CVJ, Nr. 482, marti, 29 octombrie by Geza Szedlacsek

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 482

Cronica Vãii Jiului Marti, 29 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Avere de primar

Colecþia de insigne ºi ceasuri a lui Ile a “sporit” cu 5000 de euro

Rãzboi în instanþã pentru apa neplãtitã >>> PAGINA A 3-A

Juriºtii Casei Judeþene de Pensii verificã popririle pe pensii >>> PAGINA A 3-A

Incendiu de vegetaþie în Lupeni >>> PAGINA A 4-A

Ministrul Educaþiei trebuie sã îi rãspundã deputatului Resmeriþã >>> PAGINA A 7-A

Cheltuielile Coloanei Infinitului decontate pe vagoneþi de minã, la Petroºani >>> PAGINILE 8-9 De pe ce poziþii financiare se poartã lupta

Hãu instituþional cãscat între BCCO ºi DIICOT >>> PAGINA A 11-A

easuri ºi insigne cu o valoare de peste 20.000 de euro. Nu este vorba de vreo vedetã naþionalã sau internaþionalã ci de primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile. Primarul Gheorghe Ile ºi-a mãrit colecþia de ceasuri ºi insigne. Asta dacã este sã ne raportãm la valoarea acestora. >>> PAGINA A 5-A

Ziua Morþilor, obicei catolic, preluat în Valea Jiului >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 66 Haþeg Baru Mare DN 68 Haþeg - Toteºti DN 68 Toteºti Zeicani DN 66 Haþeg - Cãlan DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº Bejan Lupeni pe DN 66A ºi B-dul Nicolae Titulescu.

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ. Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare. Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

Rãzboi în instanþã pentru apa neplãtitã

este 1.300 de procese a intentat, numai anul acesta, furnizorul de apã ºi canalizare din Valea Jiului împotriva celor care nu ºi-au achitat facturile, fie cã vorbim despre abonaþi casnici, asociaþii de propritariori societãþi comerciale. Veºti proaste pentru cei care sperã sã scape pentru cã nu au venituri ori bunuri ce pot fi executate: sunt urmãriþi pânã când obþin venituri. Reprezentanþii ApaServ Valea Jiului SA luptã în instanþã pentru recuperarea creanþelor de la abonaþi. Numai în acest an au fost promovate în instanþã 1327 de acþiuni împotriva abonaþilor casnici, iar alte trei împotriva asociaþiilor de

proprietari. În plus, pentru cei care furã apã ºi sunt prinºi se recurge la mãsuri penale. Astfel, potrivit datelor oficiale, în 2013 au fost formulate 260 de plângeri penale pentru furt de apã. ªi, cu o sentinþã definitivã în mânã, oficialii

ApaServ recurg la executãri silite pentru recuperarea facturilor neachitate. Astfel, la aceastã orã, al birourile executorilor judecãtoreºti sunt peste 2600 de dosare ce vizeazã executãri silite ale rãu – platinicilor. Iar cei care susþin cã nu au cu ce sã plãteascã apa consumatã nu scapã numai pe vorbe, spune directorul general al ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram. „Am solicitat încetarea executãrii silite doar în dosarele în care au fost recuperate debitele. În celelalte dosare am solicitat continuarea executãrii silite. Starea de insolvabilitate trebuie temeinic justificatã, cu arãtarea în concret a mãsurilor întreprinse de executorul judecatoresc ºi nu s-au primit de la executorul judecãtoresc procesele verbale de insolvabilitate. Au existat dosare în care, la momentul formulãrii cererii de executare, debitorii nu aveau bunuri urmãribile, însã ulterior au obþinut venituri. În alte dosare exe-

atorii de aproape 17 milioane de lei

valea Jiului are de recuperat în total 16.685.870 de lei. O sumã imensã, dar care a scãzut cu 2 milioane de lei de când Costel Avram a preluat conducerea ApaServ, dupã cum aratã cifrele oficiale. Cea mai mare datorie revine populaþiei, care are de achitat restanþe în valoare de 11,3 milioane de lei, ceea ce înseamnã aproape 68% din datoria totalã. De asemenea, instituþiile bugetare au de platã 167.573, 58 lei, aici fiind incluse primãriile, spitalele sau ºcolile. Agenþii economici, inclusiv societãþile de termoficare, mai au de achitat alte 5,217 milioane de lei, iar cea mai mare restanþã vine tot de la populaþie, prin societãþile de termoficare din Valea Jiului, adicã 5,024 milioane de lei.

La aceastã orã, furnizorul de apã ºi canalizare din

Car men COSMAN

cuþionale, debitorii s-au angajat sã faca plata eºalonata a debitului», a declarat Costel Avram.

Juriºtii Casei Judeþene de Pensii verificã popririle pe pensii

parte a O pensionarilor care au

popriri pe pensie a constatat cã li se reþine lunar o sumã de bani deºi dosarele de „executare” nu erau întocmite corect. Totul a fost descoperit dupã ce ºeful Casei de Pensii Hunedoara a cerut juriºtilor instituþiei sã controleze fiecare dosar în parte.

Mai mulþi pensionari din judeþul Hunedoara au scãpat de reþinerile lunare din pensie, cel puþin pentru o perioadã, dupã ce juriºtii Casei Judeþene de Pensii Hunedoara au analizat fiecare dosar de poprire în parte ºi au descoperit nereguli. Unele dosare erau incomplete sau adresele de reþineri din pensie au fost întocmite greºit. În medie circa 10-15 la sutã din dosarele de popriri pe pensie sunt

fãcute cu greºeli au descoperit juriºtii instituþiei. „Toatã corespondenþa referitoare popririlor am cerut sã treacã prima datã pe la mine ºi eu o direcþionez automat cãtre Biroul Juridic, ca sã dea avizele de legalitate. Unele contracte sunt fãcute aºa pe picior ºi fiind fãcute astfel, omul nici nu a ºtiut ce a semnat. Este vorba de diverse insti-

tuþii financiare, care peste noapte beneficiazã ºi se bucurã de simplitatea oamenilor. Trecând toate pe la noi, unele se filtreazã prin oficiul juridic ºi se întorc înapoi. Aceasta pentru cã nu este întocmitã corect adresa de poprire ori nu sunt întocmite corect contractele. Nu câºtigã doar firmele ci

mai câºtigã ºi oamenii, chiar dacã în unele cazuri este vorba doar de timp”, a declarat pentru Cronica Vãii Jiului, Ilie Toma, directorul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara. Juriºtii instituþiei au de verificat, în medie, cel

puþin 100 de dosare de popriri pe zi, însã rezultatul acestor controale este cã 10-15 la sutã din adresele de reþinere ori contractele încheiate sunt respinse iar pensionarii rãmân cu pensia întreagã. Maximilian GÂNJU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

Incendiu de vegetaþie în Lupeni

ompierii din vestul Vãii Jiului s-au luptã ore în ºir cu un incendiu de vegetaþie uscatã izbucnit într-un masiv din localitatea Lupeni. Maximilian GÂNJU Focul a fost observat duminicã dupã-amiazã, în zona numitã Valea Scocului din Masivul Oboroca, iar pompierii din cadrul Subunitãþii Lupeni împreunã cu lucrãtori silvici ºi voluntari din cadrul Primãriei, au intervenit pentru a-l þine sub control, astfel încât sã nu se extindã ºi în fondul forestier. Ieri, mai mulþi militari din cadrul Detaºamentului

Petroºani au mers în zona afectatã de flãcãri pentru aºi ajuta colegii din Lupeni, iar dupã câteva ore focul a fost stins. „A fost un incendiu de vegetaþie uscatã în gol alpin ºi litierã de pãdure, asta înseamnã frunze uscate în interiorul pãdurii, deci nu ardea pãdurea. Cauzele încã nu au fost stabilite,

iar ieri (n.r. duminicã) au intervenit 12 pompieri ºi astãzi (n.r. luni) 15 pompieri de la noi plus reprezentanþi ai composesoratului ori lucrãtori silvici. Am

Bogãþii naturale excepþionale

ogãþii naturale de valoare excepþionalã. Pe raza judeþului Hunedoara sunt omologate mai multe peºteri. Printre acestea se numãrã ºi Peºtera ªura Mare care este de categorie A, adicã este o peºterã de o valoare excepþionalã care, prin interesul ºtiinþific sau unicitatea resurselor este reprezentativã pentru patrimoniul speologic naþional ºi internaþional. Monika BACIU Peºtera ªura Mare este o arie protejatã de interes naþional situatã pe raza Parcului natural Grãdiºtea MunceluluiCioclovina. Deschiderea peºterii, monumentalã, de aproape 40 m înãlþime ºi 12 m lãþime la bazã, rivalizeazã cu intrãrile din mult mai cunoscutele Cetãþile Ponorului sau Peºtera Huda lui Paparã. Peºtera are o galeria activã, unicã, de 3.143 m lungime,

care este greu de parcurs întrucât zonele uscate alterneazã cu lacuri, cascade ºi baricade de bolovani imenºi care fac înaintarea un calvar. Prima salã în care se pãtrunde, dupã parcurgerea unui traseu acvatic, are tavanul la peste 40 m înalþime. Aici au fost fãcute sãpãturi

reuºit sã lichidãm incendiul ºi vor rãmâne în zonã pentru supraveghere reprezentanþi ai composesoratului”, a declarat maior , comandantul Detaºamentului de Pompieri Petroºani.

arheologice cu rezultate notabile. De aici, galeria devine plinã de imense marmite turbionare pline cu apã, cu pereþii sculptaþi de linguriþe. La circa 2.300 m distanþã de la intrare se pãtrunde în Sala Mare, zona cea mai spectaculoasã a peºterii.

