CVJ, Nr. 481, luni, 28 octombrie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul II z Nr. 481

Cronica Vãii Jiului Luni, 28 Octombrie 2013

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Titel Brãgaru, cel mai bogat comandant de poliþie

”Brigada Diverse”, în acþiune >>> PAGINA A 3-A

Horia, Cloºca ºi Criºan, la mâna lui Avram >>> PAGINA A 4-A

Noi expertize în dosarul exploziei de la mina Uricani >>> PAGINA A 5-A

Sfaturi de la seniori pentru CSL Hunedoara >>> PAGINA A 6-A

Minerul-zburãtor Romeo Roºia a cucerit Cerul... >>> PAGINILE 8-9 „Lucrat” sau vinovat?!

Numele lui Traian Berbeceanu implicat direct în dosarul „Simota – Litera” >>> PAGINA A 10-A

Sportivii de top ai Petroºaniului, evidenþiaþi de municipalitate >>> PAGINA A 12-A

C

omandantul Poliþiei Municipiului Petroºani, Titel Brãgaru, este fãrã doar ºi poate, cel mai înstãrit comandant de poliþie nu numai din Valea Jiului, ci ºi din judeþul Hunedoara.

Apartamente, case de vacanþã, spaþii comerciale în Bucureºti, toate se regãsesc în declaraþia sa de avere, postatã pe site-ul Agenþiei Naþionale de Integritate. >>> PAGINA A 3-A

Peºtera Bolii a rãsunat pe acorduri de chitarã >>> PAGINA A 16-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu DN7 Halta Geoagiu Orãºtie DN7 Orãºtie - Spini DN 7 Spini Simeria Veche Simeria DN7 Mintia - Veþel DN7 Veþel Leºnic DN7 Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia Gurasada DN7 Gurasada Burjuc DN7 Burjuc-Zam Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 Câinelul de Jos - Bejan Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

SC DRUPO SRL, cu sediul in Calan, str. Furnalistului, nr.

14, tel. 0734.779.423, fax.

0254541720, produce si comercializeaza la Baza de Productie din Petrosani (fost CONPET ), str. Fabricii, nr.

11 urmatoarele produse: pavele, borduri carosabile si de trotuar; rigole carosabile; dale pentru rigole carosabile; betoane diferite clase, la preturi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

APASERV INFORMEAZÃ Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Vu l c a n

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS, Monika BACIU

Fotoreporter:

Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Alexandru-Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013

Titel Brãgaru, cel mai bogat comandant de poliþie

C

omandantul Poliþiei Municipiului Petroºani, Titel Brãgaru, este fãrã doar ºi poate, cel mai înstãrit comandant de poliþie nu numai din Valea Jiului, ci ºi din judeþul Hunedoara. Apartamente, case de vacanþã, spaþii comerciale în Bucureºti, toate se regãsesc în declaraþia sa de avere, postatã pe site-ul Agenþiei Naþionale de Integritate.

Carmen COSMAN „Cazul Berbeceanu” a fãcut vâlvã. Acesta a fost acuzat cã a sprijinit o grupare infracþionalã specializatã în evaziune fiscalã cu produse petroliere, dar câºtigurile – dacã or fi fost – nu se regãsesc în declaraþia sa de avere, care este mai degrabã modestã, dacã ne raportãm ºi la gravitatea acuzaþiilor.

Potrivit ultimei sale declaraþii de avere, din iunie 2013, Traian Berbeceanu are un apartament la Deva, în suprafaþã de 78 de metri pãtraþi, cumpãrat în 2001. El mai menþioneazã în declaraþia de avere trei maºini - un autoturism Skoda Octavia, pe numele sãu, cumpãrat

în 2004, un autoturism Volkswagen Bora, deþinut de soþia sa ºi cumpãrat în 2004 ºi o remorcã auto, cumpãratã în 2011. În declaraþia de avere, Berbeceanu mai menþioneazã un credit de 35.000 de euro contractat în anul 2010 ºi scadent în 2035. La rubrica "venituri", el precizeazã un venit anul de aproximativ 65.000 de lei din salariul de la IGPR ºi un venit anual de aproximativ 28.000 de lei, obþinut de soþia sa din salariul de la ISJ Hunedoara.

Ca sã facem o comparaþie, ne-am decis sã vedem cum stau poliþiºtii ºefi la averea declaratã. De departe, cel mai înstãrit este comandantul de la Petroºani, Titel

Brãgaru, un personaj extrem de controversat, care a ajuns ºef peste poliþiºtii din „capitala” Vãii Jiului în ianuarie 2009. Potrivit declaraþiei de avere, Brãgaru are un teren intravilan în Lupeni, o casã în Lupeni, trei apartamente – unul în Bucureºti ºi douã în Lupeni, dar ºi douã spaþii comerciale în Lupeni ºi Bucureºti. De asemenea, acesta are conturi în valutã, dar ºi patru carduri de credit la diverse bãnci, în valoare necunoscutã pentru cã ºeful Poliþiei Petroºani nu a completat aceastã rubricã.

Salariul sãu anual este de 57.203 lei, respectiv aproape 4.800 de lei lunar, dar are noroc cu donaþiile primite de soþia sa – medic stomatolog. Aceasta a bene-

ficiat de donaþii deloc de neglijat ºi obþine venituri ºi din închirieri, dupã cum menþioneazã în documentul la care facem referire.

M

ocanu, îi calcã pe

urme Nici comandantul de la Lupeni, Dãnuþ Mocanu, nu se poate plânge cã ar fi sãrac. Împreunã cu familia are trei terenuri în intravilan, toate în Lupeni, o casã de vacanþã în Straja, un apartament în Lupeni ºi încã o locuinþã în construcþie.

Deþine ºi douã autoturisme, un VW în leasing ºi o Dacie, dar ºi

”Brigada Diverse”, în acþiune

V

iolatori intraþi în casã pe gaura cheii, extratereºtri care coboarã pe horn sau înºelãciuni comise cu zeci de ani în urmã.

Imaginaþia oamenilor poate ajunge foarte departe în unele cazuri, iar mai multe instituþii se confruntã cu astfel de cazuri.

Monika BACIU Spre exemplu la Poliþia oraºului Petrila de-a lungul anilor au fost depuse mai multe sesizãri cu privire la tot felul de fenomene ciudate. Oamenii legii au înregistrat dosarele ºi au verificat toate aspectele din reclamaþii, chiar dacã ºtiau cã acestea nu sunt reale.

Toþi oamenii sunt egali în faþa legii, iar toþi au aceleaºi drepturi chiar dacã au ºi idei trãznite. ”Pot sã vã spun cã în cariera mea de poliþist am

avut câteva reclamaþii mai ciudate din partea unor cetãþeni ai oraºului. De regulã sunt persoane în vârstã care au ºi unele afecþiuni din cauza vârstei înaintate.

Am avut o doamnã care a venit sã ne reclame cã a fost înºelatã la cântar prin luarea unui kilogram de miere de la alimentarã, dar faptã care s-a întâmplat în anul 1986 ºi îl reclama pe gestionarul Lulache, de la vremea respectivã care este mort de 20 de ani. Tot o doamnã reclama cã sã mergem la ea acasã unde

nora ei mai tânãrã a zugrãvit acasã, a vopsit totul în alb ºi este ca la spital ºi ei nu-i place. Am mai avut reclamaþii de viol prin care se reclama un viol, dar fãptuitorul violului a intrat pe gaura cheii sau o altã reclamaþie ciudatã a venit din partea unei doamne care auzea voci ciudate ºi intrau pe horn tot soiul de indivizi ciudaþi ºi vecinul de dedesupt topea aur ºi gazele emanate i-au omorât pisica”, a povestit comandatul Poliþiei Petrila, Ovidiu Zaharie.

Toate reclamaþiile, fie ele chiar ºi ieºite din spectrul normalului au fost înregistrate ºi investigate de oamenii legii. ”Este o lege în astfel de cazuri, le-am dat curs, leam înregistrat. Este o

acþiuni sau pãrþi sociale la mai multe societãþi comerciale. E drept, are ºi trei credite bancare în lei sau valutã, dar acestea nu par sã-i greveze deloc salariul anual de 65.783 de lei obþinut de la Ministerul de Interne, respectiv 5.480 de lei/ lunã, la care se adaugã venitul soþiei. Cel mai puþin înstãrit dintre cei enumeraþi pare a fi, raportat la declaraþia de avere, comandantul de la Poliþia Municipiului Vulcan, Toma Mihu.

Are trei credite bancare, nu are bani în cont, dar trãieºte decent. Împreunã cu soþia deþine bijuterii

petiþie ºi dreptul de petiþionare este dreptul garantat prin Constituþia României ºi suntem obligaþi sã le înregistrãm dupã care le-am repartizat lucrãtorilor care le-au clasat ca fiind lispite de obiect sau nu se confirmã fapta sau în cazul infracþiunii reclamate din anul 1986 a intervenit prescripþia rãspunderii penale”,

de 20.000 de lei, are un Opel din 2003, un apartament ºi o casã, precum ºi douã terenuri intravilane.

Salariul sãu anual menþionat în declaraþia de avere este de 58.439 lei, adicã sub 5.000 de lei lunar.

u ce avere C se laudã ºeful IPJ Hunedoara

Sã vedem, însã, cum stã la capitolul avere declaratã comandantul Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Hunedoara, Liviu Dumitru. La un venit anual de 77.370 de lei – 6447,5 lei/ lunã, la care se adaugã salariul soþiei ºi indemnizaþia de la ATOP de 11.000 de lei, Dumitru deþine împreunã cu familia doar un teren, o casã, un autoturism Nissan, dar ºi douã credite bancare în euro ºi franci elveþieni. Spune cã nu are bani în conturi, cel puþin care sã depãºeascã 5.000 de euro ºi nici active financiare.

a mai spus sursa citatã.

Dupã cum au observat reprezentanþii Poliþiei persoanele vârstnice sunt de regulã cele care depun sesizãri ciudate. Astfel, odatã cu înaintarea în vârstã ºi memoria joacã feste. Nu doar oamenii legii primesc reclamaþii ciudate ci ºi primarii.

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013

Horia, Cloºca ºi Criºan, la mâna lui Avram M arginalizaþi de soartã, locuitori din Colonia Remete, din Petrila-Lonea, colonie nãscutã odatã cu mina, respectiv cei de la capetele strãzilor Cloºca ºi Criºan, au intrat în sfârºit în civilizaþia elementarã. Doar cã celor care au executat lucrãrile de apã ºi canalizare din sursele proprii ale Apa Serv Petroºani li s-a rãspuns, din partea administraþiei locale, cu vorbe grele ºi acuze false, conform declaraþiilor ”pentrilenilor mei”, aºa cum îi numeºte primarul oraºului...

Existã o metehnã a românilor, care îi face sã batã pasul pe loc în evoluþia lor, aceea de a distruge ”aºa de-l dracu”, lucrurile bune, sau în cel mai bun caz de a le stopa. Zeci ºi zeci de cazuri au existat ºi la nivelul Vãii Jiului, fapt ce a dus la enclavizarea ei – locul unde investitori importanþi nu calcã... Încercarea aducerii Petrilei la nivelul unei civilizaþii elementare, în care locuitorii sã beneficieze de apã ºi canalizare, cu respectarea legislaþiei, a stârnit doar vorbe grele aruncate de administraþia localã, cãreia nu-i mai place nimic ºi a devenit extrem de pretenþioasã. Nu este rãu cã are pretenþii ca operatorul de apã, SC Apa Serv Petroºani, sã-ºi facã treaba temeinic, dar atunci când se oferã ºi face lucrãri suplimentare, pe propria cheltuialã, pentru petrileni, administarþia localã ar trebui sã-ºi însuºeascã arta negocierii ºi a colaborãrii, cu atât mai mult cu cât primarul Ilie Pãducel a declarat, ani la rând, cã pentru ”cetãþenii mei” face orice...

V

reo 20 de familii ºi-au pus speranþa în Avram Lucrãrile de apã ºi canalizare ale Petrilei, cu finanþare europeanã, au fost

încheiate, asta însemnând 4.458 m – reþea apã ºi 13.729 m reþea de canalizare.

Doar cã proiectul a mai lãsat pe dinafarã capete de strãzi, unde locuiesc familii întregi fãrã apã sau canalizare, proiect ”întocmit prost” dupã datele furnizate de administraþia localã, aºa cum spun surse din primãria Petrila.

Colonia Remete, din Petrila-Lonea, s-a nãscut odatã cu deschiderea minelor Lonea ºi Petrila. Unii locuitori, ºi ei la o vârstã onorabilã, spun cã aici au stat ºi bunicii lor ºi nimeni nu a avut canalizare sau apã, niciodatã.

La intersecþia strãzilor Horia, Cloºca ºi Criºan din Colonia Remete, proiectul de canalizare ºi distribuþie apã s-a încheiat. Vreo 20 de familii (cu cele de sus de pe costã), mai departe, au rãmas ai nimãnui. Au fãcut zeci de drumuri la primãrie, cu cereri ºi rugãminþi, dar degea-

ba... Apoi, ºi-au ”mutat” rugãminþile la Apa Serv, la directorul acesteia, Costel Avram.

Victor Fantini, Lonea: A venit de multe ori primarul ºi mereu spunea, lasã cã ai sã vezi ce facem aici, va fi neckermann ºi n-a fost niciodatã.

Vã daþi seama cã am scãpat de haznale!!!

Nu a afost niciodatã aºa ceva la noi.

Colonia asta este de când e mina ºi nu a avut niciodatã aºa ceva. Am auzit cã s-au scos vorbe, cã ne-au pus sã plãtim. Nu am plãtit nici mãcar un leu!”.

Ioan Gergely, Lonea: ”Suntem tare mulþumiþi ºi nu am prea crezut când directorul Avram a spus cã se rezolvã. Nu l-am crezut pentru cã atâtea promisiuni am avut ºi nimic nu s-a fãcut, ºi uite cã ne-a rezolvat dumnealui fãrã nici un leu”.

