CVJ NR. 464, JOI, 3 OCTOMBRIE 2013

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 464

Cronica Vãii Jiului Joi, 3 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Ne-aþi trãdat, emigranþilor! Ba v-am salvat, nefericiþilor!

Doar 16 câini au fost adoptaþi de la adãpostul din Petroºani

Î

n ciuda protestelor privind eutanasierea câinilor fãrã stãpân ºi a legii care a împãrþit, practic, România în douã, puþini sunt cei care au decis sã adopte un cãþel de la adãpostul din Petroºani.

>>> PAGINA PAGINA A 4-A

Apometre „inteligente” montate la mai multe gospodãrii din Petroºani

M

ai multe gospodãrii din Petroºani, branºate la reþeaua de apã potabilã au apometre antifurt.

>>> PAGINA PAGINA A 5-A

κi trimit copiii la furat de cãrbune omplexul Energetic C Hunedoara ºi-a angajat echipã de intervenþie care sã

însoþeascã vagoanele de huilã din Valea Jiului cãtre cele douã termocentrale, poliþiºtii fac razii, însã hoþii nu se dau bãtuþi.

>>> PAGINA PAGINA A 10-A

Primãria Petroºani are un numãr insuficient de poliþiºti locali >>> PAGINA PAGINA A 11-A

T

aberele existente chiar în Valea Jiului, pro ºi contra celor care ºi-au pãrãsit casele ºi familiile pentru a munci, pentru a se forma ºi pentru a trãi în afara graniþelor þãrii, ºi-au fãcut auzite vocile din ce în ce mai des. Unii acuzã cã ºi-au pãrãsit þara lãsând-o de izbeliºte ºi cã nu ar fi români, iar rudele ºi familiile acestora le iau apãrarea explicând cã depãrtarea te ataºeazã, te face sã apreciezi cu mult mai mult ceea ce nu ai pãstrând respectul de sine ºi de valorile noastre. >>> PAGINILE 8-9

Iarnã la munte

C

ontinuã sã ningã neîncetat la munte. În Parâng, ieri dimineaþã, stratul de zãpadã mãsura circa 10 cm.

>>> PAGINA PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie:

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU Gabriela RIZEA,

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

T

rei percheziþii au avut loc miercuri dimineaþã în judeþul Hunedoara, într-un dosar intrumentat de poliþiºtii de la IPJ Alba cu un prejudiciu calculate la 2,2 milioane de euro. În total, au fost efectuate 18 percheziþii la locuinþele ºi sediile mai multor persoane ºi societãþi comerciale suspectate cã au creat un prejudiciu de peste 2.200.000 de euro prin activitãþi ilicite în domeniul transportului rutier de persoane. În judeþul Alba au avut loc 11 percheziþii, douã au fost efectuate în Bihor, iar 3 în Hunedoara, dar au fost

Razii în judeþul Hunedoara într-un dosar cu prejudiciu de 2,2 milioane de euro

scotocite de oamenii legii ºi sediile a douã societãþi comerciale din judeþul Alba, ce au ca principal obiect de activitate transportul public de persoane. „Din cercetãrile efectuate pânã în prezent au rezultat indicii cã reprezentanþii celor douã societãþi comerciale de transport, persoane din Câmpeni ºi Baia de Arieº, ar fi impus angajaþilor ce deþin calitatea de conducãtori auto sã realizeze venituri þintã, pe fiecare rutã de transport, prin obþinerea de bilete subvenþionate, chiar daca persoanele

beneficiare ale acestora, nu au efectuat deplasãri. Pentru realizarea scopului, conducãtorii auto ºi-au stabilit legãturi cu diferite persoane din localitãþi situate pe rutele de transport, care în schimbul unor sume de bani, obþineau

bilete de transport subvenþionate, ce erau ulterior folosite la decontare”, spune oficialii IGPR. Activitãþile ilicite au început în urmã cu patru ani pe rute de transport rutier de persoane de pe raza judeþelor Alba, Bihor, Arad, Hunedoara, Cluj

ºi Timiº, iar poliþiºtii spun cã, pentru sporirea veniturilor, suspecþii ar fi colectat ºi decontat în mod fraudulos cupoane statistice ale biletelor speciale pentru cãlãtorii gratuite, cu autobuzele, destinate veteranilor de rãzboi, pensionarilor ºi persoanelor cu handicap. Prejudiciul cauzat prin aceste activitãþi infracþionale este estimat la 2.216.375 euro, adicã 9.862.873 de lei. „Acþiunea a fost organizatã pentru documentarea activitãþii infracþionale a 24 de persoane dintre care 2 persoane juridice, cercetate într-un dosar

penal instrumentat de Serviciul de Investigare a Fraudelor al Inspectoratului de Poliþie Judeþean Alba. În cauzã a fost dispusã începerea urmãririi penale sub aspectul infracþiunilor de înºelãciune, complicitate la înºelãciune, fals în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnãturã privatã ºi uz de fals”, mai spun reprezentanþii IGPR. În urma acþiunii de miercuri dimineaþa, 17 persoane au fost conduse la sediul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Alba, pentru audieri.

Car men COSMAN

Sinucigaº insistent, gãsit dupã o sãptãmânã

U

Femeie decapitatã de tren în Halta Ciopeia

O

femeie de 51 de ani, din comuna Sântãmãrie Orlea, a sfârºit sub roþile trenului dupã ce a încercat sã-ºi recupereze vitele.

A fost lovitã în plin de o locomotivã ºi decapitatã.

Tragedia a avut loc miercuri dimineaþã în Halta Ciopeia, iar poliþiºtii spun cã femeia a traversat liniile de cale feratã cu mai multe vite.

Câteva dintre animale s-au întors din drum, iar femeia a fugit dupã ele sã le recupereze ºi sã le ducã la locul de pãºunat. Din pãcate, nu a vãzut cã se apropia un tren InterRegio ºi a fost lovitã în plin de locomotiva trenului.

Victima nu a avut nicio ºansã de supravieþuire,

fiind decapitatã de locomotiva trenului IR 1821, care circulã pe relaþia Constanþa – Arad. Trupul femeii a fost transportat la morga Spitalului Judeþean Hunedoara – Deva în vederea efectuãrii necropsiei. „În data de 02.10.2013, în jurul orei 07:45, poliþiºtii Serviciului Judeþean de Poliþie Transporturi Hunedoara au fost sesizaþi de cãtre operatorul de serviciu 112 cu privire la faptul cã în halta de cãlãtori Ciopeia o persoanã de sex feminin a fost surprinsã ºi accidentatã mortal de cãtre un tren de cãlãtori. Echipa operativã deplasatã la faþa locului a constatat cã în Halta cãlãtori Ciopeia, locomotiva trenului IR nr. 1821, care circulã pe relaþia Constanþa – Arad, a

surprins ºi accidentat mortal o persoanã de sex feminin, la trecerea trenului prin haltã. Din cercetãrile ºi verificãrile efectuate, identitatea victimei a fost stabilitã în persoana MARIEI M., de 51 de ani, din comuna Sântãmãrie Orlea, care a traversat liniile de cale feratã cu mai multe vite; o parte dintre acestea s-au întors din drum iar victima a fugit dupã ele pentru a le recupera ºi a le duce la locul de pãºunat, fiind surprinsã în gabaritul liniei de locomotiva trenului”, a declarat inspectorul Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

Poliþiºtii spun cã nu sunt suspiciuni de comiterea vreunei fapte de naturã penalã.

Car men COSMAN

n bãrbat din Vulcan a fost gãsit mort în casã, iar vecinii au fost cei care au alertat poliþia, din cauza mirosului greu ce rãzbãtea din locuinþã. Omul a vrut neapãrat sã moarã ºi asta rezultã din felul în care a fost gãsit de poliþiºti.

Bãrbatul avea 60 de ani ºi se pare cã vecinii sãi din Cartierul Cocoºvar nu îl mai vãzuserã de vreo sãptãmânã. Când au intrat în casã, însã, li s-au adeverit cele mai sumbre presimþiri. Vecinii au chemat poliþia, dupã ce o rudã a omului a venit ºi l-a gãsit întins pe jos. Din apartament rãzbãtea un miros greu ºi omul era mort de mai mult timp.

Cei care l-au descoperit spun, însã, cã bãrbatul, care locuia singur, a vrut neapãrat sã moarã ºi chiar a insistat. „Poliþiºtii care s-au deplasat la faþa locului au gãsit un bãrbat decedat, cel mai

probabil, de mai mult timp. Din primele date reiese cã acesta a vrut sã se spânzure ºi nu a reuºit, iar mai apoi ºi-a tãiat venele.

Aºa l-au gãsit poliþiºtii pe jos, cu ºtreangul atârnând de gât ºi cu venele tãiate”, spune Toma Mihu, comandantul Poliþiei Municipiului Vulcan.

Corpul neînsufleþit al bãrbatului a fost dus la medicinã legalã, iar în urma necropsiei legiºtii sunt cei care se vor pronunþa cu privire la cauza morþii.

Diana MITRACHE

4 Actualitate

Î

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

Doar 16 câini au fost adoptaþi de la adãpostul din Petroºani

n ciuda protestelor privind eutanasierea câinilor fãrã stãpân ºi a legii care a împãrþit, practic, România în douã, puþini sunt cei care au decis sã adopte un cãþel de la adãpostul din Petroºani. Cel puþin deocamdatã, însã, câinii pot fi doar sterilizaþi ºi lãsaþi liberi pe strãzi, pentru cã legea privind eutanasierea animalelor care nu sunt adoptate în termen de 14 zile nu are ºi normele metodologice de aplicare.

Doar 16 câini fãrã stãpân au fost adoptaþi, în ultima perioadã de la adãpostul amenajat în Cartierul Colonie din Petroºani. Vorbim despre adopþiile care au avut loc dupã izbucnirea scandalului fãrã precedent legat de maidanezi, adicã dupã ce un copil de doar 4 ani a murit dupã ce a fost muºcat de câini pe un teren viran de lângã Parcul Tei din Bucureºti. Sub presiunea strãzii, Parlamentul a adoptat legea care permite eutanasierea animalelor care nu sunt adoptate în termen de 14 zile de la cap-

P

turarea lor, iar preºedintele Traian Bãsescu a promulgato, dupã ce Curtea Constituþionalã a declarat-o ca fiind constituþionalã. ªi asta în ciuda protestelor iubitorilor de animale, care considerã cã maidanezii ar trebui deparazitaþi, sterlizaþi ºi crotaliaþi ºi, eventual, adãpostiþi în centre speciale, dar în niciun caz omorâþi în masã!

A

cþiune blocatã de concediul medicului veterinar La fel ca ºi în restul þãrii, ºi în Petroºani a fost organizatã o acþiune cu efective lãrgite

ale hingherilor care, în doar douã zile, au strâns de pe strãzi 28 de câini, pe care i-au sterilizat, iar apoi le-au dat drumul în locurile de unde i-au ridicat. Iar de atunci, au mai fost strânºi alþi 20 de maidanezi, care au ajuns în adãpostul din Colonie, de unde pot fi adoptaþi de iubitorii de animale. „Dupã acþiunea comunã de prindere a câinilor fãrã stãpân, au mai fost sterilizaþi 20 de câini. De asemenea, 16 câini au fost adoptaþi în aceastã perioadã. În adãpost mai sunt acum circa 100 de câini fãrã

stãpân”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt al Primãriei Municipiului Petroºani.

Acþiunea de prindere ºi sterilizare a maidanezilor a fost blocatã ºi de faptul cã medicul veterinar care se ocupã de animalele din centrul de la Petroºani a fost în concediu.