Pereþii ºi tavanul sãlii sunt împodobiþi cu scurgeri parietale, baldachine de forme ºi culori diferite iar podeaua este acoperitã de gururi în cascadã, poate cele mai faimoase din þarã. Dupa Sala Mare peºtera continuã încã circa 800 m, dupã care un sifon adânc opreºte inaintarea. Vizitarea peºterii este recomandatã doar speologilor bine antrenaþi.

Un Sfinx la Peºtera Bolii

oamna ºi imaginaþia unui fin observator al peisajului citadin au scos la ivealã o nou minune. Dan Terteci, directorul Cancelariei Prefectului de Hunedoara a gãsit, la intrarea în Petroºani, un Sfinx. Minunea a fost descoperitã dupã ce vegetaþia a pãrãsit culmea muntelui, în zona Peºtera Bolii, pe versantul strãjuit de vechea cetate de la Bãniþa. „Chiar pare un Sfinx!”, au exclamat oamenii care au vãzut fotografia. De jos, prin obiectivul aparatului de fotografiat, Dan Terteci a surprins un profil aproape identic cu cel al Sfinxului, care vecheazã drumul spre Peºtera Bolii ºi spre Cetatea Bãniþa, care aºteaptã sã fie reabilitatã ca sã poatã primi vizitatorii. Cel mai probabil, roca a fost sãpatã de ploi ºi vânt ºi acum a ieºit la ivealã o nouã minune. Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

Avere de primar

Colecþia de insigne ºi ceasuri a lui Ile a ”sporit” cu 5000 de euro C

Tineri sancþionaþi de jandarmii montani în Straja

ai mulþi tineri care petreceau la o cabanã din staþiunea montanã Straja la sfîrºitul sãptãmânii trecute au fost sancþionaþi de jandarmii montani, dupã ce aceºtia au provocat scandal. Potrivit jandarmilor montani au fost sesizaþi în jurul orei 1.00 chiar de administratorul pensiunii, cãruia tinerii i-au adresat injurii, dupã ce a încercat sã-i calmeze. Jandarmii montani au identificat ºase tineri, cu vârste cuprinse între 18 ºi 20 ani, domiciliaþi în Petroºani ºi Câmpulung Muscel, care, prin zgomotele produse, au tulburat ordinea publicã ºi au adresat de injurii ºi cuvinte jignitoare. Tinerii au fost sancþionaþi contravenþional cu avertismente ºi amenzi în valoare totalã de 700 lei.

nu N iciau cerºetorii scãpat...

Totodatã, jandarmii aflaþi în misiune în zona lãcaºurilor de cult din municipiile Deva, Hunedoara ºi în zona mãnãstirii Prislop au sancþionat contravenþional 11 persoane, pentru cã

au apelat, în mod repetat, la mila publicului. Valoarea totalã a amenzilor contravenþionale aplicate este de 700 lei. Jandarmii recomandã cetãþenilor sã nu încurajeze aceastã activitate antisocialã ºi ilegalã, oferind sume de bani sau alte bunuri persoanelor care apeleazã la mila publicului.

Conform declaraþiei de avere a primarului Gheorghe Ile, acesta deþine ceasuri, insigne ºi monede în valoare de 25 de mii de euro, cu 5000 de euro mai mult faþã de anul trecut. Conform declaraþiei de avere a edilului, completatã în cursul acestui an, acesta

deþine ceasuri, insigne ºi monede în valoare de 25 de mii de euro. Gheorghe Ile a dobândit obiectele preþioase în decursul anilor 1980-2013. Anul trecut, edilul declara cã deþine ceasuri, insigne ºi monede în sumã de 20.000 de euro. Nu acestea sunt singurele bunuri de preþ ale edilului vulcãnean. Acesta mai posedã trei terenuri în suprafaþã de peste 7 hectare ºi douã aparatamente ºi douã case de locuit. Potrivit declaraþiei de avere o parte din

aceste bunuri Ile le-a dobândit prin moºtenire. Ile obþine venituri nu doar din indemnizaþia de primar a cãrei valoare anualã este de 48.237 de lei, ci ºi din închirierea unui apartament. Anual, acesta încaseazã suma de 8000 de lei de pe urma închirierii apartamentului. Totodatã, edilul municipiului Vulcan mai adunã suma de 48.000 de lei pe an din pensie. Monika BACIU

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

Spitalul Judeþean Deva, acreditat pentru transplantul de organe

pitalul Judeþean de Urgenþã Deva, acreditat pentru prelevarea de organe ºi þesuturi. Ministerul Sãnãtãþii a autorizat Spitalul Judeþean de Urgenþã Deva pentru a preleva organe ºi þesuturi umane în vederea transplantului. Monika BACIU

”Vãzând Referatul de aprobare nr. E.N. 10.601 din 23 octombrie 2013 al Direcþiei de asistenþã medicalã ºi politici publice din cadrul Ministerului Sãnãtãþii ºi Adresa Agenþiei Naþionale de Transplant nr. 1.280 din

16 octombrie 2013, înregistratã la Ministerul Sãnãtãþii cu nr. 63.029 din 17 octombrie 2013, având în vedere titlul VI din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sãnãtãþii, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, þinând cont de prevederile Ordonanþei

Guvernului nr. 79/2004 pentru înfiinþarea Agenþiei Naþionale de Transplant, aprobatã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 588/2004, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare. Se acrediteazã unitatea sanitarã Spitalul

Judeþean de Urgenþã Deva, cu sediul în municipiul Deva, judeþul Hunedoara, Str. 22 Decembrie nr. 58, pentru activitatea de prelevare de organe ºi þesuturi”, se aratã în Monitorul Oficial. Acreditarea unitãþii sanitare este valabilã 5 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentului ordin. Valabilitatea acreditãrii înceteazã înainte de termenul prevãzut dacã, drept urmare a inspecþiilor efectuate în condiþiile legii, se constatã cã unitatea sanitarã respectivã nu respectã prevederile legale în vigoare. Orice modifi-

Ar trebui folosite doar când este nevoie

oi lucruri care ar putea sã ne dãuneze grav sãnãtãþii. Chiar dacã suntem din ce în ce mai dependenþi de telefoanele mobile acestea ar trebui folosite cu prudenþã. Monika BACIU

Un studiu suþine cã persoanele care vorbesc în medie 30 de minute pe zi la telefonul mobil au un risc cu 40% mai mare de a dezvolta gliom, o formã de cancer cerebral. În plus, cercetãtorii au raportat ºi alte efecte secundare ale folosirii celularelor, cum ar fi schimbarea timpului de reacþie, somnolenþã sau schimbãri ale activitãþii

cerebrale. Mai grav este cã cei mai expuºi la radiaþiile emise de telefoane sunt copiii, deoarece craniul lor este mult mai subþire decât cel al unui adult, organismul e în formare ºi e foarte sensibil. Sunt sensibile sistemul imunitar, sistemul nervos, sistemul sangvin ºi atunci face foarte foarte rãu aceastã telefonie. Deci copilul ar trebui protejat pânã la 16-17 ani

ºi ar trebui sfãtuiþi de pãrinþi sã folosesca mai puþin aceste telefoane. Chiar dacã mulþi dintre producãtorii de astfel de telefoane mobile susþin cã ele sunt sigure ºi cã nu pot dãuna sãnãtãþii, medicii sunt de altã pãrere ºi îi sfãtuiesc

pe oameni sã le foloseascã doar atât cât este nevoie. Mai mult decât atât pãrinþii sunt sfãtuiþi sã stea mai mult cu ochii pe cei mici care au astfel de telefoane pentru cã ei sunt cei care resimt efectele dãunãtoare mai repede decât adulþii.

care a criteriilor iniþiale de acreditare intervenitã în cadrul unitãþii acreditate se notificã Agenþiei Naþionale de Transplant în vederea reacreditãrii. Direcþiile de specialitate din Ministerul Sãnãtãþii, Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara, Agenþia Naþionalã de Transplant, precum ºi unitatea sanitarã vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. La spitalul Spitalul Judeþean de Urgenþã Hunedoara – Deva a

avut loc în luna aprilie a acestui an, în premierã, o prelevare de organe de la un pacient aflat în moarte cerebralã. Este vorba despre un bãrbat în vârstã de 68 de ani, victimã a unui accident rutier. Ficatul sãu a ajuns, cu un elicopter, la Spitalul Fundeni, din Capitalã, iar rinichii au fost duºi pentru transplant, cu o ambulanþã de ultimã generaþie, la Clinica de Urologie din Cluj Napoca. Intervenþia de la Deva a durat patru ore ºi jumãtate.

