Issuu

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 484

Cronica Vãii Jiului Joi, 31 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Cavaleri în secolul XXI

JURÃMINTE ªI RÃDÃCINI SACRE

A rãsãrit soarele ºi pentru el

Micuþul aruncat la ghena de gunoi a fost dat în plasament bunicii >>> PAGINA A 3-A

Curtea de conturi „atacã” Primãria Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Ilie Pãducel, vicepreºedinte al PSD Petrila >>> PAGINA A 4-A

Adãpost pentru 500 de maidanezi >>> PAGINA A 6-A

Amendaþi pentru pâine

>>> PAGINA A 7-A

Comemorare a victimelor tragediei din 1971 de la Certej >>> PAGINILE 10-11

Caricatura adusã în public >>> PAGINA A 12-A

ªase angajaþi ºi ºase medici în condiþii inumane

>>> PAGINA A 13-A

VALEA JIULUI, un vis frumos la timpul trecut >>> PAGINA A 15-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013 fost aruncat ca un obiect vechi A ºi nefolositor la

coºul de gunoi de cea care i-a dat viaþã, dar pânã la urmã soarta i-a surâs bebeluºului din Petroºani a cãrui poveste a impresionat o þarã întreagã. O mulþime de familii, printre care ºi un poliþist din Hunedoara ºi chiar cel ce l-a gãsit în tomberon, au vrut sã-l adopte, dar pânã la urmã micuþul a ajuns la bunica maternã, unde este înconjurat de dragoste ºi afecþiune. Tânãra care i-a dat viaþã iar mai apoi s-a descotorosit de el ca de un obiect nefolositor, Cecilia Vormair (21 de ani), este la închisoare. A primit 6 ani cu executare pentru cã a încercat sã-ºi ucidã cu sânge rece bebeluºul nou – nãscut. Micuþul însã s-a luptat pentru viaþa lui, a scâncit cu ultimele puteri, iar un angajat de la Serviciul de Salubritate l-a auzit ºi l-a salvat. O perioadã bebeluºul a stat într-un centru de plasament din Hunedoara, iar acum a ajuns la bunica lui acasã, mama femeii care i-a îngrozit pânã ºi pe anchetatorii care au spus cã tânãra are cu adevãrat profilul unei criminale. Reamintim cã la finele lunii mai, muncitorii de pe maºina de gunoi, au vrut sã încarce deºeurile dintr-un tomberon din Cartierul Aeroport – Petroºani, iar unul dintre oameni a auzit un scâncet. S-a uitat în ghena de gunoi cu gândul cã e un câine sau o pisicã pe care sã-i salveze, aºa cum a fãcut ºi altã datã, dar a rãmas înmãrmurit: între pungile de gunoi era un nou-nãscut. Copilaºul a fost dus

A rãsãrit soarele ºi pentru el

Micuþul aruncat la ghena de gunoi a fost dat în plasament bunicii

imediat la spitalul din Petroºani ºi medicii care l-au consultat au spus cã e în afara oricãrui pericol. Mai multe familii ºi-au anunþat intenþia de a-l înfieze, impresionate de drama bebeluºului aruncat la gunoi de cea care i-a dat viaþã a fost gãsitã. „Bãieþelul care a intrat în atenþia noastrã dupã ce a fost aruncat într-un tomberon de gunoi este cu mãsurã de protecþie în plasament la bunica maternã”, a declarat Ionela Lazãr, purtãtor de cuvânt al Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþie a Copilului Hunedoara. Aceasta a precizat cã, legal, acest copil nu poate avea statut de adoptabil. Legea spune cã, atunci când mama este decãzutã din drepturile pãrinteºti, ori aceste drepturi îi sunt suspendate, trebuie cãutate rudele pânã la gradul IV. Doar când se stabileºte cã nu poate fi îngrijit de aceste rude, copilul poate intra în procedurã de adopþie. Or aici nu a fost cazul. Pe de o parte, mama – deºi la abandonat la

ghenã – a declarat cã nu e de acord ca micuþul sã fie adoptat ºi are tot dreptul sã se pronunþe în acest sens. Pe de altã parte, bunica a dovedit cã doreºte ºi poate sã îl creascã cu dragoste. L-a vizitat în permanenþã în perioada în care copilul a fost internat într-un centru de plasament, a demonstrat dorinþa de a se implica ºi de a-l îngriji. Iar reprezentanþii DGASPC Hunedoara au stabilit cã sunt îndeplinite toate condiþiile pentru a stabili ca mãsurã de protecþie a micuþului plasamentul la bunicã. „Copilul va fi monitorizat în permanenþã de cãtre noi, în colaborare cu Primãria Petroºani”, dã asigurãri Ionela Lazãr.

ºteaptã o familie iubitoare

Pe de altã parte, alþi 65 de copii din judeþul Hunedoara aºteaptã sã fie înfiaþi de o familie iubitoare, care sã le dea ºansa la o viaþã normalã. Pentru ei, anul acesta instanþa de judecatã a pronunþat sentinþã de deschidere a procedurilor de

adopþie. ªi tot în acest an, alþi 8 au avut o soartã fericitã. Pentru ei magistraþii au încuviinþat adopþia. Alþi 5 copii sunt în etapa de încredinþare în vederea adopþiei, iar sursa menþionatã spune cã aceasta este etapa premergãtoare finalizãrii adopþiei, când încã se mai discutã cu familiile care doresc sã adopte copilul, se organizeazã o serie de întâlniri.

aºi de urmat P pentru adoptarea unui copil Pentru a adopta un copil, trebuie parcurºi mai mulþi paºi legalã. Prima etapã constã în depunerea la Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului din judeþul de domiciliu a unei cereri scrise pentru obþinerea atestatului. Împreunã cu cererea trebuie anexate o serie de acte. Atestatul este documentul care certificã existenþa abilitãþilor parentale ale solicitantului ºi îndeplinirea condiþiilor materiale necesare creºterii, educãrii ºi dezvoltãrii armonioase a copilului. Atestatul se obþine în urma

aprobãrii acestei cereri, în termen de maximum 120 zile de la depunerea ei, timp în care se va efectua o anchetã socialã. Valabilitatea atestatului este de 1 an. A doua etapã constã în gãsirea copilului mult dorit. În urma obþinerii atestatului, solicitantul va intra în baza de date a instituþiei. Potrivirea este etapa premergãtoare încredinþãrii adopþiei prin care se selecteazã cea mai potrivitã persoanã/familie atestatã ca fiind aptã sã adopte, care corespunde nevoilor copilului. Potrivirea se iniþiazã de Oficiul Român Pentru Adopþii pentru copiii aflaþi în evidenþa sa, prin identificarea ºi selectarea din Registrul naþional pentru adopþii a persoanelor/familiilor atestate care corespund în cea mai mare mãsurã nevoilor copiilor. Cea de a treia etapã este reprezentatã de încredinþarea copilului în vederea adopþiei, pentru o perioadã de 90 de zile, astfel încât instanþa sã poatã aprecia asupra relaþiilor de familie care s-ar stabili dacã adopþia ar fi încuviinþatã. La instanþã se depune cerere de încredinþare în vederea adopþiei ºi prin hotãrâre judecãtoreascã favorabilã se obþine încredinþarea

Actualitate 3

copilului în vederea adopþiei. Judecarea cererilor de încredinþare se face cu citarea direcþiei din raza de domiciliu a copilului, a direcþiei din raza de domiciliu a adoptatorului ºi cu citarea la domiciliu a adoptatorului. În urma încredinþãrii copilului, direcþia pentru protecþia copilului urmãreºte evoluþia acestuia, face vizite la domiciliul familiei adoptatoare ºi întocmeºte rapoarte bilunare plus raportul final. Etapa a patra, încuviinþarea propriu-zisã a adopþiei, se realizeazã pe calea instanþei judecãtoreºti, în urma cererii de încuviinþare a adopþiei, introdusã de cãtre adoptator sau de cãtre direcþia din raza de domiciliu a adoptatorului, la sfârºitul perioadei de încredinþare în vederea adopþiei. Cererea de încuviinþare a adopþiei este însoþitã de o serie de acte însoþite de rapoartele finale ale direcþiei cu privire la perioada de încredinþare. Dacã pe baza probelor administrate (acte, înscrisuri, rapoarte) instanþa îºi formeazã convingerea cã adopþia este în interesul superior al copilului, ea va admite cererea de încuviinþare a adopþiei. În termen de 5 zile de la data rãmânerii irevocabile a hotãrârii judecãtoreºti, vor începe demersurile pentru eliberarea documentelor de identitate ale copilului. Car men COSMAN

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

Curtea de conturi „atacã” Primãria Petroºani ngajaþii Primãriei Petroºani vor A da înapoi sporul de dispozitiv. Mãsura a fost dictatã de instanþã, dupã ce Curtea de Conturi a considerat cã este ilegalã atribuirea banilor. În plus, în aceste zile Curtea de Conturi continuã verificãrile investiþiilor la aceastã instituþie. Diana MITRACHE Angajaþii din Primãria Petroºani ar putea fi obligaþi sã returneze sporul de dispozitiv. Asta a decis instanþa judecãtoreascã ºi fiecare funcþionar va da un sfert din salariu pe doi ani, înapoi la stat. „Dupã cum se ºtie, am avut un litigiu cu Curtea de Conturi,

care a fost pierdut de funcþionarii publici ºi personalul contractual din cadrul instituþiei noastre. Am atacat cu contestaþie în anulare, care ni s-a respins ºi aºteptãm sã vinã sentinþa”, a precizat jr. Adrian Neagoe, secretar la Primãria Petroºani. Singura speranþã a angajaþilor ar fi o portiþã în lege, dar încã nimic nu e sigur.