L

egea privind eutanasierea nu are norme metodologice de aplicare Din fericire pentru câinii ajunºi în adãposturi, deocamdatã legea

ISU îºi începe activitatea la Lupeni

ompierii din Valea Jiului au de miercuri dimineaþã un nou sediu la Lupeni.

Acesta va fi deservit de zeci de pompieri ºi paramedici, care vor acþiona de la Câmpu lui Neag, pânã în Vulcan.

Peste 30 de pompieri ºi-au început activitatea la Lupeni, acolo unde din aceastã lunã a devenit funcþional un nou modul al ISU Hunedoara.

Garda de acolo a devenit funcþionalã din data de 2 octombrie, când primii pompieri ºi-au început activitatea. „De azi, (n.r miercuri, 2 octombrie ) în Lupeni va funcþiona un punct de lucru, în prima fazã, a Gãrzii de Intervenþie, care a funcþionat înainte la Uricani. E un punct de lucru, dupã care, în funcþie de numãrul de intervenþii ºi cazurile la care vom participa, se va trece la constituirea

Gãrzii de Intervenþie”, a declarat Adrian Avram, comandantul Detaºamentului de Pompieri din Petroºani.

Iniþial vor lucra acolo pompierii care deserveau modulul din Uricani, iar comandantul detaºamentului de la Petroºani spune cã vor avea o arie mare de acoperit. „Vor fi aceiaºi oameni care deserveau ºi Garda de la Uricani, aproximativ 35 la numãr. Lor li se adaugã o parte din cei de la

Vulcan. Punctul de lucru, deci va acoperi Câmpu lui Neag, oraºul Uricani, municipiul Lupeni, cu staþiunea Straja, plus o parte din municipiul Vulcan”, a mai spus Avram.

Pentru prima datã, dupã mulþi ani, activitatea echipajelor ISU va fi reluatã în punctul din staþiunea montanã Straja, iar pompierii vor locui într-o clãdire nouã.

Diana MITRACHE

privind eutanasierea lor nu poate fi pusã în aplicare, pentru cã lipsesc normele metodologice. Practic, cei care ar trebui sã se ocupe de strângerea de pe strãzi, de adãpostirea ºi mai apoi de eutanasierea dupã 14 zile a maidanezilor

care nu ºi-au gãsit stãpân nu pot acþiona legal, pentru cã Guvernul nu a emis încã normele metodologice prin care sã le spunã autoritãþilor locale cum sã aplice legea. Executivul are la dispoziþie 60 de zile pentru elaborarea acestor norme de aplicare a actului normatov, timp în care cei care vor sã salveze câinii fãrã stãpân din adãposturi pot sã o facã fãrã nicio opreliºte. Singura regulã este, însã, sã nu le dea din nou drumul pe strãzi, pentru cã riscã amenzi drastice.

Car men COSMAN

Rectificare aºteptatã cu nerãbdare de primarul Cornel Resmeriþã

U

nele primãrii din Valea Jiului de-abia mai au bani sã funcþioneze, fãrã sã mai vorbim de plata salariilor sau a îndemnizaþiilor. Este ºi cazul administraþiei de la Lupeni.

Rectificarea bugetarã pe care Guvernul trebuie sã o facã luna aceasta, este aºteptatã cu sufletul la gurã de toate primãriile din Valea Jiului. Situaþia este mai disperatã la unele administraþii, precum cea de la Lupeni, care de-abia mai are bani pentru funcþionarea propriu-zisã. “Avem probleme la indemnizaþii, de fapt, avem mai multe probleme. Orice rectificare este binevenitã. Aºteptãm ºi sperãm ca bugetul sã fie reîntregit prin aceasta ”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarul Municipiului Lupeni.

Aici, administraþia localã nu a mai plãtit indemnizaþiile însoþitorilor persoanelor cu handicap de circa douã luni ºi la fel ºi ajutoarele sociale.

Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

M

Apometre „inteligente” montate la mai multe gospodãrii din Petroºani

ai multe gospodãrii din Petroºani, branºate la reþeaua de apã potabilã au apometre antifurt.

Investiþia s-a realizat pe fonduri europene, iar în urmãtorii ani toþi consumatorii vor fi contorizaþi cu acest tip de echipament.

Consumatorii casnici dar ºi firmele îºi pot lua adio de la mãsluirea apometrelor de apã potabilã dupã ce societatea de apã ºi canal din Valea Jiului a demarat programul de schimbare a contoarelor clasice cu unele moderne, care pot fi monitorizate de la distanþã.

Deja circa 20 de gospodãrii din cartierul Colonie-zona Turnu de Apã au apometre cu radio citire.

Acestea au fost montate de cãtre firma care a câºtigat

licitaþia derulatã de regia de apã pe programul cu finanþare europeanã, care prevede reabilitarea ºi extindere a infrastructurii de apã ºi canal în Petroºani.

Noile contoare pot fi citite de la distanþã ºi aratã orice tentativã de furt. Practic, reprezentanþii societãþii pot afla în orice moment consumul de apã al unui client,

Femeile liberale intrã în cursa pentru ºefie

S

e dã startul înscrierilor pentru cea mai înaltã funcþie în organizaþia de femei din PNL Petroºani. Timp de o lunã sunt aºteptate candidaturile doamnelor sau a domniºoarelor, iar în primele zile din noiembrie au loc alegeri.

Femeile din Partidul Naþional Liberal, organizaþia din capitala Vãii Jiului, se pot înscrie în cursa pentru ºefie. Potrivit statutului, acum e momentul de început ºi timp de o lunã de zile sunt aºteptate dosarele candidatelor. Pânã atunci, însã, existã un algoritm ce trebuie respectat. „Conform statutului PNL, este nevoie de un vot al

biroului local în cadrul unei ºedinþe, cu privire la orice alegeri, fie cã e vorba de femei, de tineri. În acest sens, în ultiam ºedinþã a Biroului Politic Municipal s-a stabilit ca data alegerilor pentru organizaþia de femei din Petroºani sã fie 7 noiembrie. Dacã acaestã

fãrã a vedea propriu zis contorul. „Tot ce se realizeazã pe contractele de apã din Valea Jiului, finanþate de Uniunea Europeanã, se vor pune apometre cu radio citire. În Colonie contractul care se deruleazã prevede ºi astfel de apometre. Dupã ce se face punerea în funcþiune o sã fie ºi operaþionale. Acum ºedinþã nu va fi statutarã, cealaltã ºedinþã, care nu necesitã neapãrat prezenþa a 50% plus unul dintre cei cu drept de vot, sã aibã loc în data de 8 noiembrie”, a declarat Dorina Niþã, preºedinta PNL Petroºani.

Candidatele trebuie doar sã fie membre ale PNL ºi îºi pot depune actele pentru cea mai înaltã funmcþie în organizaþie. „Dupã fixarea datei, începe pregãtirea pentru ceea ce înseamnã efectiv alegeri. Se va stabili procedura, doritorii care candideazã, iar apoi urmeazã ºi restul etapelor ce presupune un astfel de eveniment”, a mai adãugat Dorina Niþã.

Alegerile în PNL au loc deoarece a expirat perioada de 4 ani pentru actualul mandat. Pânã acum, aceastã funcþie a fost ocupatã de doamna Carmen Negrici.

Diana MITRACHE

încã se lucreazã, dar nu sunt doar cele pe care le menþionaþi, sunt mai multe ºi toate vor fi de aceastã naturã. Ideea este sã le schimbãm pe toate”, a declarat directorul tehnic al SC Apa Serv Valea Jiului, Florin Donisa.

De la noile echipamente prin care se înregistreazã consumul de apã se trimit mai multe rapoarte care indicã dacã apometrul a mers invers, un consum mediu precum ºi alte date ºi nu doar indexul, astfel încât angajaþii societãþii îºi vor putea da seama dacã e

Organizaþia Femeilor Liberale Petroºani

Sediul: B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 90 (fostul sediu al Administraþiei Financiare Petroºani) Organizaþia Femeilor Liberale a Municipiului Petroºani convoacã

Adunarea Generalã de Alegeri în data de 7.11.2013,

vorba de un furt sau o tentativã. „La marii consumatori, din bugetul propriu, facem eforturi ºi vom monta apometre cu telecitire de la distanþã. Nu mai este nevoie sã intrãm pe proprietate, modulul aflat pe apometru trimite citirea prin radio ºi putem afla indexul, consumul pe ore ºi starea apometrului”, a declarat directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Mãsura vine dupã ce noua conducere a decis sã reducã furturile de apã, care au atins cote alarmante ºi produc lunar pierderi de milioane de lei societãþii.

Maximilian GÂNJU

orele 16:00, la sediul Organizaþiei PNL Petroºani. În cazul în care Adunarea Generalã de Alegeri nu este statutarã, ºedinþa Conferinþei locale de Alegeri va avea loc a doua zi, respectiv în data de 8.11.2013, orele 16:00, aceeaºi locaþie.

Organizaþia Femeilor Liberale – Petroºani

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANI

ANUNÞà Cu ocazia desfãºurãrii celei de-a treia ediþii a Târgului de produse tradiþionale, pe perioada

04.10.2013 orele 10:00 – 06.10.2013 orele 18:00, traficul rutier va fi restricþionat în municipiul Petroºani pe b-dul 1 Decembrie 1918, de la intersecþia cu strada Carpaþi pânã la intersecþia cu strada ªt.O.Iosif.

Mulþumim pentru înþelegere.

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

Reabilitarea vanelor de la barajul Valea de Peºti, prioritare în 2014

P

rogramul de reabilitare a barajului de la Valea de Peºti trebuie fragmentat în trei pãrþi pentru a beneficia mai uºor de finanþare.

Pentru reabilitarea totalã a barajului sunt necesare 3 milioane de euro, iar reprezentanþii Sistemului Hidrotehnic din Valea Jiului au speranþe cã începând de anul viitor se va demara prima parte a programului investiþional, ºi anume repararea vanelor. ”La Valea de Peºti, ºi mã refer la proiectul integral, refacerea mãºtii asflatice e undeva la 3 milioane de euro, dar se încearcã ca primã urgenþã sã se repare vanele de la golirea de fund care se ridicã undeva la 20 de miliarde. Vanele au un proces de degradare, coroziunea conductei, sunt douã vane, una este de siguranþã, una este de serviciu. Barajul

C

u douã zile înaintea deschiderii stagiunii 2013-2014, cu premiera spectacolului „Lucrezia Borgia”, regizorul Cristian Ioan vorbeºte despre ceea ce se va vedea sâmbãtã, 5 octombrie, ora 18:00, pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani:

este în siguranþã, sunt douã vane pe aceeaºi conductã ºi în cazul în care una se avariazã, rãmâne cealaltã de rezervã sã intre în funcþiune. Au 40 de ani, trebuiau reparate de mult, noi am fãcut demersurile necesare, insistãm ºi avem convingerea cã anul viitor cã ºi vanele o sã intre în reparaþii capitale”, a declarat Sorin Corici, ºef SH Apele Române Valea Jiului.

Din 1973, de când a fost dat în folosintã, barajul nu a fost golit niciodatã, desi de câtiva ani prezintã fisuri, care trebuie neapãrat remediate.

