participanþi la târgul de produse tradiþionale atunci ocaziile acestea ne dau prilejul de a ne lega de pãmântul pe care ne-am nãscut”, spune Dorina Nitã, viceprimarul municipiului Petroºani.

S

loi de oaie, tocanã de oaie, must, prãjituri de casã ºi multe produse tradiþionale. Toate aceste delicatese au fost atracþia târgului de produse tradiþionale, organizat în Petroºani. Evenimentul aflat la cea de-a treia ediþie a adus la Petroºani zeci de comercianþi din toate colþurile þãrii.

Cele mai apreciate produse tardiþionale au fost cele gãtite la ceaun de bucãtari pricepuþi.

Monika BACIU ”Este a treia ediþie în 2013 de când am început cu târgul de produse tradiþionale, a prins foarte bine la populaþie, dupã cum ºtim la ceaun mâncarea este foarte bunã.

Tocanã de carne de oaie ºi pãsatul sunt ptodusele tradiþionale servite aici.

Pãsatul este omologat de anul trecut. În pãsat este unt de casã, brânzã de oaie, sare ºi apã ºi porumbul spart în patru într-o oalã specialã”, a spus

Dorel Cãlina, bucãtarul ºef.

Tocanã de oaie ºi pãsatul au fost cele mai apreciate preparate ale târgului de produse tradiþionale.

Mii de persoane au gustat din aceste preparate tradiþionale ale momârlanilor din Valea Jiului. ”E foarte bun. ºi eu fãceam acasã, dar aici la grãmadã ºi fãcute la ceaun sunt mult mai bune mâncãrurile”, spune o femeie.

Purceluºii de lapte, butoaiele cu must, mirosul de mititei dar ºi alte produse fãcute în casã, dupã reþete tradiþionale, au adunat locuitorii în centrul municipiului. ”Am venit sã cumpãrãm produse naturale, sunt mult mai bune decât cele de la alimentarã.

Cumpãrãm câte un pic din fiecare”, spun cumpãrãtorii.

Zeci de producãtori din Valea Jiului ºi nu numai

s-au adunat la târg pentru a-ºi prezenta produsele tradiþionale. Procesul pe care un produs îl parcurge pânã sã fie omologat este

unul destul de complicat dar necesar pentru dezvoltarea pieþei 100% romaneºti. ”Avem sloi de oaie, brânzã de oaie, slãninã, jambon, de toate pentru fiecare. Toate produsele le pregãtim acasã, la Sibiu”, spune un producãtor venit tocmai de la Sibiu.

Prin acest eveniment s-a urmãrit dezvoltarea ºi impulsionarea producþiei de produse tradiþionale într-o perioadã în care obiceiurile culinare se pierd în negura timpului. ”Ne bucurã faptul cã avem mulþi participanþi mai ales cã o mulþime de doritori s-

au aºezat la rând cu gândul de a gusta produsele tardiþionale de aici de la noi, e vorba de ciorbã de oaie ºi pãsatul.

Este foarte important sã ne pãstrãm tradiþiile culinare pentru cã foarte mulþi dintre noi ne-am nãscut ºi crescut la bloc ºi spunem cã suntem din zona asta ºi nu prea mai ºtim foarte multe lucruri,

Producãtorii de produse tradiþionale sunt sprijiniþi cu toatã tãria pentru a se putea dezvolta pe o piaþã invadatã de produse strãine, iar promovarea lor nu are loc doar în judeþul nostru, ci ºi pe plan internaþional. ”Este foarte important sã ne pãstrãm tradiþia culinarã pentru cã pãstrând aceastã tradiþie pãstrãm ºi identitatea neamului. Noi ca firmã avem produse care se fãceau de acum 2000 de ani, din timpul dacilor ºi de aceea ºi brânza se numeºte brânzã Burebista, e aceeaºi metodã, oile pãºuneazã pe aceleaºi zone ecologice aºa cã e produs 100% bio. Pe lângã asta am fãcut multe produse care sunt tradiþionale, dar care în scurt timp vor deveni produse bio. Este vorba de cârnaþi de oaie, sloi de oaie. Începând din acest an avem omologat ºi acest produs care se serveºte acum, pãsatul momârlãnesc ºi care este foarte apreciat de consumatori.

Sunt tradiþii culinare pãstrate de sute de ani, chiar mii de ani ºi care este un lucru bun pentru cã ºi primãria Petroºani a reuºit sã facã acest târg de produse tradiþionale”, spune Emil Pãrãu, unul dintre producãtorii de produse tradiþionale din Valea Jiului.

Valea Jiului poate fi

consideratã o pepinierã a produselor tradiþionale.

Zeci de astfel de produse sunt atestate de Ministerul Agriculturii. ” În jur de 25 de produse tradiþionale sunt atestate în Valea Jiului. Ne bucurãm cã tradiþia merge mai departe, sperãm ca administraþia publicã localã sã diversifice puþin activitatea, sã elimine chinezãriile ºi produsele care nu îºi au locul aici. În rest, ceea ce am constatat este cã agenþii economici care au aceste produse îºi onoreazã cartea de vizitã, sperãm sã aibã succes ºi sã mai vinã pentru cã e bine

sã ne valorificãm potenþialul zonei”, a precizat Octavian Popescu, medic coordonator CSVSA Valea Jiului.

Târgul de produse tradiþionale s-a aflat la

ediþia cu numãrul trei, iar zeci de producãtori din toatã þara ºi sute de locuitori din Valea Jiului au luat parte la evenimentul organizat de municipalitatea de la Petroºani.

Avarie cu efect de curcubeu

C

urcubeu ºi sute de metri cubi de apã. În cursul dimineþii de vineri în zona Iscroni a survenit o avarie la magistrala de la sistemul de termoficare.

Sute de metri cubi de apã au þâºnit din conducte lãsând în urmã terenuri inundate ºi aburi care se ridicau la zeci de metri înãlþime. Un fenomen întâlnit în zonã a fost ºi efectul de curcubeu.

locanicã ce îºi are gospodãria în imediata apropiere a magistralei cu probleme Gospodãriile din apropiere au fost ºi ele inundate de apa care þâºnea din conducte, iar culturile oamenilor au fost inundate cu apã fiartã. ”Pe mine nu mã afecteazã, dar aici sigur îi

Monika BACIU ”Am sunat la 112 la 9.40 ºi ºtiau despre ce e vorba. Am vãzut dintr-o datã cã þâºneºte apa din conducte. Problema e cã sunt vechi, s-a furat tot ce se putea fura. Norocul nostru cã nu e casa aºa aproape cã ne fãcea un duº de dimineaþa ºi acum în toiul iernii sã ne apucãm de zugrãvit nu e chiar plãcut”, spune o afecteazã, sigur a terminat tot ce a fost prin grãdini. E apã caldã.

