CVJ, nr. 483, miercuri 30 octombrie 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 483

Cronica Vãii Jiului Miercuri, 30 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

CONFRUNTAREA BIJUTERIILOR

Susþinere pe toate fronturile

Petiþie on-line pentru tragerea la rãspundere a celor incriminaþi de Traian Berbeceanu >>> PAGINA A 3-A

Mulþi au fost, doar unul rãmãsese...

Adio Romi! >>> PAGINA A 4-A

Cimitirele pãzite de cerºetori ºi hoþi >>> PAGINA A 5-A

Cutremure da, asigurãri ba >>> PAGINA A 10-A

Îngroapã mierea europeanã >>> PAGINA A 11-A

Hortopan ºi Raj Tunaru candidaþi la europarlamentare? >>> PAGINA A 12-A

Proiecte mari care schimbã imaginea Lupeniului >>> PAGINA A 13-A

P

rimari bogaþi, primari îndatoraþi. Aleºii locuitorilor din Valea Jiului se încadreazã în douã categorii, cei care sunt bogaþi ºi cei care sunt îndatoraþi.

Edilii din Valea Jiului se confruntã în colecþiile de bijuterii pe care le deþin.

Patru din cei 6 primari ai Vãii deþin bijuterii, insigne ºi ceasuri în valoare de peste 53 de mii de euro. >>> PAGINA A 16-A

Conservele de carne sosesc la Petroºani >>> PAGINA A 15-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Susþinere pe toate fronturile

Petiþie on-line pentru tragerea la rãspundere a celor incriminaþi de Traian Berbeceanu

S

usþinãtorii comisarului ºef Traian Berbeceanu, fostul ºef al Biroului de Combatere a Criminalitãþii Organizate Alba reþinut sub acuzaþia de sprijinire a unui grup infracþional, au lansat o petiþie on – line referitoare la raportul depus la IGPR de cãtre Traian Berbeceanu.

Carmen COSMAN

Petiþia este adresatã tuturor instituþiilor abilitate, respectiv Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului, Ministerului Justiþiei, Ministerului Public – DNA, DIICOT, Parchetului de pe lângã Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie, Ministerul Afacerilor Interne, SRI ºi Avocatul Poporului.

Semnatarii documentului cer reprezentanþilor acestor instituþii sã dispunã verificãri „cu privire la modul în care s-a desfãºurat ancheta în dosarul penal în care a fost cercetat comisarul ºef Traian Berbeceanu, modalitatea aplicatã de cãtre procurori la audierile din dosar, modalitatea de înregistrare a convorbirilor ale cãror stenograme au fost depuse la dosar, respectiv dacã au fost obþinute toate autorizaþiile în conformitate cu prevederile legale ºi dacã au fost folosite potrivit legislaþiei în vigoare”. În doar câteva ore de la lansarea în spaþiul virtual, petiþia a strâns sute de semnãturi mai ales din judeþele Hunedoara ºi Alba, dar ºi din Bucureºti sau din strãinãtate. Sunt oameni care l-au cunoscut personal pe comisarul Traian Berbeceanu sau care au citit despre acuzaþiile care i se aduc ºi cred în nevinovãþia lui. Practic, petiþia face referire la un raport pe care Berbeceanu l-a depus la IGPR încã din luna iulie, în care erau reclamate

fapte sãvârºite de cãtre persoane ce aveau calitãþi speciale în cadrul unor instituþii publice. „Prezenta petiþie este justificatã de faptul cã, în luna iulie 2013, comisarul ºef de poliþie, Traian Berbeceanu, ºeful BCCO Alba Iulia, a depus la Inspectoratul General al Poliþiei Române (IGPR), un raport prin care reclamate fapte sãvârºite de cãtre unii procurori ºi unii poliþiºti în activitatea lor profesionalã.

Observând cã în raport erau reclamate fapte sãvârºite de cãtre persoane ce aveau calitãþi speciale în cadrul unor instituþii publice ºi considerând cã funcþionarii IGPR nu au

competenþa ºi atribuþiile necesare pentru cercetarea lor, IGPR a înaintat, prin douã adrese, raportul întocmit de cãtre comisarul ºef Traian Berbeceanu, cãtre Parchetul General (Parchetul d.p.l. ÎCCJ) ºi cãtre Direcþia Naþionalã Anticorupþie (D.N.A.). La data de 15 iulie 2013, ora 10:56 PM, aºa cum reiese

din Anexa 1 la prezenta petiþie, comisarul ºef Traian Berbeceanu, ºeful BCCO Alba Iulia, i-a trimis doamnei Procuror ªef, AlinaMihaela Bica, de la DIICOT, o solicitare prin care o ruga ca, în mãsura în care timpul dumneaei îi permite, sã-i acorde o audienþã în data de 16.07.2013, începând cu orele 12:30, arãtând cã la acea datã el se aflã în Bucureºti ºi doreºte sã-i comunice unele disfuncþionalitãþi apãrute în colaborarea dintre BCCO Alba Iulia ºi DIICOT – Serviciul Teritorial Alba Iulia.

Solicitarea a fost cuprinsã într-un mesaj pe care comisarul ºef Traian Berbeceanu, l-a trimis de pe adresa de poºtã electronicã personalã (e-mail), pe adresa de poºtã electronicã (e-mail) de la DIICOT – Structura Centralã, diicot@mpublic.ro.

Subsemnaþii nu cunoaºtem dacã Traian Berbeceanu a primit vreun rãspuns la solicitarea sa, dacã a reuºit sã o întâlneascã pe doamna Procuror ªef, Alina-Mihaela Bica, de la DIICOT ºi dacã a reuºit sã discute despre cele menþionate în cererea lui de audienþã.

Solicitãrile pe care subsemnaþii vi le adresãm, sunt motivate de împrejurarea cã, dupã ce a realizat demersurile menþionate mai sus, împotriva comisarului ºef, Traian Berbeceanu, a fost începutã urmãrirea penalã de cãtre procurori din cadrul DIICOT, a fost dispusã reþinerea lui Traian Berbeceanu în calitate de învinuit ºi a fost solicitatã arestarea preventivã a acestuia în dosarul penal nr.932/57/2013, soluþia

Curþii de apel Alba Iulia a fost de admitere a solicitãrii procurorilor ºi a fost dispusã arestarea preventivã a inculpatului Berbeceanu Traian”, aratã cei care au redactat petiþia on - line.

V

or sã afle de ce niciunul dintre acuzaþi nu a fost cercetat Totodatã, semnatarii petiþiei vor sã afle din ce cauze poliþiºtii ºi procurorii care au fost menþionaþi în raportul întocmit de cãtre comisarul ºef Traian Berbeceanu nu au fost cercetaþi disciplinar ºi/sau penal de cãtre autoritãþile competente, ci au întocmit un dosar în care au efectuat cercetare penalã împotriva celui care i-a reclamat prin raportul depus la IGPR în iulie 2013. „Aºa cum am vãzut în cadrul emisiunilor televizate, au fost invocate presiuni la audieri ºi abuzuri sãvârºite din partea acelor procurori care au procedat la audierea martorilor ºi învinuiþilor din dosarul în care comisarul ºef Traian Berbeceanu a fost învinuit, apoi inculpat ºi arestat preventiv.

Presiunile ºi abuzurile sãvârºite de cãtre procurori, au fost semnalate de cãtre unele persoane dintre cele audiate în dosarul în care a fost întocmit rechizitoriul în baza cãruia s-a dispus reþinerea lui Traian

Berbeceanu ºi, ulterior, s-a solicitat de cãtre procurori arestarea preventivã a acestuia (…) Subsemnaþii, în calitate de cetãþeni responsabili ºi conºtienþi de drepturile noastre, Và RUGÃM Sà Và EXERCITAÞI DREPTURILE ªI Sà Và RESPECTAÞI OBLIGAÞIILE PE CARE VI LE CONFERà FUNCÞIILE PUBLICE OCUPATE ÎN INTERESUL CETÃÞENILOR ROMÂNIEI, sã dispuneþi verificãri cu privire la modul în care s-a desfãºurat ancheta în dosarul penal în care a fost cercetat comisarul ºef Traian Berbeceanu, modalitatea aplicatã de cãtre procurori la audierile din dosar, modalitatea de înregistrare a convorbirilor ale cãror stenograme au fost depuse la dosar, respectiv dacã au fost obþinute toate autorizaþiile în conformitate cu prevederile legale ºi dacã au fost folosite potrivit legislaþiei în vigoare”, se mai precizeazã în documentul la care facem referire. În paralel cu aceastã petiþie, pe Facebook se deruleazã în continuare o campanie de susþinere a lui Traian Berbeceanu, unde au fost postate o mulþime de mesaje de încurajare a acestuia ºi au fost aduse acuze grave la adresa procurorilor DIICOT care îl cerceteazã pe fostul ºef al BCCO, înlocuit luni din funcþie.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Mulþi au fost, doar unul rãmãsese... Adio Romi!

R

omeo Roºia a intrat, ºi el, în istorie. Cu bune, cu rele, cel care a semnat actul de naºtere al sportului cu parapanta în Valea Jiului s-a mutat, pentru totdeauna, în cerurile pe care le-a iubit atât de mult. A plecat dintre noi cu regretul cã nu a ajuns cetãþean de onoare al municipiului Petroºani dar ºi cã nu a reuºit sã aducã Valea la statutul de zonã turisticã recunoscutã pe plan mondial.

Mircea NISTOR În urmã cu doar câteva sãptãmâni a vorbit, pentru ultima oarã, despre viaþa sa care a cunoscut un moment de cotiturã în anul 1997 atunci când a fost disponibilizat de la o minã din zonã.

Trist ºi slãbit, mai spera încã în viitorul turistic al zonei, activitate în care se implicase de vreo 15 ani.

Din pãcate, nu a mai reuºit sã prindã acest moment, plecând prea repede la ceruri... În acest an, în luna septembrie, s-au împlinit 16 ani de la momentul demarãrii masivelor disponibilizãri minereºti din Valea Jiului. Cu prima ocazie, câteva mii de ortaci au renunþat la minerit (contra câtorva arginþi) ºi au îmbrãþiºat statutul de ºomeri. În acelaºi timp, guvernanþii de ieri, cam aceiaºi cu cei de azi, le-au promis acestora noi ºi noi oportunitãþi de a câºtiga un ban.