De;i administratorii constructiei sunt de pãrere cã lucrãrile de reparatii sunt absolut necesare, iar efectuarea unor reabilitãri mãcar în casa vanelor din baraj reprezintã o prioritate, investitia cifratã la trei milioane de euro, a fost tergiversatã ani de zile. Barajul de la Valea de Pesti asigurã alimentarea cu apã a populatiei din localitãtile Lupeni, Uricani, Vulcan, ani-

umãrul minorelor care devin mame este din ce în ce mai mare în ultimii ani în aproape toatã þara, însã în Valea Jiului, media generalã este depãºitã.

noasa si o parte a municipiului Petrosani precum su a obiectivelor industriale din Valea Jiului. Acesta a fost dat în folosintã în anul 1973, are o lungime de coronament de 237,5 metri si un volum de 4,5 milioane de metri cubi de apã având o adâncime de peste 53 de metri. Bazinul hidrografic al barajului este de 31 de kilometri pãtrati, ceea ce îl situeazã pe locul 35 între cele 246 de baraje din România.

Monika BACIU

A.M.R. 2 zile!

Regizorul Cristian Ioan, despre „Lucrezia Borgia”

„L

emisiuni de un prost gust absolut, un public manelizat sau care gãseºte cã singura ocupaþie serioasã este sã butoneze ore în ºir telefonul mobil, cum sã îl fascinezi pentru a urmãri douã ore de teatru romantic?

Alegerea noastrã a fost povestea celebrã a Vãduvei Negre a Renaºterii, cea care ºia þesut plasa otrãvitã împreunã cu diabolica sa familie, a fiicei de papã care a marcat istoria printr-o viaþã de coºmar - trei cãsnicii tumultuoase, un soþ

deja mame N

ucrezia Borgia, ducesa crudã ºi frumoasã a Renaºterii.

Sã aduci la rampã astãzi, în secolul XXI, poveºtile romantice dar terifiante ale ducesei de Ferrara, transformatã de literaturã în simbolul feminin al rãului absolut este un gest extrem de curajos ºi plin de riscuri. Asta presupune o poziþie contrarã teatrului zilelor noastre, invadat de stand-up, de lipsa unui subiect coerent ºi chiar de o avalanºã de vulgaritãþi. Cum sã convingi un public bombardat zilnic (mai ales la televizor) cu

Minore ºi...

asasinat, puzderie de amanþi, ºase fii dintre care unul nelegitim, incesturi ºi crime monstruoase - toate pânã la 39 de ani, vârsta morþii sale.

Dar pentru o asemenea temerarã punere în scenã trebuie întotdeauna ºi o echipã profesionistã pe mãsurã - de la interpreta rolului titular la ultimul amãnunt de decor sau costum, de la muzica secolului XV la staff-ul tehnic - ºi consider cã aici la Petroºani, la Teatrul Dramatic ”I.D.Sîrbu” a

avut loc o astfel de întâlnire fericitã a tuturor energiilor care se unesc pentru realizarea unui spectacol de înaltã þinutã.

Impresionantã deschidere de stagiune pentru o instituþie de culturã care îndrãzneºte sã treacã de falsele bariere ridicate în jurul unui stil ce poate unora le pare anacronic - romantismul!

Cunosc bine publicul petroºenean, nu suntem la prima întâlnire, de aceea sper cã seara de debut al noului sezon teatral va fi o mare ºi plãcutã surprizã din care nu va avea decât de câºtigat tuturor ne plac poveºtile frumoase (chiar dacã au personaje terifiante) tuturor ne place sã fim romantici ºi îndrãgostiþi, chiar dacã vremurile au venit încet-încet peste noi ºi ne-au mai tocit aceastã unicã ºi minunatã stare” Cristian Ioan.

Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic „Ion D. Sîrbu” Petroºani

Cele care devin responsabile de viaþa micuþilor lor înainte de vreme, provin din familii dezorganizate, iar cu timpul, faptul cã nasc copii peste copii, le aduce chiar ºi un oarecare beneficiu, prin faptul cã trãiesc doar din alocaþii. Medicii de la maternitãþile din Valea Jiului se confruntã periodic cu astfel de cazuri în care mama este minorã ºi cu totul nepregãtitã pentru ceea ce o aºteaptã mai târziu. Cât le priveºte pe fete, acestea de cele mai multe ori nu vãd nimic rãu în a face copii atât de tinere. “ Decât sã umblu aiurea mai bine m-am mãritat ºi dacã am rãmas gravidã ce era sã fac?!”, a afirmat o tânãrã sub protecþia anonimatului. În Valea Jiului, lunar, o mama de 14-15 ani aduce pe lume un copil, iar sãptãmânal se nasc copii cu mame minore, de circa 16-17 ani. Pentru stoparea acestui fenomen este nevoie, în primul rând, de îmbunãtãþirea comunicãrii la nivelul familiei, spun specialistii. De asemenea, atât medicii de familie cât ºi cei din învãþãmânt ar trebui sã aibã un cuvânt de spus. Implicit, este nevoie de educatie sexuala, care trebuie sã se facã la toate nivelele, începând cu familia ºi continuând cu ºcoala. Nu este de ignorat nici informarea în ceea ce priveste metodele contraceptive, pentru cã în multe cazuri, mamele minore nu stiu nimic despre acestea. Un alt aspect important este lipsa de educaþie ºi lipsa studiilor. Un numar apreciabil de mame minore nu au mers nici macar o singurã zi la scoalã.

Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

Întâlnirea cu ministrul a fost reprogramatã S-au dus pitoancele, încep problemele venit toamna, cad frunzele, s-au dus pitoancele… O datã A cu acestea ºi o importanþã sursa de

venit pentru o mare parte din populaþia Vãii Jiului. Sunt sute de familii care trãiesc din “roadã cîmpului”, fructe de pãdure ori ciuperci.

De cînd dã colþu` ierbii, pînã cade bruma, mii de oameni din Vale iau poteca muntelui. Se trezesc cu noaptea-n cap ºi pleacã. Seara se întorc la centrele de colectare ºi în schimbul muncii pe o zi îºi cîºtigã “pita”, adicã traiul. Sunt cei despre care nu se vorbeºte în campanile electorale. Sunt oameni în afarã “proiectelor politice”. Odatã cu lãsarea frigului, aceºti oameni care nu sunt deloc puþini rãmîn sub bolta albastrã fãrã un venit, îngroºînd de cele mai multe ori rîndul infractorilor pentru “o bucatã de pita neagrã”. Sînt între ei puturoºi cãrora nu le place munca, însã sunt ºi oameni care nu au încotro.

Valea Jiului, ca ºi Hunedoara ca ºi Calanul, a trãit ani buni din fierul vechi scos din pãmînt. S-a terminat însã. Nu mai este. Nici unul dintre cei care a reprezentat de-a lungul timpului Valea Jiului nu ºi-a pus problema acestor oameni pe termen scurt. Ce vor face?

Cum vor trãi, ce vor mînca, cu ce se vor îmbrãca ? Acum cînd vine iarna, cînd gerul bate-n uºa vorbele nu þin de foame.

Propaganda fie cã este liberalã, fie cã este social-democratã, nu mai este credibilã.

Bat pupincuriºtii din gurã-n televizor, curge pasta din pixul ziariºtilor lãudînd elanul “armatei roºii”, însã în fapt pentru aceastã categorie de care vorbeam mai sus, nimeni nu a fãcut ºi nu face nimic.

Sfîntul Nicolae Velimirovici spunea despre noi romanii cã suntem un exemplu de credinþã: atunci cînd avem recolta îi mulþumim lui DUMNEZEU, iar cînd nu este rod în cîmp, nu reproºam nimãnui asta, ne gîndim la pãcatele noastre. Aºa este, sîntem un popor rãbdãtor, însã pînã cînd? În Valea Jiului în contrast cu numãrul din ce în ce mai mare al celor care nu au dupã ce bea apã, apar vile somptuase ale unor “proaspãt aleºi”. Comisioanele “beneficiarilor” baga “furnizorii” în insolvenþã. Lucrãrile sînt efectuate de mîntuialã pentru cã paraandãrãtul asigurã o recepþie fãrã probleme. Numãrul locurilor de muncã este din ce în ce mai mic, numãrul asistaþilor sociali din ce în ce mai mare. În aceastã iarnã vor fi probleme. Vor fi oameni care nu vor mai avea din ce sã trãiascã. Sunt cei care, acum, cînd cad frunzele ºi se duc pitoancele se gîndesc cu înfrigurare la zilele care vor veni…

Ionuþ DRAGOTESC

P

ensionarii din cadrul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri din Valea Jiului au primit promisiunea cã vor fi primiþi de cãtre ministrul Muncii, Familiei, Protecþiei Sociale ºi Persoanelor Vârstnice. Întâlnirea ar urma sã aibã loc în data de 18 octombrie, la Bucureºti. Delegaþia foºtilor mineri intenþioneazã sã ridice mai multe probleme cele mai “arzãtoare” fiind pãstrarea gratuitãþilor ºi majorarea punctului de pensie.

Mircea NISTOR “Încercãm, din nou, sã ne întâlnim cu Mariana Câmpeanu.

Asta dupã ce întâlnirea programatã la începutul acestei luni a cãzut, ministrul Muncii fiind plecat într-o deplasare peste hotare.

Avem mai multe probleme de ridicat dar ne vom axa pe doar câteva, dintre acestea cele mai importante

localitãþii Aninoasa, aflatã în faliment.

Dintre cei aproape 4.000 de locuitori ai orãºelului nu mai puþin de 1.100 sunt pensionari, majoritatea acestora fiind reprezentatã de foºti mineri.

fiind cele referitoare la gratuitãþile la plata energiei termice ºi a curentului sau cele privind majorarea punctului de pensie”, a precizat Ion Hortopan, preºedinte LSPM Valea Jiului.

Cu aceeaºi ocazie, Paul David secretarul sindicatului, intenþioneazã ca la întâlnirea cu ministrul Mariana Câmpeanu sã ridice ºi problema

Ajutoare financiare pentru foºtii mineri

M

embrii Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri din Valea Jiului care au pensii de pânã la 700 de lei vor primi un ajutor bãnesc din partea acestei formaþiuni sindicale. 75 de persoane urmeazã a încasa câte 50 de lei, ca dar oferit cu ocazia Zilei Persoanelor Vârstnice, marcatã în fiecare an pe data de 1 octombrie.

Mircea NISTOR “Vom oferi ºi noi, cu oarecare întârziere, un ajutor financiar membrilor noºtri de sindicat care au pensii mici, cu ocazia zilei vârstnicilor.

Suma totalã de care dispunem este de 4.900 de lei.

Membrii de sindicat, care au pensii de sub 700 de lei ºi care au plãtitã (la zi) cotizaþia vor primi câte 65 de lei. Din aceastã sumã vom opri câte 15 lei, care vor merge la sindicat. Prin urmare, oamenii vor primi, efectiv, câte 50 de lei”, a declarat Ion Hortopan, preºedintele Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. Înmânarea ajutoarelor financiare va avea loc în data de 9 octombrie.

Dintre cei 75 de pensionari care vor intra în posesia “primei” cei mai mulþi (37) sunt din Petroºani.

8 Actualitate

T

aberele existente chiar în Valea Jiului, pro ºi contra celor care ºi-au pãrãsit casele ºi familiile pentru a munci, pentru a se forma ºi pentru a trãi în afara graniþelor þãrii, ºi-au fãcut auzite vocile din ce în ce mai des. Unii acuzã cã ºi-au pãrãsit þara lãsând-o de izbeliºte ºi cã nu ar fi români, iar rudele ºi familiile acestora le iau apãrarea explicând cã depãrtarea te ataºeazã, te face sã apreciezi cu mult mai mult ceea ce nu ai pãstrând respectul de sine ºi de valorile noastre. În plus, parte din economia þãrii a fost susþinutã de cei plecaþi. Mulþi din Valea noastrã au spus cum e cu iubirea de neam ºi þarã, aºa cum scrie ºi ªtefan N. Maier punându-se în pielea celui plecat dar ºi în cea a celui rãmas...

Un singur om, o mie de simþãminte ºi atitudini.

Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

Ne-aþi trãdat, emigranþilor! Ba v-am salvat, nefericiþilor!

V-aþi construit case, v-aþi gãsit slujbe, v-aþi aciuiat la sânul generos al unor societãþi care v-au dat o pâine ºi v-au ridicat.

Iar noi am rãmas singuri cu comunismul românesc, singuri cu anticomunismul românesc, singuri cu politicianismul de ev mediu al tuturor acestor partide, partiduleþe ºi politicieni care nu urmãresc decât interese strict legate de maþul lor personal. Am rãmas singuri cu proºtii ãºtia de colegi de muncã fãrã altã preocupare decât de a se mânca la nesfârºit între ei, într-o societate care ar fi trebuit sã renascã, nu sã moarã progresiv, dupã Decembrie 1989, adicã exact acum 20 de ani. Am rãmas în blocurile noastre insalubre, dintre care peste o jumãtate ar trebui darâmate ºi reconstruite din cauza afecþiunilor cauzate de cutremure, gândaci, ploºniþe, igrasie, manele, îmbãtrânire naturalã…

Am rãmas marginali într-o lume marginalã.

ºadar, ne-aþi trãdat, emigranþilor!

A

Ne-aþi trãdat, emigranþilor, dar asta n-ar fi nimic încã, dacã nu v-aþi fi trãdat ºi pe voi înºivã!

Aþi plecat din România în cãutarea libertãþii, a unui trai decent ºi a fericirii NUMAI PENTRU VOI. Ne-aþi lãsat fãrã inteligenþa ºi fãrã priceperea voastrã, fãrã forþa care s-ar fi putut aduna AICI ºi nu ACOLO pentru construirea unei lumi mai bune.

V-aþi lãsat în urmã pãrinþi, copii, fraþi, cei mai buni prieteni, profesori, oameni pe care i-aþi iubit, locuri dragi, gusturi ºi mirosuri, imagini ºi sunete. Aþi lãsat în urmã morminte care au început sã intre în paraginã

au salvat nenumãrate vieþi omeneºti, cheltuielile noastre ca turiºti în þara din care a trebuit sã plecãm pentru a ne trãi viaþa au reprezentat ºi vor reprezenta mulþi ani de acum încolo o pâine pentru voi. Cãci dacã nu venim noi sã revedem imagini, sã reascultãm sunete, sã ne bucurãm de gusturile ºi mirosurile copilãriei, adolescenþei ori tinereþii noastre, câþi turiºti credeþi cã ar prefera Romãnia unor destinaþii unde ospitalitatea nu e doar o poveste pentru pionieri ºi uteciºti, preþurile sunt suportabile ºi veceurile utilizabile? sau au fost vandalizate. V-aþi lãsat zecile, sutele, miile de cãrþi care v-au format dar nu au mai avut loc în geamantanele voastre mici de fugari.

V-aþi gãsit scuze ºi consolãri pentru toate acestea.

Ne-aþi trãdat ºi continuaþi zilnic sã ne trãdaþi dându-ne sfaturi sau îndemnându-ne de la distanþa ºi confortul mediului în care trãiþi, criticându-ne des ºi chiar bucurându-vã parcã de necazurile noastre, care nu vin decât sã justifice o datã în plus faptul cã, din punctul vostru egoist de vedere, aþi luat cea mai bunã decizie când aþi decis sã plecaþi. Iar recent ne-aþi decis si preºedintele prin votul vostru, punãnd cireaºa pe tort. Sau, poate, chiar mai bine zis, bomboana pe colivã…

B

a v-am salvat, nefericiþilor!

Ne-am construit case fãrã sã fie nevoie sã furãm, muncind onest, ne-am gãsit slujbe fãrã sã fie nevoie sã ne prostituãm, ne-am integrat în societãþi care i-au apreciat pe cei mai buni dintre noi ºi ne-au fãcut loc în primele linii, urmându-ne, nu dându-ne în cap, aºa cum eram obiºnuiþi ori de cãte ori încercam sã facem ceva bun in România.

Aþi rãmas cu politicienii pe care-i meritaþi, pentru cã ei s-au ridicat dintre voi ºi cu sprijinul vostru, nu sunt extratereºtri. Colegii voºtri de muncã sunteþi voi înºivã.

Blocurile în care locuiþi,

paraziþii, marginalitatea, vã aparþin. Le aveþi cum le întreþineþi.

N-am lãsat nimic în urmã care am fi putut lua cu noi, iar pe cei dragi ºi apropiaþi i-am ajutat cum nimeni n-ar fi îndrãznit sã viseze mãcar

cã i-am fi putut ajuta, rãmânând în România.

Banii trimiºi de noi ºi cheltuiþi de ei pe produse ºi servicii au þinut în viaþã o economie care ar fi fost altfel în cãdere liberã, echilibrând ani de zile balanþa de plãþi a þãrii.

Medicamentele plãtite de noi

ªi-au bãtut ºefii de i-au ascultat cu urechea!!!

La fotbal

Am plecat cu geamantane mici nu pentru cã n-am fi vrut sã luãm cãrþile dragi cu noi, ci pentru cã am plecat în necunoscut! Dar ce bine vã pare cãnd ne vedeþi revenind cu geamantane mari, pline de cadouri ºi atenþii, prin care încercãm, umili, sã ne cerem iertare

pentru bunãstarea noastrã îndepãrtatã ºi pentru anii în care nu ne-am vãzut…

Continuãm sã vã

unã, comunicãnd direct, cu rãspundere ºi onoare, renunþãnd la individualismul anarhic atât de copios

împãrtãºim din experienþa noastrã pentru ca ºi voi sã încercaþi sã faceþi ceva acolo unde sunteþi, pentru a fi mai liberi ºi pentru a vã realiza, descotorosindu-vã de minci-

exploatat de gãºtile care vã conduc ºi reuºesc sã vã fure, cum spunea cineva, ºi banii pe care nu-i aveþi.

românã vorbitã de noi, urmãriþi cum þinem în viaþã tradiþiile româneºti autentice, în mod neostentativ ºi în armonie cu cele ale popoarelor care ne-au primit cu braþele deschise ºi veþi înþelege cã în timp ce cultura voastrã devine din ce în ce mai imitativã ºi mai subþire, noi suntem de fapt cei care o mai þinem în viaþã aºa cum am moºtenit-o ºi aºa cum am crezut în calitãþile ei universale.

Cât despre preºedintele care v-a ieºit, oricare s-ar fi ales viaþa voastrã ar fi fost aceeaºi, sã nu vã faceþi iluzii.

Preocupaþi-vã de fericire NUMAI PENTRU VOI , lãsând apa vieþii voastre sã învârtã roata morii voastre ºi vã va fi mai bine ºi fiecãruia dar ºi tuturor. Învãþaþi asta de la noi ºi salvaþi-vã, cum ºi noi am învãþat pe unde am ajuns, ºi suntem mult mai bine decât dacã am fi rãmas fiecare în mahalaua lui.

(Editorial ACUM.TV, de ªtefan N. Maier)

Ascultaþi ºi citiþi limba

T

inerii socialdemocraþi de la Petroºani au bãtut tot ce se putea bate în judeþ, la campionatul de fotbal care este un eveniment important pentru politicienii judeþeni.

Deºi nu au reuºit niciodatã sã obþinã titlul de campioni, tinerii de la Petroºani ºi-au ameninþat ºefii cu bãtaia ºi le-a ieºit!

La fotbal! Deputatul Laurenþiu Nistor nu a avut echipã de data asta, echipa Devei a încasat 12 goluri, cea a lui Emil Riºteiu, vreo 4. Petricolul putea fi echipa vicepreºedintelui Dan Bobouþan, Hunedoara, dar din încleºtarea durã, au ieºit învingãtori petroºãnenii.

Un eveniment extrem de important pentru un segment al judeþului îl constituie

Campionatul Judeþean de fotbal al echipelor de tineret ale social democraþilor, care a avut loc pe parcursul a douã zile, la Bãcia.

Ca urmare, la respectivul campionat au participat - pentru a-ºi susþine echipele sau pur ºi simplu pentru a vedea meciurile – doi parlamentari preºedinþi ºi vicepreºedinþi ºi parte a birourilor politice de organizaþii PSD ale judeþului etc.

Fiecare îºi susþinea echipa, se trimiteau sãgeþi ºi ameninþãri cu bãtaia de la tineri la seniori ºi invers, se scanda, se striga din toate unghiurile pentru încurajãri ºi atacuri în teren, se fluiera pentru descurajarea adversarilor etc.

Au trãit din plin aceste momente deputatul ºi preºedintele judeþan al PSD, Laurenþiu Nistor, depuatatul Natalia Intotero (sau

Antitero, cum au poreclit-o tinerii), Dan Bobouþanu, liderul de la Hunedoara ºi vicepreºedinte judeþean (care a fost ºi organizator), Emil Riºteiu de la Simeria, Dacian Ciodaru, preºedintele tinerilor din judeþ. De la Petroºani, echipa susþinãtorilor a fost considerabilã – consilierul Doru ªipeþan ºi Mariana Popa, dar ºi preºedinta TSD – consilier Lavinia Grigoriu, care a strigat, ºi-a certat echipa pentru ca la final sã treacã printr-o întreagã paletã de simþãminte: entuziasm, uimire, râs, plâns. Apoi preºedinte de organizaþie zonalã, Dumitru Fãnic, un alt membru de conducere Ioan Alb, secretarul Gabriela ªipeþan ºi trezorierul Florentina Calos, care au avut grijã ca echipei sã nu-i

lipseascã nimic pentru a fi în formã.

Surpriza campionatului a fost echipa de tineri de la Petroºani, care au bãtut tot ce se putea bate neîncasând nici un gol.

Din cele 9 echipe ale judeþului, Petroºaniul a extras biletul cu cea mai grea grupã: Deva ºi Haþeg, pe care le-a bãtut cu 12 ºi respectiv 4 la 0. De precizat cã au existat echipe care au avut sportivi calificaþi... În finalã, Petroºaniul a bãtut, într-un meci dur, bãrbãtesc, echipa din Hunedoara cu 1-o, iar echipa din Toteºti a ales sã nu mai joace recunoscând astfel calitatea celor de la Petroºani, iar meciul a fost câºtigat la masa verde.

Antrenorul echipei Petroºãnene, Tiberiu Jitea a fost

copleºit de bucuria victoriei – campioni ai judeþului – la fel ca întreaga echipã ºi susþinãtori fiind pentru prima datã în aceastã posturã, dupã ce ani de zile Deva ºi ªoimuº-ul au deþinut rând pe rând cele mai multe titluri de campioni.

Cupele ºi diplomele au fost înmânate de deputatul Natalia Intotero, iar clasamentul a fost urmãtorul: locul I ºi campioni – Petroºani, locul II – Hunedoara, locul III Toteºti.

De precizat cã portarul echipei petroºãnene, declarat cel mai bun portar al campionatului, a fost curtat de o echipã din divizie secundã pentru un viitor contract.

Ileana FIRÞULESCU

8 Actualitate

T

aberele existente chiar în Valea Jiului, pro ºi contra celor care ºi-au pãrãsit casele ºi familiile pentru a munci, pentru a se forma ºi pentru a trãi în afara graniþelor þãrii, ºi-au fãcut auzite vocile din ce în ce mai des. Unii acuzã cã ºi-au pãrãsit þara lãsând-o de izbeliºte ºi cã nu ar fi români, iar rudele ºi familiile acestora le iau apãrarea explicând cã depãrtarea te ataºeazã, te face sã apreciezi cu mult mai mult ceea ce nu ai pãstrând respectul de sine ºi de valorile noastre. În plus, parte din economia þãrii a fost susþinutã de cei plecaþi. Mulþi din Valea noastrã au spus cum e cu iubirea de neam ºi þarã, aºa cum scrie ºi ªtefan N. Maier punându-se în pielea celui plecat dar ºi în cea a celui rãmas...