Problema are legãturã ºi cu calea feratã”, spune un localnic Reprezentanþii Tercomentralei Paroºeni au precizat cã instalaþia va fi golitã, iar spãrtura va fi sudatã. Sâmbãtã la Petroºani au început probele la termoficare, iar ce de la Paroºeni spun cã avaria nu a afectat probele ºi nici furnizarea agentului termic.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

Zeci de producãtori ºi mii de participanþi la târgul de produse tradiþionale atunci ocaziile acestea ne dau prilejul de a ne lega de pãmântul pe care ne-am nãscut”, spune Dorina Nitã, viceprimarul municipiului Petroºani.

S

loi de oaie, tocanã de oaie, must, prãjituri de casã ºi multe produse tradiþionale. Toate aceste delicatese au fost atracþia târgului de produse tradiþionale, organizat în Petroºani. Evenimentul aflat la cea de-a treia ediþie a adus la Petroºani zeci de comercianþi din toate colþurile þãrii.

Cele mai apreciate produse tardiþionale au fost cele gãtite la ceaun de bucãtari pricepuþi.

Monika BACIU ”Este a treia ediþie în 2013 de când am început cu târgul de produse tradiþionale, a prins foarte bine la populaþie, dupã cum ºtim la ceaun mâncarea este foarte bunã.

Tocanã de carne de oaie ºi pãsatul sunt ptodusele tradiþionale servite aici.

Pãsatul este omologat de anul trecut. În pãsat este unt de casã, brânzã de oaie, sare ºi apã ºi porumbul spart în patru într-o oalã specialã”, a spus

Dorel Cãlina, bucãtarul ºef.

Tocanã de oaie ºi pãsatul au fost cele mai apreciate preparate ale târgului de produse tradiþionale.

Mii de persoane au gustat din aceste preparate tradiþionale ale momârlanilor din Valea Jiului. ”E foarte bun. ºi eu fãceam acasã, dar aici la grãmadã ºi fãcute la ceaun sunt mult mai bune mâncãrurile”, spune o femeie.

Purceluºii de lapte, butoaiele cu must, mirosul de mititei dar ºi alte produse fãcute în casã, dupã reþete tradiþionale, au adunat locuitorii în centrul municipiului. ”Am venit sã cumpãrãm produse naturale, sunt mult mai bune decât cele de la alimentarã.

Cumpãrãm câte un pic din fiecare”, spun cumpãrãtorii.

Zeci de producãtori din Valea Jiului ºi nu numai

s-au adunat la târg pentru a-ºi prezenta produsele tradiþionale. Procesul pe care un produs îl parcurge pânã sã fie omologat este

unul destul de complicat dar necesar pentru dezvoltarea pieþei 100% romaneºti. ”Avem sloi de oaie, brânzã de oaie, slãninã, jambon, de toate pentru fiecare. Toate produsele le pregãtim acasã, la Sibiu”, spune un producãtor venit tocmai de la Sibiu.

Prin acest eveniment s-a urmãrit dezvoltarea ºi impulsionarea producþiei de produse tradiþionale într-o perioadã în care obiceiurile culinare se pierd în negura timpului. ”Ne bucurã faptul cã avem mulþi participanþi mai ales cã o mulþime de doritori s-

au aºezat la rând cu gândul de a gusta produsele tardiþionale de aici de la noi, e vorba de ciorbã de oaie ºi pãsatul.

Este foarte important sã ne pãstrãm tradiþiile culinare pentru cã foarte mulþi dintre noi ne-am nãscut ºi crescut la bloc ºi spunem cã suntem din zona asta ºi nu prea mai ºtim foarte multe lucruri,

Producãtorii de produse tradiþionale sunt sprijiniþi cu toatã tãria pentru a se putea dezvolta pe o piaþã invadatã de produse strãine, iar promovarea lor nu are loc doar în judeþul nostru, ci ºi pe plan internaþional. ”Este foarte important sã ne pãstrãm tradiþia culinarã pentru cã pãstrând aceastã tradiþie pãstrãm ºi identitatea neamului. Noi ca firmã avem produse care se fãceau de acum 2000 de ani, din timpul dacilor ºi de aceea ºi brânza se numeºte brânzã Burebista, e aceeaºi metodã, oile pãºuneazã pe aceleaºi zone ecologice aºa cã e produs 100% bio. Pe lângã asta am fãcut multe produse care sunt tradiþionale, dar care în scurt timp vor deveni produse bio. Este vorba de cârnaþi de oaie, sloi de oaie. Începând din acest an avem omologat ºi acest produs care se serveºte acum, pãsatul momârlãnesc ºi care este foarte apreciat de consumatori.

Sunt tradiþii culinare pãstrate de sute de ani, chiar mii de ani ºi care este un lucru bun pentru cã ºi primãria Petroºani a reuºit sã facã acest târg de produse tradiþionale”, spune Emil Pãrãu, unul dintre producãtorii de produse tradiþionale din Valea Jiului.

Valea Jiului poate fi

consideratã o pepinierã a produselor tradiþionale.

Zeci de astfel de produse sunt atestate de Ministerul Agriculturii. ” În jur de 25 de produse tradiþionale sunt atestate în Valea Jiului. Ne bucurãm cã tradiþia merge mai departe, sperãm ca administraþia publicã localã sã diversifice puþin activitatea, sã elimine chinezãriile ºi produsele care nu îºi au locul aici. În rest, ceea ce am constatat este cã agenþii economici care au aceste produse îºi onoreazã cartea de vizitã, sperãm sã aibã succes ºi sã mai vinã pentru cã e bine

sã ne valorificãm potenþialul zonei”, a precizat Octavian Popescu, medic coordonator CSVSA Valea Jiului.

