Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 465

Cronica Vãii Jiului Vineri, 4 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Minerii se pregãtesc sã iasã în stradã

Educaþia copiilor noºtri este modelatã de mâinile iscusite ale minunaþilor oameni care s-au dedicat profesiei de dascãli, o meserie pe cât de nobilã, pe atât de plinã de responsabilitãþi. Sãrbãtorirea Zilei Mondiale a Educatorului îmi oferã prilejul de a le mulþumi tuturor celor care sunt implicaþi în procesul educaþional din comunitatea noastrã, pentru dãruirea ºi pasiunea pe care au avut-o ºi o au în educarea tinerilor noºtri. La ceas de frumoasã sãrbãtoare, le adresez celor care ne-au oferit din cunoºtinþele lor, celor care se ocupã cu migalã ºi dãruire de pregãtirea copiilor noºtri, tuturor educatorilor de oameni ºi caractere din municipiul nostru, multã sãnãtate, multã rãbdare ºi îngãduinþã, precum ºi, din tot sufletul, un sincer

„LA MULÞI ANI!” Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroºani Dupã mama, imaginea educatorului care mi-a deschis calea spre învãþãturã ºi cunoaºtere, îmi este adânc înrãdãcinatã în minte ºi astãzi, dupã zeci de ani. Sunt convins, de altfel, cã pentru foarte mulþi dintre semenii noºtri, dragostea pentru educatori, învãþãtori, diriginþi sau profesori este la fel de vie ca în anii de ºcoalã. Odatã cu marcarea Zilei Mondiale a Educatorului, la început de toamnã, când „se numãrã bobocii”, gândurile fiecãruia dintre noi se îndreaptã, cu emoþie, cu sfialã ºi respect spre dascãlii noºtri, spre toþi aceia care au îmbrãþiºat aceastã nobilã ºi frumoasã misiune a educaþiei. Pentru noi, liberalii, sentimentul de respect faþã de dascãli este cu atât mai mare cu cât, de-a lungul istoriei ºi pânã în prezent, drumul nostru a fost, întodeauna, unul comun.

Tututor educatorilor din Petrila, din Petroºani, din Lupeni, din Vulcan, din Uricani sau din Aninoasa, tuturor oamenilor de la catedrã, le doresc numai bine. Dumnezeu sã vã dea sãnãtate ºi putere de muncã, pentru a putea duce mai departe tradiþia educaþiei de certã valoare din ºcolile noastre.

LA MULÞI ANI! Cu deosebitã consideraþie, COSTEL AVRAM Preºedinte coordonator al Filialelor PNL din Valea Jiului

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr. 14, tel. 0734.779.423, fax. 0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr. 11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

stradã din Petroºani nu poate beneficia de reþea de ape uzate pentru cã, fostul prefect de Hunedoara, printr-o societate pe care o controleazã, a revendicat mai multe conducte metalice care treceau exact pe traseul pe care ar fi trebuit introdusã canalizarea. Þevile au fost scoase de firma care executã lucrãrile de canalizare ºi depozitate pentru a fi recuperate de societatea lui Serafinceanu. Numai cã, fostul prefect vrea sã-i fie puse la loc ºi reþeaua de canalizare sã fie deviatã. Cum nu s-a gãsit soluþia tehnicã, strada a rãmas un imens ºantier spre disperarea localnicilor. Zona D, societatea care a câºtigat licitaþia pentru reabilitarea reþelelor de apã ºi canal în Petroºani, a început, conform proiectului european, introducerea reþelei de canal în strada Mãrãºeºti. Dupã deschiderea ºantierului muncitorii au dat peste mai multe conducte metalice care alimentau cu apã fostul UMIROM, actualul Gerom controlat de

Avram: “Sã le spunã Serafinceanu cã ei nu au dreptul la canalizare!”

Aurelian Serafinceanu. Reþelele respective nu mai erau în funcþiune dupã ce hoþii au demolat aproape în întregime bazinele de apã care le alimentau. Conducerea firmei Zona D, susþine cã a scos conductele ºi le-a depozitat la sediul societãþii de unde firma fostului prefect sã le poatã recupera. Numai cã reprezentanþii GEROM au cerut sã fie bãgate înapoi ºi sã se gãseascã un alt traseu

pentru reþeaua de canal. Disputa a fãcut ca de mai bine de douã sãptãmâni lucrãrile sã fie sistate, firma lui Serafinceanu ameninþând cu un proces executantul angajat de Apa Serv Valea Jiului ºi astfel zeci de oameni sã sufere, pentru cã la porþile lor este un imens hãu. «Trebuie sã facã ceva cineva, nu se poate ca o stradã sã rãmânã aºa pentru cã se opune Serafinceanu. Noi nu ne mai putem duce acasã, riscãm sã murim pentru cã se surpã pãmântul din cauza ploilor. Nu ne putem aduce lemnele, cãrbunii pentru iarnã. Aici nu poate intra Salvarea, Doamne fereºte de un incendiu, cã ardem toþi pentru cã pompierii nu vor putea ajunge», susþin locuitorii strãzii.

ncercare de mediere

Ieri, la faþa locului, au fost convocaþi de municipalitatea Petroºani beneficiarul

proiectului, Apa Serv Valea Jiului, constructorul Zona D ºi reprezentantul Gerom, Michael Melczer pentru a se

gãsi o soluþie. Numai cã întâlnirea a fost inutilã, pentru cã Melczer a anunþat din startul discuþiilor cã nu este de acord ca lucrarea de canalizare sã continue pânã când conductele aflate în proprietatea Gerom nu vor

fi îngropate la loc. «Cã sunt în funcþiune sau nu, nu afecteazã dreptul de proprietate. Nimeni n-a avut nici o altã pretenþie decât sã fie puse la loc«, a susþinut Melczer. Executantul lucrãrilor prin directorul Todor Tamaº a explicat cã este imposibil ca reþeaua de canal sã fie realizatã în aceste condiþii. «Oamenii nu pot beneficia de canalizare pentru cã se opune Serafinceanu. El vrea sã deþinã tot oraºul, dar uite cã nu se poate ºi nu ne împiedicãm acum de un ciot. Facem adresã Primãriei Petroºani sã vedem ce redevenþã a plãtit pentru þevile respective care trec pe domeniul

public. Din ceea ce ºtim n-a plãtit niciodatã nimic. Aºa cã vom solicita Primãriei sã stabileascã redevenþa ºi pentru anii trecuþi încât o sã plãteascã atât cât nu fac þevile. Oamenii de aici au dreptate când spun cã nu mai pot sta aºa cu ºanþul acesta, cã este un real pericol pentru ei. Sã le spunã Serafinceanu cã ei nu au dreptul la canalizare«, a declarat Costel Avram, director general Apa Serv Valea Jiului. Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a susþinut cã trebuie gãsitã o soluþie pentru ca locuitorii strãzii Mãrãºeºti sã beneficieze de reþea de canalizare mai ales cã municipalitatea a avizat lucrãrile de pe domeniul public, tocmai din acest considerent. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

Se începe furnizarea agentului termic, la Petroºani

Gigacaloria la Petroºani, printre cele mai ieftine din þarã

gent termic pentru populaþie. De sâmbãtã, încep probele la sistemul de termoficare, iar de luni toþi abonaþii serviciului vor beneficia de agent termic. Monika BACIU Declaraþia a fost fãcutã de primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi care susþine cã de sâmbãtã, 5 octombrie, instalaþiile vor fi umplute, iar beneficiarii sã fie atenþi la eventualele avarii. “Chiar dacã în ultima perioadã temperaturile au fost destul de scãzute nu am putut sã livrãm agent termic pentru cã cei de la Paroºeni au avut revizia anualã nefinalizatã, iar de sâmbãtã încep probele pentru a

furniza agentul termic ºi la populaþie ºi la ºcoli ºi la cei care sunt branºaþi la sistemul centralizat de încãlzire. Luni dimineaþa la prima orã vor fi toþi parametri la nivelul corespunzãtor. Rog populaþia sã fie atentã, la cei care sunt branºaþi la sistemul centralizat dacã apar defecþiuni ºi avarii sã îi anunþe pe cei de la Termoficare pentru a putea sã intervinã în timp util ºi fãrã mari probleme. Am ales aceastã soluþie pentru cã pe weekend populaþia este acasã”, a

spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Municipalitatea va subvenþiona ºi în acest an preþul gigacaloriei. Comparativ cu alte

Cãldura nu ajunge peste tot în Valea Jiului

ãldura nu vine în acelaºi timp în toatã Valea Jiului. Unele primãrii au anunþat cã deja vor începe sã furnizeze agent termic, iar altele mai aºteaptã pânã la 1 noiembrie. Luiza ANDRONACHE

a Vulcan, cãldura vine când va fi plãtitã Autoritãþile locale au anunþat cã la instituþii ºi ºcoli se dã deja cãldurã,

mai ales acolo unde este încãlzire pe gaz, însã la populaþie, lucrurile stau altfel. Abonaþii care au rãmas cu restanþe la plata încãlzirii de anul trecut, nu vor avea cãldurã în case dacã nu-ºi plãtesc întâi datoriile. În rest, cine vrea ºi este la zi cu facturile, poate deja sã

localitãþi la Petroºani valoarea gigacaloriei este la jumãtate. “Gigacaloria la Petroºani are preþul de 238 de lei, inclusiv TVA, populaþia

solicite furnizarea.

a Lupeni, doar de la 1 noiembrie La Lupeni, Universal Edil a anunþat populaþia care mai este branºatã la sistemul central de încãlzire, cã furnizarea va începe cu data de 1 noiembrie. “ Firma Universal Edil, aºa a anunþat beneficiarii ºi pe cei care doresc branºarea la sistemul centralizat de cãldurã, cã dis-

plãteºte 170 de lei, diferenþa de la 170 la 238 este subvenþia consiliului local care are o valoare de 68 de lei la gigacalorie. Este un preþ destul de scãzut. Vã pot da ºi preþuri comparative 307 la Arad, la Cluj 175, la Constanþa 342, 265 la Sibiu. La Petroºani am reuºit sã reabilitãm ºi sã modernizãm reþelele secundare în proporþie de 77,28% din reþele”, a mai precizat edilul. 11 de instituþii publice ºi sute de agenþi comerciali ºi persoane fizice sunt branºate în acest moment la sistemul de termoficare centralizat. “Se observã un trend ascendent al rebranºãrilor la reþeaua centralizatã, ceea ce este un lucru

tribuþia se va face cu data de 1 noiembrie”, a afirmat Gabriel Lungu, city managerul de la Lupeni.

a Petrila, Aninoasa ºi Uricani, fiecare se încãlzeºte cum apucã Petroºani, Vulcan ºi Lupeni, sunt cele trei oraºe din Valea Jiului care mai au încã în funcþiune un sistem

centralizat de încãlzire. Petrila, Aninoasa ºi Uricani, sunt localitãþi care au renunþat demult la acest sistem, aºa cã, locuitorii de aici se încãlzesc cum pot, cu gaz, cu lemne sau cu curent electric.