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

Ministrul Educaþiei trebuie sã îi rãspundã deputatului Resmeriþã

eputatul Resmeriþã vrea soluþii pentru decontarea navetei elevilor. Dupã ce în urmã cu cîteva luni au existat adevãrate dispute pentru decontarea navetei elevilor, acum deputatul PSD Cristian Resmeriþã din Colegiul de Vest Valea Jiului cauta soluþii pentru decontarea transportului elevilor. Monika BACIU

”În judeþul Hunedoara, dar ºi în toate judeþele din þarã sînt mulþi elevi navetiºti, nevoiþi sã se deplaseze în alte localitãþi pentru a frecventa cursurile la ºcoli ºi licee care nu se afla în localitatea de domiciliu. Este cunoscut faptul cã în prezent exista mari întîrzieri la plata deconturilor privind transportul elevilor navetiºti, astfel ca pãrinþii sînt nevoiþi sã facã eforturi deosebite pentru susþinerea acestor cheltuieli cu deplasarea zilnicã sau periodicã a elevilor, din localitatea de domiciliu în localitatea unde se afla ºcolile, exista astfel pericolul creºterii abandonului ºcolar datorat faptului cã în multe cazuri familiile nu dispun de veniturile necesare suportãrii acestor cheltuieli. Domnule ministru, vã rog sã îmi spuneþi ce mãsuri aveþi în vederte pentru soluþionarea cît mai rapidã a acestei situaþii”, ii precizeazã deputatul Resmeriþã ministrului Educaþiei, Remus Pricopie. Se trezesc dimineaþa devreme ºi, ca sã ajungã sã înveþe, merg kilometrii întregi pe jos sau cu autobuzul ºcolii. Este vorba despre copiii care fac naveta pentu a ajunge la scoalã, iar în judeþul Hunedoara, numãrul

lor este de aproximativ 3.000. Cei mai mulþi dintre ei locuiesc în sate izolate ºi fac un efort pentru a ajunge la ºcoli din localitãþi învecinate. Dacã în unele locuri mai exista încã probleme cu mijloacele de transport spre ºcoalã, elevii hunedoreni navetiºti au ajuns sã-ºi plãteascã din propriul buzunar ºi biletele sau abonamentele pentru a ajunge la cursuri. Acest serviciu trebuie decontat de stat, însã, deºi s-a terminat anul ºcolar, elevii hunedoreni nu au primit banii de transport decît pe douã luni ale lui 2012.

istanþã egalã, preþuri diferite Ministerul Educaþiei a dat publicitãþii o situaþie la nivel naþional a transportului spre ºcoalã al elevilor, aferenta lunii martie. Potrivit acesteia, cea mai micã distanþã pe

kilometri, iar cea mai mare de 50 de kilometri. Pe cea mai micã distanþã preþul abonamentelor variazã, în funcþie de transportator, între 39 ºi 58 de lei. Pe de altã parte, exista diferenþe între tarifele de abonamente emise de cãtre operatorii de transport pentru aceiaºi distanta. În unele cazuri, aceste diferenþe sînt mici, cum este cea care vizeazã distanta de 10 kilometri, unde minimul este de 200 de lei, iar maximul de 202 lei. Însã, dacã ne raportãm la o navetã de 50 kilometri, aici diferenþa este simþitoare, variind între 55 de lei pentru un

abonament lunar ºi 336 de lei. Aceste preþuri, dar ºi sãrãcia în care trãiesc multe familii ai cãror copii fac naveta spre ºcoalã, au fãcut ca unii elevi sã meargã la cursuri, doar dacã pãrinþii au bani sã le plãteascã transportul. Sau doar cînd îºi vor primi decontul pentru abonamente. Potrivit Ministerului Educaþiei,

circa 170.000 de elevi din toatã þara fac naveta spre ºcoalã. Aceºtia nu ºi-au mai primit decontul pentru navetã de jumãtate de an, iar la sfîrºitul lui mai, Ministerul Educaþiei a reuºit sã deblocheze 50 de milioane de lei pentru plata a circa 70 la sutã dintre aceste abonamente.

Reparaþii la vagoane. CEH alocã peste 200 de mii de lei

vor executa si piesele de schimb care se vor inlocui. Termenul de prestare a serviciilor:de reparare este de 30 de zile/vagon, socotite de la data incheierii procesului verbal de constatare de la sediul prestatorului. Se vor repara un numãr de 6 vagoane. Termenul maxim in care se vor repara toate cele 6 vagoane nu va depãºi 9 luni de la data incheierii contractului.

care o parcurg elevii hunedoreni cu mijloacele de transport pentru a ajunge la scoala este de circa 3

ervicii de reparare a vagoanelor de autodescãrcare. Complexul Energetic Hunedoara cautã servicii de reparare a 6 vagoane vagoane autodescarcatoare 22 tone pentru cale ferata îngusta 790mm necesar punctului de lucru EM Lonea. Contractul se va derula pe bazã de comenzi ferme de reparaþii emise de beneficiar pentru fiecare vagon care urmeazã a fi reparat. Monika BACIU În termen de maxim 3 zile lucrãtoare de la emiterea comenzii, prestatorul va ridica ºi transporta vagonul de la sediul beneficiarului la sediul prestatorului, pe baza unui proces verbal de predare primire. Dezasamblarea vagoanelor se va realiza la sediul prestatorului in prezenta unei comisii din partea E.M Lonea ºi C.E.H.-S.A.-Divizia

Minierã in cel mult 7 zile lucrãtoare de la data procesului verbal de predare primire.si

pe baza unui proces verbal de constatare se vor stabili in detaliu toate lucrarile care se

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

Cheltuielile Coloanei Infinitului decontate pe vagoneþi de minã, la Petroºani

aietul-carte editat de Asociaþia Petro C Aqua Petroºani a fost

acordat de premierul liberal de atunci Gheorghe Tãtãrãscu, prin soþia acestuia Aretia Tãtãrãscu, preºedinta Ligii Naþionale a Femeilor Gorjene, cea care susþinut ºi convins autoritãþile sã susþinã amplasarea complexului artistic de la Tg. Jiu – Coloana Infinitului, Masa tãcerii ºi Poarta sãrutului, cheltuieli ºi deconturi ale Coloanei pe vagoneþi de minã, mâna de lucru... de la Petroºani.

lansat cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la inaugurarea Coloanei Infinitului având ca titlu ”Istoria realizãrii Coloanei infinite la Atelierele Centrale Petroºani”. Cartea document cuprinde ”Corespondenþa coloanei” puratatã cu Brâncuºi, cum s-a nãscut ideea, costurile, sprijinul acordat de premierul liberal de atunci Gheorghe Tãtãrãscu, prin soþia acestuia Aretia Tãtãrãscu, preºedinta Ligii Naþionale a Femeilor Gorjene, cea care susþinut ºi convins autoritãþile sã susþinã amplasarea complexului artistic de la Tg. Jiu – Coloana Infinitului, Masa tãcerii ºi Poarta sãrutului, cheltuieli ºi deconturi ale Coloanei pe vagoneþi de minã, la Petroºani. ”Arta ar trebui sã fie numai bucurie!... De aceea, nu existã "artiºti", ci numai oameni care simt nevoia sã lucreze, întru bucurie! Sã cânte, asemenea pãsãrilor!” – Constatin Brâncuºi.

Cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la inaugurarea Coloanei Infinitului, opera marelui artist Costantin Brâncuºi, Asociaþia de Ecologie Petro Aqua Petroºani, a editat o carte de excepþie, cu valoare de document, din seria Caietelor Petro Aqua – ”Istoria realizãrii Coloanei infinite la Atelierele Centrale Petroºani”. Publicaþia cuprinde documente unice puse la dispoziþie de fiinca inginerului ªtefan Georgescu-Gorjan, dupã a cãrui concepþie tehnicã a fost executatã opera marelui Bâncuºi. ”Corespondenþa coloanei” puratatã cu Brâncuºi, cum s-a nãscut ideea, costurile, sprijinul

Caietul-carte cuprinde chetuielile necesare construirii Coloanei în Atelierele Centrale petroºani ºi lista completã a persoanelor care au lucrat la realizarea operei lui Brâncuºi. Din aceste documente reiese cã Brâncuºi nu a primit nici un leu pentru opera monumentalã. ”La intervenþia primului ministru Gheorghe Tãtãrãscu, directorul general al Societãþii Petroºani, inginerul Ioan Bujoiu, a pus la dispoziþia constructorilor Coloanei întreaga capacitate tehnicã a Atelierelor Centrale ºi tot personalul necesar realizãrii acestei lucrãri. În plus, toate cheltuielile directe ºi indirecte (proiectare, manoperã, materiale, transport, montare la Tg. Jiu, regie etc.) în sumã de circa 2.500.000 lei, au fost suportate de Societatea Petroºani, decontându-se întreaga sumã cãtre Atelierele Centrale pe ”vagoneþi de minã”. Cheltuielile finale,

la terminarea Ansamblului Monumental de la Tg. Jiu au însumat 10.082.000 lei în urmãtoarea structurã: Cheltuieli pentru amenajarea Cãii Eroilor – 5.000.000 lei Cheltuieli pentru exproprieri, bisericã, poartã ºi metalizare Coloanã – 2.436.000 lei Costul Coloanei ºi montajului – 2.500.000 lei Masa Tãcerii – 25.000 lei Scaunele – 60.000 lei Împrejmuire – 60.000 lei” , se menþioneazã în Caietul document al Asociaþiei Petro Aqua Petroºani. Existã ºi o întreagã istorie a ”pãþaniilor” prin care a trecut Coloana infinitului în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial. Trupele germane îl considerau un simbol primejdios, datoritã strãlucirii aurii pe atunci neatenuatã, care putea fi reper de atacuri cu bombã, drept pentru care Coloana a fost acoperitã cu o vopsea matã.

Ulterior, ruºii i-au dat o utilitate militarã construind la picioarele ei o parcare pentru tancuri, monumentul fiind un indicator de

orientare. Dupã rãzboi a fost supusã distrugerii cu gând de valorificare a mestalului. Dar Coloana a rezistat...

La inaugurarea ºi sfinþirea întregului ansamblu monumental – 27 octombrie 1938 – Constantin Brâncuºi nu a putut fi prezent ºi nici inginerul ªtefan Georgescu-Gorjan, prieten al marelui artist Brâncuºi. Despre coloana, cu denumirea originalã de ”Coloana recunoºtinþei fãrã sfârºit”, dedicatã soldaþilor români din Primul Rãzboi Mondial, cãzuþi în 1916, în luptele de pe malul Jiului, ºi amplasatã pe terenul viran de atunci, numit ”Târgul Fânului”, criticul William Tucker spunea: ”Singura sclupturã a timpurilor moderne care poate fi comparatã cu marile monumente ale Egiptului, Greciei sau Renaºterii”.

fost de gãsit în ”gura” Peºterii Bolii, când aceeaºi Asociaþie a marcat momentul Brâncuºi prin spectacolul ”Sãrmani lampagii”, susþinut de Generaþia folk, un grup de tineri numiþi ºi ”Flacãra de veghe” lãsatã de maestrul Adrian Pãunescu prin interpreta Mãdãlina Amon, care þine flacãra aprinsã... De precizat cã decorul ºi felinarele care au strãjuit scena au fost construite, ”cu mâna lor”, de membrii Petro Aqua Petroºani. Ileana FIRÞULESCU

Caietul cu nr.10 al Asociaþiei Petro Aqua, dedicat construirii la Petroºani a Coloanei Infinitului, a

La pas prin Retezat

Frumuseþile naturii, studiate de un profesor din Odorheiul Secuiesc

venit tocmai din Odorheiul Secuiesc pentru a studia munþii din Valea Jiului. Un profesor din Odorheiul Secuiesc a

bãtut la pas toate cãrãrile din munþii Retezat pentru a le studia frumuseþea, iar toatã cercetarea sa a ajuns în douã cãrþi. Szekely Arpad a editat douã cãrþi despre frumuseþile munþilor

Retezat în limba maghiarã. ”În cele douã cãrþi vorbesc despre Munþii Retezat prin care se referã mai ales la geomorfologie, la geologie, la lacurile glaciare, la diferitele

tipuri de relief cum ar fi cel glaciar, carstic. Volumul al doilea se referã la traseele turistice, la cele ciobãneºti. Sunt descrise toate traseele care existã în acest moment în Munþii Retezat ºi cele date în funcþiune toamna trecutã. Asta este noutatea faþã de primul volum ºi faþã de cele care au mai apãrut. Din pãcate au apãrut în limba maghiarã dar sperãm sã aparã ºi în limba romanã”, a declarat Szekely Arpad. Întrebat de ce a ales munþii Retezat,

rãspunsul a venit foarte uºor. ”Îmi place cel mai mult din munþii noºtri, poate pentru relieful glaciar, pentru cã aici sunt cele mai multe lacuri glaciare din þarã”, a mai spus profesorul. Cercetarea sa nu se va opri doar la munþii Retezat. Parângului îi vor fi dedicate alte volume care vor apãrea anul viitor. ”Acum lucrez la Munþii Parâng. Tocmai ieri am fost pe un traseu, am cutreierat ºi Munþii Parâng, am fãcut ºi

toate traseele turistice. La anul va apãrea cartea dar în limba maghiarã deocamdatã”, a mai spus sursa citatã. Deocamdatã cãrþile sunt disponibile doar în versiunea maghiarã, însã autorul promite cã va veni ºi cu traducerile în limba românã. Cãrþile profesorului cuprind numeroase date despre Munþii Retezat, toate fiind de actualitate, mai ales în condiþiile în care acesta ºi-a finalizat cercetarea în luna martie a acestui an. Monika BACIU

Actualitate 9

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

Cheltuielile Coloanei Infinitului decontate pe vagoneþi de minã, la Petroºani

aietul-carte editat de Asociaþia Petro C Aqua Petroºani a fost

Ulterior, ruºii i-au dat o utilitate militarã construind la picioarele ei o parcare pentru tancuri, monumentul fiind un indicator de

orientare. Dupã rãzboi a fost supusã distrugerii cu gând de valorificare a mestalului. Dar Coloana a rezistat...

Caietul cu nr.10 al Asociaþiei Petro Aqua, dedicat construirii la Petroºani a Coloanei Infinitului, a

La pas prin Retezat

Frumuseþile naturii, studiate de un profesor din Odorheiul Secuiesc

venit tocmai din Odorheiul Secuiesc pentru a studia munþii din Valea Jiului. Un profesor din Odorheiul Secuiesc a

Retezat în limba maghiarã. ”În cele douã cãrþi vorbesc despre Munþii Retezat prin care se referã mai ales la geomorfologie, la geologie, la lacurile glaciare, la diferitele

Actualitate 9

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

Studenþiada aduce sãrbãtoarea la Petroºani

irector pentru o zi, petreceri, expoziþii, dezbateri despre viaþa de student ºi concursuri sportive sunt doar câteva dintre obiectivele propuse la „Studenþiada” de la Petroºani. Campusul Universitãþii este în sãrbãtoare, iar studenþii au aflat cã din aceastã sãptãmânã sunt în centrul atenþiei. Diana MITRACHE Mai exact, petrecerea a început în toate campusurile universitare din þarã, dar cei din Petroºani sunt primii chemaþi sã ia parte la evenimente. „Luni a fost deschiderea oficialã, iar de marþi încep activitãþile. Sunt în toate domeniile vieþii culturale ºi sportive ºi sã-i antreneze pe studenþi în viaþa de zi cu zi a comunitãþii”, spun

organizatorii de la Petroºani. În campusul de la Petroºani, de azi studenþii sunt aºteptaþi la expoziþii de carte, de picturã ºi fotografie, la dezbateri pe teme ce privesc viaþa de student în cãmin, dar ºi la film. Miercuri, un boboc din anul I va deveni director pentru o zi ºi îi va lua locul lui Dacian Ciodaru, iniþiatorul proiectului. Astfel, acesta va ajunge director general administrativ al campusului de la Petroºani, iar directorul ºi prorectorul

vor merge la cursuri în locul lui, vor mânca la cantinã ºi vor dormi în cãminul studenþesc. Asta în timp ce colegii sãi stu-

denþi se vor antrena în jocurile copilãriei (ºotron, v-aþi ascunselea, raþele ºi vânãtorii, þarã þarã vrem ostaºi, vor sãri coarda ºi vor face avioane din ziare). Joi e ziua de picnic