Târgul de produse tradiþionale s-a aflat la

ediþia cu numãrul trei, iar zeci de producãtori din toatã þara ºi sute de locuitori din Valea Jiului au luat parte la evenimentul organizat de municipalitatea de la Petroºani.

Avarie cu efect de curcubeu

C

urcubeu ºi sute de metri cubi de apã. În cursul dimineþii de vineri în zona Iscroni a survenit o avarie la magistrala de la sistemul de termoficare.

Sute de metri cubi de apã au þâºnit din conducte lãsând în urmã terenuri inundate ºi aburi care se ridicau la zeci de metri înãlþime. Un fenomen întâlnit în zonã a fost ºi efectul de curcubeu.

locanicã ce îºi are gospodãria în imediata apropiere a magistralei cu probleme Gospodãriile din apropiere au fost ºi ele inundate de apa care þâºnea din conducte, iar culturile oamenilor au fost inundate cu apã fiartã. ”Pe mine nu mã afecteazã, dar aici sigur îi

Monika BACIU ”Am sunat la 112 la 9.40 ºi ºtiau despre ce e vorba. Am vãzut dintr-o datã cã þâºneºte apa din conducte. Problema e cã sunt vechi, s-a furat tot ce se putea fura. Norocul nostru cã nu e casa aºa aproape cã ne fãcea un duº de dimineaþa ºi acum în toiul iernii sã ne apucãm de zugrãvit nu e chiar plãcut”, spune o afecteazã, sigur a terminat tot ce a fost prin grãdini. E apã caldã.

Problema are legãturã ºi cu calea feratã”, spune un localnic Reprezentanþii Tercomentralei Paroºeni au precizat cã instalaþia va fi golitã, iar spãrtura va fi sudatã. Sâmbãtã la Petroºani au început probele la termoficare, iar ce de la Paroºeni spun cã avaria nu a afectat probele ºi nici furnizarea agentului termic.

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

A

nunþul fãcut în Cronica VJ de liderii de sindicat ai minerilor, cã vor participa la protestele iniþiate de BNS împotriva Guvernãrii Ponta, a stârnit o furtunã printre mineri ºi PSD-iºti. ªi asta pentru cã liderii au dublã calitate – vicepreºedinte la Petroºani ºi membru în Comisia de Eticã a PSD Hunedoara ºi preºedinþi de organizaþii sindicale. Ca urmare s-a invocat, când de o parte, când de alta, dubla trãdare – a minerilor sau a PSD, funcþie de interese.

Anunþatele proteste ale minerilor din Valea Jiului, ca membrii ai sindicatelor afiliate la Federaþia Enegetica, la rândul ei afiliatã la Blocul Naþional Sindical, au stârnit vii discuþii pe reþele de socializare, la Târgul de produse tradiþionale de la Petroºani, la Petrila – Cãprioara, la Vulcan - Paroºeni, la teatru etc., iar în unele medii politice de aici, dintre Jiuri, existã adevãrate tensiuni. ªi asta pentru cã cei ce pãstoresc minerii în calitate de lideri de sindicat sunt membrii mar-

Sindicaliºtii-politicieni trãdeazã partidul sau trãdeazã minerii? cerut sã-i pãstrãm anonimatul, dar putem spune cã era cunoscut ca Uþu-Costicã printre colegi ºi sindicaliºti.

”P

ãi cine e Ponta?

E tãticul lor!”

canþi ai PSD, chiar cu funcþii de conducere.

Mai precis aceºtia sunt printre cei ce conduc ºi sindicatul ”rãzvrãtit” dar ºi paridul aflat la guvernare (organizaþia localã Petroºani).

Adicã eu mã rãzvrãtesc împotriva... mea?

”P

uºcãriabilul Savu a fost parfum pe lângã ãºtia”

ajuns sã-l regrete ºi pe puºcãriabilul Vasile Savu, fostul preºedinte al LSMVJ, ºi el

Ca urmare, pe de o parte mineri care au prins ºi vremuri cu rezultate mai bune pe linie sindicalã au

apropiat al PSD, chiar de dinainte ca PSD sã vinã la guvernarea 2000-2004, sub pretextul cã deºi a furat a fãcut câte ceva pentru mineri ºi Vale... ”Doamnã, vã aduceþi aminte când a venit Mugur Isãrescu, atunci premier, prin 1999, în Valea Jiului?

Aºa cum era Savu de bãdãran ºi hoþ, ãla aducea ºi pentru minerit. Ãla era parfum pe lângã ãºtia.

A zis atunci Isãrescu cã aveþi aici un lider care e ca ciocãnitoarea

Woody, cã n-a vrut sã-l primeascã ºi i-a zis cã e ocupat, ºi Savu a zis cã nu-i bai cã el are timp ºi cã îl aºteaptã ºi a stat la uºa lui pânã seara când sã plece acasã ºi n-a avut ce face ºi l-a primit pe Savu. Pãi mai avem noi lideri din ãºtia.

Hoþ-hoþ, dar i-a fãcut sã se uite ºi la noi.

Pe urmã l-a adus pe Nãstase, cã ajunsese Savu prin mijmaºuri de-ale lui deputat, ºi Nãstase a stat la masã cu minerii, a fost cu el de la Uricani pânã la Petrila, am luat atunci parcã, la salariu vreo 45% mãrire. Deci nu s-a gândit numa la buzunarul lui, i-a pãsat ºi de noi. Cã tot pe atunci s-a schimbat metoda de exploatare, cã aialaltã era periculoasã rãu ºi s-au întâmplat accidentele de la Vulcan. A, ºi l-a convins pe Nãstase sã facã Euromedicul aici cã e nevoie pentru mineri.

Acum avem lideri de c..., nu sunt în

stare decât sã se plângã, n-au obraz ºi tãrie sã rezolve o problemã ºi atunci dau vina pe aia de la Bucureºti cã nu-i ascultã, cã nu-i primesc, sau cã îi mint. De unde ºtiu eu cã-i mint? Dacã ºi liderii ne mint pe noi?

Cã nici nu mai ºtii ce sã crezi de când s-au spart în zeci de sindicate. Pãi îs tare proºti sã creadã cã un ministru ascultã pe unul care are 200 de oameni în sindicat. Întotdeauna vor asculta pe cei puternici cu mii de oameni. Dacã ei între ei îºi dau în cap, cine sã se uite la mascarada asta. ªi vine acum ditai lideru de sindicat cu vreo 250 de oameni, de la o minã, care este ºi PSD-ist ºi îmi spune cã luptã pentru mineri.