Printre ideile destinate

creãrii unor noi locuri de muncã, în afarã de perspectiva demarãrii unei afaceri pe cont propriu, guvernanþii au înaintat ideea edificãrii unei salbe de

faºã, toate aceste idei s-au dovedit în timp a fi simple vorbe aruncate în vânt, minerii nefiind pregãtiþi pentru a fi buni ca manageri, locurile de

hidrocentrale sau a unei autostrãzi care sã strãbatã Valea Jiului, aducerea unor investitori strãini, declararea zonei drept defavorizatã, precum ºi multe alte activitãþi destinate a absorbi forþa de muncã disponibilizatã. Din

muncã alternative neapãrând nici astãzi.

Printre altele, guvernanþii de ieri, cam aceiaºi cu cei de azi, au demarat ºi o serie de cursuri de recalificare profesionalã destinate foºtilor mineri, care urmau sã fie reconvertiþi în

croitori, chelneri, constructori, mecanici auto, tapiþeri, sudori, etc, etc. Toate aceste cursuri de calificare au eºuat, cei mai mulþi dintre foºtii mineri gãsindu-ºi în timp un nou loc de muncã la export, prin Italia sau Spania, în general, ca ºi practicanþi ai unor meserii

refuzate de cãtre bãºtinaºii din respectivele þãri. Un exemplu de astfel de curs ratat este ºi cel destinat creãrii unor agenþi de turism. Pornit la drum cu surle ºi trâmbiþe prin anul 1999, la acesta s-au înscris 120 de mineri disponibilizaþi, cei mai mulþi dintre ei terminând cu brio cursurile. Dintre aceºtia, însã, din cei peste 100 de absolvenþi, unul singur mai lucra în domeniul de activitate pentru care a fost pregãtit asiduu de cãtre statul român.

Ceilalþi au preferat meseria de „cãpºunar” prin Spania sau cea de „mãslinitor” prin Italia sau Grecia. „În urmã cu 16 ani de zile m-am

înscris ºi eu, ca ºi alþi foºti ortaci, la un curs de calificare ca lucrãtor în turism, curs organizat de cãtre o companie de turism care pe atunci avea un sediu ºi în Valea Jiului. Dupã câþiva ani, am rãmas singurul absolvent al cursului care a rãmas sã mai lucreze în acest domeniu de activitate pentru care ne-am pregãtit, respectiv turismul. Ceilalþi, probabil cã au fost tentaþi de alte meserii sau pur ºi simplu au considerat cã aceasta nu este o meserie de viitor, pentru care nu meritã sã te zbaþi.

Mulþi dintre foºtii mei colegi nu au nici astãzi un loc de muncã stabil, lucrând la negru în alte domenii de activitate”, declara, la începutul acestui an, Romeo Roºia. „Luat” chiar de primul val de disponibilizãri, respectiv cel din septembrie 1997, acesta, dupã doi ani de ºomaj, în care a stat degeaba, s-a decis în anul 1999 sã facã

o facultate. Studiile superioare ºi le-a încheiat în anul 2005, ocazie cu care a intrat în posesia unei diplome de psihologsociolog, acesteia adãugându-i-se ºi diploma de lucrãtor în turism. „Dupã 16 ani de luptã pot sã spun cã stau ceva mai liniºtit. Eu am reuºit, dar mulþi dintre foºtii mei colegi de minã se chinuiesc ºi astãzi sã supravieþuiascã”, susþinea fostul miner. În ultimii ani, Romeo Roºia a condus o companie de turism cu sediul în Valea Jiului, din calitatea de director. Din pãcate, el a fost unul dintre foarte puþinii foºti mineri care au reuºit sã-ºi gãseascã un nou drum în viaþã, ceilalþi orbecãind ºi astãzi în subteranele noii societãþi româneºti post-comuniste. ªi tot din pãcate, Romi a pãrãsit, sãptãmâna trecutã, lumea care i-a acordat atât de puþine ºanse pentru o viaþã „de succes”.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Cimitirele pãzite de cerºetori ºi hoþi

N

u va fi cimitir fãrã forfotã ºi, dacã oamenii agreazã ideea de a da de pomanã, totul va trebui sã se desfãºoare în limita unei decenþe. Asta vor veghea poliþiºtii locali, care au ca misiune sã asigure un climat de liniºte în aceste locuri.

Diana MITRACHE Nimeni nu îi va împiedica pe credincioºi sã ofere pomanã, dar pentru a nu fi

agresaþi de cerºetori vor veni poliþiºtii locali.

Patrulele vor avea misiunea de a se asigura cã niciun localnic nu e agresat de aceºti oameni, care vin an

de an din toate colþurile. Totul a fost deja pregãtit ºi cei din dispozitive sunt gata sã intervinã. „În fiecare an existã o migraþie a celor care vin sã cerºeascã din celelalte judeþe ºi cel mai des ei sunt din Alba sau Sebeº, iar poliþiºtilor locali le revine sarcina de a-i legitima pe aceºtia ºi de a-i atenþiona vis a vis de comportamentul

Avem ºi ce ne mai lipsea: Halovin!

Î

n ultimul timp, românii s-au obiºnuit sã celebreze tot felul de sãrbãtori care nu au nici în clin, nici în mânecã ºi nici mãcar în tiv cu istoria ºi tradiþia lor popularã. Adicã marcheazã niºte date ºi agape prea puþin importante ºi în plus, nãscute târziu de o „tradiþie” care ducea lipsã de zile marcante pentru a se identifica cu un tãrâm proaspãt cucerit sau cu cineva anume. ªi uite aºa, cei mai vechi europeni au ajuns sã „þinã” ºi sã celebreze niºte „chestii” inventate în special de cãtre cei mai noi nord-americani.

Mircea NISTOR

În România de astãzi, Halloween-ul (poate mai exact spus Helloween), despre care nimeni nu ºtie în mod sigur ce a fost ºi cu ce s-a ocupat, este celebrat, probabil din inerþie nord-atlanticã, la sfârºit de octombrie, pentru cã aºa este la modã, de „bon-ton” sau „trendy” ºi nu în ultimul rând pentru cã un întreg sistem de fãcut bani este mulþumit de identificarea unui nou prilej de a goli buzunarele ºi aºa

goale ale românului de rând.

Dacã în urmã cu ceva ani se cumpãrau cadouri doar cu ocazia unor evenimente bine stabilite, gen Paºte, Crãciun, zile onomastice, 1 sau 8 martie, dupã „Momentul Decembrie 1989”, bugetele familiale sunt subþiate ºi de cãtre importatele ºi puþin importantele (pentru români) sãrbãtori de genul Halloween, Thank s Giving Day sau St. Valentine s Day. O fi acum ziua Sfântului Valentin

noua sãrbãtoare universalã a dragostei, dar puþini mai ºtiu cã ºi românii, din vremuri imemoriale, îl au pe Dragobetele lor, celebrat de mii de ani pe 24 februarie, cu câteva zile mai târziu decât noul DragobeteValentin serbat pe 14 februarie. În ceea ce priveºte Halovin-ul ãsta, spunese o celebrare de sorginte celticã, aceasta este ºi ea nou apãrutã pe meleagurile carpato-ponto-danubiene ºi reprezintã o bunã ocazie de vân-

pe care îl au faþã de cei care vin sã îºi cerºeascã morþii.

Deci sã nu devinã prea agresivi verbal sau de altã naturã”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Vineri, 1 noiembrie, cimitirele se umplu de oameni care vor da de pomanã.E Ziua Morþilor ºi obiceiul e speculat de cerºetorii, care vor fi þinuþi la distanþã, dacã devin agresivi.

zare a dovleþilor. Adicã un fel de „Dai un ban pe un bostan”.

Cam atât cã-n rest, pentru noi românii adevãraþi, nu reprezintã nimic. Dacã pânã în urmã cu ceva ani, când eram traºi pe stânga, celebram, de exemplu, ziua Tãtucului Stalin, acuma, normal, dupã ce am trecut pe dreapta, mai trebuie sã serbãm ºi serbãrile NATO. Interesant ar fi de aflat ce vom mai celebra atunci când vom ajunge ºi-n centru. Poate Ziua Mondialã a Punctului G...

În plus, oamenii care vor veni în cimitire în aceste zile sunt sfãtuiþi sã nu îºi scape din vedere obiectele personale de valoare ºi sã nu se lase pãcãliþi

de cei care acum au transformat evenimentul într-o afacere ºi, pe diferite sume, îºi oferã serviciile celor care vor sã îºi cureþe mormintele.

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Campanie finalizatã

Sute de câini strânºi de pe strãzile Lupeniului de hingherii de ocazie

A

cþiunea de prindere a câinilor fãrã stãpân din Lupeni de cãtre voluntari s-a încheiat ºi asta pentru cã începuserã sã fure pânã ºi câinii din curþile oamenilor pentru recompensa promisã. Primarul Municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, este mulþumit de rezultate ºi spune cã pe strãzi sunt mult mai puþine patrupede.

Carmen COSMAN Numãrul maidanezilor din Lupeni este mult mai mic ºi asta dupã ce primarul Cornel Resmeriþã a iniþiat o campanie de recompensare a celor car prind câini ºi îi aduc la

adãpostul din Localitate.

Banii oferiþi drept rãsplatã nu sunt din bugetul public, ci din propriul buzunar al edilului ºef din Lupeni, care a decis sã-i recompenseze pe toþi cei care aduc un maidanez la adãpost cu suma de 20 de lei

dacã este adult ºi cu 5 lei pentru pui.

Campania a intrat în vigoare la începutul lunii octombrie, dar deja s-a finalizat, dupã ce hingherii de ocazie au luat chiar ºi câini din gospodãriile oamenilor, numai sã primeascã recompensa.

„Într-adevãr, campania a luat sfârºit, pentru cã începuserã sã ia câini ºi din curþile oamenilor. Nu vã pot spune suma pe care am oferit-o ca recompensã, pentru cã ea

Varzã din “þara lubeniþei”

V

arza a invadat pieþele din Petroºani. Zeci de comercianþi din toate colþurile þãrii au venit la Petroºani pentru a-ºi vinde marfa.