Curãþenia, aproape de final

ucrãrile de curãþenie efectuate de cãtre reprezentanþii primãriei în Cimitirul Central din Petroºani au intrat pe ultima sutã de metri. Pânã în prezent, câteva zeci de tone de resturi vegetale, în special, au luat drumul groapii de gunoi a localitãþii. Mircea NISTOR „Mai avem un pic de lucru ºi vom încheia lucrãrile de curãþenie a cimitirului pe care îl avem în administrare. Pânã acum am transportat

la groapa de gunoi nu mai puþin de 10 maºini cu resturi vegetale. Mai avem de toaletat copacii din zonã dar pe 1 noiembrie vor fi încheiate toate lucrãrile”, a precizat Daniel Viºan,

director executiv Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat din cadrul Primãriei municipiului Petroºani. Pe de altã parte, în acest an, reprezen-

ºi la final va fi Lan Party, cu Counter Strike, Fifa, Need for speed ºi altele. De vineri încep campionatele sportive ºi de aici nu lipsesc orelede zumba ºi kangoo jump. Organizatorii spun cã sâmbãta viitoare vor ecologiza cu studenþii campusul Universitãþii din Petroºani ºi vor iniþia un concurs de adunat frunze uscate, în timp ce duminicã, împãrþiþi pe cãmine, studenþii vor juca fotbal cu „nãbãdãi”, vor parcurge trasee cu obstacole, iar seara vor depãna poveºti la focde tabãrã. Nu va lipsi nici Puya, care va þine un concert în data de 6 noiembrie. tanþii primãriei au ca intenþie restricþionarea accesului cerºetorilor în cimitir. Prin urmare, cei care vor asigura ordinea ºi paza vor fi angajaþii Poliþiei Locale. În toate localitãþile din Valea Jiului, în data de 1 noiembrie, este celebratã Ziua morþilor.

O sãptãmânã, 30 de cereri

a încheierea primei sãptãmâni de când a demarat înscrierea în vederea obþinerii ajutorului pentru încãlzire, în Petroºani, au fost înregistrate doar 30 de dosare. Numãrul mic se datoreazã faptului cã oamenii nu ºtiu ce acte trebuie depuse aºa cã vin cu dosarele incomplete. Mircea NISTOR „Cei mai mulþi dintre cei care ar urma sã beneficieze de aceste ajutoare vin cu dosarele incomplete aºa cã sunt nevoiþi sã revinã dupã ce ºi-au adunat toate actele necesare. De la biroul agricol, de la cel financiar, de la termoficare sau Enel, ºamd. Abia când au dosarele complete le înregistrãm ºi cererile”, a precizat Cristina Mraz, director executiv Serviciul Public Local de Asistenþã Socialã

Petroºani. Cererile pentru încãlzirea cu gaze naturale, lemn, cãrbune, combustibili petrolieri,

energie termicã sau electricã pot fi depuse pânã, inclusiv, luna martie. Dacã anul trecut, de subvenþia pentru încãlzire au beneficiat 650 de persoane, în acest an numãrul beneficiarilor este estimat la aproape 1.000.

Restricþii apã! S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru marþi 29 octombrie 2013, în oraºul Petroºani între orele 9:00 - 16:00. Zona afectatã: Str. Constructorul, 1 Mai, Maleia, Poienilor, Uzinei, Mãgurii, Cãprioarei, Tãbãcari, Gen. V. Milea bl. 28, 29, 31. Motivul restricþiei: reparare

vanã golitor zona tãbãcari ºi refacere branºament gater pe str. Maleia. Mulþumim pentru înþelegere Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroºani

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

De pe ce poziþii financiare se poartã lupta

Hãu instituþional cãscat între BCCO ºi DIICOT eþinerea ºi ulterior arestarea comisR arului ºef Traian Berbeceanu, ºeful Biroului de Combatere a Criminalitãþii Organizate, pare sã fie începutul unui rãzboi instituþional, între BCCO ºi DIICOT. Douã instituþii care pânã acum au pãrut sã conlucreze fãrã probleme în lupta împotriva crimei organizate sunt dintr-o datã total anatgonice, cel puþin la nivel teritorial. Asta dupã ce disensiunile dintre Berbeceanu ºi procurorul Ioan Mureºan, ºeful DIICOT ST Alba Iulia, au început sã iasã la ivealã. Cel puþin formal, BCCO ºi DIICOT luptã pentru aceeaºi cauzã, dar trag oare în realitate la aceeaºi cãruþã ºi în aceeaºi direcþie? Sunt multe întrebãri care, deocamdatã doar, nu au rãspuns, însã cert este cã între ºeful BCCO Alba, Traian Berbeceanu, ºi ºeful DIICOT, Ioan Mureºan, s-a cãscat între timp o prãpastie. Într-o înregistrare audio apãrutã dupã reþinerea ºefului BCCO, Berbeceanu îl acuzã pe procurorul ºef Ioan Mureºan cã a dispus montarea unor microfoane în biroul comisarului. Iar acuzele la adresa lui Mureºan nu sunt singulare ºi, de fapt, nici mãcar foarte noi. ªi în scrisoarea fãcutã publicã imediat dupã reþinerea lui Traian Berbeceanu ºi atribuitã acestuia se vorbeºte exact despre campania de denigrare dusã de ºeful DIICOT împotriva ºefului BCCO, cel care îl acuzã acum de sprijinirea unei grupã ri infracþionale specializatã în evaziune fiscalã cu produse petroliere ºi de o serie de alte ilegalitãþi. „Procurorul ºef Mureºan Ioan a început o campanie puternicã de denigrare a mea ºi a colegilor care-i considera apropiaþi mie.

de cãtre procurorii de aici”, a spus Titus Gabriel Biriescu, citat de “Lumea Justiþiei” .

luptã … financiarã inegalã!

În toate aceste acþiuni a fost mereu sprijinit ºi consiliat de colegul sãu de birou, procurorul Cean Sergiu ºi de subcomisarul Muntean Alin (…) Mureºan ºi Muntean au continuat acþiunile denigratoare ºi am aflat de la avocaþii din Deva, cã de foarte multe ori îl scoteau pe Cupeþiu (n.r. judecat pentru infracþiuni de crimã organizatã) din arest ºi incercau sã-l determine sã declare mincinos cã se aflã în legãturã cu mine ºi cã i-am furnizat informaþii. Permanent spuneau cã sã nu-ºi facã probleme, cã “zilele mele sunt numãrate” ºi cã Munteanu o sã preia

comanda Brigãzii”, susþine comisarul ºef Berbeceanu. Iar ideea este susþinutã ºi de omul de afaceri Gabriel Biriescu, de asemenea reþinut în acest dosar,, care susþine cã în timpul audierilor a fost forþat de procurori sã dea declaraþii împotriva comisarului ºef Traian Berbeceanu. “Tot dosarul a plecat de la un proces verbal fãcut de Finanþe în 2011. Cine îl vede, ºi domnii comisari când l-au vãzut au spus. De acolo a plecat totul. Sperãm la Inalta Curte sã avem ºanse. Foarte urât. Am fost presaþi sã dam declaraþii împotriva lui Berbeceanu, dacã vrem sã ieºim aici. Am fost presaþi

Lupta instituþionalã pare, însã, ilegalã, ºi dacã ne referim strict la partea financiarã. Traian Berbeceanu este susþinut puternic de oameni care l-au cunoscut ºi de colegii lui. Iar poliþiºtii care au lucrat cu comisarul Berbeceanu pot depune mãrturie cã acesta a plãtit din banii lui cazarea la pensiunea de aparþine soþilor Biriescu atunci când au avut o operaþiune de monitorizare a unei reþele de trafic de persoane. De altfel nu este un secret pentru nimeni cã o mulþime de poliþiºti scot bani din propriul buzunar în misiuni ºi cã diurna lor este de 13 lei pe zi faþã de cea de peste 100 lei pe zi a unui procuror DIICOT sau DNA, dupã cum noteazã tot “Lumea Justiþiei”. Douã instituþii la fel de utile, care ar trebui

sã conlucreze, dar pentru care statul practicã douã mãsuri diferite: o oca micã ºi una mare, ambele legale! ªi ar mai fi interesant de observat un aspect: de pe ce poziþii financiare se duce lupta între Berbeceanu ºi Mureºan. Dacã averea lui Traian Berbecanu a fãcut înconjurul presei româneºti, dupã arestarea lui, a procurorului ºef Ioan Mureºan nu s-a vehiculat. Pornind de la salarii, cu menþiunea cã ultima declaraþie de avere a lui Mureºan actualizatã pe site-ul CSM este din 2012, putem arãta cã Berbeceanu a realizat un venit anul de aproximativ 65.000 de lei din salariul de la IGPR, în timp ce venitul procurorului Mureºan este de 97.665 lei ºi asta fããr sã fi fost procuror ºef pe tot timpul anului raportat. La capitolul terenuri, Berbeceanu este întrecut net. Nu are niciunul, în timp ce Ioan Mureºan

deþine împreunã cu familia nu mai puþin de 9 terenuri de diverse ranguri! Traian Berbeceanu are un apartament la Deva, în suprafaþã de 78 de metri pãtraþi, cumpãrat în 2001, Ioan Mureºan are trei case, un apartament ºi o casã de vacanþã, cumpãrate, construite ori moºtenite de familia lui. La maºini raportul nu este egal: familia ºefului BBCO are douã autoturisme ºi o remorcã auto, la fel ca ºi familia procurorului ºef DIICOT, doar mãrcile diferã. În declaraþia de avere, Berbeceanu mai menþioneazã un credit de 35.000 de euro contractat în anul 2010 ºi scadent în 2035. În schimb, Ioan Mureºan noteazã un credit de 250.000 de euro scadent în 2038 ºi douã ipoteci, dar mai obþine venituri ºi din închirierea unui spaþiu. Lupta instituþionalã este abia la început ºi, indiferent de deznodãmântul „cazului Berbecanu” multe dedesubturi vor ieºi la luminã. Car men COSMAN