Un singur om, o mie de simþãminte ºi atitudini.

Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

Ne-aþi trãdat, emigranþilor! Ba v-am salvat, nefericiþilor!

V-aþi construit case, v-aþi gãsit slujbe, v-aþi aciuiat la sânul generos al unor societãþi care v-au dat o pâine ºi v-au ridicat.

Iar noi am rãmas singuri cu comunismul românesc, singuri cu anticomunismul românesc, singuri cu politicianismul de ev mediu al tuturor acestor partide, partiduleþe ºi politicieni care nu urmãresc decât interese strict legate de maþul lor personal. Am rãmas singuri cu proºtii ãºtia de colegi de muncã fãrã altã preocupare decât de a se mânca la nesfârºit între ei, într-o societate care ar fi trebuit sã renascã, nu sã moarã progresiv, dupã Decembrie 1989, adicã exact acum 20 de ani. Am rãmas în blocurile noastre insalubre, dintre care peste o jumãtate ar trebui darâmate ºi reconstruite din cauza afecþiunilor cauzate de cutremure, gândaci, ploºniþe, igrasie, manele, îmbãtrânire naturalã…

Am rãmas marginali într-o lume marginalã.

ºadar, ne-aþi trãdat, emigranþilor!

A

Ne-aþi trãdat, emigranþilor, dar asta n-ar fi nimic încã, dacã nu v-aþi fi trãdat ºi pe voi înºivã!

Aþi plecat din România în cãutarea libertãþii, a unui trai decent ºi a fericirii NUMAI PENTRU VOI. Ne-aþi lãsat fãrã inteligenþa ºi fãrã priceperea voastrã, fãrã forþa care s-ar fi putut aduna AICI ºi nu ACOLO pentru construirea unei lumi mai bune.

V-aþi lãsat în urmã pãrinþi, copii, fraþi, cei mai buni prieteni, profesori, oameni pe care i-aþi iubit, locuri dragi, gusturi ºi mirosuri, imagini ºi sunete. Aþi lãsat în urmã morminte care au început sã intre în paraginã

au salvat nenumãrate vieþi omeneºti, cheltuielile noastre ca turiºti în þara din care a trebuit sã plecãm pentru a ne trãi viaþa au reprezentat ºi vor reprezenta mulþi ani de acum încolo o pâine pentru voi. Cãci dacã nu venim noi sã revedem imagini, sã reascultãm sunete, sã ne bucurãm de gusturile ºi mirosurile copilãriei, adolescenþei ori tinereþii noastre, câþi turiºti credeþi cã ar prefera Romãnia unor destinaþii unde ospitalitatea nu e doar o poveste pentru pionieri ºi uteciºti, preþurile sunt suportabile ºi veceurile utilizabile? sau au fost vandalizate. V-aþi lãsat zecile, sutele, miile de cãrþi care v-au format dar nu au mai avut loc în geamantanele voastre mici de fugari.

V-aþi gãsit scuze ºi consolãri pentru toate acestea.

Ne-aþi trãdat ºi continuaþi zilnic sã ne trãdaþi dându-ne sfaturi sau îndemnându-ne de la distanþa ºi confortul mediului în care trãiþi, criticându-ne des ºi chiar bucurându-vã parcã de necazurile noastre, care nu vin decât sã justifice o datã în plus faptul cã, din punctul vostru egoist de vedere, aþi luat cea mai bunã decizie când aþi decis sã plecaþi. Iar recent ne-aþi decis si preºedintele prin votul vostru, punãnd cireaºa pe tort. Sau, poate, chiar mai bine zis, bomboana pe colivã…

B

a v-am salvat, nefericiþilor!

Ne-am construit case fãrã sã fie nevoie sã furãm, muncind onest, ne-am gãsit slujbe fãrã sã fie nevoie sã ne prostituãm, ne-am integrat în societãþi care i-au apreciat pe cei mai buni dintre noi ºi ne-au fãcut loc în primele linii, urmându-ne, nu dându-ne în cap, aºa cum eram obiºnuiþi ori de cãte ori încercam sã facem ceva bun in România.

Aþi rãmas cu politicienii pe care-i meritaþi, pentru cã ei s-au ridicat dintre voi ºi cu sprijinul vostru, nu sunt extratereºtri. Colegii voºtri de muncã sunteþi voi înºivã.

Blocurile în care locuiþi,

paraziþii, marginalitatea, vã aparþin. Le aveþi cum le întreþineþi.

N-am lãsat nimic în urmã care am fi putut lua cu noi, iar pe cei dragi ºi apropiaþi i-am ajutat cum nimeni n-ar fi îndrãznit sã viseze mãcar

cã i-am fi putut ajuta, rãmânând în România.

Banii trimiºi de noi ºi cheltuiþi de ei pe produse ºi servicii au þinut în viaþã o economie care ar fi fost altfel în cãdere liberã, echilibrând ani de zile balanþa de plãþi a þãrii.

Medicamentele plãtite de noi

ªi-au bãtut ºefii de i-au ascultat cu urechea!!!

La fotbal

Am plecat cu geamantane mici nu pentru cã n-am fi vrut sã luãm cãrþile dragi cu noi, ci pentru cã am plecat în necunoscut! Dar ce bine vã pare cãnd ne vedeþi revenind cu geamantane mari, pline de cadouri ºi atenþii, prin care încercãm, umili, sã ne cerem iertare

pentru bunãstarea noastrã îndepãrtatã ºi pentru anii în care nu ne-am vãzut…

Continuãm sã vã

unã, comunicãnd direct, cu rãspundere ºi onoare, renunþãnd la individualismul anarhic atât de copios

împãrtãºim din experienþa noastrã pentru ca ºi voi sã încercaþi sã faceþi ceva acolo unde sunteþi, pentru a fi mai liberi ºi pentru a vã realiza, descotorosindu-vã de minci-

exploatat de gãºtile care vã conduc ºi reuºesc sã vã fure, cum spunea cineva, ºi banii pe care nu-i aveþi.

românã vorbitã de noi, urmãriþi cum þinem în viaþã tradiþiile româneºti autentice, în mod neostentativ ºi în armonie cu cele ale popoarelor care ne-au primit cu braþele deschise ºi veþi înþelege cã în timp ce cultura voastrã devine din ce în ce mai imitativã ºi mai subþire, noi suntem de fapt cei care o mai þinem în viaþã aºa cum am moºtenit-o ºi aºa cum am crezut în calitãþile ei universale.

Cât despre preºedintele care v-a ieºit, oricare s-ar fi ales viaþa voastrã ar fi fost aceeaºi, sã nu vã faceþi iluzii.

Preocupaþi-vã de fericire NUMAI PENTRU VOI , lãsând apa vieþii voastre sã învârtã roata morii voastre ºi vã va fi mai bine ºi fiecãruia dar ºi tuturor. Învãþaþi asta de la noi ºi salvaþi-vã, cum ºi noi am învãþat pe unde am ajuns, ºi suntem mult mai bine decât dacã am fi rãmas fiecare în mahalaua lui.

(Editorial ACUM.TV, de ªtefan N. Maier)

Ascultaþi ºi citiþi limba

T

inerii socialdemocraþi de la Petroºani au bãtut tot ce se putea bate în judeþ, la campionatul de fotbal care este un eveniment important pentru politicienii judeþeni.

Deºi nu au reuºit niciodatã sã obþinã titlul de campioni, tinerii de la Petroºani ºi-au ameninþat ºefii cu bãtaia ºi le-a ieºit!

La fotbal! Deputatul Laurenþiu Nistor nu a avut echipã de data asta, echipa Devei a încasat 12 goluri, cea a lui Emil Riºteiu, vreo 4. Petricolul putea fi echipa vicepreºedintelui Dan Bobouþan, Hunedoara, dar din încleºtarea durã, au ieºit învingãtori petroºãnenii.

Un eveniment extrem de important pentru un segment al judeþului îl constituie

Campionatul Judeþean de fotbal al echipelor de tineret ale social democraþilor, care a avut loc pe parcursul a douã zile, la Bãcia.

Ca urmare, la respectivul campionat au participat - pentru a-ºi susþine echipele sau pur ºi simplu pentru a vedea meciurile – doi parlamentari preºedinþi ºi vicepreºedinþi ºi parte a birourilor politice de organizaþii PSD ale judeþului etc.

Fiecare îºi susþinea echipa, se trimiteau sãgeþi ºi ameninþãri cu bãtaia de la tineri la seniori ºi invers, se scanda, se striga din toate unghiurile pentru încurajãri ºi atacuri în teren, se fluiera pentru descurajarea adversarilor etc.

Au trãit din plin aceste momente deputatul ºi preºedintele judeþan al PSD, Laurenþiu Nistor, depuatatul Natalia Intotero (sau

Antitero, cum au poreclit-o tinerii), Dan Bobouþanu, liderul de la Hunedoara ºi vicepreºedinte judeþean (care a fost ºi organizator), Emil Riºteiu de la Simeria, Dacian Ciodaru, preºedintele tinerilor din judeþ. De la Petroºani, echipa susþinãtorilor a fost considerabilã – consilierul Doru ªipeþan ºi Mariana Popa, dar ºi preºedinta TSD – consilier Lavinia Grigoriu, care a strigat, ºi-a certat echipa pentru ca la final sã treacã printr-o întreagã paletã de simþãminte: entuziasm, uimire, râs, plâns. Apoi preºedinte de organizaþie zonalã, Dumitru Fãnic, un alt membru de conducere Ioan Alb, secretarul Gabriela ªipeþan ºi trezorierul Florentina Calos, care au avut grijã ca echipei sã nu-i

lipseascã nimic pentru a fi în formã.

Surpriza campionatului a fost echipa de tineri de la Petroºani, care au bãtut tot ce se putea bate neîncasând nici un gol.

Din cele 9 echipe ale judeþului, Petroºaniul a extras biletul cu cea mai grea grupã: Deva ºi Haþeg, pe care le-a bãtut cu 12 ºi respectiv 4 la 0. De precizat cã au existat echipe care au avut sportivi calificaþi... În finalã, Petroºaniul a bãtut, într-un meci dur, bãrbãtesc, echipa din Hunedoara cu 1-o, iar echipa din Toteºti a ales sã nu mai joace recunoscând astfel calitatea celor de la Petroºani, iar meciul a fost câºtigat la masa verde.

Antrenorul echipei Petroºãnene, Tiberiu Jitea a fost

copleºit de bucuria victoriei – campioni ai judeþului – la fel ca întreaga echipã ºi susþinãtori fiind pentru prima datã în aceastã posturã, dupã ce ani de zile Deva ºi ªoimuº-ul au deþinut rând pe rând cele mai multe titluri de campioni.

Cupele ºi diplomele au fost înmânate de deputatul Natalia Intotero, iar clasamentul a fost urmãtorul: locul I ºi campioni – Petroºani, locul II – Hunedoara, locul III Toteºti.

De precizat cã portarul echipei petroºãnene, declarat cel mai bun portar al campionatului, a fost curtat de o echipã din divizie secundã pentru un viitor contract.

Ileana FIRÞULESCU

10 Politic

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

κi trimit copiii la furat de cãrbune

C

omplexul Energetic Hunedoara ºi-a angajat echipã de intervenþie care sã însoþeascã vagoanele de huilã din Valea Jiului cãtre cele douã termocentrale, poliþiºtii fac razii, însã hoþii nu se dau bãtuþi.