Ioan Butnaru,

Lonea: ”Nu credeam vreodatã cã o sã am canalizare. Credeam cã nu se poate, cã aºa mi s-a spus, cã eu stau la capãt ºi e panta prea mare. Domnul Avram a spus cã se poate, a venit de multe ori pe aici, cu oamenii lui, apoi au fãcut-o...”

a vrut sã stea de vorbã cu mine, a plâns de bucurie... Probabil cã dacã ne-am face strict datoria de serviciu uitând sã fim oameni nu ar fi în regulã.

Important este sã te implici în viaþa unei comunitãþi ºi sã gãseºti soluþii.

”D

acã ne-am face strict datoria de serviciu uitând sã fim oameni, nu ar fi în regulã” Strada Cloºca a intrat în proiect cu canalizarea, dar Apa Serv a hotãrât sã le refacã reþeaua de alimentare cu apã, pentru cã cea veche, din metal, devenise extrem de periculoasã pentru sãnãtatea oamenilor datoritã ruginei, a degradãrii pronunþate. ”Am fãcut toate aceste lucrãri din resurse proprii.

Proiectul se oprea aici, la intersecþia asta.

Existau, pe strãzile Cloºca ºi Criºan vreo nouã familii care nu erau cuprinse în proiect, ar fi rãmas tot cu haznale în curte. Am fost foarte impresionat când o doamnã în vârstã a venit pânã la sediul Apa Serv,

Sigur, nu este uºor, dar cine poate dormi liniºtit ºtiind cã putea sã schimbe în bine calitatea vieþii cuiva ºi nu a focut-o, acela are probleme ºi curând va avea probleme ºi pe linie profesionalã pentru cã lucrurile se întrepãtrund. De exemplu aici, pe strada Cloºca, nu aveau practic apa

potabilã conducta fiind periculos degradatã.

Am hotãrât s-o schimbãm pe cheltuiala noastrã, iar peste douã zile totul va fi gata.

Astãzi s-au semnat ºi primele contracte la canalizare... Important pentru noi este faptul cã oamenii sunt mulþumiþi. La primãvarã, îi vom ajuta ºi pe cei ce locuiesc mai sus spre deal, vreo 13-14 familii” – a declarat Costel Avram, directorul SC Apa Serv Petroºani.

”Þ

uica nu-i bibelou, domnule director!” Întrebat dacã Apa Serv a încasat ceva de la cetãþeni, Avram a precizat: ”Da, spune dumneata (adresânduse lui Victor Fantini – n.n.), o sticlã de þuicã!” – a spus directorul, care a legat prietenii prin Colonia Remete. De acolo, dintre oameni, Avram a strigat directorului tehnic, Florin Donisã: ”Unde-i sticla aia de þuicã?!” Cei din jur au rãspuns în locul directorului tehnic: ”ªefule, aia nu-i bibelou de pãstrat.

Dacã nu ºtiþi, vã spunem noi – aia se bea!”

Atmosfera din Colonia Remete, din Petrila-Lonea, arãta o stare - relaxarea ºi buna dispoziþie pe care le dau lucrurile fãcute cu cap ºi suflet, care aduc mulþumirea ºi alungã umilinþa.

Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013

Recursul comisarului Berbeceanu- programat pentru 30 octombrie Miercuri 30 octombrie 2013 la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie se va judeca recursul formulat de comisarul ºef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, la mãsura arestãrii preventive luatã de judecãtorii de la Curtea de Apel Alba.

Arestarea poliþistului a stârnit indignare iar pe reþelele de socializare, susþinãtorii lui cer ca magistraþii de la ÎCCJ sã judece corect, pe fapte ºi nu

pe „suspiciuni rezonabile” dupã cum au întocmit procurorii materialul de urmãrire penalã.

Totodatã ºi fratele comisarului susþine cã Traian Berbeceanu este nevinovat, o victimã a celor pe care poliþistul i-a trimis dupã gratii pentru fãrãdelegi.

Remus Berbeceanu spune despre fratele sãu cã este mândria lui, eroul copiilor sãi ºi binele care învinge rãul.

I

atã scrisoarea publicã a fratelui ºefului BCCO Alba

Tu eºi mândria mea, eºti eroul copiilor mei, eºti binele care învinge rãul. Îmi aduc aminte când eram mici, ne luam apãrarea unul celuilalt în faþa copiilor mari, dar acum dragul meu frãþior sunt departe de tine ºi inima mi-e sfâºiatã de durere cã nu pot sã te ajut. Am crescut într-o familie unitã ºi fericitã.

Tata, fost ofiþer MI, care la rândul lui a avut un

comportament exemplar, cunoscut fiind pentru seriozitatea ºi curajul cu care acþiona, deranjând de multe ori primsecretari ºi nomenclaturiºti comuniºti, a avut la rândul lui probleme cu securitate ºi la fel ca tine era cunoscut ca imposibil de mituit. De la el am învãþat amândoi ce este disciplina, curajul, demnitatea, dreptatea, adevãrul. Mama, profesor respectat, o femeie „Pâinea lui Dumnezeu, ne-a ocrotit ºi vegheat când eram bolnavi. De la ea am primit înþelepciune, bunãtate sufleteascã, bun simþ,

credinþã în Dumnezeu.

Dupã ani dragul meu frãþior, eram studenþi, iar în anul Revoluþiei, îmi aduc aminte când, cu curajul tãu caracteristic, ai scos pentru prima datã studenþii din cãmine ºi ai pornit cu coloana prin centrul oraºului. Eram filaþi de pe trotuar de securiºti în civil, tremuram cu toþii ca varga de fricã ºi de exaltare strigând Libertate. Dupã câteva ora tata era sunat de securitate ºi i se spunea, tovarãºul maior, fiul dvs. instigã studenþii.

De pe atunci ai fost un lider, ai strigat pentru drepturile bravei Poliþii Române, ai vrut sã vin alãturi de tine, dar pentru asta dragul meu frate, trebuie sã te dedici

Noi expertize în dosarul exploziei de la mina Uricani

S-

au cerut douã noi expertize în procesul exploziei de la Mina Uricani, unde 5 electricieni ºi-au pierdut viaþa. Paula Iacob, avocata a doi dintre inculpaþi a considerat cã Instanþa a procedat corect. În plus, s-au ales ºi câteva nume de experþi ce ar urma sã facã reverificãrile.

Diana MITRACHE La termenul din acestã sãptãmânã, instanþa de la Petroºani a admis efectuarea a douã noi expertize. Una vizeazã domeniul electromecanic, iar cea de a doua domeniul protecþiei muncii.

Ideea acestor noi expertize i-a aparþinut avocatei Paula Iacob, care la ieºirea din sala de judecatã s-a declarat mulþumitã de mersul procesului ºi a þinut sã precizeze cã nimeni nu va putea fi condamnat, dacã se dovedeºte cã e nevinovat. „Este o expertizã pe care noi avocaþii, având un mod de gândire identic în acest caz ºi sesizând erorile care s-au fãcut la prima judecatã, am solicitat o expertizã având aceleaºi obiective ºi am avut plãcuta surprizã sã vãd cã instanþa a înþeles necesitatea expertizei ºi a înþeles cã fãrã ea nu se poate judeca aceastã cauzã ºi cã avem nevoie de pãrerea unor experþi. Judecãtoria Petroºani a avut o comportare excelentã, a dmis probele, aºa cum au fost solicitate, s-au admis obiectivele, s-a vãzut cã e necesarã nu o singurã expertizã ci douã, deci urmeazã sã

audiem martorii”, a declarat la ieºirea din sala de judecatã Paula Iacob, avocat.

La termenul din 25 octombrie, s-au propus câþiva experþi, care sã efectueze cele douã expertize. Asta deºi au existat avocaþi care au cerut sã se tragã la sorþi numele celor ce vor fi desemnaþi, pentru efectuarea acestora.

Printre numele vehiculate se numãrã: Ilie Matei, care sã efectueze expertiza privind protecþia muncii, precum ºi Eugen Cozma, Carol Zoler, Ilie Onica, sau Nicolae Bercea, care sã efectueze expertiza în domeniul electromecanic. „Eu doream sã audiem martorii dupã ce vom avea expertizele, ca even-

tualele lacune ale expertizelor sã le acoperim cu depoziþiile martorilor, însã, instanþa a fost de pãrere cã timpul trece ºi trebuie sã facem un pasînainte. Aºadar vom audia martorii la termenul urmãtor, dar a rãmas în discuþie posibilitatea reaudierii lor, dacã vor fi aspecte necesare”, a mai adãugat Paula Iacob, cea care îi apãrãpe inculpaþii Moga ºi Ciucã în acest dosar, care susþine cã „sunt atât sigurã, cum sunt sigurã cã stau pepicioarele mele în acest moment,cã ºi domnul Ciucã ºi Moga sunt nevinovaþi ºi acest accident nenorocit se datoreazã cu totul altor cauze decât modului de comportare a celor doi oameni pe care îi apãr, cum la fel sunt ºi ceilalþi trimiºi în judecatã”. În plus, avocata Viorica Agachi a cerut ca ITM sã punã la dispoziþie rapotul în ultimul an, anterior perioadei în care s-a produs explozia, cu privire la controalele ce sau fãcut pe partea electricã, întrucât unul dintre învinuiþi este acuzat cã nu a verificat un bec, bec care se pare cã nu era prins într-un program de revizii în acea perioadã.

Urmãtorul termen al procesului a fost fixat în data

de 29 noiembrie 2013.

Atunci vor fi audiaþi 4 martori ce vor fi citaþi în dosar. Cu precizarea cã avocaþii au cerut ca aceºtia sã poatã fi reaudiaþi, dacã este necesar, dupã finalizarea expertizelor. În acest dosar au fost audiaþi pânã acum doar patru martori. Cei care au rãspuns întrebãrilor au fost dintre cei care au dat ochii cu echipa formatã din cei 5 care ºi-au pierdut viaþa în explozia din februarie 2011. Fiecare ar fi trebuit sã rãmânã în minã pânã la finalizarea lucrãrilor, dar au plecat pe rând spre casã.

Reamintim cã patru foºti ºefi ai Exploatãrii Miniere Uricani, respectiv Dragoº Aurelian Ciucã, Claudiu Lucian Butari, Nicuºor Florin Moga ºi Florinel Moldovan, au fost trimiºi în judecatã de procurori, pentru ucidere din culpã, iar avocaþii spun cã nu aceºtia sunt vinovaþii. Doi dintre inculpaþi, Dragoº Aurelian Ciucã ºi Claudiu Lucian Butari, sunt apãraþi de avocaþii Paula Iacob ºi Daniel Ionaºcu.

trup ºi suflet aºa cum ai fãcut tu. Te condamnã frãþiorul meu cã eºti urât, cã arãþi ca un interlop, ca un infractor, dar oare nu miile de ore de muncã petrecute în anchetarea scursurilor societãþii te-au schimbat, te-au mãcinat? Sau un poliþist adevãrat trebuie sã arate ca un actor de cinema care joacã în filem poliþiste? Oare ºtiu ei de câte ori ai lucrat sub acoperire, stând printre infractori periculoºi ºi tocmai alura ta de bãiat rãu pe care ei o condamnã a fãcut ca misiunile sã fie un succes?

Bravi poliþiºti din România, din postãrile de aici, mulþi dintre voi au pãtimit acelaºi lucru ºi poate la mulþi dintre voi o sã urmeze aceastã mizerie. NU vã lãsaþi terfeliþi, nu vã lãsaþi îngenunchiaþi, nu vã lãsaþi batjocorite sutele de ore de muncã. Dragi prieteni din România, eu trãiesc de 16 ani într-o lume civilizatã, dar mã gândesc la voi. Pe voi, pe noi oamenii de rând cine ne apãrã? Ce ºanse avem noi în faþa unei maºinãrii corupte care a ajuns de necontrolat? Dacã unui om cu greutatea, renumele ºi cariera fratelui meu Traian Berbeceanu i se fabricã asemenea dovezi mincinoase, ce ºanse avem noi oamenii de rând. Dragi colegi BCCO Alba, BCCO Hunedoara, BCCO Sibiu ai fratelui meu sunteþi Elita României! NU-l lãsaþi la greu asemenea cum nici el nu v-ar lãsa pe voi! Fiþi uniþi, fiþi o familie, numa aºa veþi putea rãpune caracatiþa!

FRATELE MEU DRAG CRED ÎN TINE ªI NEVINOVÃÞIA TA ºi miaº da viaþa pentru tine aºa cum ºtiu cã ºi tu ºi-ai da viaþa pentru Poliþia Românã. RESPECT FRATELUI MEU – RESPECT POLIÞISTULUI PREMIAT! RESPECT TRAIAN BERBECEANU. EL este fratele MEU, EL este mândria MEA.

6 Politic

P

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013

Sfaturi de la seniori pentru CSL Hunedoara

entru prima datã în istoria Vãii Jiului, alegerile judeþene la Cluburile Studenþeºti Liberale s-au þinut la Petroºani în prezenþa preºedintelui CSL România, Claudia Benchescu. A fost un eveniment la care nu au lipsit nume sonore din judeþ, iar toþi seniorii le-au dat poveþe studenþilor ºi le-au arãtat cã în aceastã formaþiune politicã ascensiunea se face pe criterii de performanþã, pornind de la nivelul TNL. Manifestarea a avut loc la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani, iar seniorii au luat pe rând cuvântul, fiecare adresându-se celor tineri cu un gând care sã îi facã sã spere cã politica e pentru cei care vor sã se implice. „În urmã cu 5 ani, am înfiinþat, cu Rareº Magheru, Clubul Studenþilor Liberali. A fost greu atunci, cã era al doilea club într-un judeþ ºi atunci eram preºedintele TNL. Am insistat foarte mult sã înfiinþãm aceastã organizaþie, pentru cã cred cã aceasta e pepiniera în care se pregãtesc liderii PNL. Aici se învaþã politica ce îi ajutã sã devinã adevãraþi politicieni”, a spus Adrian Zvâncã, cel care a înfiinþat în Petroºani CSL. Deputatul Bogdan Þâmpãu a fost ºi el prezent ºi, la rândul sãu, le-a dat sfaturi ºi ia încurajat pe tinerii liberali prezenþi. „Nu este uºor sã fii liberal în judeþul Hunedoara.