Chiar ºi în condiþiile în care preþurile la un kilogram de varzã oscileazã între 50 ºi 70 de bani, comercianþii ºi produicãtorii se plâng de încasãrile extrem de mici.

Vin cu tone de varzã chiar din “þara” lubeniþei, de la Dãbuleni.

Monika BACIU “Venim de la Dãbuleni. Vindem varza cu 60 de bani kilogramul ºi nici aºa nu prea cumpãrã lumea. Negociem preþurile, dar în zadar.

Oamenii mai aºteaptã puþin poate mai ieftinim. Nici nu câºtigãm

ca sã ne recuperãm banii pe transport”, spune un comerciant care a venit tocmai din Dãbuleni.

Producãtorii sunt cei mai dezamãgiþi. Au investit timp ºi bani pentru a produce varza, iar acum se vãd în postura de a sta cu marfa necumpãratã.

“De la Cãlãraºi venim ºi suntem producãtori. Vindem kilogramul cu 50 de bani, dar oamenii nici aici nu au bani sã o cumpere. Nu vom reuºi sã ne scoatem investiþia. E vorba de timp, bani, motorinã.

Nu ºtiu ce vom face”, a spus un producãtor.

Alþii însã au speculat ºi au cumpãrat varza de la producãtori ºi sperã sã obþinã profit, nu mult, dar oamenii spun cã orice leu e binevenit.

“Nu suntem producãtori. Am cumpãrat varza de la producãtori. Noi suntem din Petroºani aºa cã o vindem aici cu 70 de bani, iar profitul este de 20 de bani la kilogram”, spune un comerciant.

Cumpãrãtori sunt puþini. Cei care pãstreazã obiceiul de pune varza la murat mai aºteaptã câteva zile în speranþa cã vânzãtorii vor mai lãsa din preþuri.

nu a fost plãtitã din bugetul public, ci de mine personal.

Dar, pot sã vã spun, însã, cã la adã-

post au fost aduºi sute de câini fãrã stãpân”, a declarat primarul Lupeniului, Cornel Resmeriþã Acesta a precizat cã nu vor eutanasia câinii din adãpost, chiar dacã existã o lege în vigoare care le dã dreptul sã facã asta.

Patrupedele vor fi sterilizate pe cheltuiala municipalitãþii, iar apoi vor fi eliberate ori vor fi date spre adopþie celor care doresc.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Director pentru o zi în Campusul UP

D

irector pentru o zi, petreceri, expoziþii, dezbateri despre viaþa de student ºi concursuri sportive sunt doar câteva dintre obiectivele propuse la „Studenþiada” de la Petroºani. La Universitatea din Petroºani se schimbã rolurile ºi un student ce are data de naºtere în acesatã lunã ºi stã în cãmin va deveni unul dintre cei mai importanþi oameni ai Universitãþii.

Diana MITRACHE Va vedea cum e sã conduci partea administrativã ºi rolul de student va fi preluat de directorul Dacian Ciodaru. E un fel de viceversa ºi prin asta studenþii sunt antrenaþi sã vadã transparenþa decizionalã.

Miercuri, încã de dimineaþã, un boboc

din anul I va deveni director pentru o zi ºi îi va lua locul lui Dacian Ciodaru, iniþiatorul proiectului.

Astfel, acesta va ajunge director general administrativ al campusului de la Petroºani, iar directorul ºi prorectorul vor merge la cursuri în locul lui, vor mânca la cantinã ºi vor dormi în cãminul studenþesc.

„Am fost ºi mâine iar voi fi student. Sunt documente pe care eu o sã îi explic ce e cu ele, iar atunci când nu sunt la cursuri, am sã i leprezint,aºa cum vreau sã îi prezint ºi colaboratorii noºtri ce vcin cu hârtii la semnat ºi semnãtura va fi, bineînþeles, a mea.

Eu, însã, o sã îi explic sã îi arãt ce înseamnã transparenþã ºi am

La mare da, la munte nu

Impozite diferenþiate pentru hoteluri

I

mpozitele pentru motelurile ºi pensiunile de la muntenu se reduc la jumãtate. Plenul Senatului a respins marþi propunerea legislativã care ar fi modificat Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal ºi care viza clãdirile ºi terenurile din zona montanã deþinute de persoanele juridice care presteazã servicii turistice pentru o duratã de minimum ºase luni.

Diana MITRACHE

Senatul a respins propunerea de lege formulatã de iniþiator, cu 12 voturi pentru, 86 voturi împotrivã ºi douã abþineri. În expunerea de motive, iniþiatorii mai mulþi deputaþi UDMR - aminteau cã Legea muntelui nr.

347/2004 declarã zona montanã ca fiind "teritoriu de interes naþional special economic, social ºi de mediu". "Strategia de dezvoltare durabilã a zonei montane

recunoaºte faptul cã locuitorii zonei montane, ca urmare a producþiilor agricole scãzute, nu beneficiazã de resurse financiare suficiente, de inputuri, de infrastructurã adecvatã în gospodãrie, de asistenþã tehnicã ºi de pregãtire profesionalã specificã, ceea ce limiteazã calitatea vieþii locuitorilor din acest areal", se aratã în documentul amintit.

Iniþiatorii mai susþineau cã extinderea facilitãþilor fiscale, prevãzute de legea supusã modi-

ficãrii, pentru persoanele juridice care desfãºoarã activitãþi de turism în zona montanã, nu numai cã va sprijini dezvoltarea sectorului de servicii în domeniul turismului montan, dar va conduce ºi la crearea de locuri de muncã. În prezent, aceastã reducere se aplicã doar clãdirilor ºi terenurilor de pe litoralul Mãrii Negre, iar iniþiatorii ar fi vrut sã fie aplicabilã ºi la Rezervaþia din Delta Dunãrii.

conlucrat ºi voi conlucra cu studenþii sã vadã cum stau lucrurile, pentru a lua cele mai bune decizii”, a spus Dacian Ciodaru, director administrativ al Universitãþii din Petroºani.

Totul se desfãºoarã în campus, iar între timp restul studenþilor ce iau parte la stu-

denþiadã se vor antrena în jocurile copilãriei (ºotron, v-aþi ascunselea, raþele ºi vânãtorii, þarã, þarã vrem ostaºi, vor sãri coarda ºi vor face avioane din ziare).

În primele 9 luni ale anului,

Aproape 3000 de persoane ºi-au gãsit loc de muncã

M

ii de persoane angajate la nivelul Vãii Jiului.

Piaþa locurilor de muncã din Valea Jiului este una destul de limitatã. La sfârºitul fiecãrei luni în Valea Jiului are loc bursa locurilor de muncã, însã numãrul persoanelor angajate este destul de limitat.

Monika BACIU Chiar ºi aºa de la începutul acestui an ºi pânã la data de 30 septembrie aproape 3000 de persoane au fost angajate în Valea Jiului, cele mai multe care ºi-au gãsit un loc de muncã fiind din Petroºani.

“La nivelul Vãii Jiului, în acest an pânã la data de 30 septembrie a avut un numãr total de 2850 de persoane încadrate, persoane încadrate cu ajutorul nostru. Pe localitãþi, la Petroºani avem 1117, la Lupeni, 730, Petrila 445, la Vulcan 558 de persoane”, a declarat Iudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

Chiar ºi în condiþiile în care numãrul persoanelor angajate este de peste 2500, potrivit reprezentanþilor ALOFM, numãrul celor

încadraþi pe piaþa muncii este mic comparativ cu alþi ani. „Faþã de alþi ani, numãrul de persoane încadrate este în scãdere. Începând cu 22 octombrie a apãrut o modificare legislativã începând cu aceastã datã angajatorii au obligaþia nu numai sã ne anunþe cã au un post vacant, trebuie în 24 de ore sã ne anunþe ºi faptul cã au angajat o persoanã pe acel loc vacant”, a mai spus

sursa citatã.

Noutãþile legislative vor permite însã Agenþiilor Locale pentru Ocuparea Forþei de Muncã sã monitorizeze mai uºor posturile care se ocupã. „În mod normal, aceastã modificare ar trebui sã elimine neclaritãþile privind locurile de muncã vacante, deci locurile de muncã care sunt ocupate vor fi actualizate ºi sperãm sã fim cu ele la zi”, a mai precizat Iudith Babþan.

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Peste 500 de milioane încasate Guvernul pregãteºte o nouã taxa pe carburanþi uvernul ar G putea introduce de ApaServ prin PayPoint o nouã taxa pe

P

osibilitatea achitãrii facturilor de apã în reþelele PayPoint dã rezultate. În nicio lunã de zile, de când facturile de apã au cod de bare, în conturile furnizorului de apã ºi canalizare a intrat deja o jumãtate de miliard de lei vechi.

Conducerea Societãþii ApaServ Valea Jiului SA a vrut sã vinã în sprijinul abonaþilor, aºa încât aceºtia sã nu mai fie nevoiþi sã stea la cozi, la centrele de încasare, pentru a-ºi achita afcturile.

A încheiat un contract cu operatorul de plãþi în numerar al reþelelor PayPoint, iar din data de 9 octombrie sistemula devenit efectiv operaþional.

O mãsurã care ºi-a atins scopul propus, dupã cum declarã directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, care a fost ºi primul client. “De la implementarea acestui program, prin sistemul PayPoint s-au încasat aproximativ 500 de milioane de lei. Cert este cã în Valea Jiului sistemul dã roade, iar clineþii noºtri nu mai trebuie sã stea la coadã sã-ºi achite factura”, a declarat Costel Avram, directorul ApaServ Valea Jiului SA. Sistemul este operaþional în toate

Trebuie sã o analizãm.

Nu o resping în niciun caz de la început", a spus premierul la România TV. Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a susþinut cã se poate asigura finanþarea

carburanþi, iar banii încasaþi ar urma sã fie folosiþi numai pentru infrastructura rutierã, a anunþat luni prim-ministrul Victor Ponta.

localitãþile din Valea Jiului, iar facturile pot fi plãtite la orice centru dotat cu un astfel de sistem de platã.

Clientul ApaServ trebuie doar sã vinã cu factura de apã la cel mai apropiat magazin unde se gãseºte un terminal PayPoint, unde se scaneazã codul de bare de pe facturã, plata fiind absolut sigurã.