Bã, eu îs prost? Unu ca ãsta minte minerii sau îºi trãdeazã partidul. Oricum e rãu” – a declarat un fost lider de sector la Mina Petrila, care locuieºte în Petroºani, care ne-a

Foºti colegi de-ai lui Uþu-Costicã au invocat ”poezia” din cele 10 puncte din comunicatul BNS transmis de LSMVJ, care li se par generalitãþi precum ”ce aþi fãcut în ultimii 24 de ani”, sau ”nu aþi fost capabili de strategii” sau cã ”aþi demolat sãnãtatea ºi învãþãmântul” etc., etc., întrebându-se unde au fost sindicatele care i-au lãsat sã facã toate astea? ”Au fost mânã în mânã cu guvernele cã le picau ºi lor firmituri de la masa împãrãteascã sau aºa îºi pãstrau scaunele.

Acum vine un PSD-ist cu acte în regulã ºi declarã la ziar cã va trezi Guvernul Ponta.

Pãi cine e Ponta? E tãticul lor ºi ei vor sã-i cred. Pãi de ce dracu nu au fost la el sã-i zicã tatã dã ºi la ãia?

Nu, nu, sã se ducã ei la proteste, cã trebuia pânã a nu se închide mineritul sã facã d-astea, dar cine sã o facã, cine sã ne reprezinte?” – a spus supãrat Marius Mitu Bende, care a precizat cã lucrat la sectorul transport, dar ºi la front la minele Paroºeni ºi Livezeni.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

Ultima zi de lucru pentru aproape 500 de mineri

P

SD-iºti care cer: ori lider de sindicat, ori vicepreºedinte de partid Dinspre partea politicã, respectiv PSD, alte vociferãri, nemulþumiri cu privire la ºefii de partid: ce fac ãºtia domnule, grevã când noi suntem la guvernare? O parte dintre aceºtia au atras atenþia cu luni în urmã cã nu este indicat ca un lider de sindicat sã fie ºi PSD-ist, cu atât mai puþin sã fie vicepreºedinte pentru cã apar situaþii de acest gen, de nemulþumiri ºi proteste ºi atunci cum faci? Trãdezi partidul sau trãdezi minerii? Oricum, credibilitatea s-a dus pe pustii ºi dintr-o parte ºi din alta. Ca urmare, au fost propuneri care cereau ca liderul de sindicat sã fie doar lider, sau sã aleagã sã fie doar vicepreºedinte PSD Petroºani. ªeful filialei de la Petroºani, Ioan Rus, a spus unor nemulþumiþi din PSD, referitor la acest subiect, cã nu se cade sã ia atitudine în faþa unui sindicalist care a adus 150 de membri în partid – conform spuselor lor.

Mai mult, tinerii care cereau cu pancarde ºi scandãri specialiºtilor din minerit ºi energie din þarã sã gãsescã soluþii viabile pentru salvarea mine-

A

stãzi-luni este ultima zi de muncã pentru 489 de mineri din cadrul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului, acestora expirându-le preavizul de 15 zile. ritului - la Work Shopul organizat de Primãria ºi Universitatea din Petroºani privind soluþii pentru minerit/ energie – au fost aspru admonestaþi pânã la ameninþãri cu datul afarã din partid. În tabãra ”supãraþilor” pe tineri s-a aflat chiar liderul care protesteazã acum ºi vicepreºedintele lor – Sandu Daniel. Da, dar acum atitudinea este alta, toleranþa este maximã!

Un alt PSD-ist, profesor-cercetãtor, membru în Consiliul Comitetului Modial al Energiei, al cãrui preºedinte este Iulian Iancu, s-a considerat la rândul lui lezat, pentru cã de luni bune tot explicã pe posturi tv ºi presã scrisã cum e cu energia ºi mineritul pentru a susþine partidul, în sensul transmiterii exacte a informaþiei, ºi acum vine colegul lui, pardon - ºeful lui pe linie de partid ºi îi dã toatã

munca peste cap bulversând ºi minerii... ”E vorba de loialitate, de rãsplata la ceea ce unora, timpul, politicul, hazardul îi rãsplãteºte fãrã nici un alt merit cu atâtea ºi atâtea avantaje” – spune, printre altele, profesorul-cercetãtor, colegul de partid al liderilor de sindicat.

”Z

iariºtii sunt de vinã”...

În mod normal liderii de sindicat, care aveau capul pe umeri, chiar dacã erau de partea unui partid, negociau: îmi dai pentru oameni asta ºi asta ºi la schimb îþi aduc voturi. Totul este negociere în întreaga lume ºi nu bambiliciul de la noi...

De precizat cã toatã acestã tevaturã s-a nãscut în urma articolului ”Minerii se pregãtesc sã iasã în stradã”, din data de 4 octombrie 2013, publicat de Cronica Vãii Jiului, cu declaraþiile celor doi lideri de sindicat – Sandu Daniel ºi Zoltan Lakataº. Supãraþi pe reacþiile stârnite, unii conducãtori ai PSD Petroºani au dat vina pe ziariºti pentru declaraþiile liderilor, care ”nu au spus chiar aºa”, cã se rãzvrãtesc împotriva guvernului Ponta. Atunci ce fac la protest? Îi cântã ode?

Ileana FIRÞULESCU

Cei mai mulþi ortaci vor fi disponibilizaþi de la mina Petrila, respectiv 182 de angajaþi. De la mina Paroºeni vor pleca 167 de persoane, iar de la Uricani 135.

Potrivit Contractului Colectiv de Muncã, minerii disponibilizaþi vor primi plãþi compensatorii în valoare de 32.500 lei brut. Dupã ce va fi scãzut impozitul de 16

la sutã, ortacii vor rãmâne în mânã cu suma de 27.300 lei.

Banii se vor acorda într-o singurã tranºã, în data de 15 octombrie, cu condiþia ca pânã la acea datã fiecare ortac sã-ºi fi încheiat formalitãþile de lichidare. Salariaþii care ies din sistem anul acesta nu beneficiazã de venituri în completare, pentru cã Ordonanþa 36 care face referire la

Salopete de 100.000 de lei pentru minerii de la „Închideri”

C

hiar dacã sunt pe program de închidere, iar numãrul minerilor se reduce progresiv, cei care rãmân la minele neviabile vor lucra cu echipament de protecþie adecvat.

Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului cheltuieºte

drepturile celor care pleacã prin concediere colectivã, a fost modificatã, iar SNÎM -Valea Jiului nu face parte din lista unitãþilor economice neclasificate, unitãþi ai cãror salariaþi pot beneficia de venit în completare. Anul viitor, vor fi disponibilizaþi circa 260 de mineri, iar în 2015 alþi 500 de ortaci vor ieºi din sistem.

Maximilian GÂNJU

aproape 100.000 de lei pentru salopetele minerilor de la cele trei unitãþi extractive pe care le administreazã, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani. Practic, SNIMVJ a achiziþionat douã tipuri de salopete, în funcþie de locul de muncã al angajatului, respectiv salopete pentru subteran ºi salopete de suprafaþã. În total, la licitaþia organizatã de SNIMVJ s-au prezentat trei firme producãtoare de salopete, dar câºtigãtoare a fost declaratã asocierea Artego Târgu Jiu – C& A Company Impex Bucureºti, care a avut cel mai mic preþ, respectiv 99.504,50 lei, fãrã TVA. Car men COSMAN

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

Cea mai veche pisanie româneascã, gãzduitã de o bisericã hunedoreanã P

uþinã lume ºtie cã, în judeþul Hunedoara se aflã cea mai veche pisanie româneascã atestatã, cea de la biserica Streisângiorgiu, de asemenea unul dintre cele mai vechi lãcaºuri de cult.

Pisaniile reprezintã acele inscripþii sculptate în piatrã, în metal, pictate pe morminte, la intrarea într-o bisericã, într-o clãdire etc., cuprinzând o invocaþie religioasã, numele ctitorului, motivarea zidirii sau date asupra monumentului respectiv. Inscripþia este atestatã din data de 2 octombrie 1408.

Biserica Sf. Gheorghe din Streisângeorgiu se aflã în localitatea omonimã, în marginea oraºului Cãlan, judeþul Hunedoara. Construitã în stilul romanic, între 1313-14, pe locul unei biserici de lemn datate 1130-1140, biserica din Streisângeorgiu este una din cele mai vechi construcþii medievale din Transilvania ºi România cunoscute pânã în prezent ºi pãstrate în funcþiune.

Nu numai vechimea ce ºi arhitectura ei bine conservatã, pictura valoroasã din trei perioade diferite: 1313-14, 1409 ºi 1743, ºi nu mai puþin situl arheologic, fac din aceastã bisericã una dintre cele mai preþioase monumente de arhitecturã medievalã transilvanã.

Biserica se aflã inclusã în lista monumentelor istorice În secolul 18 sau 19 bisericii i s-a adãugat o tindã spre vest, care a fost demolatã în urma restaurãrilor din anii 1970.

I

storiografia monumentului

În anul 1975, Radu Popa a condus o echipã de cercetare care s-a ocupat de biserica ortodoxã aflatã în hotarul satului, lângã noua încropire urbanã a Cãlanului Nou (jud.

Hunedoara). Practic,

bisericuþa a fost sãpatã exhaustiv. S-a constatat cã pronaosul a fost ridicat mai întâi din lemn, probabil în secolul al XVIII-lea, apoi din piatrã (pe la 1850). În rest, chiar uºor dezaxatã la relaþia dintre altar ºi navã, biserica de piatrã s-a dovedit unitarã din clipa iniþialã de construcþie.

Doar materialul de construcþie, respectiv spoliile romane aduse de la o villa rustica învecinatã, au obligat naºterea planimetriei speciale. Aceleaºi materiale romane au fost mai generoase decât s-a crezut iniþial.

Au folosit ºi pentru podire (o lespede decoratã cu delfini) ºi pentru mobilierul interior (jilþ dintr-un altar).

Un „relief creºtin” care prezintã un posibil arc frânt prelungit cu o cruce, a provocat cele mai multe semne de întrebare. Ele au rãmas nerezolvate pânã astãzi. Principala descoperire a lui Radu Popa a fost însã pisania cea veche. Încercând sã adapteze instalaþia improvizatã de curent electric la nevoile de sãpãturã, istoricul a scos din peretele de est al altarului un cui masiv. În jurul lui a descoperit primele litere. A urmat apoi scoaterea la luminã a pisaniei datate în anii 1331-1314. Ea arãta cã biserica, cu hramuri complicate, ale

Sfântului Gheorghe, Maicii Domnului ºi Tuturor Sfinþilor, a fost fãcutã pentru iertarea pãcatelor lui Balea cneazul, a popii Naneº ºi a zugravului Teofil.

Dar, tot Radu Popa a observat imediat cã stratul pisaniei de la 1313-1314, nu era cel mai vechi, ci al doilea.

Primul, observat în alte sectoare (piciorul de nord al arcului de triumf), era puternic înnegrit de funingine ºi prezenta litere chirilice grafitate.

Investigarea necropolei a atras mai întâi atenþia asupra unui grup de circa ºase morminte mai vechi decât biserica. Ele au fost asociate cu o bisericã de lemn anterioarã.

Pentru datarea lor a venit în ajutor o monedã gãuritã, emisã de cãtre regele maghiar Bela al II-lea (11311141). Concluzia s-a formulat astfel: biserica de lemn de la Streisângeorgiu a apãrut înaintea mijlocului secolului al XII-lea.

Ca urmare, Radu Popa avea toate temeiurile sã afirme: „la Streisângeorgiu ne aflãm în faþa celui mai vechi monument medieval sigur datat ºi pãstrat în picioare de pe întreg teritoriul þãrii, monument care ºi-a

pãstrat pânã astãzi destinaþia originarã”.

O bunã parte a inventarului funerar indica faptul cã se utilizaserã din plin elemente aparþinãtoare aºa-numitei „culturi Bjelo-Brdo”. Ele fuseserã socotite drept aparþinãtoare numai unor populaþii slavo-maghiare. Or, descoperirea demonstra cã o asemenea exclusivitate nu se mai poate susþine, românii fiind ºi ei purtãtori ai aceloraºi elemente de culturã materialã.