Singurii care ar putea scãpa sunt poliþiºtii comunitari, cãci ei ar fi putut sã beneficieze de sporul de dispozitiv, iar restul se bazeazã pe modificãri legislative. „Cert este cã am putea scãpa de platã, dacã demersurile sindicatului se pun în practicã, iar aici mã refer la Legea

Scrisoare cãtre Ponta

Amnistiei, care e în stadiul de proiect de lege ºi din câte mi-a spus liderul nostru de sindicat pe þarã, care a fost la noi acum douã sãptãmâni, aceasta a trecut ºi a fost avizatã favorabil de cãtre Comisia de Buget - Finanþe a Parlamentului. Dar, dacã toate aceste

-au sãturat de promisiuni. Este vorba de pensionarii de la Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului care au prezentat miercuri în cadrul ºedinþei o scrisoare adresatã primului ministru, Victor Ponta, prin care cer demisia Ministrului Muncii, Familiei ºi Protecþie Sociale, Mariana Câmpeanu. Pensionarii minieri îi cer drepturile ºi indexarea punctului de pensie. Aceºtia i-au prezentat ministrului toate problemele cu care se confruntã foºtii ortaci din Valea Jiului, însã demnitarul nu a gãsit nicio soluþie în vederea rezolvãrii acestora. Aceastã solicitare vine în urma întrevederilor pe care pensionarii le-au avut acum aproximativ o lunã de zile la Deva unde a fost prezentã ºi Mariana Câmpeanu, ministrul muncii.

Pensionarii mineri din Valea Jiului au mai încercat sã se întâlneascã ºi la Bucureºti cu ministrul Muncii, dar de fiecare datã au fost opriþi. Monika BACIU

ºtie am avut asfaltarea strãzilor, domeniul schiabil ºi altele”, a conchis Neagoe.

Ilie Pãducel, vicepreºedinte al PSD Petrila

lie Pãducel este proaspãtul vicepreºedinte al PSD Petrila. A semnat deja adeziunea la acest partid, dupã ce a fost exclus din PDL ºi a primit chiar ºi o funcþie, drept rãsplatã politicã. Carmen COSMAN

demersuri se vor solda cu un eºec, atunci se va impune restituirea pe anii 2011 ºi 2012 a acestui spor”, a mai precizat Neagoe. Mai mult, în aceste zile, Curtea de Conturi

a revenit la Petroºani ºi vrerificã mai multe contracte. „Curtea de Conturi efectuaezã un control tematic, ce se efectueazã în mai multe primãrii din Hunedoara. Se verificã un singur lucru ºi anume lucrãrile de investiþii. Aºa cum se

Exclus recent din PDL pentru cã ar fi jucat la douã capete, primarul Petrilei, Ilie Pãducel, a fost de voie – de nevoie circa douã luni apolitic. Acesta a aºteptat decizia de excludere din PDL ca sã treacã la partidul în care se spunea de multã vreme cã vrea sã–se înregimenteze, adicã PSD, pentru cã nu ar avea spirjin. Iar recent acest lucru s-a ºi materializat. Ilie Pãducel a semnat adeziunea de intrare în partid, în Organizaþia Petrila, care a fost analizatã ºi aprobatã de Biroul Politic Orãºenesc. ªi, cum nu putea fi un simplu membru, þinând cont de faptul cã face politicã de zeci de ani, primarul Petrilei a primit ºi funcþia de vicepreºedinte al Organizaþiei PSD Petrila. Ilie Pãducel este cel

mai longeviv primar din Valea Jiului, el având la activ cinci mandate. Ilie Pãducel, a fost exclus din PDL la începutul lunii septembrie la finele sãptãmânii trecute, ca urmare a unei decizii a Consiliului de Coordonare al organizaþiei judeþene a partidului. " În orice partid trebuie sã existe o coeziune între membrii sãi. Noi nu am anunþat vreo coabitare cu

PSD sau PNL ºi atunci erau nejustificate toate discuþiile publice care ne vizau pe noi cã partid ºi pe el ca om ºi care fãceau referire la negocieri de trecere întrunul dintre partidele aflate la guvernare ", declara la momentul respectiv Dorin Gligor, preºedinte al PDL Hunedoara.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

elaþiile dintre România ºi China s-au rãcit dupã Revoluþie, iar acest lucru este în atenþia parlamentarilor hunedoreni. Carmen Hãrãu, deputat PNL din judeþul Hunedoara vrea sã afle care este strategia Ministerului Afacerilor Externe vizavi de relaþiile de colaborare dintre România ºi Republica Popularã Chinezã. Monika BACIU ”Cu prilejul participãrii în China la cea de-a treia Conferinþã de ªtiinþe Aplicate organizatã în

luna octombrie de cãtre Academia Economicã Militarã ºi de Universitatea din Wuhan, am constatat cã þara noatrã este privitã de cãtre oficialii

Strategii româno-chineze chinezi ca cea mai bunã poartã de acces cãtre piaþa europeanã. Existã disponibilitatea dinspre partea chinezã de dezvoltare a relaþiilor bilaterale, chiar ambasadorul Republicii Chineze la Bucureºti a cerut autoritãþilor locale de la Râmnicu Vâlcea o mapã de prezentare a combinatului Oltchim pentru a fi prezentat investitorilor din aceastã þarã. Pe de

Salarii de 60.000 de euro, pe an

niunea Europeanã este un spaþiu destinat tututor cetãþenilor. ªi românii care sunt în cãutarea unui trai mai bun pot opta pentru locurile de muncã din afara graniþelor, unde salariile pot atinge sume de 60 de mii de euro pe an, adicã undeva la 5000 de euro lunar. Este vorba în special de medici ºi de ingineri care pot câºtiga sume de peste 5000 de euro lunar. Monika BACIU Condiþiile însã sunt stricte, cei care aplicã pentru posturile din afara graniþelor trebuie sã stãpâneascã o limbã strãinã, dar sã aibã ºi experienþã în domeniu. ”În fiecare vineri noi primim o listã a locurilor de muncã

vacante din Uniunea Europeanã, ultima a fost afiºatã la bursã, iar ca ºi modificãri sunt foarte puþine, pe lângã cele foarte multe locuri de muncã din sistemul sanitar am avut câteva locuri de muncã în transporturi, ca ºi ºoferi”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

altã parte, aºa cum am constatat din întâlnirile pe care le-am avut cu prilejul vizitei existã ºi nedumerire privind ritmul prea lent de dezvoltare a relaþiilor dintre România ºi China ºi a relaþiilor economice de pe piaþa europeanã. În acest context, vã rog respectuos sã precizaþi care este politica oficialã a Uniunii Europene faþã de interesul crescut al

la toþi cetãþenii Europei. ”Aceste locuri de muncã sunt valabile la nivelul întregii Uniuni Europene, deci orice cetãþean poate sã beneficieze de aceste locuri de muncã. Din pãcate nu pot sã vã rãspund pentru cã per-

Singurul inconvenient privind locurile de muncã din strãinãtate este faptul cã acestea sunt raportate la nivelul întregii Uniuni, astfel, numãrul posturilor disponibile se împarte

Prinsã cu 300 de kilograme de huilã „în spate”

femeie din Aninoasa s-a transformat într-un Hercule modern. Asta dacã þinem cont de cantitatea de cãrbune pe care se pregãtea sã o fure când a fost prinsã de poliþiºti. Carmen COSMAN Ori era o femeie foarte puternicã, ori este þap ispãºitor pentru un întreg grup de hoþi, raportat la cantitatea de cãrbune despre care poliþiºtii spun cã a vrut sã o sustragã. Camelia C., de 49 de ani, din Aninoasa, a fost prinsã în flagrant de poliþiºtii Postului de

Poliþie T.F. Livezeni în timp ce sustrãgea cantitatea de 300 kilograme de cãrbune din

vagoanele de marfã garate în Staþia CFR Iscroni, cu intenþia de a o valorifica. „În

cauzã s-a întocmit dosar penal pentru tentativã la infracþiunea de furt calificat”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Chinei pe piaþa europeanã, pentru a identifica argumentele pro ºi contra care pot consolida ºi dezvolta relaþiile economice bilaterale dintre þãrile nostre”, la aceastã întrebare va trebui sã rãspundã Titus Corlãþean, ministrul Afacerilor Externe. Relaþiile românochineze dateazã de la jumãtatea secolului XX, când au fost stabilite primele relaþii diplomatice la rang de ambasadã în anul 1949. Relaþiile soanele interesate trebuie sã îºi trimitã CVul la angajator ºi nu ne vine niciun rãspuns, deci nu gestionãm aceste locuri de muncã. Sunt relativ puþine ºi unde pretenþiile angajatorilor sunt relativ cam mari”, a mai precizat sursa citatã.