Acesta e un judeþ, la care dacã te-ai uita din afarã ºi ai vedea care e modul în care e compusã din punct de

vedere social, populaþia, ai spune cã liberalii au puþine ºanse, însã, realitatea ne contrazice. În Hunedoara e una dintre cele mai puternice organizaþii liberale din þarã. (...)

Este o organizaþie care are aproape jumãtate din numãrul de primari din judeþ, care a dat Ministrul Muncii, ministrul secretar de stat al muncii, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara ºi vicepreºedintele acestei instituþii. În spatele acestor rezultate, stã foarte multãmuncã ºi acest lucru vreau sã vã spun, vouã, tinerilor”, a declarat Bogdan Þâmpãu.

Tot de la tineret a plecat cândva ºi Dorina Niþã, cadru universitar la Universitatea din Petroºani, viceprimarul municipiului Petroºani ºi preºedintele interimar al PNL Petroºani. „Eu nu mi-am propus sã þin un discurs foarte lung, pentru cã sunteþi ºi studenþi ºi liberali, eu sunt ºi profesor ºi preºedinte interimar la PNL, aºa cã ne întâlnim destul de des ºi, în desele noastre întâlniri, în general, eu vorbesc.

Aºa cã azi vã sugerez sã vizitaþi campusul nostru universitar, ca sã vã faceþi o idee despre faptul cã noi îi considerãm valoroºi”, a spus Dorina Niþã.

Cel care coordoneazã activitatea liberalã a PNL în Valea Jiului,. Costel Avram a recunoscut cã are o mare experienþã în politicã, chiar dacã a dobândit-o în alt partid ºi le-a spus tinerilor cã ei sunt viitorul, aºa cum ºi el a fost cândva cel mai tânãr consilier judeþean. „Îmi aduc aminte cã în anul 2000, eram cel mai tânãr consilier judeþean din CJ Hunedoara ºi am condus prima ºedinþã. Asta era în iunie, iar în decembrie prima ºedinþã a Camerei Deputaþilor a fost condusã tot de mine, alãturi de alte douã nume, dar eu eram cel mai tânãr.

Ascensiunea mea în politicã a pornit de aici de la Petroºani ºi am muncit mult, iar oamenii mi-au dat încrederea lor”, a spus Costel Avram.

Claudia Benchescu, preºedinta CSL România a fost ºi ea prezentã la Petroºani ºi, la rândul sãu, le-a insuflat curaj tinerilor sã facã politicã. „Aº vrea sã vã felicit cã CSL Hunedoara, TNL Hunedoara ºi PNL Hunedoara sunt cele mai importante pentru

PNL. Faceþi o muncã extraordinarã ºi atunci când PNL o ducea foarte greu, judeþul Hunedoara era unul din primele 3 care ne-a ajutat sã ieºim la luminã. Colegii dumneavoastrã, Rareº Magheru, Raul Stoica, Dan Marinescu, Bogdan Þâmpãu sunt vocile voastre la Bucureºti ºi este important pentru noi toþi”, a declarat la Petroºani Claudia Benchescu, preºedinta CSL România.

Liberalii au fost încurajaþi de hunedoreanul Sorin ªtefoni, ministru secretar de stat în Ministerul Muncii, care la rândul sãu a plecat de jos în politica liberalã. „Mã bucur cã sunt azi alãturi de voi ºi vã mulþumesc pentru invitaþie. Aº vrea sã vã spun cã ºi eu am un trecut tineresc în politicã. Am început sã fac politicã imediat dupã 1990, mai precis în februare, când aveam anii majoritãþii dintre voi. În decursul acestor ani chiar am fãcut politicã nu numai în campaniile electorale.Campania pentru mine a început atunci când am aderat la aceastã formaþiune politicã ºi nu am terminat-onici azi. Am fost cel mai tânãr primar al judeþului Hunedoara.

Am fost ales în comuna Densuº în 1996,

am câºtigat 5 mandate ºi apoi ºefii mei au considerat cã pot fi promovat la nivelul Guvernului. V-am dat exemplul meu personal, cu scopul de a vã încuraja sã faceþi politicã de pe acum, pentru cã altfel nu putem schimba nimic în þarã, fãrã tineri ca voi. La nivel european se pune tot mai mult problema ºomajului în rândul tinerilor ºi s-a adoptat o directivã în acest sens, Garanþia pentru tineri, de care beneficiazã tnerii de pânã la 25 de ani pentru crearea de locuri de muncã, formare continuã, stagii de ucenicie, la ieºirea din sistemul de educaþie, sau la pierderea locului

de muncã. În acest an, Ministerul Muncii a lansat douã cereri de propuneri de proiecte, în valoare de 10 milioane de euro, având ca scop sprijinirea tinerilor pentru încadrarea lor pe piaþa muncii. Rugãmintea mea e ca atunci când sunteþi pe stradã, sã continuaþi politica liberalã”, a declarat Sorn ªtefoni, la Petroºani.

Cel care a iniþiat înfiinþarea în Hunedoara a Cluburilor Studenþeºti Liberale, Rareº Magheru a vrut, la rândul sãu, sã le explice tinerilor care a fost scopul ºi cum a evoluat acest concept politic, pe care îl predã acum colegilor sãi mai tineri.

Politic 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013 „Undeva prin 2005, cochetam cu acest concept, împreunã cu domnul deputat Bogdan Þâmpãu.

Am pus primele cãrãmizi ºi apoi, într-un alt mandat, am reuºit sã adaptãm regulamentul aºa fel încât sã putem sã înfiinþãm alte douã cluburi în Hunedoara, iar acum suntem singurul judeþ din þarã care are atât de multe cluburi studenþeºti. Nu a fost uºor ºi voi cei care sunteþi în salã, vineri la aceastã orã, ºtiþi asta. E foarte greu sã atragi studenþii, caree pot merge în alte þãri, care le oferã mai multe oportunitãþi decât România. E greu sã le explici cã ei pot sã schimbe ceva ºi acestea sunt mecanisme prin care vocea lor sepoate face auzitã. Sã fiþi mândri câ faceþi parte din PNL ºi cã aveþi o organizaþie ce vã ascultã ºi vã promoveazã mai departe”, a spus Rareº Magheru.

Preºedintele PNL Hunedoara, profesor de matematicã, s-a adresat tinerilor cu îndemnul de a deveni altfel, pentru cã sunt liberali. „Imaginaþi-vã cât de greu îmi e sã vorbesc dupã toþi aceºti bãtrâni. Eu am norocul cã sunt tânãr ca ºi voi ºi avem acelaºi limbaj. Lãsând gluma deoparte, spun cã chiar am emoþii, cã vã vorbesc în calitatea mea de profesor, dar ºi cea de preºedinte al PNL Hunedoara, vouã, celor care trebuie sã înþelegeþi cã sunteþi adevãrata forþã a PNL, pepiniera PNL, care puteþi face politicã ºi studiind-o, nu ca noi care am început-o dupã ureche. (...) În perioada 2004 – 2008 nu era sãptãmânãsã nu vin în Valea Jiului, pentru cã înainte de 2000, PNL în Valea Jiului era inexistent.

Cine auzea de PNL ne lua ºi la bãtaie. Îmi amintesc cã ºi în 2004, când am ajuns preºedintele Consiliului Judeþean, ºi le spuneam celor din Valea Jiului, pe un post TV, cã viitorul lor nu e mineritul, ci peisajul pe care îl au, când am ieºt afarã, vã dau cuvântul meu, era sã iau bãtaie. (...)

Azi, în Hunedoara, e plãcut sã fii liberal. Aveþi posibilitatea ca, fãcând politicã serioasã sã ajungeþi acolounde vreþi,pentru cã voi trebuie sã înþelegeþi cã sunteþi altfel”, le-a explicat Ioan Mircea Moloþ, preºedintele PNL Hunedoara, tinerilor de la Petroºani.

Diana MITRACHE

A început sãptãmâna TSD

inerii social-democraþi din Valea Jiului au demarat seria întâlnirilor ºi maniT festãrilor grupate sub sigla „Sãptãmâna

Tineretului Social Democrat”. Fie cã vorbesc despre propuneri pentru o lege a voluntariatului, fie de incursiuni în subteran, tinerii din întreg judeþul Hunedoara care au aderat la ideile social democraþilor, vor veni sã ia partela evenimentele programate.

Diana MITRACHE Scopul general al proiectului aflat la prima ediþie erste de a promova ideile pe care tinerii social democraþi le au ºi de a le da încredre în acest partid. „Suntem la prima ediþie ºi noi sperãm sãparticipecam 1.000 de tineri. Ne vom desfãºura activitãþile din 24 octombrie, pânã în 31 ºi finalul îl facem la Vulcan.

Acolo, aproximativ 30 de tineri vor intra la mina Paroºeni, principalul motiv fiind cã aceasta este principala activitate

din Valea Jiului ºi cãrbunele reprezintã cam 30 la sutã din modul în care se produce energie.

Evenimentul vrea sã accentueze importanþa pe care îl are viaþa nostrã de zi cu zi. Noi credem cã dacã includem tinerii în diferite activitãþi civice, pe termen lung, aceºtia vor învãþa cã sunt responsabili sã facã ceva în comunitate. Vrem apoi, ca anul viitor sã lansãm un proiect valabil în întreg judeþul Hunedoara, cu acelaºi gen de evenimente, dar în toate localitãþile”, a declarat Dacian

Bursã slabã la Petroºani

D

oar 5 firme au participat la bursa de vineri ºi numai 7 oameni au fost selectaþi în vederea angajãrii. A fost o bursã slabã, aºa cum au catalogat-o responsabilii agenþiei locale.

Diana MITRACHE ªomerii nu prea s-au înghesuit vineri dimineaþã la bursã. Cei mai mulþi au declarat cã îºi cautã de mai mult timp de lucru, dar cã pânã acum nu au gãsit. „Caut sã mã angajerz lãcãtuº ºi vãd cã nu prea am gãsit. O sã mai caut...”, a spus cu regret, la ieºirea din sediul ALOFM Petroºani, un ºomer.

Cei mai mulþi dintre cei care vineri dimineaþã au venit la bursã sunt ºomeri care îºi cautã de lucru de luni de zile ºi au fãcut chiar ºi cursuri de calificare, însã, de fiecare datã,

pleacã dezamãgiþi. „Nu ºtiu. Nu mai cred nimic, cã am fãcut ºi cursuri de calificare ca croitor ºi mam dus la probã de lucru ºi nu am luat. Sper sã gãsesc acum de lucru cã am nevoie, cã din mai nu mai am ºomaj ºi stau acasã”, a declarat o femeie.

Cea mai mare cãutare a avut-o firma ce angaja sortatori de sticle din plastic.

Angajatorul a spus cã vrea oameni care sã munceascã. „La societatea pe care eu o reprezint, selectãm material plastic, sortãm ºi balotãm.

Consider cã nu trebuie muncã foarte calificatã pentru sortare ºi balotare.

Ciodaru, vicepreºedinte TSD România. În scurt timp, Parlamentul României va dezbate Legea Voluntariatului, iar tinerilor din din Valea Jiului li se vor cere opinii cu privire la acest proiect.

Asta pentru cã la noi abia acum se încearcã sã se recunoascã voluntariatul, atunci când un tânãr va cãuta sã-ºi gãseascã un job.

Mai mult, tinerii sunt încurajaþi sã aibã iniþiative în domeniul afacerilor, iar cei care doresc ar putea fi sprijiniþi de experþi ai Universitãþii din Petroºani sã scrie proiecte ce ar putea fnanþate nerambursabil din bani

europeni.

Dacian Ciodaru vrea ca, la finalul proiectului politic lansat în premierã în Valea Jiului, sã aibã idei pe care sã le poatã prezenta primarilor ºi oamenilor de afaceri. „Vrem ca tinerii sã se poatã asocia în ONG-.uri ºi sã poatã sã scrie proiecte pe domenii de interes pentru comunitate, pentru a absorbi fonduri nerambursabile”, a mai spus Ciodaru.

Tinerii liberali au primit sfaturi de la Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani, dar ºi de la secretarul general al PSD Hunedoara, Emil Riºteiu, care le-au promis suþinerea lor.

Trebuie sã ai bunã-voinþã ºi se rezolvã totul”, a declarat Georgeta Gavrilã, angajator, cea care a ºi reuºit vineri sã selecteze câþiva ºomeri.

Alþi angajatori au cãutat ºomeri calificaþi. „Caut o persoanã cât mai calificatã ºi dornicã de muncã, care sã facã tot ceea ce îi spun eu, sã îºi vadã de treabã.

Nu am gãsit nici la bursele trecute. Cred cã aici vin cei care nu îºi gãsesc de lucru ºi nu prea au ce le trebuie”, a declarat un angajator ce cãuta un vânzãtor. „Aici la angajare, totul depinde dacã au calificarea necesarã. Am mai fost la alte burse ºi am reuºit sã gãsesc ºomeri, dar la noi se pleacã mai mult în deplasare ºi nu aici în Valea Jiului ºi oamenii nu prea vor sã plece”, a spus Daniela Ioan, angajator, care cãuta electricieni pentru muncã pe ºantiere în alte localitãþi.

Busa a fost calificatã drept una slabã ºi asta o spun responsabilii de la agenþia localã din Petroºani, pentru cã au fost foarte puþini ºomeri prezenþi. „Numãrul de participanþi a fost foarte redus.

Efectiv aproape cã au lipsit. Avem o firmã care se ocupã cu sortarea maselor plastice, deci muncã mai necalificatã, avem post de electromecanic, în comerþ ºi vânzãri”, a declarat Judith Babþan, ºefa ALOFM Petroºani, la bursa de la finele sãptãmânii trecute. În Valea Jiului sunt peste 5.000 de ºomeri, iar la bursa de vineri au venit doar 50.

Potrivit datelor statistice, cele 5 firme ce au participat la bursã au oferit 54 de locuri de muncã, dar doar 7 oameni au fost selctaþi ºi vor da ºi probã de lucru.

8 Actualitate n vara anului 2012 a Îsâmbãtã, învins moartea, pânã 26 octombrie,

când parºiva l-a secerat.