Grupajul dedicat monumentului, continua cu o zãbovire asupra inscripþiilor medievale, efectuatã de cãtre Gheorghe Mihãilã. Analiza lexicalã arãta doar folosirea unei limbi slave corecte. Nu se ajungea la nici un fel de concluzie privitoare la înrudirile pisaniilor cu alte documente de limbã, contemporane.

Vasile Drãguþ s-a ocupat de peticele de frescã pe care arheologii ºi, parþial, restauratorii, le-au scos la ivealã.

Pe lângã menþionarea unor sfinþi episcopi ºi elor doi imenºi cai, aflaþi în altar, se reproduceau imaginile Judecãþii de Apoi de pe peretele de vest a navei, cu

Raiul ºi Iadul. Îngemãnarea influenþelor artistice din arta Bizanþului, cu cea a unor meºteri de influenþã occidentalã, era principala concluzie formulatã. Veºmântul de frescã avea sã rãmânã cel mai mult neglijat. Dacã sondaje ºi chiar curãþiri pe suprafeþe mai mari, au avut loc în zona altarului, cea mai mare parte a picturilor navei a rãmas pânã astãzi acoperitã de o tencuialã simplã, fãrã nici un fel de valoare. ªerban PopescuDolj a efectuat un studiu de arhitecturã.

Numai pe baza verificãrilor exterioare, se stabilea cã fazei iniþiale i-au fost adãugate douã contraforturi, iar pe la 1408 a primit turnulclopotniþã, cu tribuna interioarã. În urma constatãrilor sale, pronaosul de la 1850 a fost demolat, dându-ise bisericii forma originarã.

Un grup de pictori restauratori (Oliviu Boldura, ªerban Angelescu, Marius Rãdulescu, Gabriela Mruczinschi) a descris toate staturile picturale.

Decapãrile au rãmas neîncheiate. Dacã

arheologicii nu ar fi scormonit atunci, nici la peste 30 de ani, nu am fi vãzut nimic din podoaba bisericii! Ioan Popovici ºi M. Adam au produs primul studiu de antropologie.

Gheorghe Baltag a prelucrat podoabele din jurul bisericii. Unele dintre ele aparþin epocilor mai noi, altele se remarcau prin aceia cã erau de aur. ictor Eskenasy a investigat vecinãtãþile bisericii, reuºind sã descopere o locuinþã pe care a legat-o de ctitorii bisericii. Deja atunci, blocurile de locuinþe împiedicaserã extinderea sãpãturii.

Dar era clar cã zona trebuia urmãritã în continuare. Cât priveºte semnalarea curþii, se pare mai noi, din hotarul satului Streisângeorgiu, despre ea nu s-a mai auzit, niciodatã, nici un alt cuvânt.

Cel mai tânãr participant, Adrian Andrei Rusu, a primit „în dar” o parte a grafitelor din interiorul bisericii. Ele erau pluguri. Au apãrut publicate în Revista de Istorie, 29, nr. 7, 1976. Toate celelalte grafite, cu însemnãri dintre cele mai importante, au rãmas necopiate ºi nepublicate.

(Datele provin din Istoriografia monumentului)

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

Noile reguli de insolvenþã vor fi aplicate din 25 octombrie, inclusiv pentru proceduri în derulare

N

oile reguli privind insolvenþa au fost publicate în Monitor, dar sunt valabile din 25 octombrie ºi vor fi aplicate inclusiv procedurilor aflate în prezent în derulare, cu excepþia prevederilor privind insolvenþa grupului de societãþi, unde vor fi aplicate doar cererile introduse dupã aceastã datã.

Insolvenþa debitorului reprezentând insuficienþa fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide ºi exigibile - se prezumã atunci când acesta nu a plãtit datoria faþã de creditor dupã 60 de zile de la scadenþã, nu dupã 90 zile ca în prezent. În acelaºi timp, este menþinut articolul care stabileºte cã insolvenþa este iminentã atunci când se dovedeºte cã debitorul nu va putea plãti la scadenþã datoriile exigibile

angajate, cu fondurile bãneºti disponibile la data scadenþei.

Pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenþã se introduce o valoare-prag ºi pentru debitor, aceeaºi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

Planul de reorganizare va putea fi propus de cãtre debitor, cu aprobarea AGA, dacã procedura a fost declanºatã de acesta, de

cãtre administratorul judiciar sau de unul sau mai mulþi creditori deþinând împreunã cel puþin 20% din valoarea totalã a creanþelor. Nu va putea propune un plan de organizare acel debitor care a mai apelat la procedura

Variantele Guvernului pentru bugetul 2014:

Reducerea CAS sau creºterea bazei salariale neimpozitate

G

uvernul va opta, în luna octombrie, la elaborarea bugetului pe anul viitor, între reducerea contribuþiilor de asigurãri sociale ºi creºterea bazei salariale nesupuse impozitãrii, respectiv neimpozitarea salariului minim, cele douã variante fiind studiate ca impact bugetar, a anunþat premierul Ponta.

"Avem de decis - ºi asta decidem în cursul lunii octombrie, dupã care propunem în noiembrie Parlamentului unde mergem cu relaxarea fiscalã pe piaþa muncii: mergem la reducerea contribuþiilor de asigurãri sociale, e una dintre variante, iar a doua variantã este creºterea bazei salariale nesupuse impozitãrii, adicã sã ducem mai sus salariul pe care nu-l impozitãm cu absolut nimic, practic salariul minim sã nu-l impozitm cu acel 16%.

Sunt douã variante de lucru pe care le studiem acum ca impact bugetar ºi pânã la sfârºitul lunii octombrie decidem", a spus Ponta la Antena 3. În acest an, salariul minim brut pe þarã garantat în platã a fost majorat în

douã etape, cu câte 50 de lei. Începând din 1 februarie, salariul minim brut pe economie a fost majorat de la 700 la 750 de lei, iar din 1 iulie a urcat la 800 de lei.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat, la finele lunii septembrie, cã prin bugetul de stat pentru anul 2014 se încearcã reducerea CAS cu trei puncte procentuale, susþinând cã în rest taxele sunt "foarte mici".