României cu chinezii au fost fructuoase pânã în anul 1989. Tradiþia post-decembristã a afectat ºi relaþiile românochineze, mai ales în plan economic bilateral. China este primul partener comercial al României în Asia ºi ocupã locul 16 printre investitorii strãini în þara noastrã. Chinezii ºi-au arãtat disponibilitatea de a investi ºi în judeþul Hunedoara, la Complexul Energetic.

Cele mai mari venituri peste hotare se pot obþine din sistemul medical, unde un medic poate câºtiga chiar ºi 60 de mii de euro pe an sau inginer în diferite specializãri al cãrui venit poate fi de 55 de mii de euro pe an.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

Adãpost pentru 500 de maidanezi

dãpostul ”Love Animals” din Petroºani se mãreºte. Reprezentanþii adãpostului lucreazã la extinderea spaþiului în care vor fi depozitaþi maidanezii. 200 de noi locuri vor fi create în imediata apropiere a adãpostului existent. Reprezentanþii centrului motiveazã alegerea fãcutã...

nu au primit nimic în acest sens. Oricum, aceºtia spun cã nu vor eutanasia maidanezii, ci îi vor trata pe cei bolnavi ºi bãtrâni. ”În momentul de faþã noi nu am primit nimic, nici scris ºi nici verbal. Dacã se aplicã

navi la doctorul Faltinscki. Toþi câinii se trateazã, primesc medicamente, absolut

Monika BACIU ”Pentru a mai salva încã aproape 200 de câini. Sunt încã 200 de locuri, se încep lucrãrile de astãzi, montãm încã 200 de cuºti ºi aducem câini de la adãpostul primãriei. În adãpostul vechi la ora actualã avem în jur de 300 de câini”, a declarat Viorel Stoica, directorul Adãpostului Love Animals din Petroºani.

În ceea ce priveºte eutanasierea maidanezilor, reprezentanþii adãpostului spun cã

n Petroºani a ajuns, ieri, ºi ultimul sortiment din alimentele oferite ca ajutor de cãtre Comunitatea Europeanã. Este vorba despre conservele de carne, mai exact 12.340 de bucãþi, ce le vor fi repartizate unui numãr de aproximativ 3.500 de beneficiari. Mircea NISTOR “Am primit ºi conservele de carne, în numãr de 12.340 de cutii, care vor fi repartizate, în numãr de 3

fiecãrui beneficiar. Cantitatea în posesia cãreia am intrat ieri ne va ajunge pentru ai servi pe toþi cei care sunt trecuþi pe liste”, a precizat Loredana Piþ,

sau nu se aplicã noi nu ºtim nimic. Îi tratãm, ºi acum eu plec cu doi câini bol-

tot ce le trebuie. Mai primim fonduri, donaþii, doamna doctor se descurcã cum poate”, a mai spus sursa citatã. În cursul acestei luni 10 cãþei de la adãpostul Love Animals din

A venit ºi carnea ºef serviciu Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã Petroºani. În ceea ce priveºte mierea de albine, aceasta ar putea reveni, în depozitele Serviciului Local de Asistenþã Socialã. “Dupã ce mierea consideratã drept falsificatã a fost retrasã ni s-a promis cã vom primi un nou

transport. Când se va întâmpla acest lucru rãmâne de vãzut”, a mai spus Loredana Piþ. Cu începere de joi, programul de distribuire a alimentelor europene va suferi o micã modificare. Astfel, acestea vor fi repartizate între orele 9 ºi 14, în loc de 8:30 – 16:00.

ANI va descoperi rapid neregulile la licitaþiile publice

genþia Naþionalã de Integritate (ANI) va avea funcþional, pânã în iunie 2014, un sistem informatic. Acesta va emite avertismente în timp real atunci când apar nereguli în timpul procedurilor de achiziþii publice finanþate cu fonduri europene, potrivit Mediafax Într-o primã fazã, toate persoanele implicate în procesele de achiziþii publice finanþate cu fonduri europene vor fi monitorizate în timp real ºi sistemul,

denumit Prevent, va emite avertismente atunci când în timpul derulãrii procedurilor de licitaþie sunt semnalate rude de gradul I ºi II care au legãturã cu persoanele implicate în acest proces. Ulterior, monitorizarea se va extinde pentru toate licitaþiile publicate în SEAP", a declarat preºedintele ANI, Horia Georgescu. Cu o valoare estimatã la 7 milioane de euro, proiectul va fi finanþat din fonduri europene, a mai spus Georgescu. În luna martie, Georgescu a anunþat cã sistemul Prevent va funcþiona printr-o platformã cu o bazã de date care va fi inte-

gratã atât la nivelul Registrului Comerþului, cât ºi la nivelul instituþiilor fiscale, astfel încât sã se facã relaþionarea cu persoanele conducãtoare de instituþii publice sau implicate în proceduri de achiziþie publicã. În urma unui studiu ANI efectuat în 2012, la care au participat peste 80 de entitãþi reprezentate de consiliile locale, municipale ºi reºedinþe de judeþ, au fost identificate 78 de persoane, aleºi locali, care au încasat bani publici prin procedura achiziþiilor publice, prejudiciul estimat fiind de aproximativ opt milioane de euro.

Colonia Petroºani vor ajunge în mai multe þãri europene. Toþi au nume ºi toþi vor avea o ”familie” adoptivã. Reprezentanþii adãpostului au însã o

problemã. Nu au personal ºi au nevoie de voluntari, astfel iubitorii de animale care pot ajuta centrul pot lua legãtura cu responsabilii de acolo.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

Amendaþi pentru pâine

DSP pune preþ pe viaþã or putea ajunge sã nascã la timp V indiferent de vremea de afarã. Aceste veºti bune sînt pentru femeile

nspectorii sanitari au dat avertismente ºi sancþiuni comenrcianþilor de pâine. Motivul: lipsa igienei ºi a condiþiilor de etichetare pentru produsele de panificaþie scoase la consum în Valea Jiului . Pâinea cea de toate zilele nu e chiar un produs în regulã. Asta spun acum inspectorii sanitar-veterinari, care au constatat cã lucrurile stau destul de rãu la unii producãtori. Astfel, mai multe

unitãþi de producþie din Valea Jiului au primit amenzi usturãtoare pentru cã nu aveau etichetate produsele scoase la consum, iar cel mai grav este cã acestea produceau pâine în condiþii

Viaþa pe primul loc

tres, alcool, tunun ºi o viaþã dezechilibratã. Aceºti factori puºi la un loc pot afecta iremediabil inima. Atunci când se vorbeºte despre bolile de inimã oamenii se gândesc mereu la atacul de cord. Însã sunt foarte multe elemente care submineazã abilitatea inimii de a-ºi îndeplini rolul, printre acestea numãrându-se boala arterei coronariene, cardiopatia sau aritmia. Bolile de inimã netratate duc la infarct. Pe plan mondial þara noastrã ocupa locul trei la mortalitatea din cauze cardiovasculare, în

însãrcinate din judeþul Hunedoara care locuiesc în zone izolate sau greu accesibile mai ales pe timpul iernii.

insalubre. „În urma controalelor efectuate, am aplicat 3 sancþiuni constând în avertismente ºi 3 amenzi, douã de câte 600 de lei ºi una de 2.000 de lei. La panificaþie am gãsit o serie de nereguli, precum neidentificarea lotului, a termenului de valabilitate ºi condiþii igienice necorespunzãtoare. Nu întotdeauna sunt pãstrate corespunzãtor produsele de panificaþie. Comercianþii ºi producãtorii nu au putut face dovada curãþeniei ºi a dezin-

condiþiile în care, conform datelor statistice, douã decese din trei sunt provocate de afecþiuni ale inimii ºi ale vaselor de sânge. Infarctul este o întrerupere bruscã a alimentãrii muºchiului inimii cu sânge. Cauza acestui fenomen este blocarea arterelor coronariene, vasele responsabile cu alimentarea inimii cu sânge.

fecþiei în unitãþile pe care le administreazã”, a spus dr. Gheorghe Cristea, ºeful CSVSA Vulcan. Producãtorii de pâine au obligaþia ca pe etichete sã treacã lotul din care provine pâinea, dar ºi sã-ºi pãstreze unitãþile în condiþii igienice. Inspectorii spun cã cea mai mare amendã, respectiv 2.000 de lei au aplicat-o la un producãtor din Vulcan, unde igiena lãsa mult de dorit. Diana MITRACHE