Luaþi prin surprindere de zãpadã

arna i-a luat prin surprindere pe ºoferi. La Petroºani au început deja sã cadã primii fulgi de nea, iar conducãtorii auto au fost luaþi prin surprindere. Niciunul nu ºi-a echipat autoturismul cu cauciucuri adecvate pentru acest sezon. Monika BACIU

“Am cauciucuri de varã. Nu mã aºteptam sã ningã. Sigur se va mai îndrepta vremea. E doar începutul lunii octombrie”, spune un ºofer.

îmbucurãtor. Avem în curs la ora actualã branºaþi 750 de apartamente, dintr-un total de abonaþi de 2350 de apartamente. Avem 33 de gospodãrii individuale, 11 instituþii publice ºi 152 de agenþi economici”, a mai spus primarul. De luni, încãlizrea la Petroºani va funcþiona la parametri normali, dar de sâmbãtã se va începe livrarea agentului termic populaþiei cu încãrcarea sistemului. Edilul a mai precizat cã “în aceastã perioadã în care a fost destul de rece afarã am dat dispoziþie la ºcoli ºi la grãdiniþe sã foloseascã radiatoare electrice pentru a încãlzi clasele pânã la momentul la care vom da energie termicã”.

Cei care nu ºi-au echipat autoturismele cu cauciucuri de iarnã sunt pasibili de amendã. Aceasta este cuprinsã între 240 ºi 1600 de lei. “Pe drumurile acoperite cu

gheaþã, zãpadã sau polei conducãtorii auto trebuie sã aibã autovehiculele dotate cu cauciucuri de iarnã. Sancþiunea este destul de consistentã de la 3 la 20 de puncte amendã ºi

reþinerea certificatului de înmatriculare, iar valoarea unui punct de amendã este 80 de lei”, a spus Petre Mârza, ºef Poliþia Rutierã Petroºani. Preþurile anvelopelor de iarnã variazã între 100 de lei bucata ºi 500 de lei bucata, în funcþie de locul de unde sunt achiziþionate. Cele mai ieftine cauciucuri se gãsesc la secondhand-urile de profil.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

eacþii la declaraþiile neelegante la adresa colegilor ale preºedintelui PSD Petroºani, Ioan Rus: ”Dacã deschidem noi ”cutia Pandorei” nu-l va avantaja pe dl. Rus... Dacã este sã vorbim în citate ºi eu citez cã la dânsul limba ar trebui corectatã din creier pentru a nu mai spune asemenea enormitãþi. În rest, îi doresc sãnãtate ºi succes!” – dr. Octavian Popescu, fost membru cu vechi state în PSD Petroºani. În rândul liderilor politici de orice nivel s-a constatat o atitudine lipsitã de elementarul bun simþ faþã de cei care aleg sã plece din partidul în care au activat. Afirmaþii precum ”nu e nici o pierdere”, ”sunt destui care îi vor lua locul”, ”ºi aºa nu a fãcut nimic” etc., etc., aratã lipsa de consideraþie ºi uºurinþa cu care se leapãdã de cei care, la un moment

”Ca sã vorbeºti atâtea enormitãþi la adresa colegilor, denotã multã lipsã de caracter”

dat, nu se mai regãsesc întrun colectiv ºi aleg despãrþirea. Este ºi cazul recent din PSD Petroºani în care un membru vechi a ales sã plece – dr. Octavian Popescu -, iar un altul – Costel Postolache - s-a rãtat nemulþumit cã preºedintele de partid a coborât prea mult ºtacheta activismului politic. Atitudinea preºedintelui social-democraþilor de la Petroºani, Ioan Rus, a fost pe acelaºi calapod: ” Din ãstia care vin pe un an ºi pleacã peste un an sunt destui”. Apoi, acelaºi lider a fãcut o mulþime de ”declaraþii belicose” la adresa membrilor de partid pe care îi conduce, atitudine care scoate la ivealã lipsa de consideraþie pentru om, în general, ºi pentru colegi, în special. Urmare a acestora, s-au acutizat nemulþumirile în sânul organizaþiei, iar reacþia dr. Oactavian

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Popescu - cel care a stat alãturi de PSD încã din anul 2000, iar membru, oficial, a devenit în 2008, muncind ºi susþinând consistent campaniile fostului sãu lider – a venit dupã ce primele reacþii de indignare s-au atenuat.Este vorba de mate-

rialul apãrut în Cronica VJ, ‚El lidero’ PSD Petrosani, personaj SF: ”am oameni care joacã pe alte unde…” ”Ca sã vorbeºti atâtea enormitãþi la adresa colegilor, denotã multã lipsã de caracter. Dacã deschidem noi ”cutia Pandorei”, lucru ce nu-l va avantaja pe dl. Rus, ºi inventariem activitatea domnului Ioan Rus comparativ cu a noastrã, din anul 2000 ºi pânã acum, de când ºtiu eu, aºa ca sã se vadã, îºi va aduce, cu siguranþã, aminte exact ce am fãcut pentru el ºi pentru Petroºani. Dacã este sã vorbim în citate ºi eu citez cã la dânsul limba ar trebui corectatã din creier pentru a nu mai spune asemenea enor-

Actualitate 5 mitãþi. În rest, îi doresc sãnãtate ºi succes!” – a declarat dr. Octavian Popescu. De precizat cã plecarea din PSD Petroºani, dr. Octavian Popescu ºi-a motivat-o astfel: ”Locul meu nu mai este în PSD Petroºani, nu mã mai regãsesc acolo, pentru cã organizaþia este într-o permanentã stare de letargie. De când am intrat în PSD, nu am cãutat funcþii, nu am cerut funcþii, am stat din convingere ºi am încercat sã-mi aduc contribuþia la acest partid”. Din septembrie, acesta este membru PNL Petrila, pentru cã ”am rãmas surprins plãcut de modul cum este condusã de preºedintele Costel Avram. A fãcut într-un an de zile dintr-o organizaþie fãrã prea mari pretenþii, una foarte activã ºi importantã pe eºicherul politic din estul Vãii Jiului” – a fost precizarea celui de care s-a lepãdat neelegant liderul PSD Petroºani. Ileana FIRÞULESCU

Hunedorenii, din ce în ce mai bãtrâni

niunea Europeanã se confruntã cu un fenomen accentuat de îmbãtrânire a populaþiei. Conform ultimelor previziuni ale Eurostat, publicate în 2008, pânã în 2060 în Uniunea Europeanã vor fi numai douã persoane de vârstã activã (între 15 ºi 64 ani) pentru fiecare persoanã de peste 65 de ani, în comparaþie cu raportul actual de patru la unu. Monika BACIU Aceastã tendinþã se aºteaptã sã atingã punctul culminant între anii 2015 ºi 2035, când grupul numeros al generaþiei "babyboom" va fi la vârsta pensionãrii. Aceastã schimbare poate fi pusã pe seama efectului combinat al ratei scãzute a natalitãþii ºi al creºterii speranþei de viaþã. Începând cu anul 1960, speranþa de viaþã a crescut cu opt ani, iar prognozele demografice pe

urmãtorii patruzeci de ani anticipeazã creºterea speranþei de viaþã cu încã cinci ani.

La nivelul judeþului Hunedoara, populaþia îmbãtrânitã este preponderentã. Astfel, 96640 de persoane au vârste de peste 60 de ani, în timp ce 236779 au vârste cuprinse între 15 ºi 59 de ani. Dintre persoanele care au peste 60 de ani, mai bine de jumãtate sunt de sex feminin ºi provin din mediul urban.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

Proiectul se apropie cu paºi mari de finalizare

Banii europeni schimbã conductele de apã ºi canalizare din Valea Jiului din cauza vechimii acestora, iar sistemul va ajunge ºi în zonele unde, pânã acum, apa potabilã în case sau canalizarea erau doar un vis frumos. ªi, potrivit situaþiei de lucrãri a operatorului de apã ºi canal din Valea Jiului, cel mai devreme, adicã în februarie anul viitor, va trebui datã în folosinþã la noii parametri Staþia de Tratare a apei Jieþ, care se reabiliteazã, precum ºi sistemele de clorinare pentru localitãþile Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa. Pentru luna martie este prevãzutã recepþionarea lucrãrii „Extinderea ºi reabilitarea sistemului de ali-

mentare cu apã ºi de canalizare în aglomerarea Petroºani – Municipiul Vulcan”, iar în iunie se finalizeazã proiectul de extindere a Staþiei de epurare a apei uzate de la Dãnuþoni, Valea Jiului. În schimb, pentru 2015 rãmân alte douã lucrãri importante, a cãror execuþie este mai dificilã, ori, aºa cums e întâmplã în cazul proiectului de la Petroºani,a fost blocatã de o serie de

dar se apropia de ea ºi am zis hai sã facem spectacolul acesta cã tot împlineºti 39 de ani. Tot te cheamã Lucreþia ºi e o dublã

mãrturisit Cristian Ioan, regizorul piesei, care a þinut sã menþioneze cã e un adevãrat act de curaj o astfel de punere în scenã. Alãturi de Nicoleta Bolcã rolul principal îi revine unui actor talentat, care sperã ca publicul sã guste din plin, într-o searã de toamnã ,o piesã dramaticã, plinã de romantism. „Ne aflãm în faþa unui spectacol impozamt, care se deruleazã dupã un text celebru, prin

mã aflu, de a juca rolul principal masculin este una îmbucurãtoare, având în vedere cã mã desfãºor sub bagheta maestrului Cristian Ioan. Îmi umple sufletul de bucurie. Spectacolul e o tragedie cu iz romantic ºi cu accente de comedie. Are câte ceva din fiecare, din parfumul anilor 1400 – 1500”, a spus Cosmin Rãdescu, actor. Spectacolul este primul cu care Teatrul Dramatic I.D Sîrbu îºi

coincidenþã care mi se pare fericitã ºi e o sãrbãtoare în mai multe direcþii”, ne-a

urmare evoluþia spectacolului nu poate sã fie decât una foarte foarte frumoasã. Conjunctura în care

deschide noua stagiune din acest an ºi de la costume la decor totul deja aratã impecabil.