Pe de altã parte, oficialii ApaServ vor sã implementeze ºi plata facturii cu ajutorul cardurilor bancare. La casieriile operatorului de apã ºi canal din Petroºani ºi Petrila, în prima fazã, vor fi montate douã POS –uri, aºa încât plata sã nu fie fãcutã doar cash, ci ºi prin card. Ulterior, sistemul va fi extins ºi în celelalte localitãþi din Valea Jiului.

Car men COSMAN

"Este o idee mai veche, de cînd Fenechiu era ministru, de a introduce o anumitã taxa pe preþul benzinei ºi al motorinei, pentru a alimenta doar fondurile necesare pentru construcþia de infrastructurã rutierã, nu cã venituri la bugetul general, ci doar pentru infrastructura.

Educaþia civicã a elevilor, predatã de procurori ºi judecãtori

VIII-a, în cadrul unui proiect comun al ministerului pe care îl conduce ºi al Educaþiei.

"Vor învãþa ce înseamnã o normã, ce consecinþe sunt pentru nerespectarea unor norme, în

hiar dacã au un numãr extrem de mare de dosare C de rezolvat care le ocupã tot

timpul, procurorii ºi judecãtorii vor mai primi o însãrcinare.

Potrivit ministrului Justiþiei, Robert Cazanciuc, aceºtia le vor preda educaþie civicã elevilor din clasele a VII-a ºi a VIII-a, urmând sã îi înveþe noþiuni simple despre justiþie.

Ministrul Justiþiei, Robert Cazanciuc, a declarat, cã procurorii ºi judecãtorii vor preda ore de educaþie civicã elevilor din clasele a VII-a ºi a

Sistemul de supraveghere video, un sistem util

S

istemul de supraveghere video a centrului municipiului Petroºani ºi-a dovedit utilitatea în anul în care a funcþionat.

Datoritã celor 12 camere (10 mobile ºi 2 fixe) poliþiºtii locali au reuºit sã identifice mai multe aba-

pentru construirea a 4.000 de kilometri de autostradã prin mãrirea accizei la carburant ºi taxarea pe distanþã a traficului greu. ªoferii romani plãtesc deja rovinieta pentru finanþarea drumurilor, iar dupã finalizarea primei autostrãzi realizate în regim de concesiune, va fi introdusã ºi o taxã pe autostradã. Potrivit unui nou proiect de modificare a legislaþiei privind tarifele de utilizare a infrastructurii rutiere, costul rovinietei va creºte cu pînã la 66% ºi va fi mai mic pe anumite perioade de valabilitate în cazul vehiculelor de transport marfa ºi persoane.

mãsura în care poþi sã ai acest dialog la clasa a VII-a sau a VIII-a. În cadrul unor ore de educaþie civicã, unde se vorbeºte despre organizarea societãþii, cu siguranþã putem vorbi ºi despre justiþie", a declarat Cazanciuc.

Ministrul Justiþiei este de pãrere cã în acest fel elevii ar putea înþelege mai bine justiþia ºi consecinþele nerespectãrii unor reguli dacã învaþã noþiunile de la judecãtori ºi procurori.

Proiectul va începe dupã semnarea unui protocol între cele douã ministere, iar judecãtorii ºi procurorii care vor preda educaþia civicã vor fi voluntari.

Car men COSMAN

teri, aplicând 213 sancþiuni contravenþionale. Cele mai multe pentru încãlcarea liniºtii publice sau pentru cerºetorie. “În acest an, în total, reprezentanþii Poliþiei Locale, datoritã sistemului de supraveghere video a

Cât de uºor este sã faci afaceri în România

Þ

ara noastrã ocupã locul 73 din 189 de state, într-un clasament al þãrilor în care este cel mai uºor sã faci afaceri, potrivit unui raport al Bãncii Mondiale.

"România a simplificat procesul de demarare a unei afaceri prin transferul certificatului de înregistrare de la Administraþia Fiscalã la Registrul Comerþului.

Aceasta, a fãcut mai uºoarã ºi mai puþin costisitoare plata taxelor prin reducerea frecvenþei plãþilor, de la o datã pe trimestru, la de douã ori pe an.Totodatã, România a simplificat respectarea contractelor prin adoptarea unui nou cod de procedura civilã ºi urgentarea tuturor procedurilor juridice", se specificã în raportul Bãncii Mondiale intitulat Doing Business 2014.

Deºi deþine acelaºi loc ca ºi în 2013, punctajul general al

centrului localitãþii, din capãtul centrului civic ºi pânã la intersecþia care duce la sediul Poliþiei municipale, au aplicat 213 sancþiuni. Acestea se referã la accesul autoturismelor pe centrul civic, încãlcarea normelor de convieþuire

þãrii noastre s-a îmbunãtãþit cu 0,48 de puncte, ajungînd la un total de 65,11 puncte, datoritã progreselor realizate la capitolele: demararea unei afaceri, plata taxelor ºi respectarea contractelor.

Primele cinci poziþii în 2014, sînt deþinute tot de fruntaºii de anul trecut, ºi anume Singapore, Hong Kong, Noua Zeelandã, SUA ºi Danemarca.Raportul "Doing Business" analizeazã reglementãrile care se aplicã companiilor într-o economie în timpul ciclului de existenþa al acestora, inclusiv comerþul exterior, plata taxelor sau protejarea investitorilor.

socialã, cerºetorie sau parcarea pe trotuare”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Centrala de supraveghere video funcþioneazã în clãdirea fostului Comisariat Militar, în acelaºi spaþiu în care, în urmã cu doar câteva zile s-a mutat ºi Poliþia Localã.

Mir cea NISTOR

8 Actualitate

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Peste 500 de milioane încasate Guvernul pregãteºte o nouã taxa pe carburanþi uvernul ar G putea introduce de ApaServ prin PayPoint o nouã taxa pe

P

osibilitatea achitãrii facturilor de apã în reþelele PayPoint dã rezultate. În nicio lunã de zile, de când facturile de apã au cod de bare, în conturile furnizorului de apã ºi canalizare a intrat deja o jumãtate de miliard de lei vechi.

Conducerea Societãþii ApaServ Valea Jiului SA a vrut sã vinã în sprijinul abonaþilor, aºa încât aceºtia sã nu mai fie nevoiþi sã stea la cozi, la centrele de încasare, pentru a-ºi achita afcturile.

A încheiat un contract cu operatorul de plãþi în numerar al reþelelor PayPoint, iar din data de 9 octombrie sistemula devenit efectiv operaþional.

O mãsurã care ºi-a atins scopul propus, dupã cum declarã directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram, care a fost ºi primul client. “De la implementarea acestui program, prin sistemul PayPoint s-au încasat aproximativ 500 de milioane de lei. Cert este cã în Valea Jiului sistemul dã roade, iar clineþii noºtri nu mai trebuie sã stea la coadã sã-ºi achite factura”, a declarat Costel Avram, directorul ApaServ Valea Jiului SA. Sistemul este operaþional în toate

Trebuie sã o analizãm.

Nu o resping în niciun caz de la început", a spus premierul la România TV. Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a susþinut cã se poate asigura finanþarea

carburanþi, iar banii încasaþi ar urma sã fie folosiþi numai pentru infrastructura rutierã, a anunþat luni prim-ministrul Victor Ponta.

localitãþile din Valea Jiului, iar facturile pot fi plãtite la orice centru dotat cu un astfel de sistem de platã.

Clientul ApaServ trebuie doar sã vinã cu factura de apã la cel mai apropiat magazin unde se gãseºte un terminal PayPoint, unde se scaneazã codul de bare de pe facturã, plata fiind absolut sigurã.

Pe de altã parte, oficialii ApaServ vor sã implementeze ºi plata facturii cu ajutorul cardurilor bancare. La casieriile operatorului de apã ºi canal din Petroºani ºi Petrila, în prima fazã, vor fi montate douã POS –uri, aºa încât plata sã nu fie fãcutã doar cash, ci ºi prin card. Ulterior, sistemul va fi extins ºi în celelalte localitãþi din Valea Jiului.

Car men COSMAN

"Este o idee mai veche, de cînd Fenechiu era ministru, de a introduce o anumitã taxa pe preþul benzinei ºi al motorinei, pentru a alimenta doar fondurile necesare pentru construcþia de infrastructurã rutierã, nu cã venituri la bugetul general, ci doar pentru infrastructura.

Educaþia civicã a elevilor, predatã de procurori ºi judecãtori

VIII-a, în cadrul unui proiect comun al ministerului pe care îl conduce ºi al Educaþiei.

"Vor învãþa ce înseamnã o normã, ce consecinþe sunt pentru nerespectarea unor norme, în

hiar dacã au un numãr extrem de mare de dosare C de rezolvat care le ocupã tot

timpul, procurorii ºi judecãtorii vor mai primi o însãrcinare.

Potrivit ministrului Justiþiei, Robert Cazanciuc, aceºtia le vor preda educaþie civicã elevilor din clasele a VII-a ºi a VIII-a, urmând sã îi înveþe noþiuni simple despre justiþie.

Ministrul Justiþiei, Robert Cazanciuc, a declarat, cã procurorii ºi judecãtorii vor preda ore de educaþie civicã elevilor din clasele a VII-a ºi a

Sistemul de supraveghere video, un sistem util

S

istemul de supraveghere video a centrului municipiului Petroºani ºi-a dovedit utilitatea în anul în care a funcþionat.

Datoritã celor 12 camere (10 mobile ºi 2 fixe) poliþiºtii locali au reuºit sã identifice mai multe aba-

pentru construirea a 4.000 de kilometri de autostradã prin mãrirea accizei la carburant ºi taxarea pe distanþã a traficului greu. ªoferii romani plãtesc deja rovinieta pentru finanþarea drumurilor, iar dupã finalizarea primei autostrãzi realizate în regim de concesiune, va fi introdusã ºi o taxã pe autostradã. Potrivit unui nou proiect de modificare a legislaþiei privind tarifele de utilizare a infrastructurii rutiere, costul rovinietei va creºte cu pînã la 66% ºi va fi mai mic pe anumite perioade de valabilitate în cazul vehiculelor de transport marfa ºi persoane.

mãsura în care poþi sã ai acest dialog la clasa a VII-a sau a VIII-a. În cadrul unor ore de educaþie civicã, unde se vorbeºte despre organizarea societãþii, cu siguranþã putem vorbi ºi despre justiþie", a declarat Cazanciuc.