În cazul în care bolnavul primeºte ajutor imediat poate fi salvat de la moarte. Semnele principale ale atacului de cord sunt durere, presiune în piept. Medici specialiºti îi sfãtuiesc pe oameni ca la primele astfel de simptome sã se prezinte cât mai urgent la spital pentru un consult ºi un tratament amãnunþit ºi de specialitate. Monika BACIU

Mãsurã a fost luatã de Direcþia de Sãnãtate Publica Hunedoara pentru a veni în sprijinul femeilor însãrcinate din zonele izolate. Medicii de familie din mediul rural sau din zonele greu accesibile vor face o evidenþã cu femeile însãrcinate care locuiesc în zone grele pentru ambulante în timpul iernii. Aceºtia pot trimite la Direcþia de Sãnãtate Publicã lista cu aceste persoane pînã în 14 noiembrie. Pentru a evita ca aceste persoane sã rãmînã înzãpezite, în imposibilitatea de a

primi asistenta medicalã, medicii le vor anunþa pe gravide cã pot solicita internarea din timp pentru perioadele cu ninsori abundente. Astfel toate aceste mãsuri ar trebui sã le ajute pe viitoarele mãmici indiferent de zona din care provin acestea pentru cã pînã la urma trãim în secolul XXI, secol în care nu iarna nu ar trebui sã creeze astfel de probleme, mai ales cã încercam sã devenim o þarã foarte modernã ºi civilizatã în care pe primul loc se afla omul ºi doar dupã aceea interesele unora. (Monika BACIU)

RESTRICÞII LA APÃ! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru joi 31 octombrie 2013, în oraºele: - Petroºani 9:00 - 15:00. Zona afectatã: Blocurile turn de pe str. 1 Decembrie 1918 (M1-M4,101-109,95-99,120-124) ºi de pe str. Avram Iancu (3-13,8-12). Motivul restricþiei: Cuplarea reþelelor de alimentare cu apã a str. Slatinioara ºi Rovinei la reþeaua publicã de distribuþie apã potabilã. - Uricani 8:00 - 16:00. Zona afectatã: Cartier Bucura. Motivul restricþiei: Montare vana regulatoare presiune str. Brazilor zona bl.3A.

8 Actualitate

oartã costume specifice, dau un jurãmânt ºi degustã multe bãuturi. Este vorba de cavalerii vinului. ORDO EQUESTRIS VINI EUROPAE este o societate cavalereascã de persoane legate printr-un jurãmânt. Toþi membrii ordinului cavaleresc sunt legaþi printr-un jurãmânt pe vin ºi þarã, cu acelaºi statut, ºi se bucurã împreunã de prietenie reciprocã ºi de roadele comune ale operei cavalereºti. Cavaleria îºi are rãdãcinile profane ºi sacrale în biblie. Ea are de îngrijit un bun cultural de milenii, care nu numai cã este mult mai vechi decât creºtinãtatea ci a ºi cizelat cultura ºi a fost o premisã pentru civilizaþia urbanã a omenirii. ORDO EQUESTRIS VINI EUROPAE are o tradiþie de ordin cavaleresc. Ordinul cavaleresc se fundamenteazã pe tradiþia

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

Cavaleri în secolul XXI

Jurãminte ºi rãdãcini sacre ordinului cavaleresc Sf. Gheorghe din 1273 respectiv 1308, 1468 ºi o continuã pe aceasta. Aºa cum în termenii cavaleral vinului sunt legate într-o unitate trãsãturile caracteristice ale cavalerului ºi ale vinului nobil, ceea ce este echivalentul unei noi creaþii, aºa sunt conþinute în termenii ½cavalerimea vinului½ atât trãsãturile caracteristice ale cavalerimii cât ºi celeale vinului nobil. Din acest punct de vedere, ½cavalerimea europeanã a vinului½ este un unicat din punctul de vedere al cavalerimii vinului, care nu poate fi confundat nici cu un ordin bisericesc ºi nici cu un ordin cavaleresc suveran ºi care nici nu doreºte sã fie confundat. Vinul este parte integrantã a identitãþii europene, iar obiectivul Ordinului Cavalerilor Vinului European este de a menþine acest patrimoniu

cultural comun în toatã diversitatea lui ºi de a pãstra aceastã moºtenire culturalã pentru generaþiile viitoare. În Europa este Ordinul European al Cavalerilor Vinului, iar din acest ordin face parte ºi consilierul

local de la Lupeni, David Benedekfi, care în urmã cu 4 ani a fost desemnat cavaler al vinului. Persoanele din rândul cavalerilor, de statut egal, legate printr-un jurãmânt – hospes/hospita, consiliarius/dame, iudex/weindame ºi eques/ordensdame – slujesc prin mãrturisirea lor de aderenþa la cavalerie, prin atribuþii concrete ºi activitãþi în domeniul privat ºi profesional,la realizarea telurilor nobile ale ordinului. Senatul cavaleresc reprezintã comitetul de conducere a întregii caste a cavalerilor ºi îºi are sediul la locul de înfiinþare al ordinului, în oraºul liber Eisenstadt, Austria. Cum a ajuns David Benedekfi cavaler al vinului ne explicã chiar el. ”Acum câþiva ani am

cunoscut un cetãþean din Kecel, localitatea cu care Lupeniul este înfrãþit. În acel moment ne-am gândit ce ar fi dacã am duce pânã

la capãt acest eveniment, sã înfrãþim localitatea Kecel care are 11 mii de locuitori cu localitatea Lupeni din Valea Jiului. Asta este o hotãrâre de a noastrã cam de 23 de ani, cam de când suntem în libertate. Ajungând acolo am gãsit urechi deschise, oameni deschiºi, l-am adus aici pe domnul primar de acolo. Am semnat ºi un contract cu fostul liceu Minier din Lupeni, având în vedere cã ei au secþia de bucãtar ospãtar ºi turism local. Acea ºcoalã din Ungaria funcþioneazã cam la fel, numai cã se schimbã situaþia. Copiii, 80% din timp fac practicã ºi 20% teorie. Acea ºcoalã are ºi cavaleri ai vinului, domnul director de acolo m-a propus ca sã

devin cavaler al vinurilor ceea ce înseamnã un curs, un respect faþã de o tradiþie a vinului, un pic de cunoaºtere. Acum 3 ani de zile am devenit cavaler ai vinului. Apoi am propus încã doi cetãþeni din judeþul Hunedoara, ºi a devni cavaler al vinurilor domnul viceprimar Lungan ºi domnul primar Ile. Suntem trei cavaleri ai vinurilor din zonã. Asta înseamnã sã ai un medalion, o hainã, o cãciulã, minimã cunoºtinþã a acestei situaþii ºi se dã un jurãmânt. În fiecare an te întorci în locul unde ai devenit cavaler al vinurilor, ceea ce se va întâmpla în data de 29 noiembrie ºi voi fi acolo cu câþiva oameni, sper cã vor onora cel puþin cei care au ajuns cavaleri ai vinurilor”, a spus David Benedekfi. Cavalerii vinului pot spune dacã strugurii folosiþi la vin au avut ciorchine sau nu. Ei cunosc multe aspecte ale acestei taine în care nu ajunge oricine.

”Doi ani de zile deguºti pãlincã, un an de zile deguºti numai din pãlincã ceea ce nu trebuie sã fie ier, acei oameni care au terminat acest curs pot sã spunã dacã s-au ales prunele de jos, adicã dacã au fost stricate sau via dacã s-a cules dacã lasã cior-

chine, dacã a fost pus zahãr în vin, pentru cã la noi se zice cã vinul este bun doar dacã a fost pus zahãr în el, dar este foarte dãunãtor inimii ºi sãnãtãþii. Acest curs mai spune cã un om care este bolnav de inimã, neapãrat, zilnic ar trebui sã foloseascã cel mult 100 de grame de vin roºu, dacã se poate acel vin sã fie foarte, foarte tare, pentru cã inima are nevoie de acest vin”, a mai spus cavalerul vinului. Cavalerii vinului au ºi secrete ale acestor licori asupra organismului. Din ordin fac parte medici ºi persoane de rang înalt care de-a lungul anilor au dezvoltat anumite concepte legate de aceste bãuturi. ”Am devenit cavaler al vinurilor cu un doctor care face operaþii pe inimã ºi a zis cã dupã operaþie, a doua zi, fiecare om trebuie sã foloseascã câteva grame de vin roºu având în vedere cã favorizeazã circulaþia sângelui. E foarte interesant ºi tradiþia lor, tradiþia strãveche înseamnã cã oamenii lor au trãit mai mult cã au bãut vin ºi nu altceva. Un om care e la þarã mãnâncã slãninã, bea vin ºi trãieºte 8090 de ani, aºa cã sunt mândru cã sunt cavaler al vinurilor. În fiecare an mã întorc înapoi”, a mai spus David Benedekfi. Dezvoltarea noilor structuri unionale europene au impus înfiinþarea de organizaþii neguvernamentale, prin

care sã asigure legãturile socio-culturale intracomunitare. În acelaºi timp, transmiterea tradiþiilor vini-viticole multimilenare ca element cultural component