acã la Petrila ºi Aninoasa furnizorul de apã din Valea Jiului a finalizat prima etapã a proiectului de extindere ºi reabilitare a reþelelor de apã ºi canalizare, în celelalte localitãþi din Valea Jiului se lucreazã. Execuþia este în grafic ºi pânã în martie 2015 întregul proiect va fi finalizat. Carmen COSMAN În Valea Jiului, firmele care au câºtigat licitaþiile, continuã lucrãrile din proiectul de extindere ºi reabilitare a infrastructurii de apã ºi apã uzatã. Un proiect finanþat din fonduri europene, implementat de SC ApaServ

Valea Jiului SA. La Petrila ºi Aninoasa lucrãrile au fost deja finalizate ºi recepþionate, dar în rest se lucreazã din plin, aºa încât proiectul sã fie în grafic. Nu mai este mult, însã, pânã când toatã Valea Jiului va avea reþele de apã ºi canalizare reabilitate, aºa încât sã nu mai vorbim despre pierderi

Poftiþi la teatru!

eatrul Dramatic ID Sîrbu din Petroºani îºi deschide stagiunea sâmbãtã, de la ora 18,00, cu o piesã atipicã, scrisã acum 150 de ani de Victor Hugo, „Lucrezia Borgia”, un personaj controversat, jucat de Nicoleta Bolcã. Diana MITRACHE Sunt gata costumele, gata ºi ultimele repetiþii ºi spectatorii sunt aºteptaþi la teatru, sâmbãtã dupã amiazã. Nu va regreta nimeni, pentru cã totul va ieºi absolut perfect. Rolul principal este al Nicoletei Bolcã, cea care o joacã pe Lucrezia Borgia, un rol bun de trecut în orice CV de actriþã ºi ca o coincidenþã, actriþa are exact vârsta personajului 39 de ani. „Când am avut acum un ºi ceva discuþia cu domniºoara Nicoleta Bolcã, directorul teatrului, despre propunerea asta cu Lucrezia Borgia, încã nu împlinise vârsta,

contestaþii. Este vorba despre reabilitarea Staþiei de Tratare a apei Valea de Peºti ºi a Captãrii Lazãru, care este prevãzutã a fi finalizatã în martie 2015 ºi partea de proiect de extindere ºi reabilitare a sistemului de alimentare cu apã ºi de canalizare în aglomerarea Petroºani – Municipiul Petroºani, lucrare ce va dura pânã în aprilie 2015. Toate aceste lucrãri sunt incluse în proiectului „Extinderea ºi reabilitarea infrastructurii de apã ºi apã uzatã în Valea Jiului” finanþat din Fondul de Coeziune prin

Programul Operaþional Sectorial „Mediu”-Axa prioritarã 1,în valoare de 40 de milioane de euro. În plus, furnizorul de apã potabilã pregãteºte cea de a doua etapã a proiectului, în valoare de aproape 90 de milioane de euro, bani proveniþi tot din fonduri europene. „Atunci vom putea spune cã nu mai avem probleme în Valea Jiului cu reþele de apã ºi canalizare”, a explicat directorul general al SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

Mixul de resurse, ºansa de supravieþuire a CEH

iberalizarea pieþei energiei, asumatã de România în acordurile cu Fondul Monetar Internaþional (FMI), va duce la moartea sectorului de producere a energiei pe bazã de cãrbune, deoarece costurile de producþie se situeazã acum la 39 de euro/MWh, în timp ce energia fotovoltaicã costa 300 euro/MWh, dar aceasta din urma este preluatã cu prioritate în sistem, a declarat Maricel Popa, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei. Monika BACIU El a mai spus cã Departamentul pentru Energie va elabora pânã în luna martie a anului 2014 un plan de reorganizare a sectorului energetic, astfel încât acesta sã se bazeze pe un mix de resurse. "Nu am renunþat la

reorganizarea producþiei de energie întrun mic de resurse. Ce e acum la noi (producãtori care utilizeazã o singurã sursã -nr), nu mai este la nimeni. Toþi, ºi Franþa, ºi Germania, au un mix energetic". Popa a mai afirmat cã România nu îºi poate permite sã elimine

cãrbunele din mixul de energie, deoarece atunci când nu bate vântul, se apeleazã la termocentralele pe baza de cãrbune. Întrebat cum va fi realizatã aceastã reorganizare a sectorului, în condiþiile în care Nuclearelectrica a fost deja listatã pe Bursã de Valori Bucureºti

(BVB), iar Hidroelectrica ºi Complexele Energetice Oltenia ºi Hunedoara urmeazã sã ajungã ºi ele pe piaþa de capital, Popa a spus cã "se va stã la masã cu actionarii". Nuclearelectrica urmã sã preia hidrocentralele Porþile de Fier ºi Vâlcea, la Complexul Energetic Oltenia ar ajunge sucursalele Târgu Jiu, Slatina ºi Curtea de Argeº, în vreme ce unitãþile din Transilvania ar urmã sã fie trecute la Complexul Hunedoara. Între

timp, s-a renunþat la ideea spargerii Hidroelectrica, ramanandu-se la ideea fuziunii între producãtori. Anterior, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, dorea crearea a doi giganþi energetici, Electra ºi Hidroenergetica. Electricã urmã sã conþinã Nuclearelectrica, termocentralele pe baza de lignit din Oltenia, alãturi de Societatea Naþionalã a Lignitului Oltenia (SNLO), plus sucursalele hidro de la Sibiu, Vâlcea ºi Târgu Jiu. Hidroenergetica ar fi deþinut Porþile de Fier ºi restul unitãþilor

Se reiau lucrãrile la DN66A Câmpu lui Neag - Herculane

ucrãrile la drumul de la Câmpu lui Neag spre Herculane, DN66A, vor avea finanþare. Investiþia este în proces de derulare, iar banii urmeazã sã fie alocaþi atât de la Bugetul de Stat cât ºi din Fondul European de Dezvoltare Regionalã. Artera rutierã denumitã generic „drumul lui Bãsescu” va primi fonduri pentru a fi terminatã, în aceastã toamnã, iar de anul viitor vor putea sã fie reluate lucrãrile efectiv. Senatorul PSD Cosmin Nicula a declarat cã s-au gãsit fonduri, dar lucrãrile la

drumul Câmpu lui Neag – Heculane vor fi demarate cu 1 mai 2014. „ Dupã cum am promis am reuºit ca aceatsã investiþie sã o cuprindem în buget. Banii vor veni de la Fondul European de Dezvoltare Regionalã, respectiv în procent de 15 la sutã din bugetul de stat.

Vorbim despre suma de 59,4 milioane de euro”, a spus Cosmin Nicula. Pânã la data de 1 mai 2014, când se vor relua lucrãrile la DN 66A urmeazã etapele ce þin de modul de organizare a licitaþiei de atribuire, fiind vorba despre tronsonul numãrul 3

Privatizarea CEH, trei candidaþi

rei consorþii au depus oferte pentru adjudecarea serviciilor de consultanþã la privatizarea Complexului Energetic Hunedoara (CEH), a anunþat miercuri Departamentul pentru Energie din Ministerul Economiei. Monika BACIU Ofertanþii care se luptã pentru câºtigarea acestui contract sunt Deloitte ConsultanþãSPARL Muºat ºi Asociaþii; PricewaterhouseCoope

rs Management ConsultantsPricewaterhouseCoope rs Audit-D & B David ºi Baias; KPMG România-Þuca Zbârcea ºi Asociaþii-KPMG Advisory.Ofertele urmeazã sã fie anal-

izate în perioada urmãtoare, competitorii trebuind sã îndeplineascã condiþiile de eligibilitate prevãzute în caietul de sarcini. Potrivit acordului între Guvern ºi FMI, Complexul Energetic Hunedoara va fi privatizat în cursul anului viitor. Constantin Niþã, ministrul delegat pentru Energie, anunþa recent cã societatea va fi listatã anul viitor pe bursã. Potrivit unui

în lungime de 22 de kilometri. “ De 10 ani toatã lumea vorbeºte despre aceastã investiþie, cât de utilã este, dar fondurile au întârziat sã aparã. Acum am reuºit sã gãsim ºi fondurile necesare pentru reluarea acestor lucrãri”, a mai precizat Nicula. Construcþia ºoselei ce leagã Câmpu lui Neag de Herculane a început în anul 1999, însã, în ultimul deceniu au fost construiþi doar 20 de kilometri din DN 66A. Asfaltul a ajuns pânã în zona proiect de Hotãrâre de Guvern de la începutul acestui an, compania va fi privatizatã prin majorarea capitalului social cu 105%, acþiunile nou-emise urmând sã ajungã în ringul bursier. În acest fel, statul îºi va scãdea participaþia sub 50%. CEH a fost înfiinþat anul trecut prin fuziunea termocentralelor de la Mintia ºi Paroºeni ºi este o societate cu capital de stat deþinutã de Ministerul Economiei.