Cu câteva ore în urmã, dezbãtusem împreunã cu Romeo Roºia, pe o reþea de socializare, o idee despre susþinerea comunitãþilor locale...

A fãcut mereu haz de necazul lui, despre realizãrile sale remarcabile, dar despre ACASà nu putea glumi. Singurul român care a cerut azil politic în România, minerul care a zburat spre înalt, s-a înãlþat de data aceasta pânã la Cer, pãrãsindu-ne. În 16 ianuarie 2013, Cronica Vãii Jiului a publicat ultimul interviu cu Omul Romeo Roºia, în care ne-a lãsat sã vedem o parte dintr-un suflet uriaº, cu o inimã la fel de uriaºã încât abia o putea duce... Ca un omagiu adus minerului-zburãtor, reluãm discuþia cu sclipiri inteligente, cu un umor spumos ºi cu o atitudine faþã de viaþã ºi moarte rar întâlnitã. Plecarea lui Romeo Roºia din aceastã lume lasã pe noi,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013

cei dintre Jiuri, mai sãraci...

S

ingurul român care a cerut azil politic în…

România Este omul care a învins moartea cu un vaccin experimental premiat la Salonul de Inventicã de la Geneva ºi se trateazã cu vitamina C. În vara anului trecut ºi-a alungat preotul de la cãpãtâi, hotãrât sã trãiascã. Este singurul român care a cerut azil politic în… România! Este Romeo Roºia, din Petroºani, cãruia i se spunea ”Nebunul”, cel care a construit primul deltaplan din Valea Jiului ºi a înfiinþat, în 1982, Asociaþia ”Temerarii” ai cãrei membrii erau mineri…

Am bãtut la uºa Companiei de Turism din Petroºani ºi ni s-a rãspuns… din stradã. Cel care patroneazã firma, Romeo Roºia, râdea de mirarea noastrã netezinduºi mustaþa. ”Ce bine cã aþi venit mãcar acum, cã aþi zis de anul trecut… Cã

Minerul-zburãtor Romeo Roºia a cucerit Cerul...

premiul II. A bãtut drumurile Europei cu echipa, într-o Dacie. Roºia spune cã Miercurea Ciuc este a doua sa casã. ”Acolo am zburat cel mai mult, de acolo am cele mai frumoase amintiri ºi acolo am un bun prieten – Barac Mikloº”- a þinut sã precizeze instructorul.

Z

burãtoarele ºi palmele securistului

Fãcând haz de necaz despre ”relaþia” zburãtorilor cu securitatea, cea care trebuia sã le aprobe fiecare zbor, cu trasee ºi oameni verificaþi, Romeo printre primii 10 sportivi la el, dar am rãmas la Roºia ne-a relatat o întâmai anului 1997. De la vârs- minã (a mai lucrat ºi la plare din incinta Miliþiei ºi ta de 8 ani visa sã zboare. minele Anonoasa, Dîlja, a Securitãþii din Petroºani. ”Eram în clasa a II-a ºi Valea de Brazi ºi Uricani – alvator ”M-am dus cu lista, am vãzut un avion cum n.n.). componenþa echipei, pendin apã ºi foc aterizeazã la Sãuleºti.

Neavând posibilitatea sã tru a ne fi aprobatã de cei Eram elev la o ºcoalã de la zbor, m-am gândit sã conde la securitate pentru Deltaplaniºtii mineri ai marginea Simeriei ºi am struiesc un aparat de zbor.

Vãii Jiului au salvat ºi vieþi. zbor. În camera de fugit sã vãd avionul. A Am fost la UMIROM, aºteptare de la parter erau Ajunºi în Lunca Ozunului, urmat ceartã, scandal strungar. Directorul mulþi oameni. Am aºteptat Covasna, pentru a aprticiacasã. Gândul la zbor nu Kelemen m-a ajutat mult, ceva vreme. A ieºit dintrpa la un concurs de profil, m-a pãrãsit ºi în 1976, la mentor mi-a fost Carol un birou un ofiþer ºi a striechipa ”Temerarilor” au 19 ani, am intrat în Schreter, m-au susþinut gat nervos tare: mã, care gãsit locurile inundate ºi Aeroclubul ”Dacia” Deva.

Benone Costinaº, ºi un eºti ãla cu zburãtoarele? locuitorii luptându-se cu Eram strungar… La Deva, sprijin enorm a venit din Am sãrit de la locul meu ºi stihiile. Le-au sãrit în ajuam zburat cu tot ce se partea lui Emil Pãrãu, dar am zis: eu! S-a apropiat de putea zbura acolo. Cred cã ºi de la Sergiu Poliopol. tor ºi timp de 24 de ore toatã lumea ar trebui sã Am construit deltaplanul, au salvat gospodãrii, femei mine ºi mi-a trosnit douã palme de am ameþit. Am facã ceva pe lângã serviprimul din Valea Jiului. ºi copii. rãmas mut, stanã de piaciu, pentru a se simþi Era într-o vineri. Cei de la Dupã circa trei sãptrã. Ofiþerul mi-a strigat în împlinit. Am terminat ziarul ”Steagul Roºu” au tãmâni, tot cu ocazia unui faþã: mã, mai furi concurs, abia liceul seral, în 1980. Nu anunþat cã duminicã voi gãini?!! Într-un colþ al ºtiam nimic despre Valea zbura din eni sim- sãlii era omul cu furtul m oa u ra E …

Jiului. i adâncurilor” mai fru- de gãini. Am fãcut ”deltaplaniºti re iar izbânzile p , is þi d tã it n eu gr ve e a d i e lu n u li m p ce is gãlãgie, supãrat cã am tru altul l mai cã mai O dovadã a al a ajunge în în ãlþa erau par u în tr se en a p r e -o d lo tr r þi în n lo luat palmele nevinovat u þi e m si il ãr so le ri rc i, âncu Jiulu pli, înce m. ridicau din ad erii din Valea is in n se la m ºi hoþul îmi strigã cu cã p u ta d ra el E iin d ºt e , i… roºan moase ncurs d . ªi-au cipa la un co erarii” din Pet ri ti tupeu: ce, vrei sã þi le u em ar d p n ”T a gâ u u e ra tr p E stat , pen înalt. uce iere, la Lislãu lã, nu au mai d p p dau înapoi??” – a m ro u tâ ap tr în in en d se p ã dit… aflat ce comun treagã au tru în în garã ºi au o: povesteºte cu t zi zl râ as O bo .

L co bã cz ea on au Când cat de tr nului, H u zu ap O cã l , au u ia sar oº ºi m R savoare iubitorul de e ri eo ecil ap suflecat mân ctorul lor, Rom n copil, pe cer precizând cã au enilor. Poveste ru m st oa in le e p se t ca zu e u d t dat l-am vã ã o femeie ºi apele departe La un momen , avea în barc i! fost momente frurs lui au en to u m în h u a oa si zd aþ d vã n ”Minu ânt. Cân rumurile d ãm p e p e i d i lu h u moase, pentru cã Ji oc ea i un Ard Vãi vâsleºte spre niserã bine… ºti mesageri ai ve ce re A i i, .

-º lu u ã” n lu er i oamenii din echipa jo ic as âr izol rea p rziu. N care apele îi a opri înainta tãmâni mai tâ u p tr sã en ã p va lui erau frumoºi. A t ou te n ta câ i p lu ce repetat isprava anã. Din nou Douã ore s-au om o.

R ea ol a rt ac te ca sã re depãnat amintiri cu în B în e, ei au un ach pãdurea! Ei er nd codrii com Adonis Mihal þâ ar in ez en C e am deplasãri prin ri .

8 sc re 8 – itoa in 19 me” limbile mistu lor mineri, d fost la ”înãlþi ti iº au n r la lo p Europa, în oraºe ri ta el cu d ân le zburãtori ai ad þele cerului”, despre fapte mari ºi scumpe unde au li u e instalaþi în tabãra de la sa ”Cãlãtor p dormit în vestita lor Dacie marginea satului Gânþana, pentru cã nu aveau bani Parâng. ªi am zburat. Mii ªtiam doar cã este în de oameni au venit atunci. pe marginea Streiului, a de hotel, cum au rãmas început sã ardã pãdurea, judeþ. Am venit ºi am dat Am trecut pe deasupra fãrã bagaje pentru cã li se iar focul risca sã se întindã furaserã în altã metropolã la facultate. Am plecat în releului, cu securitatea în spre codrii din Bretea armatã ºi la întoarcere mceafã, am aterizat lângã europeanã, dar ºi cu Romanã. ”Temerarii” am angajat la Mina Petrila, Cabana Rusu ºi oamenii botezul bobocilor Clubului mineri au luptat sã izoleze în vestita brigadã a lui m-au luat pe braþe. ”Temerarii”, care erau puºi focul, alãturi de ceilalþi, ºi Alba. Am rezistat trei zile Ulterior am îmbunãtãþit cu fundul gol în urzici. au reuºit. Dupã lupta cu aparatul dupã o revistã Romeo Roºia este focul a urmat concursul… germanã. Aveam o stabili”zburãtorul” Vãii Jiului, Faptele lor au fost subiect tate extraordinarã, zburam ”Nebunul” cu o inimã de carte pentru scriitorul deasupra pârtiei la 5 m mare încât abia o poate Cezar Adonis Mihalache, deasupra schiorilor. În duce!!! A fost ºi pe bariîn volumul ”Cãlãtor pe 1982, am înfiinþat cade în 1989, revoluþionar uliþele cerului”. autentic. A pãzit bazinul de Asociaþia ”Temerarii”.

Istructorul de zbor a apã Hermes ºi a fost rãnit Erau mineri care zburau cu scris la rândul sãu o carte la Bucureºti. Dar ce n-a deltaplane, din adâncul în care a adunat toatã fost… pãmântului în înaltul ceruLa mulþi ani, cu multã lui” – deapãnã cu nostalgie experienþa sa – ”Manual de zbor cu parapanta”sãnãtate, deltaplanist al Romeo Roºia. manual dupã care mulþi au adâncurilor!!!! În total a construit cinci învãþat arta de a ”cãlãtori deltaplane, dar ºi rachetoIleana FIRÞULESCU pe cer”. modele cu care a obþinut

S

dacã dãdeam colþul, nu mã mai prindeaþi. Vorbesc serios. În vara trecutã mi-au adus ºi preotul, dar l-am alungat ºi am fugit din spital ºi uite-mã.

Doctorii nu-mi dãdeau nici o ºansã” – ne-a dojenit Romeo Roºia. De ce credeþi cã suferea? De inimã, fireºte! O jumãtate de paginã de diagnostic… trei stenturi… ”ªtiþi cu ce mã tratez?

Cu asta (ne aratã Vitamina C, profesionalã). În 2005 am fãcut un vaccin experimental, Antigen, care a luat premiul I la Salonul Internaþional de Inventicã de la Geneva. Aici, acasã, este durerea mea, care m-a afectat. ªtiþi cã sunt singurul român care a cerut azil politic în România? Am umblat prin toatã lumea, dar mã mânca… Hai acasã! Când ajungeam acasã, din garã înjuram începând cu peronul care e cum e. În 1992, eram în Elveþia, cu echipa la un concurs de parapantã, la Delta Para Clubul Geneva. Ni s-a prelungit viza de douã ori, dar noi vroiam acasã. Am plecat, dar la Zurich, pentru cã nu aveam vizã de tranzit, ne-au trimis la Ambasadã, dar era închisã.

Ne-am întors la vameºi ºi am cerut insistent sã ne lase acasã, dar nu ne ascultau. Atunci mi-a venit ideea sã cer azil politic în România. I-am surprins, dar a mers. Ne-au lãsat sã plecãm. Nu degeaba mi se spunea ”Nebunul”. În 97 am devenit ºomer, în 99 m-am angajat la ”Mara”, în turism, din 100 de candidaþi, am fost acceptaþi doar trei. Mi-a plãcut ideea. În 2000, m-am apucat de Facultatea de psihosociologie. In 2003 – Compania de Turism Valea Jiului. Familie, ºcoalã, serviciu, sportul…

Pânã în 2009 a mers, dar a început declinul. Aºa am ajuns ca în vara lui 2012 aproape sã dau colþul. Dar nu mor caii când vor câinii” – povesteºte

Romeo Roºia lãsândune sã bãnuim cã a ars fiecare etapã temeinic, cu entuziasm.

D

in adâncul pãmântului în înaltul cerului, cu securitatea în ceafã A avut ambiþia sã arate celor din jur cum se trãieºte, cum se zboarã. A ajuns inspector aeronautic, antrenor ºi instructor aeronave ultrauºoare – planor, poaraºutã, deltaplan, motodeltaplan, parapantã.

A obþinut locuri naþionale meritorii, multe pe prima treaptã a podiumului, a participat la multe concursuri internaþionale, a fost

Cronica VJ, 16 ianuarie 2013

8 Actualitate n vara anului 2012 a Îsâmbãtã, învins moartea, pânã 26 octombrie,

când parºiva l-a secerat.

Cu câteva ore în urmã, dezbãtusem împreunã cu Romeo Roºia, pe o reþea de socializare, o idee despre susþinerea comunitãþilor locale...

A fãcut mereu haz de necazul lui, despre realizãrile sale remarcabile, dar despre ACASà nu putea glumi. Singurul român care a cerut azil politic în România, minerul care a zburat spre înalt, s-a înãlþat de data aceasta pânã la Cer, pãrãsindu-ne. În 16 ianuarie 2013, Cronica Vãii Jiului a publicat ultimul interviu cu Omul Romeo Roºia, în care ne-a lãsat sã vedem o parte dintr-un suflet uriaº, cu o inimã la fel de uriaºã încât abia o putea duce... Ca un omagiu adus minerului-zburãtor, reluãm discuþia cu sclipiri inteligente, cu un umor spumos ºi cu o atitudine faþã de viaþã ºi moarte rar întâlnitã. Plecarea lui Romeo Roºia din aceastã lume lasã pe noi,

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013

cei dintre Jiuri, mai sãraci...