legatele ºi scaunele cavalereºti. Frãþia îºi revendicã tradiþia din ordinele cavalereºti medievale, în special din cea a Ordinului Sf. Gheorghe de la 1273

al identitãþii europene constituie o datorie ce trebuie onoratã. Acestea sunt elementele care, alãturi de promovarea valorilor fundamentale europene – demnitatea umanã, libertatea, democraþia, egalitatea, pacea, prietenia – au constituit premisele apariþiei Ordo Equestris Vini Europae (OEVE). OEVE este o organizaþie internaþionalã de drept pri-

respectiv 1308 ºi 1468, preluând de la acestea principiile de bazã ale cavalerismului, respectiv cinstea, onoarea, demnitatea ºi moralã creºtinã. Ordo Equestris Vini Europae nu neglijeazã nici operele caritabile sau mecenatul în domeniul artelor,cãlãuzindu-se în activitatea sa dupã conceptul: “Abia dupã ce ai învins invidia ºi începi sã te implicit pentru alþii, devi cu

vat, prezenta în 27 de þãri, care numãra peste 5.000 de membri, personalitãþi ale vieþii culturale, economice ºi sociale europene. Sediul central al OEVE este în oraºul liber Eisenstadt din Austria, iar coordonarea activitãþii ordinului este realizatã de cãtre Senat, condus de doi consuli. Structurile naþionale sunt organizate în consulate, conduse de proconsuli, ºi având ca subdiviziuni

adevãrat un om nobil”. David Benedekfi va participa în data de 25 noiembrie la reuniunea cavalerilor vinului, undeva va exista ºi concurs de frumuseþe a sticlelor atât la vin cât ºi la palincã, unde participa atât arbitrii naþional ºi internaþional. Anul acesta sunt peste 150 de arbitri ºi arbitrajul va avea loc pe data de 25 noiembrie. Monika BACIU

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

Cavaleri în secolul XXI

cunoscut un cetãþean din Kecel, localitatea cu care Lupeniul este înfrãþit. În acel moment ne-am gândit ce ar fi dacã am duce pânã

care sã asigure legãturile socio-culturale intracomunitare. În acelaºi timp, transmiterea tradiþiilor vini-viticole multimilenare ca element cultural component

legatele ºi scaunele cavalereºti. Frãþia îºi revendicã tradiþia din ordinele cavalereºti medievale, în special din cea a Ordinului Sf. Gheorghe de la 1273

10 Actualitate

n 30 octombrie 1971, în comuna Certeju de Sus din judeþul Hunedoara, avea loc cea mai mare tragedie produsã în România pânã atunci. Nu mai puþin de 89 de persoane, mineri, localnici dar ºi salvatori aveau sã-ºi piardã viaþa dupã ruperea unui baraj al iazului de decantare ce aparþinea exploatãrii miniere. Oamenii au fost înghiþiþi de valul de mâl ucigaº în timp ce dormeau. Totul se întâmpla la ºase zile dupã festivitãþile comuniste datorate împlinirii a 225 de ani pe care-i împlinea mina din Certej. Miercuri, încã de la ora fatidicã au fost demarate în faþa Ministerului Mediului mai multe manifestãri de comemorare a victimelor tragediei din 1971 de la Certej. Organizatorii evenimentului promovat pe reþelele de socializare au depus, ieri, în faþa ministerului la ora 4:55, prima lumânare în memoria celor seceraþi de valul de steril, iar pe tot parcursul zilei acþiunea a continuat cu depuneri

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

Comemorare a victimelor tragediei din 1971 de la Certej

de flori. Acþiunea nu a impresionat cu nimic în Certej, iar rudele celor dispãruþi în *71 au mers la bisericã pentru a-i pomeni pe cei dispãruþi atunci, cum cere obiceiul ºi cum fac an de an de la tragedie încoace. Mai mult, localnicii împreunã cu primarul din Certejul de Sus sau întrebat de ce n-au fost comemorate victimele ºi în anii trecuþi, dar brusc toatã lumea îºi aminteºte acum de eveniment. „S-au gândit sã þinã ºi ei o comemorare, e un lucru bun. Este prima datã când aud ºi eu de o comemorare, dintr-o datã au devenit toþi interesaþi. Cu tot respectul pentru memoria celor au

murit atunci, Dumnezeu sã-i Odihneascã! Însã sunt dezamãgit de faptul cã doar acum ºi-au adus aminte ºi într-un anumit context, semn cã nimic nu-i întâmplãtor în þara aceasta”, a declarat, ieri, primarul localitãþii Certeju de Sus.

peste sat, în câteva minute, 300.000 de metri cubi de steril. În doar un sfert de orã valul a ras de pe faþa pãmântului ºase blocuri de locuinþe cu

48 de morþi pentru a nu fi nevoite sã declare doliu naþional. Securitatea a trecut în certificatul de deces la peste 40 de victime „asfixie mecanicã cu nãmol” iar la restul ale cauze de deces. În acest fel s-a muºamalizat numãrul real al victimelor produse de viitura ucigaºã ºi nu s-a declarat doliu naþional. Martorii tragediei îºi amintesc clipã de clipã tot ce s-a întâmplat în dimineaþa fatidicã. Printre ei este ºi actualul primar al localitãþii care a scãpat cu viaþã. Se pregãtea sã meargã la ºcoalã când s-a auzit cã vine viitura. „S-a auzit un zgo-

25 de apartamente fiecare, un cãmin cu 30 de camere, ºapte locuinþe individuale ºi 24 de gospodãrii. Dezastrul a provocat 89 de morþi ºi peste 80 de rãniþi, aratã actele vremii, iar autoritãþile comuniste au anunþat oficial doar

mot infernal, dãdea senzaþia cã vine un batalion de tancuri. S-a întrerupt energia electricã ºi apoi se mai auzeau niºte gemete de animale care se zbãteau în mâl. Era semiîntuneric ºi foarte multã ceaþã, am ieºit

„A

veam senzaþia cã un batalion de tancuri vine peste noi” În data de 30 octombrie 1971, la ora 4:55, digul iazului de decantare de la minã avea sã se rupã, iar munþii de steril sã alunece peste aºezare. Digul s-a rupt pe o lãþime de 80 de metri ºi din iaz s-au prãvãlit

din casã, dar nu ºtiam cât se mai ridicã nivelul mâlului care intra în locuinþã. Casa a fost trainicã ºi a rãmas în picioare, restul anexelor au fost rase de val. La noi nivelul mâlului avea un metru”, îºi aminteºte Petru Cîmpian, primarul comunei Certej.

alvatori înghiþiþi de vii

Imediat localnicii au început operaþiunile de salvare a celor care erau prinºi de viiturã ºi strigau dupã ajutor. Pânã sã ajungã militarii ºi echipele de salvare, mai mulþi oameni au fost scoºi din capcana ce ameninþa sã-i omoare. Operaþiunile de salvare aveau sã facã ºi alte victime pentru cã militarii în termen, studenþii ºi voluntarii nu ºtiau zona, iar în încercarea de a ajunge la cei prinºi, au cãzut în fântânile satului acoperite de mâl. Nimeni ºi nimic nu i-a mai putut ajuta, au murit înecaþi. În documentele de stare civilã ºi evidenþã a populaþiei au fost identificaþi 83 de morþi din Certej, restul pânã la 89 se presupune cã sunt militari în termen care ºi-au pierdut viaþa în operaþiunile de salvare. „Se improvizase o platformã cu 5-6 elicoptere utilitare care participau la scoaterea victimelor din mâl. În zona centralã a localitãþii erau ambulanþe ºi camioane care transportau victimele la spital, la Deva, iar cadavrele au fost strânse ºi identificate la cãminul cultural din localitate.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

Femeile din PSD inaugureazã Clubul femeilor social democrate

emeile din cadrul OFSD Petroºani inaugureazã astãzi Clubul Femeilor Social Democrate Petroºani. Potrivit preºedintelui OFSD Petroºani, Margareta Burduf, iniþiativa înfiinþãri acestui club vine din dorinþa de a oferi un loc în care femeile sã comunice între ele, sã dezbatã probleme ºi soluþii, sã se ajute reciproc sau sã ofere ajutor membrilor în nevoie ai comunitãþii. Îmi aduc aminte cã au fost familii întregi care au dispãrut. Cum a fost norocul pentru cã hazardul a determinat decesul unor ºi supravieþuirea altora. ªi primarul de atunci a murit, locuia în apropierea clãdirii administrative a minei”, îºi mai aminteºte Petru Cîmpian. Zeci de victime au fost descoperite în locuri în care nu aveau ce cãuta, la sute de metri de casele lor, semn al imensei forþe pe care a avut-o viitura ucigaºã. Dupã un an de cercetãri ºi audieri, ancheta comuniºtilor a decis cã nu sunt vinovaþi pentru cã tragedia este urmarea unor împrejurãri ce nu puteau fi prevãzute.

i-au învãþat lecþia!