denumitã Câmpuºel, la km 47+ 700. Practic, DN66 A se construieºte pe un drum forestier vechi, ridicat la rangul de arterã naþionalã în 1999, pe vremea când Traian Bãsescu era ministrul Transporturilor. Turiºtii ar putea fi impresionaþi de peisajul ce strãbate douã parcuri naþionale, Domogled – Valea Cernei ºi

hidro, alãturi de Elcen, termocentralã Iernut, dar ºi termocentralele Mintia ºi Paroºeni, care funcþioneazã pe baza de huilã, ºi minele aferente. Pânã acum, termocentralele din Oltenia au fuzionat cu SNLO, rezultând Complexul Energetic Oltenia, în vreme ce Romgaz a preluat termocentralã Iernut în contul unor datorii. De asemenea, minele pe baza de huilã au fost alipite termocentralelor Mintia ºi Paroºeni, rezultând Complexul Energetic Hunedoara, iar Elcen va fuziona cu RADET, distribuitorul de energie termicã din Bucureºti. Retezat. Artera ar da o nouã deschidere Vãii Jiului ºi turismului de aici, dar existã ºi asociaþii ecologiste care spun cã buldozerele ºi excavatoarele pot distruge oricând 30 de hectare din ultimul Peisaj Forestier Intact din zona de climã temperatã a Europei, pentru a face loc tronsonului trei din DN 66A. Drumul a fãcut întotdeauna ºi obiectul tuturor campaniilor electorale.

8 Actualitate

”Nu voi permite‚ chinezisme’! Voi valorifica oamenii locali ºi produsele tradiþionale” L

a Ziua Recoltei petrilene, organizatã de PNL ºi Asociaþia Multiflora, nu vor fi permise ‘chinezisme ºi tiribombe’, ci doar produse tradiþionale, cu oameni de afaceri ºi persoane fizice din Valea Jiului ºi de pe satele hunedorene, cu produse de grãdinã ºi alimente fãcute în casã, cu specificul celor de pe Jieþ, la care s-a alãturat ºi Emil Pãrãru cu produse ciobãneºti. Vinul ºi mustul vor fi aduse de la Recaº, iar Sofia Vicoveanca va cânta 50 de minute, vor evolua ºi Adrian Stanca ºi artiºtii locali. Ileana FIRÞULESCU Debutul unei acþiuni, din orice domeniu, a stârnit întotdeauna pãreri pro ºi contra de genul ”nu va fi ceea ce se spune” sau ”se laudã, nu e chiar aºa” sau ”nu va putea face asta pentru cã…” etc., iar de partea cealaltã – ”ai auzit ce face? Super!” sau ”în sfârºit s-a gândit cineva ºi la asta” etc. În cazul ”Zilei Recoltei”, care va fi organizatã la Petrila de liberali ºi Asociaþia Multiflora, sub conducerea lui Costel Avram, s-a spus de cãtre unii

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

edili cã Sofia Vicoveanca nu va onora un eveniment ”mãrut” cum este cel de la Petrila ºi cã Valea Jiului nu are producãtori atât de diversificaþi încât sã acopere paleta unui târg cu asemenea tematicã. Edililor li s-au alãturat ºi alþi cetãþeni ai oraºului, care se îndoiau serios de reuºita unei astfel de iniþiative. Existã ºi o parte a petrilenilor care aºteaptã sã se întâmple ceva remarcabil în

localitatea lor, ceva din care sã tragã foloase, care sperã ca Avram ºi ai lui sã nu-i dezamãgeascã. Cum data în care se va marca Ziua Recoltei este forte aproape, 12

pe minerale naturale, explotate în Hunedoara. Guvernul a publicat Lista perimetrelor pentru concesionare de activitãþi de explorare. La nivelul judeþului Hunedoara a fost aprobatã exploatarea apelor minerale de la Ciuta pe o suprafaþã de 1,420 kilometri pãtraþi. Monika BACIU Judeþul Hunedoara deþine mai multe perimetre de unde se poate exploata apa mineralã naturalã. Situat pe malurile vãii cu acelaºi nume, satul Bãcâia este renumit pentru izvoarele sale de apã termalã feruginoasã (utilizate în tratarea afecþiunilor reumatismale) ca ºi pentru cele de ape minerale carbogazoase (utilizate în tratarea afecþiunilor hepato-biliare ºi intestinale). Izvoarele de apã miner-

alã sunt cunoscute încã de pe vremea imperiului austro-ungar, dar nu sunt menajate ºi eploatate balnear sau turistic. Satul Bãcâia e situat în apropiere de Bãile Geoagiu — staþiune balneoclimatericã cunoscutã îndeosebi pentru apele sale termale având ºi calitãþi radioactive folosite încã de pe vremea dacilor ºi romanilor sub denumirea de „Thermae Germisara” sau „Germisara cum thermis” (existã ºi dovezi arheologice în acest sens).

octombrie, am întrebat în ce stadiu sunt pregãtirile, dacã Sofia Vicoveanca va cânta la Petrila, dacã petrilenii se vor putea aproviziona cu ade-

vãrat pentru iarnã, dar mai ales am dorit sã aflãm cine ºi cu ce va participa la târgul organizat cu acest prilej. ”S-o luãm sistematic… La Petrila va fi cu adevãrat Ziua Recoltei ºi în nici un caz nu voi permite lucruri de genul ”chinezisme ºi tiribombe”. Am discutat cu dr. Octavian Popescu ºi vom avea oameni de afaceri locali, producãtori ºi comercianþi de produse de sezon ºi tradiþionale, cum ar fi brânzeturile, slãnina, cârnaþi afu-

Sursã de sãnãtate Apa minerala de la Bãcâia provine din izvoarele captate de localnici pentru nevoi persoanel din cele mai vechi timpuri, dar care sunt utilizate ºi industrial. Este cunoscut faptul cã în secolul XIX, Curtea Imperialã de la Viena se aproviziona cu

apã mineralã din aceste izvoare. În satul Bãcâia a funcþionat în anii ’80 o fabricã de îmbuteliat apã mineralã ce a fost închisã în anul 1996. Pe rama exterioarã a Munþilor Metaliferi, între comuna ªoimuº ºi oraºul Geoagiu, existã numeroase izvoare

maþi, tobã, pastramã ºi tot ce þine de mezeluri tradiþionale, apoi legume ºi fructe – roºii, gogonele, vinete, cartofi etc - toate de grãdinã, prin comercianþi din Valea Jiului, dar ºi de pe satele din judeþ. În sensul ãsta, primarul din Toteºti ne-a asigurat cã ne va susþine prin producãtori de acolo pentru a avea suficientã marfã specificã. Vom promova ºi aduce în faþa cetãþenilor tradiþiile de pe Jieþ ºi

de ape minerale, dar ºi izvoare termale, acestea din urmã valorificate în staþiunea Geoagiu Bãi. Cele mai cunoscute izvoare de ape minerale sunt cele de la Boholt, Chimindia ºi Bãcâia. Acestea sunt, de altfel, singurele care figureazã în lista apelor minerale recunoscute în România. Alte izvoare, precum cel de la Banpotoc, sau de la Mada, sunt cercetate în vederea punerii în exploatare. Numeroase alte izvoare de „apã acrã”, cum sunt denumite pe plan local, sunt cunoscute ºi utilizate doar de bãºtinaºi. DSP Hunedoara nu verificã componenþa chimicã ºi caracteristicile curative ale acestor izvoare, apa fiind consumatã de populaþie pe proprie rãspundere. Apele

alte zone. La toate acestea s-a alãturat ºi omul de afaceri Emil Pãrãu, care va prepara produse ciobãneºti specifice. De la Recaº va fi adus vin ºi must. Vor exista douã corturi pentru a cinsti cum se cuvine oaspeþii ºi pentru a se adãpsti oamenii în caz de vreme rea. Apoi va avea loc spectacolul, care va fi susþinut, este stabilit deja, de Adrian Stanca, Sofia Vicoveanca – care va cânta timp de 50 de minute, Cornel Todea de la Uricani, Junii Petrilei, Bujorii Muntelui… Îmi doresc sã fie vreme bunã pentru ca totul sã fie aºa cum trebuie pentru petrileni ºi chiar pentru Valea Jiului” – a

„acre” se consumã în scop terapeutic, dar medicii spun cã ele pot fi nocive pentru unele persoane care suferã de afecþiuni în a cãror tratare apele minerale din zonã pot fi contraindicate. Datoritã concentraþiei mari de calciu ºi magneziu, din compoziþia apelor minerale ce izvorãsc

declarat Costel Avram, preºedintele PNL Petrila. De precizat cã la Vulcan, în aceeaºi zi, va avea loc o sãrbãtoare de acelaºi gen organizatã de Consiliul Local ºi Primãria municipiului. Deci, e concurs! Sã vedem cine este cel mai bun organizator – Primãria Vulcan sau PNL Petrila ºi Asociaþia Multiflora. În mod normal, Primãria ºi CL Vulcan ar trebui sã ”rupã lanþul” pentru cã în cauzã sunt bani publici, plus colaborarea cu societãþile comerciale ºi persoane fizice. La Petrila, banii sunt privaþi, din buzunarul câtorva… Vom fi cu ochii pe ei!

la poalele Munþilor Metaliferi, acestea sunt recomandate în special în tratarea afecþiunilor de faringe ºi stomac. Mai nou ºi primãria Uricani vrea sã încheie un parteneriat cu un investitor care sã extragã apa mineralã de la Câmpu lui Neag.