Ministrul Justiþiei este de pãrere cã în acest fel elevii ar putea înþelege mai bine justiþia ºi consecinþele nerespectãrii unor reguli dacã învaþã noþiunile de la judecãtori ºi procurori.

Proiectul va începe dupã semnarea unui protocol între cele douã ministere, iar judecãtorii ºi procurorii care vor preda educaþia civicã vor fi voluntari.

Car men COSMAN

teri, aplicând 213 sancþiuni contravenþionale. Cele mai multe pentru încãlcarea liniºtii publice sau pentru cerºetorie. “În acest an, în total, reprezentanþii Poliþiei Locale, datoritã sistemului de supraveghere video a

Cât de uºor este sã faci afaceri în România

Þ

ara noastrã ocupã locul 73 din 189 de state, într-un clasament al þãrilor în care este cel mai uºor sã faci afaceri, potrivit unui raport al Bãncii Mondiale.

"România a simplificat procesul de demarare a unei afaceri prin transferul certificatului de înregistrare de la Administraþia Fiscalã la Registrul Comerþului.

Aceasta, a fãcut mai uºoarã ºi mai puþin costisitoare plata taxelor prin reducerea frecvenþei plãþilor, de la o datã pe trimestru, la de douã ori pe an.Totodatã, România a simplificat respectarea contractelor prin adoptarea unui nou cod de procedura civilã ºi urgentarea tuturor procedurilor juridice", se specificã în raportul Bãncii Mondiale intitulat Doing Business 2014.

Deºi deþine acelaºi loc ca ºi în 2013, punctajul general al

centrului localitãþii, din capãtul centrului civic ºi pânã la intersecþia care duce la sediul Poliþiei municipale, au aplicat 213 sancþiuni. Acestea se referã la accesul autoturismelor pe centrul civic, încãlcarea normelor de convieþuire

þãrii noastre s-a îmbunãtãþit cu 0,48 de puncte, ajungînd la un total de 65,11 puncte, datoritã progreselor realizate la capitolele: demararea unei afaceri, plata taxelor ºi respectarea contractelor.

Primele cinci poziþii în 2014, sînt deþinute tot de fruntaºii de anul trecut, ºi anume Singapore, Hong Kong, Noua Zeelandã, SUA ºi Danemarca.Raportul "Doing Business" analizeazã reglementãrile care se aplicã companiilor într-o economie în timpul ciclului de existenþa al acestora, inclusiv comerþul exterior, plata taxelor sau protejarea investitorilor.

socialã, cerºetorie sau parcarea pe trotuare”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul municipiului Petroºani.

Centrala de supraveghere video funcþioneazã în clãdirea fostului Comisariat Militar, în acelaºi spaþiu în care, în urmã cu doar câteva zile s-a mutat ºi Poliþia Localã.

Mir cea NISTOR

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Cutremure da, asigurãri ba

Î

n România, cutremurele au ajuns un subiect la ordinea zilei, în ultimele sãptãmâni. Chiar dacã þara se cutremurã aproape zilnic, oamenii nu se înghesuie sãºi încheie asigurãrile pentru locuinþe. Pânã în prezent, deºi legea care impune asigurarea locuinþelor contra miºcãrilor tectonice, inundaþiilor sau alunecãrilor de teren a intrat în vigoare de mai bine de 2 ani, numãrul celor care s-au conformat este unul deosebit de mic.

Mircea NISTOR „Nu mã aºteptam ca în doi ani numãrul celor care s-au asigurat sã fie de doar 1015%. Cei mai mulþi s-au asigurat imediat dupã intrarea în vigoare a legii dar, apoi, numãrul acestora a început sã scadã treptat. Mulþi nu mai vin nici sã-ºi achite

ratele. Probabil au vãzut cã vecinii lor care nu asigurare nu au pãþit nimic aºa cã

s-or fi gândit cã vor mai veni doar dacã aceºtia vor fi amendaþi”, a declarat Filip

Emanuel Ene, broker asigurãri.

Dacã firmele care încheie asigurãrile nu-i pot obliga pe oameni sã se conformeze prevedilor legilor în vigoare singurii care pot face acest lucru sunt reprezentanþii primãriilor.

Aceºtia ar trebui sã emitã somaþii iar apoi sancþiuni contravenþionale. Însã, acest lucru nu se prea întâmplã nici în Valea Jiului, la fel ca ºi în restul þãrii. „Din câte ºtiu somaþii a trimis doar primãria din Petrila ºi, ca urmare, acolo numãrul de asigurãri încheiate

este mai mare decât în restul Vãii Jiului. Noi nu avem nicio posibilitate de a-i sili pe oameni sã se asigure”, a mai spus Filip Emanuel Ene. Pânã în prezent, în Petroºani de exemplu, abia 15% dintre posesorii de locuinþe ºi-au

Românii au un nivel scãzut de încredere în corectitudinea desfãºurãrii achiziþiilor publice

R

omânii au un nivel scãzut de încredere în corectitudinea desfãºurãrii achiziþiilor publice, 88% considerînd cã, în general, companiile nu cîºtiga în mod corect contracte din bani publici iar 82%, ca acest proces nu beneficiazã de o bunã supraveghere din partea autoritãþilor responsabile, releva un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Potrivit studiului, 58% dintre cei chestionaþi apreciazã ca firmele cu capital românesc sunt cele dispuse sã recurgã la acte de corupþie pentru a obþine contracte publice, spre deosebire de firmele cu capital strãin (8%). În ceea ce priveºte criteriul de atribuire, peste 50% dintre români doresc cã lucrãrile ºi serviciile sã fie achiziþionate pe principiul cel mai bun raport cost — calitate,

ºi nu þinînd cont de preþul cel mai mic. "În multe situaþii s-a dovedit cã deºi achiziþionat la preþul cel mai mic, calitatea unui serviciu sau a unei lucrãri poate fi semnificativ afectatã din pricina costurilor reduse alocate, iar eficienta unei achiziþii se remarca pe termen mediu ºi lung cînd valoarea a finalã a investiþiilor repetate realizate la cel mai mic preþ poate depãºi valoarea unei singure

investiþii avînd un preþ mai mare, dar calitate mai bunã", se aratã în studiu. Lipsa de transparentã în anumite sectoare contribuie considerabil la creºterea suspiciunilor asupra unor cheltuieli, astfel încît cele mai cunoscute domenii în care fondurile publice se cheltuiesc în mod ineficient sînt lucrãrile de reabilitare sau modernizare a drumurilor (43%) ºi sãnãtatea (38%), apreciazã respondenþii. De

asemenea, 51% dintre români considera ca responsabilitatea pentru acest neajuns aparþine conducãtorilor instituþiilor, mai ales celor numiþi pe criteriul politic, 27% cred cã responsabilitatea este a comisiilor care organizeazã licitaþiile publice iar 12% — a funcþionarilor publici. 59% dintre participanþii la chestionar au apreciat cã este foarte important ca în urma unui contract public atribuit în condiþii de concurenþã neloialã sã se recupereze suma implicatã iar 36% sunt de pãrere cã cei în cauzã sã fie pedepsiþi. 26% dintre români apreci-

azã condamnarea penalã a conducãtorului instituþiei ca fiind cea mai potrivitã sancþiune iar 11% considera cã ar trebui cã acestuia sã-i fie interzisã ocuparea unei funcþii publice pe ter-

men nelimitat, în timp ce 10% dintre repondenþi s-au pronunþat pentru interzicerea definitiva pentru respectiva companie ºi acþionarii sãi de a derula contracte cu statul. Soluþii viabile pentru creºterea cal-

încheiat asigurarea împotriva dezastrelor naturale.

Asta în condiþiile în care, dacã legea ar fi respectatã mot-a-mot, amenzile aplicate celor care nu ºi-au asigurat locuinþele ar trebui sã fie de câteva sute de lei. itãþii achiziþiilor publice derulate în România sînt considerate întãrirea ºi diversificarea controalelor efectuate la nivelul autoritãþilor contractante de autoritãþile competente (29%) ºi aplicarea corespunzãtoare a sancþiunilor prevãzute de lege (23%).

Potrivit IPP, aproximativ 15 miliarde de euro este suma achiziþiilor publice derulate prin Sistemul Electronic de Achiziþii Publice în anul 2012, în creºtere cu 50% fata de anii 2009 ºi 2010. Conform unor estimãri ale aceluiaºi institut, la aceasta se adauga valoarea achiziþiilor derulate în afara SEAP, ce atinge între 5 ºi 10 miliarde de euro.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Îngroapã mierea europeanã

A

u consumat mierea de la UE. Mii de personae, beneficiare, ale alimentelor europene ºi-au ridicat ºi porþia de miere. Unii dintre aceºtia probabil au ºi consumat acest produs, care în urma analizelor effectuate s-a dovedit a fi necorespunzãtor din punct de vedere calitativ.

Monika BACIU Cei care ºi-au ridicat mierea ºi nu au consumat-o spun cã o vor arunca de teamã sã nu se îmbolnãveascã.

“Am ridicat o cutie, dar am auzit cã are infecþie în ea. Nu am consumat, nu aº vrea sã mor acum, vreau sã

ating suta, nu am mâncat, o arunc, dar nu ºtiu unde. Cred cã o îngrop în pãmânt cã nu aº vrea sã se îmbolnãveascã nimeni”, a spus un bãrbat.

Alþii însã abia zilele trecute ºi-au ridicat produsele comunitare.

“Nu mi-am ridicat mierea. Astãzi am

venit dupã celelalte”, a spus un alt bãrbat.

La nivelul municipiului Petroºani au fost distribuite peste 1000 de recipiente cu miere. “În jur de 1100 de persoane din cei peste 3500 de beneficiari ºi-au ridicat mierea.

Oamenii nu au venit sã ne spunã cã au pãþit ceva de la consumul de miere.