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANI OFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

De la mâncare de porci pânã la obiecte decorative în trend, bostanii se vând în aceste zile în Valea Jiului

e câteva zile, în pieþele din Valea Jiului au început sã aparã tot mai mulþi comercianþi care aduc la vânzare bostani de toate felurile ºi mãrimile, pentru a fi ciopliþi. Deocamdatã, spun vânzãtorii, nu le merge foarte bine, dar odatã ce se apropie Halloween-ul, celebra sãrbãtoare americanã, au încredere cã bostanii lor vor avea trecere. Luiza ANDRONACHE

“Eu vã spun sincer, vin de la þarã, din zona Gorj ºi pânã acum câþiva ani nu ºtiam de sãrbãtoarea asta. Dar acum, m-am dat ºi eu dupã timpurile astea ºi am început sã vând bostanii mai ales în perioada asta. Vãd cã prind ºi sper sã vând cât mai mulþi”, ne-a declarat un comerciant din Piaþa de la Vulcan. Preþurile variazã în funcþie de tipul bostanului ºi mãrime. Chiar daca nu cunosc neaparat semnificatia sarbatorii, oamenii cumpara dovlecii din piete uneori cu preturi mai mari decat dadeau in vara pe lubenite, iar in tot acest timp, la tara, cei mai mulþi oamenii de rand nici nu stiu ca

hrana pe care o dau la porci valoreaza o avere. Fie ca sunt buni de pus in placinta, fie ca-i pot manca doar porcii, bostanii costa zilele acestea cam 3 lei/kg, iar vanzatorii care s-au adaptat cerinþelor, sunt incantati de castiguri.

alloween, sãrbãtoare adoptatã ºi de români Halloween-ul este o sãrbãtoare de origine celticã, preluatã astãzi de multe popoare din lumea occidentalã, ea rãspândindu-se în secolul al XIX-lea prin intermediul imigranþilor irlandezi din Statele Unite ale Americii. Ea este sãrbãtoritã în noaptea de

31 octombrie, deºi în unele þãri data sãrbãtorii variazã. Numele provine din limba englezã, de la expresia All Hallows' Even, numele sãrbãtorii creºtine a tuturor sfinþilor, sãrbãtoare cu care Halloweenul a devenit asociat în

þãrile unde predominã creºtinismul occidental — catolic ºi protestant, deoarece în aceste culte creºtine, ziua tuturor sfinþilor este sãrbãtoritã pe 1 noiembrie. Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat, care reprezintã Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei sãrbãtori, copiii se

mascheazã în vrãjitori, mumii sau alte personaje ºi colindã pe la case întrebând „Trick or Treat?” (Pãcãlealã sau dulciuri?), ca o ameninþare cã dacã nu

li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsã. În alte þãri, Halloween este serbat prin parade ºi carnavaluri.

Rufele nu se mai spalã în familie n ultimii doi ani, serviciile de spãlãtorie ºi curãþãtorie, au început sã meargã bine, chiar ºi în vremuri Îde crizã. În schimbul unei sume relativ mici de bani ºi dupã maxim douã zile, poþi sã iei de la curãþãtorie, orice haina spãlatã, cãlcatã ºi frumos înfoliatã pe un umeraº. Luiza ANDRONACHE Dacã acum câþiva ani, oamenii din Valea Jiului, cel puþin, vedeau doar prin filme scene în care hainele erau duse la spãlãtorie, acum, la nivelul judeþului Hunedoara, cel puþin, acest lucru a devenit o obiºnuinþã. Se apeleazã la aceste firme specializate, pentru cã în primul rând este mai comod. “Hainele, de spãlat, le spãl acasã pentru cã nu este mare lucru, odatã le pun în maºinã ºi le scot la întins, dar la lucrurile mai mari, cum ar fi perdelele, sunt foarte mulþumitã de cum ies. Eu sunt în vârstã, am perdele de Paºcani ºi mi-e greu sã le mai spãl ºi calc acasã, aºa cã le aduc aici ºi este foarte bine”, a declarat o doamnã. De la cãmãºi la rochii de searã, la lenjerie, pilote sau

haine de iarnã, toate ajung în spãlãtoriile din tot judeþul, iar preþurile în general sunt foarte bune. Curãþarea unui costum costã 25 de lei, iar o cãmaºã spãlatã scoate din buzunarul clientului 5 lei, iar pentru o lenjerie de pat costã 15 lei spãlatul ºi 12 lei cãl-

administrator firmã de profil Totodatã, ºi hotelurile sau restaurantele au început sã apeleze la acest tip de serviciu. “Hotelurile, pensiunile sau restaurantele au început sã punã mare preþ pe calitate ºi ne aduc lenjerii de pat, prosoape, feþe de

catul. “Clienþii aduc haine la noi, cãmãºi, în special, pentru cã noi avem utilaje, iar calitatea este mult mai bunã ºi iese mult mai ok decât ceea ce încercãm noi acasã sã facem”, a declarat Eugenia Bogdan,

masã”, a mai afirmat acelaºi administriator. ªi, un real succes în ultimii ani îl înregistreazã ºi spãlãtoriile de maºini care oferã si servicii de spãlat ºi curãþat covoare. Fie varã, fie iarnã, clienþi sunt tot timpul.

“Avem destul de mulþi clienþi pe zi, cam 5, 6, ceea ce este bine”, a spus angajatul unei spãlãtorii din Petroºani. Pentru ca un covor sã fie lunã conteazã atât presiunea apei cât ºi detergentul special, acelaºi care se foloseºte ºi la tapiþeria de maºini. Totuºi pe lângã modernii care aleg sã-ºi ducã hainele sau covoarele la spãlãtoriile de profil, în Valea Jiului sunt însã ºi mulþi alþi oameni care considerã cã orice lucru este bine fãcut doar de mâna lor. Un petroºenean, considerã spre exemplu cã orice covor trebuie bãtut bine înainte de a fi spãlat, ca sã iasã tot praful, altfel, crede el, carpeta nu s-a curãþat bine. Cu toate acestea, în ultimii doi ani, astfel de firme specializate au început sã aparã tot mai des în judeþul Hunedoara. ªi cum se apropie sãrbãtorile de iarnã ºi implicit ºi curãþenia generalã, acestea nu vor duce lipsã de clienþi.

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

Ziua Morþilor, obicei catolic, preluat în Valea Jiului Z iua Morþilor, un obicei preluat de comunitatea cândva stãpânitã de austro-ungari, a atras ºi ortodoxia. Nu e greºit, iar preoþii vorbesc despre acest obicei ca despre unul ce are rãdãcini strrãvechi ºi care existã ºi în ortodoxie, cam în aceeaºi perioadã. În plus, în acest an,în cele douã calendare, sãrbãtoarea morþilor se celebreazã la doar o zi distanþã.