S

ingurul român care a cerut azil politic în…

România Este omul care a învins moartea cu un vaccin experimental premiat la Salonul de Inventicã de la Geneva ºi se trateazã cu vitamina C. În vara anului trecut ºi-a alungat preotul de la cãpãtâi, hotãrât sã trãiascã. Este singurul român care a cerut azil politic în… România! Este Romeo Roºia, din Petroºani, cãruia i se spunea ”Nebunul”, cel care a construit primul deltaplan din Valea Jiului ºi a înfiinþat, în 1982, Asociaþia ”Temerarii” ai cãrei membrii erau mineri…

Am bãtut la uºa Companiei de Turism din Petroºani ºi ni s-a rãspuns… din stradã. Cel care patroneazã firma, Romeo Roºia, râdea de mirarea noastrã netezinduºi mustaþa. ”Ce bine cã aþi venit mãcar acum, cã aþi zis de anul trecut… Cã

Minerul-zburãtor Romeo Roºia a cucerit Cerul...

premiul II. A bãtut drumurile Europei cu echipa, într-o Dacie. Roºia spune cã Miercurea Ciuc este a doua sa casã. ”Acolo am zburat cel mai mult, de acolo am cele mai frumoase amintiri ºi acolo am un bun prieten – Barac Mikloº”- a þinut sã precizeze instructorul.

Z

burãtoarele ºi palmele securistului

Fãcând haz de necaz despre ”relaþia” zburãtorilor cu securitatea, cea care trebuia sã le aprobe fiecare zbor, cu trasee ºi oameni verificaþi, Romeo printre primii 10 sportivi la el, dar am rãmas la Roºia ne-a relatat o întâmai anului 1997. De la vârs- minã (a mai lucrat ºi la plare din incinta Miliþiei ºi ta de 8 ani visa sã zboare. minele Anonoasa, Dîlja, a Securitãþii din Petroºani. ”Eram în clasa a II-a ºi Valea de Brazi ºi Uricani – alvator ”M-am dus cu lista, am vãzut un avion cum n.n.). componenþa echipei, pendin apã ºi foc aterizeazã la Sãuleºti.

Neavând posibilitatea sã tru a ne fi aprobatã de cei Eram elev la o ºcoalã de la zbor, m-am gândit sã conde la securitate pentru Deltaplaniºtii mineri ai marginea Simeriei ºi am struiesc un aparat de zbor.

Vãii Jiului au salvat ºi vieþi. zbor. În camera de fugit sã vãd avionul. A Am fost la UMIROM, aºteptare de la parter erau Ajunºi în Lunca Ozunului, urmat ceartã, scandal strungar. Directorul mulþi oameni. Am aºteptat Covasna, pentru a aprticiacasã. Gândul la zbor nu Kelemen m-a ajutat mult, ceva vreme. A ieºit dintrpa la un concurs de profil, m-a pãrãsit ºi în 1976, la mentor mi-a fost Carol un birou un ofiþer ºi a striechipa ”Temerarilor” au 19 ani, am intrat în Schreter, m-au susþinut gat nervos tare: mã, care gãsit locurile inundate ºi Aeroclubul ”Dacia” Deva.

Benone Costinaº, ºi un eºti ãla cu zburãtoarele? locuitorii luptându-se cu Eram strungar… La Deva, sprijin enorm a venit din Am sãrit de la locul meu ºi stihiile. Le-au sãrit în ajuam zburat cu tot ce se partea lui Emil Pãrãu, dar am zis: eu! S-a apropiat de putea zbura acolo. Cred cã ºi de la Sergiu Poliopol. tor ºi timp de 24 de ore toatã lumea ar trebui sã Am construit deltaplanul, au salvat gospodãrii, femei mine ºi mi-a trosnit douã palme de am ameþit. Am facã ceva pe lângã serviprimul din Valea Jiului. ºi copii. rãmas mut, stanã de piaciu, pentru a se simþi Era într-o vineri. Cei de la Dupã circa trei sãptrã. Ofiþerul mi-a strigat în împlinit. Am terminat ziarul ”Steagul Roºu” au tãmâni, tot cu ocazia unui faþã: mã, mai furi concurs, abia liceul seral, în 1980. Nu anunþat cã duminicã voi gãini?!! Într-un colþ al ºtiam nimic despre Valea zbura din eni sim- sãlii era omul cu furtul m oa u ra E …

Jiului. i adâncurilor” mai fru- de gãini. Am fãcut ”deltaplaniºti re iar izbânzile p , is þi d tã it n eu gr ve e a d i e lu n u li m p ce is gãlãgie, supãrat cã am tru altul l mai cã mai O dovadã a al a ajunge în în ãlþa erau par u în tr se en a p r e -o d lo tr r þi în n lo luat palmele nevinovat u þi e m si il ãr so le ri rc i, âncu Jiulu pli, înce m. ridicau din ad erii din Valea is in n se la m ºi hoþul îmi strigã cu cã p u ta d ra el E iin d ºt e , i… roºan moase ncurs d . ªi-au cipa la un co erarii” din Pet ri ti tupeu: ce, vrei sã þi le u em ar d p n ”T a gâ u u e ra tr p E stat , pen înalt. uce iere, la Lislãu lã, nu au mai d p p dau înapoi??” – a m ro u tâ ap tr în in en d se p ã dit… aflat ce comun treagã au tru în în garã ºi au o: povesteºte cu t zi zl râ as O bo .

L co bã cz ea on au Când cat de tr nului, H u zu ap O cã l , au u ia sar oº ºi m R savoare iubitorul de e ri eo ecil ap suflecat mân ctorul lor, Rom n copil, pe cer precizând cã au enilor. Poveste ru m st oa in le e p se t ca zu e u d t dat l-am vã ã o femeie ºi apele departe La un momen , avea în barc i! fost momente frurs lui au en to u m în h u a oa si zd aþ d vã n ”Minu ânt. Cân rumurile d ãm p e p e i d i lu h u moase, pentru cã Ji oc ea i un Ard Vãi vâsleºte spre niserã bine… ºti mesageri ai ve ce re A i i, .

-º lu u ã” n lu er i oamenii din echipa jo ic as âr izol rea p rziu. N care apele îi a opri înainta tãmâni mai tâ u p tr sã en ã p va lui erau frumoºi. A t ou te n ta câ i p lu ce repetat isprava anã. Din nou Douã ore s-au om o.

R ea ol a rt ac te ca sã re depãnat amintiri cu în B în e, ei au un ach pãdurea! Ei er nd codrii com Adonis Mihal þâ ar in ez en C e am deplasãri prin ri .

8 sc re 8 – itoa in 19 me” limbile mistu lor mineri, d fost la ”înãlþi ti iº au n r la lo p Europa, în oraºe ri ta el cu d ân le zburãtori ai ad þele cerului”, despre fapte mari ºi scumpe unde au li u e instalaþi în tabãra de la sa ”Cãlãtor p dormit în vestita lor Dacie marginea satului Gânþana, pentru cã nu aveau bani Parâng. ªi am zburat. Mii ªtiam doar cã este în de oameni au venit atunci. pe marginea Streiului, a de hotel, cum au rãmas început sã ardã pãdurea, judeþ. Am venit ºi am dat Am trecut pe deasupra fãrã bagaje pentru cã li se iar focul risca sã se întindã furaserã în altã metropolã la facultate. Am plecat în releului, cu securitatea în spre codrii din Bretea armatã ºi la întoarcere mceafã, am aterizat lângã europeanã, dar ºi cu Romanã. ”Temerarii” am angajat la Mina Petrila, Cabana Rusu ºi oamenii botezul bobocilor Clubului mineri au luptat sã izoleze în vestita brigadã a lui m-au luat pe braþe. ”Temerarii”, care erau puºi focul, alãturi de ceilalþi, ºi Alba. Am rezistat trei zile Ulterior am îmbunãtãþit cu fundul gol în urzici. au reuºit. Dupã lupta cu aparatul dupã o revistã Romeo Roºia este focul a urmat concursul… germanã. Aveam o stabili”zburãtorul” Vãii Jiului, Faptele lor au fost subiect tate extraordinarã, zburam ”Nebunul” cu o inimã de carte pentru scriitorul deasupra pârtiei la 5 m mare încât abia o poate Cezar Adonis Mihalache, deasupra schiorilor. În duce!!! A fost ºi pe bariîn volumul ”Cãlãtor pe 1982, am înfiinþat cade în 1989, revoluþionar uliþele cerului”. autentic. A pãzit bazinul de Asociaþia ”Temerarii”.

Istructorul de zbor a apã Hermes ºi a fost rãnit Erau mineri care zburau cu scris la rândul sãu o carte la Bucureºti. Dar ce n-a deltaplane, din adâncul în care a adunat toatã fost… pãmântului în înaltul ceruLa mulþi ani, cu multã lui” – deapãnã cu nostalgie experienþa sa – ”Manual de zbor cu parapanta”sãnãtate, deltaplanist al Romeo Roºia. manual dupã care mulþi au adâncurilor!!!! În total a construit cinci învãþat arta de a ”cãlãtori deltaplane, dar ºi rachetoIleana FIRÞULESCU pe cer”. modele cu care a obþinut

S

dacã dãdeam colþul, nu mã mai prindeaþi. Vorbesc serios. În vara trecutã mi-au adus ºi preotul, dar l-am alungat ºi am fugit din spital ºi uite-mã.

Doctorii nu-mi dãdeau nici o ºansã” – ne-a dojenit Romeo Roºia. De ce credeþi cã suferea? De inimã, fireºte! O jumãtate de paginã de diagnostic… trei stenturi… ”ªtiþi cu ce mã tratez?

Cu asta (ne aratã Vitamina C, profesionalã). În 2005 am fãcut un vaccin experimental, Antigen, care a luat premiul I la Salonul Internaþional de Inventicã de la Geneva. Aici, acasã, este durerea mea, care m-a afectat. ªtiþi cã sunt singurul român care a cerut azil politic în România? Am umblat prin toatã lumea, dar mã mânca… Hai acasã! Când ajungeam acasã, din garã înjuram începând cu peronul care e cum e. În 1992, eram în Elveþia, cu echipa la un concurs de parapantã, la Delta Para Clubul Geneva. Ni s-a prelungit viza de douã ori, dar noi vroiam acasã. Am plecat, dar la Zurich, pentru cã nu aveam vizã de tranzit, ne-au trimis la Ambasadã, dar era închisã.

Ne-am întors la vameºi ºi am cerut insistent sã ne lase acasã, dar nu ne ascultau. Atunci mi-a venit ideea sã cer azil politic în România. I-am surprins, dar a mers. Ne-au lãsat sã plecãm. Nu degeaba mi se spunea ”Nebunul”. În 97 am devenit ºomer, în 99 m-am angajat la ”Mara”, în turism, din 100 de candidaþi, am fost acceptaþi doar trei. Mi-a plãcut ideea. În 2000, m-am apucat de Facultatea de psihosociologie. In 2003 – Compania de Turism Valea Jiului. Familie, ºcoalã, serviciu, sportul…

Pânã în 2009 a mers, dar a început declinul. Aºa am ajuns ca în vara lui 2012 aproape sã dau colþul. Dar nu mor caii când vor câinii” – povesteºte

Romeo Roºia lãsândune sã bãnuim cã a ars fiecare etapã temeinic, cu entuziasm.

D

in adâncul pãmântului în înaltul cerului, cu securitatea în ceafã A avut ambiþia sã arate celor din jur cum se trãieºte, cum se zboarã. A ajuns inspector aeronautic, antrenor ºi instructor aeronave ultrauºoare – planor, poaraºutã, deltaplan, motodeltaplan, parapantã.

A obþinut locuri naþionale meritorii, multe pe prima treaptã a podiumului, a participat la multe concursuri internaþionale, a fost

Cronica VJ, 16 ianuarie 2013

10 Dezvãluiri

„Lucrat” sau vinovat?!

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013

Numele lui Traian Berbeceanu implicat direct în dosarul „Simota – Litera” restat preventiv pentru 29 de zile pentru cã ar fi sprijinit o grupare A infracþionalã suspectatã de evaziune

fiscalã cu produse petroliere, ºeful BCCO Alba, Traian Berbeceanu, este acuzat de procurorii DIICOT ºi cã l-a protejat pe unul dintre capii lumii interlope din judeþul Hunedoara, Cristian Litera.

Litera este fostul locotenent al patronului de la Jiul Petroºani, Alin Simota, reþinut de asemenea pentru cã ar fi condus ºi coordonat o grupare interlopã specializatã în acte comise cu violenþã. De fapt, Traian Berbeceanu nu a participat la descinderile în forþã în urma cãrora au fost reþinut membri grupãrii Simota – Litera!

Procurorii DIICOT, care instrumenteazã dosarul comisarului ºef Traian Berbeceanu susþin cã relaþia dintre Constantin Cristian Litera ºi Traian Berbeceanu a început încã din anul 2004, când Iosif Liviu Montaldo a fost prins în flagrant de organele judiciare din cadrul BCCO Alba, conduse de Berbeceanu, cu droguri pe care le deþinea, consuma ºi oferea spre vânzare.

Montaldo a declarat la vremea respectivã cã drpogurile au fost cumpãrate de la Litera, dar acesta nu a mai ajuns în instanþã.