Comuniºtii ºi-au învãþat imediat lecþia, au mai construit la Certej încã douã baraje, însã mãsurile de siguranþã depãºeau cu mult normele vremii. Unul a fost fãcut la un an distanþã de tragedia din *71 ºi celãlalt în 19791980. Ambele au fost proiectate pentru a rezista la un cutremur de peste 8 grade pe scara Richter, iar în zona Certej cele mai mari cutremure consemnate abia dacã pot ajunge la 4 grade, dat fiind faptul cã aºezarea este protejatã de munþi vulcanici foarte stabili. Primarul de astãzi al localitãþii spune cã o astfel de tragedie nu sar mai putea întâmpla. Maximilian GÂNJU

Marius MITRACHE “Frumuseþea, tandreþea, delicateþea, sensibilitatea ºi esteticul sunt valori universale care definesc “femininul”. Dar pentru ca valorile acestea sã se dezvolte este nevoie un spaþiu în care feminitatea sã se simtã în largul ei. Un înþelept indian spunea “Femininul e sinonim cu viaþa însãºi. Dacã femininul ar conduce planeta, nu am mai avea probleme ecologice pentru cã lupta masculinã de a cuceri mereu ceva ar dispãrea ºi ar rãmâne doar dorinþa de a trãi

viaþa, pur ºi simplu”. Poate cã e momentul ca femininul sã îºi regãseascã locul ºi valoarea pe care le meritã în societate. Clubul este deschis tuturor femeilor din muncipiul Petroºani care doresc sã se

alãture, în timpul liber, pentru a participa la activitãþi educativ-recreative, care sã aibã ca finalitate întrajutorarea, valorificarea potenþialului uman”, spune preºedintele OFSD Petroºani, Margarea Burduf.

Au renunþat la contract din cauza insolvenþei

dministratorul judiciar al Termogaz Compnay a anunþat cã nu mai poate derula contractul privind reabilitarea staþiei de tratare a apei Valea de Peºti. Maximilian GÂNJU Intrarea în insolvenþã a firmei a fãcut ca operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului sã caute o soluþie pentru reabilitarea unui obiectiv important al societãþii. Administratorul judiciar al Termogaz Company a anunþat Apa Serv Valea Jiului cã nu-ºi mai poate onora obligaþiile conform contractului câºtigat prin licitaþie

publicã. „Am fost anunþaþi cã din cauza insolvenþei, Termogaz-ul

nu mai poate face lucrãrile la Staþia Valea de Peºti. În aceste condiþii a trebuit sã gãsim alt constructor, urmãtorul de pe listã fiind Hidroconstrucþia”, a precizat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

Valoarea contractului pentru lucrãrile la staþia din Uricani se ridicã la 13.367.607 lei, iar cu aceastã sumã se face atât reabilitarea staþiei de tratare a apei Valea de Pesti cât ºi a captãrii Lazãru, Valea Jiului, iar banii provin din fonduri europene.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

Caricatura adusã în public

aricatura ºi arta împletitã cu umorul au fost aduse în public. Este un proiect realizat de Casa de Culturã Studenþeascã din Petroºani, la iniþiativa unui artist plsatic care nu e la prima încercare de acest fel. Diana MITRACHE Nu e pentru prima datã când artistul Robert Hummel ne

mai pentru a fi în mijlocul oamenilor ºi, dacã aceºtia nu îºi fac timp sã viziteze o galerie de artã, atunci vine galeria la ei.

cheamã la un vernisaj de caricaturi într-o cafenea. Evenimentul a avut loc la Petroºani într-un loc public, toc-

„Este o expoziþie organizatã de Casa de Culturã a Studenþilor din Petroºani ºi eu iam spus, neoficial,

„de la Mircea Andraº la Traian Bãsescu”, sau „de la Andraº la Obama”, pentru cã nu sunt numai oameni politici, sunt ºi personaje din show bizz, dar ºi unul-doi din zona noastrã”, a spus Robert Hummel, artist plastic expozant. Galeria din bar va rãmâne permanentã ºi oricine ajunge în Centrul Civic ºi bea o

cafea, o poate vizita. Mai mult, Hummel spune cã o va completa ºi cu caricaturi

„Autorul” cu... autorul. În salã.

Aprecieri în lipsã

vem obiceiul (prost, ce-i drept!) sã ridicãm statui, sã aducem elogii ºi recunoºtinþe abia dupã dispariþia vreunei valori. Cum pleacã... pe Marte sã zicem, vreun mare actor, doctor, sportiv, profesor, academician, scriitor, regizor sau politician (mã rog...), cum ne dãm seama, brusc ºi dintr-o datã, cât era de senzaþional ºi profesionist. Vedem tone de filme sau piese – dupã caz – cu respectivul/respectiva. Ediþii extra-megagiga-tera speciale ºi breaking news-uri pe fundal galben, de mai ai puþin ºi dai în hepatitã. Ai o reþinere sã deschizi ºi o conservã, de fricã sã nu-þi sarã... megastarul (anonim pânã la un moment dat...) plâns pe micile ecrane din ea. Sã nu mai vorbim despre meltenismul zilelor de dupã nefericitul eveniment, când toþi jurnaliºtii (!) care se se respectã

ale ziarisºtilor din zonã, ca sã îi ºtie lumea mai bine. „Doresc ca în iarnã sã o completez. Nu vom mai da jos caricaturile, ci vom completa cu altele, pânã ce pereþii se vor umple, astfel încât sã creãm o salã de expoziþii, aici în mijlocul piublicului. Dacã publicul vine mai greu în sãlile de expoziþii, atunci ducem sãlile de expoziþii în public, sau expoziþia cu totul în mijlocul publicului. Aºa e bine, ca lumea sã vinã ºi sã vadã cã se miºcã ceva ºi în Petroºani”, a mai adãugat Robert mortul zilei. De ce suntem atât de ipocriþi? Când o sã învãþãm sã apreciem valorile astea chiar în timpul vieþii lor? Pentru cã la urma urmei, cu ce-i mai ajutã o distincþie postmortem?... ªi uite-aºa... îºi mai schimbã numele o stradã, un parc sau... apare vreo zi sfântã în calendar. Cã doar suntem campioni la zile libere. Aºtept „Ziua Fluturelui cu Aripi Roºii”. Nu de alta, da`-mi place roºu`, ºiar fi pãcat sã fie lãsat aºa... de izbeliºte.

erjeu. H Radu Herjeu.

relateazã de la faþa locului, cãlcându-se pe

gât pentru niºte cadre cât mai superbe cu...

Nu se întâmplã des ca la premiera unui spectacol, alãturi de personajele create, sã fie prezent chiar autorul. Radu Herjeu, scriitorul textului

Hummel. Pe simeze sunt expuse în cafenea caricaturi ale unor oameni politici, dar ºi a celebrului Mihai Gãinuºã sau a lui

Mircea Andraº, cel care a scris mereu catrene la caricaturile expuse de Robert Hummel, dar care a trecut în nefiinþã.

„Autorul”, ce se va monta sâmbãtã, 2 noiembrie, ora 18:00, pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”, ne-a confirmat prezenþa sa la Petroºani. Regia este semnatã de Boris Melinti, iar scenografia de Alexandru Radu. „Sunt în fiecare

cuvânt pe care-l rostesc sau îl scriu, în fiecare gând pe care-l am ºi-l împãrtãºesc, în fiecare gest, în fiecare imagine pe care o pãstrez, în fiecare trãire pe care o am…” Radu Herjeu. Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu”

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

ªase angajaþi ºi ºase medici în condiþii inumane

lei ºi nu se gãsesc în buget, primarul are bani pentru alte activitãþi. „Vreau sã vã spun cã dãm din bugetul local în jur de 2 miliarde (n.r lei vechi), la Clubul Sportiv – o gaurã neagrã, fãrã performanþe ºi alte douã miliarde de lei vechi merg cãtre bisericã – lucru lãudabil, dar eu cred cã reducând resursele, am putea gãsi bani pentru unitatea medicalã, dar nu se doreºte”, a precizat Moraru.