Maximilian GÂNJU Furturile de huilã au crescut în aceastã perioadã, cãrbunele trece ca pâinea caldã ºi chiar dacã s-au luat mãsuri fãrã precedent pentru a-i þine pe hoþi la distanþã, fenomenul nu poate fi oprit. Cert este cã nu mai pierd minerii, cel puþin teoretic, pentru cã huila furatã din vagoane nu mai este responsabilitatea CEH –ului pânã când nu intrã pe poarta termocentralelor.

Cei care trebuie sã acopere paguba hoþilor sunt transportatorii care nu-ºi iau toate mãsurile necesare pentru a-i þine pe hoþi la distanþã de garnituri. „Noi avem pazã pânã în Gara IscroniAninoasa ºi problemele acolo apar cu transportatorii, GFR ºi CFR. Am avut ºedinþã cu domnul prefect ºi ºeful Inspectoratului de Poliþie Hunedoara, pentru a combate fur-

turile ºi noi ne-am încheiat contract cu firmã de pazã pentru echipã mobilã, care însoþeºte vagoanele ºi le predã transportatorului. Ce se întâmplã în garã este problema transportatorului, el acoperã pierderea. Eu merg în preparaþie ºi pun paza pe vagon, apoi mã duc cu ele în garã ºi acolo predau pe bazã de act transportatorului, iar din acel moment este rãspunderea lui”, a explicat directorul adjunct al Complexului Energetic Hunedoara, Nicolae Drãgoi.

Veriga lipsã din acest plan de pazã face ca hoþii de huilã sã se îmbogãþeascã, iar poliþiºtii sã se înregistreze cu cauze penale.

S

capã pentru cã sunt minori De multe ori hoþii nu ajung dupã gratii, iar mai nou îºi folos-

esc ºi copiii minori pentru a scãpa de rãspundere. Ultimul caz a fost înregistrat la Lupeni, unde hoþii au atacat vagoanele plinã cu huilã care se îndreptau se Termocentrala Mintia.

Au furat sute de kilograme cu cãruþele pânã ca autoritãþile sã fie alertate (foto).

Sesizaþi, poliþiºtii din Lupeni au reuºit sã prindã o parte a hoþilor de cãrbuni ºi au constatat cã, în afarã de unul, toþi erau minori.

Le-au întocmit dosare penale pentru furt ºi au recuperat o parte din canti-

tatea de cãrbune furatã, însã minorii nu vor rãspunde penal.

Pãrinþii lor ar putea fi traºi la rãspundere, însã la apariþia oamenilor legii s-au fãcut imediat nevãzuþi. La fel se întâmplã ºi la Iscroni – Aninoasa unde poliþiºtii fac razii în mod repetat în colonia cãrbunarilor ºi adunã zeci de tone de

huilã furatã din vagoane. Însã nu doar din gãri se furã cãrbune ci ºi de la

exploatãrile miniere, unde cei care pãzesc huila sunt în unele cazuri în cãrdãºie cu hoþii. Responsabilul cu divizia minierã din cadrul CEH, Nicolae Drãgoi spune cã va avea în vedere ºi stoparea acestor furturi de la subunitãþi unde existã suspiciunea de complicitate cu hoþii a celor care pãzesc minele.

Circulaþie dificilã în Defileul Jiului

carosabile ºi a podeþelor. Marþia, miercurea ºi joia e închis drumul între orele 9,00 – 18,00 pânã la 1 noiembrie”,amai adãugat Petru Mârza.

Ploile torenþiale ºi lucrãrile de împuºcare ce s-au executat pe anumite tronsoane din drum ar putea antrena spre partea carosanilã aluviuni ºi bolovani, iar ºoferii sunt sfãtuiþi sã þinã cont de viteza cu care circulã.

ª

oferii care tranziteazã Defileul Jiului în aceste zile ploioase sunt sfãtuiþi sã circule cu prudenþã.

Acolo se fac lucrãri la terasament, iar ploile ar putea oricând sã antreneze bucãþi de roci de pe versanþi, pe carosabil.

Diana MITRACHE

A plouat foarte mult în ultimele zile ºi nu este exclus ca în Defileul Jiului sã se producã alunecãri de teren. În plus, lucrãrile la terasament îngreuneazã oricum traficul rutier de pe acest tronson, iar poliþiºtii de la rutierã recomandã prudenþã la volan, mai ales cã traficul se desfãºoarã cu precãdere noaptea, ziua fiind închis pentru lucrãri. „Le transmitem sã respecte

indicatoarele rutiere amplasate de constructori ºi sã circule cu vitezã redusã.

Mai sunt ºi conducãtori auto care nu respectã indicatoarele, ori semafoarele ºi acest fapt le-ar putea fi fatal. Când ajung poliþiºtii rutieri în zonã, iau mãsuri pentru depistarea celor care nu se supun regulilor, dar noi le recomandãm prudenþã”, a spus Petru Mârza, ºeful Poliþiei Rutiere din Valea Jiului

Poliþiºtii spun cã drumul este acum în administrarea constructorului ºi cã restricþiile vor mai fi menþinute pânã când se vor opri lucrãrile, odatã cu venirea iernii. „Dupã cum cunoaºteþi, pe raza noastrã de competenþã, tronsonul de drum e în reabilitare ºi e dat la firma constructoare. În prezent, constructorul lucreazã la amenajarea pãrþii

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

Paradox: „Lopãtarii” dau atacul în forþã la vagoanele cu huilã, dar nu existã niciun pãgubit!

M

unþi de cãrbune zac între liniile de cale feratã din staþia CFR Iscroni, de unde sunt huila este încãrcatã în cãruþe ºi transportatã pânã la poarta cumpãrãtorilor. Temperaturile au scãzut extrem de mult în ultima perioadã, iar hoþii de cãrbuni s-au înmulþit, în ciuda faptului cã – cel puþin teoretic – vagoanele cu cãrbune sunt pãzite. Grav este cã, timp de 2 – 3 ore, acestea staþioneazã zilnic în Gara Iscroni, aoclo unde este cea mai mare problemã în ceea ce priveºte hoþii de huilã.

Carmen COSMAN Furturile de cãrbune din vagoanele Complexului Energetic Hunedoara s-au înmulþit odatã cu apropierea iernii.

Hoþii nu duc lipsã de clienþi, aºa cã acþioneazã în forþã, pentru cã ºi câºtigurile sunt pe mãsurã. Cel mai nevralgic punct este în Staþia CFR Iscroni, acolo unde au avut loc razii ale poliþiºtilor ºi jandarmilor în repetate rânduri, tocmai pentru

descurajarea acestui fenomen. Mãsurile, însã, nu au avut efectul scontat, iar „lopãtarii” - cum au fost denumiþi cei care sar în vagoane ºi descarcã huila chiar ºi din mers – nu au fost speriaþi nici de amenzi ºi nici de dosarele penale constituite pe numele lor. Iar toate acestea se întâmplã în timp ce, teoretic, vagoanele cu huilã sunt pãzite de firme specializate, iar contractele sunt generoase. Nicoale Drãgoi, director general adjunct al

Complexului Energetic Hunedoara, spune cã, tocmai pentru a bloca aceste furturi, s-a luat decizia ca firma care pãzeºte unitãþile miniere, sã asigure ºi paza vagoanelor cu cãrbune, dar pe un traseu scurt. „Garda vagoanelor este asiguratã de firma care pãzeºte unitãþile miniere din Valea Jiului, dar pe un traseu scurt.

Vagoanele sunt pãzite pe traseul Mina Paroºeni – Preparaþia Coroieºti, iar apoi din Preparaþie pânã în

Primãria Petroºani are un numãr insuficient de poliþiºti locali

Î

n continuare, ºi în toamna acestui an, administraþia localã de la Petroºani are mari probleme la capitolul personal, în special în privinþa poliþiºtilor locali. La acest moment sunt foarte puþini agenþi care pot patrula efectiv ºi care pot derula ºi activitãþi de prevenire sau constatare a abaterilor conform legislaþiei în vigoare.

Luiza ANDRONACHE

Acesta este ºi un motiv probabil pentru care ºoferii care au drum în zona centralã a localitãþi, au început din nou sã parcheze neglijent pe dalele de marmurã din Centrul Civic sau în alveola construitã la intersecþia cu drumul spre Malea, deºi este clar cã acest lucru este

interzis. “ Ne confruntãm cu aceeaºi situaþie, pentru cã cei plecaþi în stagiul de pregãtire de la Sadu, încã sunt în intervalul de acele trei luni.

Acum, cãutãm soluþii pentru îmbunãtãþirea situaþiei”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani.

Puþini, aºa cum sunt, doar anul acesta, în mai puþin de o lunã

de zile, poliþiºtii locali au dat aproape 50 de amenzi conducãtorilor auto care au parcat maºinile în zone interzise din Centrul Civic.

S

e mutã în sediul fostului Comisariat Poliþiºtii locali de la Petroºani se pregãtesc sã se mute. În scurt timp, Serviciul de Poliþie Localã îºi va desfãºura activitatea într-o altã locaþie, însã nu departe de cea actualã. Noul sediu va fi în incinta fostului comisariat de pe strada Constructorului ºi deja se lucreazã la amenajarea spaþiilor. “ În aceastã locaþie funcþioneazã ºi servici-

Staþia CFR Iscroni, unde sunt predate cãtre GFR”, a declarat Drãgoi.

S

chimbul de responsabilitate, sub nasul hoþilor Oficialul CEH a mai precizat cã ºi GFR ar trebui sã aibã pazã la vagoane, pentru cã, pânã la urmã, dacã încãrcãtura ajunge „vãmuitã” la beneficiarul final, Termocentrala Mintia, transportatorul este ul de monitorizare, însã pentru mutarea efectivã mai este nevoie de achiziþionarea unei centrale telefonice, pentru ca ºi dispeceratul sã funcþioneze tot aici.

Acum, acest serviciu este în actuala locaþie, cel din incinta fostului Spital de Psihiatrie”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarul Municipiului Petroºani. De altfel, odatã cu aceastã mutare, s-ar mai diminua ºi problema personalului . Acum, la monitorizare stau câþiva poliþiºti, iar la dispecerat alþii. Odatã cu aducerea sub acelaºi acoperiº a celor douã servicii, o parte dintre aceºtia pot face patrulã.

Schimbarea efectivã a sediului se va face pânã în iarna aceasta ºi la fel se va întâmpla ºi cu cu adãpostul pentru oamenii strãzii.

cel care rãspunde.

Grav este, însã, cã în Gara din Iscroni, acolo unde hoþii miºunã fãrã teamã ziua în amiaza mare, vagoanele staþioneazã ºi douã – trei ore, pânã se formeazã convoiul de 30 de vagoane care pleacã la Mintia. Iar pânã atunci este timp suficient pentru atacul lopãtarilor, care nici mãcar nu îºi mai riscã viaþa sã se caþere în vagoane din mers. „În Iscroni, cei de la GFR preiau, pe bazã de proces verbal, vagoane – încãrcãturã.

Acolo staþioneazã mai

mult timp, pânã se formeazã trasa de 30 de vagoane ce merge cãtre Mintia, dar, din câte ºtiu eu, ºi ei trebuie sã aibã pazã la vagoane”, a explicat directorul Drãgoi.