Practic, spun anchetatorii, dosarul privind traficul de droguri a fost înregistrat la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara ºi soluþionat în martie 2004, dar în rechizitoriu partea care îl viza pe Cristian Litera ar fi fost disjunsã. Dosarul s-a finalizat cu rechizitoriu, dar cu alþi incul-

paþi. Dar, datele fãcute recent publice aratã cã deºi nu s-au mai fãcut cercetãri în ce-l priveºte pe Litera, Berbeceanu ar fi þinut constant sã-i aminteascã acestuia despre existenþa dosarului ºi despre faptul cã ºtie cã el vindea droguri, iar aºa l-ar fi determinat sã devinã informatorul lui ºi chiar sã-i comunice toate activitãþile sale infracþionale ºi ale membrilor grupului sãu, precum ºi sã transmitã diferite mesaje menite sã creeze tensiuni între grupãrile interlope, violente, din judeþul Hunedoara. "Astfel, aºa cum reiese din probele administrate în cauzã, inclusiv din declaraþiile martorilor, Litera Cristian ºi Litera Simina, persoane care au fost testate cu aparatul poligraf pentru a se vedea dacã afirmaþiile lor corespund adevãrului ºi au trecut acest test, precum ºi din declaraþia martorului cu identitate prote-

jatã Constantinescu Emil, reiese cã Berbeceanu Traian era informat de Litera Constantin Cristian cu privire la tot ceea ce acesta comitea împreunã cu membrii grupãrii sale ca fapte penale, ocazie cu care, spre exemplu, Litera Cristian i-a spus lui Berbeceanu Traian despre implicarea lui Simota Alin care comanda agresiunile, precum ºi despre bãtãile ºi ºantajele organizate asupra pãrþilor vãtãmate Gherasim Paul, fotbaliºtilor de la Jiul Petroºani ºi chiar a unei persoane bãtute la Bucureºti, la solicitarea soþilor Biriescu – Dragodan (…)Legal ºi conform atribuþiilor de serviciu ale comisarului ºef Berbeceanu Traian, ºeful Brigãzii de Combatere a Criminalitãþii Organizate Alba, acesta ar fi trebuit sã ia mãsuri pentru cercetarea grupului infracþional ºi stoparea infracþiunilor comise de care a luat cunoºtinþã ºi cu privire la care avea competenþã, ºi nu sã acorde protecþie ºi sfaturi liniºtitoare liderilor grupãrii (Litera ºi ªimota), sau mãcar sã sesizeze ori sã transmitã informaþiile deþinute altor organe judiciare ale statului, deºi scopul înfiinþãrii BCCO era tocmai acela al combaterii fenomenului de criminalitate organizatã ºi al

unor astfel de grupãri", se aratã în documentele procurorilor de caz. Traian Berbeceanu l-ar fi asigurat pe Litera cã lui nu i se va întâmpla nimic ºi chiar l-ar fi încurajat sã continue activitatea infracþionalã, dupã ce acesta ar fi vrut sã renunþe când a început sã aibã o relaþie cu Simina Litera. De asemenea, ºeful BCCO Alba Iulia i-a cerut lui Litera sã lanseze mesaje de naturã a învrãjbi grupãrile infracþionale din judeþul Hunedoara. De exemplu, cu ocazia unei gale de box, Berbeceanu lar fi pus pe Litera sã spunã membrilor grupãrii sale cã Pera ºi gruparea acestuia i-au jignit, fãcându-i slabi ºi trãdãtori cãtre organele judiciare, precum ºi cã îi vor bate, provocându-i. Iar reacþia nu a întârziat sã aparã, membrii grupãrii Litera înarmându-se pânã în dinþi cu bâte ºi alte obiecte contondente pentru a-i bate pe membrii grupãrii Pera, însã aceºtia nu au venit.

"Tot în acelaºi mod, Berbeceanu Traian i-a spus lui Gheorghe Bota, în 2012, cã Litera l-ar fi vândut pe el lui Mãrganu pentru ca acesta sã-l poatã bate (pe Bota), iar Mãrganu trebuia, în schimb, sã-l lase pe Litera sã îl batã pe Pera. Din acest motiv Bota Gheorghe s-a organizat ºi a vrut chiar sã-l batã pe Litera.

Aceste fapte s-au petrecut dupã ce Bota a fost bãtut de Mãrganu ºi sunt confirmate parþial de martorul Micluþa ºi chiar de Bota, care a refuzat însã sã dea declaraþii, formulând doar unele afirmaþii cãtre comisarul Muntean Alin", mai noteazã procurorii. Dar „sãgeata” lui Simota ar mai fi fost pus de Berbeceanu sã facã ºi afirmaþii mincinoase într-o altã cauzã penalã, respectiv sã susþinã cã a vãzut o întâlnire dintre mai multe persoane trimise în judecatã, deºi acest lucru nu era adevãrat, aspect confirmat de Litera, care susþine cã nu a dat curs cererii lui Traian Berbeceanu.

Anchetatorii mai spun cã "în sensul protecþiei acordate inculpatului Litera Cristian este ºi faptul cã faptele sale de înºelãciune, ºantaj ºi cãmãtãrie comise în dauna lui Vlaiconi Cristian ºi ªtefoni Alin au fost aduse la cunoºtinþa lui Traian Berbeceanu de cãtre aceºtia din urmã în cazul unor plângeri penale verbale formulate de cãtre aceºtia, aspecte confirmate de pãrþile vãtãmate ºi martori, dar Berbeceanu nu a luat nicio mãsurã faþã de Litera, deºi avea aceastã competenþã ºi obligaþie profesionalã, ºi nici nu a sesizat alte organe judiciare pentru a se lua mãsuri ºi a se stopa fenomenul infracþional".

C

e spune Berbeceanu despre gruparea Litera - Simota

Traian Berbeceanu pare cã ºtie ce i se pregãtea ºi, chiar dacã se aflã în arest preventiv, poate sã „dea” replicãa la acuzaþiile procurorilor. În scrisoarea fãcutã publicã imediat dupã reþinerea lui de cãtre procurorii DIICOT, Berbeceanu vorbeºte despre gruparea Litera – Simota ºi recunoaºte cã a fost contactat la un moment dat de patronul echipei Jiul Petroºani. ªeful BCCO Alba îi acuzã pe procurori cã i-au promis lui Litera înjumãtãþirea pedepsei dacã depune mãrturie mincinoasã împotriva lui. Pentru a nu exista nicio interpretare, redãm mai jos ce a susþinut Traian Berbeceanu în legãturã cu acest caz extrem de controversat. „În cursul anului trecut, am fost cãutat la sediul DIICOT-BT Hunedoara de Simota Alin, patron al echipei Jiul din Petroºani. Acesta era însoþit de preparatorul fizic al echipei ºi de fiul minor al acestuia din urmã, portar la echipa de tineret. Am fost informat cu aceastã ocazie, despre faptul cã minorul era consumator, dependent de droguri de risc ºi substanþe cu efect psihoactiv. Din discuþiile purtate cu aceºtia a rezultat cã minorul doreºte sã colaboreze, indicându-mi sursele de aprovizionare ºi mai multe nume de consumatori de astfel de substanþe din cercul sãu de prieteni.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013 A fost întocmit un dosar penal, înregistrat la DIICOT BT Hunedoara. Ulterior au fost recrutaþi ºi autorizaþi în cauzã doi colaboratori, care au ajutat foarte mult în cauzã. Cei doi au realizat cca 40 procurãri autorizate de droguri de mare risc (amphetamine), droguri de risc (haºiº ºi cannabis) ºi substanþe cu efect psihoactiv. Dosarul a fost finalizat, fiind efectuate zeci de percheziþii, arestaþi ºi trimiºi în judecatã zeci de traficanþi, din 6 judeþe ale þãrii. Au fost identificate ºi desfiinþate trei „magazine de vise” care funcþionau ilegal.

Pe durata de cca 5 luni a activitãþilor desfãºurate în dosar nu am pãstrat legãtura cu Simota Alin, discutând doar telefonic cu acesta în câteva rânduri, atunci când nu reuºeam sã contactez pe cei doi colaboratori”. Berbeceanu mai aratã cã anul acesta, DIICOT Alba Iulia a desfãºurat activitãþi într-un dosar în care sunt cercetaþi în stare de arest preventiv Simota Alin, Litera Cristian ºi Litera Simina (ex- soþia lui Simota). „Litera Cristian este un cunoscut element infractor de pe raza judeþului Hunedoara. Personal l-am cercetat de-a lungul anilor, în mai multe rânduri, pentru infracþiuni comise cu violenþã, încã de când era minor. În cursul anilor trecuþi Litera Cristian a fost angajat al lui Simota Alin, fiind folosit de cãtre acesta din urmã la diverse activitãþi ilicite.

Ulterior, fosta soþie a lui Simota Alin a divorþat ºi s-a cãsãtorit cu Litera Cristian, ambii copii minori ai lui Simota fiind atribuiþi de instanþã fostei soþii a acestuia.

Mai mult, de-a lungul anilor am desfãºurat personal activitãþi autorizate de cãtre

Parchetul de pe lângã Curtea de Apel, pe care legea nu-mi permite sã le detaliez, în dosare în care au fost cercetaþi ºi arestaþi celebrii membri ai grupãrii infracþionale “Spumã ºi Bibanul” (dosar în care au fost arestaþi preventiv ºi fostul comandant al poliþiei Deva, împreunã cu alþi 3 ofiþeri ºi agenþi de poliþie), sau în dosare privind furturile ºi traficul de obiecte din patrimonial cultural naþional, braconate arheologic din cetãþile dacice din munþii Orãºtiei. Astfel, în momentul descinderilor la perchiziþiile domiciliare, Simota ar fi afirmat în faþa echipei operative cã „nu discutã decât cu Berbeceanu” iar Litera ar fi întrebat pe cei din echipa operativã „de ce s-a supãrat ºeful vostru pe mine?”.

Aceste aspecte au fost suficiente pentru procurorul ºef Mureºan Ioan ºi subcomisarul Muntean Alin care le-au apreciat ca fiind „indicii temeinice” cu privire la „integritatea mea”.

Mârºãviile au continuat ºi în acest dosar, Mureºan ºi Muntean continuând sã fabrice probe mincinoase împotriva mea ºi a colegilor mei. Astfel, Litera Cristian a fost determinat de cei doi sã depunã mãrturie mincinoasã împotriva mea, cu promisiunea „reducerii la jumãtate a

pedepsei”. Mai mult, pentru a-l convinge sã facã acest lucru, Mureºan ºi Muntean îi fac tot felul de „favoruri” care de asemenea depãºesc cu mult limita legalitãþii. În una din zile, Litera Simina a fost scoasã din arestul IPJ Alba ºi transportatã de subcomisarul Muntean Alin ºi agentul Selaru Florina, cu maºina de serviciu ºi cu complicitatea procurorului ºef Mureºan Ioan, la domiciliul din Deva pentru a petrece câteva ore cu cei doi copii minori. În acest timp, Litera Cristian se afla la sediul DIICOT ST Alba Iulia ºi scria cele dictate de anchetatori. În foarte multe situaþii, soþii Litera Cristian ºi Simina au fost scoºi din arestul IPJ Alba ºi duºi la sediul DIICOT ST Alba Iulia, chipurile pentru continuarea anchetei, în realitate fiindu-le facilitate întâlniri între ei ºi întâlniri cu membrii de familie”, se aratã în scrisoarea la care facem referire. În plus, extrem de gravã este ºi acuzaþia conform cãreia la soþii Litera ar fi ajuns ºi alte perasoane, iar vizitele nu sînt în nici un fel monitorizate, arestaþii fiind lãsaþi liberi pe holurile ºi în birourile IPJ Alba sau DIICOT ST Alba Iulia. „Dupã lãsarea în libertate a lui Litera Simina, echipa Mureºan-Muntean a continuat favorurile

fãcute celor doi astfel cã sãptãmânal Litera Cristian este scos din arestul IPJ Alba, condus în biroul subcomisarului Muntean Alin unde se întâlneºte cu soþia sa Litera Simina.

Adesea, Muntean Alin a fost vãzut încuind biroul cu cei doi inculpaþi în interior ºi revenind dupã 30-45 minute sau aºteptând pe hol consumarea întâlnirii intime dintre cei doi inculpaþi. ªi totul cu girul procurorului ºef Mureºan Ioan. În aceeaºi perioadã de timp, insp. Pr. Muntean Alin cu girul procurorului ºef Mureºan Ioan a aflat din anchetarea lui Simota Alin despre identitatea celor doi colaboratori autorizaþi.

Mai mult, au continuat sã încalce legea chemându-i în repetate rânduri la Alba Iulia ºi punându-le întrebãri cu privire la relaþiile dintre mine ºi aceºtia, la natura informaþiilor furnizate ºi a activitãþilor desfãºurate, la sumele de bani primite drept recompensã ºi folosite pentru cumpãrãri autorizate de droguri. (…) Din investigaþiile efectuate a rezultat faptul cã procurorul ºef Mureºan Ioan, procurorul Cean Sergiu ºi subcomisarul Muntean Alin, la „indicaþiile” lui Litera Cristian, efectueazã tot felul de „verificãri”, modul în care acestea sunt fãcute depãºind cu mult limitele legalitãþii. Astfel au început sã audieze elemente infractoare din judeþul Hunedoara, persoane din lumea interlopã, violente ºi deosebit de periculoase, pe care

de-a lungul anilor leam cercetat (de cele mai multe ori în stare de arest preventiv pentru trafic de droguri, infracþiuni cu violenþã, trafic de persoane ºi proxenetism, trafic cu minori, braconaj arheologic ºi trafic cu obiecte de patrimoniu, infracþiuni la regimul armelor etc.), pentru a Ie determina sã declare mincinos împotriva mea. Au existat discuþii ca unii dintre aceºtia sã fie audiaþi, chiar cu identitate protejatã. Pot sã exemplific în acest sens pe numiþii Craznic Cornel zis Margan (lider al lumii interlope, infractor deosebit de periculos ºi violent, cercetat în stare de arest de cãtre mine, în mai multe rânduri, fost urmãrit internaþional, având la activ multiple condamnãri) ºi pe Ioiescu Ovidiu zis Pera (cercetat de asemenea de cãtre mine în repetate rânduri în stare de arest preventiv pentru infracþiuni de mare violenþã, proxenetism, trafic de persoane etc., având la activ multiple condamnãri).

Aceºtia au revenit în Deva dupã audieri, afirmând în mediul infracþional cã „Berbeceanu nu mai este ºef la Alba, cã acum sunt ºefi Muntean ºi Mureºan“ ºi cã aceºtia din urmã „sunt porniþi sã-l termine pe Berbeceanu”.