Degustarea pãsatului momârlãnesc, punctul de atracþie al Târgului produselor tradiþionale de la Petroºani

elºugul toamnei, produsele naturale ºi tradiþiile culinare momârlãneºti, sunt tot atâtea repere ale Târgului produselor tradiþionale, care se va desfãºura, la finele acestei sãptãmâni, la Petroºani. Tiberiu VINÞAN Aflat deja la cea de-a treia ediþie, Târgul produselor tradiþionale de la Petroºani va pune la dispoziþia cumpãrãtorilor din Petroºani, din întreaga Vale a Jiului precum ºi turiºtilor aflaþi în aceste zile în staþiunile de pe Valea Jiului, oferta generoasã a producãtorilor locali, care vor expune la vânzare, la preþuri promoþionale, produse tradiþionale brevetate (de la brânzã ºi caº, pânã la cârnaþi sau cozonac) sau alte bunãtãþi de prin gospodãrie (de la cartofi ºi fructe pânã la þuicã, vin sau palincã). Pe lângã producãtorii locali, târgul produselor tradiþionale de la Petroºani aduce în atenþia celor interesaþi ºi produse tradiþionale specifice unor producãtori din alte zone geografice ale þãrii, care au rãspuns invitaþiei organizatorilor – Primãria ºi Consiliul local al municipiului Petroºani – ºi vor veni cu zeci de bunãtãþi, gustoase ºi aspectuoase. Dincolo de bucatele alese pe care Târgul produselor tradiþionale le aduce în faþa oamenilor,

organizatorii vã invitã în acest an la o degustare de pãsat, dar ºi la o tocanã de oaie, apetisante produse cu specific momârlãnesc. Aceste produse culinare de excepþie vor fi pregãtite chiar „la faþa locului” de ciobanii din Valea Jiului, dupã o reþetã strãveche, numai de ei ºtiutã. „Vã invit sã descoperiþi gustul unic al pãsatului de Petroºani ºi cel, la fel de unic, al tocanei de oaie, la degustarea publicã pe care o vom organiza sâmbãtã, 5 octombrie 2012, chiar în faþa Primãriei municipiului Petroºani, în cadrul Târgului de produse tradiþionale. Aºa cum vã invit, pe toatã perioada acestui târg (4-6 octombrie), sã descoperiþi bunul gust al turismului culinar din Valea Jiului”, spune primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi. Târgul de produse tradiþionale este organizat în zona centralã a municipiului Petroºani, pe bulevardul 1 Decembrie 1918, în zona Primãriei, în perioada 4-6 octombrie 2013. Fiþi bineveniþi!

8 Actualitate

”Nu voi permite‚ chinezisme’! Voi valorifica oamenii locali ºi produsele tradiþionale” L

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

localitatea lor, ceva din care sã tragã foloase, care sperã ca Avram ºi ai lui sã nu-i dezamãgeascã. Cum data în care se va marca Ziua Recoltei este forte aproape, 12

octombrie, am întrebat în ce stadiu sunt pregãtirile, dacã Sofia Vicoveanca va cânta la Petrila, dacã petrilenii se vor putea aproviziona cu ade-

Degustarea pãsatului momârlãnesc, punctul de atracþie al Târgului produselor tradiþionale de la Petroºani

10 Actualitate

inerii din Valea Jiului care fac parte din sindicatele afiliate la Blocul Naþional Sindical se pregãtesc de acþiuni de protest. Potrivit preºedintelui Sindicatului Libertatea 2008 EM Livezeni, Sandu Daniel acþiunile ce vor urma sunt îndreptate împotriva membrilor Guvernului Ponta ºi membrilor coaliþiei USL. “Trebuie sã-i trezim pe actualii guvernanþi. Noi, sindicatele afiliate la Federaþia Energetica vom fi alãturi de colegii din BNS”, ne-a declarat Sandu Daniel. Liderii Blocului Naþional Sindical au remis un manifest, intitula „Din stradã, cu lehamite” adresat clasei politice în care aduc la cunoºtinþã motivele pentru care din a doua jumãtate a lunii octombrie lucrãtorii afiliaþi BNS vor ieºi în stradã pe termen nelimitat. “Doamnelor ºi domnilor politicieni, În a doua jumãtate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

Minerii se pregãtesc sã iasã în stradã a lunii octombrie, lucrãtorii afiliaþi la Blocul Naþional Sindical vor ieºi în stradã pe termen nelimitat, în toate judeþele þãrii, în acþiuni de protest decente, organizate în respect faþã de lege ºi faþã de concetãþenii care nu le împãrtãºesc nemulþumirile ºi lehamitea. ªtim cã protestele noastre nu vor zgudui Europa ºi nu vor produce schimbãri majore în mentalitatea ºi acþiunile dumneavoastrã, însã vrem sã vã transmitem foarte clar, cât de sonor ºi vizibil putem, mesajul cã aproape un sfert de secol de lipsã de respect este prea mult. Mesajul nostru va fi auzit de aceastã datã de membrii Guvernului Ponta ºi membrii coaliþiei USL, care ne-au dovedit dupã un an ºi jumãtate de guvernare cã politicianul român s-a nãscut cu nãrav de cãpãtuialã ºi nu are poftã sã schimbe nimic, însã ruºinea acestei þãri o poartã obrazul tuturor aleºilor din ultimii 24 de ani”, se aratã în manifestul

semnat de Consiliul Naþional al BNS.

motive de ieºit în

stradã Potrivit documentului, motivele pentru care cei din BNS vor demara acþiunile de protest sunt în numãr de 10, respectiv: “Pentru cã de un sfert de secol nu sunteþi în stare sã implementaþi strategii ºi politici publice care sã conducã la creºterea numãrului de locuri de muncã de calitate, nici mãcar atunci când partenerii sociali vã pun la dispoziþie murã în gurã planuri de acþiune. În anul 2013, dupã un an ºi jumãtate de guvernare USL mieroasã în declaraþii, ne aflãm în punctul în

care capacitãþile de producþie se închid pe bandã rulantã ºi ºomajul capãtã rang de sport naþional. 2. Pentru cã de 24 de ani sacrificaþi dreptul lucrãtorilor la un salariu minim decent ºi folosiþi o

politicã salarialã de bãtaie de joc pentru a ascunde propriile capacitãþi limitate de a guverna cum se cuvine ºi de a administra bugetul public în mod decent. Nu v-aþi obosit sã fiþi manageri eficienþi ºi cinstiþi iar salariaþii au fost vacile bune de muls, acoperind cu multã muncã ºi bani puþini gãurile bugetare. 3. Pentru cã nu aþi vrut sã faceþi nimic pentru ca preþurile utilitãþilor (preþurile administrate) sã fie menþinute la un nivel rezonabil iar lunile de iarnã vor aduce un dezastru din punct de vedere social. Aþi stat impasibili, aþi dat liber la jecmãnirea populaþiei ºi aþi tremurat

(sau, dupã caz, aþi profitat) în faþa multinaþionalelor care ºi-au vãzut nestingherite de maximizarea profiturilor, uitând de obligaþiile contractuale legate de investiþii ºi dezvoltare. 4. Pentru ca nu aþi fost în stare sã definiþi conceptul de consumator vulnerabil aºa cum a fãcut Europa civilizatã ºi nu v-a interesat sã protejaþi prin lege consumatorul casnic ºi întreprinderile mici ºi mijlocii. Sunteþi responsabili de faptul cã IMM-urile îºi închid porþile ºi sunteþi responsabili de sãrãcia cronicã cu care se confruntã gospodãriile din România. 5. Pentru cã aþi vândut ºi vindeþi þara pe nimic. Nu aþi fost în stare stare sã negociaþi la un nivel decent redevenþele pentru resursele minerale naþionale ºi am pierdut astfel încet ºi sigur bogãþiile naturale. În interesul ºi profitul unora care v-au folosit, chiar dacã v-au plãtit cu doi arginþi.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

Specialiºtii INCD INSEMEX expertizeazã explozia din Reºita

echipã de experþi de la Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã (INCD INSEMEX) din Petroºani va efectua expertiza tehnicã în cazul exploziei produsã în data de 1 octombrie dimineaþa la un imobil din localitate.

6. Pentru cã aþi demolat sistemul sanitar ºi sistemul de învãþãmânt, pentru cã ne-aþi rãpit dreptul la sãnãtate ºi la decenþã ºi aþi mutilat generaþie dupã generaþie cu debandada din educaþie ºi lipsa de viziune pe termen mediu ºi lung. 7. Pentru cã aþi transformat sistemul de asistenþã socialã din România într-un instrument de umilinþã ºi torturã pentru beneficiari, într-un mediu propice paraziþilor obiºnuiþi cu sifonarea banilor publici ºi într-o gaurã neagrã în care se duc taxele ºi impozitele celor care ºi-au pus încrederea în voi. 8. Pentru cã nu aþi fost capabili sã aplicaþi o strategie coerentã de dezvoltare a agriculturii ºi aþi pus cruce astfel unuia dintre puþinele atuuri pe care le avea România. Dupã un sfert de secol cu voi în fruntea þãrii am ajuns de râsul Europei, o reprezentaþie cu ”ciudaþi”, punct de atracþie pentru câþiva strãini temerari care vor sã-ºi facã poze cu uneltele rudimentare din gospodãriile bãtrânilor. 9. Pentru cã aþi maltratat legislaþia muncii ºi aþi vulnerabilizat lucrãtorul în raport cu angajatorul. Cabinetul Boc rãmâne în istoria post-decembristã a României ca o celulã canceroasã înfiptã în nivelul de trai al lucrãtorilor ºi în siguranþa locurilor de muncã iar actualul Guvern se simte confortabil sã ducã mai departe aceastã politicã malignã. 10. Pentru cã sunteþi orbi, surzi ºi muþi în raport cu partenerii sociali ºi pentru cã sâsâiþi cu dispreþ la propriile semnãturi, la angajamentele pe care vi le asumaþi prin protocoale ºi la contractul social cu alegãtorii care v-au investit cu încredere. Vã spunem aceste lucruri într-un manifest public, urmând sã vi le comunicãm ºi din stradã în luna octombrie. Probabil cã n-o sã vã simþiti cu musca pe cãciulã ºi probabil cã o sã continuaþi o vreme sã vã împãrþiþi puterea ºi banii la nivel local”, se aratã în manifest. Sindicaliºtii îi avertizeazã pe politicieni la finalul manifestului cã “ n-o sã meargã la nesfârºit cu

bãtaia de joc. Oricât de divizatã ar fi societatea româneascã, oricât de comodã, oricât de apaticã, oricât de uºor de pãcãlit din vorbe ºi gãleþi cu zahãr, la un moment tot vã va spune ”Stop” într-un glas. Un sfert de secol e de ajuns!”