Cantitatea de miere neridicatã a fost retrasã, au venit ºi au ridicat mierea ºi au dus-o la Consiliul Judeþean ºi urmeazã sã primim din nou produsul. Nu ºtim ce se vba întâmpla cu persoanele care au

primit mierea din lotul necorespunzãtor, pânã acum nu am primit nicio informaþie în acest sens, în ideea în care ne vor da miere ºi pentru cei care au primit pânã acum, probabil o sã le dãm mierea respectivã. Nu pot sã spun (ce se întâmplã cu mierea ridicatã-n.r.) pentru cã nu ºtiu dacã vom primi miere pentru toþi beneficiarii”, a declarat Cristina Mraz, director executiv SPLAS Petroºani.

In judetul Hunedoara, 10 tone de miere au fost deja oprite. Sunt insa oameni care au apucat sa manance din bocanele cu sirop de glucoza. " În judetul

Hunedoara au fost 14 tone de miere, 4 tone au ajuns la primarii.

Estimam ca douã tone se vor recupera si vor fi trimise la distribuitor. Din cele 14 tone care au venit deja 10 tone ridicate de furnizorul de miere", spune Ionel Cristian Coroi, reprezentant CJ Hunedoara,

Intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal de la 1 ianuarie 2014 ar crea impresia de instabilitate

P

rocesul de rescriere a Codului Fiscal este aproape de final, dar intrarea sa în vigoare începînd cu data de 1 ianuarie 2014 ar crea impresia de instabilitate ºi lipsã de credibilitate, a declarat, marþi, într-o conferinþã de specialitate, Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanþelor Publice /MFP/.

'Rescrierea Codului Fiscal este aproape de final. Am lansat în dezbatere, la nivelul ministerului, grupurile de lucru în ideea de a-l aplica cu 1 ianuarie 2014 sau de a-l lãsa în dezbatere un timp mai îndelungat, pentru a nu grãbi lucrurile.

Fiind un proiect de o asemenea amploare nu trebuie grãbit. În urma acestui proces de rescriere, pe lîngã partea de corelare a apãrut ºi o restructurare a Codului, ceea ce s-ar putea sã-l facã, în primã instanþã, un pic greoi de accesat utilizatorilor care sunt obiºnuiþi cu o anumitã structurã, aºa cum avem în prezent în Codul Fiscal. Credem cã nu ar fi benefic ca acest proces sã fie fãcut în grabã ºi sã

intre în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2014, pentru cã ar crea, din nou, impresia de instabilitate ºi necredibilitate', a afirmat Manolescu.

Potrivit oficialului MFP, la ora actualã este mai beneficã preluarea ideilor înaintate de mediul de afaceri, 'cum ar fi solicitarea de a avea prevederi fiscale favorabile pentru societãþile tip holding'. Pe de altã parte, Manolescu a precizat faptul cã o eventualã reducere a TVA în alte zone nu trebuie sã mai fie compensatã cu alte mãsuri pentru umplerea golurilor. 'O eventualã reducere a TVA într-o altã zonã trebuie sã nu mai fie compensatã cu alte mãsuri. Dacã va fi nevoie tot timpul de a

pune ceva în loc, nu se va mai reduce TVA în alte zone. Cota

redusã la alimente este o zonã cu o vitezã de rotaþie a produselor foarte mare. Accizele la alcool, la produsele de lux, maºinile scumpe sînt taxele pe care FMI ni le-a cerut pentru compensarea reducerii TVA ºi altor reduceri de taxe', a spus secretarul de stat

din MFP. Actualul Cod Fiscal a intrat în vigoare la 1 februarie 2013 ºi cuprinde o serie de modificãri în domeniul tuturor impozitelor ºi taxelor majore — impozit pe venit, impozit pe profit, accize, TVA, CAª, precum ºi revizuirea semnificativã a sis-

temului de impozitare a veniturilor din activitãþi agricole. Astfel,

limita veniturilor pentru care o firmã intrã în sistemul microîntreprinderilor coboarã la 65.000 euro, iar pentru anul 2013 sînt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, începînd cu 1 februarie 2013, ºi persoanele juridice române plãtitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 îndeplinesc condiþiile prevãzute de acest sistem de impunere. De asemenea, Codul Fiscal modificat prevede impozitarea cu 50%, de la 1 februarie, a contractelor de consultanþã ºi prestãri servicii cu firme înregistrate în paradisuri fiscale ºi state cu care România nu are acor-

In urma acestui scandal corpul de control al Ministerului Agriculturii face verificari la toate directiile judetene dar si la sediul central al APIA. În plus, APIA va amenda firma care s-a ocupat de import, cu 5% din valoarea licitatiei care se ridica la 10 milioane de lei.

duri de evitare a dublei impuneri. Totodatã, este vizatã includerea în sfera veniturilor impozabile a veniturilor din silviculturã ºi pisciculturã, impozitul urmînd a avea o cotã de 16%.

Documentul are în vedere determinarea venitului net anual în sistem real, pentru veniturile din silviculturã ºi pisciculturã potrivit regulilor de impunere proprii veniturilor din activitãþi independente ºi stabilirea nivelului normelor de venit pentru perioada impozabilã din anul fiscal 2013 cuprinsã între 1 februarie 2013 ºi pînã la sfîrºitul anului fiscal. Ministerul Finanþelor a demarat de peste ºase luni un proces complex de rescriere a Codului Fiscal, cu mediul de afaceri. AGERPRES

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Hortopan ºi Raj Tunaru - candidaþi la europarlamentare?

D

oi foºti parlamentari vor sã revinã în politicã ºi nu oricum ci cu un portofoliu de europarlamentar. Surse demne de încredere susþin cã fostul deputat Ioan Hortopan dar ºi Raj Tunaru, de asemenea deputat, ar putea candida la alegerile de anul viitor pentru un loc în Parlamentul European.

Maximilian GÂNJU

ªeful pensionarilor minieri din Valea Jiului, Ion Hortopan ºi-ar obþine locul pe lista candidaþilor din partea PSD ori PPDD, social democraþii ºi cei de la PP-DD mizând pe faptul cã preºedintele Ligii Sindicatului

Pensionarilor MinieriValea Jiului ar avea de partea lui un electorat disciplinat, respectiv pensionarii, care participã în numãr mare la toate alegerile.

Ion Hortopan a mai fost deputat de Hunedoara în legislatura 1992-1996, pe listele PRM. A lucrat ca inginer ºi cercetãtor ºtiinþific, iar în cali-

tate de deputat, a fost membru al Comisiei pentru industrii ºi servicii, precum ºi vicepreºedintele Comisiei de anchetã privind situaþia flotei comerciale române.

Dacã eventuala candidaturã a sa pe listele social-democraþilor este doar un zvon,

Hortopan ar putea sã se regãseascã pe listele PPDD. „Poate tot de la noi va fi ºi el (n.r. Ion Hortopan), de ce nu?

Doar nu o sã fie de la ciocoi. O sã avem doi- trei candidaþi. Cert este cã încã nu am discutat concret de europarlamentare”, a declarat vicepreºedintele PPDD. Un alt nume care sar putea regãsi pe listele de europarlamentare este al fostu-

lui deputat, Raj Tunaru. Întors anul trecut din America, dupã ce ºi-a ispãºit pedeapsa cu închisoarea pentru violenþã domesticã, Raj Tunaru s-a înscris la scurt timp în Partidul PoporuluiDan Diaconescu.

“Este unul din candidaþii valizi. Dacã Raj vrea, el a fost parlamentar, are experienþã parlamentarã. Este membru vechi ºi fondator al partidului, sigur cã da,

Pensionarii minieri sunt în pregãtirea unui protest

O

rtacii din Valea Jiului cer remanierea ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, fiind nemulþumiþi de procentul de majorare a pensiilor. Foºtii mineri spun cã nu acoperã inflaþia.

Maximilian GÂNJU Câteva sute de pen-

sionari din minerit vor sã protesteze public faþã de majorarea insuficientã a punctu-

lui de pensie pregãtitã pentru anul viitor de Ministerul Muncii.

Decizia ieºirii în stradã va fi luatã în cadrul unei sfãtuiri a ortacilor, însã în paralel aceºtia au redactat un memoriu pe care-l vor trimite prim-ministrului Victor Ponta.

Pensionarii minieri cer

remanierea ministrului Muncii.

„N

e-aþi promis marea cu sarea!”

Pensionarii din Valea Jiului aratã în memoriu cã majorarea pensiei nu acoperã

În Judeþul Hunedoara se elibeeazã certificate multilingve

C

etatenii care au nevoie de certificate de casatorie, nastere sau deces, in 21 de tari vor fi scutiti de plata pentru legalizarea acestora. Acest lucru vine dupa ce Romania a aderat la Conventia numarul 16 a Comisiei Internationale de Stare Civila, iar din 30 octombrie, Directia Publica Comunitara de Evidenta Persoanelor Hunedoara va elibera gratuit aceste documente.

Luiza ANDRONACHE Românii îºi vor putea folosi certificatele de naºtere sau de cãsãtorie fãrã a fi necesarã traducerea ºi legalizarea lor pe teritoriul a 21 de þãri europene, printre care

se numarã Franþa, Italia, Spania, Elveþia, Austria ºi Turcia.

Acest lucru este posibil dupã ce România a aderat la Conventia numãrul 16 a Comisiei Internaþionale de Stare Civilã referitoare la eliberarea extraselor

multilingve ale actelor de stare civilã.

Procedura de recunoaºtere a actelor de stare civilã româneºti în þãrile semnatare ale convenþiei va fi facilitatã, datoritã obligaþiei autoritãþilor române de a emite extrase de

pe aceste acte cu menþiuni în mai multe limbi de circulaþie internaþionalã ºi nu doar în limba românã.

De asemenea, persoanele interesate ca un alt stat sã le recunoascã certificatul de naºtere, cãsãtorie sau deces vor putea sã înainteze autoritãþilor strãine documentele româneºti, cu condiþia ca respectiva þarã sã fie semnatarã a convenþiei.

Cetãþenii trebuie sã mai ºtie cã acestea vor fi eliberate gratuit, în termen de 30 de zile.

nici mãcar inflaþia. „Suntem foarte nemulþumiþi de creºterea prevãzutã pentru anul viitor, pentru cã nu acoperã inflaþia. Noi cerem de urgenþã remanierea ministrului Muncii. Iam º spus doamnei ministru la întâlnirea pe care am avut-o. *

ar putea fi candidat”, mai spune sursa citatã anterior. Cât despre condamnarea din SUA, liderii PP-DD spun cã nu-l afecteazã pe Raj Tunaru ºi nu-i interzice o eventualã candidaturã.