De asemenea, Craznic ºi Ioiescu au afirmat cã este momentul ca „Berbeceanu sã plãteascã” pentru tot rãul care i l-au fãcut existând discuþii sã încerce sã mã „provoace“ în locuri aglomerate sã mã

determine sã reacþionez negativ. În mai multe rânduri, aceºtia se deplasau cu maºinile în zonele din oraº în care mã aflam singur sau cu soþia ºi copilul lãsând impresia cã „mã supravegheazã”. Prin aceste acþiuni inconºtiente, procurorul ºef Mureºan, procurorul Cean ºi subcomisarul Muntean îmi pun în primejdie integritatea corporalã, viaþa ºi profesia, expunându-mi ºi familia unor pericole reale. Împreunã cu soþia am stabilit ca în aceastã perioadã fiul nostru minor sã locuiascã la bunici, pentru a fi permanent supravegheat ºi protejat. Mai mult, prin activitãþile desfãºurate, procurorul ºef Mureºan, procurorul Cean ºi subcomisarul Muntean ar putea sã arunce suspiciuni care sã afecteze grav activitãþile ºi soluþiile obþinute în dosare foarte importante cum ar fi cele privitoare la furturile ºi traficul cu obiecte de patrimoniu, cele în care au fost investigate ºi probate grupãri infracþionale foarte puternice, cum ar fi cele exemplificate în prezentul raport”, mai scrie Berbeceanu în scrisoarea adresatã opiniei publice.

Reamintim cã ºeful BCCO Alba, Traian Berbeceanu, a fost arestat preventiv, joi searã, pentru 29 de zile, în baza unei decizii a Curþii de Apel Alba Iulia, care a admis propunerea procurorilor DIICOT, acesta fiind acuzat cã a sprijinit o grupare suspectatã de evaziune fiscalã cu produse petroliere.

Car men COSMAN

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANI OFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013

Sportivii de top ai Petroºaniului, evidenþiaþi de municipalitate

M

unicipiul Petroºani are cu ce se mândri, dacã ne referim la sportivii care au adus grlorie municipiului. Fie cã vorbim despre karate sau despre maratoniºtii care au alergat spre ºi la Varpalota, cu toþii s-au întors casã plini de glorie.

Carmen COSMAN Karatiºtii de la CSM Petroºani au fãcut senzaþie la Campionatul Naþional de Karate, unde au urcat pe prima treaptã a podiumului ºi au cucerit o mulþime de medalii dintre cele mai preþioase. „A fost o ediþie record, cu participarea a 42 de cluburi din România, la Sala Polivalentã. A fost ºi o asistenþã record de public. A fost pentru prima datã când la o competiþie de karate s-a intrat cu bilet sau cu abonament pe cele trei zile. Am fost singurii din România care am reuºit sã avem 7 finale, din care 6 le-am câºtigat, iar în douã din finale am avut sportivi de-ai noºtri, la finala de cadete –54 ºi la finala de echipe cadeþi juniori, unde am avut ambele echipe Petroºani I ºi Petroºani II”, a declarat

Radu Polifronie, preºedinte CSM Petroºani.

Glorioºi s-au întors ºi maratoniºtii din Petroºani, în frunte cu renumitul sportiv Toma Coconea, care au alergat 500 de kilometri pânã în Varpalota, oraº înfrãþit cu Petroºaniul, iar acolo au participat la o competiþie de profil. „Ca semn al unitãþii, ne-am gândit la un lucru inedit ºi am alergat legaþi unul de altul cu o panglicã la semimaratonul de al Varpalota, unde am

reuºit sã obþinem un rezultat pozitiv: fetele s-au clasat pe podium. A fost în primul rând un mesaj pentru sportul din Valea Jiului ºi mã bucur pentru rezultatele care încep sã aparã ºi cã ducem ºtafeta mai departe. Întotdeauna în Petroºani ºi în Valea Jiului

au fost sportivi de valoare ºi mã bucur cã nu se întrerupe tradiþia.”, a declarat campionul nostru, Toma Coconea.

Iar primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, a þinut sã-i evidenþieze pe sportivii noºtri de top, care au dus numele Petroºaniului pe podiumul competiþiilor la care au participat. Oricum, municipalitatea acordã atenþie ºi bani sportului din Petroºani. Anul trecut, CSM Petroºani a primit de la buget 1,5 miliarde de lei, iar anul acesta s-au alocat 650 de milioane, bani necesari pentru activitatea sportivã ºi participarea la competiþiile de profil.

ª

i-au rezervat deja locurile pentru anul viitor ªi participanþii la competiþia mondialã de duro, care s-a desfãºurat în varã ºi Petroºani, au fost mulþumiþi de condiþiile de aici.

Aºa cã se vor întoarce, iar în semn de apreciere le-au trimis edililor un tablou ºi un album cu fotografii din timpul concursului. „Cu siguranþã vor fi prezenþi aici ºi anul viitor la Petroºani, pentru cã deja ºi-au închiriat locurile de cazare de pe acum. Le-a plãcut foarte mult, ceea ce este un lucru extraordinar”, a mãrturisit Tiberiu Iacob – Ridzi.

Tomi Coconea aleargã pentru acte de caritate ºi recorduri mondiale

T

omi Coconea va alerga pentru copiii din Africa, dar ºi pentru a depãºi un record mondial.

Sportivul din Petroºani are obiective mari pentru luna viitoare. ”ªoimul din Parâng” va intra într-o nouã competiþie cu scop caritabil. Acesta va participa luna viitoare, la Monte

Carlo, la un ultramaraton unde vrea sã batã un record mondial. Va trebui sã alerge 7 zile ºi 7 nopþi. ”Este o competiþie de un ultramaraton pentru un act de caritate pentru copiii din Africa, fiecare kilometru parcurs înseamnã un euro, va fi un numãr foarte mare de participanþi ºi în paralel sunt 50 de alteþi inter-

naþionali care vor sã batã un record de distanþã în acelaºi timp, 7 zile ºi 7 nopþi, anul trecut au fost stabiliþi 1050 de kilometri, targetul meu este sã depãºesc acest numãr de kilometri dacã mã voi simþi bine. Vreau bat recordul, asta e dorinþa mea, dar în primul rând mã duc sã particip ºi în al doilea rând sã depãºesc recordul respectiv”, a declarat Tomi

Coconea.

Competiþia are ºi un scop caritabil. Prin activitatea sportivã, fiecare participant va dona la un kilometru parcurs câte un euro pentru copiii din Africa. ”Competiþia este pentru un act de caritate organizat la Monte Carlo, un nou finishline ºi fiecare kilometru parcurs de fiecare care aleargã înseamã un euro donat pentru copiii din Africa”, a mai spus Tomi.

Coconea s-a remarcat de fiecare datã la competiþiile la care a participat. Acesta este vicecampion mondial la parapantã. Competiþia ce va avea loc între 16 ºi 24 noiembrie ºi la care participã ultramaratoniºti din toatã lumea. Potrivit datelor oficiale, super-mara-

tonul “No finish line” adunã anual mii de oameni care vor sã alerge spre a fi de folos semenilor lor. Practic, fiecare kilometru parcurs de oricine se transformã într-un euro

donat pentru diverse cauze umanitare.

Mihaela Rãdulescu este cea care i-a propus lui Tomi Coconea sã ia startul la acest ultramaraton.

Monika BACIU

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013

Ciorbã de hrean ºi distracþie

Comunitatea maghiarã a sãrbãtorit Zilele Culturale Maghiare

C

omunitatea maghiarã din Lupeni ºi din înreaga Vale a Jiului a fost în sãrbãtoare la sfârºitul sãptãmânii trecute. La Lupeni pe parcursul zilelor de sâmbãtã ºi duminicã a avut loc cea de-a X-a ediþie a Zilelor Culturale Maghiare din Valea Jiului.

Monika BACIU ”Avem norocul cã unde existã suflet acolo suntem ºi noi.

Suntem la a zecea ediþie aici. Noi organizatorii am încercat sã ne gândim diferit un pic faþã de alþii. Asta înseamnã cã prima datã concetãþenii noºtri sunt pe primul loc ºi apoi noi. Meritã sacrificiul pentru ei ºi ei plãtesc sufleteºte

pentru asta. La început ne-am gândit cã vom face pe toatã Valea Jiului pentru cã este vorba de Zilele Culturale din Valea Jiului. Am vãzut cã nu avem sãli pline peste tot ºi atunci ne-am restrâns aici.

Evenimentul este de obicei pe trei zile, ºi acum la fel a fost, pe data de 21 octombrie am avut un campionat de fotbal, organizat de

tineretul nostru, astãzi (sâmbãtã-n.r.) avem balul strugurilor, participanþi sunt în jur de 170 de oameni, muzica este sponsorizatã de Consiliul Judeþean din Covasna. Existã între judeþul Covasna ºi judeþul Hunedoara o legãturã de înfrãþire, deci ei care sunt în majoritate noi suntem diaspora, noi de douã ori suntem în minoritate, odatã faþã de populaþia românã ºi a doua oarã faþã de secuime. Mâine (duminicã-n.r.) va fi o prezentare de carte, este vorba de un cetãþean român de cetãþenie maghiarã din Odorheiul Secuiesc care a fãcut toate traseele, inclusiv pe

Aproape 6 milioane pentru consolidarea unui kilometru

A

proximativ 1,6 kilometri=aproximativ 5,5 milioane. Guvernul a publicat indicatorii tehnico-economici aferenþi lucrãrii de intervenþie "Consolidare DN 66A km 29 + 000-km 30 + 604", judeþul Hunedoara.

Monika BACIU Potrivit documentelor, drumul are o lungime realã de 1,597 km. În cadrul proiectului se va trece la reabilitarea drumului, rigolelor ºi a douã podeþe. Potrivit documentelor publicate în Monitorul Oficial valoarea lucrãrilor se

ridicã la suma de 5.483 mii lei, însã suma este calculatã la data de 19 septembrie 2012/1 euro = 4,5037 lei. Finanþarea lucrãrilor de intervenþie se realizeazã conform prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr.

64/2007 privind datoria publicã, apro-

batã cu modificãri ºi completãri prin Legea nr. 109/2008, cu modificãrile ulterioare, din împrumutul contractat de la Banca Europeanã de Investiþii, asigurat pânã la data de finalizare a proiectului, de la bugetul de stat,

zona Cernei cu poze, este cea mai bunã hartã din lumea asta”, a declarat David Benedekefi, organizatorul evenimentului.

Ziua de sâmbãtã a culminat cu festivalul strugurilor, eveniment la care cele peste 170 de persoane prezente au degustat bucate tradiþional ungureºti preparate dupã reþete vechi de zeci de ani. ”Am încercat sã combinãm un meniu tradiþional cu reînnoirea unor reþete foarte vechi ºi cu ceva inovativ ºi atunci am fãcut douã feluri de ciorbã, o supã dulce de zarzavat, o ciorbã de hrean la care nu prea dãm reþeta cã are secretele ei, felul prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, pentru Departamentul pentru proiecte de infrastructurã ºi investiþii strãine, în limita sumelor aprobate anual cu aceastã destinaþie, precum ºi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiþii publice aprobate potrivit legii.

doi constã în orez cu salatã mexicanã ca ºi garniturã, salatã de ceapã cu piept de pui ºi gogoºari în oþet cu cartofi natur, fripturã de porc ºi un fel de tocãniþã de inimã ºi ficat de pui cu ceapã ºi cu legume. Ciorba de hrean este reþeta bunicii cu mici modificãri pentru cã ingredintele care existau acum 50-60 de ani din pãcate nu prea mai existã, dar am încercat sã recreem gusturile de atunci. În primul rând trebuie sã conþinã douã feluri de carne, carne de porc care neaparat trebuie sã fie mai grasã, carne afumatã, sunt de preferat oasele afumate pentru cã osul

dã un gust mai special, hreanul în oþet dat pe rãzãtoare, oþet ºi smântânã”, a spus Amalia Antal, bucãtãreasã.

Deliciul serii de sâmbãtã a fost reprezentat de dansatorii de orgine maghiarã care au încântat participanþii cu dansurile tradiþionale ale secuilor. La evenimentele organizate de comunitatea maghiarã au luat parte ºi cetãþeni ai municipiului Lupeni de naþionalitate românã care au fost invitaþi de onoare.

Aceºtia s-au declarat fascinaþi de relaþiile de prietenie dintre maghiari ºi români.

14 Program & Horoscop

10:00 Preþuieºte viaþa! (r) 11:00 Preþuieºte viaþa! (r) 12:00 Cãlãtor pe viaþã 12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Vreau sã fiu sãnãtos 17:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor care muncesc în România 18:50 Întrebãri ºi rãspunderi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Viitorul, Azi 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prin stomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r) 15:00 Focus 15:30 Kiss Cinema (r) 16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã!

18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Sub semnul întrebãrii

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Top Chef 23:00 Un show pãcãtos

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Apropo TV (r) 12:00 România, te iubesc!

13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Masterchef - Proba celebritãþii (r) 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 0:30 Destinul unui rãzboinic 22:30 ªtirile Pro TV 23:05 The Walking Dead

21 martie *** 20 aprilie Dimineaþa survin evenimente neaºteptate, care vã dau peste cap toate planurile. Este posibil sã fiþi luat prin surprindere de niºte musafiri din altã localitate.

Pãstraþi-vã calmul ºi încercaþi sã fiþi o gazdã primitoare. În partea a doua a zilei, cineva cu experienþã vã oferã sfaturi.

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Iubiri vinovate (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Suflet de gheaþã 16:30 Poveºtiri adevãrate 17:30 Diamantul nopþii 18:30 Maricruz 19:30 Iubiri vinovate 20:30 Îngeri pierduþi 21:30 Furtuna din adâncuri 22:30 Poveºtiri de noapte 23:00 Cancan.ro

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine 14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli 16:45 Teo Show 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

9:45 Gimnastica de dimineaþã 10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Braºov - Steaua 11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Braºov - Steaua 12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Barcelona Real Madrid 14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Barcelona Real Madrid 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Fotbal European 16:00 ªtirile Digi Sport 16:15 Rezumat Europa League 17:00 UCL Magazin 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

aprile *** 21 mai Dimineaþa înregistraþi un succes care vã întãreºte convingerea cã parcurgeþi o perioadã favorabilã.

Aveþi ocazia sã începeþi o afacere profitabilã. Ca sã nu riscaþi nimic, acceptaþi ajutorul unui prieten apropiat. Relaþiile cu persoana iubitã sunt foarte bune.