alendarul acþiunilor de protest

Consiliul Naþional al BNS a decis ca începând cu a doua jumãtate a lunii octombrie declanºarea acþiunilor de stradã la nivel naþional. Decizia a fost luatã de reprezentanþii organizaþiilor sindicale din toatã þara, iar protestele se vor desfãºura pe trei paliere. Astfel în data de 16 octombrie, în fiecare localitate din þarã în care se regãsesc organizaþii sindicale BNS, în coordonarea liderilor de sindicat; în data de 17 octombrie, la nivel judeþean, sub formã de mitinguri în cascadã, iar în data de 18 octombrie, la nivel naþional, sub forma unui miting de amploare. Minerii din Valea Jiului vor fi ºi ei prezenþi la Bucureºti, ori aici, în stradã, pentru cã nici aceastã meserie nu a fost luatã în calcul, iar oamenii de aici trãiesc greu. „Suntem de acord cu aceste proteste, pentru cã BNS a luat o decizie în 30 septembrie, cu privire la un amplu program de manifestãri, de mitinguri, care vor fi pe plan local, judeþean ºi la nivel naþional. E foarte important ca mesajul BNS ºi al nostru sã fie acela prin care promisiunele celor aflaþi în Parlament sã fie onorat în sfârºit”, a spus Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. Minerii afliliaþi BNS sunt cei din Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, care, aºa cum declarã liderii lor, vor ieºi în stradã, odatã cu cei care vor protesta public în aceastã lunã. „Acest program amplu va fi transmis organizaþiilor sindicale. Ne vom consulta în ceea ce priveºte mitingurile ºi vor participa ºi salariaþii din cadrul CEH ºi cei din Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului”, a mai adãugat Zoltan Lacataº. Marius MITRACHE

Directorul general al INCD INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu spune cã din echipa tehnicã fac parte patru experþi, care s-au deplasat la Reºita pentru a preleva probe de la locul deflagraþiei. “Am fost solicitaþi de reprezentanþii Inspectoratului Judeþean de Poliþie Caraº-Severin, instituþia care a demarat cercetãrile în acest caz. Am rãspuns solicitãrii, iar o echipã formatã din patru specialiºti din cadrul institutului s-a deplasat la faþa locului pentru a aduna date ºi a preleva probe necesare expertizei. Urmeazã sã stabilim

ce s-a întîmplat în acel loc”, ne-a declarat Constantin Lupu, director INCD INSEMEX Petroºani. Reamintim cã o explozie puternicã a avut loc la începutul lunombrie la o scarã a blocului 26 de pe Bulevardul Republicii din Reºita. În urma deflagraþiei o femeie de 70 de ani a

decedat, iar alte trei persoane au ajuns la spital. Motivul exploziei s-a presupus cã ar fi fost faptul cã femeia folosea aragazul pentru a se încãlzi, dar specialiºtii de la INCD INSEMEX vor stabili cu exactitate cauzele producerii exploziei. Marius MITRACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

Ilie Pãducel, All in One

lie Pãducel este primar, pensionar ºi agent imobiliar. Edilul din cel mai estic oraº are mai multe îndeletniciri din care scoate bani. Luiza ANDRONACHE

rimar, pensionar, business man ºi gospodar În afarã de a fi primar, Ilie Pãducel este ºi om de afaceri sau agent imobiliar, cel puþin. Primarul de la Petrila, pe lângã pensia de aproximativ 3000 de lei ºi indemnizaþia de primar, mai are venituri din alte activitãþi. “Este o

vorbã din bãtrâni : Bogat este Dumnezeu! Nu mã consider un om bogat, dar nici sãrac. Eu consider cã tot ceea ce am, se datoreazã muncii pe care am desfãºurat-o. În vara acestui an am împlinit 46 de ani de când lucrez ”, a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila. Edilul nostru are douã spaþii comerciale din care câºtigã lunar sume frumuºele de bani, asta chiar dacã nu sunt trecute încã în

declaraþia de avere de pe anul acesta. El ºi-a închiriat proprietãþile unor firme care deruleazã afaceri în Petrila sau alte oraºe ale Vãii. “Am o pensie de aproape 30 milioane lei vechi pentru cã am lucrat 27 de ani la Mina Lonea, iar indemnizaþia de primar este cam tot atâta. Am douã spaþii comerciale, un chioºc în care se vinde pâine ºi un spaþiu comercial la parterul unui bloc, închiriat unei societãþi care executã lucrãri pe raza oraºului Petrila”, a mai declarat Ilie Pãducel. Mai exact, este vorba de spaþiul de la

parterul blocului 34, închiriat la Hidroconstrucþia Bucureºti, unde sunt amenajate birouri ºi care este închiriat în baza unui contract cu 3, 5 euro pe metru pãtrat. Acest spaþiu mãsoarã 90 metri pãtraþi, iar cel de-al doilea spaþiu, este un chioºc de 21 metri

Ninsoarea de ieri dimineaþã aproape cã a scos utilajele pe stradã

imineaþa de 3 octombrie a fost prima cu ninsoare adevãratã în Valea Jiului. Încã de la primele ore ale dimineþii, ploaia ºi lapoviþã s-au transformat într-o ninsoare cu fulgi mari ºi apoºi, care s-au aºternut pe crengile copacilor ºi puþin pe stradã, dar care nu au rezistat prea mult. Luiza ANDRONACHE

dilii din Valea Jiului, în “operativã” cu drumarii Dacã anul trecut, la începutul lui octombrie, vremea era frumoasã, iar soarele ne încãlzea, acum, ninsoarea de ieri dimineaþã i-a fãcut pe edili sã se gândeascã deja la stocul de materiale antiderapante ºi la utilajele de deszãpezire. De altfel, cu toþii au anunþat cã sunt pregãtiþi sã facã faþã iernii timpurii. “ Suntem pregãtiþi pentru iarnã, în sensul în care suntem la faza la care ne aprovizionãm

cu materialele antiderapante. Firma care se va ocupa de deszãpezire este pregãtitã, dar materialul trebuie sã-l aducem noi. Dar, sãptãmâna viitoare, tot ceea ce ne trebuie, va fi aici ”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Însã, dacã ninsoarea va continua ºi în zilele urmãtoare, edilul ºef de la Petroºani a anunþat cã mai are pe stoc material de anul trecut, aºa cã poate intervenit cu utilajele pe drum, dacã este cazul. Prima zãpadã adevãratã, i-a fãcut ºi pe ceilalþi edili din Valea Jiului sã intre în ºedinþe operative cu responsabilii de la dru-

muri, ieri dimineaþã.

refectul Sorin Vasilescu, în teren ªi, nici prefectul nu a stat la biroul din Deva, ci a venit în Valea Jiului, pentrua discuta cu primarii. În cadrul întrunirilor, s-a punctat mai ales problema contractelor de deszãpezire. “Discutãm în primul rand de modul cum sau organizat Drumurile Naþionale ºi Drumurile Judeþene, unde avem o situaþie destul de clarã. Din punct de vedere al unitãþilor administrative teritoriale, aºteptãm datele de la

fiecare. Din pãcate, dupã cum ºtiþi, iarna, din punct de vedere al contractelor, începe de la 1 noiembrie. Pânã la aceastã datã, cei care vor încheia contracte de deszãpezire cu agenþii economici, vor intra pe contracte de urgenþã, iar cei care au utilaje proprii, s-au pregãtit, astfel încât acestea sã fie în bunã stare de funcþionare. Perioada de ninsoare va fi însã una scurtã, de douã zile ºi jumãtate, aproximativ, iar la acest moment eu cred cã putem sã facem faþã ”, a declarat Sorin Vasilescu, prefectul judeþului Hunedoara. De altfel, la munte, stratul de zãpadã este deja de câþiva centimetri, iar temperaturile înregistrate sunt cu minus. În Masivul Parâng, vremea este instabilã, iar turiºtii trebuie sã fie echipaþi de iarnã, recomandã salvamontiºtii.

pãtraþi în zona 8 Marti, închiriat unei firme de panificaþie din oraº. Dar, pe lângã îndeletnicirile administrative sau de business, primarul Pãducel

este ºi un om harnic acasã. El are o gospodãrie în care munceºte dupã programul de la primãrie, dar din care nu scoate bani, spun el. “ Producþie de acasã nu am ce sã vând. Am o grãdinã unde cultiv cartofi ºi tot ceea ce trebuie pentru mine ºi familia mea. Am animale, respectiv o vacã, un purcel ºi niºte gâini, tot pentru consum propriu. Nu am produse sau animale de vânzare. ªi eu cumpãr brânzã, caº ºi tot ceea ce nu produc în gospodãria proprie”, a încheiat edilul petrilean.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