În campanie ne-aþi promis marea cu sarea ºi noi am primit sarea ºi aia amarã!* Vom decide ºi dacã ieºim sã protestãm, sã ne solidarizãm cu profesorii ºi doctorii pentru cã situaþia este rea ºi va deveni ºi mai rea”, a declarat Paul David, secretarul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Proiecte mari care schimbã imaginea Lupeniului in exterior, cel D puþin, Palatul Cultural Minerul aratã aºa cum mulþi lupeneni nu credeau cã va mai arãta vreodatã.

Palatul Cultural Minerul s-a transformat uimitor în ultimele luni. De la o ruinã gata, gata sã se prãbuºeascã oricând, acum, clãdirea, privitã din exterior, cel puþin, parcã ºi-a recãpãtat grandoarea de altãdatã.

“Lucrãrile la exteriorul clãdirii s-au finalizat, s-au montat ºi geamurile, tot.

Mai trebuie pusã uºa, dar aia aproape de final. Acum, muncitorii sunt în interior ºi lucreazã la tavan ºi la pereþi ”, a declarat Gabriel Lungu, city managerul Municipiului Lupeni. Deocamdatã, reprezentanþii administraþiei locale nu pot avansa un nou termen de finalizare a lucrãrilor, pentru cã acestea depind în mare parte de

S

e reabiliteazã Ambulatoriul

ªi, în paralel, primãria de la Lupeni a început un alt mare proiect, reabilitarea policlinii din localitate. “Se lucreazã în prezent la exteriorul clãdirii, la izolaþia termicã. Pânã acum s-au mai fãcut ºi câteva lucrãri de interior, cum ar fi la subsol”, a mai spus Gabriel

intr-o zi de toamnã tarzie, atunci când pe un drum necunoscut au pornit câþiva oameni tineri, plini de energie, entuziasm, dar ºi profesionalism, care au reuºit sã creeze în timp cea mai urmãritã televiziune din Valea Jiului.

S

29 octombrie 2008 este ziua în care o echipã de oameni tineri, curajoºi ºi plini de entuziasm, porneau pe un drum necunoscut. Timpul a dovedit cã prin devotament ºi profesionalism, Mondo Tv a devenit în scurt timp lider de piaþa al televiziunilor locale din Valea Jiului. „ Este un moment important, o împlinire pentru noi, cei care de cinci ani de zile ne desfãºurãm activitatea aici. Mondo

P

lan de ocupare, la Lupeni.

Consilerii locali de la Lupeni vor trebui sã aprobe în cadrul ºedinþei lunare planul de ocupare a funcþiilor publice din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Lupeni pentru anul 2014.

fondurile care vin de la centru pentru acest proiect.

Palatul Cultural Lupeni, numit în perioada interbelicã Teatrul Miner, a fost construit la iniþiativa Regelui Ferdinand I, de cãtre Societatea Anonimã Românã „Lupeni”. Din anul dãrii în folosinþã, 1927 ºi pânã în 1948 , aici au concertat diferite orchestre camerale ºi simfonice, atât din þarã cât ºi din strãinãtate, iar pe scenã au jucat mari maeºtri ai dramaturgiei româneºti.

Conform documentelor, pentru anul 2014, la Lupeni sunt vacante un numãr de 31 de posturi, ocupate sunt 88, iar numãrul maxim de funcþii publice pentru anul 2014 este de 119.

Totodatã, în anul 2014 nu se are în vedere înfiinþarea niciunui post, iar numãrul maxim de funcþii publice ce vor fi ocupate prin recrutare va fi de 31. 10 funcþii sunt supuse reorganizãrii în anul ce vine, la Lupeni.

Lungu. Reabilitarea ºi dotarea ambulatoriului de specialitate din Municipiul Lupeni este un proiect mare, aproape asemãnãtor cu cel derulat la Petroºani ºi care prevede pe lângã reparaþii totale la clãdirea în sine, ºi dotarea cu aparaturã medicalã de specialitate.

Luiza ANDRONACHE

Mondo TV, la ceas aniversar eri, 29 octombrie 2013, s-au împlinit IMONDO 5 ani de la prima secundã de emisie TV. Povestea a inceput

e întâmplã în Valea Jiului!

Posturi vacante pentru 2014

TV s-a nãscut din entuziasmul unor oameni care cred în jurnalismul adevãrat.

Noi am fost alãturi de

oamenii Vãii Jiului în cele mai importante momente din viaþa lor din ultimii cinci ani. Ei ne-au rãsplãtit cu generozitate ºi fidelitate.

Mulþumim tuturor celor care fac din MONDO TV, zi de zi, cea mai urmãritã televiziune din Valea Jiului ”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Ionuþ Dragotesc, managerul general Mondo TV & Mondo FM

Petroºani.

De-a lungul acestor cinci ani, Mondo TV a avut invitaþi de seamã în studiouri, de la cei cu sânge albastru pânã la cercetãtori renumiþi pe plan mondial, a difuzat reportaje spectaculoase din locuri neºtiute sau nepuse în valoare suficient, a fãcut dezvãluiri incendiare ºi a organizat evenimente care au devenit deja tradiþii în Valea Jiului.

Luiza ANDRONACHE

În cursul acestui an Guvernul a adoptat legea privind angajãrile în sistemul bugetar.

Astfel, noua lege prevede ca la un post liber se poate angaja o persoanã. Pânã anul acesta, angajãrile din domeniul public se realizau dupã legea ”Boc” de 7 la 1, adicã la ºapte persoane plecate se putea angaja o singurã persoanã.

Monika BACIU

14 Program & Horoscop

10:00 De la A la infinit (r) 11:00 De la A la infinit (r) 12:00 Cãlãtor pe viaþã 12:30 Vreau sã fiu sãnãtos (r) 13:00 Opre Roma 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Convieþuiri 16:50 Europa mea 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 La vârf 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În formã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã!

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Cronica cârcotaºilor

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Te cunosc de undeva!

23:30 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 De pazã de Crãciun Un câine pus pe treabã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Mama l-a pupat pe Moº Crãciun 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:00 Fotbal Cupa României: Steaua - ACS Timiºoara 22:00 Tanti Florica

21 martie *** 20 aprilie Este posibil sã luaþi o hotãrâre importantã ºi definitivã, cu privire la ruperea unor relaþii. În viitor, se va dovedi cã aþi procedat corect. Planurile dumneavoastrã vor fi încununate de succes, dar aveþi rãbdare. Acceptaþi munca în echipã!

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Jumãtatea mea ºtie 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

ªefii vã apreciazã seriozitatea ºi ideile constructive. Nu este exclus sã fiþi propus pentru o mãrire de salariu. Puteþi sã faceþi planuri pe termen lung ºi sã investiþi. Profitaþi de conjunctura favorabilã în care vã aflaþi.

Nu vã neglijaþi familia!

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Sunt ºanse sã aranjaþi o colaborare avantajoasã, care sã vã aducã venituri considerabile.

Relaþiile cu partenerul de viaþã urmeazã un curs ascendent. Nu vã contraziceþi cu o rudã mai în vârstã, care doreºte sã vã ajute.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Arsenal Chelsea 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Arsenal Chelsea 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Italia 16:00 Fotbal Club 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: Braºov Viitorul Constanþa 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal: Braºov Viitorul Constanþa

*** 21 mai

22

Aveþi posibilitatea sã finalizaþi proiecte îndrãzneþe, mai ales în domeniul afacerilor. Sunt ºanse mari sã evoluaþi pe plan profesional ºi social. Prietenii vã susþin, impresionaþi de entuziasmul dvs.

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

aprile

22

Dimineaþa aveþi ºanse sã vã afirmaþi la serviciu. Din pãcate, s-ar putea sã vã atrageþi invidia colegilor. Nu este exclus sã aveþi discuþii cu persoana iubitã, pentru cã acordaþi prea multã atenþie activitãþii profesionale. Nu neglijaþi problemele partenerului.

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:15 Visul Regelui (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Rob-B-Hood 22:50 Regele cuºtii

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Pot apãrea schimbãri neaºteptate în viaþa dumneavoastrã. Aveþi prieteni care vã susþin, la fel ca ºi familia. Este o zi favorabilã studiului, comunicãrii ºi cãlãtoriilor de afaceri. Ascultaþi-vã intuiþia.

21 ianuarie *** 20 februarie

Aveþi toate ºansele sã rezolvaþi problemele financiare ale familiei. Sinceritatea vã ajutã sã vã consolidaþi relaþiile ºi sã vã faceþi noi prieteni. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o femeie mai în vârstã.

Este momentul sã vã ocupaþi de situaþia financiarã. Partenerul de viaþã vã susþine ºi este convins cã veþi reuºi. Aveþi de semnat documente oficiale. Nu întâmpinaþi probleme deosebite, dar fiþi prudent.

23 august *** 22 septembrie Profunzimea ideilor ºi ambiþia vã ajutã în activitatea profesionalã ºi în afaceri. Rezolvaþi cu uºurinþã toate problemele de la serviciu sau din familie. Þineþi cont ºi de pãrerile celor din jur.

Evitaþi speculaþiile de orice fel!

23 octombrie *** 22 noiembrie Zi prielnicã schimbãrilor importante pe plan profesional. S-ar putea sã fiþi propus pentru o plecare în strãinãtate, la un schimb de experienþã sau un curs de perfecþionare. Aveþi ocazia sã încheiaþi contracte avantajoase.

21 decembrie *** 20 ianuarie La serviciu, ºefii vã apreciazã ideile. Este posibil chiar sã fiþi premiat. Dupã-amiazã, s-ar putea sã aveþi mici probleme de sãnãtate. Nu este cazul sã vã faceþi griji.

21 februarie *** 20 martie Aveþi mai multe întâlniri de afaceri, care se vor dovedi fructuoase.