Interesant este cã, deºi în fiecare zi cãruþele încarcã munþii de cãrbune formaþi pe marginea cãii ferate, nu existã nicuiun pãgubit! „Noi nu am mai avut probleme în ultima perioadã. Din ce vine la noi, nu lipseºte”,a declarat directorul general al CEH, Daniel Andronache, referindu-se la vagoanele cu huilã ce ajung Termocentrala Mintia. ªi cum nu existã pãgubit, nu prea poþi avea nici hoþ pe care sã îl tragi la rãspundere. S-ar putea desprinde o singurã concluzie: ori vagoanele nu sunt cântãrite la destinaþie, ceea ce este destul de greu de crezut, ori minerii, în mãrinimia lor, au ajuns sã încarce vagoanele mai mult decât scrie în acte, aºa încât nici lopãtarii sã nu sufere de foame!

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

Tehnologia propusã pentru Mina de la Roºia Montanã este unica metodã cu adevãrat sigurã, testatã de experþi ºi folositã în întreaga lume

R

eferitor la punctele de vedere exprimate de Institutul Geologic al României ºi de Institutul Naþional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electricã ICPE-CA, referitoare la tehnologia de extracþie a aurului, Roºia Montanã Gold Corporation (RMGC) face urmãtoarea precizare:

• Experþii europeni ºi Agenþia Guvernamentalã de Mediu din Statele Unite au realizat o analizã a riscurilor, cu privire la impactul

1. Cianuraþia este metoda cu gradul cel mai mare de siguranþã pentru mediu ºi pentru sãnãtatea oamenilor.

• Tehnologia prin cianuraþie a fost aprobatã de Comisia Europeanã prin Directiva 21/2006, privind managementul deºeurilor din industria extractivã, care prevede ca limita maximã a concentraþiei de cianurã admise la deversarea în iazul de decantare sã nu depãºeascã 10 miligrame la litru.

Proiectul minier de la Roºia Montanã prevede o concentraþie de doar 3 miligrame la litru media lunarã în iazul de decantare.

• Într-un raport al Comisiei Europene, întocmit în anul 2010 de experþi independenþi, se aratã cã „cianurarea este metoda chimicã preferatã în industria minierã auriferã din toatã lumea, peste 90% din cele 2.500 de tone de aur produse anual fiind extrase prin aceastã tehnologie”: http://ec.europa.eu/e nvironment/waste/mi ning/pdf/IH_2010001.pdf • Procedura de neutralizare a cianurii din proiectul Roºia Montanã este Best Available Technology, adicã face parte din tehnologiile cele mai bune incluse în cadrul documentului de referinþã cu privire la cele mai bune practici din industrie BREF, document elaborat de Comisia Europeanã:

asupra mediului, sãnãtãþii personalului ºi a toxicitãþii diverselor substanþe chimice folosite în fluxurile tehnologice ºi au concluzionat cã reactivi precum tiosulfatul, tioureea sau alþi reactivi sunt de pânã la 40 de ori mai toxici decât cianura: http://ec.europa.eu /environment/waste/ mining/pdf/IH_2010001.pdf • Înainte de a lua o decizie cu privire la metoda folositã în viitoarea minã, RMGC a studiat 12 procese tehnologice ºi opt reactivi, pentru a alege cea mai bunã variantã.

• RMGC s-a întâlnit cu toate persoanele care au propus tehnologii alternative, inclusiv cu autorul brevetului care propune utilizarea de tiosulfat ºi a studiat cu atenþie tehnologiile propuse. Din pãcate, aceste tehnologii vehiculate fie nu sunt aplicabile tipului de zãcãmânt de la Roºia Montanã, fie sunt tehnologii concepute doar pe hârtie sau în laborator. Ele nu au aplicabilitate industrialã, nefiind testate ºi

http://eippcb.jrc.ec.eu ropa.eu/reference/BR EF/mmr_adopted_0109.pdf • Compania Roºia Montanã Gold Corporation îºi propune ca proiectul minier de la Roºia Montanã sã ia în considerare ºi alte documente internaþionale de reglementare a activitãþii de extracþie a aurului, între care ºi ”Framework for Responsible Mining” – ”Cadrul de lucru pentru minerit responsabil”. Elaborat în anul 2005 de trei renumiþi experþi nord americani, printre care unul de la organizaþia neguvernamentalã World Wide Fund For Nature, acest ghid de lucru a fost semnat de organizaþii non-profit, filantropice, academice ºi de industria minierã din toatã lumea.

• Planul de management al cianurii pentru proiectul Roºia Montanã a fost elaborat în conformitate cu Codul Internaþional de Management al Cianurii pentru industria minierã auriferã.

RMGC este prima semnatarã din Europa a acestui Cod ºi este auditatã periodic pen-

tru conformitatea cu standardele Codului.

Codul a fost creat sub egida Programului de Mediu al Naþiunilor Unite (UNEP) ºi a Consiliului Internaþional pentru Minerit ºi Metale (ICMM). Programul oferã asistenþã companiilor semnatare ºi certificã ºi auditeazã periodic companiile semnatare pentru folosirea în deplinã siguranþã a acestei tehnologii.

• În prezent tehnologia cu cianurã este folositã în siguranþã pentru mediu ºi oameni în peste 500 de mine din întreaga lume (Finlanda, Suedia, Canada, SUA, Australia, Noua Zeelandã etc.).

2. Pentru tipul de zãcãmânt de la Roºia Montanã nu existã alternative tehnologice viabile de extragere a aurului ºi argintului.

• Tehnologia aleasã pentru recuperarea aurului ºi argintului trebuie sã þinã cont de douã criterii: sã fie adecvatã tipului de zãcãmânt ºi concentraþiei zãcãmântului care existã la Roºia Montanã ºi sã îºi fi dovedit viabilitatea ºi în aplicaþii industriale.

confirmate nici mãcar la scarã pilot ºi nici nu sunt implementate în vreun alt proiect minier de extragere a aurului nicãieri în lume.

• Persoanele care propuneau tehnologii alternative nu au putut furniza informaþii privind testarea acestor tehnologii în afara laboratorului, pentru cã niciunul dintre procesele tehnologice sau reactivii prezentaþi drept „alternative” în acest moment nu a

fost pânã acum aplicat la scarã industrialã.

Aºa cum reiese din documentul Comisiei Europene, toate celelalte tehnologii alternative au dezavantaje majore, ceea ce face ca reactivul cianurã, care este cunoscut ºi utilizat în întreaga lume de peste 100 de ani, sã rãmânã în continuare tehnologia optimã disponibilã, care în acest moment este foarte strict reglementatã pe teritoriul Uniunii Europene.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

S

ute de tone de sare ºi de nisip pentru deszãpezire. Municipalitatea de la Petroºani a luat deja toate mãsurile în cazul unor eventuale cãderi de zãpadã încã din aceastã lunã. Astfel, dacã iarna îºi va face simþitã prezenþa mai repede, administraþia localã de la Petroºani nu va fi luatã prin surprindere pentru cã deja s-au încheiat licitaþiile pentru închirierea utilajelor ºi achiziþionarea materialului antiderapant.

Monika BACIU ”În ceea ce priveºte acþiunea de deszãpezire în municipiul Petroºani pot sã

vã spun cã s-a þinut licitaþia cu privire la închirierea utilajelor de deszãpezire, iar în cel mai scurt timp posibil, într-o sãptãmânã, maxim

Pregãtiþi pentru ninsoare douã, vom aduce ºi materialul antiderapant, în speþã nisipul ºi sarea. Suntem pregãtiþi din acest punct de vedere, iar alte probleme nu putem întâmpina atâta timp cât utilajele sunt închiriate deja”, a declarat Daniel Viºan, ºef SPADPP Petroºani.

Sute de tone de material antiderapant au fost deja achiziþionate de Serviciul Public pentru Administrarea Domeniului Public ºi Privat.

”Sare aducem undeva la 250-300 de tone, aºa am avut ºi în anii precedenþi ºi în cazul în care este nevoie sã suplimentãm vom face ºi acest lucru, iar nisip vom avea undeva la 500 de tone”, a mai precizat sursa citatã.

Practic, Primãria Petrosani – prin Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public si Privat – are nevoie de 3 utilaje de deszãpezire a drumurilor

(Unimog sau echivalent) echipate cu lamã si rãspânditor mecanic de materiale antiderapante, cu capacitatea de stocare a materialului antiderapant între 2 si 4 mc si cu lãtimea lamei între 2, 5 metri – 3, 5 metri; precum si de un utilaj de deszãpezire trotuare echipat cu lama si rãspânditor mecanic de materiale antiderapante cu capacitatea de stocare a materialului antiderapant de maximum 1 mc si o lãtime a lamei de cel mult 1 metru.

O singurã unitate bancarã vrea sã împrumute Primãria Petroºani

Î

n cel mult douã sãptãmâni, municipalitatea de la Petroºani va putea accesa creditul de 15 milioane de lei. Administraþia localã de la Petroºani a decis sã acceseze un împrumut pentru continuarea lucrãrilor de investiþii. Procedura de depunere a ofertelor s-a terminat, iar un singur ofertant vrea sã ofere municipalitãþii cele 15 milioane de lei.

Monika BACIU ”Procedura de accesare a creditului se aflã pe partea

finalã, sãptãmâna viitoare colegii mei care se ocupã de procedura de achiziþie vor avea o întâlnire cu ofertantul,

Improvizaþiile la sistemul de încãlzire, primele incidente paratele de încãlzire improvizate au dus la producerea incidentelor neplãcute. Pe fonA dul temperaturilor deosebit de scãzute înregistrate în ultimele zile mulþi dintre consumatorii de gaze naturale au fost nevoiþi sã punã în funcþiune aparatele de încãlzire a locuinþelor.

Monika BACIU Primele incidente, unele deosebit de grave, nu au întârziat sã aparã, ele fiind cauzate, în principal, de utilizarea necorespunzãtoare a acestora, de folosirea unor aparate destinate preparãrii hranei în scopul încãlzirii locuinþei sau ca urmare a înfundãrii coºurilor de fum. ”E.ON Gaz Distribuþie recomandã consumatorilor sã acorde o atenþie deosebitã aparatelor care funcþioneazã pe bazã de gaze naturale, ei fiind direct responsabili pentru întreþinerea ºi exploatarea acestora. Astfel, este interzis dormitul în încãperi cu focul deschis sau în încãperi cu aparate de utilizare nelegate la coºul de fum (reºou, aragaz etc.). Focul nu va fi lãsat nesupravegheat la aparatele

neautomatizate. În cazul în care aparatul de utilizare nu este etanº sau nu are tiraj, focul nu va fi aprins.

Totodatã, trebuie asiguratã o ventilare permanentã în încãperile unde funcþioneazã centralele termice sau aparatele de consum cu flacãrã liberã. În cazul în care se constatã lipsa tirajului, nu se aprinde focul decât dupã efectuarea lucrãrilor necesare, de cãtre o firmã autorizatã”, spun reprezentanþii E-ON

o negociere, iar dupã aceea într-un timp relativ scurt vor fi semnate actele necesare pentru a accesa acest credit. Din informaþiile pe care le deþin a fost o singurã oferta”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani.

Contractul de servicii de acordare credite este în valoare de maxim 15.000.000 lei, în vederea finantarii unor investitii de interes public România. O atenþie deosebitã trebuie acordatã coºurilor de fum, fiind recomandatã verificarea ºi curãþirea acestora de cel puþin douã ori pe an, exclusiv prin intermediul firmelor de coºãrit sau al persoanelor autorizate sã efectueze asemenea intervenþii. Totodatã, dat fiind riscul major de producere a unor evenimente tragice, urmare a manevrãrii necorespunzãtoare a aparatelor alimentate cu gaze naturale, în special maºini de gãtit de tip aragaz sau sobe, consumatorii trebuie sã fie atenþi la modul de aprindere al arzãtoarelor, astfel încât sã nu genereze acumulãri de gaz.