Soluþii pentru canalizarea din Cimpa

dministraþia localã de la Petrila a implementat un proiect de 50 de miliarde de lei care nu are niciun rezultat concret. Este vorba de canalizarea din Cimpa care a costat administraþia localã 50 de miliarde de lei, iar în urma finalizãrii lucrãrilor niciunul dintre locuitorii zonei nu s-au branºat la acest sistem. Acum, reprezentanþii ApaServ Valea Jiului ºi cei ai primãriei Petrila cautã soluþii pentru a pune în funcþiune canalizarea. Monika BACIU ”Canalizarea din Cimpa este o investiþie fãcutã de cãtre primãria oraºului Petrila, alãturi de canalizare este fãcutã ºi o staþie de epurare. Conform legilor româneºti ele au trebuit date cãtre operatorul de apã, au fost preluate, ele nu au funcþionat ºi nu

funcþioneazã. În conditile în care noi am fãcut aceastã mare investiþie cu canalizarea din Lonea, canalizarea din Cimpa cu cea din Lonea, iar staþia de epurare o vom preda înapoi primãriei, dar încã nu avem niciun om legat la canalizarea din Cimpa cu toate cã au fost discuþii cu oamenii, nu vor sã vinã ºi sã se lege ºi stau în continuare cu acele fose septice. Vom mai avea încã odatã discuþii. Pe de-o parte putem spune cã în anul 2013 este bine sã avem canalizare, este bine ca oamenii sã se ridice la nivelul de viaþã din anul 2013 dar trebuie sã ne gândim cine a fost cu idea acestie canalizãri ºi dacã nu cumva au fost bani risipiþi”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului. De cealaltã parte stã edilul oraºului Petrila, Ilie Pãducel, care spune cã sistemul de canalizare din Cimpa este foarte util pen-

tru cetãþeni. ”Canalizarea din Cimpa este foarte utilã pentru cetãþenii de acolo, ne-a fost cerutã sã o facem, am fãcut-o, am obþinut cu greu banii de la Guvernul României, dar am finalizat-o. Am predat-o în urmã cu un an de zile la ApaServ Valea Jiului care este singurul operator

autorizat în Valea Jiului pentru gestionarea, gospodãrirea ºi exploatarea a tot ce înseamnã canalizare ºi apã potabilã în Valea Jiului. Am înþeles cã vrea sã ne dea staþia de epurare înapoi la Primãrie, nu se poate acest lucru pentru cã aceasta face parte

din proiectul de canalizare, din ansamblul proiectului. I-am rugat ºi pe domnii consilieri de la PNL ºi pe domnul avram sã punã în funcþiune canalizarea mai ales cã la unii cetãþeni din Cimpa se percepe pe facturã canalizare, canalizarea trebuie sã fie pusã în funcþiune, cetãþenii sã fie branºaþi la canalizare ºi sã funcþioneze”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila. Directorul societãþii de apã din Valea Jiului spune cã racordarea gospodãriilor la sistemul de canalizare este costisitor pentru cetãþeni. ”Sunt ºi probleme de infrastructurã dar în acelaºi timp nici ei nu vor. Sunt sub probleme cu buna funcþionare a acestei instalaþii. Se pot remedia dacã oamenii vor cumpãra aparatura pentru a putea fi remediata problemã pentru cã este o diferenþã de nivel. Fosele septice sunt mai jos decât reþeaua de canalizare. Pe lângã faptul cã vor trebui sã cumpere acea aparatura trebuie sã plãteascã ºi curent ºi de

toate. De sãptãmâna viitoare oamenii noºtri vor merge cu cei de la primãrie, mi-a promis primarul Pãducel cã va da tot sprijinul ºi sã vedem exact ce putem face în acea zonã. Pânã la urmã trebuie sã existe o bunã colaborare pentru cã oamenii sã se lege la canalizare ºi cã investiþia fãcutã sã aibã finalitate”, mai precizeazã Avram ”Toate astepectele au fost luate în considerare, este vorba de o zonã de la Burdeºti cu câteva care sunt sub nivelul canalizãrii, am obþinut aviz favorabil de la cetãþeni care ne-au

permis sã tragem o conductã separatã prin spatele caselor sã racordãm ºi acele case erau douã variante sau cu acea conductã prin spatele caselor sã racordeze sau cu sistem de pompe care sã împingã în gurile de canal. Aceea era mai costisitoare, cealaltã nu e atât de costisitoare ºi se poate face ºi în momentul de faþã”, spune în replicã Pãducel. Canalizarea din Cimpa a costat miliarde de lei vechi, însã în prezent aceasta nu face decât sã îºi dovedeascã inutilitatea pentru cã nicio gospodãrie nu este racordatã la sistem.

14 Program & Horoscop

10:15 Apostrof 11:10 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 11:50 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:35 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:15 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Acasã la Coana Mare

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

Cronica Vãii Jiului | Vieneri, 4 Octombrie 2013

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Icomedy 22:00 X Factor (r) 0:30 Focul

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Bonneville (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Prietenii copilãriei mele 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Bun venit în junglã 22:45 Încã un film despre adolescenþi? 0:45 Bun venit în junglã (r)

21 martie *** 20 aprilie S-ar putea sã fiþi nemulþumit de atmosfera creatã la locul de muncã de un coleg. Evitaþi speculaþiile ºi nu vã angajaþi în discuþii aprinse. Dorinþa de independenþã vã poate îndepãrta de prieteni

Teleshopping Culoarea fericirii Destinul regelui Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Cuscrele Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Dragoste dulce-amarã ªtiri Naþional TV Mica mireasã Suflete pereche Conspiraþia iataganelor

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 21:30 Suflet de gheaþã 22:30 Îþi ordon sã mã iubeºti! 0:00 Poveºtiri adevãrate (r)

10:00 12:30 13:15 14:45 15:30 uli 16:45 18:45 19:00 20:00 22:15 23:45

Draga mea prietenã ªtirile Kanal D Te vreau lângã mine Teleshopping Inima nu respectã regTeo Show ªtirea zilei ªtirile Kanal D Roata norocului Pe banii pãrinþilor Faci faþã, faci bani (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat UEFA EL 12:45 EuroFotbal 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digisport Show 15:30 Rezumat UEFA EL 16:00 ªtirile Digi Sport 16:30 Avanpremierã Ligue 1 17:00 Avanpremierã Serie A 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Avanpremierã Liga 1 18:30 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Braºov

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai S-ar putea sã vã certaþi cu persoana iubitã, pentru cã vã înþelege greºit. Încercaþi sã lãmuriþi lucrurile cu calm! Dupãamiazã aveþi de fãcut mai multe drumuri scurte pentru a rezolva probleme de afaceri. Evitaþi speculaþiile financiare.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, puteþi sã fiþi optimist: totul se va derula conform planurilor. Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune, dar este posibil sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã, dacã refuzaþi ajutorul unei rude.

10:45 11:00 12:00 13:15 13:30 14:30 15:30 17:00 17:30 18:30 19:15 20:15 21:15

23 iulie *** 22 august Un prieten vã ajutã sã clarificaþi o neînþelegere cu persoana iubitã, apãrutã din cauza unor bârfe. Aveþi rãbdare! Totul va reveni repede la normal. Nu ignoraþi sfaturile celorlalþi, doar din dorinþa de a vã demonstra independenþa.

Este posibil sã aveþi probleme la serviciu, dacã nu respectaþi indicaþiile ºefilor. Amânaþi tranzacþiile financiare ºi deciziile importante în afaceri! Ar fi bine sã comunicaþi mai mult cu persoana iubitã.

23 august *** 22 septembrie Aveþi multe de fãcut, atât acasã, cât ºi la serviciu, dar se pare cã nu sunteþi în formã. Sunteþi irascibil ºi riscaþi sã vã luaþi la ceartã cu cei din jur. Nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere în faþa prietenilor ºi a partenerului de viaþã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Sunteþi plin de energie ºi reuºiþi sã duceþi la bun sfârºit o lucrare mai veche. Nu vã grãbiþi sã refuzaþi o propunere de colaborare! Consultaþi-vã cu o persoanã cu experienþã. Dacã nu sunteþi atent, puteþi declanºa o ceartã.

Nu reuºiþi sã vã încadraþi în programul de la serviciu, spre nemulþumirea ºefilor ºi a colegilor. Vã cam lipseºte entuziasmul, ceea ce ar putea sã vã creeze neplãceri ºi în familie.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi nemulþumit de atitudinea celor din jur ºi riscaþi sã deveniþi impulsiv. Dupã-amiazã, primiþi o sumã importantã de la o rudã apropiatã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Ar fi bine sã vã rezolvaþi dimineaþa problemele importante, când aveþi mai multã energie. În a doua parte a zilei, dorinþa dumneavoastrã de libertate poate sã ducã la o deteriorare a relaþiilor cu o persoana.

21 decembrie *** 20 ianuarie Vã enervaþi la serviciu, pentru cã nu reuºiþi sã vã terminaþi treaba la timp. Apelaþi la ajutorulul colegilor! Ar fi bine sã îi arãtaþi persoanei iubite mai multã afectivitate.

21 februarie *** 20 martie Aveti ocazia sã faceþi schimbãri importante pe plan sentimental. Dimineaþa, faceþi cunoºtinþã cu o persoanã care vã atrage atenþia din prima clipã. Nu vã pripiþi.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

CERERE Prin care vã solicitãm sã publicaþi în cotidianul dumneavoastrã un drept la replicã faþã de articolul intitulat ”Aurelian Serafinceanu, stãpân peste strãzi ºi canale” ºi care a fost publicat în cotidianul regional ”Cronica Vãii Jiului” din data de 02.10.2013 la pagina 3. Solicitarea noastrã survine ca urmare a dorinþei de a informa corect opinia publicã în legãturã cu situaþia de fapt ºi de drept existentã în raport cu lucrãrile de extindere a reþelei de canalizare executate de cãtre S.C. ZONA D S.R.L. în baza contractului VJ-CL04”Extinderea ºi reabilitarea sistemului de alimentare cu apã ºi de canalizare în aglomerarea Petroºani – Municipiul Petroºani” încheiat cu S.C. APA SERV Valea Jiului S.A. Petroºani, în zona ºi pe strada Mãrãºeºti din Petroºani. În acest sens vã facem cunoscute urmãtoarele aspecte cu rugãmintea de a le publica în cotidianul regional ”Cronica Vãii Jiului”: 1. S.C. GEROM REAL ESTATE S.R.L. nu a ocupat ºi nu a îngrãdit nici o porþiune de teren sau de stradã care aparþine vreunei alte persoane publice sau private ºi nici nu a revendicat sau ocupat strada Mãrãºeºti din Municipiul Petroºani. 2. S.C. GEROM REAL ESTATE S.R.L. este proprietar asupra conductelor îngropate în pãmânt ce strãbat ºi intersecteazã strada Mãrãºeºti din Municipiul Petroºani; Aceste conducte, ºi care au fost afectate de cãtre lucrãrile executate pe strada Mãrãºeºti din Petroºani, sunt parte integrantã a activului ”Bazine de Apã” care este, de asemenea, proprietatea S.C. GEROM REAL ESTATE S.R.L. nefiind proprietatea altei persoane fizice sau juridice. 3. Conductele de aducþiune a apei în ”Bazinele de Apã” cât ºi activul ”Bazinele de Apã” sunt un element esenþial al obiectivului ”CENTRU