Dimineaþa primiþi o veste bunã, din cauza cãreia vã schimbaþi planurile pentru mâine. Nu vã ieºiþi din fire, nu vã vãrsaþi nervii.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Militarii au comemorat militarii

Z

iua de 25 octombrie 1944 a fost rememoratã de militarii în rezervã ºi veteranii de rãzboi. Aceºtia au depus coroane de flori la monumentele eroilor din Vulcan ºi din Defileul Jiului, acolo unde cîndva s-au dat bãtãlii grele.

Diana MITRACHE Asociaþia cadrelor militare în rezervã ºi subfiliala de la Petrroºani a Cultului Eroilor „Regina Maria” au devenit acum simboluri ale unor vremuri istorice în care dreptatea se cîºtiga pe fronturile de luptã, cu arma în mina.

care þara îºi sãrbãtoreºte Armata ºi pe cei care au fost ºi sunt în slujba ei. La Monumentul eroilor de la Vulcan a fost forfotã cu acest prilej ºi militarii în rezervã au depus coroane de flori ºi au fost pãrtaºila

ceremonialul militar.

Alãturi le-au fost militarilor elevii dela Colegiul”Mihai Viteazul” din Vulcan, care au recitat poezii. În Valea Jiului, doar la Vulcan au avut loc manifestãri de Ziua Armatei în acest an.

Cu toþii ºi-au amintit, atunci cînd au salutat militãreºte ziua în care a fost eliberatã ultima brazdã de pãmînt românesc de sub ocupaþia nazistã ºi în care a fost anulat, de drept, Dictatul de la Viena.

Ziua de 25 octombrie a rãmas întipãritã în sufletele românilor ca zi în

Conservele de carne sosesc la Petroºani

C

onservele de carne de la UE, ajung astãzi (miercurin.r.) la Petroºani. Reprezentanþii Serviciului Local de Asitenþã Socialã vor primi astãzi conservele de carne ce urmeazã a fi distribuite beneficiarilor alimentelor europene.

Monika BACIU

“Mâine (miercuri-n.r.) vine transportul cu conservele de carne ºi urmeazã sã le distribuim, în rest majoritatea oamenilor, cam 80% ºiau ridicat produsele pe care le-am avut în stoc. Din nouã produse, doar douã alimente nu au venit.

Carnea care nu am distribuit-o deloc ºi carnea pe care am retras-o,

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428.

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã.

Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.

Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil.

Telefon: 0727/874 449

în rest ºi-au ridicat produsele”, a declarat Cristina Mraz, director executiv SPLAS Petroºani.

Reprezentanþii SPLAS au întâmpinat ºi probleme din cauza cetãþenilor nerãbdãtori. Ultimul episod de acest gen s-a consumat marþi când o persoanã care a vrut sã ridice pachetul comunitar pentru o rudã nu a putut face acest lucru din cauzã cã nu deþine toate acetele necesare, moment când a început sã aducã injurii angajaþilor SPLAS. “Am întâmpinat probleme.

Oamenii nu înþeleg cã chiar dacã au pãrinþi sau persoane care nu pot sã se deplaseze sã vinã sã ridice aceste alimente ei trebuie sã vinã cu buletinul în original al persoanei titulare ºi cu buletinul în original al persoanei care ridicã. Noi ambele buletine le înregistrãm în liste.

Restricþii apã!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei pota-

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

Oamenii nu înþeleg, iar astãzi am avut un mic conflict cu un domn care venea sã ridice alimente pentru mama lui, a venit cu copia de buletin ºi i-am spus cã în momentul în care va avea buletinul în original atunci poate sã ridice ºi mai mult alimentele se ridicã pânã în luna martie”, a mai spus Cristina Mraz. În judeþul Hunedoara sunt aproape 46.000 de benficiari care vor primi fãinã – 17 kg/persoanã, mãlai – 9 kg/persoanã, paste fãinoase – 0,5 kg/persoanã (1 punga), ulei – 5 litri/persoanã, roºii în suc propriu 0,8 kg/persoanã (1 conservã), zacuscã 0,8 kg/persoanã (2 conserve), conservã carne de porc: 0,9 kg/persoanã (3 conserve), miere: 0,25 kg/persoanã (1 recipient) ºi zahãr -3 kg/persoanã. Conform datelor oficiale, un beneficiar va primi de la UE un pachet de alimente în greutate totalã de 37,250 de kg.Numãrul beneficiarilor pe judeþ este de 45 484 persoane.Toate produsele alimentare trebuie sã ajungã la beneficiari pânã cel târziu în 31 martie 2014.

bile, pentru miercuri 30 octombrie 2013, în oraºul Petroºani între orele 8,00 16,00. Zona afectatã: Zona industrialã

Livezeni. Motivul restricþiei: montare vanã regulatoare presiune str. ªoimilor zona brutãriei TED

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm.

Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 30 Octombrie 2013

Confruntarea bijuteriilor

P

rimari bogaþi, primari îndatoraþi. Aleºii locuitorilor din Valea Jiului se încadreazã în douã categorii, cei care sunt bogaþi ºi cei care sunt îndatoraþi. Edilii din Valea Jiului se confruntã în colecþiile de bijuterii pe care le deþin. Patru din cei 6 primari ai Vãii deþin bijuterii, insigne ºi ceasuri în valoare de peste 53 de mii de euro.

Monika BACIU

P

rimarul bogat ºi îndatorat al unui oraº sãrac Nicolae Dunca este primarul celui mai sãrac oraº din Valea Jiului. Ba mai mult, anul acesta localitatea a marcat o premierã la

nivel naþional, atunci când a fost declaratã însolvenþa urbei. Edilul însã pare sã facã parte din alt “film” în toatã aceastã producþie.

Acesta deþine peste 8 hectare de terenuri în Aninoasa. O parte din acestea i-au revenit lui Dunca prin moºtenire, însã altele au fost cumpãrate.

Tot prin moºtenire Dunca s-a ales ºi cu o casã de locuit în Aninoasa. Din categoria bunuri imobile acesta mai deþine o casã de locuit în Aninoasa ºi una în Petroºani ºi douã spaþii comerciale. Dunca mai conduce trei autoturisme cu ani de fabricaþie între 1994 ºi 2005. Edilul celei mai sãrace localitãþi din Valea Jiului deþine bijuterii de aur cu o valoare estimatã la 7000 de euro, achiziþionate în perioada 1998-2012.

Dunca se încadreazã în categoria edililor îndatoraþi.

Acesta are un credit contractat în anul 2010 în valoare de 77 de mii de euro, a cãrui scadenþã este în

anul 2038. Dunca obþine venituri din indemnizaþia de primar ºi din închirierea unui teren care îi aduce 600 de lei pe an. Totodatã din calitatea de asistent mãsuri active la o societate din Petroºani acesta obþine anual suma de 61.068 de lei.

P

primar ºi de la Universitatea Petroºani unde deþine funcþia de cadru didactic asociat, funcþie care îi aduce anual suma de 582 de lei.

P

ãducel, primarul cu terenuri Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila nu face parte nici el din categoria primarilor îndatoraþi. Însã acesta se poate mândri cu terenurile ºi imobilele pe care le

rimarul modest

Începând din Capitala Vãii Jiului, la Petroºani edilul Tiberiu Iacob Ridzi se poate considera un om norocos. Acesta nu face parte din categoria primarilor îndatoraþi. Ba din contrã, acesta este un om modest þinând cont de faptul cã nu deþine averi impresionante.

Familia Ridzi deþine un

teren intravilan în judeþul Olt ºi o casã de locuit în acelaºi judeþ. Acesta mai are în proprietate un apartament în Petroºani.

Conform declaraþiei de avere, edilul din Petroºani nu deþine bunuri mobile, precum autoturisme ºi nici bijuterii a cãror valoare sã depãºeascã suma de 5000 de euro. Ridzi nu are nici conturi în bãnci, dar nici datorii sau alte activitãþi care sã îi aducã sume suplimentare. Edilul petroºãnean obþine venituri doar din indemnizaþia de

deþine. Edilul de la Petrila, om gospodar dupã cum îi place sã declare, deþine mai multe terenuri pe raza localitãþii în suprafaþã totalã de aproape 70 de mii de metri pãtraþi. Acesta mai are în proprietate o casã de locuit, douã spaþii comerciale ºi un apartament pe raza localitãþii. În ceea ce priveºte destinaþia spaþiilor comerciale, Pãducel s-a aflat mereu în atenþia presei din cauzã cã acesta nu a declarat niciodatã faptul cã obþine venituri suplimentare din închirierea acestor spaþii. Edilul petrilean mai conduce douã autoturisme de fabricaþie autohtonã, însã acesta nu are nici conturi în bancã ºi nici credite sau bijuterii. Pãducel obþine însã venituri atât din indemnizaþia de primar cât ºi o pensie de 37.650 de lei pe an.

R

esmeriþã, primarul cu case de vacanþã Edilii din Valea Jiului sunt mari colecþionari de bijuterii asta dacã ne

raportãm la declaraþiile de avere. Din aceastã tabelã face parte ºi primarul municipiului Lupeni Cornel Resmeriþã care nu are datorii la bãnci, ci depozite bancare. Resmeriþã are în proprietate peste 700 de metri pãtraþi de teren în Lupeni ºi

B

uhãescu, primarul cu bijuterii de 15 mii de euro

douã case de vacanþe, o casã de locuit ºi un spaþiu comercial.

Edilul lupenean deþine bijuterii în sumã de 7000 de dolari, bijuterii achiziþionate încã de pe vremea comunismului din anii 1980 pânã în 2004. Resmeriþã are deschis un cont la o unitate bancarã în valoare de 60.390 de lei. Deºi are douã case de vacanþã ºi un spaþiu comercial, edilul din Lupeni obþine venituri doar din indemnizaþia de primar.

Primarul oraºului Uricani concureazã cu ceilalþi edili posesori ai unor bijuterii.

Acesta posedã bijuterii în valoare de 15 mii de euro achiziþionate în perioada 2000-2010. Edilul din Uricani nu are în proprietate niciun teren. Acesta are doar un apartament pe raza localitãþii. Acesta deþine însã un autoturism de lux, producþie nemþeascã. Buhãescu nu are nici conturi în bãnci ºi nici datorii. Singurul lui venit este cel din indemnizaþia de primar.

Edilii din Valea Jiului deþin la un loc bijuterii în valoare totalã de peste 53 de mii de euro.