22

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

S-ar putea sã ajungeþi la un punct de cotiturã în viaþã, care sã vã aducã multe bucurii.

Sociabilitatea ºi forma intelectualã în care vã aflaþi vã asigurã succesul pe plan profesional ºi social. Bazaþi-vã pe intuiþie, mai ales dupã-amiaza.

9:45 Taxi Driver (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Destinul regelui 13:15 Specialiºti în sãnãtate 13:45 Mica mireasã (r) 14:45 Douã suflete pereche 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite 21:15 Visul Regelui 22:30 Fosta mea iubire (r) 0:15 ªtiri Naþional TV (r)

21

23 iulie *** 22 august

Aveþi un succes remarcabil pe plan social ºi material. Profitaþi de ºansele care vi se oferã, dar aveþi grijã sã nu forþaþi norocul!

Dupã-amiazã, s-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în care puteþi obþine câºtiguri importante.

23 august *** 22 septembrie

Dupã o perioadã dificilã pe plan sentimental ºi financiar, aveþi un succes nesperat. Climatul general vã este favorabil. Nu încercaþi sã vã impuneþi punctul de vedere!

Riscaþi sã vã dezamãgiþi partenerii. Dupã-amiazã aflaþi cã urmeazã sã plecaþi într-o cãlãtorie.

Sunteþi într-o formã intelectualã deosebitã. Aveþi un spirit de iniþiativã cu care reuºiþi sã vã impresionaþi colaboratorii. Aveþi succes pe toate planurile ºi sunt ºanse sã câºtigaþi bine. Faceþi un program riguros, ca sã nu vã risipiþi energia.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

Aveþi parte de schimbãri importante pe plan profesional ºi în relaþiile sociale. La serviciu gãsiþi soluþii originale, acceptate de ºefi ºi colegi. Dupã-amiazã vã vin în vizitã câþiva prieteni.

Dimineaþa descoperiþi cã o afacere în care nu v-aþi pus prea mari speranþe urmeazã sã vã aducã beneficii importante. Este posibil sã vi se propunã o colaborare. Nu acceptaþi.

23 noiembrie *** 20 decembrie Se iveºte ocazia sã vã asociaþi într-o afacere sau vi se propune un nou loc de muncã. Nu luaþi o hotãrâre definitivã fãrã sã cunoaºteþi toate avantajele ºi dezavantajele.

21 ianuarie *** 20 februarie

Dimineaþa sunteþi obligat sã faceþi cheltuieli neprevãzute, dar apreciate de familie. Dupã-amiazã s-ar putea sã vã schimbaþi programul în ultimul moment. Se pare cã trebuie sã vã ocupaþi de o rudã bolnavã.

21 decembrie *** 20 ianuarie Aveþi succes la o întâlnire cu persoane importante, iar cei din jur vã apreciazã ideile. Este o zi bunã pentru consolidarea relaþiilor ºi aveþi ocazia sã vã faceþi noi prieteni.

21 februarie *** 20 martie Dacã vi se propune o colaborare, nu refuzaþi. Sunt ºanse sã vã îmbunãtãþiþi sensibil situaþia financiarã. Vã puteþi ocupa de afaceri.

Aveþi ºanse mari sã obþineþi venituri suplimentare.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013

Comisarul Florin Bolosin, un nou “premiant fãrã premiu”

L

a începutul verii douã ºtiri ne impresionau – prima ne anunþa cã o mamã ºi-a abandonat pruncul nou-nãscut la gunoi, unde a fost gãsit de angajaþii unei firme de salubritate. La scurt am aflat cu toþii cã un om vrea sã adopte acest copil, dându-i ºansa unei vieþi în mijlocul unei familii adevãrate, care sã-i iubeascã ºi sã-l îngrijeascã.

Direcþiei Judeþene de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara cu o cerere scrisã prin care a solicitat încredinþarea noului nãscut, ofiþerul de poliþie urmând a respecta etapele procedurii de adopþie, potrivit legislaþiei în vigoare.

Impresionat de soarta micuþului poliþistul ºi-a mani“Norocel Camelia reprezentant al SC GTS Company SRL, festat încã din primul moment titular al Planului Urbanistic de Detaliu – Amenajare spatii verzi intenþia de a-l adopta pe nousi construirea unui spatiu public nãscutul pãrãsit în de agrement, în intravilanul condiþii vitrege de municipiului Petrosani, str. cea care i-a dat Grivita Rosie, nr. 36, judeþul Hunedoara, aduce la cunoºtinþa viaþã.

Pentru toate publicului cã decizia etapei de aceste considerîncadrare, din procedura de ente oamenii au reglementare conform H.G. nr. venit sâmbãtã în 1076/2004, este cea de central municipiuadoptare a planului fãrã aviz de lui Deva într-un mediu. numãr impresionPropunerile de reconsiderare ant pentru a-i ale deciziei se vor transmite în

oferi acestui OM recunoaºterea valorii sale ºi sã-I mulþumeascã pentru exemplul de altruism ºi omenie pe care l-a oferit societãþii. Trebuie subliniat un lucru foarte important. Dupã finalizarea procedurilor

cei aproape o sutã de oameni veniþi în piaþã, buchetul tricolor ºi insigna de “PREMIANT FÃRÃ PREMIU”, margareta tricolor, care, dacã va alege sã o poarte, ne va ajuta pe toþi sã-l recunoaºtem. Insigne au primit ºi Alexandra Flavia Marcu ºi Ionel Claudiu Pãlimariu, primii premienþi ai acestei campanii susþinutã de societatea civilã.

Am mai aflat, apoi, cã Florin Bolosin, împreunã cu soþia sa, mare are acasã trei copii pe care îii creºte ºi educã, dintre care doi sunt, de asemenea, adoptaþi. Comisarul de poliþie Bolosin Florin, pentru cã este poliþist, sa prezentat la sediul

scris, în termen de 10 zile calendaristice, la sediul A.P.M. Hunedoara, Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25.”

Vânzãri

Vând teren intravilan în suprafaþã de 800 mp în zona parc Brãdet. Contact 0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zona Poarta 2 Gerom la stradã.

Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în Târgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr. 2A, realizatã ºi finisatã în 2000 cu toate utilitãþile: apã, gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane. Suprafaþã de teren 800 mp. Anexe: beci suprafaþã de 30 mp, garaj dublu pentru 2 autoturisme. Preþ negociabil. Telefon: 0727/874 449

de adopþie, Florin Bolosin ºi soþia acestuia devin pãrinþi ai copilului ºi nu vor primi de la stat decât alocaþia de creºtere a copilului, deci micuþul, ca ºi în cazul celorlalþi doi prunci adoptaþi, nu este dat în plasament familial, familia Bolosin nefiind remuneratã pentru efortul continuu ºi permanent de creºtere ºi îngrijire a unei vieþi omeneºti.

Florin Bolosin a primit diploma de gratitudine, pe care au semnat toþi

Restricþii apã!

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile, pentru luni 28 octombrie 2013, în

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice nivel, pentru recuperarea materiei, însuºirea cunoºtiinþelor de bazã, pregãtire pentru teze, testãri, examene.

Relaþii la telefon 0254. 513.705 sau 0761.603.160

oraºul Vulcan între orele 8:00 - 14:00.

Zona afectatã: EM

Organizatorii nu fac un secret din emoþiile pe care le trãiesc de fiecare datã când un om frumos ºi valoros accept sã vinã în piaþã pentru a i se recunoaºte meritele, dar cel mai important este cã arãtãm cã putem sã ne unim pentru valorile noastre.

De aceea o sã spunem, o sã repetãm, motto-ul acestui grup: "adevãrata valoare umanã este valoarea pe care o dãm vieþilor altora!".

Paroºeni, str. Morii.

Motivul restricþiei: montare vanã regulatoare zona Dinca.

Vã mulþumim pentru înþelegere Conducerea SC Apaserv SA Valea Jiului

NATALIA ARE NEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala din Petrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de 11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte o dramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã. Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe care familia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zi fatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. A stat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de o protezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant, de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cerebral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abia luase premiul I la un concurs denumit “Centura mea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat. Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã o ajutãm.

Natalia are nevoie de o protezã ce se fabricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spital din Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facã imposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!

Nr. Cont 5675710247959 RON01 BANCPOST Titular cont: Bãran Mariana

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Octombrie 2013

Peºtera Bolii a rãsunat pe acorduri de chitarã

”N

u te teme niciodatã de umbre ele aratã cã existã luminã în apropiere”.

Acesta a fost motto-ul sub care au concertat artiºtii de la Generaþia Folk în Peºtera Bolii sâmbãtã atunci când aici s-au serbat 75 de ani de la sfinþirea Coloanei Infinitului, operã realizatã de marele sculptor Constantin Brâncuºi.

Monika BACIU

Sunt 75 de ani de când a fost sfinþitã Coloana Infinitului, monument turnat la Petroºani ºi amplasat în parcul central din Târgu Jiu. Coloana Infinitului este, probabil, cea mai cunoscutã operã a marelui sculptor Constantin Brâncuºi ºi printre cele mai importante opere de artã ale acestuia. Asociaþia Petro Aqua împreunã cu municipalitatea de la Petroºani au marcat acest eveniment important.

”Acest eveniment l-am dedicat faptului cã Brâncuºi în 1937 a venit în

Muzeul Muntelui, la prima expoziþie

R

ecent înfiinþat, Muzeul Muntelui a avut, sãptãmâna trecutã, programatã prima expoziþie, în cadrul cãreia au fost prezentate primele achiziþii. Este vorba despre obiecte provenite, în marea lor majoritate, din donaþii.

Mircea NISTOR “Am ieºit pentru prima datã în faþa publicului din Petroºani. Am încercat sã aducem obiecte sugestive, aºa cã avem pliante, cãrþi, echipamente de munte, insigne sau trofee care fac, toate, parte din inventarul muntelui ºi turismului. La ora actualã, dispunem doar de un mic spaþiu, care este un fel de punct de colecatre. Sperãm ca, pe viitor, sã obþinem un spaþiu în care vom putea valorifica toate obiectele pe care le deþinem în prezent”, a pre-

cizat Dumitru Ioan Puºcaº, organizatorul expoziþiei.

Ideea înfiinþãrii unui muzeu dedicat muntelui a plecat de la ºes, mai exact de la Craiova. Cel care a demarat primele demersuri

în vederea punerii bazelor acestui muzeu este Constantin Brânzan, preºedintele “VeteranMont” România. “Anul trecut am lansat ideea înfiinþãrii unui muzeu montan în Valea Jiului. De ce Valea Jiului, maþi putea întreba. Rãspunsul ar fi cã aceastã zonã reprezintã o adevãratã placã turnantã între toþi munþii, din orice punct ar veni turiºtii în aceastã zonã.

Toþi trebuie sã treacã prin Petroºani. Îmi doresc ca expoziþia de astãzi sã se transforme într-o expoziþie itinerantã care sã ajungã în întreaga þarã”, a spus Constantin Brânzan, preºedinte “VeteranMont” România. În cadrul expoziþiei au fost prezentate aproximativ 10% dintre obiectele colectate în prezent de cãtre reprezentanþii muzeului.

Celelalte vor putea fi admirate doar în momentul în care Muzeul Muntelui va avea un spaþiu adecvat.

Petroºani ºi aici s-a realizat turnarea Coloanei. Am avut fericita ocazie sã reuºesc sã aduc echipa Folk a Craiovei condusã de Mãdãlina Amon, sperã sã fie un început. Noi la anul dacã vom reuºi vom depune din timp proiect sã încercãm sã organizãm un mic festival folk.

Avem o participare de tineret, pe lângã cei 30 de copii din Craiova sunt copiii noºtri de la clasa a II-a pentru cã am reînfiinþat grupul Prietenii Apei care vor oferi un mic cadou celor din Craiova. Avem o expoziþie a unui artist local pe tema sculpturii”, a declarat organizatorul evenimentului Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua. În fruntea trupei Generaþia Folk s-a aflat Mãdãlina Amon. Ca toþi marii folkiºti ai României, ºi Mãdãlina Amon are în viaþa sa capitolul numit Cenaclul Flacãra.

Ideea de a susþine un concert în peºterã le-a surâs membrilor formaþiei încã din vara acestui an când o simplã vizitã la Peºtera Bolii s-a tranformat într-un concert. ”Acustica este excelentã, este foarte frumos aici, am

venit astã-varã sã vizitãm ºi am profitat de ocazie cã am avut chitarele cu noi, ne-a plãcut foarte mult ºi am promis cã vom reveni.

Nu ne-am aºteptat cã va fi un gând comun, ºi l-a invitaþia organizatorilor am acceptat sã venim sã cântãm tuturor. A fost ceva inedit astã-varã, ne-a plãcut, am fost impresionaþi, noi suntem iubitori de poezie, de naturã ºi de spaþiile noatre româneºti”, a declarat Mãdãlina Amon.

La eveniment au luat parte ºi micii copii ai grupului ”Prietenii Apel” care deºi au îndurat frigul din peºterã au fost foarte entuziasmaþi. ”Ne place aici. Este foarte frumos. Am mai fost, dar acum îmi place mai mult cã e luminã, sunt lumânãri”, spune un copilaº.

Concertul a fost savurat de zeci de persoane care s-au aflat în Peºtera Bolii la orele prânzului sâmbãtã. ”Este magnific. Sunetul este bun, acustica, totul.

Totuºi ar trebui ca aici sã concerteze în primul rând trupe din Valea Jiului pentru cã ºi noi avem astfel de talente. Noi ar trebui sã fim actorii principali”, spune un ascultãtor. În data de 26 octombrie, la Târgu Jiu a fost lansatã o carte despre istoria turnãrii Coloanei Infinitului în Atelierele Centrale Petroºani, iar la Peºtera Bolii a fost organizat un concert de muzicã folk, susþinut de Formaþia Generaþia Folk din Craiova.

Cheltuielile totale generate de aceste manifestãri s-au ridicat la suma de 2.400 de lei, iar Consiliul Local Petroºani, în calitate de coorganizator, a contribuit cu 1.500 de lei din aceastã sumã.