COMERCIAL” ce se va construi de cãtre S.C. GEROM REAL ESTATE S.R.L. ºi care în prezent se aflã la stadiul de proiect, activul menþionat fiind cuprins în proiect pentru buna funcþionare a complexului/ centrului complexului comercial proiectat. 4. În urma lucrãrilor executate de cãtre S.C. ZONA D S.R.L. s-a intervenit asupra acestor conducte în sensul cã fost tãiate ºi efectiv însuºite pãrþi însemnate din aceste conducte nu numai dintre cele ce se aflã sub strada Mãrãºeºti, punând societatea în situaþia de a nu putea folosi ºi alimenta bazinele de apã în scopul pentru care acestea au fost destinate. Aceste acþiuni au produs un prejudiciu însemnat S.C. GEROM REAL ESTATE S.R.L. ºi se impune a fi reparat prin restabilirea situaþiei anterioare sau prin identificarea ºi implementarea unei alte soluþii tehnice privind asigurarea funcþionãrii în condiþii optime a bazinelor de apã având în vedere faptul cã aceste conducte au fost dezgropate, tãiate ºi însuºite din locul în care se aflau, iar apoi golurile au fost umplute cu pãmântul excavat. 5. Aspectele mai sus precizate ar fi fost aduse la cunoºtinþa dumneavoastrã în condiþiile în care, potrivit codului deontologic al ziaristului s-ar fi luat legãtura cu reprezentanþii societãþii noastre, cu precizarea cã nu aþi iniþiat un demers de acest fel. 6. Dl. Serafinceanu Aurelian nu a luat cu de la sine putere nicio bucatã de stradã, nici nu s-a fãcut stãpân pe vreo parcelã publicã ºi nu are nicio legãturã cu cele precizate de dumneavoastrã în articolul publicat în cotidianul dumneavoastrã sens în care vã rugãm ca pe viitor, pentru evitarea publicãrii unor articole ce dezinformeazã, sã luaþi legãtura cu reprezentanþii legali ai societãþii ºi sã obþineþi ºi punctul de vedere al acestora.

Restricþii apã! vineri 4 octombrie 2013, în oraºul Uricani : 07:00 09:00, zona: Cartier Bucura, detalii: Remediere pierderi la branºamentele sc. 1 din bl. 29 ºi sc. 2 din bl. 28 de pe str. Muncii. Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

S.C. GEROM REAL ESTATE S.R.L. Administrator, Hazulea Dorica Prin avocat Stroia Ioan Adrian

Colegii ºi prietenii din cadrul Instituþiei Prefectului – Judeþul Hunedoara transmit sincere condoleanþe domnului Sorin Adrian Vasilescu ºi îi sunt alãturi în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinþã a mamei sale,

VASILESCU OLIMPIA Dumnezeu s-o odihneascã! A plecat dintre noi, dupã o lungã suferinþã, cel care ne-a fost sprijin de nãdejde, un bun tatã ºi un soþ iubitor,

DAMIAN IOAN, 75 DE ANI

S-a dus sã se odihneascã în pace. Dumnezeu sã îl aibã în pazã! Soþia ºi copiii Înmormântarea are loc sâmbãtã, 5 octombrie, ora 14:00 în Cimitirul Central din Petroºani.

Suntem alãturi de prietenii noºtri, Relu, Luminiþa ºi Cristina, într-un moment de grea încercare, moment în care îl conduc pe ultimul drum pe

DAMIAN IOAN

Dumnezeu sã îl odihneascã! Marius, Bogdan ºi Diana Mitrache

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

Sincere condoleanþe ºi gânduri de compasiune domnului prefect Sorin-Adrian VASILESCU ºi întregii familii, greu încercaþi de trecerea în nefiinþã a mamei domniei sale,

VASILESCU OLIMPIA Dumnezeu sã o odihneascã în pace ºi sã întãreascã familia în aceste momente de suferinþã! Complexul Energetic Hunedoara – Daniel ANDRONACHE

Consiliul Judeþean Hunedoara este alãturi de domnul Sorin Vasilescu, Prefectul Judeþului Hunedoara, în aceste momente grele pricinuite de decesul mamei sale,

VASILESCU OLIMPIA ºi transmite sincere condoleanþe familiei îndoliate. Dumnezeu sã o odihneascã în pace!

Sincere condoleanþe familiei domnului SORIN ADRIAN VASILESCU, Prefect al judeþului Hunedoara, în aceste momente grele pricinuite de trecerea în nefiinþã a mamei sale, doamna VASILESCU OLIMPIA Dumnezeu s-o aibã în pazã ºi s-o odihneascã în pace! Deputat Laurenþiu Nistor, preºedinte al Organizaþiei judeþene Hunedoara a Partidului Social Democrat

16 Actualitate

achetele de Crãciun ºi Revelion încã se vând bine în Straja, iar cabanierii au anunþat cã nu-ºi modificã preþurile pentru a avea cât mai mulþi turiºti. Sezonul de schi ar putea fi deschis mai devreme în Straja anul acesta, dacã previziunile meteorologilor se vor adeveri. arna bate la uºã în Valea Jiului, iar stratul de zãpadã deja a acoperit pârtiile în cele douã staþiuni, Straja ºi Parâng. Cabanierii ºi-au pregãtit ofertele pentru sãrbãtorile de iarnã ºi chiar dacã este abia început de octombrie, deja circa 60 la sutã din locurile de cazare sunt ocupate. Interesul este crescut pentru staþiunea din Lupeni dat fiind faptul cã preþurile nu au crescut ºi

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013

Pachetele de sãrbãtori la Straja se vând bine nici nu vor creºte, atât la cazare cât ºi pe pârtiile de schi. Astfel, pentru Crãciun oferta cu demipensiune este de 400 de lei pentru trei nopþi, sumã în care este inclusã ºi masa festivã. În ceea ce priveºte oferta de Revelion, preþurile încep de la 795 de lei ºi pânã la 1095 de lei. În aceºti bani sunt cuprinse patru nopþi de

cazare, pensiune completã ºi masa festivã la trecerea dintre ani. «Pânã acum avem cam 60 la sutã ocupat ºi pentru perioada aceasta este bine. Acum câþiva ani din luna august avem plin, dar e bine. Au trecut vremurile acelea, când din august era totul ocupat. Nici anul acesta nu vom creºte preþurile, totul

Mai multe femei decât bãrbaþi, în Petroºani

locuiesc multe femei ÎdecâtnmaiPetroºani bãrbaþi, iar

numãrul rromilor nu trece de 500, fiind aproape egal cu cel al germanilor. Sunt primele statistici oferite dupã recensãmântul de acum 2 ani, care ne aratã cã în capitala Vãii Jiului locuiesc puþin peste 33.400 de oameni. Bãrbaþii din Petroºani sunt mai puþini decât femeile, iar pentru cã sunt în inferioritate numericã ar putea fi în avantajul lor. Asta spun statisticile, în urma recensãmântului populaþiei ºi al locuinþelor. Oficial, cifrele spun cã bãrbaþii sunt cu vreo 2.000 mai puþini, iar mai mult de 2.000 de oameni sunt plecaþi la muncã peste hotare. „Potrivit datelor preliminare, total persoane care au fost gãsite în locuinþe la recensãmânt: 33.425, din care 17.447 sunt femei ºi 15.978 sunt bãrbaþi. Persoane plecate pentru o perioadã mai îndelungatã din Petroºani sunt 2.372, din care 1.179 sunt bãrbaþi. Populaþia stabilã în Petroºani, deci oameni care stau aici efectiv ºi nu sunt plecaþi sunt în numãr de

34.331, iar în jurul acestei cifre se învârt toate celelalte totaluri”, spune Adrian Neagoe, secretar la Primãria din Petroºani. Cei mai mulþi locuitori din Petroºani vorbesc limba românã ºi sunt ortodocºi, dar avem ºi catolici, penticolstali, ori vorbitori de limba maghiarã, germanã, sau romani. „S-au declarat ortodocºi un numãr de 28.588 de persoane, romano-catolici 2.473 de

persoane, greco-catolici 291, reformaþi 987 ºi cei mai numeroºi de altã religie sunt pensticostalii, care au 800 de adepþi, aproape cât reformaþii. De etnie românã s-au declarat 30.926 de persoane, maghiari 2.250, rromã 597 ºi germanã 116 ºi mai sunt altele cu cifre foarte mici. Vorbitori de limbã românã sunt 31.799, maghiari 2.264, romani 52 ºi germanã 63”, a mai adãugat Adrian Neagoe. Tot la Petroºani avem 17.358 de locuinþe, pentru cei peste 34.000 de locuitori, iar în proprietatea statului mai sunt doar 703. Cei mai mulþi locuiesc la bloc, dar statisticile cu privire la dotãrile pe care aceºtia le au în casã nu au fost încã date publicitãþii. Diana MITRACHE

rãmâne la fel ºi la cazare, mâncare, instalaþii. Nu ai cum sã creºti preþurile din lipsã de bani. Trebuie ºi sã atragi oamenii ºi Straja a putut atrage turiºtii, în primul rând, prin preþuri. ªi prin condiþii ºi manifestãrile organizate dar preþurile ºi

pãrtiile au fost atuurile noastre. Vor merge ºi instalaþiile, telegondola, eu spun cã trebuie sã-i dea drumul, nu are cum sã nu-i dea drumul «, a declarat Emil Pãrãu, principalul investitor din Straja. Maximilian GÂNJU