În Valea Jiului, 1 noimebrie e ziua pomenirii morþilor, iar credincioºii, indiferent de religie, merg în

cimitire. E un obicei preluat de la catolici, spun preoþii ortodocºi, care dau vina pe stãpânirea austroungarã, dar nu e greºit sã mergem acum în cimitir. Gabriel Bulf, preot ordodox, ce slujeºte la Petroºani, spune cã ortodoxia s-a aplecat în aceste locuri spre obiceiul preluat de la catolici, dar menþioneazã cã existã mai multe date dedicate celor trecuþi în nefiinþã. „În biserica creºtin-ortodoxã avem

zile speciale de pomenire a morþilor. Ar fi sâmbãta dinaintea Înfricoºãtoarei Judecãþi, adicã înainte de Postul Paºtelui. Apoi avem sâmbãta dinaintea Pogorârii Sfântului Duh, adicã a Rusaliilor, apoi în noiembrie avem sâmbãta dintre Praznicul Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de Mir ºi a Sfinþilor Arhangheli Mihail ºi Gavril. Depinde de zona din þarã, dar ea se sârbãtoreºte fie între cele

Florile de toamnã dau culoare pieþelor din Valea Jiului umpãrãtorii din C Petroºani care au drum zilele acestea prin Piaþa Centralã au ocazia sã admire numeroase soiuri de crizanteme, de toate formele ºi culorile. Acestea rãspândesc peste tot parfumul lor amãrui, "ademenindu-i" pe clienþi sã le

cumpere ºi sã le ducã acasã. Pe lângã fructe, legume ºi brânzeturi, comercianþii din toate pieþele din Vale, de altfel, oferã celor interesaþi o gamã variatã de flori, de la crini imperiali ºi trandafiri pânã la florile specifice toamnei crizanteme. Acestea se gãsesc într-o varietate infinitã de forme, mãrimi ºi culori, astfel cã

oamenii au de unde alege atunci când vor sã cumpere un ghiveci de crizanteme. Preþurile variazã în funcþie de mãrimea ghiveciului, putând fi achiziþionate cu 5, 8, 10 ºi chiar 20 de lei. Comercianþii spun cã numãrul celor care cumpãrã flori este deocamdatã destul de mic, dar vânzãrile vor merge mult mai bine de Ziua Morþilor. "Florile provin de la serã ºi sunt foarte frumoase, dar nu prea avem clienþi. Preþurile sunt destul de mici, dar cu toate acestea oamenii nu prea le cumpãrã încã. De Ziua Morþilor o sã fie mai mulþi clienþi, toatã lumea duce flori în cimitir", ne-a spus una dintre comerciantele din Piaþa de la Vulcan. În marile magazine au apãrut deja lumânãri ºi candele pentru Ziua Morþilor, marcatã an de an în data de 1 noiembrie. Luiza ANDRONACHE

douã sâmbete dintre cele douã sãrbãtori, fie în sâmbãta dinaintea Sfinþilor Mihail ºi Gavril. Anul acesta, de pildã, avem Pomenirea Morþilor pe data de 2 noiembrie, la o zi dupã ce Biserica Romanocatolicã prãznuieºte Ziua Morþilor”, a explicat Gabriel Bulf, preot ortodox. La 1 noiembrie, nu este cimitir în Valea Jiului sã nu fie animat de oamenii care vin sã dea depomanã, sã aprindã o lumânare ºi sã se roage pentru sufletele celor dragi care nu mai sunt printre noi. Totuºi, preoþii ne sfãtuiesc încã de pe acum sã nu transformãm sãrbãtoarea în petrecere la morminte. „Rugãmintea noastrã ar fi ca aceste rugãciuni, aceste întâlniri în Cimitir, care înseamnã Dormitor, acolo unde îºi duc somnul cei dragi ai noºtri, sã nu le transformãm în locuri de beþie, de fumat, de tot ceea ce înseamnã luarea

numelui Domnului în deºert. Eu cred cã acolo nu mai e pomenirea morþilor, ci o destrãbãlare, care va face rãu ºi celor care sunt în Împãrãþia Cereascã a lui Dumnezeu, care pot suferi din punct de vedre sufletesc, din cauza comportamentului celor din cimitir”, a mai adãugat pãrintele Gabriel Bulf. Pânã la Ziua Morþilor, cimitirele se primenesc, iar locurile de veci vor ajunge, la finele acestei sãptãmâni, locuri de pelerinaj. Diana MITRACHE

14 Program & Horoscop

10:00 Duminica în familie (r) 11:00 Duminica în familie (r) 12:00 Cãlãtor pe viaþã 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Beneficiar România 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Interes general 19:45 Sport 20:00 Telejurnal

10:30 Cireaºa de pe tort (r) 11:30 Teleshopping 12:00 La volan 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:30 Iubiri secrete 20:30 Copiii spun lucruri trãsnite

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Mireasã pentru fiul meu 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Crimã cu ecou (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 De pazã de Crãciun Un câine pus pe treabã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Masterchef - Proba celebritãþii 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead

21 martie *** 20 aprilie Un membru al familiei nu îºi respectã o promisiune în legãturã cu o sumã de bani. Nu vã grãbiþi sã îi faceþi reproºuri! S-ar putea sã aibã motive obiective. Astãzi ar fi bine sã daþi dovadã de mai multã flexibilitate în relaþiile cu prietenii ºi familia.

10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r) 14:30 Triumful dragostei 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de povestiri 0:00 Îngeri

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European 14:30 UCL Magazin 15:00 Fotbal Club 16:00 Fotbal: Ripensia Timiºoara - Pandurii Târgu Jiu 16:45 Fotbal Club 17:00 Fotbal: Ripensia Timiºoara - Pandurii Târgu Jiu 17:45 Fotbal Club 18:30 Fotbal: Vaslui Botoºani 19:15 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Pe plan profesional, eforturile susþinute din perioada precedentã încep sã dea roade. Din cauza atmosferei tensionate, relaþiile cu cei din jur pot avea de sferit. Amânaþi întâlnirile cu prietenii ºi evitaþi deplasãrile cu autoturismul, pentru cã riscaþi sã fiþi implicat în accidente.

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

Partenerul de viaþã vã face reproºuri neîntemeiate. Pãstraþivã calmul ºi evitaþi o confruntare. Ar fi bine sã acordaþi mai multã atenþie familiei ºi, în special, partenerului de viaþã. Temperaþivã nervozitatea în discuþiile cu o persoanã mai în vârstã. 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Destinul regelui 13:15 Grupul Vouã (r) 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:45 Copii contra pãrinþi (r) 17:15 Visul Regelui (r) 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui

23 iulie *** 22 august

S-ar putea sã fiþi implicat într-un scandal la locul de muncã din cauza bârfelor unei femei mai în vârstã. Nu rãspundeþi la provocãri! În scurt timp, situaþia se va lãmuri ºi totul va reveni la normal. Dupã-amiazã primiþi o sumã de bani neaºteptatã.

23 august *** 22 septembrie

Astãzi ar fi bine sã evitaþi deplasãrile cu autoturismul. Existã pericolul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie din vina dumneavoastrã. Dacã totuºi sunteþi nevoit sã conduceþi, fiþi cât mai atent, nu vã grãbiþi ºi verificaþi starea tehnicã a maºinii.

Aveþi de rezolvat multe probleme la locul de muncã, dar colegii nu se grãbesc sã vã ajute. Dacã nu vã stãpâniþi nervozitatea, riscaþi sã faceþi afirmaþii pe care le veþi regreta. Dupã-amiazã este posibil sã primiþi o veste neplãcutã.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Deveniþi impulsiv din cauza unor neînþelegeri cu ºeful direct. Fiþi prudent în afirmaþii! Stãpâniþi-vã nervozitatea în discuþiile cu partenerul de viaþã, altfel riscaþi sã tensionaþi atmosfera din familie.

În cursul dimineþii primiþi vestea pe care o aºteptaþi de mult timp, în legãturã cu plecarea într-o cãlãtorie în interes personal. Partenerul de viaþã vã reproºeazã pentru o deplasare.

23 noiembrie *** 20 decembrie Sunteþi cam irascibil, din cauza stresului ºi a oboselii acumulate. Evitaþi discuþiile în contradictoriu! Sunteþi predispus la unele probleme de sãnãtate ºi chiar la accidente. Evitaþi cãlãtoriile lungi.

21 ianuarie *** 20 februarie

Din cauza unor evenimente neprevãzute, nu vã puteþi respecta programul stabilit. Nu vã puneþi mari speranþe într-o afacere demaratã recent. S-ar putea sã fiþi dezamãgit. Amânaþi deciziile importante.

21 decembrie *** 20 ianuarie În cursul dimineþii, colaborarea cu un partener de afaceri vã dã dureri de cap. Totul porneºte de la bani: se pare cã nu vã înþelegeþi în legãturã cu o investiþie.