La rândul sãu, premierul Victor Ponta declara, în 16 septembrie, cã dacã ar fi pus sã aleagã o mãsurã fiscalã pentru anul viitor, ar opta pentru reducerea contribuþiilor de asigurãri sociale la angajator, faþã de majorarea salariilor sau reducerea TVA, deoarece nivelul acestor contribuþii este foarte înalt. (mediafax)

insolvenþei în ultimii cinci ani. Executarea planului de reorganizare este propusã sã fie realizatã pe o perioadã de un an, putând fi prelungitã cu pânã la 12 luni, dar fãrã a depãºi doi ani.

Planul se considerã acceptat dacã este aprobat de deþinãtorii a cel puþin 50% din totalul valoric al creanþelor îl aprobã.

Persoanele cãrora le este imputatã insolvenþa unei

Actualitate 13 firme sunt obligate sã acopere din propria avere, parþial sau integral, datoriile societãþii respective ºi nu vor mai avea dreptul sã ocupe poziþia de administrator la alte companii timp de 10 ani de la data hotãrârii judecãtoreºti definitive.

Judecãtorul sindic va putea debloca anumite situaþii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedurã.

Astfel, dacã nu se poate lua o hotãrâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar poate sesiza instanþa în vederea pronunþãrii unei hotãrâri, fiind prevãzutã expres obligaþia judecãtorului sindic de a se pronunþa asupra viabilitãþii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori ºi aprobat de adunarea creditorilor.

Creditorul care deþine mai mult de 50% din valoarea totalã a creanþelor poate sã decidã, fãrã consultarea adunãrii creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator judiciar în locul celui provizoriu. (Mediafax)

14 Program & Horoscop

10:50 Pe scurt despre orice 11:00 Minunile naturale ale Europei 12:00 Cãlãtor pe viaþã 12:30 În grãdina Danei (r) 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã!

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Un asasin nemilos 22:30 Un show pãcãtos 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Apropo TV (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 America în carantinã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Joc în doi 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead: Invazia zombi

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã fiþi indispus din cauza unui eºec în afaceri sau a unei discuþii în contradictoriu cu un prieten. Relaþiile cu persoana iubitã pot deveni încordate dacã refuzaþi sã mergeþi într-o vizitã.

Fiþi mai diplomat în relaþiile cu cei apropiaþi. Încercaþi sã vã relaxaþi mai mult!

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri vinovate (r) 14:30 Doctorul casei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Amânaþi vizitele planificate pentru azi. S-ar prea putea sã nu decurgã întocmai cum aþi dori. Împreunã cu partenerul de viaþã, puteþi sã faceþi planuri în legãturã cu locuinþa. Dupã-amiazã sar putea sã câºtigaþi o sumã importantã sau vi se propuna o colaborare avantajoasã.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august S-ar putea ca o disputã cu o femeie mai în vârstã din familie sã vã dea de gândit. N-ar strica sã vã întrebaþi dacã aveþi o atitudine corectã faþã de cei din jur.

Fiþi mai prudent, ca sã evitaþi un scandal sau o decepþie pe plan sentimental.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Vaslui - Steaua 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Vaslui - Steaua 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Marseille - PSG 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Marseille - PSG 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Juventus Milan 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Fotbal European 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 20:30 Fotbal: CFR Cluj Oþelul Galaþi 22:15 Digi Sport Special

*** 21 mai

22

Chiar dacã aveþi multe probleme de rezolvat, relaxaþi-vã.

Dimineaþa aveþi de gând sã cheltuiþi o sumã importantã. Fiþi prudent, nu este un moment favorabil investiþiilor sau cheltuielilor mari!

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

aprile

22

S-ar putea sã aveþi o neînþelegere cu persoana iubitã ºi sã plecaþi într-o excursie cu prietenii. Nu exageraþi pozând în victimã! Nu hotãrâþi nimic astãzi în privinþa relaþiilor sentimentale, pentru cã s-ar putea sã regretaþi.

9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Dragoste cu minciuni 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

21

23 noiembrie *** 20 decembrie S-ar putea ca cei din jur sã nu vã aprecieze ideile la adevãrata lor valoare, dar asta nu vã descurajeazã. Nu semnaþi acte oficiale ºi amânaþi planurile referitoare la pornirea unei afaceri.

21 ianuarie *** 20 februarie

S-ar putea sã nu intraþi nici azi în posesia unor bani pe care trebuia sã îi primiþi zilele trecute.

Amânarea unei cãlãtorii planificate mai demult vã poate afecta relaþiile sentimentale. Pãstraþi-vã calmul ºi aºteptaþi zile mai bune.

Dimineaþa sunteþi dezamãgit de un partener de afaceri în care aþi avut mare încredere. Nu puneþi la suflet! Sunteþi energic ºi aveþi mari ºanse de reuºitã în tot ce faceþi împreunã cu persoana iubitã. Din cauza problemelor s-ar putea sã amânaþi o cãlãtorie.

23 august *** 22 septembrie S-ar putea ca o întâlnire de afaceri sã nu decurgã conform aºteptãrilor ºi sã rãmâneþi cu un gust amar. Nu vã descurajaþi! Pur ºi simplu, azi nu este o zi bunã pentru afaceri. Aveþi ºanse sã petreceþi momente plãcute alãturi de persoana iubitã.

23 octombrie *** 22 noiembrie Nu este momentul sã începeþi noi activitãþi. S-ar putea sã nu gãsiþi cele mai bune soluþii ºi sã aveþi parte de o dezamãgire.

Dimineaþa sunteþi cam visãtor ºi aveþi tendinþa sã neglijaþi probleme importante.

21 decembrie *** 20 ianuarie Evenimente neprevãzute vã determinã sã vã schimbaþi programul. S-ar putea sã fiþi nevoit sã plecaþi într-o delegaþie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi cu capul în nori ºi s-ar putea sã pierdeþi din vedere probleme importante. Nu începeþi proiecte noi, pentru cã aveþi tendinþa sã acþionaþi superficial ºi riscaþi sã compromiteþi totul.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

Cancerul nu þine cont de vârstã

S

tatistica alarmantã pentru pãrinþi. Peste 400 de copii mor în România în fiecare an din cauza diferitelor tipuri de cancer, unele dintre acestea sunt presupus tratabile, statisticile arãtând cã þara noastrã are cea mai ridicatã ratã de mortalitate în rândul copiilor din aceastã cauzã.