Dacã se simte mirosul specific de gaz trebuie stinse imediat toate focurile, se deschid uºile ºi ferestrele, nu se manevreazã aparate electrice ºi se anunþã dispeceratul E.ON Gaz Distribuþie.

local. Perioada de rambursare a creditului este de 120 de luni, adicã 10 ani. Împrumutul este structurat pe loturi, ºi anume prima parte în valoare de 2 milioane de lei va fi folositã pentru lucrãrile de la ambulatoriul de specialitate.

Mai exact, banii vor fi alocaþi pentru pentru finanþarea obiectivului de investiþii „Reabilitarea, modernizarea ºi achiziþionare echipamente pentru ambulatoriul de spe-

cialitate al Spitalului de Urgenþã Petroºani”, cofinanþat prin Programul Operational Regional 2007 – 2013. Suma de 13 milioane va fi alocatã pentru continuarea lucrãrilor la dezvoltarea domeniului schiabil din masivul Parâng. Proiectul din Parâng continuã pe banii constructorului si ai Primãriei, pentru cã de la Guvern nu s-a mai alocat nici un leu.

14 Program & Horoscop

10:00 Apostrof 11:10 Legendele palatului – Gyebaek (r) 11:50 Legendele palatului – Gyebaek (r) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:45 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:55 Clubul celor care muncesc în România 19:00 Ora de business

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã!

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mãrul discordiei

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 O iubire perfectã (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Bonneville 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:45 Las fierbinþi 22:00 Fotbal Europa League: Pacos Ferreira - Pandurii 0:00 Serviciul Român de Comedie (r)

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa s-ar putea sã vã ieºiþi din fire cauza unui partener de afaceri. Faptul cã aveþi pãreri diferite nu trebuie sã vã împiedice sã analizaþi situaþia cu luciditate ºi luaþi o decizie de comun acord. Nu vã revãrsaþi nervii acasã! Acordaþi mai mult timp odihnei.

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Faci faþã, faci bani 21:15 Asta-i România! (r) 22:15 WOWbiz 0:30 ªtirile Kanal D (reluare)

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 15:30 Triumful dragostei 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Que bonito amor 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 0:00 Îngeri pierduþi (r)

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

Dimineaþa intervin evenimente neprevãzute, care vã obligã sã vã schimbaþi planurile. Nu vã faceþi iluzii cu privire la o afacere ce pare promiþãtoare la prima vedere! Nu luaþi decizii importante ºi pãstraþi-vã calmul. Spre searã, scãpaþi de toate problemele.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august Dimineaþa sunteþi bucuros sã aflaþi cã vi se confirmã, în sfârºit, cã urmeazã sã plecaþi într-o cãlãtorie de afaceri. S-ar putea ca partenerul de viaþã sa nu fie deloc încântat ºi nu este exclus sã vã batã gândul sã renunþaþi la cãlãtorie. Ascultaþi-vã intuiþia.

23 septembrie *** 22 octombrie

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat Champions League 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Rezumat Champions League 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Rezumat Champions League 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Rezumat Champions League 16:45 EuroFotbal 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 EuroFotbal

*** 21 mai

22

S-ar putea sã vã treziþi în mijlocul unui scandal, iscat din cauza bârfelor unei colege. Încercaþi sã vã calmaþi! Nu puteþi lãmuri situaþia, dacã sunteþi nervos. Aveþi mai multã rãbdare cu cei din jur.

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

aprile

22

Vã iritã faptul cã aveþi probleme la locul de muncã ºi cã nimeni nu se gândeºte sã vã ofere o mânã de ajutor. Stãpâniþi-vã nervii, pentru cã riscaþi sã spuneþi lucruri pe care le veþi regreta.

Dupã-amiazã, s-ar putea sã aflaþi cã un prieten a avut un accident.

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 16:00 Copii contra pãrinþi (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Suflete pereche 21:15 Conspiraþia iataganelo

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Reuºiþi sã demaraþi o afacere.

Pentru ca succesul sã fie deplin, temperaþi-vã tendinþa de a critica pe toatã lumea. Discutaþi calm cu colegii ºi cu partenerul de viaþã, ca sã evitaþi orice disputã!

21 ianuarie *** 20 februarie

Pe plan profesional, culegeþi roadele eforturilor din ultima vreme. Doriþi sã vã afirmaþi ºi în societate, dar atmosfera tensionatã din jur nu vã este favorabilã.

Evitaþi întâlnirile cu prietenii ºi petrecerile.

Se pare cã nu vã înþelegeþi prea bine cu ºeful direct. Fiþi prudent.

Sunt slabe speranþe sã aveþi câºtig de cauzã. Fiþi mai atent cu partenerul de viaþã! Ar fi bine sã vã odihniþi mai mult.

23 august *** 22 septembrie Dimineaþa vã merge foarte bine, dar dupã-amiazã s-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã aþi cheltuit prea mult sau cã aþi întârziat.

Stãpâniþi-vã, pentru a nu tensiona atmosfera.

23 octombrie *** 22 noiembrie Evitaþi deplasãrile cu maºina.

Existã riscul sã faceþi un accident. Dacã nu aveþi încotro, fiþi foarte prudent! Este indicat sã vã abþineþi de la speculaþii, pentru cã puteþi pierde sume mari.

21 decembrie *** 20 ianuarie Este posibil sã vã supãraþi pe un prieten pentru cã nu vã dã un împrumut aºa cum a promis. Nu vã grãbiþi sã îi reproºaþi! Este vorba doar de o întârziere, din motive obiective.

21 februarie *** 20 martie Este posibil sã aveþi o disputã cu ºefii ºi, din cauza aceasta, sã nu mai plecaþi într-o delegaþie. Nu este exclus sã vã certaþi ºi cu un coleg. Vã iritã lipsa banilor.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

ANUNÞ PUBLIC

S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. cu sediul în Petroºani, strada Cuza Vodã nr. 23, judeþul Hunedoara anunþã publicul interesat asupra depunerii solicitãrii de emitere a

acordului de mediu pentru proiectul ,,Construire microhidrocentralã’’ propus a fi amplasat în

Restricþii apã!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru joi 3 octombrie 2013, in orasul Petrila intre orele 8,00 13,00. Zona afectata: cartier

Vulcan, str. Brazilor (incinta Rezervor 1x2000 mc – Brazi) Informaþii privind proiectul propus pot fi consultate la sediul Agenþiei pentru Protecþie a Mediului Hunedoara, din Deva, str.

Aurel Vlaicu nr.25, în zilele de luni pânã vineri între orele 8,00 – 16,00 ºi la sediul S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A., din Petroºani, strada Cuza Vodã Muncii, Biraoni. . Motivul restrictiei: modificare amplasament contor de apa rece general de la sc. 2, bl. 7 str.

Muncii.

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

nr. 23, judeþul Hunedoara de luni pânã joi între orele 8,00 – 15,00 ºi vineri între orele 8,00 - 12,00. Tel. 0254/543/144, persoana de contact Florin Dacian Donisã.

Observaþiile publicului se primesc zilnic la sediul A.P.M. Hunedoara.

DIRECTOR GENERAL, Costel AVRAM

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI! Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA! Nr. Cont 567571024795 RON01 BANCPOST ANGAJÃM FETE pentru masaj de relaxare, în Germania. Câºtiguri substanþiale 3000 Euro, oferim cazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau 0764832433.

Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

Vânzãri

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã.

Relaþii la 0734.543.820 Vând struguri. Comuna Bumbeºti-Jiu. Tel 731.347.645, 0726.463.456

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Octombrie 2013

Perspective turistice ale judeþului Hunedoara

L

una octombrie, luna documentarului despre turismul Românesc. La începutul acestui an Consiliul Judeþean Hunedoara a aprobat programul turistic pentru acest an. Astfel, luna octombrie este dedicatã programului ”documentar turismul românesc - perspective ale judetului Hunedoara”.

Monika BACIU Proiectarea ºi realizarea si difuzarea documentarului va avea în vedere asigurarea unui concept care sã garanteze promovarea obiectivelor culturale, istorice, recreative ºi turistice ale judeþului într-o prezentare modernã,

C

ontinuã sã ningã neîncetat la munte. În Parâng, ieri dimineaþã, stratul de zãpadã mãsura circa 10 cm.

Luiza ANDRONACHE

L

a ski, în curând

A venit iarna de-a dreptul la munte. În Staþiunea Parâng ninge de câteva zile, iar temperatura nu depãºeºte un grad.

Salvamontiºtii îi avertizeazã pe turiºti cã trebuie sã se echipeze de iarnã.

“Este alb peste tot, iar de la cota 1200 în sus, ninge. La cota 1700 sunt câþiva centimetri de zãpadã. Vizibilitatea este redusã, iarna deja ºi-a pus amprenta. Recomandãm celor care vin la munte sã facã trasee cât mai scurte

asigurând condiþii optime de prezentare a exponatelor, creându-se cadrul adecvat pentru activitatea de ofertare/promovare specifice fiecãrei entitati prezentate, structura acestuia va asigura o funcþionalitate optimã, o imagine particularizatã, originalã ºi atrãgãtoare.

Pentru realizarea domentarului CJ Hunedoara a alocat suma de 79.236 de lei.

Un studiu al Organizatiei Mondiale a Turismului arata ca “nici o activitate din lume nu are nevoie de o promovare mai activa, mai ingenioasa si mai agresiva, ca turismul”. În ceea ce priveste promovarea la nivel micro, este cunoscut faptul ca micii operatori de turism nu au, decât rareori, resursele financiare necesare formarii si sustinerii unei imaginii individualizate. Renumit prin frumuseþea peisajului ºi bogãþia folcloricã ºi etnologicã, judeþul Hunedoara dispune de numeroase obiective turistice. În judet se aflã, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor turiºti avizaþi.

Turismul montan, drumeþiile ºi excursiile pot

Iarnã la munte pânã când se stabilizeazã vremea ºi sã fie echipaþi ca de iarnã ”, ne-a declarat Dumitru Bârlida, ºef Salvamont Petroºani ªi la Straja a început sã ningã, mai timid însã, iar zãpada nu a apucat sã se aºeze. De altfel, salvamontiºtii recomandã ca ºi maºinile sã fie echipate de iarnã, asta în cazul în care turiºtii vor sã urce cu

maºina la munte. În aceste condiþii, nu ar fi de exclus ca întro sãptãmânã, spre exemplu, pe unele pârtii sã se ºi poatã schia.

fi practicate în tot timpul anului, în toate anotimpurile. În masivul Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ vârfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul Porþii sau crestele Stîniºoara ºi Pintenul Slãveiului, toate situate în zona centralã a masivului. Cabanele din Retezat ºi Parâng (Pietrele, Gura Zlata, Buta, Lunca Florii, Groapa Seacã, Valea de Peºti, Montana, Brazi) sunt tot atâtea locuri de popas ºi de agrement.

Itinerariile turistice mai strãbat câteva defilee cum sunt acelea de pe Criºul

Alb (în aval de localitatea Vaþa de Jos), defileele Jiului ºi Muresului (culoarul Deva - Zam), Porþile de Fier ale Transilvaniei, defileele-chei de pe râul Cerna (Teliuc Hunedoara) de la Zlãºti ºi cele trei “porti” ale Streiului de la Ohaba de sub Piatrã, de la Ciopeia si Subcetate.

Lacurile de munte, de origine glaciarã, sunt obiective turistice de o mare valoare.

Cele mai numeroase sunt în Munþii Retezat (82), în Parîng, Godeanu, Þarcu ºi ªureanu.

Cascadele, repeziºurile, bulboanele de la Izvorul Criºului, Bulzeºti, Bampotoc, Sibiºel, etc. dau un farmec deosebit peisajului.