21 februarie *** 20 martie Începeþi o activitate care vã poate aduce avantaje materiale, cu condiþia sã vã temperaþi spiritul critic. Este recomandabil sã fiþi conciliant în discuþiile cu colegii de serviciu.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

ªeful I.S.U. Hunedoara - recompensat pentru rezultate deosebite

nfiinþarea Gãrzii de Intervenþie Lupeni, subordonatã Detaºamentului de Pompieri Petroºani, i-a adus ºefului ISU Hunedoara recunoaºterea IGSU. Maximilian GÂNJU

Locotenent colonelul Viorel Demean, ºeful Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara” al judeþului Hunedoara, a primit o plachetã onorificã din partea Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã. Viorel Demean a fost recompensat pen-

tru rezultate deosebite în executarea sarcinilor încredinþate privind înfiinþarea Gãrzii de Intervenþie Lupeni din cadrul Detaºamentului Petroºani. „Acordarea plachetei este o recunoaºtere a muncii asidue, din ultimul timp, pentru ducerea la îndeplinire a misiunilor ºi pentru înfiinþarea subunitãþii de intervenþie a pompierilor din Lupeni

dar constituie ºi obligaþia de a continua îndeplinirea atribuþiilor profesionale cu aceeaºi determinare”, a spus ºeful ISU Hunedoara. Totodatã, pentru înfi-

inþarea postului de pompieri din vestul Vãii Jiului, Inspectorul ºef al Inspectoratului General pentru Situaþii de Urgenþã, col.dr. Ion Burlui, a mai transmis felicitãri prefectului judeþului Hunedoara, Sorin Adrian Vasilescu ºi primarului municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã pentru implicarea în operaþionalizarea subunitãþii de intervenþie din Lupeni. De la deschidere ºi pânã în prezent, pompierii din Lupeni au avut circa zece misiuni de stingere a incendiilor ori alte intervenþii, majoritatea în zona Lupeni ºi în zona arondatã din municipiul Vulcan.

29 octombrie - Ziua Mondialã a Psoriazisului

iua mondialã a psoriazisului, 29 octombrie, readuce an de an în atenþie statisticile Societãþii Române de Dermatologie legate de aceastã afecþiune, care aratã cã în þara noastrã peste 400.000 de români au aceastã boalã, apreciindu-se cã încã pe-atât sunt nediagnosticaþi. Asociaþia Pacienþilor cu Afecþiuni Autoimune (APAA) ºi Societatea Românã de Dermatologie (SRD) organizeazã cu prilejul Zilei Internaþionale a

VÂNZÃRI Vând teren intravilan, zona Valea Ungurului Vulcan, în suprafaþã de 2600 mp. Acces auto, aproape de DN66, cu utilitãþi. Preþ, 8 euro/mp, negociabil. Contact 0722448428. Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã. Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

Psoriazisului un eveniment inedit, intitulat „Fii Model pentru Viaþa Ta!”. Conform unui studiu recent realizat în rândul pacienþilor cu psoriazis ºi citat la lansarea campaniei „Doar optimismul e contagios!”, desfãºuratã de Asociaþia Pacienþilor cu Afecþiuni Autoimune pe tot parcursul anului 2013, în cadrul cãruia se înscrie ºi evenimentul pentru marcarea Zilei Psoriazisului, 89% dintre pacienþii cu psoriazis se simt ruºinaþi cu privire la modul în care aratã, 58% suferã de anxietate din cauza bolii, 42% nu au încredere în ei iar 24% se luptã cu depresia. Pe de altã parte, 26% dintre pacienþii chestionaþi au declarat cã boala le-a afectat viaþa de familie, iar 44% au întâmpinat dificultãþi la serviciu. “3% din populaþia mondialã au

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

aceastã boalã, dar cu siguranþã pacienþi sunt mult mai mulþi. Ziua Mondialã a Psoriazisului e importantã nu atât pentru numãrul de pacienþi, cât pentru gravitatea acestei afecþiuni, nici acum foarte bine cunoscutã. Se constatã, mai ales din ultimii 5 – 7 ani, cã începe sã fie o boalã multi-sistemicã, care afecteazã mai multe sisteme – cardiovascular, metabolic, ocular – implicând ºi o mare dizabilitate psihicã”, a declarat prof. dr. Cãlin Giurcãneanu, preºedintele Societãþii Române de Dermatologie (SRD). Specialiºtii susþin cã boala este netransmisibilã. Acest aspect este dealtfel ºi cel care stã la baza respingerii sociale a pacienþilor cu psoriazis, ceea ce determinã o mare parte din încãrcãtura psihicã a bolii. Un studiu derulat în ºapte state europene pe 17.790 de pacienþi cu psoriazis a arãtat cã 20% dintre pacienþi au probleme de cuplu, 26% au viaþa socialã afectatã, 10% au afectatã cariera, iar 34% dintre pacienþi au probleme cu somnul.

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri. Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Octombrie 2013

Cãile de acces spre staþiunile montane, în atenþia autoritãþilor

ãile de acces spre staþiunile montane din Valea Jiului reintrã în atenþia aleºilor locali. Dacã pe perioada verii nimeni nu de pare interesat de modul în care urcã turiºtii în staþiunile montane, în prag de iarnã subiectul redevine în actualitate. Marius MITRACHE La ultima ºedinþã a Consiliului Judeþean Hunedoara, consilierul Adrian Zvîncã a atras atenþia asupra faptului cã, iarna, atât în Straja cât mai ales în Parâng, turiºtii sunt aproape pe cont propriu, în sensul în care dacã se accidenteazã cu greu pot ajuge echipajele de intervenþie. Adrian Zvîncã spune cã a simþit acest lucru chiar pe pielea lui, anul trecut, când în urma unui accident suferit în Straja a aºteptat mai bine de o orã un echipaj SMURD sã poatã ajunge la el.

“ Trebuie sã identificãm soluþii pentru fluidizarea traficului pe perioada de iarnã pe drumurile judeþene care duc înspre staþiunile montane. Sunt turiºti care

au nevoie de intervenþia echipajelor de salvare, iar noi, ca autoritãþi, trebuie sã gãsim soluþii pentru a facilita accesul în zonã cât mai urgent”, ne-a declarat consilierul judeþean Adrian Zvîncã. Preºedintele CJ Hunedoara, Mircea Ioan Moloþ, a rãspuns cã problematica din zonã trebuie rezolvatã prin responsabilizarea autoritãþilor, dar ºi a

Drumul regilor sau Drumul românilor

Cu un nou nume, Transalpina poate deveni brand de þarã

el mai înalt drum din România, extrem de spectaculos, ar putea deveni brand de þarã. Este vorba despre DN 67 C, Transalpina, care ar avea nevoie doar de un nou nume, mai atractiv. Carmen COSMAN Oficialii din judeþele Alba, Gorj, Hunedoara, Sibiu ºi Vâlcea ar vrea un nou nume pentru DN 67C, Transalpina, acre sã îl facã mai atractiv ºi astfel drum extrem de spectaculos sã se

transforme într-un adevãrat brand de þarã. Oricum, de când a fost reabilitatã, cea mai înaltã ºosea din România a atras mii de turiºti, impresionaþi de locurile traversate de Transalpina, dar ºi de faptul cã în cele mai înalte puncte

pare cã te pierzi printre nori. Aºa cã autoritãþile din judeþele menþionate au solicitat ministrului Transporturilor, Ramona Mãnescu, redenumirea DN67C cu un nou nume, respectiv "Transalpina – Drumul Regilor". Istoria spune cã drumul a fost strãbãtut de Burebista, Decebal, împãratul Traian, regele Ferdinand ºi Regele Carol al II-lea, aºa cã noul nume i s-ar potrivi ca o mãnuºã. Ar mai exista încã o propunere, respectiv

cetãþenilor. „E o problemã ºi cu cetãþenii care nu înþeleg cã fiecãruia i se poate întâmpla o rupere de membre, iar SMURD-ul ºi pompierii nu pot interveni pentru cã mulþi parcheazã pe stradã”, a spus Moloþ. ªi în ceea ce priveºte permanenþa Salvamont, preºedintele CJ Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ a dat asigurãri cã va fi asiguratã ºi cã nu se pune problema ca staþiunea Straja sã rãmânã fãrã serviciu Salvamont. “O sã avem discuþii cu ºeful Salvamont, astfel încât o staþiune importantã cum este Straja pe timpul iernii sã nu rãmânã nici fãrã serviciul Salvamont,

dar sã beneficieze ºi de o intervenþie mai rapidã. Pot sã vã asigur cã Straja nu va rãmâne fãrã salvamontiºti ºi nici fãrã utilajele de intervenþie rapidã”, a conchis Moloþ. Potrivit consilierului judeþean Adrian Zvîncã, pentru a gãsi soluþii la rezolvarea fluidizãrii traficului spre zonele montale s-a cerut un punct de vedere al tuturor cabanierilor, astfel încât în momenul în care se va lua o decizie toatã lumea sã fie mulþumitã.

„Drumul românilor”, idee îmbrãþiºatã ºi de Preºedintele Traian Bãsescu. Datele istorice aratã cã acest drum a fost folosit de crescãtorii de oi, pentru transhumanþã, încã de pe

vremea lui Burebista, însã ºi legiunile romane l-au folosit pentru a ajunge în inima Daciei. Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial, când germanii aveau nevoie de aceastã cale de acces din motive militare. De atunci, însã, a fost foarte puþin întreþinut, pânã în anul 2008, când Compania de Drumuri a decis sã scoatã la licitaþie un contract de reabilitare, iar acum Transalpina e finalizatã aproape în totalitate. Trasalpina atinge, în Pasul Urdele, 2.145 de metri înãlþime, fiind cea mai înaltã ºosea din România.