ase medici de familie vor îndura ºi în aceastã iarnã, în spãlãtoria unitãþii medicale din Uricani, temperaturi nu mai mari de 12 C. În plus, alþi ºase oameni stau ºi nu fac mai nimic, pentru cã sunt angajaþi la centrul medical ce nu mai funcþioneazã. Tocmai de aceea, consilierii locali cer ca azi (n.r joi 30 octombrie 2013), sã fie abrogatã hotãrârea de consiliu prin care primarul Dãnuþ Buhãescu se obliga sã facã demersurile necesare pentru revigorarea unitãþii medicale de acolo ºi sã o transforme în spital social. „Am cerut în urmã cu ceva timp, constituirea unei comisii de analizã a activitãþii desfãºuratã la acea unitate medicosocialã. Ea nu are deloc activitate, deºi are un numãr de 6 angajaþi, sau poate au mai rãmas 4. dar faptul cã 6 oameni au lucrat o perioadã îndelungatã, fãrã sã aibã obiect de activitate, este un semn de întrebare. Am cerut ºi

un raport al cheltuielilor, dar am fost trimis de la unii la alþii. (...) Am spus cã trebuie sã gãsim soluþii ca din 2014 sã funcþioneze aceastã unitate ºi am fãcut ºi calculele necesare. (...) În rãspunsul primit, însã, mi s-a spus cã nu s-a putut face nimic ºi cã, din discuþiile purtate cu Cseke Attila, ministrul Sãnãtãþii, acesta i-a comunicat cã Guvernul Boc are program de închidere a spitalelor din România ºi nici nu se pune problema înfiinþãrii unei unitãþi noi. Chiar joi, 30 octombrie, avem ºedinþã de consiliu ºi am fãcut o propunere, un proiect de hotãrâre, prin care cer anularea HCL nr. 4 din 2010,

care îl împuternicea pe primar sã efectueze demersuri sã transforme unitatea medicalã în spital social, chiar dacã aceastã denumire nu existã ºi din start hotãrârea e ciudatã”, a declarat Daniel Moraru, consilier local. Situaþia e fãrã precedent ºi numai anul trecut, cu personalul de acolo primãria a cheltuit aproape 100.000 de lei, în timp ce bolnavii cer

echipajul SMURD de la Lupeni. Colac peste pupãzã, Dãnuþ Buhãescu a ºi cerut rezilierea contractului cu Salvital, pe motiv cã instituþia nu mai are sediul în oraºul sãu. „Eu nu ºtiu de ce primarul e pornit împotriva acestei instituþii sanitare, care ar aduce beneficii oamenilor ce ar putea primi aici îngrijiri medicale, dar ar aduce un beneficiu ºi localitãþii, pen-

PRM Hunedoara, de partea lui Vadim

ecentele scandaluri care l-au adus în prim plan pe ºeful PRMului, Vadim Tudor, dar ºi pe auto-proclamatul ºef al PRM, Gheorghe Funar, iau adus pe membrii partidului din Hunedoara în ipostaza de a alege. Mihai Gabriel Irimie, preºedintele PRM Hunedoara, sosit în vizitã la organizaþia din Petroºani, a declarat cã ei îl susþin pe Vadim. „Nici nu se pune altfel problema. Suntem una dintre primele 4 organizaþii PRM din þarã, care are putere în acest moment ºi am decis sã îl sprijinim pe Corneliu Vadim Tudor”, a spus Irimie, primarul comunei ªoimuº. Mai mult, PRM Hunedoara se pregãteºte dealegerile europarlamentare ºi nu exclude pentru asta alianþe. „Ne-am gândit la PNL ca o eventualã alianþã, dar avem variante ºi de candidaþi chiar din judeþul nos-

tru”, a mai adãugat Irimie. PRMs-a destrãmat în ultima vreme, însã cei care conduc aceastã formaþiune nu exclud nici sã posibilitatea de a primi în rândurile lor aomeni care au plecat. Asta pentru cã mulþi au dezertat atunci când partidul nu a mai fost pe val. Un nume vehiculat în Valea Jiului, este cel allui Dorel ªchiopu, fostul preºedinte al PRM Vulcan ºi

fost vicepreºedinte al PRM Hunedoara, care e aºteptat sã revinã, dacã va dori. Acesta, însã, a refuzat oferta. „eu am plecat dupã 16 ani de muncã silnicã în PRM. Decizia nu a fost una de moment, aºa cã nu mai revin. Le mulþumesc pentru ofertã”, a fost opinia lui Dorel ªchiopu. Diana MITRACHE

tru cã acolo ar putea lucra 16 sau chiar mai mulþi oameni, care ar aduce venituri la bugetul local”, a mai adãugat Daniel Moraru, consilier PRM din Uricani. Moraru a fãcut ºi un calcul ºi, dacã unitatea medicalã ar avea nevoie de 100.000 de

Unitatea medicalã de la Uricani a fost contruitã în anii comunismului, dar cei care au venit dupã au considerat cã este prost dimensionatã ºi circuitele sunt nefuncþionale. Acum, spun cei din Uricani, medicii de familie îºi desfãºoarã activitatea în cabinete neîncãlzite, în fosta spãlãtorie ºi cei 6 angajaþi auxiliari nu au activitate, dar sunt plãtiþi dela bugetul local. Diana MITRACHE

14 Program & Horoscop

10:00 Parteneri de week-end (r) 10:30 Viaþa dublã a lui Eddie McDowd 11:00 Viaþa dublã a lui Eddie McDowd 11:30 Viaþa dublã a lui Eddie McDowd 12:00 Cãlãtor pe viaþã 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Dispãruþi fãrã urmã (r) 18:15 Maºini, teste ºi verdicte (r) 18:45 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Eraser

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Mama l-a pupat pe Moº Crãciun (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Dragoste la a doua vedere 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Fotbal Cupa României: Rapid - ACS Petrolul 22:30 ªtirile Pro TV

21 martie *** 20 aprilie Zi bunã, în care totul vã merge din plin. Sunt favorizate activitãþile noi ºi relaþiile cu partenerii de afaceri. Puteþi investi, pentru cã este o perioadã în care puteþi rezolva orice problemã financiarã. Spre searã, primiþi musafiri din altã localitate.

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 0:00 Îngeri

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special 11:45 Digi Sport Show 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Milan - Lazio 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Milan - Lazio 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Europa League 16:00 Fotbal Club 16:30 Fotbal: Oþelul Galaþi Corona Braºov 17:15 Fotbal Club 17:30 Fotbal: Oþelul Galaþi Corona Braºov 18:15 Fotbal Club

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa intervin evenimente neprevãzute ºi nu vã puteþi respecta programul. Nu vã îngrijoraþi, pentru cã schimbãrile sunt favorabile! Faceþi cunoºtinþã cu o persoanã mai în vârstã, care vã ajutã sã demaraþi o activitate extraprofesionalã. Evitaþi speculaþiile financiare.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Zi favorabilã studiului, cãlãtoriilor în interes personal ºi comunicãrii. Optimismul ºi ambiþia vã ajutã sã treceþi mai uºor peste o deziluzie sentimentalã. Sunteþi activ în societate ºi simþiþi cã prietenii vã sunt aproape. Nu neglijaþi odihna. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:30 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Conspiraþia iataganelor

23 iulie *** 22 august Vã puteþi îmbunãtãþi considerabil situaþia financiarã. Aveþi ocazia sã obþineþi cu uºurinþã mici câºtiguri, atât de la serviciu, cât ºi de pe urma unei afaceri. Sunt ºanse sã faceþi o investiþie pe termen lung ºi planuri legate de pregãtirea profesionalã.

Aveþi noroc ºi reuºiþi sã treceþi peste orice obstacol. Puteþi sã terminaþi cu bine aproape orice vã propuneþi. Este o zi bunã pentru studii aprofundate, examene, lucrãri ºi proiecte. Relaþiile sentimentale sunt foarte bune.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa vi se oferã ocazia sã demaraþi o afacere. Nu vã grãbiþi, ca sã nu luaþi o hotãrâre greºitã. Pe plan sentimental, relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune. Aveþi ocazia sã petreceþi împreunã o searã romanticã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Dacã vã aflaþi în faþa unei dileme cu privire la o micã afacere, nu ezitaþi. Aveþi ocazia sã câºtigaþi o sumã importantã. Nu neglijaþi problemele de serviciu, pentru cã riscaþi o penalizare! Este recomandabil sã fiþi cumpãtat.

Dimineaþa vã preocupã anumite probleme juridice legate de afaceri. Sunteþi nevoit sã alergaþi puþin, dar rezultatele sunt pe mãsurã. Dacã trebuie sã faceþi cheltuieli mari, nu vã faceþi griji!

23 noiembrie *** 20 decembrie Astãzi aveþi noroc la examene. Puteþi sã luaþi decizii importante, cu bãtaie lungã în viitor. Dimineaþa aflaþi cã veþi pleca întro delegaþie. Aveþi rãbdare ºi pãstraþi-vã optimismul!

21 ianuarie *** 20 februarie

Vã puteþi ocupa de afaceri ºi aveþi ocazia sã finalizaþi lucrãri începute mai demult. Sunteþi bine dispus ºi aveþi capacitatea sã luaþi decizii corecte cu privire la problemele financiare. Este o zi favorabilã comunicãrii.

21 decembrie *** 20 ianuarie Schimbãrile de la serviciu vã oferã ocazia sã vã asumaþi noi responsabilitãþi. ªefii ºi colegii vã apreciazã iniþiativele. Spre searã, s-ar putea sã primiþi veºti bune de la o rudã îndepãrtatã.

21 februarie *** 20 martie Sunteþi optimist, ceea ce vã ajutã sã depãºiþi mai uºor grijile de zi cu zi. Dupã-amiazã faceþi planuri de cãlãtorie împreunã cu întreaga familie. Nu vã bazaþi decât pe banii pe care-i aveþi în casã!