Monika BACIU

Cancerul la copii se întâlneºte rar. Depistarea poate fi foarte dificilã, întrucât simptomele specifice

cancerului sunt aceleaºi ca simptomele unor boli mai puþin grave.

Un medic de familie poate întâlni în activitatea de o viaþã doar câteva cazuri de cancer la copil.

Cele mai frecvente cancere la copil (60%) sunt leucemiile acute limfoblastice ºi limfoamele maligne. În prezent, tratamentele citostatice moderne permit

obþinerea de vindecãri în procente mari.

Altã categorie de cancere la copil sunt tumorile solide, care se dezvoltã iniþial într-o regiune anatomicã localizatã, metastazeazã la distanþã în organe vitale, determinând moartea.

Tumorile solide cel mai frecvent întâlnite la copii sunt: cele cerebrale, tumorile specifice copilului (nefroblastomul sau tumora Wilms, neuroblastomul ºi retinoblastomul), sarcoamele osoase sau cu alte localizãri. În tumorile cerebrale, rezultatele terapeutice sunt modeste. În celelalte cancere menþionate, strategiile terapeutice moderne au condus la vindecãri în procente neimaginabile altãdatã.

Tumorile specifice copilului în stadii incipiente se vindecã în 8090% din cazuri. Îmbucurãtor este faptul cã rata de supravieþuire în cazul acestei boli a crescut la 80% în urma noilor tratamente din þãrile dezvoltate.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm.

Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST

Vânzãri

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã.

Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645, 0726.463.456

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

16 Turism

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Octombrie 2013

Cabanierii din Straja pregãtesc un sezon incendiar pentru aceastã iarnã

S

taþiunea turisticã Straja este pregãtitã pentru sezonul de iarnã, iar cabanierii sunt pe ultima sutã de metri cu amenajarea cabanelor. Începând cu instalaþiile de transport, care au fost modernizate ºi omologate ISCIR, pârtiile aranjate la standarde europene, iar drumul de acces înspre staþiune a fost reabilitat acolo unde era cazul.

Marius MITRACHE

Oferta în staþiunea Straja este extrem de atractivã, iar cabanierii promit pentru acest sezon „o iarnã incendiarã”, cu multe spectacole ºi concursuri. Posibilitãþile de cazare în zonã sunt diverse, iar majoritatea cabanelor ºi a pensiunilor sunt situate în apropiere de pârtii ºi telescaun. Emil Pãrãu, investitor în Straja spune cã deja au fost rezervate pentru sezonul de iarnã peste 50 la sutã din locurile de cazare oferite de staþiune. “Pârtiile sunt amenajate, instalaþiile de transport pregãtite, iar noi aºteptãm doar zãpada sã se depunã ºi iubitorii sporturilor de iarnã sã vinã sã

se bucure de oferta noastrã”, spune Emil Pãrãu. În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipatã cu instalaþie de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiazã ºi de instalaþie de nocturnã, fãcând astfel posibilã utilizarea pârtiilor pânã seara târziu.

Sunt întreþinute cu ajutorul utilajelor de bãtãtorit zãpada, ratrac-uri, pentru a le menþine în condiþii cât mai bune de schi. Prin cele 12 pârtii de schi, staþiunea Straja însumeazã aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din aceºtia, 20 km vor fi acoperiþi cu zãpadã artificialã din acest sezon (2012-2013). Cele 10 instalaþii de transport pe

Î

n week-end-ul care a trecut, în Staþiunea Parâng, stratul de zãpadã a mãsurat circa 15 cm, iar turiºtii care au ales sã urce la munte, au putut chiar sã schieze.

“Stratul de zãpadã este de circa 15 cm, iar începãtorii pot schiar schia pe alocuri. Zãpada nu va þine însã mult, pentru cã se va topi”, a declarat Gigi Pogan, ºef Telescaun Parâng.

Luiza ANDRONACHE De altfel, ºi instalaþia de transport pe cablu a fost funcþionalã în week-end, pentru cã iubitorii muntelui ºi-au anunþat venirea încã din timpul sãptãmânii. ªi la la Straja a nins în ultimele zile, iar zãpada este de câþiva centimetri.

Însã, cabanierii nu au speranþe cã stratul de nea va

cablu vã asigurã accesul facil la toate pârtiile din staþiune. Noutãþi absolute: înlocuirea telescaunului cu o telegondolã modernã ºi construcþia noului telescaun de pe Vf. Straja.

Astfel, apar pârtii noi, cea mai lungã fiind Pârtia Straja, care pleacã din Vf. Straja (1868m) ºi ajunge la staþia de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km.

Toate pârtiile ºi traseele montane au fost amenajate ºi marcate în aceastã varã astfel încât turiºtii sã ºtie în permanenþã în ce zonã se aflã. În ce priveºte preþurile, acestea sunt la fel ca ºi anul

Turiºti la munte

þine într-atât încât sã se poatã schia.

“A nins ºi la Straja, dar zãpada a început deja sã se topeascã. Nu se poate schia, pentru cã mai devreme de 7, 8 noiembrie, niciodatã nu s-a schiat la Straja.

Dar, sunt foarte mulþi turiºti care sunã sã întrebe dacã este zãpadã ºi

dacã pot schia. Noi îi aºteptãm, oricum” , a declarat Emil Pãrãu, principalul investitor din staþiunea Straja.

Instalaþia de transport pe cablu încã nu funcþioneazã în ritm normal, dar iubitorii muntelui pot urca la Straja cu maºina.

trecut, respectiv teleschiul costã între 2 lei ºi 3 lei, închiriatul unui echipament complet de schi costã 30 de lei pe zi, iar unul de snow-board 35 de lei pe zi.

Un loc de cazare porneºte de la 50 de lei pe noapte de persoanã. Staþiunea dispune de maºini de bãtãtorit zãpada ºi puncte de închiriat echipament, iar siguranþa turiºtilor este asiguratã de punctele de salvamont ce se gãsesc la capãtul superior al telescaunului ºi la vechea cabanã Straja, dar ºi de jandarmii montani care patruleazã pe toate pârtiile. Turiºtii trebuie sã ºtie cã nu au voie sã-ºi lase maºinile pe marginea drumului care duce înspre staþiune, parcarea în alte locuri decât cele amenajate fiind interzisã.

Totodatã aruncarea gunoaielor în afara locurilor de depozitare amenajate se sancþioneazã contravenþional.