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

VALEA JIULUI, un vis frumos la timpul trecut

mi aduc aminte cu cât entuziasm eu ºi colegii mei din minerit am întâmpinat anul 1990. Am crezut cu toþii cã Valea Jiului va cunoaºte o etapã de plinã dezvoltare, cã mineritul va fi modernizat ºi cã siguranþa minerilor în subteran nu va mai fi pusã sub semnul întrebãrii. Încet-încet realitatea tranziþiei ºi a aºa zisei economii de piaþã a început sã muºte din speranþele noastre. A venit apoi luna septembrie a anului blestemat 1997 când politicul a hotãrât peste capetele oamenilor din Vale, ºi cu ajutorul unor complicitãþi mai mult sau mai puþin evidente din lumea sindicalã ºi a administraþiei minelor, care va fi viitorul nostru, al celor de aici. Am spus blestemat cãci tot ce s-a întâmplat dupã 1997 a fost în defavoarea Vãii Jiului, prin: - reducerea numãrului de angajaþi din sistemul minier de la aproape 50

de mii la un pic peste 5 scãderea consumului, mii; elemente determinante - eliminarea angajãrilor în slãbirea mediului de în sistemul minier, lãsând afaceri; pe drumuri mii de absol- degradarea mediului venþi ai învãþãmântului socio-educaþional prin tehnic; creºterea actelor antiso- scãderea producþiei ciale, prin creºterea pe fondul îmbãtrânirii abandonului ºcolar; forþei de muncã, a ieºirilor - degradarea stãrii de la pensie ºi a lipsei sãnãtate prin imposibiliretehnologizãrii ; tatea încheierii - pierderea pieþelor asigurãrilor sociale ºi tradiþionale de desfacere a medicale; cãrbunelui, în judeþ ºi nu Aº putea sã continui, numai; dar cred cã este suficient - depopularea Vãii pentru oricine de bunã Jiului, de la peste 170 de credinþã sã înþeleagã cã mii de locuitori la un pic soarta Vãii Jiului este una peste 131 de mii; dificilã, problematicã, ce - îmbãtrânirea reclamã acþiuni rapide, acceleratã a popu- hotãrâte. Aceeaºi realilaþiei pe fondul tate la care m-am raportat sporului natural este reflectatã ºi în ziarul Vând teren intravilan, negativ, a scãderii Adevãrul din data de zona Valea Ungurului numãrului de cãsã- 28.10.2013, sub titlul „ Vulcan, în suprafaþã de torii ºi a plecãrii Valea Jiului intrã în fali2600 mp. Acces auto, tinerilor în alte ment odatã cu mineriaproape de DN66, cu utiloraºe ºi chiar în tul”(http://adevarul.ro/sti itãþi. Preþ, 8 euro/mp, strãinãtate; ri-econamice/valea-jiului- creºterea intra-faliment-odatanegociabil. Contact inimaginabilã a mineritul0722448428. numãrului celor 1_526d46abc7b855ff568 Vând teren intravilan în fãrã loc de muncã, 778ee/index.html). Am suprafaþã de 800 mp în zona ce a condus la fãcut apel ºi la acest parc Brãdet. Contact scãderea puterii articol pentru a demonta 0727150264. Preþ negociabil. de cumpãrare, la tirada unui inginer miner, Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc la matematicã, orice Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în nivel, 2000 cu toate utilitãþile: apã, pentru recuperarea gaze, canalizare, izolaþie materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, termosistem ºi termopane. pregãtire pentru teze, Suprafaþã de teren 800 mp. testãri, examene. Anexe: beci suprafaþã de 30 Relaþii la telefon mp, garaj dublu pentru 2 auto0254. 513.705 sau turisme. Preþ negociabil. 0761.603.160 Telefon: 0727/874 449

VÂNZÃRI

OFER MEDITAÞII

lider de sindicat ºi din searã în searã moderator tv. care vede realitatea Vãii Jiului printr-o opticã uºor diferitã, oarecum în lumina unor indicaþii de partid...probabil din care face parte. Nu cumva acest lider de sindicat, care se vrea ºi formator de opinie, este asemãnãtor celor care au contribuit la distrugerea mineritului odatã cu 1977, prin modificarea adevãrului, vânzând iluzii cã va fi bine? Ce urmãreºte acest lider de sindicat, nu cumva repetã acelaºi bine ca ºi cei din 1997? Am vãzut cât de „bine” a fost, ºi simþim cât de „bine” e! Oamenii s-au mai trezit ºi au început sã-ºi dea seama cã „piesa este veche, doar actorii sunt noi”. Din pãcate nu este un caz singular, toþi acesti lideri de sindicat fragmenteazã miºcarea sindicalã, fãcând jocul mediului politic în interes personal. Peste un an-doi vom vedea cine a avut dreptate! Petr e LUNGOCI

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Octombrie 2013

Nebunie curatã!

Un pensionar a slãbit aproape 8 kilograme în douã sãptãmâni la sala de forþã

ie cã preferã sã alerge în aer liber, sau sã facã sport într-o salã specializatã, tot mai mulþi locuitori din Petroºani aleg sã se menþinã în formã ºi sunt tot mai interesaþi de modul în care aratã. Vorbim de tineri, dar ºi de persoane care au trecut de a doua tinereþe “ bunicii” din sãlile de forþã. Iar administratorii sãlilor de forþã susþin cã în ultima vreme tot mai multe persoane ºi-au dat seama cã au nevoie de miºcare ºi cel puþin o orã pe zi vin la salã. Marius MITRACHE Pentru cei care preferã sã dea jos din kilogramele în exces, sã îºi defineascã muºchii, sau pur ºi simplu sã se întreþinã, ofertele sunt din belºug. La Casa de Culturã Ion Dulãmiþã funcþioneazã cea mai interesantã ºi bine dotatã salã de sport din Valea Jiului, “ Body-Zone”, iar aici la orice orã existã clienþi. Pe lângã aparatele cardio de ultimã generaþie, aici ai parte de

o gamã variate de aparate, toate pentru ca la sfârºitul unui antrenament sã obþi un corp frumos ºi sãnãtos. “ Vin în fiecare zi de dimineaþã

pentru cã aºa m-am obiºnuit. Mã intereseazã în primul rând sã fac miºcare, sã mã simt bine, iar aici am toate aparatele de care am nevoie”,

spune Dan. Cei mai douã sãptãmâni nu conºtiincioºi sunt însã numai cã nu a ajuns la persoanele trecute de 90 de kilograme, ba a doua tinereþe, care mai mult, a scãzut la sunt un exemplu pen88 de kilograme. tru toþi. Printre ei se O performanþã numãrã ºi “Bunicul”, demnã de menþionat un pensionar care a reuºit o performanþã demnã de invidiat de oricine. În doar douã sãptãmâni a dat jos aproape 8 kilograme, cu antrenament ºi un regim alimentar âteva sute de copii din Petroºani recomandat au fost invitaþi ieri la teatru. de un Micuþii spectatori au avut ocazia de a nutriþionist. “ Am pus pariu urmãri piesa “Scufiþa Roºie” precum ºi cu bunicul cã un mixaj de alte poveºti. nu ajunge la 90 de kilo„Consider cã astfel de manifestãri sunt extrem de utile. grame, avea Cu atât mai mult cu cât cei mici au ocazia de a se 96 de kiloîntâlni cu personajele lor favorite din basme: aºteptãm grame, în cu nerãbdare urmãtoarea acþiune de acest gen”, a douã sãpdeclarat Elena Gîrjob, profesor învãþãmânt primar. tãmâni. Dupã La acþiune au participat (activ) elevii de grãdiniþã ºi cei din clasele 1-4 de la douã unitãþi ºcolare din Petroºani. Mircea NISTOR

Rugbyºtii de la ªtiinþa, medaliaþi

Luiza ANDRONACHE În Sala Senatului, la ora 14.30, conducerea Universitãþii Petroºani împreunã cu toþi membrii Consiliului de Administraþie al Clubului ªtiinþa, au înmânat cupa ºi medaliile venite de la Feranþia Românã de Rugby, asta dupã ce bãieþii de la ªtiinþa au câºtigat locul 3 în campionatul naþional. “ Sunt bucuros

Copiii, invitaþi la teatru

embrii formaþiunii de rugby din Dealul Institutului, ªtiinþa Petroºani, au fost premiaþi ieri, într-un cadru festiv de conducerea Universitãþii ºi a Clubului Sportiv. cã pot sã particip la acest eveniment. ªtiu cã bãieþii din echipã au dat tot ce

au avut mai bun în acest campionat ºi noi toþi suntem mândri de ei ”, ne-a declarat Dacian Ciodaru, preºedintele secþiei de Rugby din cadrul Clubului ªtiinþa. De-a lungul ultimilor ani, echipa

pentru o persoanã de peste 60 de kilograme”, spune Marius. De menþionat cã preþurile sunt acceptabile, iar administratorii sãlii “Body-Zone” promit promoþii ºi oferte extrem de atractive astfel încât oricine doreºte sã facã puþinã miºcare sã aibã acces.

de Rugby ªtiinþa a adus multe medalii ºi titluri Universitãþii de la Petroºani.